proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
34/364
izvoare clorurat-sodice şi iodurate datorită saliferului din Culmea Pietricica. Aceste izvoare
sunt în prezent amenajate în scop terapeutic.
2.2.5. Ecosistemele naturale şi antropice
2.2.5.1. Ecosisteme de păduri şi pajişti
Covorul biogeografic prezent a evoluat şi evoluează sub semnul impactului antropic.
Într-o zonă în care pădurile deţineau 70-80 % din suprafaţă s-a ajuns ca, în prezent,
coeficientul de împădurire să fie de 15,7 %, formaţiunile dominante fiind cele de stepă şi
silvostepă, la care se adaugă plantele mezohidrofile, zăvoaile de luncă şi pădurile de foioase
din jurul oraşului.
În împrejurimile municipiului Bacău, vegetaţia naturală de luncă cuprinde asociaţii de
graminee: firuţa de câmp (Poa pratensis), pirul târâtor (Agropyron repens), iarba câmpului
(Agrostis alba), coada vulpii (Alopecurus pratensis), trifoi, acestea alcătuind ochiuri de pajişti.
Vegetaţia lemnoasă, mult diminuată ca suprafaţă, se grupează sub formă de zăvoaie
cu plopişuri (Populus alba, Populus nigra), salcie (Salix alba, Salix fragilis), arin roşu (Alnus
Rubra), răchitişuri şi apare pe aluviunile recente. Uneori apar hăţişuri de cătină albă
(Hippophae rhamnoides), specii mezohidrofile dominate de rogoz (Carex gracilis), stuf
(Phragmites communis), papură (Typha latifolia), această vegetaţie se extinde pe areale
mici, la baza teraselor sau pe luncă. Covorul ierbos este alcătuit din rogoz, troscot, limbariţă,
firuţă, timoftică, trifoi etc.
Versanţii din jurul Bacăului sunt relativ bine împăduriţi. După compoziţia floristică, pe
versanţii de pe stânga Siretului, pădurile sunt alcătuite din specii de stejar în amestec cu alte
foioase; acestea sunt pădurile de la Traian şi de la Buhoci – folosite frecvent de bacăuani în
turismul de sfârşit de săptămână. În vestul oraşului, pe versanţii Culmii Pietricica sau ai
Dealului Bărboi se găsesc păduri de fag şi carpen.
O vegetaţie deosebită este caracteristică Parcului Gherăieşti, aşezat în lunca Bistriţei,
unde sunt întâlnite diferite specii arboricole, cum ar fi: plopul tremurător (Populus tremula),
salcia fragedă (Salix fragilis), ş.a., iar speciile de plante componente ce formează stratul
ierbaceu, sunt caracteristice zonelor de luncă: steluţa (Stelaria media), grâuşorul
(Ranunculus firaria), rostopasca (Chelidonium mayus), ş.a.
2.2.5.2. Agroecosistemele şi vegetaţia naturală asociată
Vegetaţia cultivatǎ
Agricultura este desfăşurată pe arii restrânse, respectiv în grădinile particulare, din
cartierele de la periferie, unde sunt cultivate în special legume pentru consumul zilnic dar şi o
serie de pomi fructiferi. Pe terenurile limitrofe municipiului se cultivă în porumbul.
Vegetaţia segetalǎ şi ruderală
Buruienile cele mai frecvente şi mai abundente din culturi sunt urmǎtorele: volbura
(Convulvus arvense), pir gros (Cynodon dactylon), mohor (Setaria glauca).
Pe terenurile umede necultivate (pârloage) este foarte rǎspânditǎ Symphytum
officinale (plantǎ medicinalǎ).