pct 21 anexa.pdf - Consiliul JudeÅ£ean MureÅ
pct 21 anexa.pdf - Consiliul JudeÅ£ean MureÅ
pct 21 anexa.pdf - Consiliul JudeÅ£ean MureÅ
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Având în vedere prezenţa în ponderi însemnate ridicate a monumentelor din judeţul Mureş în rapirt cu<br />
majoritatea celorlalte judeţe din ţară se impune ca judeţul Mureş trebuie să fie obiectul unei atenţii sporite în<br />
ceea ce priveşte contribuţia statului la protejarea monumentelor istorice.<br />
Referitor la monumentele istorice de valoare naţională excepţională evidenţiate de Legea nr. 5/2000 se<br />
constată că la nivelul judeţului Prahova ele reprezintă cca. 2,4% din numărul total pe ţară (662).<br />
Prin intermediul Planului Naţional de Restaurare pe 2006 s-a iniţiat (demers continuat şi pe parcursul<br />
anului 2007 şi 2008) demararea lucrărilor la fortificaţiile cetãţii medievale din Sighişoara, precum şi a<br />
Bisericii evanghelice fortificate de la Saschiz (consolidarea structurii bisericiii si a turmului, lucrări de<br />
restaurare a arhitecturii, amenajari exterioare, realizarea unui canal pluvial etc.), precum şi a Bisericii de<br />
lemn din Lăpuşna (lucrări de conservare şi de restaurare a picturii pe lemn).<br />
Potenţialul turistic natural<br />
Potenţialul morfoturistic este reprezentat de cele două lanţuri montane din partea estică a<br />
judeţului: Călimani şi Gurghiu. Cele mai spectaculoase forme, cu potenţial de mare atractivitate sunt<br />
craterele vulcanice, bine păstrate şi de dimensiuni mari: Căliman în Munţii Călimani, Fâncel-Lăpuşna şi<br />
Saca-Tătarca din Munţii Gurghiu.<br />
Relieful glaciar dezvoltat la altitudini de peste 2.000 m în aceste zone, conţine două circuri glaciare.<br />
Munţii de sare de la Sovata conţin un substrat în care sarea este foarte aproape de suprafaţă (relief salin).<br />
Defileul Deda-Topliţa, desfăşurat în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului Mureş, are o lungime totală de<br />
34 km, despărţind masivele vulcanice Călimani şi Gurghiu.<br />
t Potenţialul climato-turistic permite practicarea activităţilor turistice în toate sezoanele, cu variaţii<br />
în funcţie de specificul formelor de turism. Exceptând altitudinea masivelor muntoase, bioclimatul munţilor<br />
mijlocii (1.200-1.800 m) este foarte extins, fiind indicat pentru efectuarea climato-terapiei.<br />
42<br />
t Potenţialul turistic hidromineral, lacustru şi al reţelei hidrografice<br />
Apele minerale au importanţă turistică, întrucât au efecte terapeutice dintre cele mai diverse.<br />
Predomină apele minerale bicarbonatat-carbogazoase, aflate în aureola mofetică Călimani - Gurghiu,<br />
urmate de cele feruginoase.<br />
Apele minerale sărate apar la Ideciu de Jos, Jabeniţa, Brâncoveneşti, Uila, Gurghiu şi Sovata. La Sângeorgiu<br />
de Mureş acestea provin din zăcămintele gazifere ale domului Ernei.<br />
Nămolurile sapropelice, utilizate în afecţiuni locomotorii, apar la Sovata.<br />
Lacurile constituie o resursă importantă din mai multe motive: posibilităţi de agrement, de terapie, valoarea<br />
peisagistică. În Munţii Călimani este prezent lacul glaciar Iezerul de sub Răţiţiş.<br />
Lacurile sărate, mai numeroase, sunt concentrate în Ideciu de Jos, Jabeniţa şi mai ales la Sovata.<br />
Aici există circa 10 lacuri sărate, între care Lacul Ursu. Importante sunt din punct de vedere terapeutic şi<br />
lacurile Negru şi Aluniş care, alături de Lacul Ursu, au asigurat dezvoltarea staţiunii Sovata.<br />
Păstrăvăriile, între care cele mai renumite sunt situate la Lăpuşna, pe valea Gurghiului şi Câmpul<br />
Cetăţii, pe valea Târnavei Mici.<br />
Iazurile, prezente în Câmpia Transilvaniei, având aceeaşi funcţie ca şi păstrăvăriile, se<br />
concentrează pe valea Luduşului, în perimetrul comunelor Sânger, Tăureni, Zau de Câmpie, Şăulia şi<br />
Miheşu de Câmpie.