pct 21 anexa.pdf - Consiliul Judeţean Mureş

Reţeaua hidrografică constituie o resursă turistică mai ales în perimetrul oraşelor mari, unde
luncile râurilor mai importante şi pădurile ce mărginesc aceste lunci sunt amenajate pentru turismul de
agrement. Importanţă deosebită prezintă în acest sens valea Mureşului în perimetrul localităţilor Târgu
Mureş, Reghin, Iernut şi Luduş; valea Târnavei Mici la Târnăveni, precum şi valea Târnavei Mari la
Sighişoara.
t Potenţialul turistic biogeografic este alcătuit din păduri şi fondul zoogeografic.
Pădurile cele mai extinse apar în regiunile montane şi în cele subcarpatice, constituind un alt
factor de atracţie turistică. Câteva dintre ele au o valoare turistică ridicată datorită declarării lor ca rezervaţie
naturală. În scopul conservării resurselor cu valoare de unicat sau pe cale de dispariţie, la nivelul judeţului
Mureş au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional, o serie de arii protejate: Parcul Naţional Călimani Sud; Rezervaţia peisagistică Defileul Deda-
Topliţa; Pădurea de Stejari seculari de la Mociar; Rezervaţia de Bujor de Stepă de la Zau de Câmpie;
Rezervaţia naturală Lacul Fărăgău; Pădurea Săbed - comuna Ceuaşu de Câmpie; Rezervaţia de stejar pufos -
Sighişoara; Rezervaţia molid de rezonanţă - Lăpuşna; Stejarii seculari de la Braite - Sighişoara; Lacul Ursu -
Sovata şi arboreturile limitrofe; Rezervaţia Laleaua pestriţă - Vălenii de Mureş; Poiana narciselor - Gurghiu;
Rezervaţia peisagistică Seaca; Arboretul cu Chamaecyparis Lawsoniana – Sângeorgiu de Pădure.
În judeţul Mureş au fost recunoscute 14 arii protejate de interes naţional, având suprafaţa totală
de 28.359 ha. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt Lacul Ursu, rezervaţia peisagistică Defileul Deda-
Topliţa, Defileul Mureşului şi numeroase rezervaţii botanice precum şi Parcul Naţional Călimani Sud care se
află parţial pe teritoriul judeţului Mureş.
Fondul zoogeografic se concentrează în această zonă, turismul cinegetic fiind prezent în Munţii
Gurghiu şi Călimani (cervide, urşi), precum şi în zona subcarpatică (mistreţi). Propice pentru turismul
piscicol sunt valea Mureşului prin defileul Deda-Topliţa, văile superioare ale Gurghiului şi Târnavei Mici,
precum şi pescăria de crapi de la Zau de Câmpie.
În ceea ce priveşte distribuirea teritorială a potenţialului natural, cel mai ridicat este
înregistrat de comunele montane şi subcarpatice Lunca Bradului, Răstoliţa, urmate de Sovata, Stânceni,
Deda şi Ibăneşti. Un potenţial relativ însemnat au şi comunele Vătava, Hodac, Gurghiu şi Chiherul de Jos.
Aceste unităţi administrative se caracterizează prin: bioclimat de munte cu efect stimulativ, fond
zoogeografic, ape minerale, lacuri sărate şi piscicole şi prezenţa defileului Deda-Topliţa.
Cu un potenţial turistic natural mijlociu apar comunele Eremitu, Ruşii Munţi, Aluniş,
Brâncoveneşti şi Solovăstru, datorită prezenţei reliefului salifer, a apelor minerale sărate, a lacurilor sărate,
precum şi a pădurilor relativ extinse.
În categoria unităţilor administrative cu potenţial turistic natural scăzut se încadrează comunele
din zona subcarpatică Batoş, Suseni, Beica de Jos, precum şi cele din Câmpia Transilvaniei (Sârmaşu,
Miheşu de Câmpie, Şăulia, Zau de Câmpie, Tăureni şi Sânger).
Potenţialul turistic
Potenţialul turistic antropic este complementar celui natural, în această categorie a resurselor şi
obiectivelor turistice fiind incluse obiectivele cultural - antropice (biserici, biserici - fortificate, cetăţi,
castele, complexe arhitectonice urbane) precum şi cele care se leagă de cultura materială şi spirituală din
mediul rural (obiceiuri, tradiţii, etc.).
t Complexele arhitectonice urbane deţin un loc important între obiectivele cultural - antropice, între
care se remarcă municipiile Târgu Mureş şi Sighişoara.
43