Marius Skolka Marian – Traian Gomoiu - Specii Invazive

Clasa Prymnesiophyceae
Ordinul Prymnesiales
Familia Phaeocystaceae
Phaeocystis pouchetii (Hariot) Langerheim, 1893
Descriere (Fig. 4)
Phaeocystis pouchetii poate fi prezent sub trei forme – celule izolate mobile, de
formă ovoidală, cu doi flageli egali şi o haptonemă, şi doi cloroplaşti bruni-gălbui –
celule imobile, lipsite de flageli şi haptonemă, prinse câte două într-o pătură gelationasă,
şi colonii de 250 – 400 de exemplare, înglobate în pătură gelatinoasă, de formă sferoidală
sau prevăzută cu lobi caracteristici. Cloroplaştii prezintă pirenoizi. Celulele izolate au 4 –
8 μm lungime şi 5 – 6 μm diametru, iar coloniile pot atinge 2 mm diametru. Pheocystis
pouchetii produce o spumă caracteristică, ca şi dimetil sulfid, iar masa apei în care se
dezvoltă populaţiile de înflorire devine opalescentă şi lăptoasă.
Ecologie, răspândire
Specie epipelagică, Pheocystis pouchetii este răspândită în apele circumpolare
arctice şi antarctice, unde poate produce înfloriri algale în timpul sezonului cald.
Este semnalat în Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, Marea Egee – unde în ultima
perioadă a devenit o specie foarte comună, Marea Neagră.
In Marea Neagră se presupune că a pătruns prin intermediul apei de balast, fiind
semnalat pentru prima dată în 1989 în dreptul litoralului bulgar (Petrova-Karadjova,
1990; Moncheva, 1991) (Planşa 1.4). Infloriri cauzate de această specie ai fost observate
ulterior în 1991, 1993, 1995 (Moncheva et al, 1995; Moncheva et Krastev, 1997;
Moncheva et al, 1999).
Cu toate că deocamdată alte semnalări ale acestei specii lipsesc, faptul că a
devenit o specie comună în Marea Egee crează premizele ca în viitor această specie să se
dezvolte tot mai mult şi în bazinul pontic.
Clasa Centrophyceae
Ordinul Bacillariophyta
Familia Soleniaceae
Rhizosolenia calcar-avis M. Schultze, 1858
Descriere (Fig. 5)
Diatomee cu celulele alungite, cilindrice, de 0,3 - 1,34 mm lungime şi 0,05 - 0,06
mm diametru, ascuţite la ambele capete. Fiecare extremitate a valvelor poartă o
prelungire fistuloasă, ascuţită şi curbată. Cele două valve prezintă câte 22 – 24 puncte
fiecare.
Ecologie, răspândire
Specie neritică, termofilă, este larg răspândită în apele temperate şi subtropicale
atlantice şi pacifice. Se dezvoltă în special în apele litorale, fiind mai rară în zonele de
larg. Aglomeraţiile de celule mari de Rhizosolenia calcar-avis produc pâsle compacte
care pot produce colmatarea branhiilor (Bodeanu, 1981).
In Marea Neagră a pătruns prin intermediul apei de balast a navelor. Primele
semnalări datează din anii 1920 – în 1924 este citată din Marea de Azov iar doi ani mai
44