Marius Skolka Marian â Traian Gomoiu - Specii Invazive

More documents

Recommendations

Info

Ecologie, origine. Acartia tonsa preferă ape puţin adânci, eutrofe, rezistând la salinităţi reduse – până la 4-5 %o în Marea Baltică. Reproducerea are loc la temperaturi reduse (sub 10 o C); poate dezvolta populaţii mari în apele de suprafaţă în timpul verii şi toamnei. Adulţii consumă fitoplancton, zooplancton ca şi detritus organic din masa apei, rata de ingestie crescând odată cu creşterea densităţii zooplanctonului, fitoplanctonului ori cu creşterea concentraţiei detritusului organic în suspensie. In acest fel, fenomenele de eutrofizare înregistrate în ultimele decenio în Marea Neagră au favorizat dezvoltarea acestei specii, ca şi în cazul altor specii invazive. Acartia tonsa este o specie oceanică, răspândită în Atlanticul de vest şi zona indo-pacifică, semnalat pentru prima dată pe coastele Europei occidentale la începutul secolului XX, este prezentă de asemenea în Marea Baltică, Marea Mediterana - unde a fost menţionat pentru prima dată în perioada anilor 1980 (Silina, 1989; Gaudy, Vinas, 1985). Modul de pătrundere în Marea Neagră este încă în discuţie. Astfel, este avansată ipoteza pătrunderii atât prin intermediul apelor de balast a navelor cât şi în asociaţiile de fouling de pe coca navelor. Dată fiind talia mică a acestui copepod nu este exclusă nici posibilitatea ca ambele variante să fie corecte, iar populaţiile pontice să fi fost “împrospătate” de mai multe ori pe ambele căi. Acartia tonsa a fost semnalată pentru prima dată în Marea Neagră din zona coastelor sudice ale Crimeii (Planşa 4.26), aceasta rămânând până în prezent singurul loc unde poate fi întâlnit (Belmonte et al, 1994; Gubanova, 1997). Cu toate acestea, analiza cu atenţie a probelor vechi de plancton din colecţii a dus la concluzia că această specie era prezentă din 1976 în zona litoralului sudic al Crimeii astfel încât data de pătrundere în ecosistemele pelagice ale Mării Negre trebuie reconsiderată. Subclasa Cirripedia Ordinul Thoracica Subordinul Lepadomorpha Familia Lepadidae Lepas sp. Descriere (Fig. 33) Crustaceele ciripede din grupa lepadidelor se caracterizează prin existenţa unui peduncul de fixare mobil, iar plăcile de protecţie nu sunt sudate între ele. Se distinge o pereche de plăci mari – scutum şi o pereche de plăci mici – tergum – care protejează părţile laterale ale crustaceului. Partea dorsală este protejată de o placă curbată, îngustă, scobită – carina. Origine şi ecologie. Ciripedele lepadide sunt răspândite în toate mările şi oceanele globului. Se fizează pe diferite substrate în zona litorală, în grupe de câteva zeci până la câteva sute de indivizi. In Marea Neagră au fost citate de mai multe ori larve ale ciripedelor lepadide în plancton (Planşa 4.27), însă populaţii stabile de adulţi nu au fost detectate. Larvele acestor ciripede, semnalate de mai multe ori în masă în golful Sevastopol (Zernov, 1913; Dolgopolskaia, 1954) probabil proveneau de la indivizi fixaţi pe coca navelor sau la populaţii pasagere care nu au reuşit să supravieţuiască în condiţiile bazinului pontic. 70
Fig. 30 a A - Verruca sp. Sus – adultul văzut dorsal (după Kaestner); dreapta – larva metanauplius (după Porumb) B – Acartia tonsa (redesenat) b a b Fig. 31 a – Sphaeroma walkeri (orig); b - Pandalus latirostris (detalii, după Băcescu) Fig. 32 Pirimella denticulta (după Băcescu) 71
Page 1 and 2:
Marius Skolka Marian - Traian Gomoi
Page 3 and 4:
Universitatea “Ovidius” Consatn
Page 5 and 6:
Scapharca inaeqiuvalvis (Bruguiere
Page 7 and 8:
INTRODUCERE Omul a modificat de-a l
Page 9 and 10:
aceeaşi direcţie se pot aduce dov
Page 11 and 12:
efacere a lor. In acest mod, biodiv
Page 13 and 14:
populaţii exploatate de localnici
Page 15 and 16:
Europei, alge brune ca Sargassum mu
Page 17 and 18:
specii alohtone, cea mai mare parte
Page 19 and 20:
1.3. Repercutări economice ale bio
Page 21 and 22:
semnalate înfloriri cu Prorocentru
Page 23 and 24:
2. CĂI DE PĂTRUNDERE A IMIGRANŢI
Page 25 and 26: deschiderea unor canale de legătur
Page 27 and 28: Boudjelas, http://www.invasives.org
Page 29 and 30: anilor 1980. Analizând lista speci
Page 31 and 32: In unele zone de pe glob, ca bazinu
Page 33 and 34: Reglementări internaţionale care
Page 35 and 36: 4. IMIGRAŢIA ANTROPOCHORĂ ÎN MAR
Page 37 and 38: colonizarea grecească de acum 2700
Page 39 and 40: Marea Neagră prin bazinul meditera
Page 41 and 42: Caseta 1 Factorul ropic ca o barier
Page 43 and 44: Curentul bosforic profundal care -
Page 45 and 46: pot fi menţionate din această cat
Page 47 and 48: 4.3. Principalele specii invazive
Page 49 and 50: Fig.3 Alexandrium monilatum: 1 - as
Page 51 and 52: târziu din zona de nord-vest a Mă
Page 53 and 54: 0,5 mm 2 mm Fig. 9 Rathkea octopunc
Page 55 and 56: Origine şi ecologie Specie atlanto
Page 57 and 58: Increngătura CTENOPHORA Clasa Tent
Page 59 and 60: Originea şi modul în care Beroe a
Page 61 and 62: Ulterior, s-a adaptat şi la biotop
Page 63 and 64: Fig. 16. Potamopyrgus jenkinsii (du
Page 65 and 66: In Marea Neagră a fost semnalată
Page 67 and 68: Fig. 21 Crassostrea gigas (orig.) F
Page 69 and 70: Din punct de vedere sistematic au f
Page 71 and 72: In Marea Neagră a fost semnalată
Page 73 and 74: Fig. 26 Teredo navalis - stânga -
Page 75: Familia Hesionidae Grube Genul Hesi
Page 79 and 80: Ordinul Sessilia Descriere Crustace
Page 81 and 82: se pe orice tip de substrat imersat
Page 83 and 84: Infraordinul Astacidea Familia Neph
Page 85 and 86: Nistrului şi Bugului, apoi în 193
Page 87 and 88: Fig. 40 Rhithropanopaeus harrisii t
Page 89 and 90: Increngătura ENTOPROCTA (Kamptozoa
Page 91 and 92: înotătoarelor ventrale depăşeş
Page 93 and 94: poate pătrunde de asemenea în ape
Page 95 and 96: acestea sunt puse sub semnul între
Page 97 and 98: 3. Criteriul originii zoogeografice
Page 99 and 100: invazivă în viitor dacă se va ad
Page 101 and 102: jenkinsii 28. Gastropoda Rapana ven
Page 103 and 104: gibbosus 95. Pisces Lithognatus mor
Page 105 and 106: azinului pontic; dacă analizăm si
Page 107 and 108: Avansul rapid şi dezvoltarea explo
Page 109 and 110: Percentage - % 40 30 20 10 0 Sandy
Page 111 and 112: intervale mai scurte. Este evident
Page 113 and 114: ape liniştite şi concentraţii ri
Page 115 and 116: Caseta 2 Mya arenaria - Raport de m
Page 117 and 118: cu prezenţa cea mai ridicată în
Page 119 and 120: Fig. 54 - Frecvenţa principalelor
Page 121 and 122: Average biomass of molluscs My - My
Page 123 and 124: în sediment, filtrează toate part
Page 125 and 126: Marea de Azov, 1988 Litoralul româ
Page 127 and 128:
constant, ea nu se referea la situa
Page 129 and 130:
Tabelul 4 Densitatea (D - ex.m -3 )
Page 131 and 132:
Studiul distribuţiei populatiilor
Page 133 and 134:
nord-americane are şi alte efecte
Page 135 and 136:
semnalarea sa în zona gurilor Dun
Page 137 and 138:
ori. Pe de altă parte, efectele p
Page 139 and 140:
Pentru a se integra rapid în noul
Page 141 and 142:
într-adevăr o talie mai mare - Mn
Page 143 and 144:
condiţie esenţială pentru reuşi
Page 145 and 146:
sau Tasmaniei sunt deja devenite cl
Page 147 and 148:
au aclimatizat până şi în mări
Page 149 and 150:
Tabel 7- Caracterizarea speciilor i
Page 151 and 152:
29 Mercierella enigmatica 30 Ancist
Page 153 and 154:
6.3. Care va fi viitorul imigrant?
Page 155 and 156:
Analiza problemelor speciale pe car
Page 157 and 158:
ale bazinului pontic s-a declanşat
Page 159 and 160:
Planşa 2 - Răspândirea principal
Page 161 and 162:
Planşa 4 - Răspândirea principal
Page 163 and 164:
Bibliografie 1. Alexandrov B., Zait
Page 165 and 166:
40. Ehrich P.R., 1989 - Atributes o
Page 167 and 168:
82. Gomoiu M.-T., Skolka M., 1996 -
Page 169 and 170:
133. Korneeva G.A., Shiganova T.A.,
Page 171 and 172:
Proceedings of the VIth Colloquium
Page 173 and 174:
211. Ruppert D., Barnes R. D., 1974
Page 175 and 176:
254. Vinogradov M.E., Shushkina E.A
Page 177 and 178:
INDEX A Abra alba - 114 Abra nitida
Page 179 and 180:
Crassostrea gigas - 10, 20, 60, 61,
Page 181 and 182:
J Jaera istri - 18, 34, 133 K Kampt
Page 183 and 184:
Peracarida - 75 Perigonimus megas -
Page 185 and 186:
U Ulva lactuca - 140 Undaria pinnat
show all

Marius Skolka Marian â Traian Gomoiu - Specii Invazive

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Marius Skolka Marian â Traian Gomoiu - Specii Invazive