Oscarul mut [i pe fran]uze[te: The Artist - Suplimentul de Cultura

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

» 4 ordinea de zi MICHEL HAZANAVICIUS „Era filmului mut a fost ca o utopie, a fost era limbajului universal, oricine poate `n]elege [i sim]i filmele acelea.“ DECRIPT~ND ARTISTUL T\cerea e de Oscar Tsunami francez la premiile Academiei de Film Americane. Nu a fost acel „clean sweep“ f\cut de St\p`nul inelelor `n 2003, `ns\, dup\ ceremonia Oscarurilor din acest an, Fran]a extaziat\ serbeaz\ prima mare victorie a cinemaului hexagonal asupra detestatului, comercialului [i imperialistului Hollywood. O victorie a[teptat\, dar nu mai pu]in remarcabil\, datorat\ unui film care, `n era post Avatar, are tupeul s\ fie mut [i alb-negru. Drago[ Cojocaru Succesul de la Oscar este `ncununarea unui parcurs excep]ional, cirea[a de pe un tort imens g\tit dintr-un num\r deja greu de calculat de premii pe care The Artist le recolteaz\ de aproape un an `ncoace (BAFTA, Cesar etc.). O performan]\ pentru un film care, `n mai 2011, intra la Cannes pe u[a din dos. Cum po]i `ns\ s\ fii at`t de retro `ntr-o perioad\ `n care tehnologiile futuriste schimb\ fa]a cinema-ului mondial [i s\ scapi din asta cu succes de cas\ [i `ncununat de premii. Ideea I-a venit cu mai mul]i ani `n urm\ lui Michel Hazanavicius, cineast francez de origine lituanian\, specialist `n jocuri artistice folosind elemente ale culturii populare (BD-urile cu Lucky Luke, parodiile romanelor de gar\ à la James Bond din seria OSS 117). „E o idee de cinefil fiindc\ to]i cinea[tii pe care ì admir, de la Hitchcock la King Vidor, vin din filmul mut“, m\rturise[te regizorul. C`nd s-a asigurat de sprijinul produc\torului Thomas Langmann, Hazanavicius a `nceput prin a se juca cu ideea unui film gen Spionii, serial mut realizat de Fritz Lang. Asta p`n\ c`nd a auzit de la un amic scenarist despre ideea unui film despre o vedet\ a anilor ’20 ruinat\ de venirea sonorului. A fost punctul de pornire pentru Artistul. Banii Nici m\car `n Fran]a nu se face, `n mod normal, un astfel de film. Pentru ca ideea lui Hazanavicius s\ devin\ realitate a fost nevoie de un om providen]ial, controversatul produc\tor Thomas Langmann, suficient de „nebun“ s\ `[i bage banii `n aceast\ aventur\. Langmann a fost cel care a str`ns cei 9 milioane de dolari pentru produc]ie [i tot el a fost cel care a asigurat film\rile la „fa]a locului“, chiar la Hollywood, la studiourile Warner [i Paramont, `n a- dev\rate locuri de pelerinaj pentru cinefili. Asta i-a permis lui Hazanavicius o mul]ime de „in jokes“: de exemplu, casa lui Peppy Miller din film [i patul `n care se treze[te Georges Valentin au apar]inut chiar celebrei vedete Mary Pickford. De asemenea, scena de dans final\ – pentru care Dujardin [i Berenice Bejo au lucrat vreme de cinci luni – a fost repetat\ [i filmat\ chiar `n acela[i studio `n care Debbie Reynolds [i Gene Kelly au repetat pentru C`nt`nd `n ploaie. Inspira]ii Pentru a realiza Artistul, Michel Hazanavicius s-a l\sat inspirat de c`teva capodopere ale perioadei filmelor mute, `n principal de Aurora (1927) sau City Girl (1930) ale lui W.F. Murnau (1930), The Crowd (1928) de King Vidor, The Unknown de Tod Browning etc. S`nt filmele pe care Jean Dujardin a trebuit s\ le vad\ pentru a intra mai bine `n atmosfer\. Cunosc\torii vor recunoa[te `n Artistul o sumedenie de aluzii la o- perele altor regizori ai epocii, cum ar fi Vidor, Chaplin sau Fritz Lang. „~ntr-un fel, am senza]ia c\ s`nt un escroc care se folose[te de 99 de ani de sofisticare a nara]iunii ca s\ regizeze un film mut“, declara regizorul `ntr-un interviu pentru filmreporter.ro. Scenariul Este pur [i simplu o melodram\ tipic\ pentru produc]iile realizate `n acea perioad\ la Hollywood. Hazanavicius a ales `ns\ un subiect care „nu a mai fost deranjat“ de decenii: cel al trecerii, dureroase pentru vedetele filmului mut, la cinema-ul sonor. E o poveste „atins\“ [i `n filme celebre precum C`nt`nd `n ploaie (care se inspir\ din pove[tile reale ale Gretei Garbo [i John Gilbert, una dintre victimele filmului sonor) sau din Sunset Boulevard, unde Gloria Swanson `ntruchipeaz\ o glorie uitat\ a cinema-ului mut. Formatul i-a impus lui Hazanavicius o distan]are de ironia precedentelor lui produc]ii. „C`nd vedem filmele lui Chaplin“, spune el, „avem tendin]a de a ne aminti doar momentele comice, dar pove[tile lui s`nt melodrame pure [i dure, `n care feti]ele s`nt nu numai orfane, ci [i oarbe. Pove[tile comice s`nt deseori contrapunctul u- nei pove[ti foarte emo]ionante!“ Actorii S`nt complicii lui Hazanavicius din primul OSS 117, Jean Dujardin (un „Clooney francez“ – francezii ì spun „noul Belmondo“ –, actor despre care popularul Roger Ebert crede c\ are o fa]\ perfect\ pentru filmul mut) [i Berenice Bejo, care este [i so]ia lui Michel Hazanavicius. Lor li se adaug\ nume mari de la Hollywood: Malcolm McDowell, John Goodman, Penelope Ann Miller (care a jucat-o c`ndva pe vedeta „mut\“ Edna Purviance `n Chaplin) [i James Cromwell, al c\rui tat\ a fost un mare regizor la Hollywood `n era „silent“. Modelele S`nt multe personaje `n Hollywood-ul anilor ’20 care ar fi putut servi drept modele pentru Georges Valentin sau Peppy Miller. Dar pentru Valentin cel }\]oi, ]\]oaie, reporteri Adesea, reporterul român intr\ prin efrac]ie `n meserie. Se pite[te prin vreo redac]ie de ziar sau de televiziune [i `[i fardeaz\ p`n\ la camuflaj lacunele de cultur\ [i de bun sim]. R\m`ne acolo, pe statele de plat\ ale societ\]ii comerciale, pentru c\ e un b\- iat (sau o fat\) bun(\) la toate. Exist\ mul]i directori sau redactor-[efi ai unor institu]ii de pres\ din România care prefer\ un ]\]u] sau o ]\]oaie cu tupeu unui om `n care n-ar trebui s\ investeasc\ dec`t oleac\ de `ncredere [i de r\bdare. Ace[tia nu se uit\ la calit\]ile profesionale ale celui din fa]a lor; sau se uit\, `ns\ o fac alunec`nd ca pe ghe]u[ [i confund`nd atributele de baz\ ale jurnalistului cu acelea ale unui agent imobiliar. {tiu mul]i ]\]oi [i ]\]oaie din România care [i-au tras pe fa]\ v\lul reporterului profesionist. Ace[tia, `ntr-o pres\ normal\, ar vinde cel mult fiare vechi centrelor de colectare; ei nu ar face niciodat\ jurnalism. Am „cunoscut” un ]\]oi cu expunere mediatic\ mare zilele trecute, la Antena 1. Este un domni[or care a „prins” din zbor c\ vorbitul ca o avalan[\ prinde la public; c\ izbitul vocalelor de consoane, ca blocul motor de scaun la testele auto de siguran]\, camufleaz\ prostiile pe care le spui `n direct. Cet\]eanul respectiv, dom’ reporter, o face pe trimisul special prin jurul ogr\zilor oamenilor cu notorietate din România. Omul nostru, al Simonei Gherghe [i al produc\torilor emisiunii „Acces direct” face parte dintr-o baz\ de date extrem de interesant\: a „reporterilor” care cunosc, probabil, [i compozi]ia chimic\ a vopselelor cu care s`nt m`njite gardurile propriet\]ilor din fa]a c\rora `[i `nchipuie c\ fac jurnalism. Nu i-am re]inut numele, dintr-o minim\ igien\ cerebral\ pe care vreau s\ mi-o ofer. Am r\- mas `ns\ cu gustul acru de cu[m\ ciob\neasc\ `n gur\, dup\ ce l-am urm\rit, `n dese r`nduri, d`ndu-[i cu p\rerea despre lucrurile care se desf\[oar\ dup\ perdelele „vedetei” pe care d`nsul o „investigheaz\”. ~n presa de calitate, reporterul este o institu]ie; aia de baz\ `n jurnalism. ~n cea despre care vorbim, reporterul a ajuns, de multe ori, un pi[cotar care a[teapt\ ca omul despre care scrie sau vorbe[te s\-i dea un pahar cu ]uic\, pentru c\, nu-i a[a?, e tare frig afar\! To]i jurnali[tii serio[i din România [i de aiurea [i-au f\cut din meseria de reporter o carier\. Una pe LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU care nu o abandoneaz\ [i nu o `n[al\ niciodat\: nici a- tunci c`nd ajung [efii unor institu]ii de pres\, nici atunci c`nd se pensioneaz\ [i „tresar” la orice eveniment important. Ceilal]i nu fac altceva dec`t s\ se adune, precum celulele canceroase, `n corpul unei meserii unde nu s`nt [i nu vor fi niciodat\ altceva dec`t ni[te intru[i. Unii s`nt reporteri toat\ via]a, ceilal]i s`nt ni[te b\ie]i ciuda]i care fac reportericeal\. SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 346 » 3 – 9 martie 2012 www.suplimentuldecultura.ro
OM PROVIDEN}IAL Nici m\car `n Fran]a nu se face, `n mod normal, un astfel de film. Pentru ca ideea lui Hazanavicius s\ devin\ realitate a fost nevoie de un om providen]ial, controversatul produc\tor Thomas Langmann, suficient de „nebun“ s\ `[i bage banii `n aceast\ aventur\. 5 « ordinea de zi mai probabil model este Douglas Fairbanks, actor, scenarist, regizor [i produc\tor, erou al filmelor de ac]iune ale epocii (Ho]ul din Bagdad, Robin Hood sau Zorro), fondator, `mpreun\ cu so]ia sa, actri]a Mary Pickford, a studiourilor United Artists. ~n anii ’20, cei doi erau monarhii cet\]ii filmelor, iar Fairbanks era numit „Regele Hollywood-ului“. Cariera lui s-a terminat brusc `ns\ odat\ cu apari]ia „talkies“-urilor. A f\cut primul film sonor `mpreun\ cu so]ia sa, ~mbl`nzirea scorpiei `n 1929, dar at`t acesta, c`t [i urm\toarele au fost prost primite de public, iar Fairbanks s-a l\sat de actorie. ~n Artistul, scenele din Zorro pe care le urm\re[te la un moment dat Georges Valentin s`nt din filmul lui Fairbanks `n care a fost „`ncrustat“ Jean Dujardin. De asemenea, alte „filme `n film“ s`nt fie produc]ii de epoc\, fie reconstituiri `n stilul acestora. Ini]ial, aceste filme au fost realizate pentru a studia felul `n care cade lumina. Ceva mai t`rziu, Hazanavicius a decis s\ le introduc\ `n Artistul. {i pentru Peppy Miller exist\ mai multe modele posibile, cum ar fi Greta Garbo, una dintre pu]inele vedete ale erei „mute“ care au reu[it cu succes tranzi]ia la filmul sonor. Berenice Bejo spune c\ s-a inspirat din Joan Crawford la `nceputul carierei, din Eleanor Powell [i de la Marlene Dietrich (mai ales pentru pozele `n fa]a camerei de luat vederi). Film\rile [i muzica Au fost f\cute respect`nd pe c`t posibil tehnicile [i tehnologiile epocii, inclusiv alegerea unei pelicule care s\ aib\ aspectul celei din anii ’20, film\rile alb-negru modern fiind mult prea bine „definite“. ~n tot filmul nu ve]i vedea nici un „zoom“, tehnologia aceasta nefiind inventat\ pe atunci. Formatul imaginii este cel din anii ’20 (1.33:1 „Academy ratio“), care, `n opinia regizorului, este „perfect pentru actori“ fiindc\ le d\ „prezen]\, putere, t\rie, ì face s\ ocupe `ntreg spa]iul ecranului“. Pe perioada film\rilor, Hazanavicius a pus actorilor muzic\ de epoc\, iar soundtrack-ul final, realizat de compozitorul francez Ludovic Bource, a fost recompensat cu Oscar, BAFTA, Globul de Aur [i `nc\ alte c`teva premii. Apocalipsa sonor\ Hollywood-ul evocat de Michel Hazanavicius `n Artistul este cel mitic, fabulos, al erei `n care Cetatea Filmului `ncepea s\ viseze, mut [i alb-negru, pentru `ntreaga lume. „Catolicii `[i au Vaticanul, musulmanii au Mecca, femeile au Parisul. Dar, pentru b\rba]ii [i femeile din toat\ lumea, de toate credin- ]ele, s-a n\scut de un sfert de secol un ora[, mai fascinant [i mai universal dec`t toate sanctuarele. Numele lui e Hollywood“, scria `n 1937 ziaristul [i scriitorul francvez Joseph Kessel. Un sanctuar al celei mai noi arte, a 7-a, care `n anii ’20 str\lucea orbitor `n gloria ei monocrom\ [i mut\. La `nceput, filmul a fost considerat, din cauza lipsei sunetului, o imperfec- ]iune. A evoluat repede `ns\ spre o a- dev\rat\ art\. ~n consecin]\, transformarea filmelor „silent“ `n „talkies“ nu a fost at`t o dram\, c`t o schimbare total\ a cinematografiei. Vreme de mul]i ani, cinema-ul a fost mut pentru c\ nimeni nu reu[ea sincronizarea imaginilor [i a sonorului. O problem\ tehnic\ ignorat\ rapid de arti[ti [i de studiouri, mult mai preocupa]i s\ transforme filmul `n cea de a 7-a art\. ~n septembrie 1926, Jack Warner, [eful de la Warner Bros, explica ritos c\ filmele sonore n-au nici un viitor fiindc\ „nu se bazeaz\ pe limbajul interna]ional al filmelor mute“. Culmea este c\, un an mai t`rziu, tocmai Warner Bros aveau s\ fie la originea trecerii la sunet. Asta fiindc\ studiourile Warner a- junseser\ `ntr-o situa]ie financiar\ grav\ [i, afl`nd de cercet\rile marilor companii newyorkeze Western Electric [i Radio Corporation of America, s-au g`ndit c\ nu au nimic de pierdut... Sam Warner `ncepe s\ se intereseze de sistemul Vitaphone, iar colegii s\i numesc asta „nebunia Warner“. La 6 august 1926, fra]ii Warner prezentau public primul program sonor, filmul Don Juan [i c`teva secven]e de actualit\]i. Spectacolul a fost conving\- tor, cei de la Fox se hot\r\sc s\ preia exemplul. La 23 octombrie 1927, odat\ cu premiera C`nt\re]ului de jazz, este instaurat\ definitiv era sonor\ a cinema-ului. Un film totu[i par]ial mut, care con]inea doar pu]ine numere muzicale [i dialog sincronizat cu imaginile. Rezultatul este uimitor. Imediat, publicul `ncepe s\ dea n\val\ `n s\lile cu „talkies“, iar studiourile `ncep s\ fac\ afaceri at`t de serioase `nc`t Hollywood-ul intr\ `n sf`r[it `n familia marilor afaceri adev\rate. Asta cu pre]ul metamorfozei `ntregii „uzine de vise“, cu consecin]e deseori dramatice pentru truditorii industriei. Tot sistemul de produc]ie a filmelor a fost schimbat, studiourile izolate fonic, muzican]ii (care asigurau acompaniamentul sonor `n s\lile de cinema) concedia]i cu sutele [i, odat\ ce dialogul a devenit parte esen]ial\ a operei cinematografice, au fost angaja]i pentru scenarii scriitori autentici, laurea]i ai unor premii prestigioase (de[i oamenii de litere nu se sim]eau bine la Hollywood). Cetatea Filmului s-a transformat repede [i definitiv `ntr-o uzin\. Mai grav a fost pentru majoritatea vedetelor filmului mut. Unele cariere au luat brus sf`r[it, cum s`nt cele ale unor staruri ale epocii ale c\ror „voci“ nu mai mergeau, precum Norma Talmadge sau John Gilbert. Cariera comicului Harold Lloyd a intrat rapid `n declin, Lillian Gish s-a transferat `n teatru, iar alte megastaruri s-au l\sat de actorie, precum Gloria Swanson sau CUM SE EXPLIC| SUCCESUL LA OSCAR? ~n primul r`nd prin calitatea filmului. Unii comentatori (`n special francezi) spun c\ The Artist a avut parte de o concuren]\ totu[i slab\, `n ciuda unor filme semnate de Spielberg (War Horse), Eastwood (J. Edgar) sau Scorsese (Hugo). Patrick Goldstein de la „Los Angeles Times“ sus]ine c\ „marile studiouri, obsedate de box-office, au abandonat business-ul filmelor de prestigiu“, opin`nd c\ ast\zi campania de promovare a Oscarurilor a ajuns „la fel de pasionant\ ca alegerile primare la Republicani“. Pe acest fond, The Artist, cu calit\]ile [i curajul lui (chiar crede]i c\ Hollywood-ul ar fi produs azi un film mut [i alb-negru?) [i cu scrisoarea lui de dragoste pentru cinema-ul tradi]ional, nu avea cum s\ nu ias\ `n eviden]\. Se mai poate b\nui c\ membrii Academiei au apreciat mesajul pro cinema „tradi]ional“ `ntr-o er\ `n care noile tehnologii schimb\ regulile realiz\rii de filme (Tintin-ul lui Spielberg, bazat pe CGI [i „performance capture“, a fost ignorat cu des\v`r[ire!). De asemenea, este posibil s\ fi contat faptul c\ The Artist este un Actorul Jean Dujardin al\turi de regizorul Michel Hazanavicius `n timpul film\rilor cuplul Douglas Fairbanks [i Mary Pickford. „Pentru marile studiouri, sonorul a reprezentat o splendid\ oportunitate de a `nc\lca contracte, de a t\ia salarii, de a «dresa» starurile“, spunea actri]a Louise Brooks. Noile vedete ale Hollywood-ului erau venite din lumea teatrelor muzicale [i a vodevilului, numai potrivite pentru era muzicalurilor care st\tea s\ `nceap\. Pu- ]ine staruri mute au reu[it s\ `[i p\streze succesul [i popularitatea `n era sonor\ – Stan Laurel [i Oliver Hardy, Chaplin, iar Greta Garbo a fost singura vedet\ str\- in\ care a str\lucit pe cerul hollywoodian `nainte [i dup\ revolu]ia sonor\. „Acum era la mod\ filmul sonor, farmecul [i lipsa de griji ce domneau odinioar\ `n Hollywood disp\ruser\. Devenise peste noapte o industrie rece [i grav\“, nota trist Charlie Chaplin, cel care [i-a luat un r\mas bun sf`[ietor de la t\cuta Er\ de Aur cu emo]ionantul City Lights, `n 1931. film istoric care reconstituie o er\ fabuloas\ a Cet\]ii Viselor – deci o declara]ie de dragoste pentru Hollywood (nu pentru un genial cineast francez, cum a f\cut Scorsese `n Hugo). Nu este de neglijat nici faptul c\ The Artist, fiind mut, nu are o problem\ de limb\. Deci filmul nu trebuie nici dublat, nici subtitrat (tehnici fa]\ de care americanii au oroare – de unde [i num\rul mare de remake-uri ale unor produc]ii str\ine de succes). Cei mai mari alia]i ai Artistului `n cursa spre Oscar au fost fra]ii Harvey [i Bob Weinstein, ex-bo[ii studiourilor Miramax [i persoanele cele mai eficace `n ce prive[te campaniile de lobby pentru un film. Cei doi s-au asigurat de „exploatarea“ `n SUA a filmului, ceea ce ar echivala cu protec]ia din partea na[ului Corleone, c\ci Weinstein Bros au un sim] recunoscut al afacerilor, o eficacitate redutabil\ [i metode de promovare uneori destul de dubioase. De exemplu, umbl\ zvonul c\ Harvey Weinstein ar fi fost `n spatele campaniei de def\imare `ndreptat\ `mpotriva lui Slumdog Millionaire. Oricum ar fi, fra]ii Weinstein s`nt un model de eficien]\ `n a duce filmele pe podiumul Oscarurilor – cu Miramax, `n 15 ani, ei au str`ns 249 de nominaliz\ri [i 60 de Oscaruri, dintre care trei la categoria „cel mai bun film“. Ar fi nedrept `ns\ s\ nu recunoa[tem lui Weinstein Bros dragostea lor pentru cinematograful de calitate. La Cannes, Harvey Weinstein i-a explicat lui Hazanavicius c\, dac\ cineva poate duce Artistul pe culmile pe care le merit\, este el `nsu[i. Fiindc\ acest film, zice Weinstein, „ne vorbe[te despre schimbarea unei epoci `ntr-un moment `n care industria cinematografic\ este din nou `n plin\ muta]ie [i fiindc\ pune `n scen\ descump\nirea noastr\ `n fa]a unei lumi care se schimb\ mult prea repede“. SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 346 » 3 – 9 martie 2012 www.suplimentuldecultura.ro
Page 1 and 2: PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNI
Page 3: CEREMONIA C`teva lucruri despre cer
Page 7 and 8: PREMII C\r]ile lui Radu Mare[ au fo
Page 9 and 10: MUZICA BAROC| ~N ANII ’60 „Era
Page 11 and 12: {ANS| CULTURAL| Codrin Liviu Cu]ita
Page 13 and 14: INTERES FINANCIAR Dumitru Ungureanu
Page 15 and 16: VOCALITATEA Olti]a C`ntec: „E ese

Oscarul mut [i pe fran]uze[te: The Artist - Suplimentul de Cultura

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?