gabriela vrânceanu firea invitati - Camera Deputatilor

DATA: 12-09-2011
EMISIUNEA: STIREA ZILEI
POSTUL: ANTENA 3
ORA: 20:10
MODERATOR: GABRIELA VRÂNCEANU FIREA
INVITATI: TEODOR MELEŞCANU:
MUGUR CIUVICĂ
GYORGY FRUNDA
DAN NICA
TALK-SHOW
Gabriela Vrânceanu Firea: Bună seara, bine v-am regăsit la Ştirea zilei
doamnelor si domnilor. Glumiţe pe tema sărăciei. Ministrul Muncii le transmite săracilor
că-i înţelege. Atât de bine încât spune că abia mai ajunge acasă de când este ministru, iar
atunci când ajunge totuşi doarme pe un pat de cuie, căci austeritatea îi ţine mintea trează.
Despre austeritate şi viaţă grea ar putea spune mai multe profesorii de la liceul de artă din
Sibiu care n-au intrat la ore în prima zi a noului an şcolar pentru că nu şi-au mai primit
salariile de două luni. Francezii îşi bat joc de noi iar ministrul de Externe nu crede că ar fi
necesară vreo replică. Invitaţii mei sunt domnul Dan Nica deputat PSD, bună seara.
Dan Nica: Bună seara.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnul Teodor Meleşcanu senator PNL, bună
seara.
Teodor Meleşcanu: Bună seara.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnul Gyorgy Frunda, senator UDMR, bună
seara.
Gyorgy Frunda: Sărut mâna.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnul Mugur Ciuvică bună seara.
Mugur Ciuvică: Bună seara.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Dan Nica ce înţelegeţi dumneavoastră din
afirmaţiile domnului Lăzăroiu, vorbind despre faptul că doarme pe un pat de cuie, că
austeritatea îl ţine treaz… confortul creează lâncezeală… Un astfel de mesaj ne duce cu
gândul că într-un fel degeaba a fost o revoluţie şi degeaba lumea a sperat că acest
capitalism va aduce bunăstare şi degeaba în campanii politicienii au promis mai bine de
fiecare dată pentru români… Acum ne spune un ministru că trebuie să ne întoarcem la
sărăcie, să învăţăm la lumânare, să ne fie frig în casă şi să ne obişnuim cu răul. Ce rost au
aceste mesaje de la nivel guvernamental?
Dan Nica: Nu e nici un fel de perspectivă că s-ar putea trăi şi bine. Domnul
Lăzăroiu, faptul că ne spune că doarme rău mai puţin ne interesează. Dar ar trebui să ne
intereseze faptul că pe lângă Spania, unele ţări din UE au început să ne interzică accesul
la piaţa forţei de muncă. Şi ăsta era jobul domniei sale. Dacă s-ar fi dus să stea de vorbă
cu omologii lui din alte ţări probabil că acum românii ar fi avut un alt fel de tratament. Nu
ştiu de ce domnul Lăzăroiu n-a dormit bine… Că locuri de muncă nu s-au creat, vine şi
ne mai dă câte o statistică… zice, parcă avem prea mulţi pensionari. Asta a devenit o
marotă. L-am auzit azi pe un alt ministru din guvern spunând dom’ne avem prea multe
persoane în vârstă în ţară.

Gabriela Vrânceanu Firea: Domnul Vreme.
Dan Nica: Da. Aceşti oameni sunt rupţi de realitate. Şi atunci, dacă tot nu pot să
facă nimic bun vin şi ne spun câte o poveste la televizor, astfel încât poate se găseşte
cineva care nu e atent şi să-i dea lacrimile. Poate sunt români care chiar cred că domnul
Lăzăroiu doarme pe cuie. Dar probabil că ar trebui să doarmă pe cuie, pentru că prestaţia
domniei sale arată că-i cel mai slab ministru al Muncii pe care l-a avut România.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Gyorgy Frunda, dacă domnul Lăzăroiu
ar fi un scriitor sau un jurnalist aş spune că a folosit figuri de stil. Dar un ministru
transmite mesaje guvernamentale, chiar şi atunci când dă interviuri pe bancheta maşinii
când mergea de la minister către guvern. Că aşa explică reporterul, că i-a luat un inteviu
„tineresc”. În maşina instituţiei. Au rost aceste filosofii la nivel guvernamental?
Gyorgy Frunda: Eu cred că domnul Sebastian Lăzăroiu a vorbit metaforic. Este
evident. Dar eu cred că declaraţiile astea sunt pur personale, fiecare dintre noi care e
politician încearcă să-şi facă un capital, să dea nişte mesaje. Problema nu e această
intervenţie, problema este ceea ce rezolvă un ministru în domeniul său de activitate. Or,
la ministerul Muncii avem probleme serioase, zilele viitoare trebuie să adoptăm în Senat
noua lege cadru a asistenţei sociale care va circumscrie mult mai bine persoanele care au
dreptul să profite de asistenţă socială, protecţie socială etc. Numărul acestora va scădea,
numărul ajutoarelor va scădea, sumele primite vor fi puţin mai mici, vor fi modificate
vreo 8 legi care reglementează vasta problemă a asistenţei sociale şi vor urma vreo 15-20
de hotărâri de guvern care vor fi modificate. Asta e important. Ca domnul ministru,
indiferent de aceste declaraţii picante…
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar sunt demobilizatoare aceste declaraţii?
Gyorgy Frunda: Nu cred.
Gabriela Vrânceanu Firea: În sensul că nimeni nu-l bagă în seamă. Da, probabil
nu mai ia nimeni în seamă.
Gyorgy Frunda: Astea pot face obiectul unui talk-show dar oamenii nu dau nicio
importanţă.
Gabriela Vrânceanu Firea: Asta nu-i bine pentru clasa politică.
Gyorgy Frunda: Da, dar ăsta-i adevărul.
Gabriela Vrânceanu Firea: Eu cred că-i un regres al clasei politice să ajungă
într-o astfel de situaţie. Orice-ar spune să nu mai fie crezuţi.
Gyorgy Frunda: Nu că nu sunt crezuţi. Dar oamenii nu mănâncă zilnic politică
pe pâine. Deci important este ce face domnul Sebastian Lăzăroiu nu declaraţiile pe care le
dă în asemenea manieră. Eu nu dau nicio importanţă.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Mugur Ciuvică, spune domnul Sebastian
Lăzăroiu faptul că săracii n-au nevoie de milă ci de solidaritate. Aţi remarcat vreun fel de
solidaritate din partea guvernului faţă de săracii României? Dumneavoastră pe ce dormiţi,
aveţi un confort exagerat?
Mugur Ciuvică: Din fericire pentru mine nu dorm pe pat de cuie şi nici nu mă
gândesc să dorm acolo. Că în cazul domnului Lăzăroiu spre exemplu, cred că e un traseu
firesc al psihopatologiei care-l tulbură pe domnul ministru. De la poveşti stupide,
poveştile copilăriei aduse în mod stupid în discuţii serioase, la patul de cuie e o trecere
firească, de la patul de cuie se ajunge în mod firesc dacă nu se intervine energic la cămaşa
de forţă… Deci din punctul ăsta de vedere mi-e greu să comentez pentru că nu sunt
specialist. Dar privesc cu oarece…

Gabriela Vrânceanu Firea: Condescendenţă?
Mugur Ciuvică: Cu anumită veselie campania electorală de la anul. Dacă la
precedenta campanie l-am avut dar am aflat târziu de el, l-am avut în spatele lui Traian
Băsescu pe Aliodor Manolea, vrăjitorul personal, la următoarele alegeri înţeleg că o să-l
avem în faţa armatei domnului Traian Băsescu, pe domnul Sebastian Lăzăroiu. Ceea ce
va face o campanie electorală măcar veselă. Că politica noastră e destul de tristă. O să ne
distrăm cu domnul Lăzăroiu, o să râdem de dumnealui în campanie. În rest, ce să
comentez? Spunea de saună în Finlanda, ieşea la minus 30 de grade… e voinic domnul
Sebastian Lăzăroiu. Bine pentru noi este că se implică domnul Sebastian Lăzăroiu într-o
nouă construcţie politică pe care o s-o şi conducă, ceea ce repet, va aduce oarecare veselie
în lupta politică.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Teodor Meleşcanu aţi fost ministru, câtă
greutate are o declaraţie a unui şef de minister chiar pentru mediul extern, pentru
ambasade, pentru români în general? Nu trebuie să aibă totuşi un mesaj? Un ministru îşi
poate permite să facă anumite glume, parabole?... Sau poate a fost chiar sincer…
Mugur Ciuvică: A fost chiar sincer. Aici e pericolul.
Teodor Meleşcanu: Şi eu sunt de acord că lumea în România nu pune mare preţ
pe ce spune un ministru chiar dacă-l înţeleg sau chiar dacă nu-l înţeleg. Nu sunt de acord
cu colegii mei când tind să aprecieze declaraţiile acestea ca fiind simple încercări de a
face metafore plăcute sau exerciţii de stil. După părerea mea acest tip de declaraţii – şi e
un merit al domnului Sebastian Lăzăroiu că e cu un pas înaintea declaraţiilor oficiale care
vin, într-o formă de basm, de fabulă – dar ele ilustrează o teză importantă a PD-L. Şi
anume această teză e simplă. Orice s-ar întâmpla, oricine ar veni nu o să fie mai bine ca
pe vremea noastră. E o teză care urmăreşte să dea oamenilor un semnal că indiferent ce
eforturi ar face, indiferent cum ar vota, cu cine ar vota, indiferent cine va veni la
guvernare, situaţia va fi proastă. Inducerea la nivelul mentalului colectiv este că o s-o
ducem prost…
Gabriela Vrânceanu Firea: Se înlocuieşte sloganul să trăiţi bine cu sloganul vă
dăm tuturor un pat de cuie?
Teodor Meleşcanu: Nu. Se înlocuieşte sloganul să trăiţi bine cu sloganul
indiferent ce veţi face veţi trăi prost în viitor.
Gabriela Vrânceanu Firea: Mai e o declaraţie controversată făcută de un
ministru, domnul Vreme. Domnul Vreme are probleme mari de comunicare. A spus: „să
facem în aşa fel încât persoanele în vârstă să fie din ce în ce mai puţine şi tot mai mulţi să
poată utiliza calculatorul”. Domnule Dan Nica?
Dan Nica: Domnul Vreme spune ce aude în guvern. Dacă în guvern toate
lucrurile astea sunt tratate ca o masă de oameni pe care doar îi numără cuiva şi le iese ba
că sunt prea mulţi, ba că unii stau la ţară, ba că unii la oraş, la bloc etc…
Teodor Meleşcanu: Premierul a vorbit de ieşirea pe cale naturală din sistem.
Gabriela Vrânceanu Firea: Da, apropo de ieşirea domnului Emil Boc.
Dan Nica: Exact. Asta arată clar care-i viziunea şi atitudinea unui întreg guvern.
Vreme spune ce-a auzit în guvern. Dacă acolo toată lumea vorbeşte de pensionari ca un
lucru rău, dăunător…
Gabriela Vrânceanu Firea: Ce ar putea face guvernul pentru ca persoanele în
vârstă să fie tot mai puţine? Prin ce metodă le-ar putea extermina? Glumim dar cât se
poate de serios.

Gyorgy Frunda: În secuime se spunea dom’ne, cine nu moare anul ăsta va
regreta la anul. Problema pensionarilor e o problemă foarte serioasă nu doar în România
ci în toată Uniunea Europeană. Avem în Europa o societate îmbătrânită. Dacă după al
doilea război mondial nu era o problemă plata pensiilor iată că avem o problemă serioasă
pe care oricare guvern trebuie s-o rezolve.
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar guvernul german nu spune că bătrânii sunt cam
mulţi. Este vorba despre respect.
Gyorgy Frunda: Este punctul de vedere al unui om pe care-l contrazic şi cu care
nu pot fi de acord. E o lipsă de respect. Este o declaraţie care ar trebui condamnată ferm.
Gabriela Vrânceanu Firea: E omenesc a greşi dar putea să revină într-o
jumătate de oră şi spunea dom’ne, am greşit, am vrut să spun altceva. Să îndulcească
cumva declaraţia. Dar a fost lăsată ca atare.
Gyorgy Frunda: Din păcate dacă acum cinci ani se întâmpla o dată la lună să
vină un om să-mi ceară un ajutor material direct, din păcate nu e vinere să nu vină om la
mine să nu-mi ceară bani să-şi plătească chiria, gazul, să-şi cumpere medicamente. Şi a-i
da 10 lei sau 100 de lei nu-i o soluţie. Nu rezolvi problema. Scopul pentru care suntem în
politică trebuie să prindă o formă. Două categorii neajutorate trebuie să ajuţi. Tinerii şi
bătrânii. Oamenii trebuie ajutaţi, în nici un caz jigniţi. Ei ne-au crescut, ei au dus
societatea asta 50 de ani şi trebuie să avem mult respect şi avem obligaţia morală şi legală
să le asigurăm o bătrâneţe liniştită.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Mugur Ciuvică? Pensionarii în situaţia în
care trăiesc se sting ei aşa, uşor, uşor… Renunţă la medicamente, la hrană, la căldură…
Mugur Ciuvică: Au întreprins deja multe lucruri şi mai au câteva chestii de
întreprins. Spre exemplu acum cu subvenţiile la căldură, mai e asta cu medicamentele pe
care le aranjează ei cumva în aşa fel încât să nu fie nici medicamente şi atunci lucrurile se
rezolvă natural. Pentru că pensionarii deranjează mult actuala putere. problema pensiilor
sigur că există peste tot în Europa. Dar nimeni nu-şi pune problema să-i împuţineze fizic
pe pensionari. Fac şi ei ce facem şi noi, au mărit vârsta de pensionare, încearcă să aducă
tot mai mulţi bani la buget în aşa fel încât să poată completa sumele care se strâng la
fondul de pensii cu bani de la buget. Aşa se procedează peste tot. Asta îi supără pe
guvernanţii noştri, că trebuie să ia bani de la buget, adică bani din care pot ei să fure şi să
dea la pensii. De la pensii nu pot fura, că nu poate lua comision poştaşul de la fiecare
pensionar.
Gabriela Vrânceanu Firea: Pensionarii sunt foarte disciplinaţi atunci când vine
vorba despre vot.
Mugur Ciuvică: În momentul în care ajung la vot e treaba lor cum votează. Şi în
momentul votului soarta lor e în mâna şi în creierul lor. Să fie sănătoşi. Dar până la vot, e
o chestie tehnică. Dacă completezi cu bani de la buget fondul de pensii îţi rămân mai
puţini bani de furat. Şi atunci normal că te enervezi. De-aia sunt supăraţi. Domnul
preeşedinte plângea acum câteva zile, Vreme spune şi el ce-a înţeles din combinaţia asta,
cu toţii spun enormitatea aia fantastică cum că e greu acum pentru că pe vremea lui Călin
Popescu Tăriceanu s-au dublat pensiile… Fără să se gândească nimeni invers. Acum
pensia medie e 700 lei. Cum ar fi în momentul ăsta ca pensia medie să fie sub 400 lei?
Câţi pensionari ar putea efectiv să trăiască? Deci e o supărare. Că se duc banii de furat la
pensii. Şi reacţionează diferit. Traian Băsescu a dat-o în week-end pe partea lacrimogenă,
Vreme o trânteşte şi el, Sebastian Lăzăroiu spune asta e, staţi pe cuie că doamna Udrea

are nevoie de bani. Nu pot fi bani şi pentru pensionari şi pentru doamna Udrea în acelaşi
timp.
Gabriela Vrânceanu Firea: Nu putem spune că o duc prost doar pensionarii în
România. Dar şi oamenii în plină activitate o duc prost.
Mugur Ciuvică: Ce se întâmplă cu pensionarii se întâmplă şi cu celelalte
persoane care au legătură cu banii de la buget. Profesorii, cei asistaţi social… Păi dacă le
dai la profesori şi pensionari, doamna Udrea ce mai face? Ăştia cu asfaltarea ce mai fac?
Că nu mai sunt bani de asfaltare şi suferă.
Gabriela Vrânceanu Firea: Profesorii de la un liceu din Sibiu n-au intrat la ore
pentru că nu şi-au primit salariile din iunie. Domnule Dan Nica, ce facem cu aceşti
oameni? Au învăţat o viaţă întreagă, cum să-i ţi fără leafă, şi aia mică nenorocită, din
iunie? Cum poţi să-i ţi pe aceşti oameni?
Dan Nica: Dar de unde s-a lansat ideea că actualul guvern are pentru profesori un
pic de… să le acorde vreun pic de atenţie sau măcar să intre pe o listă de priorităţi fie şi
pe poziţia a zecea? Singurele lucruri pe care le-am auzit despre profesori sunt doar atât,
că consumă banii degeaba, că au salariul cel mai mare pe oră, despre elevi că nici ei nu
sunt foarte departe de profesori, că şi ei reprezintă o materie inutilă din ceea ce înseamnă
şcoala românească. Iar pe fondul acestor calificative, faptul că o sută de profesori nu şi-au
primit salariile de două luni şi azi s-a deschis anul şcolar… sper să fie un an mai vesel nu
atât de trist cum s-a încheiat cel precedent… Şi ministrul Educaţiei nu spune un cuvânt.
În ce ţară din lume o sută de profesori nu-şi primesc salariile de două luni şi ministrul
Educaţiei nu spune un cuvânt? În ce ţară se întâmplă? Doar într-o ţară în care nepăsarea şi
bătaia de joc constituie un mod de viaţă. Un mod pentru ei. Şi atunci se întâmplă…
Gabriela Vrânceanu Firea: Şi dacă ministrul Funeriu nu face nimic, domnul
Emil Boc când a văzut acest caz… nimeni nu ia nicio măsură?...
Dan Nica: Dar cum ar fi fost ca ministrul Educaţiei să se ducă să deschidă anul
şcolar la acea şcoală? Şi să dea acest semnal, că-i pasă.
Gabriela Vrânceanu Firea: Exact. Să arate că-i solidar cum spune domnul
Sebastian Lăzăroiu. Avea acum posibilitatea domnul Funeriu…
Gyorgy Frunda: Eu cred că ministrul Finanţelor trebuia să meargă.
Gabriela Vrânceanu Firea: Bun, domnul Ialomiţianu trebuia să meargă să spună
că-i pasă.
Gyorgy Frunda: E o problemă locală şi e de inacceptat. Domnii profesori au
dreptul să facă şi grevă, au dreptul să nu meargă la oră. Trebuie să-şi primească banii.
Nu-i necesar să se ajungă în instanţă. Există o responsabilitate locală deci nu-i o problemă
naţională, generală….
Dan Nica: Finanţarea învăţământului este de la bugetul de stat. Nu-i de la bugetul
primăriei.
Gyorgy Frunda: Aşa este. Atunci când în 99% din şcolile din România s-au
plătit salariile şi pe iulie şi august şi nu s-a plătit în şcoala din Sibiu, nu avem o problemă
naţională ci una locală. Dacă liceul din Sibiu aparţine de primăria Municipiului Sibiu
ordonatorul de credite este primăria. Primarul trebuie să respecte legea şi să dea banii.
Dacă banii nu au venit de la guvern pe capitolul învăţământ defalcat pe judeţe şi judeţul
n-a primit banii respectivi…
Gabriela Vrânceanu Firea: Despre asta-i vorba.
Gyorgy Frunda: Nu cred. Nu cred…

Gabriela Vrânceanu Firea: Astea sunt declaraţiile de la primăria din Sibiui.
Gyorgy Frunda: Domnul Vreme a spus că pensionarii sunt prea mulţi şi trebuie
să rezolvăm problema. Nu înseamnă că-i aşa. Deci nu înseamnă că-i aşa dacă spune…
Gabriela Vrânceanu Firea: Păi atunci nu mai credem pe nimeni?
Gyorgy Frunda: Când e o problemă de nivel naţional e de nivel naţional, sunt
suficiente momente reale când trebuie să criticăm guvernul sau ministrul X sau Y dar nu
trebuie să…
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar nu criticăm guvernul acum. Am constatat un
caz.
Gyorgy Frunda: Eu, pe analiza mea juridică e o problemă locală a primăriei din
Sibiu care trebuie să rezolve problema.
Dan Nica: Nu-i aşa.
Gyorgy Frunda: Eu aşa o văd.
Dan Nica: Intrăm pe o nouă pantă în care problemele care aparţin guvernului,
cum e finanţarea învăţământului… fiecare profesor are salariul plătit din bugetul naţional.
Punct. Primăria este doar casier.
Gyorgy Frunda: Primeşte şi dă mai departe.
Dan Nica: Exact…
Gabriela Vrânceanu Firea: O secundă. După cum a spus domnul Funeriu,
ministerul Educaţiei şi guvernul nu se ocupă de clădire ci doar de elevi şi de profesori.
Adică nu se ocupă de incinta în care îşi desfăşoară activitatea elevii şi profesorii ci de ei.
Cum se ocupă de ei?
Dan Nica: Au apărut mai multe localităţi în ţară în care diferite categorii de
oameni nu mai primesc salariile şi se încearcă acreditarea acestei idei, ştiţi, nu noi, ei…
Nu-i adevărat. Dacă finanţarea la educaţie este în bugetul naţional, banii vin exclusiv deacolo.
Primăria n-are cum să-i dea nici măcar un leu salariu unui profesor.
Gabriela Vrânceanu Firea: Asta-i explicaţia consiliului local şi primăriei că nu
au cum să devieze sumele dintr-o parte în alta fără acordul guvernului. Domnule Teodor
Meleşcanu?...
Teodor Meleşcanu: Se numeşte deturnare de fonduri.
Gabriela Vrânceanu Firea: Asta e caz penal.
Teodor Meleşcanu: O să vă spun două cuvinte. Dacă vă uitaţi, o a doua direcţie
importantă de acţiune a guvernului la ora actuală este transferarea responsabilităţilor
pentru o serie de activităţi de la nivelul bugetului central spre bugetele locale. Vă dau
câteva exemple, recent…
Dan Nica: Încălzirea.
Teodor Meleşcanu: Încălzirea. Atenţie, reforma spitalelor, care a trecut de
asemenea la consilii judeţene…
Gyorgy Frunda: Ceea ce-i bine.
Teodor Meleşcanu: Dacă au bani, da.
Gyorgy Frunda: În România am avut 487 de spitale, din acestea peste 100
funcţionează garanţiile sociale, iarna să stea bolnavii acolo fără medici de specialitate.
Dacă vreau să am spitale performante voi avea mai puţine performante. Nu voi ţine aceste
spitale. Din acest punct de vedere ideea de a decentraliza şi a lăsa ca fiecare judeţ să
hotărască din cele 8-10 spitale câte să funcţioneze…

Mugur Ciuvică: N-a hotărât fiecare judeţ, a hotărât colegul dumneavoastră… de
fapt a hotărât domnul Traian Băsescu şi i-a transmis colegului dumneavoastră la minister.
Şi au hotărât acolo.
Gyorgy Frunda: Nu-i adevărat. Nu.
Mugur Ciuvică: Uitaţi-vă la Codlea ce scandal fac. Comunităţile locale au fost
supărate…
Teodor Meleşcanu: Uitaţi-vă la Tg. Jiu…
Gyorgy Frunda: Nu, nu…
Teodor Meleşcanu: Eu îmi cer scuze, nu trebuia să dau exemplul ăsta. nu e un
exemplu bun, fiind vorba de un ministru al Sănătăţii de la UDMR. Dar pot să vă dau alte
exemple. Uitaţi-vă la proiectul de lege care a fost invocat de domnul senator Gyorgy
Frunda. Aşa numita lege cadru. E cadru numai numele, nu este nimic cadru în ea. Dacă
vă uitaţi pe această lege e o chestiune interesantă. Pe de-o parte se reduc şi se elimină o
serie de ajutoare şi beneficii, mai puţin beneficii din servici dar din ajutoare marea
majoritate dispar. Şi de asemenea nimeni nu spune cum se vor plăti ceea ce rămâne. Au
fost discuţii neoficiale în care s-a spus dom’ne jumătate-jumătate. Jumătate să dea
bugetul asigurărilor sociale, jumătate să dea la primării… după alţii 80 cu 20 etc. Dar la
ora actuală noi discutăm în Senat o lege care încă nu ştim din punct de vedere financiar
care vor fi responsabilităţile principalilor actori implicaţi. Urmează prin cele 40, 50 de
acte normative ulterioare care înseamnă alte legi, hotărâri de guvern, să se stabilească
acest lucru. păi cum putem noi cu mâna pe inimă să spunem că facem o treabă bună când
nu ştim de fapt cum vor fi finanţate toate aceste ajutoare. Şi obiectivul este simplu.
Reducerea cu aproximativ 30% a fondurilor care sunt folosite pentru politici sociale. E
singurul argument. De aceea şi pe şcoli… dar nu-i vorba numai de şcoli, uitaţi-vă în
schemele multor ministere, nu au bani de salarii până la sfârşitul anului.
Gyorgy Frunda: Nici senatul n-are.
Teodor Meleşcanu: Senatul ar trebui să închidă activitatea de luna viitoare.
Gabriela Vrânceanu Firea: Trebuie să trecem la următorul subiect. Românii
sunt bătaia de joc a francezilor. La un show televizat a cărui temă era meciul de fotbal
România-Franţa, protagoniştii emisiunii au spus că sportul naţional în România e cerşitul.
Domnul Ministrul Baconschi spune că nu trebuie să fie o replică oficială a României.
Teodor Meleşcanu: N-are rost să comentăm. Mie mi se pare pur şi simplu greu
de înţeles cum oficialii francezi pot să facă asemenea declaraţii în condiţiile în care ieri şi
alaltăieri pe toate posturile TV era un cetăţean român care fusese condamnat, arestat, cu
mandat internaţional pentru spargeri de bănci, crime grave şi nici măcar nu călcase în
Franţa. Infractorii sunt infractori. A încerca să faci asemenea clasificări între infractori
după părerea mea e un caz flagrant de discriminare pe motive care nu pot fi acceptate.
Sunt convins că domnul Gyorgy Frunda îmi va da dreptate.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Mugur Ciuvică?... Două idei, despre
vizita preşedintelui în SUA şi cum ne ridiculizează francezii.
Mugur Ciuvică: Vizita preşedintelui în SUA seamănă mult până acum cu vizita
domnului Vanghelie în SUA. Că a fost şi el acum vreo două luni. E cam la fel
deocamdată. Să vedem. Vanghelie a ajuns în aceeaşi încăpere cu Obama dar era o
încăpere cu 15.000 de oameni. Deci s-a văzut cumva cu Obama. El l-a văzut, nu ştiu dacă
şi Obama pe Vanghelie. Să vedem dacă o să reuşească şi domnul Traian Băsescu acelaşi
tip de performanţă. Cu ironiile, eu n-am treabă cu ironiile unor comici francezi. Că nu

ştiu dacă ar trebui să reacţioneze oficial statul român. Şi eu m-am uitat la meci şi echipa
de fotbal a Franţei mi s-a părut o combinaţie de canibali cu terorişti. Aşa am văzut eu
echipa franceză de exemplu. Dar poate n-am văzut bine. Dar la chestia cu ce-a spus
ministrul de Interne, acolo se putea reacţiona.
Gabriela Vrânceanu Firea: Unul din zece infractori e român.
Mugur Ciuvică: Dar câţi sunt arabi din 10 infractori? Câţi sunt africani din 10
infractori? Ce facem? Ăsta al nostru de Externe putea spune că cetăţenii români care
locuiesc la periferia Parisului trăiesc greu şi le e frică de arabii care dau foc la maşini peacolo
şi fac scandal. E cam acelaşi tip de reacţie oficială.
Gabriela Vrânceanu Firea: Ne întoarcem pe această idee peste câteva clipe. Am
revenit la Ştirea Zilei. Scurte comentarii despre subiectele lăsate în suspans înainte de
publicitate.
Gyorgy Frunda: Ne place sau nu există caracterizări colective ale popoarelor şi
naţiilor. Uitaţi, unul din cartierele selecte ale Strasbourg-ului, Petite France, a fost
catalogat aşa peiorativ de nemţi când Alsacia era încă germană pentru că era cartierul
oamenilor bolnavi de boli venerice. Iar acum e o mândrie a lor. Ne place sau nu, pe
Champs Elysees nu vei găsi nici magrebieni, nici asiatici care cerşesc, sunt doar români.
E o problemă foarte serioasă. Chestia cu televiziunea n-are nicio importanţă.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Dan Nica?
Dan Nica: Pot să accept o glumă, chiar proastă, dar în momentul în care poporul
român este făcut în ansamblu că e nu ştiu cum… cred că era nevoie de o reacţie din
partea ministrului de Externe şi a primului ministru. Frumoasă, elegantă…
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar fermă.
Dan Nica: Măcar să nu se înţeleagă că ei sunt de acord cu ce-au spus francezii.
Gabriela Vrânceanu Firea: Mulţumesc foarte mult, o seară frumoasă, la
revedere!
(Prin Monitoring Media, Antena 3 – Ştirea Zilei, ora 20:10)