OBIECTIVE ŢINTĂ
OBIECTIVE ŢINTĂ
OBIECTIVE ŢINTĂ
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
www.mue25.net<br />
www.localmanagement.eu<br />
<strong>OBIECTIVE</strong> <strong>ŢINTĂ</strong>
Cuprins<br />
1. Introducere .........................................................................p. 3<br />
2. Stabilirea prioritaţilor .......................................................p. 4<br />
2.1. Dezvoltarea unei viziuni .....................................p. 4<br />
2.2. Definirea obiectivelor .........................................p. 4<br />
2.3. Stabilirea priorităţilor .........................................p. 6<br />
2.4. Identificarea aspectelor semnificative ................p. 7<br />
3. Luarea în considerare a resurselor şi bunurilor comune ..p. 9<br />
4. Indicatorul participativ de selecţie şi stabilirea obiectivelor<br />
..............................................................................................p. 10<br />
4.1. Selectarea indicatorilor ......................................p. 10<br />
4.2. Stabilirea obiectivelor ........................................p. 13<br />
4.3. Stabilirea unor obiective precise ........................p. 15<br />
4.4. Stabilirea obiectivelor realizabile şi realiste ......p. 16<br />
5. Elaborarea programului strategic ....................................p.17<br />
5.1. Intervalul de timp ...............................................p. 17<br />
5.2. Prezentare ...........................................................p. 18<br />
6. Elaborarea planului de acţiune ........................................p. 19<br />
6.1. Intervalul de timp ...............................................p. 19<br />
6.2. Responsabilităţi ..................................................p. 19<br />
6.3. Prezentare ...........................................................p. 19<br />
7. Implicarea subiecți/părţilor interesate..............................p. 21<br />
7.1. Solicitarea acordului de parteneriat ....................p. 21<br />
7.2. Informarea şi consultarea publică .......................p. 22<br />
8. Ce urmează? .......................................................................p. 22<br />
9. Lista de verificare ...............................................................p. 23<br />
ANEXE ....................................................................................p. 28<br />
2
1. INTRODUCERE<br />
Odată finalizată evaluarea inițială,următorul pas este pregătirea strategiei de dezvoltare<br />
și a planului de acțiune. Strategia de dezvoltare reprezintă documentul care stabilește<br />
obiectivele pe termen lung și prevede măsurile pentru prioritățile convenite. Acest proces se<br />
bazează pe evaluarea inițială și instrumentele de prioritizare pentru a stabili științific<br />
prioritățile cu ajutorul instrumentelor utilizate, concentrându-se pe parcursul ciclului de<br />
management integrat următor.<br />
O viziune comună trebuie găsită, care trebuie sa aiba o orientare pe termen lung, și<br />
anume pentru o perioadă 15–20-30 de ani, de echilibrare a mediului, și a dimensiunilor<br />
sociale și economice. Dezvoltarea unei viziuni comune într-un proces participativ va contribui<br />
la acceptarea IMS – ului de catre un public mai larg. Stabilirea acestui punct de plecare îl va<br />
face accesibil împreuna cu prioritățile tuturor celor interesați.<br />
Prioritățile se descriu prin utilizarea indicatorilor ca principal instrument de<br />
comunicare în cadrul IMS – ului. Pe baza unor indicatori, se formulează obiectivele<br />
măsurabile și cele legate de timp, care echilibrează și integrează mediul înconjurător și<br />
resursele sociale și financiare. În cazul în care aceste date lipsesc din revizuirea de bază,<br />
trebuie incluse măsuri pentru a crea această bază de date de referință și indicatorii<br />
corespunzători strategiei de dezvoltare.<br />
Elaborarea unui plan de acțiune, cu o perspectivă de 1 – 3 ani, este integrată în<br />
strategia de dezvoltare. Planul de acțiune prezintă pe termen scurt, obiective derivate din<br />
obiectivele pe termen lung și stabilește măsurile pentru a le îndeplini. Planul de acțiune, de<br />
asemenea, definește în mod clar alocarea resurselor umane și financiare, precum și<br />
responsabilitățile pentru implementarea lor.<br />
Participarea și cooperarea sunt cheia succesului. Prin urmare, implicarea tuturor<br />
subiecților/părților interesate este esențială pentru stabilirea și prioritizarea obiectivelor<br />
precum și pentru planificarea acțiunilor.<br />
3
2. STABILIREA PRIORITĂȚILOR<br />
Una dintre cele mai importante priorități la nivel local o reprezintă o viziune comună<br />
asupra evoluției viitoare a orașului. Acest lucru ia în calcul referințe din domeniul de aplicare<br />
al sistemului de management și se bazează pe rezultatele evaluării inițiale. Deoarece nu toate<br />
provocările pot fi adresate la timp, sistemul integrat de management sprijină orașele care au<br />
stabilit prioritățile corespunzător pentru aducerea acestora la actualitatea concretă și de zi cu<br />
zi.<br />
Resursele și bunurile comune sunt utilizate ca și categorii la structurarea problemelor<br />
prioritare selectate în cadrul strategiei de dezvoltare. Pentru ambele, avem nevoie să definim<br />
indicatorii și obiectivele care permit monitorizarea progresului și performanței.<br />
2.1. DEZVOLTAREA UNEI VIZIUNI<br />
Unul dintre cei mai importanți piloni de dezvoltare sustenabilă locală este viziunea<br />
comună pentru viitoarea evoluție a orașului. Stabilirea acestei viziuni, ca o acțiune în<br />
managementul participativ, va asigura o orientare pe termen lung, pentru o perioadă de cel<br />
puțin 15-20-30 de ani.<br />
Prin echilibrarea intereselor ecosistemului, economiei și comunităților umane, într-o<br />
singură viziune, cu toate cele trei dimensiuni ale sustenabilității – de exemplu, dimensiunile<br />
economice, sociale și de mediu – sunt avute în considerare. Pentru a realiza acest lucru, o<br />
înțelegere comună a dezvoltării sustenabile este cheia.<br />
Prioritățile sub forma unor secțiuni integrate ale strategiei de dezvoltare, și declarația<br />
misiunii este de o importanță capitală pentru a fi în măsură să se stabilească prioritățile. Fără<br />
aceasta, procesul de dezvoltare al comunității și al planului de acțiune ar conduce la o lipsa a<br />
unei imagini clare a priorităților administrațiilor locale.<br />
2.2. DEFINIREA OBIECTIVULUI<br />
Comunitățile se confruntă cu numeroase provocări în încercarea de a ajunge la o<br />
dezvoltare sustenabilă. O abordare strategică pentru a depăși problematica de sustenabilitate<br />
ar întâmpina probleme transversale, cum ar fi eficența energetică, efectul de seră, de emisie de<br />
gaze, precum și alte aspecte relevante pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice,<br />
suprafața de etanșare, conservarea habitatelor naturale (ecosisteme), pregătirea în ceea ce<br />
privește consecințele schimbărilor climatice (de exemplu, prevenirea inundațiilor). O astfel de<br />
abordare ar trebui să aibă avantaje semnificative asupra „tradiționalei” teme de abordare<br />
orientată, concentrându-se asupra factorilor de mediu în mod individual, cum ar fi probleme<br />
de aer, apă, probleme ale terenului și solului, și conexe (de exemplu: poluarea aerului,<br />
poluarea fonică, poluarea apei, deșeuri).<br />
4
Provocările sunt identificate din diferite surse. Legislația actuală identifică probleme<br />
pe care administrația locală trebuie să le evite. Protecția mediului este supusă mai multor<br />
directive ale UE și afectează comunitățile din statele membre ale UE. Sistemul integrat de<br />
management garantează că administrația locală ia la cunoștință și acționează în conformitate<br />
cu întreaga legislație relevantă a problemelor de mediu și de sustenabilitate. Cu toatea acestea,<br />
în vederea dezvoltării sustenabile a comunităților, viziunea trebuie să meargă dincolo de<br />
cerințele legale în vigoare.<br />
Există un consens larg cu privire la tipurile de provocări pentru a include într-o<br />
abordare integrată pentru gestionarea comunitatii urbane. Important, ele nu sunt limitate la<br />
aceste provocări, pentru care administrația publică este responsabilă. Administrația locală<br />
acționează în calitate de „lider al comunității”, coordonând și stimulând acțiuni pentru<br />
întreaga comunitate urbană. Această abordare este similară cu inițiativele, cum ar fi Agenda<br />
Locală 21.<br />
Totuși, multe dintre planurile de acțiune a Agendei Locale 21 se concentrează asupra<br />
problemelor de mediu locale (gunoiul stradal, graffiti, zgomot), precum și multe administrații<br />
locale cu programe de sustenabilitate cu scop în problemele unde au posibilitatea de a acționa,<br />
dar și de alte aspecte mai strategice, cum ar fi reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră a<br />
întregului oraș, se presupun a fi mai importante îmbunătățirile de mediu și de siguranță.<br />
Pentru a putea aborda serii complexe de provocări în mod eficient, se recomandă ca<br />
problemele de sustenabilitate să se împartă în aspecte mai mici și mai ușor accesibile, care<br />
afectează una sau mai multe resurse naturale sau bunuri publice ale comunitatii. Aceste<br />
aspecte pot fi urmărite de unul sau mai mulți indicatori.<br />
Abordarea strategiei orientate respectă principiile dezvoltării sustenabile, după cum se<br />
menționează în Carta Aalborg pentru dezvoltarea sustenabilă locală. Aceste puncte ale<br />
angajamentelor Aalborg sunt un cadru adecvat pentru sistemul integrat de management.<br />
Prin urmare, grupul de lucru al UE privind planurile de management de mediu și<br />
sisteme (2005) a propus adoptarea unui set de paisprezece obiective grupate sub cinci aspecte<br />
generale de mediu, problematică derivată direct din angajamentele Aalborg.<br />
5
Probleme generale de mediu<br />
I-1. Integrarea politică & guvernarea<br />
mediului<br />
I-2. Protecția mediului natural<br />
I-3. Managementul sustenabil al<br />
resurselor naturale<br />
I-4. Mediu & Sănătate<br />
I-5. Schimbările climatice &<br />
responsabilitate globală<br />
de mediu<br />
Obiective<br />
O1. Ridicarea nivelului de înțelegere &<br />
implicarea în rândul cetățenilor & alte părți<br />
interesate cu privire la performanțele de mediu<br />
ale orașului<br />
O2. Realizarea conformității cu legislația de<br />
mediu a UE pentru politica urbană<br />
O3. Asigură integrarea deplină a obiectivelor<br />
de mediu în politicile sectoriale și programele<br />
urbane<br />
O4. Reducerea poluării în aer, apă și sol<br />
O5. Promovarea biodiversităţii şi extinderea &<br />
îngrijirea ariilor naturale desemnate & spaţiile<br />
verzi<br />
O6. Reducerea consumului de energie primară<br />
& creşterea ponderii regenerabile de energie<br />
O7. Evitare & reducerea cantităţilor de deşeuri<br />
& creşterea reutilizării & reciclarea<br />
O8. Reducerea ratei de consum a terenului<br />
pentru dezvoltare & prevenirea extinderii<br />
urbane<br />
O9. Reducerea nevoii de transport<br />
O10. Reducerea inegalităţilor din domeniul<br />
sănătăţii cauzate de factorii de mediu<br />
O11. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de<br />
seră<br />
O12. Reducerea impactului negativ al oraşului<br />
asupra mediului global<br />
O13. Punerea în aplicare a principiilor<br />
justiţei de mediu<br />
O14. Reducerea expunerii la riscurile legate de<br />
mediu<br />
Sursa: TSUE, Grupul de lucru al UE privind Planurile de Management de Mediu şi<br />
Sistemelor (2005) http://ec.europa.eu/environment/urban/pdf/fin_rep_urban_emps.pdf<br />
2.3. STABILIREA PRIORITĂȚILOR<br />
6
Sistemul integrat de management sprijină stabilirea priorităților și creează un consens<br />
cu privire la următoarele acțiuni. Cum nu toate provocările pot fi adresate la timp, sistemul<br />
integrat de management sprijină comunitățile care au stabilit prioritățile corespunzător.<br />
Utilizați resursele și bunurile publice ca fiind categorii pentru a structura aspectele<br />
prioritare selectate din strategie. Pentru ambele procese, avem nevoie să definim indicatori și<br />
obiective care să permită monitorizarea progresului și performanței.<br />
Etapele fundamentale ale acestei faze sunt următoarele:<br />
1. Planul procesului de stabilire a priorităților: Cine va revizui rezultatele evaluării<br />
inițiale? Cum? În ce fel va trebui implicați participanții? Cine va defini, va fi de<br />
acord și va aproba lista de priorități?<br />
2. Stabilirea priorității de bază privind o analiză corespunzătoare a situației actuale<br />
a orașului (de exemplu revizuirea de referință): Ați luat în considerare rezultatele<br />
evaluării inițiale ca sursă principală?<br />
3. Reflectă rezultatele revizuirii de referință: Este revizuirea de referință care<br />
sublinează importanța problemelor specifice? Oferă informații cu privire la rolurile<br />
diverșilor actori în mediul urban?<br />
4. Evaluați relevanța și importanța fiecărui aspect: Ați dat prioritate mai mare<br />
aspectelor legate de non-conformitate cu legislația? Cel mai important pas este<br />
compararea între situația actuală a aspectelor legate de sustenabilitate identificate<br />
în scenariul de referință și respectarea legislației europene (a se vedea caseta de<br />
mai jos), legislația națională și regională.<br />
5. Comparați-vă: În situația în care lipsesc unele standarde juridice, puteți să utilizați<br />
abordarea „statul artei”. Ați comparat situația dumneavoastră cu a altora, în<br />
conformitate cu ambițiile marilor orașe, „bunele practici” sau nivelul național,<br />
regional, sau mediu?<br />
Bazată pe aceste reflecții, o listă de domenii prioritare va fi stabilită de consiliul de<br />
coordonare, ținând seama de intrarea părților/subiecții interesați în continuare.<br />
Sprijinul poate fi dat de abordări care să permită analiza comparativă dintre diferite<br />
orașe. Cu toate acestea, oportunitățile pentru analiza comparată sunt limitate în prezent din<br />
cauza lipsei de mecanisme coerente de monitorizare la nivel regional, național și european.<br />
Încurajarea instrumentelor sunt găsite on-line ca unelte STATUS (legatura la<br />
www.localtargets21.org), care furnizează indicatori armonizați, comparabili și relevanți,<br />
precum și obiective pentru dezvoltarea sustenabilă locală bazată pe strategia tematică din<br />
mediul urban și anganjamentele Aalborg, și evaluarea locală 21 (vezi<br />
www.localevaluation21.org), o autoevaluare a administrației locale a procesului și<br />
performanței pentru dezvoltarea durabilă locală.<br />
7
2.4. IDENTIFICAREA ASPECTELOR SEMNIFICATIVE<br />
Pentru fiecare dintre aspectele prioritare, descrieți cea mai semnificativă provocare<br />
pentru atingerea dezvoltării sustenabile. Acest lucru este perceput ca un al doilea strat al<br />
priorizării. Provocările pot apărea la întâlnirea cerințelor legale, precum și de la mediul local<br />
și social, probleme legate de aspecte specifice (de exemplu, energie, apă, utilizarea<br />
terenurilor, de transport, de planificare și proiectare și sănătate).<br />
Cu toate acestea, aceste aspecte sunt necotate: evaluarea, chiar dacă acestea trebuie<br />
considerate ca o problemă vor rezulta din analiză SWOT a analizei inițiale. Analiza va<br />
clarifica, dacă aspectul este calificat să amenințe calitatea și disponibilitatea de resurse<br />
naturale, precum și bunuri sociale comune. Aspecte care sunt considerate riscante în raport cu<br />
dezvoltarea sustenabilă locală, necesită răspuns și ar trebui tratate în cadrul strategiei de<br />
dezvoltare.<br />
Răspunsul este văzut în două moduri:<br />
1. Respectarea normelor juridice: în cazul în care comunitatea nu este conformă cu<br />
standardele și cerințele legale pentru aspectul specific (Directiva Aerului Curat,<br />
etc.), ar trebui abordată cu cea mai mare prioritate.<br />
2. Îmbunătățirea continuă a calității mediului și situația socială: dacă orașul este în<br />
conformitate cu legislația, ar trebui să se vizeze la:<br />
- Menținerea unor condiții bune de viață în ciuda tendințelor tot mai dificile<br />
- Îmbunătățirea contextului local<br />
8
Principala legislație de mediu a UE care afectează statele membre:<br />
Directiva Calitatea Aerului<br />
Directiva Apei Potabile<br />
Directiva de tratare a apelor urbane risipite<br />
Directiva Apei<br />
Directiva de Zgomot și Mediu<br />
Directiva pentru Colectarea Selectivă a Deșeurilor<br />
Prevenirea și Controlul Intergrat al Poluării (IPPC)<br />
Directiva Seveso II – (protejarea de substante periculoase)<br />
Directiva Habitatelor/Locuințelor<br />
Directiva Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM)<br />
Directiva Evaluării Strategice de Mediu (ESM)<br />
Directiva Informații de Mediu<br />
3. LUAREA ÎN CONSIDERARE A RESURSELOR ȘI BUNURILOR<br />
COMUNE<br />
Strategia de dezvoltare este mai presus de toate declarațiile politice obligatorii de<br />
domenii de interes pentru operațiuni și servicii în perioada convenită de timp. Ori de câte ori o<br />
autoritate publică se angajează în operațiuni, proiecte sau furnizarea de servicii plasează<br />
aceste cereri în trei tipuri de resurse: resurse financiare (bani), resurse umane (competențe,<br />
cunoștințe și timp) și în resurse naturale (calitatea aerului, apei, terenului și solului, plantelor<br />
și animalelor).<br />
Un pas crucial în sprijinirea administrațiilor locale pentru introducerea și<br />
implementarea managementului sustenabil public este aplicarea unui sistem integrat de<br />
management capabil să efectueze planificarea și monitorizarea tuturor resurselor – bani,<br />
oameni și mediu – într-o manieră integrată. Managementul integrat al resurselor s-a dovedit a<br />
fi indispensabil pentru a obține un grad înalt de politică „buy-in”, și de angajament, așa cum<br />
este folosit „limbajul” politic de luare a deciziilor cu privire la nucleul politicii locale – de<br />
exemplu, bugetul. Pentru a realiza acest lucru sistemul integrat de management ar trebui să<br />
elaboreze obiective pentru îmbunătățirea calității vieții, respectând în același timp limitele și<br />
calitatea resurselor de mediu, bunuri sociale comune și mijloacele economice.<br />
Resursele și bunurile comune în cadrul strategiei de dezvoltare, ar trebui utilizate<br />
precum categorii ale structurii strategiei de dezvoltare. Se analizează aspectele selectate<br />
prioritar în ceea ce privește impactul acestora asupra resurselor de mediu și bunuri comune.<br />
Acest pas poate fi considerat redundant, dar este important pentru a traduce rezultate validate<br />
științific, în acțiunea politică.<br />
9
Exemplu: De la problemele de resurse pentru indicatori (Anexa 2)<br />
4. INDICATORUL PARTICIPATIV DE SELECȚIE ȘI STABILIREA<br />
<strong>OBIECTIVE</strong>LOR<br />
Odată ce s-a decis, căror aspecte ar trebui să li se acorde prioritate și care resurse de<br />
mediu și bunuri sociale comune sunt afectate, exprimați-le utilizând indicatorii.<br />
Pe baza indicatorilor, obiectivele măsurabile și cuantificate pentru domeniile prioritare<br />
pot fi stabilite. În plus, monitorizarea progresului și a succesului măsurilor întreprinse poate<br />
fi efectuată pe cale de consecință și evaluarea rezultatelor și realizărilor va fi întradevar<br />
fezabile.<br />
4.1 SELECTAREA INDICATORILOR<br />
Selectarea resurselor și indicatorilor a<br />
orașului Väjxö, Suedia<br />
Orașul Väjxö a ajuns la o selecție de resurse<br />
pentru sistemul său printr-un proces de participare.<br />
După brainstorming-ul privind problemele de mediu<br />
la nivel local cu echipa de coordonare, partidele<br />
politice și părțile interesate externe, problemele au<br />
fost rezumate în șase resurse: aer curat, un mediu<br />
bine construit, stabilitatea climatică, protecția<br />
ridicată a mediului, apă proaspătă și biodiversitate.<br />
Ulterior, un grup de lucru a fost stabilit pentru<br />
fiecare resursă, care a condus la procesul de selecție<br />
al indicatorului.<br />
10
Filozofia din spatele<br />
sistemului integrat de mangement<br />
este că un oraș sustenabil este mai<br />
mult decât un simplu oraș cu un<br />
mediu curat. În scopul de a face<br />
progrese reale față de elementele de<br />
noutate și practicile mai bune de de<br />
monitorizare, ar putea fi, prin<br />
urmare, necesar să se identifice<br />
În plus, sistemul de management de mediu în<br />
Väjxö are o legătură clară la Agenda 21. Indicatorii<br />
au fost aleși pe baza obiectivelor din Agenda 21.<br />
Strategia de participare a Agendei 21 este, în același<br />
timp, strategia de participare pentru sistemul de<br />
management local.<br />
indicatorii integrați pentru sustenabilitate locală, de exemplu, indicatorii care reflectă<br />
interacțiunea dintre aspectele de mediu, economice și sociale. Indicatorii vor descrie interlegăturile<br />
dintre consumul sau degradarea resurselor și bunurilor comune, precum și realizarea<br />
bunăstarii umane. Acești indicatori vor prezenta eficența economică, pentru efectuarea<br />
aceastei tranziții – către modelarea activităților noastre economice.<br />
Această perspectivă cuprinzătoare sugerează definirea și convenirea asupra<br />
indicatorilor aplicând o abordare trans – sectorială integrata. Prin urmare, desfășurarea<br />
procesului indicatorului ca unul participativ definit prin indicatori ar trebui luat în considerare.<br />
Acest lucru poate fi valoros și ca justificare pentru terți, avand efect multiplicator, pentru a<br />
furniza informații generale privind indicatorii de la subiecții/părțile interesate, politicieni și<br />
experți, sau pentru a sprijini integrarea noilor angajați.<br />
Indicatorul de selecție al Projekt21 (Germania)<br />
Sprijinit de ICLEI – Administrațiile Locale pentru sustenabilitate, administrațiile<br />
locale a 11țări pilot ale Statului Federal German al Rheinland – Pfalz au elaborat răspunsuri<br />
concentrate la provocările – cheie pentru dezvoltarea durabilă cu care se confruntă<br />
comunitățile lor respective. Administrațiile locale participante sunt Birkenfeld, Göllheim,<br />
Hauenstein, Ingelheim în Rhein, Kaiserslautern, Kandel, Koblenz, Neuerburg, Osthofen,<br />
Wörrstadt și Zweibrücken.<br />
În prima fază, fiecare municipalitate partipantă pregătește un raport de sustenabilitate<br />
pe baza unor obiective comune și unui set standardizat, dar flexibil de indicatori. Indicatorii<br />
sunt aleși pentru a reflecta întrebarea – cheie a sustenabilității: cum putem asigura un nivel de<br />
trai ridicat pentru individ, fără a pune în pericol bunurile comune ale bazei noastre de resurse<br />
de mediu și echitatea socială? Pe baza raportului și cu implicarea părților interesate locale și a<br />
factorilor de decizie, programele de acțiune sunt dezvoltate și vizate acelor zone care au<br />
nevoie de mai multă atenție. Atelierele de lucru cu participarea părților interesate relevante în<br />
societate, ajută la stabilirea obiectivelor pe termen lung și a obiectivelor respective, precum și<br />
a măsurilor de a atinge aceste obiective cât mai rapid, mai eficient și mai exact posibil.<br />
Bazat pe actualizări periodice ale raportului de sustenabilitate, planurile de acțiune<br />
11
suplimentare pot fi dezvoltate pentru zonele cu conflicte majore între nevoile societății și de<br />
protecția bunurilor comune indicate.<br />
[http://www.iclei.org/europe/projekt21]<br />
Completând o fișă indicatoare pentru fiecare indicator individual, este mai ușor să<br />
urmăriți cum și de ce indicatorul a fost ales, în cazul în care datele pot fi găsite, cum se<br />
măsoară și cât de des, etc.<br />
Nevoi<br />
Locuință<br />
Bunuri<br />
comune<br />
Mobilitate<br />
Venituri<br />
Achiziții<br />
Timp liber<br />
& Educație<br />
Apă, sol<br />
și aer<br />
Proporția de<br />
autovehicule cu<br />
emisii reduse<br />
Proporția de<br />
ferme ecologice<br />
Deșeuri<br />
municipale<br />
solide/locuitor<br />
Teren<br />
Teren dezvoltat/<br />
locuitor<br />
Numărul de<br />
locuri de<br />
muncă/ha<br />
bunuri imobile<br />
industriale<br />
Arii naturale<br />
protejate în ha<br />
Responsabilitate<br />
globală<br />
Consum redus de<br />
energie în clădiri<br />
Proporția de<br />
transport public<br />
în toate distanțele<br />
Cifra de afaceri a<br />
comerțului<br />
echitabil de<br />
produse<br />
Consumul de<br />
energie a<br />
facilitățiilor de<br />
recreere<br />
Egalitatea<br />
de șanse<br />
Raportul din<br />
casă a<br />
chiriei/venit<br />
Numărul de<br />
femei în funcții<br />
de conducere<br />
Membrii<br />
imigranților în<br />
cluburi<br />
Infrastructura<br />
socială<br />
Distanța minimă<br />
la facilitățile<br />
importante<br />
Oamenii care<br />
beneficiază de<br />
somaj sau ajutor<br />
social<br />
Îngrijire de zi<br />
pentru copiii<br />
conform vârstei<br />
12
Din punct de vedere operațional, selecția de indicatori pentru toate dimensiunile de<br />
sustenabilitate apare diferit. În primul rând, au o legătură strânsă cu procesul Agenda 21. În al<br />
doilea rând, structura deschisă a acestei probleme permite o dezbatere privind domeniile<br />
nevoilor umane și aspirațiile acestora.<br />
Cu toate acestea, este esențial în toate circumstanțele să se integreze selecția tuturor<br />
indicatorilor și să se permită participarea tuturor actorilor relevanți, în scopul de a garanta<br />
coerența întregului proces.<br />
Verificați dacă...<br />
Indicatorul este exprimat într-un mod în care este ușor de recunoscut în ceea ce<br />
privește parametrul pe care îl monitorizează.<br />
Datele care sunt necesare pentru susținerea indicatorului sunt ușor disponibile, în<br />
mod adecvat documentate și actualizate periodic.<br />
Indicatorii selectați sunt susținuți de date sau de calcule necesare, sau sondaje și pot<br />
fi calculați.<br />
Este posibil să se estimeze evoluția indicatorului pentru anul următor, pe baza<br />
tendințelor și scenarilor.<br />
Indicatorii sunt ușor de înțeles și reproductibili de către non-experți.<br />
Indicatorul ofertă o imagine reprezentativă a condițiilor, presiuni asupra mediului<br />
urban sau răspunsurile societății.<br />
Setul de indicatori este concis, simplu și ușor de interpretat.<br />
Citește mai mult: despre indicatori (A se vedea raportul privind indicatorii on-line:<br />
www.localmanagement.eu)<br />
Exemplu: Fișa indicatorului de informații (Anexa 1)<br />
Exemplu: Caracteristicile indicatorului în ecoBUGETUL orașului Kaiserslautern<br />
(Anexa 4)<br />
Exemplu: Indicatorii ecoBUGETULUI din orașul Kaiserslautern (bugetul total)<br />
(Anexa 5)<br />
4.2. STABILIREA <strong>OBIECTIVE</strong>LOR<br />
Odată ce indicatorii au fost selectați, următoarea etapă este de a defini valoarea dorită<br />
a indicatorului la sfârșitul intervalului de timp stabilit mai devreme: cu alte cuvinte, pentru a<br />
seta o țintă. Având un obiectiv oferă ceva concret pentru a putea depune efort. Indicatorul este<br />
ceea ce este măsurat pentru a verifica dacă obiectivul este atins, și doar ceea ce se măsoară se<br />
gestionează. Sistemul integrat de management aplică ambele strategii, obiectivele pe termen<br />
lung (10 – 15 ani) din strategia de dezvoltare și operațional, și obiectivele pe termen scurt (1 –<br />
3 ani) din planul de acțiune. Ambele obiective stabilesc limite pentru consumul de resurse și<br />
13
urmăresc calitatea vieții dorită în oraș. Obiectivele pe termen lung și pe termen scurt sunt<br />
definite în comparație cu o referință sau un an de bază, care poate fi, desigur, diferite de la<br />
indicator la indicator. Anul de bază, de obicei, depinde de disponibilitatea datelor. Acest cadru<br />
al obiectivelor pe termen lung și scurt previne administrația locală de la a pierde din vedere<br />
traseul spre dezvoltarea urbană sustenabilă.<br />
Menționați motivul pentru stabilirea unui obiectiv clar în documentele respective. În<br />
plus, colectarea și pregătirea viziunilor și obiectivelor convenite deja în oraș ca date de intrare<br />
pentru strategia de dezvoltare. Realizarea unui proces participativ în stabilirea obiectivelor<br />
oferă, de asemenea, suport în dezvoltarea de parteneriate pentru punerea în aplicare a<br />
dezvoltării durabile locale.<br />
14
Dezbaterea politică pe tema stabilirii obiectivelor – Orașul Bologna, Italia<br />
În Bologna, ambele EMS de la începutul și EMS de la sfârșitul anului, au fost ratifcate<br />
printr-o majoritate politică (și nu prin vot unanim) în Consiliul Local. Cele patru ore de<br />
dezbateri politice în cadrul consiliului au fost cu privire la bugetul în sine, și nu pe EMS<br />
(sistemul de ecoBUGET). În particular, partidul de opoziție nu a avut obiecții cu privire la<br />
conceptul de ecoBUGET, ci mai degrabă cu privire la definițiile și obiectivele stabilite în<br />
cadrul bugetului, precum și măsurile care urmează să fie implementate. Criticile majore citate<br />
de politicienii din partidele de opoziție au fost că obiectivele cu privire la bugetul mediului nu<br />
au fost stabilite suficient de mari pentru îmbunătățirea efectivă a mediului la nivel local.<br />
Unii politicieni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa implicării și participării<br />
comunității, cu un posibil pericol de marginalizare a bugetului de mediu vizavi de bugetul<br />
financiar.<br />
Mai mult, propunerile politice au fost făcute pentru stabilirea unei legături clare la<br />
procesul financiar bugetar existent, și stabilirea echilibrului social al orașului Bologna.<br />
Interdependența acestor sfere numesc pentru o imagine de ansamblu pentru a ține cont de<br />
perspectivele de mediu, economice și sociale, cu scopul de a afecta trecerea la o dezvoltare<br />
mai sustenabilă. Exemplul Bologna sublinează modul de selecție al obiectivelor și măsurilor<br />
respective pentru a le realiza este de o importanță fundamentală. Sistemul de management<br />
oferă o platformă pentru discuții privind stabilirea obiectivelor și țintelor, contribuind astfel la<br />
creșterea importanței problemelor legate în prealabil în administrația locală.<br />
Obiectivele pe termen lung trebuie evaluate periodic în cadrul unui audit (intern și/sau<br />
extern). Asigurarea dezbaterilor politice pentru a se stabili dacă acestea s-au dovedit adecvate<br />
sau nemotivate, sau dacă o nouă situație impune noi obiective pentru dezvoltarea sustenabilă<br />
locală este necesară.<br />
Rezultatele ar trebui luate în considerare atunci când se pregătește ulterior strategia de<br />
dezvoltare următoare sau planul de acțiune. Bineînțeles, definirea unui nou obiectiv pe termen<br />
lung trebuie întreprins de fiecare dată cu obiectivul pe termen lung anterior a fost atins, și în<br />
orice caz, atunci când la data scadenței obiectivul a fost atins.<br />
Alegerea obiectivelor pe termen scurt pentru planul de acțiune derivă din obiectivele<br />
pe termen lung, și constituie următoarea etapă. Înainte de a stabili obiective pe termen scurt,<br />
valoarea din anul precedent (dacă este disponibilă) sau valoarea de referință ar trebui să fie<br />
luată în considerare, cu scopul de a găsi cea mai viabilă orientare.<br />
15
Exemplu:<br />
Cum se stabilesc obiectivele pe termen lung și pe termen scurt.<br />
Extras din balanța bugetară de mediu – orașul Bologna<br />
4.3. STABILIREA UNOR <strong>OBIECTIVE</strong> PRECISE<br />
Elaborarea unui set de obiective realizabile care intră într-o mare varietate de actori.<br />
Un obiectiv care a fost implicat într-o anumită formă de consultare ar putea avea o mai mare<br />
legitimitate în cadrul orașului. Prin urmare, dezvoltarea va consta intr-un set de obiective<br />
realizabile, și necesită informații de la o mare varietate de actanți. Includeți actanți, cum ar fi:<br />
- Politicienii care să garanteze legitimitatea și suportul sustenabil pentru atingerea<br />
obiectivelor.<br />
- Introducerea in managementul participativ a cetățenilor care au o miză într-o<br />
problemă relevantă.<br />
- Experți de evaluare a gravității problemei care urmează a fi elaborată și a factorilor<br />
de ansamblu, cum ar fi cele legate de variabilitatea condițiilor sociale și economice la nivel<br />
local sau național.<br />
- Introducerea unei serii de funcționari (din diferite sectoare),pentru a estima ce este<br />
realist pentru realizarea într-o perioadă definită de timp, pe baza evaluărilor de<br />
cercetare/documentare și din trecut al programelor comparabile.<br />
- Examinarea în acord cu politicienii de programe de resurse disponibile, precum și<br />
pentru monitorizarea și evaluare în perioada de timp convenită.<br />
- Implicarea altor angajați din sectorul public și privat, care pot ajuta la stabilirea<br />
obiectivelor.<br />
16
Complexitatea procesului este evidentă. Motivația și aptitudinile cerute<br />
administratorului compartimentului trebuie organizată și structurată de regulă este realizată de<br />
către un funcționar și nu un politician .<br />
Citește mai mult: Mai multe informații despre stabilirea obiectivelor pot fi găsite<br />
la: www.localtargets21.org<br />
Participarea la stabilirea obiectivelor în Ludwigsburg (Germania)<br />
Orașul Ludwigsburg (Germania) a stabilit un proces participativ pentru planul de<br />
dezvoltare al orașului. La început, atelierele de lucru cu factorii de decizie au fost amenajate,<br />
și interviuri telefonice cu cetățenii au fost efectuate, cu scopul de a obține idei pentru planul<br />
de dezvoltare al orașului. În continuarea procesului, Ludwigsburg a aranjat două conferințe de<br />
căutare al viitorului implicând cetățenii și alte părți interesate din toate sectoarele societății.<br />
Conferințele au fost vizionate și orientat dialogate și au condus la recomandări și sugestii<br />
pentru viziuni, obiective strategice, proiecte și măsuri. Rezultatele conferințelor au fost<br />
evaluate de către administrație. Consiliul municipal a acceptat majoritatea viziunilor și<br />
obiectivelor strategice în 11 domenii de activitate pentru dezvoltarea viitoare a Ludwigsburgului.<br />
4.4 STABILIREA <strong>OBIECTIVE</strong>LOR REALIZABILE ȘI REALISTE<br />
Stabiliți obiective realizabile și realiste – nu prea dificile dar nici prea scăzute. Faceți<br />
viziunea să fie ambițioasă pe viitor, dar țineți cont de părțile/subiecții interesați (și de mediul<br />
sustenabil, de asemenea) cerând rezultate concrete și pragmatice. Țintele sunt, în general, un<br />
compromis între ceea ce este prevăzut și ceea ce este fezabil.<br />
DG Mediu / kitul de instrumente INEM pentru IMM-uri propune pentru obiective ca<br />
acestea să fie „SMART”,care înseamnă:<br />
- Specifice: Focalizarea pentru factori de performanță; a se evita expresiile ample,<br />
cum ar fi „fiind mai ecologice”.<br />
- Măsurabile: Amintiți-vă: ceea ce nu a fost măsurat nu poate fi gestionat. În<br />
consecință, obiectivele trebuie să fie cantitative, pentru a fi măsurabile. Alegeți măsurătorile<br />
cu atenție pentru a obține feedback cu privire la progresele înregistrate.<br />
- Realizabile: Dacă obiectivele stabilite sunt prea mari este puțin probabil ca acestea<br />
să fie realizabile și acest lucru va demotiva pe cei implicați. Ar trebui, de asemenea, să se<br />
evite stabilirea prea multor obiective.<br />
- Realiste: Pe de altă parte, dacă obiectivele stabilite sunt prea mici, este posibil să nu<br />
se ajungă la întregul potențial de acțiune.<br />
- Termene: Obiectivele trebuie întotdeauna să includă o limită de timp pentru a vă<br />
permite să decideți dacă au fost îndeplinite.<br />
17
Ce iese prima dată – puiul sau oul?<br />
- Cât de amițios vrei să fi?<br />
- Ar trebui să selectați obiective „confortabile” în scopul de a sărbători succesul sau este<br />
mai bine să stabiliți obiective mai ambițioase, care pot da mai mult de un impuls și să<br />
stimuleze dezvoltarea sustenabilă a comunității?<br />
- Prima dată stabiliți planul de acțiune sau stabiliți mai întâi obiectivele pe termen lung?<br />
- Utilizați deja planuri convenite și proiecte, adesea înainte să decideți punerea în<br />
aplicare a sistemului de management sau de măsuri noi?<br />
Nu există un răspuns general la aceste întrebări. Fiecare oraș trebuie să decidă cu privire<br />
la „filosofia” sistemului său de management și cine/ce conduce procesul.<br />
5. ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE<br />
Strategia de dezvoltare este documentul care stabilește obiectivele pe termen lung și<br />
măsurile pentru prioritățile convenite pentru zona urbană a administrației publice locale.<br />
Acesta este un tip special pe termen lung al documentului pilot general care conține<br />
principiile de abordări strategice a administrației locale, acoperind mijloacele destinate de<br />
realizarea programului în curs de desfășurare. Aceasta se bazează pe lecțiile învățate, de<br />
ajustare a modului de abordare programelor în curs de desfășurare, ținând cont de<br />
modificăriile mediului, și încorporează noua gândire și inițiativă locală.<br />
A fost creat ca răspuns direct la analiza efectuată în cadrul reexaminării de bază și<br />
formulează rezultatul final al procesului, de la stabilirea priorităților la acordul asupra<br />
obiectivelor. Strategia de dezvoltare cuprinde prezentarea concluziilor activităților menționate<br />
mai sus și definește viziunea pe termen lung a dezvoltării sustenabile concentrându-se pe<br />
domenii prioritare, structurate în funcție de resursele afectate și de aspectele semnificative,<br />
folosind indicatori de timp, legați de obiective și de măsuri, care să determine realizarea lor.<br />
În timpul cel de-al treilea pas al Sistemului Integrat de Management, acesta este prezentat și<br />
aprobat de către Consiliul Local.<br />
5.1. DURATA<br />
Strategia de dezvoltare definește viziunea pe termen lung pentru statutul orașului în 10<br />
– 15 ani cu obiective în diferite domenii pentru o perioadă similară. Acesta este un termen<br />
suficient de lung pentru a permite progrese semnificative cu probleme destul de lente, dar<br />
destul de aproape pentru a permite o evaluare realistă a ceea ce este de fapt realizabil.<br />
Obiectivele strategice trebuie stabilite ca un program de 3 – 5 ani și ar trebui actualizate<br />
împreună cu repetarea sistemului de management complet, adică la fiecare 3 – 5 ani. O<br />
revizuire completă a strategiei de dezvoltare ar putea fi efectuată mai devreme, chiar dacă<br />
evenimentele sau schimbările sugerează acest lucru. Actualizarea strategiei de dezvoltare ar<br />
18
putea fi coordonat cu alte administrații publice locale și centrale cu rol de planificare a<br />
deciziilor.<br />
5.2 PREZENTARE<br />
În a treia etapă a strategiei de dezvoltare a comunității<br />
pe baza SIM-ului este adoptarea hotararii Consiliului Local.<br />
Succesul sistemului integrat de management depinde<br />
într-o mare măsură de modul serios al strategiei<br />
de dezvoltare în care este acceptat ca un instrument<br />
pentru managementul politic. Discuția consiliului,<br />
dezbaterea și avizul de formare în curs de<br />
pregătire a deciziei consiliului orășenesc, prin<br />
urmare, sunt aspecte centrale ale procedurii.<br />
De asemenea, implică faptul că<br />
prezentarea și formularea, în cadrul<br />
strategiei de dezvoltare, sunt probleme<br />
importante care iau în considerare<br />
crearea angajamentului și atragerii<br />
interesului politicienilor. Este<br />
recomandat să nu se prezinte documentul Consiliului Local extrem de detaliat, lucruri<br />
complete, dar se pot afișa prioritățile generale, indicatorii, țintele și măsurile.<br />
Design-ul actual al programului poate diferi. Există numeroase exemple de orașe în<br />
elaborarea strategiei de dezvoltare. Aceste exemple pot fi derivate din orașe folosind diferite<br />
tipuri de sisteme de management.<br />
Exemplu: Conținutul tabelului unui program strategic (Anexa 3)<br />
19
6. ELABORAREA PLANULUI DE ACȚIUNE<br />
Planul de acțiune reprezintă operaționalizarea pe termen scurt a strategiei de<br />
dezvoltare. Planul de acțiune afișează obiectivele pe termen scurt defalcate din cele pe termen<br />
lung în strategia de dezvoltare. Planul de acțiune stabilește planul de măsuri care urmează a fi<br />
luate pentru a atinge obiectivele măsurabile de scurtă durată care conduc la îndeplinirea<br />
obiectivelor pe termen lung în strategia de dezvoltare.<br />
6.1. INTERVALUL DE TIMP<br />
Așa cum s-a arătat anterior, planul de acțiune începe măsurile pe termen scurt în<br />
vederea atingerii obiectivelor pe termen lung prevăzute în strategia de dezvoltare. Ca atare,<br />
este nevoie de o actualizare anuală și o continuă monitorizare a rezultatelor pentru a asigura<br />
punerea sa în aplicare.<br />
6.2. RESPONSABILITĂȚI<br />
In baza hotararii Consiliului Local se numesc responsabili pentru fiecare program<br />
administrativ, în conformitate cu directivele de afaceri, în urma acordului echipei de<br />
coordonare. Acordul cu privire la măsurile care urmează să fie efectuate de către<br />
părțile/subiecții interesați extern se realizeaza prin stabilirea unor parteneriate cu<br />
părțile/subiecți interesați și cu municipalitățile învecinate pentru a spori posibilitățile de<br />
atingere a obiectivelor pentru mediu urban.<br />
Nu puneți responsabilități coordonatorilor!<br />
Dacă responsabilitatea pentru planul de acțiune se bazează în principal pe echipa de<br />
coordonare, există riscul ca întregul sistem de management să fie construit și preocupat numai<br />
de coordonatorii de mediu. Prin investiția departamentelor interesate în dezvoltarea sistemului<br />
de management, se îmbunătățesc șansele pentru un angajament pe o scară largă în cadrul<br />
organizației. În plus, legimitatea externă pentru activități și obiective poate fi obținută prin<br />
implicarea altor părți interesate, de exemplu, cetățenii și companiile locale. De exemplu,<br />
cetățenii ar putea fi mai responsabili și sectorul privat poate folosi instrumentul într-o măsură<br />
mai mare.<br />
6.3. PREZENTARE<br />
Structura planului de acțiune ar trebui să urmeze ordinea de resurse, indicatori și<br />
obiective de scurtă durată defalcate din obiectivele pe termen lung în program, de exemplu<br />
măsuri, responsabilități și termene. O verificare a măsurilor deja convenite inițial ar trebui să<br />
fie efectuată. Elaborați noi măsuri care ar putea sprijini obiectivele. În plus, includeți<br />
informații ale măsurilor care urmează să fie luate de către diferite părți interesate din oraș care<br />
să sprijine realizarea obiectivelor.<br />
20
Includeți informații despre potențialele contribuții necesare pentru punerea la dispozitie în<br />
aplicare în ceea ce privește resursele financiare și umane.<br />
Planul de acțiune ar trebui elaborat astfel încât să ofere un cadru care să urmărească<br />
măsurile care au fost efectuate în timpul fazei de punere în aplicare. Cu toate acestea, țineți<br />
minte că planul de acțiune ar putea necesita o revizuire continuă după ratificarea Consiliului<br />
Local.<br />
Ca și în cazul strategiei de dezvoltare, mai multe orașe au moduri diferite de proiectare<br />
și prezentare a planurilor de acțiune.<br />
Revizuirea finală a proiectului: Strategia de dezvoltare și planul de acțiune<br />
Înaintea dezbaterii și aprobării de către Consiliu, următoarele ar trebui revizuite:<br />
- Sunt obiectivele de mediu în conformitate cu gradul de relevanță al problemelor de<br />
mediu, și anume, ele sunt un instrument potrivit pentru reducerea măsurabilă sau prevenirea<br />
efectelor nocive care se fac asupra mediului?<br />
- Este posibil ca datele de referință pentru procedura de monitorizare să fie colectate pe<br />
termen lung?<br />
- Obiectivele calitative pot fi evaluate folosind indicatori calitativi (chestionare, etc.)?<br />
- Competențele și responsabilitățile au fost stabilite și aprobate?<br />
- Resursele au fost stabilite?<br />
21
7. IMPLICAREA PĂRȚILOR/SUBIECTILOR INTERESATE<br />
Problemele care urmează să fie gestionate în mediul urban pot fi clasificate ca:<br />
- probleme care sunt complet controlabile de către autoritatea locală (de exemplu,<br />
eficența energetică a birourilor autoritățiilor locale, bibliotecile publice); sau<br />
- probleme care pot fi influențate de administrația locală, dar asupra cărora nu are<br />
control direct (de exemplu, cantitatea de deșeuri reciclate de către gospodăriile private,<br />
utilizarea mașinii în oraș).<br />
Concentrați-vă pe ambele probleme, in scopul de a realiza îmbunătățiri semnificative<br />
ale performanțelor de mediu a zonei urbane.<br />
Administrațiile locale pot avea competențe pentru obținerea mai multor rezultate<br />
concrete (de exemplu o nouă stație de epurare a apelor uzate, instalații de gestionare a<br />
deșeurilor) dar, este clar că cele mai multe resurse sunt consumate de către cetațenii orasului<br />
decât de către autoritatea orașului in sine.<br />
O parte semnificativă a îmbunătățirii performanței de mediu a zonei urbane va implica<br />
administrațiile locale, care stimulează, influențează și sprijină schimbările, în comportamentul<br />
cetățenilor, înterprinzătorilor și navetiștilor. Aceștia au fiecare o responsabilitate pentru a<br />
minimiza impactul lor asupra mediului. O abordare integrată a gestionării mediului urban în<br />
ansamblul său poate garanta că eforturile sunt concentrate pe cele mai importante și urgente<br />
probleme și că aceste inițiative la fel de coordonate și cât mai eficiente posibil.<br />
7.1. SOLICITAREA ACORDULUI DE PARTENERIAT<br />
Îmbunătățirea performanței de mediu a zonei urbane necesită inițiative coordonate din<br />
perspectiva tuturor părților interesate din oraș. Cu toate acestea, cum resursele vor fi limitate,<br />
o evaluare a valorii de lucru a fiecărei părți interesate ar trebui efectuată. Investiția unei<br />
cantități mari de timp cu părțile interesate, care nu pot acorda sprijin în direcția planificată<br />
este inutilă.<br />
Pentru unele orașe, afacerile sunt extrem de importante în termeni de mediu (de<br />
exemplu: orașele-port sau orașele cu industriile de fabricație majore). O bună cooperare cu<br />
aceste întreprinderi îi poate încuraja să meargă dincolo de standardele minime legele.<br />
Majoritatea angajatorilor pot, de asemenea, să încurajeze elaborarea planurilor durabile de<br />
transport pentru personal pentru a reduce transportul cu autoturismele private. Întreprinderile<br />
mai mici pot fi încurajate să aducă îmbunătățiri de mediu prin acordarea sprijinului sau<br />
granturi mici. Acestea pot reduce adesea costurile de exploatare.<br />
ONG-urile locale și grupurile Agendei 21 pot fi de asemenea surse utile de expertiză și<br />
de date. Ca organizații politice, acestea pot fi critice asupra propunerilor administrațiilor<br />
22
locale. Cetățenii sunt părți intertesate cheie și au rol important în ajutarea punerii în aplicare a<br />
planurilor locale.<br />
Acest lucru înseamnă că la începutul elaborarii planului de acțiune, este nevoie de<br />
acorduri de parteneriat. Pentru a asigura o tranzacție fără dificultăți și pentru a evita efectele<br />
negative asupra experților grupului de lucru, asigurați-vă că toate activitățile și măsurile sunt<br />
bine documentate. Mai mult, asigurați-vă că rolurile, responsabilitățile și contribuțile<br />
partenerilor sunt clar atribuite. Apoi, procesul fluxului de documentele și al orarului cu<br />
responsabilități poate fi aprobat în mod oficial de Consiliul Local. Efectuați acest pas complet<br />
la începutul dezvoltării planului de acțiune în vederea transferului unor informații generale<br />
într-o rezoluție formală. Deoarece acordurile au fost primite în prealabil,a avut loc aprobarea<br />
prealabila a acestora în comisiile de specialitate si ca atare în ședința de consiliu mai mult o<br />
formalitate în acest stadiu.<br />
7.2. INFORMAREA ȘI CONSULTAREA PUBLICĂ<br />
Aşa cum a fost evidenţiat în secţiunile anterioare, comunicarea şi implicarea sunt părţi<br />
esenţiale ale acestui pas în definirea priorităţilor şi stabilirea obiectivelor, dar, de asemenea,<br />
pentru asigurarea acordurilor de parteneriat care pun în implicare acţiuni care conduc la<br />
îndeplinirea obiectivelor. La fel de important, este informarea publicului larg cu privire la<br />
obiective şi la planul de acţiune.<br />
8. CE URMEAZĂ?<br />
Văzute într-un context mai larg, strategia de dezvoltare și planul de acțiune pot fi<br />
considerate ca un motor al managementului, în general. Ele oferă administrațiilor locale o<br />
modalitate de a asigura continuitatea, structura și procedurile. Ele oferă cunoștințe generale și<br />
o imagine de ansamblu a performanțelor administrației publice locale, precum și ce eforturi se<br />
vor efectua, în cazul în care îmbunătățirile obiectivelor va presupune realizarea unor activitati<br />
si procese care dau naștere la impactul asupra mediului.<br />
Strategia de dezvoltare poate fi implementat cu alte eforturi de durabilitate și activități<br />
cu scopul de a sublinia și de a facilita gestionarea pe alte nivele de organizare și perspective.<br />
De exemplu, ar putea fi legate și combinate cu alte instrumente (EMS, Agenda 21) în<br />
contextul administrației locale și apoi prezentate consiliului pentru discuții și aprobare. Acest<br />
lucru va duce la o creștere a eficienței, reducerea costurilor și la un punct solid de plecare<br />
pentru o gestionare mai completă, care va beneficia de hotararea consiliului.<br />
23
9. LISTA DE VERIFICARE<br />
Obiective<br />
Procedurile pentru verificarea și corectarea activităților sunt o parte esențială pentru<br />
fiecare sistem de management – de asemenea, în cadrul Sistemului Integrat de Management.<br />
O cerință minimă este Auditul Intern anual efectuat de către coordonator sau de<br />
echipa de coordonare și de un auditor intern. Acest auditor intern trebuie să fie independent de<br />
echipa coordonare și trebuie să fie o persoană dintr-un alt departament strategic, o<br />
municipalitate (vecină) sau un consultant extern sau verificator. O importanță generală este că<br />
auditorul sau echipa de audit să aibe o fundație solidă în „cunoștințe expert” necesare pentru<br />
efectuarea managementului integrat și aspectelor sustenabile.<br />
Auditul intern evidențiază:<br />
- stabilește fie direct sau indirect mediul / sustenabilitatea / problemele schimbărilor<br />
climatice și dacă evaluarea lor este la zi<br />
- stabilește dacă strategia de dezvoltare este la zi<br />
- compară situația actuală și implementarea planului de acțiune<br />
- compară situația actuală și progresul înregistrat, respectiv realizarea de mediu /<br />
durabilitate / de atenuare și de adaptare a obiectivelor<br />
- verifică dacă legile și reglementările relevante pentru mediu / dezvoltarea sustenabilă<br />
și schimbările climatice au fost actualizate și urmate<br />
- verifică funcțiile sistemului de management (organizare, documentare, comunicare<br />
internă și externă, monitorizare și raportare)<br />
- verifică actualizarea, respectarea și implementarea planului de formare pentru<br />
angajați.<br />
Următoarea listă de verificare sublinează primul Audit Intern și de asemenea include<br />
întrebări legate de implementarea Sistemului Integrat de Management, care nu sunt relevante<br />
după realizarea primului ciclu.<br />
24
Aspecte care trebuie îndeplinite<br />
1 Stabilirea unei viziuni clare a dezvoltării<br />
locale sustenabile ca răspuns la<br />
schimbările climatice<br />
Statutul Auditului Intern<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
2 Stabilirea clară a priorităților pe baza<br />
rezultatelor revizuirii de bază obținute<br />
ca urmare a procesului de revizuire.<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
3 Aprobarea Strategiei de dezvoltare<br />
(perspectivă de 10 – 15 ani)<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
4 Strategia de dezvoltare structurat în<br />
conformitate cu aspectele legate de<br />
sustenabilitate<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
5 Strategia de dezvoltare include obiective<br />
cantitative pe termen lung și mediu (an<br />
țintă)<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
6 Obiectivele Strategiei de dezvoltare<br />
sunt stabilite într-un proces participativ<br />
incluzând toate părțile interesate<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
7 Țintele strategiei de dezvoltare sunt<br />
susținute de date semnificative și<br />
indicatori<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
25
Aspecte care trebuie îndeplinite<br />
8 Datele și indicatorii cheie din strategia<br />
de dezvoltare sunt disponibile pe termen<br />
lung<br />
Statutul Auditului Intern<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
8a<br />
Lipsa datelor cheie / indicatorului care<br />
vor fi colectate în viitor (= măsuri<br />
corespunzătoare planului de acțiune)<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
9 Strategia de dezvoltare conține valori<br />
de referință (anul de bază)<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
10 Planul de acțiune sau planurile de<br />
acțiune pentru toate aspectele prioritare<br />
cu obiective măsurabile, măsuri<br />
concrete și responsabilități atribuite<br />
stabilit (perspectivă 1 – 3 ani)<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
10a<br />
Planul de acțiune cuprinde alocarea<br />
rolurilor și responsabilitățile<br />
implementării<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
11 Toate părțile interesate vor fi informate<br />
cu privire la subiecții proceselor de<br />
consultare în curs de desfășurare pentru<br />
dezvoltarea strategiei de dezvoltare și a<br />
planului de acțiune<br />
12 Informarea și consultarea publicului cu<br />
privire la dezvoltarea strategiei de<br />
dezvoltare și a planului de acțiune<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
26
Aspecte care trebuie îndeplinite<br />
13 Strategia de dezvoltare și planul de<br />
acțiune sunt aprobate prin decizia<br />
oficială a Consiliului<br />
Statutul Auditului Intern<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
14 Informarea publicului cu privire la<br />
strategia de dezvoltare și a planului de<br />
acțiune (verificate cu setul<br />
organizațional și de comunicare)<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
15 Situația actuală a realizării măsurilor<br />
planului de acțiune este verificată<br />
regulat și în timp util (a se vedea lista de<br />
verificare privind monitorizarea)<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
16 Impactul măsurilor al planului de<br />
acțiune este verificat în mod regulat și<br />
comparat cu obiectivul planificat (a se<br />
vedea lista de verificare privind<br />
monitorizarea)<br />
17 Realizarea măsurilor și analizelor<br />
impactului raportate primarului,<br />
departamentelor și părților interesate<br />
implicate (consultați-vă cu setul<br />
organizațional și de raportare)<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
da nu în așteptare<br />
Observații:<br />
27
RAPORTUL AUDITULUI INTERN: STRATEGIA DE DEZVOLTARE<br />
Evaluare de ansamblu:<br />
Puncte tari:<br />
Puncte slabe:<br />
Recomandări pentru îmbunătățire:<br />
28
ANEXE<br />
ANEXA 1: FIȘA DE INFORMAȚII A INDICATORULUI ..............................p. 29<br />
ANEXA 2: PROBLEMELE RESURSELOR PENTRU INDICATORI .............p. 31<br />
ANEXA 3: EXEMPLU: CONȚINUTUL TABELULUI STRATEGIEI DE<br />
DEZVOLTARE ...................................................................................p.<br />
32<br />
ANEXA 4: EXEMPLU: INDICATORUL CARACTERISTIC ÎN ECOBUGETUL<br />
ORAȘULUI KAISERSLAUTERN?................................................. p.33<br />
ANEXA 5: INDICATORI AI ECOBUGETULUI AI ORAȘULUI<br />
KAISERSLAUTERN (BUGETUL TOTAL) ..................................p. 36<br />
29
Anexa 1: Fișa de informații a indicatorului<br />
Denumirea indicatorului:<br />
Resurse:<br />
Caracteristică indicator:<br />
(nume)<br />
(indică resursa respectivă)<br />
<br />
<br />
Definire:<br />
Unitate:<br />
(Cum definiți verbal acest indicator?)<br />
(Care este unitatea de măsuri / unitate fizică?)<br />
<br />
Direcția țintă:<br />
Raționamentul pentru includerea în<br />
strategia de dezvoltare:<br />
- De ce indicatorul / problema este<br />
importantă pentru comunitatea<br />
noastră?<br />
- Care este scopul indicatorului<br />
utilizat?<br />
Situația datelor:<br />
Baza de date:<br />
Origine / Sursă(e)<br />
Competența în cadrul administrației /<br />
Responsabilitate<br />
(Descrieți direcția dorită / intenția<br />
indicatorului de dezvoltare: Ce este o<br />
„dezvoltare sustenabilă”?)<br />
(Descrieți motivele, de ce indicatorul și<br />
problema au fost selectate pentru a fi incluse în<br />
strategia de dezvoltare. De ce este important?<br />
Sunt mai multe niveluri: factori duri (de<br />
exemplu: risc de incendiu, costuri, sănătate)...<br />
factori „moi” ... oraș de comercializare. Nu<br />
este suficient să spunem doar: Este bun pentru<br />
sustenabilitate. De ce este bun?)<br />
(Descrieți obiectivele dumneavoastră! De<br />
exemplu, doar o intenție, crește sensibilitatea /<br />
sensibilizarea, schimbă comportamentul,<br />
implementarea măsurilor tehnice, înființarea<br />
planului de acțiune ...)<br />
(De ce fel de baze de date aveți nevoie pentru a<br />
aplica indicatorul? De exemplu: numărul de<br />
locuitori, zona orașului ...)<br />
(Care sunt sursele de date? Și cine deține<br />
datele, exemplu autoritățile locale, companii<br />
private, agenția regională / de stat? Ce costuri<br />
sunt legate la accesarea surselor de date?)<br />
(Cine deține competența pentru indicator? Cine<br />
este responsabil în administrație / în biroul<br />
dumneavoastră?)<br />
30
Actualizarea intervalului / Frecvența<br />
(Cât de des este o actualizare posibilă?<br />
Continuu, zilnic, lunar, anual?)<br />
Metoda de evaluare<br />
(Care metode de măsurare trebuie aplicate?<br />
Măsuri directe / de monitorizare, estimare,<br />
sondaj?)<br />
Date de manipulare<br />
Deosebirea indicatorului de analiză:<br />
Link-uri către alți indicatori ai strategiei<br />
de dezvoltare:<br />
(Ce date de manipulare sunt necesare? De<br />
exemplu de agregare, de reducere a datelor,<br />
presupunere / estimare, modelare, calcul)<br />
(Descrieți avantajele / dezavantajele<br />
indicatorului, limitele de aplicare și/sau<br />
interpretare)<br />
(Descrieți relația cu alți indicatori din cadrul<br />
strategiei de dezvoltare, de exemplu:<br />
indicatori care să permită analiza aspectelor<br />
suplimentare: exemplu emisiile de gaze cu<br />
efect de seră sunt legate de numărul de<br />
arbori, divizat modal, zona sigilată de<br />
sprafață, consumul de energie ...)<br />
Referințe: (Indicați câteva referințe ...)<br />
Observații suplimentare: (Dacă există ...)<br />
Șablon de înregistrări:<br />
- Data de finalizare<br />
(A se indica<br />
data)<br />
Responsabil<br />
(A se indica<br />
persoana<br />
responsabil )<br />
- Data revizuirii<br />
(A se indica<br />
data)<br />
Responsabil<br />
(A se indica<br />
persoana<br />
responsabil )<br />
31
Anexa 2: Problemele resurselor pentru indicatori<br />
ASPECT<br />
TRAFIC<br />
DEȘEURI<br />
ETC<br />
RESURSE<br />
INDICATORI<br />
<strong>OBIECTIVE</strong><br />
(pe termen lung)<br />
<strong>OBIECTIVE</strong><br />
(pe termen scurt)<br />
32
Anexa 3: Exemplu: Conținutul tabelului strategiei de dezvoltare<br />
I. Introducere<br />
II.<br />
III.<br />
Prezentarea strategiei de dezvoltare<br />
Tabel cu resurse / indicatori / obiective<br />
Scurtă prezentare a resurselor individuale, respectiv de indicatori, și de<br />
obiective în strategia de dezvoltare.<br />
Comentarii<br />
Descrierea detaliată a fiecărui indicator urmând un sistematic special, uniform și<br />
standardizat.<br />
Relevanța indicatorului<br />
Relevanța privind situația mediului, impactul asupra sănătății fizice umane,<br />
dezvoltarea urbană sustenabilă, etc.<br />
Definire<br />
Descrierea exactă a indicatorului și a unității de scală.<br />
Derivarea obiectivelor<br />
Fixarea obiectivelor pe termen mediu și estimarea bugetelor care ar trebui să fie ușor<br />
de înțeles.<br />
Date de bază<br />
Detalii de origine, actualitate și calitatea datelor utilizate.<br />
Stadiul actual și valoarea comparativă<br />
O parte din tabelul indicatorilor și obiectivelor, în scopul de a avea o imagine mai<br />
bună și de manipulare a raportului; prezentare grafică.(planificat/realizat)<br />
Diferențiere<br />
Diferențiere spațială și / sau sectorială a temelor strategiei de dezvoltare, în cazul în<br />
care amândouă sunt rezonabile și posibile.<br />
Măsuri<br />
Implementarea măsurilor în fostul ciclu și impactul acestora asupra valorilor, măsurile<br />
planificate și implicarea așteptată.<br />
Posibilități generale de acțiune ale administrației locale<br />
Administrația locală are capacitatea de a reglementa, de a consulta / promova, și de a<br />
acționa ca un model. Listarea posibilităților de acțiune pentru fiecare indicator poate ajuta<br />
pentru oferirea unui imbold și propuneri pentru viitor.<br />
IV.<br />
Planul de acțiune<br />
<br />
Tabel cu acțiunile planificate în conformitate cu indicatorii / obiective<br />
33
Anexa 4: Exemplu: Indicatorul caracteristic în ecoBUGETUL<br />
orașului Kaiserslautern<br />
Resurse: Aer<br />
Indicator: Concentrația de ozon<br />
Caracteristica indicatorilor:<br />
Definire<br />
Ilustrații<br />
Ozonul este o urmă de gaz care apare în mod<br />
natural în atmosferă. Din punct de vedere chimic,<br />
este o formă a moleculei de oxigen, care constă<br />
spre deosebire de acesta nu a doi, ci a trei atomi de<br />
oxigen (O 3 ).<br />
Ozonul este considerat ca o componentă principală<br />
și o parte esențială a așa – numitului smog de vară,<br />
care se face în zilele foarte calde din poluarea<br />
aerului și din lumina solară prin eliberarea altor<br />
substanțe, cum ar fi peroxidul, acidul azotic, nitrați<br />
și aldehide. Pre – substanțele ozonului sunt în<br />
principal emise de traficul rutier, dar și de către<br />
industrie și gospodăriile private și eliberate, în cele<br />
din urmă, prin procese biogene în special în păduri.<br />
Având în vedere influența dominată a condițiilor<br />
asupra creării ozonului, tendința pe termen lung<br />
depinde foarte mult de condițiile meteorologice<br />
anuale în schimbare. În afară de acest fapt există,<br />
de asemenea, influențe asupra dezvoltării<br />
substanțelor pre – ozon. Pentru a realiza pe deplin<br />
obiectivele calității aerului, trebuie făcute eforturi<br />
pentru a reduce substanțele de pre – ozon din toate<br />
sursele. În domeniile de inginerie, politica fiscală,<br />
planificarea transportului, educarea<br />
consumatorilor, etc. toate metodele trebuie<br />
utilizate, pentru a utiliza potențialul de reducere al<br />
emisiilor. În afară de Federație și de țară (legislația,<br />
măsurile administrative, angajamentele voluntare,<br />
stimulentele financiare) și orașul Kaiserslautern a<br />
luat măsuri cu privire la politica traficului local.<br />
Unitatea de indicatori<br />
zile/an cu > 110 micrograme de ozon / m 3 de aer<br />
(în medie 8h)<br />
34
Datele statului:<br />
Origine:<br />
Responsabilitatea<br />
Actualizare<br />
Comentarii<br />
Obiective pe timp<br />
scurt / lung:<br />
Obiective pe termen<br />
lung 2004<br />
Obiective pe termen<br />
mediu (anul țintă)<br />
Măsurători ZIMEN (Rețeaua centrală de monitorizare a Imisiilor)<br />
ale Oficiului de Stat pentru protecția mediului și supravegherea<br />
comerțului Rheinland – Pfalz; Stația de monitorizare: Primăria<br />
Kaiserslautern<br />
Oficiul de Stat pentru protecția mediului și supravegherea<br />
comerțului Rheinland – Pfalz, Consiliul Local Kaiserslautern,<br />
Departamentul de Protecția Mediului<br />
lunar<br />
Este foarte dificil să se atribuie emisiilor de ozon poluanți specifici.<br />
În primul rând, o singură municipalitate poate influența emisia de<br />
ozon locală. Există o diferență uimitoare a valorilor ozonului pe<br />
termen lung între stațiile de monitorizare în zonele orașului și de<br />
aceea mult mai ridicate în zonele de pădure. Nivelul ridicat de<br />
poluare al aerului în orașe face ca stratul de ozon să găsească<br />
reactanți în continuu, și în timpul nopții se descompune complet.<br />
Întrucât, în păduri și în regiunile rurale, aerul este mai curat, de<br />
aceea nivelul de ozon nu se împrăștie rapid pe timp de noapte și în<br />
timpul iernii; așadar, valori medii pot fi identificate o zi pe an.<br />
13 zile / an cu > 110 micrograme de ozon / m 3 de aer (în medie 8h)<br />
Până în anul 2010, limita de 110 micrograme de ozon / m 3 de aer,<br />
poate fi depășită maxim cinci zile pe an. Pe baza termenului lung,<br />
depășirea valorii minime trebuie evitată complet.<br />
35
Comentarii pentru<br />
valoarea obiectivelor<br />
Având în vedere scopul protecției sănătății: Pentru expunerea pe<br />
termen lung, valoarea pragului de ozon este de 110 micrograme /<br />
m 3 (valoare medie, care calculată cu ajutorul valorii medii de 8h<br />
de patru ori pe zi).<br />
Literatura de referință<br />
36
Anexa 5: Indicatori ai ecoBUGETULUI ai orașului Kaiserslautern<br />
(bugetul total)<br />
Resurse /<br />
Indicator<br />
Aer<br />
Stratul de ozon<br />
aproape de sol<br />
zile/an cu > 110<br />
micrograme de ozon /<br />
m 3 de aer (medie: 24h)<br />
Particule<br />
zile/an cu > 110<br />
micrograme de ozon /<br />
m 3 de aer (medie: 24h)<br />
Gazele cu efect de<br />
seră în CO 2 echivalent<br />
/ locuitor pe an<br />
Vehicule acționate cu<br />
gaz natural<br />
Număr<br />
Liniște<br />
Zgomotul traficului<br />
Numărul cetățrnilor<br />
care trăiesc lângă<br />
străzi poluate fonic și<br />
feroviare<br />
Zgomotul<br />
aeronavelor<br />
Numărul de<br />
evenimente cu poluare<br />
sonoră pe lună cu > 74<br />
dB (A))<br />
Valoarea de<br />
bază<br />
(Anul de<br />
bază)<br />
20<br />
(1996)<br />
5<br />
(2001)<br />
17,51 1)<br />
(1990)<br />
7<br />
(1998)<br />
2) 2)<br />
435<br />
(1995)<br />
Valoarea<br />
curentă<br />
2002<br />
Obiectiv pe<br />
termen lung<br />
2004<br />
13 13
Apa<br />
Utilizarea apei<br />
potabile<br />
l / cetățeni pe zi<br />
Conținutul de<br />
fosfat în instalațiile<br />
de epurare a apelor<br />
kg/zi<br />
BSB5 în apele uzate<br />
O 2 kg/zi<br />
CSB în ape uzate /<br />
canalizare<br />
O 2 kg/zi<br />
Calitatea apei<br />
Lungime în m a<br />
calității apei II și mai<br />
mult<br />
Sol / Teren<br />
Re-etanșarea<br />
suprafeței<br />
(utilizarea terenului)<br />
ha/an<br />
Depozite vechi<br />
Ponderea terenurilor<br />
neutilizate la<br />
suprafața totală a<br />
depozitelor vechi în<br />
%<br />
Materii prime / Energie<br />
Consumul de<br />
electricitate al<br />
gospodăriilor<br />
private<br />
kWh/locuitori/an<br />
Consumul de gaz al<br />
gospodăriilor<br />
private<br />
kWh/locuitori/an<br />
121,7<br />
(1996)<br />
37,8<br />
(1999)<br />
252<br />
(1999)<br />
1324<br />
(1999)<br />
26400<br />
(2002)<br />
circa 6<br />
(2002)<br />
2) 2)<br />
1587<br />
(1996)<br />
6425,7<br />
(1998)<br />
123,6 199,8 115<br />
(2010)<br />
37,2 max.46,4 3) Nu mai crește 3)<br />
447 max. 464 3) Nu mai crește 3)<br />
2084 max. 1855 3) Nu mai crește 3)<br />
26400 32400 65202<br />
(2015)<br />
circa 6 circa 8 ---<br />
--- ---<br />
1699,5 1592 1482<br />
(2012)<br />
6115,3 5998 5550<br />
(2012)<br />
38
Consumul de<br />
electricitate al<br />
instituțiilor<br />
municipale (energia<br />
termică folosită în<br />
prezent este exclusă)<br />
Mil. kWh/an<br />
Consumul municipal<br />
de energie termică<br />
Mil. kWh/an<br />
Consumul deșeurilor<br />
menajere<br />
kg/locuitori/an<br />
Cota deșeurilor<br />
reciclate a<br />
gospodăriilor private<br />
%<br />
7,60<br />
(1995)<br />
43,68<br />
(1995)<br />
230,8<br />
(1995)<br />
42,7<br />
(1997)<br />
Peisaj / Spațiul condițiilor de viață<br />
Compensare și 30,5<br />
măsuri de substituție (2001)<br />
Procentul<br />
implementării pentru<br />
compensare și<br />
măsurilor de înlocuire<br />
declarat în %<br />
6,76 6,37 6,00<br />
(2008)<br />
40,82 36,17 35,00<br />
(2008)<br />
235,7 213,2 163,3 4)<br />
(2010)<br />
45,5 47 55<br />
(2011)<br />
40,6 85 100<br />
(2005)<br />
Comentarii:<br />
- valoarea a fost calculată.<br />
- nu există valori disponibile încă.<br />
- nu crește și mai mult cu gradul actual de conectare.<br />
- media pe țară (2001)<br />
39