Studiu – Sistemul de Pensii (MS) - Facultatea de Management

Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii
În primii ani după aderarea lor la Uniunea Europeană, ţări ca Grecia,
Portugalia şi Spania au avut rate de migraţie netă nesemnificative. După această
perioadă, migraţia netă în aceste ţări a crescut foarte mult, compensând scăderea
naturală a populaţiilor autohtone. Acum, cele trei ţări au populaţii în continuă
creştere, în pofida unui spor natural negativ. După părerea experţilor, acelaşi
fenomen se poate petrece şi în România, pe măsură ce îşi va consolida economia
şi statutul de membru al Uniunii Europene.
Tabelul nr. 6.13 sintetizează scenariile privind migraţia netă avute în
vedere de studiul Eurostat pentru România şi alte ţări din centrul, estul şi sudul
Europei, cu un grad nu foarte diferit de dezvoltare economică la momentul
aderării în Uniunea Europeană.
Tabelul nr. 6.13. Ratele migraţiei implicate de studiul Eurostat
(‰)
Ţara Total migraţie netă Populaţia medie Rata migraţiei
2008-2060 (mii pers.) 2008-2060 (mii pers.) 2008-2060 (‰)
Bulgaria 43,9 6.563,45 6,68
Cehia 1.236,8 9.929,85 124,55
Polonia 530,0 34.627,30 15,30
Slovacia 254,6 4.973,05 51,19
Ungaria 993,6 9.381,05 105,91
România 353,2 19.172,40 18,42
Grecia 1.847,9 11.167,30 165,47
Irlanda 860,2 5.583,45 154,06
Portugalia 2312,0 10.941,10 211,31
Sursa: Eurostat, EUROPOP 2008 convergence scenario şi prelucrări ale autorilor pe baza datelor
Eurostat.
Nu este plauzibil ca România să atragă doar 18,4 imigranţi la mia de
locuitori (sau 1,84 la suta de locuitori), adică de trei ori mai puţini, proporţional,
decât Slovacia, de şapte ori mai puţini decât Cehia, de nouă ori mai puţini decât
Grecia şi de unsprezece ori mai puţini decât Portugalia. Numai dacă avem în
vedere potenţialul de imigranţi dinspre Republica Moldova, Ucraina, China şi alte
ţări asiatice, răspunsul pare a fi negativ. O creştere modestă a ratei migraţiei nete,
la numai 25 la mie (sau 2,5 la suta de locuitori) s-ar traduce într-un influx total de
imigranţi în România de 479.250 de persoane, iar o creştere a ratei la 40 la mie ar
echivala cu un influx de 766.880 de persoane.
Presupunând ca politicile publice pe termen lung vor rezolva probleme
legate de răspândirea muncii la negru, persistenţa evaziunii fiscale, lipsa
condiţiilor minime de cazare pentru lucrătorii extra-comunitari, precaritatea
infrastructurii, legislaţia greoaie şi elementele corupte în justiţie, este posibil ca
105