vânzări de 13 milioane de euro - Agenda Constructiilor

CONSULTANŢĂ
performante sau cu proprietăţi speciale).
Astfel, costurile realizării unei case
pasive sunt semnificativ mai ridicate
în comparaţie cu cele aferente unui
imobil care consumă mai multă energie.
Strategia pusă în practică pentru atingerea
obiectivului de construcţie a unor
imobile având caracteristici superioare
de termo – fonoizolare a fost constituită,
până în prezent, de impunerea unor regulamente
tot mai restrictive. Discuţiile
publice cu privire la schimbările climatice
au fost, totuși, mult mai eficiente faţă de
metoda impunerii unor prevederi normative.
De exemplu, în SUA este extrem
de ilustrativ felul în care a fost modificat
comportamentul consumatorului: ţinta
reprezentată de construcţia voluntară a
unor case mai scumpe și mai bine izolate
a fost atinsă printr-o dezbatere publică
în cadrul căreia s-a comparat modul de
viaţă a unei familii ce locuiește într-o
casă pasivă cu cea a cărei reședinţă este
stabilită într-un imobil cu un consum
energetic sporit. Aceasta poate constitui,
în ultimă instanţă, o nouă metodă de a
impune acest gen de construcţii în zona
de sud a Europei, unde populaţia nu ia în
considerare criteriile de izolare termică.
În contextul prevederilor obligatorii,
incluse în cadrul standardelor europene
armonizate, pașaportul energetic reprezintă
o idee binevenită, care combină
caracterul oficial al eficienţei energetice
cu economia de resurse financiare. Mai
devreme sau mai târziu, va fi posibilă
vânzarea unei case la un preţ convenabil
doar în condiţiile în care un pașaport
energetic aferent certifică faptul că
imobilul respectiv respectă parametrii
de termoizolare. În orice caz, un astfel de
document constituie un instrument util
doar în situaţia în care este susţinut legislativ
și aplicat de proprietarii de imobile.
Trenduri în construcţia
de unităţi locative
Procesul de realizare a asamblurilor
rezidenţiale constituie un subiect cu o
încărcătură emoţională puternică, în
toate statele membre UE. Acesta este
unul din domeniile pentru care sunt
alocate cele mai multe fonduri, spaţiul
destinat locuinţei fiind considerat o
zonă vitală. Este evident faptul că, în
condiţiile «europenizării», se redefinesc
limitele «naturale» ale acestui domeniu.
Întrebarea care necesită un răspuns
rapid este: ce se va schimba și ce va
rămâne la fel? Construcţiile și industria
materialelor utilizate în acest domeniu
prezintă o tendinţă identică în toate
pieţele europene, din punct de vedere
al ratei de creștere (evoluţia este lentă,
dar sigură). Cu produse inovatoare, precum
feroneria pentru ferestre, ţiglele de
acoperiș, materialele de izolare, cărămizi
etc., companiile din branșă încearcă să
se încadreze în limitele stabilite prin intermediul
standardelor armonizate. Una
dintre strategiile posibile este aceea de
comercializare a unui produs specific, cu
grad ridicat de compexitate, la nivelul
întregului spaţiu comunitar, în mod nediscriminatoriu.
Totuși, această politică
nu poate fi aplicată pe toate pieţele de
construcţii din Europa (de exemplu, direcţia
și modul de acţionare a ferestrelor
diferă de la ţară la ţară și este utopic să
se presupună că această situaţie se va
schimba în curând). În orice caz, pot fi
identificate câteva domenii în care se
pot impune trenduri europene comune,
cum ar fi, de pildă, utilizarea suprafeţelor
vitrate de mari dimensiuni la imobilele
rezidenţiale. Totodată, se constată faptul
că beneficiarii sunt dispuși să aloce
fonduri suplimentare pentru creșterea
gradului de confort personal, tendinţă
manifestată la nivelul UE. Aceasta implică
instalarea întregii game de elemente
de automatizare, inclusiv a dispozitivelor
de protecţie solară. Mai mult, datorită
faptului că achiziţia unui apartament
este mai facilă în prezent, investitorii
sunt încurajaţi să dezvolte proiectele de
construcţie a ansamblurilor imobiliare
rezidenţiale, cu un grad corespunzător
de dotare tehnică. Totodată, sistemele
care contribuie la creșterea gradului de
securitate constituie o temă de actualitate,
în toate regiunile Europei. De asemenea,
tendinţa de creștere a gradului
de termo – fonoizolare este comună, la
nivel comunitar.
Concluzii
La o analiză mai atentă, este evident
faptul că, deocamdată, piaţa europeană
de construcţii civile și industriale
funcţionează pe baza unor reguli
contrare fenomenului de unificare. În
pofida existenţei unor rate comune ale
dobânzilor, ciclurile în activitatea din
acest domeniu sunt caracterizate prin
parametri extrem de diferiţi. Astfel, pe
lângă producătorii mari sau “europeni”,
își desfășoară activitatea o serie de companii
care acţionează pe pieţele naţionale,
caracterizate prin diverse elemente
specifice comunităţilor respective. Se
poate afirma că, deși toţi factorii motori
ai dezvoltării acţionează în sensul internaţionalizării,
piaţa construcţiilor este
direct influenţată de situaţia specifică
fiecărei ţări în parte. (Frederik Lehner,
director InterConnection Consulting
Group – Viena) •
Nr. 61 - IUNIE 2008 AGENDA CONSTRUCȚIILOR 73