Intelligence - Serviciul Român de Informaţii
Intelligence - Serviciul Român de Informaţii
Intelligence - Serviciul Român de Informaţii
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
INTELLIGENCE<br />
PUBLICAŢIE EDITATĂ DE DE SERVICIUL ROMÂN DE DE INFORMAŢII<br />
www.sri.ro Prin cunoaştere pentru o lume mai sigură n numărul 19, martie - mai 2011<br />
Personalitaţi ale frontului secret<br />
în istoria serviciilor <strong>de</strong> informaţii<br />
româneşti - Ion Lissievici<br />
Acţiunile sub acoperire<br />
Informarea <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţilor<br />
din plan local.<br />
Demersurile SRI<br />
pentru sprijinirea<br />
autorităţilor<br />
publice ju<strong>de</strong>ţene<br />
Interviu<br />
George Cristian Maior
Linie telefonică gratuită<br />
pentru semnalarea riscurilor teroriste<br />
Cum poţi fi <strong>de</strong> folos?<br />
Dacă observi amănunte, telefonează!<br />
0800.800.100<br />
Persoane care manifestă interes pentru procurarea <strong>de</strong> substanţe Staţionarea în<strong>de</strong>lungată şi nejustificată a unor autoturisme în<br />
care ar putea fi folosite în scopuri teroriste; apropierea unor zone <strong>de</strong> importanţă <strong>de</strong>osebită, misiuni<br />
diplomatice sau alte locaţii în care prezenţa populaţiei este<br />
Persoane care confecţionează, <strong>de</strong>ţin, transportă sau numeroasă;<br />
manipulează ilegal, armament, muniţii, substanţe care ar putea<br />
fi folosite în scopuri teroriste; Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a unor<br />
locuri aglomerate (gări feroviare sau <strong>de</strong> metrou, aerogări, mari<br />
Prezenţa repetată sau prelungită a unor persoane neautorizate centre comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale);<br />
în zona unor obiective care ar putea constitui ţinte ale unor<br />
atacuri teroriste (misiuni diplomatice străine, sedii ale unor Chestionarea nejustificată în legătură cu subiecte care, la prima<br />
instituţii internaţionale etc.); ve<strong>de</strong>re, nu ar prezenta interes (programul <strong>de</strong> funcţionare al unor<br />
instituţii, momente ale zilei <strong>de</strong> maximă aglomeraţie, momentul<br />
Interesul nejustificat al unor persoane pentru studierea sau schimbării personalului care asigură paza ambasa<strong>de</strong>lor);<br />
obţinerea <strong>de</strong> date referitoare la obiective importante;<br />
Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a căilor <strong>de</strong><br />
Tendinţa unor persoane <strong>de</strong> a fotografia sau filma obiective acces feroviar, rutier, subteran, aerian, fără a avea motive<br />
importante sau aglomerate; plauzibile în acest sens.<br />
Telefon cu acces gratuit. Abuzul se pe<strong>de</strong>pseşte.
INTELLIGENCE<br />
PUBLICAŢIE EDITATĂ DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII<br />
C U P R I N S<br />
5<br />
Prin cunoaştere pentru o lume mai sigură<br />
17<br />
25<br />
46<br />
44<br />
3 Adrian Şolea<br />
Agresiunea cibernetică, valenţă mo<strong>de</strong>rnă a<br />
fenomenului terorist<br />
5<br />
Măsuri legislative pentru combaterea terorismului<br />
cibernetic<br />
9<br />
Terorism şi radicalizare în contextul tragediei <strong>de</strong> la<br />
11 septembrie 2001<br />
12 Cristian Barna<br />
Jihad în Europa. Ameninţarea terorista <strong>de</strong><br />
„franciza Al Qaīda”!<br />
17<br />
Acţiunile sub acoperire<br />
21 Cristian Iordan<br />
Protecţia infrastructurilor critice în contextul<br />
parteneriatului public-privat<br />
25 INTELLIGENCE<br />
Interviu George Cristian Maior<br />
35 Marius Bogdan Florescu<br />
Proliferarea armelor <strong>de</strong> distrugere în masa –<br />
ameninţare asimetrica la adresa securitaţii<br />
naţionale<br />
37<br />
Cristina Bucur<br />
Mihai Filipescu<br />
Oana Ciobanu<br />
Simona Enescu<br />
Remus Ioan Ştefureac<br />
Ionel Niţu<br />
Forme <strong>de</strong> organizare a domeniului analizei<br />
informaţiilor în comunităţi <strong>de</strong> informaţii din<br />
spaţiul euro-atlantic (partea a II-a)<br />
41 Ionuţ -Cristian Dumitru<br />
Ascensiunea Chinei către statutul <strong>de</strong> superputere<br />
44 Ilie Tudor Ciuflea<br />
Obiective strategice europene <strong>de</strong> securitate<br />
46 Gabriel Curculescu<br />
Mircea Ştefan<br />
Capabilitatea CERT vs. agresiunea cibernetică,<br />
în spaţiul euro-atlantic<br />
martie - mai 2011 1
70<br />
86<br />
COLECTIVUL DE REDACŢIE:<br />
Redactor-şef: Flaviu Pre<strong>de</strong>scu<br />
Redactori: Lucian Agafiţei, Sorin Sava,<br />
Ţugui Cătălin, Oana M. Ciobanu,<br />
Diana Ivan<br />
Coordonator rubrică istorie: dr. Tiberiu Tănase<br />
Coordonator studii terorism: Cristian Barna<br />
Senior editor: Nicolae Rotaru<br />
Tehnoredactare şi <strong>de</strong>sign: Bogdan Antipa<br />
Corectura: Centrul Surse Deschise<br />
Contact: presa@sri.ro, fpre<strong>de</strong>scu@sri.ro<br />
Difuzare: 021.410.60.60<br />
Fax: 021.410.25.45<br />
Adresa redacţiei: Bucureşti, bd. Libertatii 14 d<br />
INTELLIGENCE<br />
51<br />
78<br />
51 prof. dr. Dorin N. Uritescu<br />
Recenzie: “Un razboi al minţii”<br />
60 Tiberiu Tănase<br />
Personalitaţi ale frontului secret în istoria<br />
serviciilor <strong>de</strong> informaţii româneşti - Ion Lissievici<br />
63<br />
Infintarea <strong>Serviciul</strong>ui <strong>de</strong> Informatii si Siguranta al<br />
Deltei/ <strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Siguranta al Dobrogei<br />
31 ianuarie 1918<br />
65 Marius Sebe<br />
<strong>Intelligence</strong> 21 - partea a III-a<br />
70 Paul Georgescu<br />
Informarea <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>ntilor din plan local.<br />
Demersurile SRI pentru sprijinirea autoritatilor<br />
publice ju<strong>de</strong>tene<br />
72<br />
Managementul riscului într-o societate<br />
corporatistă - perspective ale intelligence-ului<br />
mo<strong>de</strong>rn<br />
78<br />
Oana Magdalena Ciobanu<br />
Heraldica - Sistem <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare<br />
82 Bogdan Negoi<br />
Aspecte privind tehnicile <strong>de</strong> propaganda si<br />
manipulare mass-media<br />
84<br />
Persuasiune<br />
Tiberiu Tănase<br />
Bogdan Alexandru Antipa<br />
Ilie Tudor Ciuflea<br />
<strong>Intelligence</strong> - repere conceptuale<br />
86<br />
87<br />
Nicolae Rotaru<br />
In Memoriam 1989<br />
Reproducerea oricărui material din această<br />
publicaţie este interzisă în lipsa consimţământului<br />
prealabil al <strong>Serviciul</strong>ui Român <strong>de</strong> Informaţii.<br />
Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea<br />
juridică pentru conţinutul articolului aparţine<br />
exclusiv autorului.<br />
ISSN 1844-7244
E<br />
R<br />
G<br />
A<br />
U<br />
I<br />
S<br />
N<br />
E<br />
C<br />
IB<br />
A E<br />
VALENŢĂ MODERNĂ<br />
A<br />
FENOMENULUI TERORIST<br />
R<br />
Şolea Adrian<br />
La nivel global, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa societăţii faţă <strong>de</strong> sectorul A s t f e l , h a c k e r i i a r p u t e a a p a r ţ i n e<br />
IT&C se accentuează pe zi ce trece, în condiţiile grupărilor/organizaţiilor teroriste, situaţie în care<br />
prezenţei şi importanţei <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> sistemele şi reţelele agresiunea ar fi motivată i<strong>de</strong>ologic, ori ar putea fi<br />
informatice în toate domeniile <strong>de</strong> bază ale oricărei angajaţi <strong>de</strong> către exponenţi ai fenomenului terorist,<br />
entităţi statale (financiar-bancar, energetic, militar,<br />
transporturilor, educaţional, sănătăţii).<br />
având ca rezultat obţinerea <strong>de</strong> beneficii materiale.<br />
Recrutarea unor astfel <strong>de</strong> indivizi se constituie într-o<br />
Sintagma „societate informaţională”, <strong>de</strong>venită realitate preocupare constantă pentru exponenţii fenomenului<br />
în momentul exploziei Internetului, are, astăzi, o terorist, în condiţiile în care în state precum China,<br />
accepţiune mult mai largă, incluzând totalitatea Rusia, India, Corea <strong>de</strong> Nord sau Pakistan, există multe<br />
grupurilor şi structurilor sociale, a căror performanţă în persoane care dispun <strong>de</strong> cunoştinţe avansate în<br />
activităţile profesionale, economice, politice se<br />
măsoară în funcţie <strong>de</strong> nivelul tehnologiei informaţiei,<br />
domeniul IT&C.<br />
respectiv al transmisiei acesteia la distanţă. Deşi până în prezent, organizaţii extremist-teroriste<br />
precum „Al-Qaeda” sau „Hamas” au utilizat<br />
Pe acest fond, posibilitatea iniţierii <strong>de</strong> agresiuni Internetul, prepon<strong>de</strong>rent ca mijloc <strong>de</strong> comunicare sau<br />
cibernetice asupra unor sectoare <strong>de</strong> importanţă vitală, în scopul propagan<strong>de</strong>i şi atragerii <strong>de</strong> noi prozeliţi, este<br />
ca modalitate <strong>de</strong> expresie a exponenţilor diverselor <strong>de</strong> aşteptat ca în viitor, odată cu <strong>de</strong>zvoltarea propriilor<br />
grupări/organizaţii teroriste, se constituie într-o capabilităţi, să recurgă şi la lansarea <strong>de</strong> atacuri<br />
ameninţare reală la adresa securităţii unei ţări, inclusiv a cibernetice asupra unor infrastructuri critice, care,<br />
României, stat implicat activ în teatrele <strong>de</strong> operaţiuni combinate sau nu cu atacurile „clasice”, ar avea un<br />
din Irak, Afganistan, Kosovo sau Bosnia şi<br />
Herţegovina.<br />
puternic impact psihologic în mediul populaţiei vizate.<br />
Atacurile asupra unor reţele infor matice<br />
guvernamentale sau private, <strong>de</strong>rulate până în prezent,<br />
Obiective vizate şi actori implicaţi şi-au <strong>de</strong>monstrat eficienţa, cauzând atât prejudicii<br />
financiare, cât şi <strong>de</strong> imagine, aspect care generează<br />
Prin intermediul Internetului, exponenţii fenomenului „atractivitate” pentru astfel <strong>de</strong> acţiuni din partea<br />
terorist pot viza atingerea unor obiective specifice şi grupărilor extremist-teroriste. Astfel, încă din 1999, un<br />
diverse, plecând <strong>de</strong> la culegere/ schimb <strong>de</strong> informaţii, grup <strong>de</strong> hackeri sârbi a <strong>de</strong>sfăşurat atacuri <strong>de</strong> tip DDOS<br />
propagandă, prozelitism, finanţare, organizare în reţele asupra unor sisteme informatice ale NATO,<br />
şi culminând cu planificarea/ realizarea <strong>de</strong> atacuri protestând, în acest mod, împotriva bombardării<br />
cibernetice asupra unor infrastructuri critice, care<br />
afectează securitatea naţională a statului ţintă.<br />
provinciei Kosovo şi Metohija.<br />
În realizarea atacurilor cibernetice, organizaţiile De asemenea, în mai 2007, activitatea reţelei<br />
extremist-teroriste pot utiliza agresori, cu un nivel înalt informatice guvernamentale a Estoniei a fost grav<br />
<strong>de</strong> pregătire şi specializare în domeniul sistemelor perturbată în urma unei agresiuni cibernetice,<br />
informatice şi <strong>de</strong> comunicaţii, cu intenţii sau motivaţii eveniment care s-a repetat, în luna iunie 2008, în<br />
diverse. Lituania.<br />
N<br />
E<br />
T<br />
I<br />
C<br />
Ă<br />
,<br />
martie-mai 2011 3
esponsabile, <strong>Serviciul</strong> Român <strong>de</strong> Informaţii<br />
Măsuri întreprinse în ve<strong>de</strong>rea asigurării regăsindu-se cu atribuţii pe domeniile<br />
securităţii cibernetice „tehnologia informaţiei şi comunicaţii”,<br />
respectiv „securitate naţională”.<br />
Avantajele conferite <strong>de</strong> imprevizibilitatea şi<br />
invizibilitatea (cu referire la i<strong>de</strong>ntificarea statului- Implicarea S.R.I. în asigurarea securităţii<br />
origine al atacului) unei agresiuni cibernetice cibernetice<br />
<strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong> o organizaţie teroristă pot conduce<br />
la rezultate <strong>de</strong>vastatoare, context ce impune Calitatea <strong>Serviciul</strong>ui Român <strong>de</strong> Informaţii <strong>de</strong><br />
asigurarea unei securităţi ciber netice autoritate naţională în domeniile cybercorespunzătoare,<br />
în special în statele intelligence, respectiv prevenirii şi combaterii<br />
componente ale Coaliţiei Antiteroriste condusă terorismului generează responsabilităţi ale<br />
<strong>de</strong> S.U.A. instituţiei în ceea ce priveşte protecţia<br />
infrastructurilor critice naţionale/europene<br />
În context, încă din cursul anului 2009, Marea împotriva unor eventuale agresiuni cibernetice<br />
Britanie anunţa formarea unei unităţi speciale <strong>de</strong> lansate <strong>de</strong> entităţi teroriste.<br />
luptă împotriva agresiunilor cibernetice, lansate<br />
<strong>de</strong> entităţi teroriste, în care autorităţile Pe acest fond, este foarte importantă continuarea<br />
intenţionau să coopteze hackeri. <strong>de</strong>mersurilor iniţiate, încă din anul 2008, pe linia<br />
realizării <strong>de</strong> întâlniri cu reprezentanţi ai unor<br />
În România, începând cu acelaşi an, sub instituţii din mediul public/privat, în cadrul<br />
autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi cărora să fie evi<strong>de</strong>nţiate locul şi rolul <strong>Serviciul</strong>ui<br />
Tehnologiei Informaţiei, a început să funcţioneze în asigurarea protecţiei infrastructurilor critice.<br />
Centrul <strong>de</strong> Naţional <strong>de</strong> Răspuns la Inci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong><br />
Securitate Informatică, cu scopul <strong>de</strong> a crea un Concluzie<br />
centru <strong>de</strong> excelenţă în domeniul securităţii<br />
informaţiilor, echipamentelor, reţelelor şi În viitorul apropiat este imperios necesară<br />
sistemelor informatice şi <strong>de</strong> a focaliza interesul adoptarea unei strategii naţionale <strong>de</strong> securitate<br />
specialiştilor din mediul IT&C, dar şi al ciber netică, în care să se i<strong>de</strong>ntifice<br />
autorităţilor, asupra securităţii mediului virtual. vulnerabilităţile şi factorii <strong>de</strong> risc la adresa<br />
infrastructurilor critice, mecanismele <strong>de</strong><br />
Principalele obiective ale structurii sunt: cunoaştere, prevenire şi combatere a<br />
ameninţărilor terorismului cibernetic, precum şi<br />
? constituirea unui centru naţional pentru instituţiile abilitate să răspundă acestor<br />
diseminarea <strong>de</strong> informaţii privind instrumentele provocări.<br />
<strong>de</strong> securitate şi ghiduri <strong>de</strong> „bună purtare” în<br />
mediul virtual pentru diferitele categorii <strong>de</strong><br />
utilizatori, în limba română;<br />
?constituirea unor baze <strong>de</strong> date, certe, privind<br />
inci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong> securitate în care este implicată<br />
România, în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificării măsurilor<br />
optime <strong>de</strong> contracarare şi limitare a prejudiciilor;<br />
? constituirea unei infrastructuri <strong>de</strong> comunicaţii şi<br />
baze <strong>de</strong> date privind securitatea mediului IT&C,<br />
ca nucleu <strong>de</strong> coagulare a unei comunităţi <strong>de</strong><br />
specialişti în domeniu.<br />
Totodată, la începutul lunii noiembrie 2010,<br />
guvernul României a adoptat Ordonanţa <strong>de</strong> Bibliografie<br />
Urgenţă nr.98 privind i<strong>de</strong>ntificarea, <strong>de</strong>semnarea<br />
şi protecţia infrastructurilor critice, în ve<strong>de</strong>rea<br />
transpunerii în practică a preve<strong>de</strong>rilor Directivei<br />
?O.U. nr.98/2010 privind i<strong>de</strong>ntificarea, <strong>de</strong>semnarea şi<br />
protecţia infrastructurilor critice;<br />
114 din 2008 a Consiliului Uniunii Europene.<br />
? http://www.racai.ro/<br />
Actul i<strong>de</strong>ntifică sectoarele/subsectoarele<br />
infrastructurii critice naţionale (ICN) şi europene<br />
? http://www.livemint.com/<br />
(ICE) şi <strong>de</strong>semnează autorităţile publice ? http://www.en.wikipedia.org/<br />
INTELLIGENCE<br />
I
MĂSURI LEGISLATIVE<br />
Extin<strong>de</strong>rea terorismului<br />
informatic a <strong>de</strong>terminat<br />
majoritatea ţărilor şi<br />
structurilor suprastatale<br />
să adopte o serie <strong>de</strong><br />
m ă s u r i l e g i s l a t i v e<br />
p e n t r u a p r e ve n i ,<br />
combate şi contracara<br />
acest fenomen. În<br />
pofida adoptării unor<br />
măsuri <strong>de</strong> protecţie a<br />
i n f o r m a ţ i i l o r ş i<br />
s i s t e m e l o r d e<br />
transmitere a acestora,<br />
există temeri potrivit<br />
cărora iniţierea unor<br />
astfel <strong>de</strong> legi nu ar fi<br />
d e c â t î n c e p u t u l<br />
"cenzurării" mediului<br />
Internet.<br />
“<br />
”<br />
Cristina Bucur<br />
Mihai Filipescu<br />
În ultimii 3 ani, tot mai multe state au Dacă, până în anul 2007, eforturile în<br />
întreprins <strong>de</strong>mersuri pentru crearea unui domeniu ale NATO se concentrau, în<br />
cadru legislativ care să reglementeze principal, asupra apărării sistemelor <strong>de</strong><br />
încercarea Guvernelor <strong>de</strong> a contracara comunicaţii, evenimentele din Estonia au<br />
eventualele atacuri venite din partea unor dus la extin<strong>de</strong>rea eforturilor şi pentru<br />
entităţi care au capacitatea <strong>de</strong> a lansa protejarea informaţiilor din mediul<br />
atacuri cibernetice sau <strong>de</strong> a susţine Internet.<br />
financiar reţele <strong>de</strong> piraţi informatici şi<br />
intervenţia rapidă şi fermă pentru La Summit-ul NATO <strong>de</strong> la Bucureşti, a<br />
stoparea accesului la Internet, în contextul fost ridicată, pentru prima dată, într-un<br />
configurării şi alimentării uneia dintre cele cadru formal, problema cyberterrorismmai<br />
mari temeri cu care se confruntă ului. Discuţiile s-au concretizat prin<br />
lumea mo<strong>de</strong>rnă, cuprinsă în semantica adoptarea <strong>de</strong> măsuri la nivel operaţional şi<br />
termenului „cyberterrorism". strategic: înfiinţarea Cyber Defence<br />
Management Authority (Autoritatea <strong>de</strong><br />
Atacurile informatice asupra instituţiilor Management a Apărării Cibernetice) care<br />
statale (SUA, Estonia, Georgia ori Iran - are ca principală responsabilitate<br />
prin virusul „ Stuxnet"-) ori asupra coordonarea apărării cibernetice a Alianţei<br />
c o r p o r a ţ i i l o r , p r e c u m s i t e - u l şi crearea, la Tallin, a Cooperative Cyber<br />
„Amazon.com", din <strong>de</strong>cembrie 2010, Defence Centre of Excellence (Centrul <strong>de</strong><br />
reprezintă doar câteva exemple care fac Excelenţă pentru Cooperarea în<br />
necesară adoptarea unei legislaţii pentru Domeniul Apărării Cibernetice), care are<br />
contracararea şi combaterea lor. ca principală menire elaborarea şi<br />
<strong>de</strong>zvoltarea strategiei <strong>de</strong> apărare contra<br />
Eforturile NATO terorismului informatic.<br />
şi UE<br />
Preocuparea<br />
pentru terorismul<br />
cibernetic se manifestă<br />
atât la nivelul structurilor<br />
suprastatale (NATO şi UE) cât şi<br />
la nivelul fiecărui stat. Pentru<br />
A l i a n ţ a N o r d - A t l a n t i c ă ,<br />
protejarea sistemelor informatice<br />
şi <strong>de</strong> comunicaţii a fost mereu una<br />
din priorităţile sale. Pentru prima<br />
dată, această funcţie a fost introdusă<br />
pe agenda politică la Summit-ul <strong>de</strong> la<br />
Praga din 2002 şi a revenit în atenţie<br />
după atacurile cibernetice care au avut loc<br />
în anul 2007 asupra instituţiilor publice şi<br />
private din Estonia, membră a NATO.<br />
pentru combaterea<br />
terorismului cibernetic<br />
martie-mai 2011 5
La nivelul Uniunii Europene, combaterea şi prevenirea legii. Proiectul <strong>de</strong> lege a fost aprobat <strong>de</strong> Comitetul<br />
terorismului cibernetic revine European Network and Senatului pe probleme <strong>de</strong> comerţ, ştiinţă şi transporturi<br />
Information Security Agency (Agenţia Europenă al cărui preşedinte este Jay Rockefeller, însă, la votul<br />
pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor), final, proiectul <strong>de</strong> lege a fost respins.<br />
înfiinţată în 2004, care, în plus, gestionează activităţile<br />
tehnice pregătitoare pentru actualizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea În mai 2010, Administraţia <strong>de</strong> la Washington a înfiinţat<br />
legislaţiei comunitare în domeniul securităţii reţelelor şi United States Cyber Command (USCYBERCOM),<br />
informaţiilor. subordonat United States Departement of Defence<br />
care are, printre atribuţiuni, supravegherea<br />
Iniţiative legislative naţionale operaţiunilor <strong>de</strong>rulate pe Internet. Iniţial, înfiinţarea<br />
acestui comandament a fost pusă în discuţie în timpul<br />
Printre primele ţări care au <strong>de</strong>marat lupta, pe plan mandatului lui George W. Bush, la acea dată dorindu-se<br />
legislativ, pentru prevenirea acestor tip <strong>de</strong> atacuri se ca instituţia să fie „un răspuns la ameninţările<br />
numără Statele Unite ale Americii, Australia, Marea cibernetice aflate în continuă creştere".<br />
Britanie, Spania, Italia. România s-a raliat şi ea, timpuriu,<br />
la noile tendinţe în lupta împotriva terorismului La conducerea USCYBERCOM a fost numit generalul<br />
cibernetic. Keith Alexan<strong>de</strong>r, în pofida criticilor potrivit cărora<br />
măsura este percepută drept „linia <strong>de</strong> <strong>de</strong>marcaţie"<br />
În Statele Unite ale Americii fenomenul a suscitat pentru o nouă etapă în „militarizarea spaţiului<br />
interesul întregii clase politice. Fostul director al cibernetic".<br />
serviciilor naţionale <strong>de</strong> informaţii, Mike McConnell, a<br />
afirmat că, dacă în 2001 teroriştii ar fi lansat un atac La începutul lunii iunie 2010, în SUA, senatorul Joseph<br />
cibernetic asupra World Tra<strong>de</strong> Center, efectele Lieberman a înaintat un nou proiect <strong>de</strong> lege în domeniul<br />
economice produse ar fi fost mult mai <strong>de</strong>vastatoare protecţiei cibernetice, intitulat Protecting Cyberspace<br />
<strong>de</strong>cât cele provocate <strong>de</strong> atacul <strong>de</strong> la 11 septembrie. as a National Asset Act (PCNAA), care propunea<br />
introducerea unui control al accesului la reţeaua globală<br />
La rândul său, consilierul prezi<strong>de</strong>nţial pentru securitate <strong>de</strong> Internet. În conformitate cu preve<strong>de</strong>rile proiectului,<br />
internă şi contraterorism, John Brennan, a <strong>de</strong>clarat, în în cazul apariţiei unei ameninţări la adresa securităţii<br />
martie 2009, că securitatea şi prosperitatea economică a interne, Guvernul ar avea dreptul <strong>de</strong> a restricţiona<br />
SUA <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> „securitatea, stabilitatea şi integritatea accesul la Internet.<br />
infrastructurilor <strong>de</strong> comunicaţii şi informaţii care sunt,<br />
în mare parte, proprietate privată". Iniţiativa a avut ca scop, totodată, conjugarea eforturilor<br />
Aceste <strong>de</strong>claraţii, precum şi rapoartele publicate <strong>de</strong> Guvernului cu cele ale sectorului privat în ve<strong>de</strong>rea<br />
institutele specializate au avut ca efect introducerea pe asigurării securităţii cibernetice, prin înfiinţarea unui<br />
agenda legislativă, în 2009, <strong>de</strong> către senatorul <strong>de</strong>mocrat Birou <strong>de</strong> Politică Cibernetică la Casa Albă, condus <strong>de</strong> un<br />
Jay Rockefeller şi senatorul republican Olympia Snowe, director confirmat <strong>de</strong> către Senat. Pentru a se asigura<br />
a proiectului „Cybersecurity Act 2009" (Legea pentru legătura între cele două sectoare, guvernamental şi<br />
securitate cibernetică), în care se conferea preşedintelui privat, PCNAA stabileşte crearea unei noi agenţii în<br />
SUA dreptul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>clara o „urgenţă cibernetică" şi <strong>de</strong> a cadrul Department of Homeland Security<br />
limita sau închi<strong>de</strong> traficul pe Internet către sau dinspre (Departamentul <strong>de</strong> Securitate Internă), <strong>de</strong>numită<br />
orice reţea „critică" <strong>de</strong> informaţii a Statelor Unite ale National Center for Cyber Security and<br />
Americii, dacă aceasta ar fi fost în pericol <strong>de</strong> a fi Communications (Centrul Naţional pentru Securitate<br />
compromisă <strong>de</strong> către atacuri cibernetice. Cibernetică şi Comunicaţii) ca verigă <strong>de</strong> legătură.<br />
Documentul preve<strong>de</strong>a ca înregistrările bancare, din Deşi, la 24 iunie 2010, proiectul <strong>de</strong> lege a fost votat în<br />
sfera afacerilor şi domeniul medical să fie accesibile unanimitate <strong>de</strong> către Comitetul Senatului pe probleme<br />
pentru inspecţie, la fel ca şi mesajele personale instant şi <strong>de</strong> securitate internă şi afaceri guvernamentale, prin<br />
comunicaţiile e-mail. De asemenea, potrivit proiectului, adoptarea unui amendament adus acestuia la data <strong>de</strong> 7<br />
anumite sisteme informatice şi reţele private ar fi urmat august a aceluiaşi an, autoritatea „nelimitată" a<br />
să fie administrate <strong>de</strong> către profesionişti în domeniul preşedintelui <strong>de</strong> a stopa accesul la Internet a fost<br />
securităţii cibernetice, iar preşedintele le-ar fi putut condiţionată <strong>de</strong> obţinerea unei aprobări din partea<br />
solicita companiilor consi<strong>de</strong>rate critice pentru siguranţa Congresului, aprobare care va fi dată numai după o<br />
naţională orice informaţie necesară documentării verificare a reţelei, pentru o perioadă <strong>de</strong> 120 <strong>de</strong> zile.<br />
cazurilor aflate în atenţia Guvernului.<br />
Cea mai recentă variantă <strong>de</strong> propunere legislativă<br />
Conform proiectului <strong>de</strong> lege, la 90 <strong>de</strong> zile după intrarea <strong>de</strong>zbătută în SUA, intrată pe agenda politică la sfârşitul<br />
sa în vigoare (în cazul în care ar fi fost adoptat) anului 2010, este o combinaţie între iniţiativa legislativă<br />
autorităţile trebuiau să prezinte regulile şi procedurile a lui Joseph Lieberman şi normele legislative propuse <strong>de</strong><br />
care se impuneau dacă se ajungea în situaţia aplicării Jay Rockefeller. Documentul inclu<strong>de</strong> preve<strong>de</strong>ri care i-ar<br />
INTELLIGENCE
permite preşedintelui să limiteze accesul la zone întregi dispoziţia entităţilor guvernamentale sau private,<br />
din Internet şi să blocheze întregul trafic online dinspre principalele „îndatoriri" ale sale fiind protejarea<br />
anumite ţări în urma <strong>de</strong>clarării unei stări naţionale <strong>de</strong> infrastructurii critice şi a informaţiilor. Totodată, în<br />
urgenţă. februarie 2010, secretarul <strong>de</strong> stat pe probleme <strong>de</strong><br />
securitate, Antonio Camacho, a anunţat că Guvernul<br />
Diferenţa dintre noul proiect <strong>de</strong> lege şi versiunea lui spaniol lucrează la elaborarea unui Decret Regal care să<br />
Joseph Lieberman este aceea că durata <strong>de</strong> întrerupere, vizeze infrastructurile critice, prin care se doreşte<br />
fără supravegherea Congresului, a fost limitată la 90 <strong>de</strong> coordonarea între administraţia publică şi sectorul<br />
zile, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> perioada iniţială <strong>de</strong> patru luni privat.<br />
prevăzută <strong>de</strong> PCNAA. Astfel, preşedintele SUA ar putea<br />
emite o <strong>de</strong>claraţie <strong>de</strong> urgenţă care va intra in vigoare La finalul anului 2009, în Italia, a fost înfiinţat Centro di<br />
pentru o perioadă <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> zile, putând să o reînnoiască Eccellenza per la Sicurezza Informatica (Centrul <strong>de</strong><br />
pentru încă 60 <strong>de</strong> zile. Excelenţă pentru Securitate Cibernetică), care se<br />
bazează pe o reţea puternică <strong>de</strong> parteneri, din partea<br />
Dacă proiectul <strong>de</strong> lege va fi adoptat <strong>de</strong> Congresul Guvernului, sectorului privat şi mediului aca<strong>de</strong>mic. Cu<br />
american, serviciile speciale americane, precum FBI, vor această ocazie, ministrul italian pentru <strong>de</strong>zvoltare<br />
putea urmări legal activitatea utilizatorilor <strong>de</strong> reţele <strong>de</strong> economică, Claudio Scajola, a subliniat importanţa<br />
socializare bănuiţi <strong>de</strong> activităţi subsumate terorismului securităţii cibernetice, care a <strong>de</strong>venit o prioritate pe<br />
cibernetic. Legea va obliga furnizorii <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> agenda instituţională.<br />
comunicare pe Internet să prezinte toate informaţiile<br />
solicitate în privinţa navigatorilor înregistraţi. În acest sens, Guvernul italian a <strong>de</strong>cis să acor<strong>de</strong> sprijin<br />
total atât planului elaborat <strong>de</strong> grupul Poste Italiane, cât şi<br />
Încă din anul 2008, Marea Britanie şi-a anunţat intenţia cooperării internaţionale în domeniu, în ve<strong>de</strong>rea<br />
<strong>de</strong> a crea o imensă bază <strong>de</strong> date centrală, care să asigurării <strong>de</strong>zvoltării politicilor menite să garanteze<br />
reunească <strong>de</strong>talii cu privire la fiecare text sau e-mail securitatea în mediul digital. Acordul semnat <strong>de</strong> Poste<br />
trimis, apel telefonic făcut şi site vizitat <strong>de</strong> toată lumea <strong>de</strong> Italiane cu IMPACT (International Multilateral<br />
pe teritoriul său. În cazul în care va fi aprobat, Partnership against Cyber Threats/ Parteneriatul<br />
Multilateral Internaţional împotriva Ameninţărilor<br />
Programul <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare a interceptării ar garanta Cibernetice) a conferit recunoaştere internaţională<br />
agenţilor Government Communications Headquarters proiectului întocmit <strong>de</strong> acest grup pentru protejarea <strong>de</strong><br />
(GCHQ) posibilitatea <strong>de</strong> a monitoriza comunicaţiile potenţiale ameninţări cibernetice.<br />
fiecarei persoane în ţară, fără a mai fi nevoie <strong>de</strong> un<br />
mandat în acest sens. Monitorizarea s-ar realiza prin În România, terorismul cibernetic este recunoscut în<br />
instalarea <strong>de</strong> „cutii negre" în nodurile <strong>de</strong> reţea ale Strategia Naţională <strong>de</strong> Apărare ca unul din principalele<br />
furnizorilor <strong>de</strong> servicii Internet şi companiile <strong>de</strong> riscuri la adresa securităţii ţării noastre.<br />
telefonie.<br />
În calitate <strong>de</strong> autoritate naţională în materie <strong>de</strong> Cyber<br />
La data <strong>de</strong> 8 iunie 2010 a intrat în vigoare Digital <strong>Intelligence</strong>, <strong>Serviciul</strong> Român <strong>de</strong> Informaţii se implică<br />
Economy Bill (Legea pentru economie digitală), care alături <strong>de</strong> alte instituţii în coordonarea apărării spaţiului<br />
permite Secretarului <strong>de</strong> Stat pentru afaceri, inovare şi cibernetic. În acest sens, SRI a iniţiat, alături <strong>de</strong> MCSI,<br />
aptitudini să impună furnizorilor <strong>de</strong> servicii Internet o MAPN, STS şi alte instituţii <strong>de</strong> stat şi companii private,<br />
„obligaţie tehnică"1 pentru a reduce sau chiar bloca programul ECIS 2009, având ca obiectiv stabilirea unui<br />
accesul la Internet pentru anumite site-uri, dacă mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> sistem <strong>de</strong> apărare cibernetică la nivel naţional,<br />
Guvernul va consi<strong>de</strong>ra necesar acest lucru. cu posibilitatea extin<strong>de</strong>rii acestuia la nivel european.<br />
Eforturile <strong>de</strong> impunere a unor restricţii similare pe Programul a <strong>de</strong>venit operaţional în octombrie 2010 şi<br />
Internet sunt în <strong>de</strong>sfăşurare şi în Australia, un<strong>de</strong> are o perioadă <strong>de</strong> <strong>de</strong>rulare <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> luni. Pentru<br />
Guvernul doreşte implementarea obligatorie şi la scară realizarea acestei misuni, SRI a <strong>de</strong>marat crearea unui<br />
largă a unui "filtru" <strong>de</strong> Internet, scopul acestei măsuri concept instituţional şi a unei arhitecturi proprii<br />
fiind blocarea propagării pornografiei infantile. La <strong>Serviciul</strong>ui, care să ajute la în<strong>de</strong>plinirea acestui obiectiv.<br />
29.05.2009 a fost înfiinţat, în Spania, Consejo Nacional Înţelegând faptul că prevenirea cu succes a acestei<br />
Consultivo <strong>de</strong> Cyberseguridad (Consiliul Naţional ameninţări se poate realiza numai cu sprijinul sectorului<br />
Consultativ pentru Securitate Cibernetică) cu scopul <strong>de</strong> privat, se intenţionază crearea unei interfeţe <strong>de</strong><br />
a stopa criminalitatea informatică, prin consultanţă pe comunicare şi cooperare între cele două sectoare.<br />
teme precum protejarea i<strong>de</strong>ntităţii consumatorilor sau<br />
prin crearea <strong>de</strong> legislaţie specifică. În ve<strong>de</strong>rea coordonării eforturilor naţionale cu<br />
<strong>de</strong>mersurile <strong>de</strong>rulate <strong>de</strong> actorii internaţionali cu<br />
Datorită creşterii exponenţiale a infracţiunilor experienţă într-un domeniu în care schimbul <strong>de</strong><br />
electronice, acest organism a <strong>de</strong>cis să se pună la informaţii şi <strong>de</strong> expertiză sunt esenţiale pentru<br />
martie-mai 2011 7
INTELLIGENCE<br />
contracararea fenomenului, protecţia împotriva<br />
atacurilor cibernetice a fost introdusă şi pe agenda<br />
discuţiilor care au avut loc în cadrul întâlnirii <strong>de</strong> la<br />
Cotroceni, între preşedintele Traian Băsescu, directorii<br />
principalelor servicii <strong>de</strong> informaţii din România şi<br />
directorul CIA, Leon Panetta.<br />
Protecţie sau cenzură?<br />
Deşi măsurile legislative supuse <strong>de</strong>zbaterilor şi<br />
adoptării, atât la nivelul fiecărui stat cât şi la nivel<br />
suprastatal au ca scop protejarea infrastructurilor critice<br />
şi a informaţiilor în cazul unor atacuri cibernetice,<br />
contestatarii acestor iniţiative consi<strong>de</strong>ră că măsurile<br />
îngră<strong>de</strong>sc libertatea <strong>de</strong> exprimare, extin<strong>de</strong>rea politicilor<br />
<strong>de</strong> „cenzură" online <strong>de</strong>teriorând impactul şi semnificaţia<br />
fluxului informaţional şi afectând conştiinţa colectivă<br />
din mediul virtual. Argumentele acestora sunt variate şi<br />
reflectă i<strong>de</strong>ea că ameninţarea este exagerată ("se<br />
întâmplă rar ca infrastructura critică să fie conectată în<br />
mod direct la reţeaua publică Internet2 ; sistemele din<br />
sectorul privat sunt <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a fi lipsite <strong>de</strong> apărare, iar<br />
„poveştile <strong>de</strong> coşmar în privinţa vulnerabilităţii acestora<br />
sunt în mare parte apocrife"3), fiind un <strong>de</strong>mers menit a<br />
justifica acţiunile ofensive ale structurilor militare în<br />
spaţiul cibernetic şi a atrage mai multe resurse<br />
financiare. În pofida acestor critici, riscul ca sabotarea<br />
sistemelor informatice ale entităţilor economice,<br />
financiare sau ale serviciilor publice ale unui stat este<br />
unul nu doar real, ci şi materializabil, iar acţiunile<br />
preventive sunt nu doar necesare, ci imperative. I<br />
Repere bibliogafice<br />
?Matthew Rogers, Cyberspace Protection Bill approved by<br />
Senate Committee, no Internet "kill switch" to speak of,<br />
26.06.2010, disponibil la www.downloadsquad.switched.com<br />
?Bianca Bosker, Internet 'kill switch' approved by Senate<br />
Homeland Security Committe, 25.06.2010, disponibil la<br />
www.huffingtonpost.com<br />
? Camille Tuutti, Comprehensive Cyber Legislation Approved,<br />
25.06.2010, disponibil la www.executivegov.com<br />
?William H. McMichael, DoD Cyber Command is officially<br />
online, 21.05.2010 disponibil la www.airforcetimes.com<br />
?Nace el Consejo Nacional sobre 'ciber-seguridad' para frenar las<br />
'mafias' <strong>de</strong> Inter net, 21.05.2009, disponibil la<br />
www.europapress.es<br />
?Miguel Angel Criado, El Gobierno prepara una norma para<br />
proteger las infraestructuras contra ciberataques, 18.02.2010<br />
disponibil la www.publico.es<br />
? www.nato.int<br />
?Rex B. Hughes, NATO and Cyber Defence Mission<br />
accomplished?, 2009 diponibil la www.carlisle.army.mil<br />
?www.enisa.europa.eu<br />
?http://www.ict.go.ug/in<strong>de</strong>x.php?option=com_content&view<br />
=article&id=112:cyber-security-at-itu-forum-&catid=35:ictnews&Itemid=74<br />
?Cybersecurity Act 2009, disponibi la www.cdt.org<br />
?http://www.smh.com.au/technology/technologynews/obama-Internet-kill-switch-proposed-20100618yln6.html<br />
? www.mcsi.ro
Mohammed Atta, <strong>de</strong> naţionalitate egipteană, a diferenţa dintre trăsăturile caracteriale ale familiei<br />
cărui familie era încadrată, sociologic, la nivelul sale şi cele ale anturajului în care trăise până la<br />
clasei medii şi-a început transformarea în timp ce acel moment. Până în anul 1998, Jarrah a început<br />
studia <strong>de</strong>signul arhitectural, în Germania, în anul să-şi petreacă timpul la moschee cu bin al-Shibh<br />
1992. şi Atta.<br />
Marwan al-Shehhi, fost soldat UAE, a primit, în Decesul tatălui lui Marwan al-Shehhi pare să fi<br />
anul 1998, o bursă <strong>de</strong> studiu în Germania. fost motivul transformării acestuia. La scurt timp<br />
după pier<strong>de</strong>rea suferită, acesta a căutat refugiul în<br />
Ziad Jarrah, <strong>de</strong> cetăţenie libaneză, beneficiase, credinţă, încetând, fără o anumită explicaţie, să<br />
datorită familiei, <strong>de</strong> un stil <strong>de</strong> viaţă net superior. În mai poarte haine occi<strong>de</strong>ntale. La începutul anului<br />
urma cursurilor pe care le-a efectuat în Germania, 1998, s-a transferat la o şcoală din Hamburg şi s-a<br />
a obţinut diploma <strong>de</strong> specializare în domeniul alăturat grupului <strong>de</strong> studiu al lui Atta.<br />
tehnic. „Ceea ce ştim până în prezent <strong>de</strong>spre aceşti<br />
terorişti (autorii atacurilor din 11 septembrie n.a.)<br />
este că au fost educaţi, diabolici şi sinucigaşi.<br />
Ramzi bin al-Shibh, originar din Yemen, provenea Aceasta este o combinaţie care nu s-a mai întâlnit<br />
dintr-o familie mo<strong>de</strong>rat religioasă, <strong>de</strong>venind, până în prezent în lunga istorie a terorismului. De<br />
astfel, familiar cu textul Quran-ului. În perioada obicei, teroriştii care sunt educaţi şi diabolici nu<br />
cuprinsă între anii 1987 -1995, acesta a fost au tendinţe sinucigaşe, iar teroriştii care sunt<br />
încadrat ca funcţionar la Banca Internaţională din diabolici şi sinucigaşi sunt lipsiţi <strong>de</strong> educaţie.”<br />
Yemen. Utilizând documente false, a cerut azil în<br />
Germania, stabilindu-şi domiciliul la Hamburg, Frecventarea unei moschei salafiste<br />
locul un<strong>de</strong> l-a întâlnit, ulterior, pe Mohammed<br />
Atta. Moscheea al Quds a fost locul iniţial <strong>de</strong><br />
radicalizare pentru membrii celulei Hamburg.<br />
Zakariya Essabar, cetăţean marocan, trăia în Fondată <strong>de</strong> marocani, dar cu congregaţii etnice<br />
Germania din anul 1997. Aici a studiat tehnologia diverse, această moschee era renumită pentru<br />
medicală, iar în anul 1998, în incinta unei moschei retorica sa jihadiste-salafistă dură, exprimată prin<br />
din Hamburg, l-a cunoscut pe Marwan al- încurajarea actelor <strong>de</strong> violenţă duse până la<br />
Shehhi. extrem (omuci<strong>de</strong>re) asupra celor consi<strong>de</strong>raţi<br />
Said Bahaji, născut în Germania, crescut în necredincioşi. Până în anul 1996, Mohammed<br />
Maroc, a început, cu anul 1996, să studieze la Atta avea o viaţă socială intensă, <strong>de</strong>zvoltând, cu<br />
Universitatea Tehnică din Hamburg (TUHH) abilitate, relaţiile inter-personale prin<br />
specialitatea <strong>de</strong> inginer electronist. Nu avea participarea la întruniri stu<strong>de</strong>nţeşti, care aveau ca<br />
educaţie islamică şi era fan al jocurilor vi<strong>de</strong>o F1 principală activitate studiul religiei. Ca membru<br />
racing. al diferitelor grupuri <strong>de</strong> studiu, Atta i-a cunoscut<br />
Mounir Motassa<strong>de</strong>q, marocan care a venit în pe Munir Motassa<strong>de</strong>q şi Ramzi bin al-Shibh. O<br />
Hamburg, în 1995, să studieze ingineria dată cu trecerea timpului, datorită asimilării unui<br />
electronică la TUHH. volum mare <strong>de</strong> informaţii/ cunoştinţe, Atta şi bin<br />
al-Shibh au <strong>de</strong>venit mentori religioşi pentru<br />
Auto-i<strong>de</strong>ntificarea - înclinaţia către Islamul grupurile <strong>de</strong> studiu stu<strong>de</strong>nţeşti, participând activ<br />
salafist la proliferarea mesajului salafist în rândul celor<br />
care îşi căutau, furibund, i<strong>de</strong>ntitatea. Printre<br />
Cei mai mulţi dintre teroriştii <strong>de</strong> la 9/11 s-au aceştia se numărau şi Zakariya Essabar şi Said<br />
cunoscut la moschee, construind, în timp, relaţia Bahaji. Celula Hamburg s-a format firesc, ca<br />
care a stat la baza constituirii, ulterior, a „celulei urmare a nenumăratele ore petrecute împreună,<br />
Hamburg”. Mohammed Atta a renunţat la în care au gândit, vorbit, citit şi <strong>de</strong>zbătut<br />
i<strong>de</strong>alurile pentru care venise în Germania, conceptele fundamentale ale Islamului.<br />
<strong>de</strong>venind fanatic religios, s-a auto-izolat <strong>de</strong><br />
oportunităţile şi bucuriile oferite <strong>de</strong> viaţa Îndoctrinarea presupune conştientizarea<br />
stu<strong>de</strong>nţească normală. După o călătorie spirituală posibilităţii şi asumarea obiectivului salafist<br />
în Egipt, acesta a <strong>de</strong>venit intolerant, rezervat şi suprem, <strong>de</strong> a crea, la nivel mondial, o comunitate<br />
interesat <strong>de</strong> învăţăturile sharia. La scurt timp, musulmană pur fundamentalistă.<br />
starea sa interioară, conflictuală, a început să se Iniţial, ca prim pas în cadrul procesului <strong>de</strong><br />
manifeste şi în exterior, punându-şi amprenta şi radicalizare, are loc retragerea din moschee, cea<br />
asupra înfăţişării fizice. Transformarea lui Ziad care marchează evoluţia în formarea şi<br />
Jarrah a survenit în anul 1996, ca urmare a unei consolidarea grupului, precum şi în i<strong>de</strong>ntificarea<br />
călătorii în Liban, ocazie cu care a avut a realizat potenţialului li<strong>de</strong>r.<br />
INTELLIGENCE
În anul 1998, odată ce celula Hamburg s-a Kandahar, Afganistan, pentru a-şi <strong>de</strong>săvârşi<br />
radicalizat, grupul şi-a mutat, iniţial, sediu pregătirea paramilitară jihadistă. Odată ajunşi<br />
întâlnirilor <strong>de</strong> la moschee, într-o librărie, iar aici, Atta şi grupul său au fost abordaţi şi recrutaţi<br />
ulterior, la reşedinţa lui Atta (acesta locuia <strong>de</strong> către Khalid Sheikh Mohammed, în ve<strong>de</strong>rea<br />
împreună cu mai multe persoane, printre care al- operaţionalizării atacului din 11 septembrie. În<br />
Shehi şi bin al-Shibh). Un an mai târziu, Atta şi acest moment s-au întâlnit şi cu ceilalţi membri<br />
prietenii săi şi-au schimbat locaţia pentru pregătiţi <strong>de</strong> al-Qaeda, pentru acelaşi scop,<br />
întâlnirile săptămânale concentrate pe jihad, într- respectiv cu Hani Hanjour, Khalid al-Midhar şi<br />
un apartament conspirativ <strong>de</strong>numit „Bait al- Nawaf al-Hazmi.<br />
Ansar” (Casa susţinătorilor Profetului). În primăvara anului 2000, s-a produs rocada - Atta<br />
şi cei trei membri ai grupului, care s-au întors în<br />
În cadrul <strong>de</strong>mersurilor efectuate <strong>de</strong> membrii Germania, iar Ab<strong>de</strong>lghani Mzoudi, Mounir<br />
grupului radicalizat, s-a înregistrat o evoluţie în Motassa<strong>de</strong>q, Zakariya Essabar, and Said Bahaji ssensul<br />
diversificării acţiunilor şi a politizării noilor au <strong>de</strong>plasat în Afganistan.<br />
credinţe. Mohammed Haydar Zammar era<br />
implicat în promovarea obiectivelor, asumate <strong>de</strong> Deşi ţintele şi modul <strong>de</strong> atac fuseseră stabilite <strong>de</strong><br />
comun acord, prin intermediul manifestărilor al-Qaeda, după sosirea sa în Statele Unite, Atta a<br />
specifice activismului politic. În plus, Atta studia planificat fiecare fază a operaţiunii din 11<br />
<strong>de</strong>claraţiile şi activităţile altor grupuri teroriste, septembrie, pornind <strong>de</strong> la stabilirea echipelor,<br />
prin intermediul paginii web creată pe serverul atribuirea rolurilor, pregătirea pentru pilotaj,<br />
universităţii. Aceasta îi facilita accesarea site-ului studierea avioanelor şi analizarea zborurilor, până<br />
organizaţiei Hamas. la alegerea datei atacului.<br />
Atta - „li<strong>de</strong>rul operaţional”- nu a fost nici un<br />
Acceptarea jihadului/ <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a comite mujahedin, nici un experimentat terorist, însă<br />
jihadul succesul înregistrat la 9/11 a fost asigurat <strong>de</strong><br />
calităţile sale intelectuale native, potenţate <strong>de</strong> o<br />
Conceptul pentru atacul din 11 septembrie 2001 disciplină, aproape militară şi care a beneficiat <strong>de</strong><br />
fusese luat în consi<strong>de</strong>rare la nivelul organizaţiei al- pregătire alături <strong>de</strong> reprezentanţii al-Qaeda.<br />
Qaeda, încă din anul 1996, acesta urmând să fie A urmat ceea ce ştim noi toţi - 11 septembrie 2001.<br />
proiectat, inclusiv la nivel <strong>de</strong> resurse disponibile şi<br />
estimate. După ce au acceptat jihadul ca unică ?În jurul orei 8.45 (15.45 ora Bucureştiului), un<br />
modalitate <strong>de</strong> a-şi încheia viaţa, Mohammed Atta, avion <strong>de</strong> pasageri <strong>de</strong> tip Boeing 767, cursa 11<br />
Ramzi bin al-Shibh, Marwan al-Shehi şi Ziad Boston - Los Angeles a companiei American<br />
Jarrah au părăsit Germania, <strong>de</strong>plasându-se în Airlines, având la bord 81 <strong>de</strong> pasageri şi 11 membri<br />
Afganistan. ai echipajului, a lovit turnul <strong>de</strong> nord al clădirii<br />
World Tra<strong>de</strong> Center din New York, marcând<br />
Conform <strong>de</strong>claraţiilor foştilor stu<strong>de</strong>nţi, la un <strong>de</strong>butul atentatului care a schimbat pentru<br />
anumit moment, Mohammed Atta, în cadrul tot<strong>de</strong>auna faţa terorismului.<br />
discursului său, folosindu-se <strong>de</strong> toate<br />
oportunităţile oferite <strong>de</strong> sesiunile <strong>de</strong> studiu ?Optsprezece minute mai târziu, în timp ce<br />
religios, începuse să predice ca unic răspuns posturile <strong>de</strong> televiziune din întreaga lume<br />
jihadul, singurul capabil să eradicheze transmiteau în direct imagini <strong>de</strong> la locul a ceea ce<br />
comportamentele aberante ale <strong>de</strong>mocraţiilor părea a fi un nefericit acci<strong>de</strong>nt, un alt Boeing 767 al<br />
consacrate. companiei United Airlines, cursa 175 Boston - Los<br />
Angeles, având la bord 56 <strong>de</strong> pasageri şi 9 membri<br />
Până la finele anului 1999, s-a <strong>de</strong>săvârşit ai echipajului, a intrat în cel <strong>de</strong>-al doilea turn.<br />
legitimarea şi îndoctrinarea grupului în i<strong>de</strong>ologia<br />
jihadului. Acum, nu mai trebuia <strong>de</strong>cât să aleagă ?La ora 9.43 cursa <strong>de</strong> pasageri American Airlines<br />
modalităţile <strong>de</strong> materializare a războiului. 77, Dulles Los Angeles, având la bord 58 <strong>de</strong><br />
Atrocităţile ruşilor împotriva musulmanilor din pasageri şi 6 membri ai echipajului, a lovit în<br />
Cecenia, i-au motivat pe membrii grupării, în mod clădirea Pentagonuluisediul Departamentului<br />
suplimentar şi dacă mai era nevoie <strong>de</strong> aceasta, să Apărării din Washington.<br />
se jihadizeze şi să plănuiască o <strong>de</strong>plasare în acest<br />
teritoriu, în ve<strong>de</strong>rea participării la neutralizarea ?La 10.43 o a patra aeronavă Boeing 757, cursa<br />
trupelor militare responsabile <strong>de</strong> această situaţie. United Airlines 93 New York - San Francisco,<br />
Ulterior, Atta, al-Shibh, al-Shehi şi Jarrah s-au având 38 <strong>de</strong> pasageri la bord şi un echipaj <strong>de</strong> 7<br />
reorientat, hotărând, în noiembrie 1999, să persoane, s-a prăbuşit într-o regiune împădurită la<br />
părăsească Germania şi să se <strong>de</strong>plaseze în 80 <strong>de</strong> mile sud-vest <strong>de</strong> Pittsburg (Pennsylvania). I<br />
martie-mai 2011 11
Radicalizarea on-line, o nouă eră a terorismului amintit în mesajul postat pe internet <strong>de</strong> „Qahir al-CIA”,<br />
<strong>de</strong> sorginte fundamentalist islamică a încercat să <strong>de</strong>toneze un dispozitiv exploziv la bordul<br />
unui avion, pe ruta Amsterdam-Detroit, în care se aflau<br />
În 17 <strong>de</strong>cembrie 2010, „Qahir al-CIA” (învingătorul<br />
CIA) posta un mesaj <strong>de</strong> ameninţare, pe forumul jihadist<br />
278 <strong>de</strong> pasageri.<br />
Shumukh al-Islam, la adresa "câinilor şi porcilor Dejucarea acestor comploturi teroriste ne indică faptul<br />
Europei, Franţa, Germania, Danemarca, America, că, <strong>de</strong>şi se părea că asistăm la o diminuare a capacităţii<br />
Marea Britanie, Belgia, Olanda, ONU şi NATO", Al Qaīda <strong>de</strong> comitere a unor atentate, aceasta ar putea fi<br />
apreciind că acestea au ofensat Islamul şi au ucis doar o schimbare <strong>de</strong> strategie a grupărilor teroriste <strong>de</strong><br />
musulmanii din Irak, Afganistan şi Somalia, în numele „franciză Al Qaīda”, fenomenul radicalizării pe internet<br />
combaterii terorismului. În cuprinsul mesajului, „Qahir a musulmanilor <strong>de</strong>monstrând că, astăzi, oricine poate<br />
al-CIA” ameninţa că: "voi aţi ales acest război, aşa că <strong>de</strong>veni mujahedin şi poate comite un atentat terorist.<br />
trebuie să suportaţi consecinţele greşelilor voastre. Vă Dată fiind această schimbare <strong>de</strong> strategie, este <strong>de</strong><br />
promitem, în curând, daruri <strong>de</strong> aşteptat ca o campanie teroristă<br />
Crăciun, asemenea celui oferit <strong>de</strong> împotriva statelor occi<strong>de</strong>ntale să se<br />
nigerianul al Farouk Omar”. bazeze pe „strategia celor 1.000 <strong>de</strong><br />
înţepături <strong>de</strong> ac” (adică atacuri<br />
Este această ameninţare teroristă sinucigaşe individuale <strong>de</strong> tipul celui<br />
reală? Coletele-capcană <strong>de</strong>scoperite comis în Suedia, în 11 <strong>de</strong>cembrie<br />
în Marea Britanie şi Dubai, la finele 2010, <strong>de</strong> Taimur Abbulwahab<br />
lunii octombrie 2010, aflate la bordul cetăţean sue<strong>de</strong>z stabilit în Luton,<br />
a două avioane care <strong>de</strong>colaseră din<br />
Yemen cu <strong>de</strong>stinaţia Chicago şi care<br />
Marea Britanie).<br />
conţineau o cantitate mare <strong>de</strong> În ceea ce-l priveşte pe Anwar al<br />
explozibil au alertat statele Aulaki, supranumit „Osama bin<br />
occi<strong>de</strong>ntale cu privire la creşterea La<strong>de</strong>n al internet-ului”, mentorul<br />
riscului <strong>de</strong> comitere a unor atentate spiritual al revistei virtuale Inspire,<br />
teroriste. La acea dată, Barack publicată <strong>de</strong> Al Qaīda din Peninsula<br />
Obama <strong>de</strong>clara că ţinta ar fi fost două Arabă, acesta este consi<strong>de</strong>rat cel mai<br />
sinagogi din Chicago şi că era vorba important pion Al Qaīda în<br />
<strong>de</strong>spre „o ameninţare teroristă radicalizarea musulmanilor. Al<br />
credibilă”. Aulaki şi-a dobândit statutul <strong>de</strong><br />
mentor spiritual în rândul tinerilor<br />
Ancheta <strong>de</strong>clanşată în scopul i<strong>de</strong>ntificării celor care au musulmani vorbitori <strong>de</strong> engleză, a<strong>de</strong>pţi ai<br />
fost în spatele încercării eşuate <strong>de</strong> a transporta bombe fundamentalismului islamic, prin interpretarea<br />
în SUA s-a concentrat asupra clericului radical Anwar al<br />
Aulaki, <strong>de</strong>spre care se cre<strong>de</strong> că a furnizat cunoştinţele<br />
i<strong>de</strong>ologiei Al Qaīda într-o engleză simplă.<br />
necesare plănuirii mai multor tentative <strong>de</strong> atacuri în Astfel, în ianuarie 2009, acesta a postat pe internet un<br />
SUA, precum şi îndrumare spirituală şi susţinerea eseu intitulat “44 <strong>de</strong> modalităţi <strong>de</strong> susţinere a Jihadatentatorilor.<br />
ului” în care afirma că toţi musulmanii sunt obligaţi să<br />
Anwar al Aulaki este consi<strong>de</strong>rat a fi organizatorul participe la „războiul sfânt”, fie în persoană, fie prin<br />
atentatului eşuat din 25 <strong>de</strong>cembrie 2009 când finanţarea mujahedin-ilor sau prin propagandă<br />
cetăţeanul nigerian Omar Farouk Abdulmutallab, împotriva Occi<strong>de</strong>ntului.<br />
INTELLIGENCE<br />
Ameninţarea teroristă <strong>de</strong><br />
„franciză Al Qaīda”!<br />
Cristian Barna
În cea mai recentă înregistrare vi<strong>de</strong>o postată pe site- dornici să lupte în „războiul sfânt”, aceste grupări<br />
urile fundamentalist islamice, din noiembrie 2010, reuşind să „radicalizeze tineri britanici” pentru a<br />
Anwar al Aulaki face apel la uci<strong>de</strong>rea cetăţenilor comite atentate teroriste.<br />
americani, <strong>de</strong>spre care susţine că sunt „<strong>de</strong> partea<br />
răului” şi, prin urmare, nu este nevoie <strong>de</strong> o permisiune Conform lui David Capitanchik, expert în terorism:<br />
religioasă specială (fatwa) pentru a-i uci<strong>de</strong>. „Marea Britanie se confruntă cu o ameninţare sporită<br />
din partea grupărilor teroriste <strong>de</strong> sorginte<br />
2011: seminţele radicalizării musulmanilor din fundamentalist islamică, în mare parte din cauză că<br />
Europa dau roa<strong>de</strong>? avem un număr atât <strong>de</strong> mare <strong>de</strong> imigranţi vulnerabili<br />
i<strong>de</strong>ologiei fundamentalist islamice. Plătim preţul<br />
Dar <strong>de</strong> ce reprezentanţi ai celei <strong>de</strong>-a doua generaţii <strong>de</strong> pentru azilul politic oferit indivizilor care sunt cercetaţi<br />
imigranţi musulmani dintr-o ţară precum Marea pentru infracţiuni legate <strong>de</strong> terorism în propriile ţări”.<br />
Britanie răspund aceloraşi în<strong>de</strong>mnuri ca şi atentatorii În acest context, este <strong>de</strong> menţionat că au apărut noi<br />
sinucigaşi din Orientul Mijlociu? <strong>de</strong>zvăluiri cu privire la complotul terorist din Marea<br />
Unul dintre motivele radicalizării musulmanilor din Britanie, un<strong>de</strong> 12 suspecţi (unii dintre aceştia originari<br />
Europa ar fi faptul că războiul împotriva terorismului din Bangla<strong>de</strong>sh) au fost arestaţi în 21 <strong>de</strong>cembrie 2010,<br />
din Afganistan şi Irak a fost perceput <strong>de</strong> majoritatea în patru oraşe britanice (Londra, Cardiff, Stocke-oncovârşitoare<br />
a celor 1,3 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> musulmani ca o Trent şi Birmingham). Oficialii britanici au <strong>de</strong>clarat că<br />
<strong>de</strong>claraţie <strong>de</strong> război a Occi<strong>de</strong>ntului (mai ales a SUA) suspecţii vizau comiterea unor atentate teroriste asupra<br />
împotriva lumii islamice. unor spaţii publice (spaţii comerciale, staţii <strong>de</strong> metrou<br />
Este posibil ca tineri musulmani din Londra, Paris, sau aeroporturi), instituţii cu valoare <strong>de</strong> simbol ale<br />
Madrid, Roma sau Berlin, precum Taimur Abdulwahab Marii Britanii (clădirea Parlamentului britanic) şi chiar a<br />
(Suedia, 2010), Nidal Hassan (SUA, 2009), Umar Ambasa<strong>de</strong>i Statelor Unite ale Americii din Londra.<br />
Farouk Abdulmutallab (Olanda, 2009), Mohammad<br />
Sidique Khan sau Shehzad Tanweer (Londra, 2005),<br />
care nu trăiesc în zone <strong>de</strong> conflict, nu au fost niciodată<br />
într-o tabără <strong>de</strong> pregătire a unei grupări teroriste şi nu<br />
au luptat în Afganistan, Irak sau pe alte fronturi<br />
jihadiste, să <strong>de</strong>vină terorişti sinucigaşi <strong>de</strong>oarece se<br />
radicalizează în urma contactului cu i<strong>de</strong>ologia<br />
fundamentalist islamică. Însă fiecare stat european<br />
trebuie să facă faţă unor probleme diferite legate <strong>de</strong><br />
comunitatea musulmană.<br />
Un procent însemnat al populaţiei musulmane din<br />
Marea Britanie provine din Pakistan, India, Bangla<strong>de</strong>sh<br />
şi Orientul Apropiat, în vreme ce în Germania,<br />
majoritatea musulmanilor provin din Turcia şi din<br />
Bosnia. Musulmanii francezi sunt originari din Africa<br />
francofonă, în special din Algeria şi Maroc iar în Spania<br />
şi Italia, imigranţii musulmani, ajunşi în mod ilegal în<br />
aceste state, provin din Africa <strong>de</strong> Nord şi din Orientul<br />
Mijlociu.<br />
Conform statisticilor, Franţa are aproximativ 5<br />
milioane <strong>de</strong> musulmani, jumătate dintre aceştia având<br />
cetăţenie franceză. În Germania, există patru milioane<br />
<strong>de</strong> musulmani, din care trei milioane sunt <strong>de</strong><br />
naţionalitate turcă iar Belgia şi Olanda au aproape câte<br />
un milion <strong>de</strong> musulmani. În ce priveşte Marea Britanie,<br />
se estimează că sunt două milioane <strong>de</strong> musulmani, 65%<br />
dintre aceştia fiind cetăţeni britanici. În 1999, Spania<br />
avea aproximativ 250000 <strong>de</strong> musulmani, iar Italia<br />
522000 <strong>de</strong> imigranţi musulmani.<br />
Marea Britanie reprezintă un punct central pentru<br />
terorismul <strong>de</strong> sorginte fundamentalist islamică din<br />
Europa şi un teritoriu fertil pentru grupările<br />
fundamentalist islamice, aflate în căutare <strong>de</strong> noi recruţi,<br />
Astfel, Rajib Karim, unul dintre suspecţii <strong>de</strong> terorism<br />
reţinuţi, fost informatician al companiei <strong>de</strong> transport<br />
aerian "British Airways", a recunoscut, în 31 ianuarie<br />
2011, prima zi a procesului intentat împotriva sa, că a<br />
participat, în mod voluntar, la tabere <strong>de</strong> antrenament<br />
ale unor celule teroriste şi că a incitat şi alte persoane să<br />
facă acest lucru, a participat la producerea şi<br />
distribuirea unei înregistrări vi<strong>de</strong>o în scopul <strong>de</strong>rulării<br />
unor acţiuni <strong>de</strong> prozelitism în favoarea Jamat<br />
Mujahi<strong>de</strong>en Bangla<strong>de</strong>sh (grupare <strong>de</strong> factură<br />
fundamentalist islamică interzisă în Marea Britanie) şi a<br />
finanţat terorişti din Yemen, transferând fonduri în<br />
scopuri teroriste.<br />
De asemenea, Rajib Karim a recunoscut că, în<br />
intervalul 2009-2010, s-a aflat în legătură cu clericul<br />
Anwar al Aulaqi, prin intermediul unui software<br />
criptat. În conţinutul unui mesaj, presupus a fi transmis<br />
<strong>de</strong> al Aulaqi, acesta afirma că „SUA constituie<br />
prioritatea noastră. Orice operaţiune pe spaţiul<br />
american, chiar la o scară mai mică comparativ cu ceea<br />
ce putem realiza în Marea Britanie, va reprezenta<br />
alegerea noastră”.<br />
martie-mai 2011 13
C o n f o r m r e ch i z i t o r i u l u i<br />
întocmit <strong>de</strong> autorităţile britanice,<br />
când a aflat că Rajib Karim<br />
lucrează la "British Airways", al<br />
Aulaqi s-a interesat <strong>de</strong> atribuţiile<br />
acestuia la locul <strong>de</strong> muncă şi<br />
referitor la posibilitatea<br />
extin<strong>de</strong>rii accesului lui Rajib la<br />
sistemele informatice ale<br />
companiei aeriene menţionate.<br />
De menţionat că nouă dintre<br />
suspecţii arestaţi în 20 <strong>de</strong>cembrie<br />
2010, în mai multe oraşe din<br />
Marea Britanie, au fost inculpaţi<br />
Arabă a trimis o celulă formată din cetăţeni din Africa<br />
pentru complot în ve<strong>de</strong>rea provocării <strong>de</strong> explozii în <strong>de</strong> Nord să comită un atentat terorist în Franţa.<br />
Marea Britanie care ar fi fost „<strong>de</strong> natură, probabil, să<br />
pună în pericol viaţa sau să provoace pagube<br />
importante asupra bunurilor”, între 1 octombrie şi 20<br />
noiembrie 2010.<br />
De menţionat că Osama bin La<strong>de</strong>n a lansat un<br />
avertisment Franţei, la sfârşitul lunii octombrie 2010,<br />
(în urma răpirii celor cinci cetăţeni francezi în Niger, în<br />
septembrie 2010), prin care cerea retragerea trupelor<br />
franceze din Afganistan: „singurul mod <strong>de</strong> a va păstra<br />
Conform anchetatorilor britanici, inculpaţii au găsit securitatea este să vă retrageţi din războiul lui Bush din<br />
instrucţiuni pentru fabricarea bombelor în revista<br />
Inspire, aspect <strong>de</strong> natură a furniza indicii cu privire la<br />
presupusa legătură între aceştia şi o campanie teroristă<br />
anti-occi<strong>de</strong>ntală, promovată <strong>de</strong> jihadiştii yemeniţi,<br />
Afganistan. La fel cum voi uci<strong>de</strong>ţi, veţi fi ucişi. La fel<br />
cum voi luaţi prizonieri, veţi fi luaţi ostatici. Asa cum voi<br />
ne ameninţaţi securitatea, noi vă ameninţăm<br />
securitatea”.<br />
saudiţi sau <strong>de</strong> alte naţionalităţi, sub egida Al-Qaeda din<br />
Peninsula Arabă. În acest context, începând cu 5<br />
ianuarie 2011, autorităţile britanice au <strong>de</strong>cis creşterea<br />
nivelului alertei teroriste <strong>de</strong> la „substanţial” la „grav”<br />
pentru transportul aerian. Măsuri <strong>de</strong> securitate sporite<br />
au fost aplicate în staţiile <strong>de</strong> metrou şi în gări, precum şi<br />
pe Aeroportul 'Heathrow', <strong>de</strong>şi atacul nu este<br />
consi<strong>de</strong>rat a fi iminent.<br />
Ameninţările au prins contur în luna noiembrie 2010,<br />
când cinci cetăţeni arabi, suspectaţi că plănuiau un atac<br />
terorist, au fost arestaţi la Paris. Despre unul dintre<br />
aceştia s-a stabilit că se antrenase în taberele Al-Qaeda<br />
din Afganistan şi că era implicat într-un presupus plan<br />
<strong>de</strong> asasinare a imamului Marii Moschei din Paris, Dalil<br />
Boubakeur. Cel în cauză a <strong>de</strong>clarat anchetatorilor că,<br />
asasinându-l pe Dalil Boubakeur, pe care-l consi<strong>de</strong>ra<br />
La rândul său, Departamentul <strong>de</strong> Stat al SUA a a<strong>de</strong>ptul unui „islam prea mo<strong>de</strong>rat”, spera să obţină o<br />
reconfirmat, în 31 ianuarie 2011, avertizarea <strong>de</strong> risc „franciză Al-Qaeda”.<br />
terorist pentru Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda <strong>de</strong><br />
Nord invocând „potenţialul teroriştilor <strong>de</strong> a ataca<br />
sistemul public <strong>de</strong> transport (inclusiv cel aerian),<br />
precum şi alte infrastructuri”. De menţionat că Marea<br />
Britanie era inclusă într-o avertizare <strong>de</strong> alertă teroristă<br />
care cuprin<strong>de</strong>a toată Europa, emisă <strong>de</strong> Departamentul<br />
<strong>de</strong> Stat al SUA în luna octombrie 2010, care expirase în<br />
31 ianuarie 2011.<br />
Ameninţările teroriste la adresa Franţei nu se opresc<br />
aici, într-o înregistrare audio difuzată <strong>de</strong> Al-Jazeera, în<br />
21 ianuarie 2011, Osama bin La<strong>de</strong>n a condiţionat<br />
eliberarea a doi jurnalişti francezi răpiţi în Afganistan <strong>de</strong><br />
retragerea Franţei din Afganistan şi a avertizat că<br />
poziţia preşedintelui Nicolas Sarkozy „îl va costa<br />
scump, pe diferite fronturi, în interiorul şi exteriorul<br />
Franţei”: „refuzul preşedintelui vostru <strong>de</strong> a se retrage<br />
De asemenea, poliţişti înarmaţi ar putea fi plasaţi în din Afganistan este rezultatul imitării Americii, iar acest<br />
metroul din Londra pentru a contracara ameninţarea refuz este o undă ver<strong>de</strong> pentru uci<strong>de</strong>rea prizonierilor<br />
teroristă din ce în ce mai mare, înaintea Jocurilor<br />
Olimpice din 2012. Oficialii britanici analizează<br />
posibilitatea ca poliţiştii care patrulează în metrou,<br />
precum şi pe căile ferate, să fie înzestraţi cu armament<br />
pentru a putea face faţă unui potenţial atentator<br />
sinucigaş.<br />
Franţa<br />
voştri”.<br />
În context menţionăm că Al-Qaeda din Maghrebul<br />
Islamic i-a avertizat pe tunisieni asupra intenţiei Franţei<br />
şi SUA <strong>de</strong> a-l înlocui pe fostul preşedinte Ben Ali cu<br />
unul dintre agenţii lor <strong>de</strong> influenţă, acuzând Franţa că<br />
„l-a susţinut pe tiranul Ben Ali până în ultimul<br />
moment”, punându-i la dispoziţie „experienţa sa în<br />
materie <strong>de</strong> oprimare a revoltelor <strong>de</strong> stradă”, precum şi<br />
La mijlocul lunii octombrie 2010, oficiali din cadrul că Franţa şi SUA „vor juca acelaşi rol murdar în Tunisia<br />
serviciilor <strong>de</strong> informaţii din Arabia Saudită îi informau şi în viitor, cel puţin dacă atacurile mujahedinilor nu le<br />
pe omologii lor francezi că Al-Qaeda din Peninsula<br />
opresc”.<br />
INTELLIGENCE
În Germania, la finele lunii octombrie 2010, după îngrijorător”. De menţionat că printre cei mai activi<br />
<strong>de</strong>scoperirea coletelor-capcană expediate din Yemen jihadişti din Spania este Imad Eddin Barakat,<br />
cu <strong>de</strong>stinaţia SUA, informaţiile obţinute <strong>de</strong> serviciile supranumit Abu Dahdah, cetăţean sirian <strong>de</strong> origine<br />
secrete occi<strong>de</strong>ntale indicau că o celulă teroristă condusă spaniolă, unul dintre fondatorii grupării Al-Qaeda din<br />
<strong>de</strong> cetăţeanul pakistanez Mohammed Ilyas Kashmiri, Spania, arestat în Madrid la scurt timp după atacurile <strong>de</strong><br />
care a participat la atentatul din Mumbai, din 2008 şi din la 11 septembrie 2001 şi condamnat la 12 ani <strong>de</strong><br />
care ar fac parte şi doi cetăţeni germani, <strong>de</strong> naţionalitate închisoare.<br />
siriană, respectiv marocană, ar urma să comită un atac<br />
sângeros în Germania. Germania reprezintă o posibilă În Suedia, 11 <strong>de</strong>cembrie 2010, în centrul oraşului<br />
ţintă a grupărilor teroriste <strong>de</strong> sorginte fundamentalist Stockholm, Suedia, Taimur Abdulwahab (cetăţean<br />
islamică, în special din cauza participării sale cu trupe la sue<strong>de</strong>z care locuia Marea Britanie) a fost găsit mort în<br />
războiul din Afganistan. urma exploziei unei maşini, în apropiere <strong>de</strong> o stradă<br />
comercială foarte aglomerată în perioada <strong>de</strong> dinaintea<br />
De menţionat că cei mai radicali predicatori islamişti Crăciunului.<br />
din Germania îşi îndoctrinează simpatizanţii în<br />
doctrina salafită (unul dintre cele mai radicale curente An<strong>de</strong>rs Thornberg, purtător <strong>de</strong> cuvânt al poliţiei din<br />
din religia islamică, care vizează crearea unei societăţi Stockholm, a confirmat că a fost un atac sinucigaş, mai<br />
după mo<strong>de</strong>lul lumii musulmane din timpul vieţii ales că, în cursul aceleiaşi zile, agenţia sue<strong>de</strong>ză <strong>de</strong> presă<br />
profetului Mohamed). Din acest motiv, Hassan TT şi serviciul <strong>de</strong> informaţii din Suedia primiseră un<br />
Dabbagh, alias Abu Alhussain, un imam din Leipzig, şi mesaj (în limba arabă şi sue<strong>de</strong>ză) în care se menţiona că<br />
Mohamed Benhsaid, alias Abu Jamal, un alt imam din aceste acţiuni teroriste vor continua: „atât timp cât nu<br />
Bonn, precum şi moscheea As-Sunna din Elsdorf se veţi înceta războiul împotriva Islamului, <strong>de</strong>gradarea<br />
află sub supravegherea autorităţilor <strong>de</strong> securitate Profetului şi sprijinul stupid pentru porcul Vilks",<br />
germane. făcându-se referire la prezenţa contingentului militar<br />
sue<strong>de</strong>z în Afganistan şi la caricaturistul Lars Vilks, care<br />
De asemenea, <strong>de</strong>şi în luna august 2010 moscheea Taiba l-a <strong>de</strong>senat pe profetul Mohamed sub forma unui câine.<br />
din Hamburg (cunoscută drept moscheea atentatorilor Cunoscuţi din Suedia ai lui Taimur Abdulwahab susţin<br />
sinucigaşi <strong>de</strong> la 11 septembrie 2001) a fost închisă <strong>de</strong> că radicalizarea acestuia s-a produs după ce s-a stabilit<br />
autorităţile germane, se pare că islamiştii au găsit un nou în Luton, un oraş cu 20.000 <strong>de</strong> musulmani din Marea<br />
punct <strong>de</strong> întâlnire, în Pinneberg (localitate situată la 18 Britanie, un<strong>de</strong> ar fi intrat în contact cu membri şi<br />
kilometri <strong>de</strong> Hamburg), aspect confirmat <strong>de</strong> Horst simpatizanţi ai unor grupări fundamentalist islamice.<br />
Eger, şeful serviciului <strong>de</strong> informaţii interne din landul În context, este <strong>de</strong> menţionat că, forţele <strong>de</strong> ordine<br />
Schleswig-Holstein. publică din Malmø, al treilea oraş sue<strong>de</strong>z ca mărime, au<br />
recunoscut public că nu mai pot ţine sub control<br />
ban<strong>de</strong>le violente <strong>de</strong> imigranţi musulmani. Personalul<br />
Un curent fundamentalist islamic se înregistrează şi în din serviciile <strong>de</strong> ambulanţă este atacat cu pietre sau<br />
Spania un<strong>de</strong>, doar în anul 2010, au fost organizate zece arme şi refuză să meargă în zona respectivă pentru a<br />
congrese ale mişcării salafiste, printre ai cărui oferi ajutor, dacă nu are escortă din partea forţelor <strong>de</strong><br />
susţinători se aflau şi autorii atentatelor teroriste din 11 ordine.<br />
martie 2004 din Madrid. Ca atare, nu este <strong>de</strong> mirare că,<br />
potrivit telegramelor publicate <strong>de</strong> WikiLeaks, guvernul În Olanda, autorităţile au <strong>de</strong>clanşat o anchetă pentru<br />
spaniol a furnizat Ambasa<strong>de</strong>i SUA la Madrid, în 2004, o implicare în activităţi teroriste asupra a 12 islamişti <strong>de</strong><br />
listă cu 87 <strong>de</strong> a<strong>de</strong>pţi ai fundamentalismului islamic origine somaleză (care ar avea legături cu organizaţia<br />
„suspectaţi <strong>de</strong> posibile legături cu reţele teroriste din Al-Shabab), aceştia fiind arestaţi în 24 <strong>de</strong>cembrie 2010,<br />
Spania”, printre care figurau şi cinci persoane <strong>de</strong> origine în urma unei alerte a serviciilor <strong>de</strong> informaţii olan<strong>de</strong>ze.<br />
spaniolă.<br />
Această creştere a activităţilor <strong>de</strong> prozelitism Conform oficialilor olan<strong>de</strong>zi, suspecţii reţinuţi<br />
fundamentalist islamic, comparativ cu anul 2008, când intenţionau să doboare un elicopter militar Apache (<strong>de</strong><br />
a avut loc un singur congres al acestei mişcări în Spania, tipul celor utilizate în Afganistan), aflat la baza Gilzeaccentuează<br />
temerile oficialilor din domeniul Rijen, atentat care ar fi avut „o valoare simbolică<br />
combaterii terorismului, evi<strong>de</strong>nţiindu-se posibilitatea enormă” în rândul a<strong>de</strong>pţilor fundamentalismului<br />
ca apelul lansat în urmă cu doi ani <strong>de</strong> Al-Qaeda, care islamic, cu ajutorul unui lansator <strong>de</strong> rachete care urma<br />
cerea muslmanilor să sprijine „i<strong>de</strong>ologia jihadistă” să fi să fie achiziţionat din Belgia sau Danemarca.<br />
găsit un tărâm fertil. Mai ales că, în încercarea Al-Qaeda<br />
<strong>de</strong> a atrage noi voluntari, un rol important este jucat <strong>de</strong> În Danemarca au fost arestaţi patru bărbaţi suspectaţi<br />
moschei, oficialii spanioli avertizând că 10% din cele <strong>de</strong> pregătirea unui atac terorist asupra cotidianului<br />
aproximativ 1000 <strong>de</strong> moschei existente în Spania danez „Jyllands-Posten”, cunoscut pentru publicarea<br />
lansează mesaje jihadiste, procent consi<strong>de</strong>rat „foarte caricaturilor cu profetul Mohamed.<br />
martie-mai 2011 15
?Radical Yemeni cleric Anwar al-Awlaki calls for killing of<br />
Americans, The Daily Telegraph, 08.11.2010<br />
?Kemp, Geoffrey: Europe's Middle East Challenges, The<br />
Washington Quarterly, Winter 2003 - 2004.<br />
? Josan, Simona: Marea Britanie este punctul central al<br />
terorismului islamic din Europa, avertizează Europol,<br />
Mediafax, 18.05.2008<br />
?Bojan, Ioana: Un fost angajat al 'British Airways' recunoaşte<br />
trei acuzaţii <strong>de</strong> terorism, Mediafax, 01.02.2011<br />
?Camber, Rebecca: Islamic extremist lan<strong>de</strong>d job with British<br />
Airways 'in terror plot to blow up a flight to the U.S.', February<br />
2, 2011, www.dailymail.co.uk<br />
?Vidu, Valentin: Nouă persoane, inculpate pentru complot în<br />
ve<strong>de</strong>rea provocării <strong>de</strong> explozii, în Marea Britanie, Mediafax,<br />
27.12.2010<br />
?Herridge, Catherine: Awlaki Allegedly Tied to British Terror<br />
Plot, December 28, 2010, www.foxnews.com<br />
Cowell, Alan: Britain Raises Terror Alert Level, January 7,<br />
2011, ? www.nytimes.com<br />
?US renews terrorism alert for Britain, February 1, 2011,<br />
www.wn.com<br />
? London Olympics Face Severe Terror Threats, January 18,<br />
2011, www.bukisa.com<br />
? Whitlock, Craig: Al-Qaeda's Yemen affiliate wi<strong>de</strong>ns search for<br />
r e c r u i t s a n d t a r g e t s , N o v e m b e r 3 0 , 2 0 1 0 ,<br />
www.washingtonpost.com<br />
? Mihăilescu, Robert: Mesajul lui bin La<strong>de</strong>n către poporul<br />
francez: La fel cum voi uci<strong>de</strong>ţi, veţi fi ucisi. La fel cum voi luaţi<br />
prizonieri, veţi fi luati ostatici, www.hotnews.ro, 27 octombrie<br />
2010<br />
?Vidu, Valentin: Brice Hortefeux afirmă că suspecţii arestaţi<br />
sunt islamişti francezi şi plănuiau un atac terorist, Mediafax,<br />
În loc <strong>de</strong> concluzii...<br />
11.11.2010<br />
?Enache, Iuliana: Unul dintre suspecţii <strong>de</strong> terorism arestaţi în<br />
Franţa spera să obţină o 'franciză Al-Qaeda', Mediafax,<br />
Totuşi, <strong>de</strong> ce există musulmani care doresc să ia parte la 13.11.2010<br />
Jihad-ul împotriva Occi<strong>de</strong>ntului? Din motivaţii ?Adamescu, Reya: Osama bin La<strong>de</strong>n ameninţă Franţa. Ostatici<br />
i<strong>de</strong>ologice! Conform preceptelor fundamentalist la schimb cu retragerea din Afganistan, 21.01.2011,<br />
islamice, teroriştii sunt “luptători în numele lui Allah” www.puterea.ro<br />
care acţionează într-o situaţie <strong>de</strong> autoapărare, Fusoi, Alexandra: Al-Qaeda îi avertizează pe tunisieni că Franţa<br />
provocată <strong>de</strong> “conspiraţia occi<strong>de</strong>ntală” împotriva şi SUA vor să impună 'un agent' la conducerea ţării, Mediafax,<br />
29.01.2011<br />
musulmanilor.<br />
?Wehner, Markus: Die Terroristen könnten schon da sein,<br />
Frankfurter Allgemeine Zeitung, 23.11.2010<br />
Aceştia vor fi înfrânţi sau anihilaţi doar când i<strong>de</strong>ologiile ?Islam-Unterricht gefähr<strong>de</strong>t, Dezember 28, 2010, www.frcare-i<br />
motivează vor începe să pălească, orice război online.<strong>de</strong><br />
fiind, înainte <strong>de</strong> toate, o bătălie a i<strong>de</strong>ilor. Francis ?Pinneberg neues Zentrum von Islamisten, 19.01.2011,<br />
Fukuyama subliniază că i<strong>de</strong>ologia fundamentalist www.welt.<strong>de</strong><br />
islamică „datorează foarte mult, în afara factorului<br />
?Jose, Maria Irujo: US targets Barcelona in anti-terrorist fight,<br />
16.12.2010, www.elpais.com,<br />
religios, contactului cu i<strong>de</strong>ologia occi<strong>de</strong>ntală”.<br />
? Islam in Spain : Euro-Islam: News and Analysis on Islam in<br />
În acest caz, ce strategie trebuie folosită în războiul Europe , 8 Mar 2010, www.euro-islam.info<br />
împotriva terorismului? Cea mai bună strategie <strong>de</strong> ?Atentate teroriste eşuate în Suedia, 13 <strong>de</strong>cembrie 2010,<br />
anihilare a terorii <strong>de</strong> inspiraţie fundamentalist islamică www.a<strong>de</strong>varul.ro<br />
o reprezintă o „luptă în<strong>de</strong>lungată” pentru cucerirea ?Crişan, Magda: Românca Mona, autorul moral al atacului din<br />
sufletelor musulmanilor! I<br />
Suedia? 16 <strong>de</strong>cembrie 2010, www.a<strong>de</strong>varul.ro<br />
?Spencer, Robert: Europe Will Be Islamic by the End of the<br />
Century, September 16, 2004, www.jihadwatch.org<br />
Bibliografie ?Drăghici, Mihai: Doisprezece islamişti <strong>de</strong> origine somaleză,<br />
arestaţi în Olanda, sunt suspectaţi <strong>de</strong> acte <strong>de</strong> terorism,<br />
? Jihadists Threaten More Western Christmas Bombings, Mediafax, 26.12.2010<br />
December 19, 2010, www.liveleak.com ?Drăghici, Mihai: Islamiştii <strong>de</strong> origine somaleză arestaţi în<br />
? McGreal, Chrys; Dodd, Vikram: Cargo bombs plot: US hunts Olanda intenţionau să doboare un elicopter militar, Mediafax,<br />
Saudi extremist, The Guardian, October 31.2010 28.12.2010<br />
? Iana, Cristina: Atentatul <strong>de</strong> la Detroit are legătură cu masacrul ?Choueiri, Youssef: Islamic Fundamentalism, Twayne<br />
<strong>de</strong> la Fort Hood?, A<strong>de</strong>vărul, 26 <strong>de</strong>cembrie 2009 Publishers, Boston, 1990<br />
? Bischof, Burkhard: Zehn Jahre nach 9/11: Terror nach ?Berman, Paul: Review of “America at the Crossroads” by<br />
Schrotflintenprinzip, 28.01.2011 www.diepresse.com Francis Fukuyama, March 26, 2006, www.nytimes.com<br />
INTELLIGENCE
www.sri.ro<br />
www.sri.ro<br />
www.sri.ro
Dincolo <strong>de</strong> percepţii ezoterice, mituri <strong>de</strong>stabilizarea economiilor naţionale prin<br />
populare şi <strong>de</strong> senzaţionalismul ieftin manipulare şi sabotaj, combaterea sau,<br />
alimentat <strong>de</strong> literatura <strong>de</strong> consum, după caz, extin<strong>de</strong>rea expansiunii<br />
acţiunile sub acoperire reprezintă o comunismului în lume.<br />
componentă esenţială a intelligence-ului<br />
mo<strong>de</strong>rn, chiar dacă diverse abordări Tipologie<br />
teoretice din spaţiul american pun sub<br />
semnul întrebării inclu<strong>de</strong>rea acţiunilor Acţiunile sub acoperire sunt foarte diverse<br />
secrete în activitatea <strong>de</strong> informaţii. însă, în funcţie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> violenţă pe<br />
care îl pot provoca, ele sunt grupate în mai<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re conceptual, acţiunile multe tipuri. Una din tipologiile acceptate,<br />
sub acoperire reprezintă activităţi şi pe care o voi prezenta mai jos, este cea<br />
în<strong>de</strong>plinite într-o manieră ascunsă sau structurată <strong>de</strong> Mark Lowenthal în<br />
clan<strong>de</strong>stină cu scopul <strong>de</strong> a face imposibilă "<strong>Intelligence</strong>: form secrets to policy".<br />
sau măcar a pune în dificultate urmărirea şi<br />
i<strong>de</strong>ntificarea serviciului <strong>de</strong> informaţii sau Propaganda<br />
naţiunii care le-a iniţiat.<br />
Este una dintre cele mai vechi meto<strong>de</strong><br />
Deşi acţiunile sub acoperire sunt tratate în politice <strong>de</strong> diseminare a informaţiilor care<br />
literatura <strong>de</strong> specialitate americană drept au fost concepute pentru a în<strong>de</strong>plini un<br />
instrumente <strong>de</strong> susţinere ale politicii obiectiv politic specific. Propaganda poate<br />
externe a Statelor Unite sau, mai precis, o fi pozitivă în sensul susţinerii unor<br />
opţiune a politicii externe care balansează indivizi, grupuri prietene sau negativă în<br />
între acţiunea militară şi diplomaţie, ele sensul discreditării oponenţilor. Printre<br />
sunt utilizate pentru protejarea securităţii tehnicile propagan<strong>de</strong>i se numără<br />
naţionale atât <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> informaţii cu generarea <strong>de</strong> zvonuri false, atacuri directe<br />
atribuţii în spaţii externe, cât şi <strong>de</strong> servicii asupra unor indivizi, provocarea<br />
<strong>de</strong> informaţii cu atribuţii interne. instabilităţii politice sau a crizei<br />
economice etc.<br />
Acţiunile sub acoperire au un lung istoric,<br />
fiind utilizate, după cerinţele vremurilor, Activitatea politică<br />
pentru crearea <strong>de</strong> state, consolidarea<br />
statalităţii, extin<strong>de</strong>rea graniţelor, stabilirea Activitatea politică reprezintă un tip <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> legături cu alte state, protejarea acţiune sub acoperire care <strong>de</strong>păşeşte<br />
intereselor comerciale şi a vieţii cetăţenilor registrul primar al propagan<strong>de</strong>i, <strong>de</strong>şi cele<br />
unui stat. În a doua jumătate a secolului două pot fi utilizate concomitent pentru<br />
XX, acţiunile sub acoperire au avut drept eficientizarea unei operaţiuni. Diferenţa<br />
ţintă răsturnarea <strong>de</strong> guverne prin acţiuni dintre acţiunile <strong>de</strong> propagandă şi<br />
subversive sau mijloace paramilitare, activitatea politică este dată <strong>de</strong> faptul că<br />
finanţarea secretă a unor candidaţi în cea <strong>de</strong>-a doua metodă permite intervenţii<br />
alegeri <strong>de</strong>mocratice din alte state, mai directe în procesul politic al naţiunii<br />
instigarea mişcărilor sindicale, combaterea ţintă, fie prin susţinerea financiară a unor<br />
terorismului şi a traficului <strong>de</strong> droguri, parti<strong>de</strong> politice în cazul regimurilor<br />
susţinerea, în aceeaşi măsură, a mişcărilor <strong>de</strong>mocratice, fie prin controlarea unor<br />
naţionaliste sau revoluţionare, li<strong>de</strong>ri politici.<br />
Remus Ioan Ştefureac<br />
Acţiunile sub acoperire<br />
Studiul îşi propune să<br />
prezinte conceptul şi<br />
tipologia acţiunilor sub<br />
acoperire, precum şi<br />
două scurte aplicaţii<br />
privind modul în care<br />
au fost operaţionalizate<br />
acţiunile secrete în<br />
perioada Războiului<br />
Rece <strong>de</strong> către Uniunea<br />
Sovietică, respectiv<br />
condiţionările specifice<br />
pentru <strong>de</strong>rularea unor<br />
asemenea operaţiuni <strong>de</strong><br />
către state cu regimuri<br />
<strong>de</strong>mocratice.<br />
“<br />
”<br />
martie-mai 2011 17
Activitatea economică echipamente <strong>de</strong> comunicaţii securizate, până la<br />
pregătirea şi antrenarea <strong>de</strong> trupe sau schimbul <strong>de</strong><br />
Activităţile economice <strong>de</strong>rulate împotriva unor<br />
guverne consi<strong>de</strong>rate ostile reprezintă un tip <strong>de</strong> acţiune<br />
informaţii provenite din surse secrete.<br />
sub acoperire care poate fi îndreptată atât împotriva Influenţarea opiniilor altui stat cu scopul modificării<br />
statelor <strong>de</strong>mocratice, cât şi a celor totalitare, chiar dacă strategiei, evenimentelor sau circumstanţelor din statul<br />
rata <strong>de</strong> succes a unor asemenea măsuri este mai ridicată respectiv în folosul propriilor interese. Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong><br />
în cazul primelor. Orice conducere politică, indiferent influenţă sunt utilizarea agenţilor <strong>de</strong> influenţă (oficial<br />
<strong>de</strong> natura regimului, este preocupată <strong>de</strong> starea guvernamental sau membru marcant al clasei politice<br />
economiei <strong>de</strong>oarece, ea are cel mai mare efect asupra din ţara ţintă, ce are acces la alţi oficiali guvernamentali,<br />
vieţii cotidiene, iar instabilitatea economică poate la li<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> opinie şi la mass-media), respectiv<br />
provoca uşor instabilitate politică. Activităţile informarea şi <strong>de</strong>zinformarea (transmiterea <strong>de</strong><br />
economice vizează aprovizionarea cu hrană şi bunuri informaţii a<strong>de</strong>vărate sau false<br />
<strong>de</strong> consum, stabilitatea preţurilor, dificultatea sau pentru a <strong>de</strong>termina un alt stat să<br />
uşurinţa cu care sunt satisfăcute nevoile <strong>de</strong> bază.<br />
Tehnicile economice pot varia <strong>de</strong> la distrugerea unor<br />
acţioneze într-o direcţie dorită).<br />
culturi <strong>de</strong> cereale vitale, la inundarea unui stat cu bani Influenţarea opiniei populaţiei<br />
contrafăcuţi pentru a provoca pier<strong>de</strong>rea încre<strong>de</strong>rii în din alt stat reprezintă un tip <strong>de</strong><br />
sistemul monetar. De asemenea, la fel ca şi în cazul tehnică cu obiective pe termen<br />
activităţilor politice, activităţile economice pot fi lung şi presupune recrutarea <strong>de</strong><br />
corelate cu tehnicile <strong>de</strong> propagandă pentru a provoca agenţi <strong>de</strong> influenţă din rândul<br />
frici colective legate <strong>de</strong> eventuale prăbuşiri ale mass-media (exemplul francez<br />
economiei. un<strong>de</strong> majoritatea agenţilor <strong>de</strong><br />
influenţă erau jurnalişti sau<br />
Loviturile <strong>de</strong> stat persoane aflate în relaţii strânse<br />
cu presa), utilizarea propagan<strong>de</strong>i<br />
Răsturnarea prin forţă a unui guvern, <strong>de</strong> regulă prin anonime - (propaganda neagră)<br />
utilizarea unor interpuşi, reprezintă un tip superior <strong>de</strong><br />
acţiune sub acoperire. Ca toate tipurile <strong>de</strong> operaţiuni<br />
sau a falsurilor.<br />
sub acoperire discutate mai sus, loviturile <strong>de</strong> stat se pot Sprijinul pentru forţe politice<br />
combina cu alte modalităţi <strong>de</strong> acţiune, ele putând fi prietene se referă la suportul<br />
<strong>de</strong>znodământul final al unei acţiuni agresive complexe, m a t e r i a l a c o r d a t u n o r<br />
incluzând propagandă, activităţi politice şi activităţi formaţiuni/parti<strong>de</strong> politice<br />
economice. (sprijinul PCUS acordat<br />
parti<strong>de</strong>lor comuniste din alte ţări<br />
Operaţiunile paramilitare sau suportul acordat <strong>de</strong> CIA<br />
parti<strong>de</strong>lor necomuniste în<br />
Operaţiunile paramilitare sunt acţiunile sub acoperire perioada <strong>de</strong> după război),<br />
cele mai ample, cele mai violente şi cele mai periculoase. organizaţii civice, sindicate<br />
Ele implică echiparea şi pregătirea unor grupuri armate (asistenţa americană acordată<br />
mari în ve<strong>de</strong>rea unui atac direct asupra adversarilor. sindicatului polonez Solidari-<br />
Loviturile <strong>de</strong> stat nu presupun utilizarea unităţilor tatea), presă, care duc o politică<br />
militare combatante ale unui stat, <strong>de</strong>oarece în această favorabilă. Astfel <strong>de</strong> acţiuni se<br />
situaţie s-ar activa o stare <strong>de</strong> război. De asemenea, pot face şi la ve<strong>de</strong>re, însă<br />
trebuie să facem o distincţie clară între forţele utilizarea în secret a acestei<br />
paramilitare şi forţele speciale care reprezintă personal tehnici este mai eficientă,<br />
militar în uniformă. evitând suspiciunile privind<br />
ingerinţele externe în politica<br />
Schulsky şi Schmitt, în "Războiul tăcut", oferă o<br />
tipologie a acţiunilor secrete care se intersectează în<br />
unui stat.<br />
foarte multe puncte cu cea structurată <strong>de</strong> Lowenthal. Influenţarea evenimentelor politice prin mijloace<br />
Astfel, ca tehnici <strong>de</strong> acţiune secretă sunt amintite violente inclu<strong>de</strong> sprijinirea loviturilor <strong>de</strong> stat, a<br />
următoarele: războaielor <strong>de</strong> eliberare naţională, prin susţinerea unor<br />
grupări care utilizează mijloace violente sau prin<br />
Sprijinul secret acordat guvernului unui stat crearea unor grupări-marionetă, inclusiv cu ajutorul<br />
prieten unor forţe paramilitare. De asemenea, în această<br />
categorie pot fi incluse actele <strong>de</strong> violenţă îndreptate<br />
Sprijinul secret pleacă <strong>de</strong> la garantarea siguranţei împotriva unor persoane sau proprietăţi (asasinate,<br />
personale a li<strong>de</strong>rului statului aliat sau furnizarea unor acţiuni <strong>de</strong> sabotaj).<br />
INTELLIGENCE
Acţiunile sub acoperire iniţiate <strong>de</strong> Uniuniea teoriilor conspiraţioniste şi interpretărilor i<strong>de</strong>ologice<br />
Sovietică ale capitalismului şi <strong>de</strong>mocraţiei liberale. În ceea ce<br />
priveşte acţiunile sub acoperire <strong>de</strong>rulate <strong>de</strong> KGB în<br />
Acţiunile sub acoperire sau acţiunile operative <strong>de</strong>rulate Europa Occi<strong>de</strong>ntală, acestea vizau spaţiul politic,<br />
<strong>de</strong> sovietici prin intermediul KGB şi GRU aveau o bază instituţiile publice, structurile economice, facilităţile<br />
i<strong>de</strong>ologică şi vizau influenţarea cursului evenimentelor industriale şi evi<strong>de</strong>nt infrastructura militară. Jean<br />
internaţionale printr-o largă paletă <strong>de</strong> acţiuni, plecând Rochet, fostul şef al DST-ului francez, spune că nici<br />
<strong>de</strong> la manipularea mediilor <strong>de</strong> informare, la misiuni bisericile nu au scăpat tentativelor <strong>de</strong> control şi<br />
speciale care se diferenţiau în funcţie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> influenţare ale agenţilor sovietici.<br />
violenţă, <strong>de</strong> la lupte <strong>de</strong> gherilă, sabotaje, răpiri <strong>de</strong><br />
persoane, până la asasinarea duşmanilor URSS <strong>de</strong> Serviciile <strong>de</strong> informaţii jucau un rol esenţial în strategia<br />
dincolo <strong>de</strong> graniţe. Acţiunile operative ale KGB, a căror sovietică pentru Europa, având misiunea <strong>de</strong> penetrare<br />
sistematică a unei varietăţi <strong>de</strong> obiective militare,<br />
economice, tehnice, ştiinţifice şi politice. Dacă în<br />
domeniul militar, acţiunile KGB şi GRU se cantonau pe<br />
pregătirea operaţiunilor <strong>de</strong> sabotaj sprijinite <strong>de</strong> trei<br />
divizii, în domeniul economic, ştiinţific şi tehnic<br />
agresiunile sovietice se concentrau pe recrutarea <strong>de</strong><br />
ingineri, tehnicieni, oameni <strong>de</strong> afaceri, obţinerea<br />
secretelor <strong>de</strong> fabricaţie. Pe plan politic, serviciile<br />
sovietice acţionau pe direcţii care variau <strong>de</strong> la instalarea<br />
sau promovarea <strong>de</strong> agenţi în posturi administrative şi<br />
politice cheie, la utilizarea agenţilor care au cunoscut<br />
ascensiunea socială pentru influenţarea sau intoxicarea<br />
adversarilor şi valorificarea „potenţialului <strong>de</strong> agitaţie şi<br />
subversiune al mişcărilor <strong>de</strong> stânga în interesul<br />
comunismului internaţional”. Şeful contraspionajului<br />
francez din perioada 1967-1972 afirma că „răspândirea<br />
unor documente false, provocările şi în anumite cazuri,<br />
organizarea unor atentate fac parte din arsenalul curent<br />
al mijloacelor utilizate în acest domeniu.”<br />
Acţiunile sub acoperire ale regimurile<br />
<strong>de</strong>mocratice<br />
Conform legislaţiei americane, acţiunile secrete sunt<br />
<strong>de</strong>finite drept: „activitatea sau activităţile <strong>de</strong>sfăşurate <strong>de</strong><br />
Guvernul Statelor Unite în scopul <strong>de</strong> a influenţa situaţia<br />
politică, economică sau militară din alte ţări, rolul jucat<br />
<strong>de</strong> (guvern) nefiind <strong>de</strong>zvăluit sau recunoscut public;<br />
astfel <strong>de</strong> activităţi nu includ... activitatea tradiţională <strong>de</strong><br />
contrainformaţii... activităţile diplomatice... militare...<br />
sau ce ţin <strong>de</strong> domeniul aplicării legii.”<br />
Esenţa acestei <strong>de</strong>finiţii este diferenţa care se face între<br />
acţiunile secrete propriu-zise şi activitatea <strong>de</strong> culegere şi<br />
valorificare a datelor obţinute din surse secrete în sensul<br />
că acţiunile secrete nu urmăresc culegerea <strong>de</strong><br />
informaţii, ci promovarea unor obiective <strong>de</strong> politică<br />
ţintă principală erau Statele Unite ale Americii, erau externă. Schulsky şi Schmitt fac, în Războiul tăcut, o<br />
cantonate în registrul nonviolent, respectiv „operaţiuni comparaţie foarte interesantă între acţiunile secrete<br />
<strong>de</strong> influenţare menite să discrediteze principalul americane şi măsurile active sovietice.<br />
adversar.”<br />
Astfel, cei doi autori consi<strong>de</strong>ră că sintagma „acţiuni<br />
Vorbim <strong>de</strong>spre acţiunile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare fabricate <strong>de</strong> secrete” pare o invenţie americană, cel mai apropiat<br />
<strong>Serviciul</strong> A al Directoratului General din cadrul KGB. echivalent sovietic fiind conceptul <strong>de</strong> „măsuri active”,<br />
Principala problemă activităţilor <strong>Serviciul</strong>ui A, mai ales cu precizarea că ultimul are o cuprin<strong>de</strong>re mai largă,<br />
cele care aveau drept ţintă piaţa occi<strong>de</strong>ntală, era legată referindu-se atât la tehnicile <strong>de</strong>schise, cât şi la cele<br />
<strong>de</strong> faptul că mulţi ofiţeri nu aveau experienţa vieţii în secrete <strong>de</strong> influenţare a evenimentelor, strategiilor şi<br />
Occi<strong>de</strong>nt, prin urmare că<strong>de</strong>au cu uşurinţă pradă acţiunile altor ţări.<br />
martie-mai 2011 19
De exemplu, măsurile active inclu<strong>de</strong>au activităţi <strong>de</strong> timp, aşa cum sunt activităţile <strong>de</strong> propagandă cu<br />
politică externă întreprinse <strong>de</strong> guvernul sovietic, obiective care se pot întin<strong>de</strong> pe durata a mai mulor<br />
precum acţiuni diplomatice, utilizarea unor mijloace <strong>de</strong><br />
informare în masă oficiale, sau <strong>de</strong> către PCUS, aşa cum<br />
<strong>de</strong>cenii. I<br />
era sprijinirea parti<strong>de</strong>lor comuniste din alte ţări, fapt<br />
care <strong>de</strong>notă accentul pus pe influenţarea situaţiei<br />
Bibliografie<br />
politice, pe obiectiv, iar nu pe caracterul secret sau ? SCHULSKY, N. Abraham, SCHMITT, J. Garry, Războiul<br />
public al acţiunilor. Gradul mai extins <strong>de</strong> cuprin<strong>de</strong>re al<br />
echivalentului soviectic aduce în prim plan concepte<br />
suplimentare <strong>de</strong>zvoltate <strong>de</strong> americani precum cel <strong>de</strong><br />
diplomaţie publică sau soft power.<br />
tăcut. Introducere în universul informaţiilor secrete, editura<br />
Polirom, Iaşi, 2008, pp. 154-158<br />
? BENNETT, M. Richard, Espionage. An encyclopedia of<br />
spies and secrets, Virgin Books, London, 2002, p. 54<br />
? DAUGHERTY, J. Willian, Covert action: strengths and<br />
weaknesses în JOHNSON, K. Loch (ed.), The Oxford of<br />
Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> regimurile totalitare un<strong>de</strong> iniţierea national security intelligence, Oxford University Press, New<br />
acţiunilor sub acoperire nu este temperată <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> York, 2010, p. 623<br />
riscurile legate <strong>de</strong> neîn<strong>de</strong>plinirea obiectivului sau <strong>de</strong><br />
discreditarea pe plan internaţional ca urmare a<br />
<strong>de</strong>zvălurii iniţiatorului, regimurile <strong>de</strong>mocratice sunt<br />
nevoite să ţină cont, în planificarea acţiunilor sub<br />
acoperire, şi <strong>de</strong> alte constrângeri <strong>de</strong> etică politică, aşa<br />
? MACGAFFIN, John, Clan<strong>de</strong>stine Humint <strong>Intelligence</strong>. Spies,<br />
Counterspies and Covert Actions în SIMS, E. Jennifer,<br />
GERBER, Burton (ed), Transforming U.S. <strong>Intelligence</strong>,<br />
Georgetown University Press, Washington D.C., 2005, p. 83<br />
Ibi<strong>de</strong>m, p. 609<br />
? LOWENTHAL, M. Mark, <strong>Intelligence</strong>: from secrets to policy,<br />
cum sunt gradul <strong>de</strong> violenţă al acţiunilor, posibilitatea second edition, CQ Press, Washington, 2003, pp129-130<br />
<strong>de</strong> a nega implicarea statului în operaţiuni care eşuează<br />
sau controlul <strong>de</strong>mocratic al <strong>de</strong>ciziei <strong>de</strong> aprobare a unor<br />
asemenea operaţiuni. Din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, foarte<br />
relevantă este scara acţiunilor sub acoperire aşa cum<br />
este prezentată <strong>de</strong> Mark Lowenthal. (Figura 1)<br />
? SCHULSKY, SCHMITT, op.cit. pp. 128-148<br />
? SCHECKTER, P., Misiuni Speciale. Arhitectura terorii,<br />
editura Elit Comentator, editura Eleusis, Odorhoiul Secuiesc,<br />
f.a., p. 5<br />
? ROCHET, Jean, 5 ani în fruntea DST. Misiunea imposibilă,<br />
Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2008, p. 200<br />
Ibi<strong>de</strong>m, p. 215-216<br />
? Legea privind autorizarea activităţii serviciilor <strong>de</strong> informaţii,<br />
Posibilitatea <strong>de</strong> anul fiscal 1991, L. 102-88, 14 august 1991 (50 usc 413b) în<br />
negare a implicării<br />
SCHULSKY, N. Abraham, SCHMITT, J. Garry, Războiul tăcut.<br />
(mare)<br />
Operaţiuni paramilitare<br />
Lovituri <strong>de</strong> stat/<strong>de</strong> palat<br />
Activitate economică<br />
Activitate politică<br />
(micã)<br />
Introducere în universul informaţiilor secrete, Editura Polirom,<br />
Iaşi, 2008, p. 126<br />
? SCHULSKY, SCHMITT, op. cit. , p. 127<br />
ibi<strong>de</strong>m<br />
? LOWENTHAL, p. 130<br />
(micã)<br />
Gradul <strong>de</strong> violenţă<br />
INTELLIGENCE<br />
Propagandă<br />
(mare)<br />
? BENNETT, M. Richard, Espionage. An encyclopedia of<br />
spies and secrets, Virgin Books, London, 2002<br />
? JOHNSON, K. Loch (ed.), The Oxford of national security<br />
Concluzii intelligence, Oxford University Press, New York, 2010<br />
Acţiunile sub acoperire reprezintă un concept cheie al<br />
? LOWENTHAL, M. Mark, intelligence: from secrets to policy,<br />
second edition, CQ Press, Washington, 2003<br />
activităţii <strong>de</strong> informaţii, una dintre cele mai ofensive,<br />
dar şi cele mai sofisticate laturi ale intelligence-ului.<br />
? MITROKHIN, Vasili, ANDREW, Christopher, Arhiva<br />
Mitrokhin. KGB în Europa şi în Vest, editura Orizonturi,<br />
Utilizate în proporţii diferite în funcţie <strong>de</strong><br />
Bucureşti, 2007<br />
particularităţile fiecărei epoci istorice, operaţiunile sub ? ROCHET, Jean, 5 ani în fruntea DST. Misiunea imposibilă,<br />
acoperire au caracteristici comune indiferent <strong>de</strong> statele Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2008<br />
şi cultura serviciilor care le iniţiază. Acţiunile sub<br />
acoperire reprezintă cireaşa <strong>de</strong> pe tortul războiului<br />
tăcut dus <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> informaţii, înglobând o<br />
varietate largă <strong>de</strong> concepte, <strong>de</strong> la acţiunile secrete<br />
? SCHULSKY, N. Abraham, SCHMITT, J. Garry, Războiul<br />
tăcut. Introducere în universul informaţiilor secrete, Editura<br />
Polirom, Iaşi, 2008<br />
americane la măsurile active şi misiuni speciale<br />
sovietice.<br />
? SIMS, E. Jennifer, GERBER, Burton (ed), Transforming U.S.<br />
<strong>Intelligence</strong>, Georgetown University Press, Washington D.C.,<br />
2005<br />
Acţiunile sub acoperire se diferenţiază atât din punctul<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al riscului, aşa cum sunt acţiunile <strong>de</strong>rulate pe<br />
perioa<strong>de</strong> scurte <strong>de</strong> timp, precum răsturnările violente<br />
ale unor regimuri, cât şi din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
complexităţii şi planificării pe perioa<strong>de</strong> foarte lungi <strong>de</strong><br />
? SUDOPALOV, Pavel, SUDOPALOV, Anatoli, JERROLD,<br />
L., SCHECKTER, P., Misiuni Speciale. Arhitectura terorii,<br />
editura Elit Comentator, Editura Eleusis, Odorhoiul Secuiesc,<br />
f.a.
Protectia infrastructurilor critice în contextul<br />
parteneriatuluib public-privat<br />
În ultimii ani, ameninţărilor convenţionale le sunt plăţilor electronice, disruperea/ sistarea livrărilor <strong>de</strong><br />
asociate, din ce în ce mai frecvent, cele <strong>de</strong> tip asimetric, energie, afectarea sistemelor guvernamentale/ militare<br />
care operează cu strategii şi obiective punctuale, în<br />
funcţie <strong>de</strong> palierul vizat. Riscurile, vulnerabilităţile,<br />
<strong>de</strong> comunicaţii, a traficului feroviar sau aerian etc.<br />
ameninţările sau pericolele s-au transformat în acest La nivelul Statelor Unite ale Americii, analiza riscului<br />
nou secol, atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re calitativ, cât şi unui atac cibernetic asupra elementelor <strong>de</strong><br />
cantitativ. infrastructură critică a <strong>de</strong>monstrat că evoluţiile<br />
înregistrate <strong>de</strong> ameninţarea ce vine din spaţiul virtual se<br />
Dintre acestea, se <strong>de</strong>taşează net, încă <strong>de</strong> la primele situează pe paliere valorice diferite, funcţie <strong>de</strong> impact şi<br />
<strong>de</strong>zbateri pe care le-au generat, ameninţarea la adresa resursele necesare procesului <strong>de</strong> recuperare a<br />
securităţii infrastructurilor critice, care a <strong>de</strong>venit, prin<br />
amploarea problematicii abordate şi a implicaţiilor pe<br />
pier<strong>de</strong>rilor.<br />
care aceasta le produce în sfera economică, politică şi La începutul lunii ianuarie 2010, cei mai importanţi<br />
socială, prioritate pe agenda statelor şi organizaţiilor comandanţi ai Pentagonului s-au reunit pentru un<br />
internaţionale.<br />
Cristian Iordan<br />
exerciţiu <strong>de</strong> simulare a unui atac cibernetic complex,<br />
Articolul vizează două aspecte aflate în <strong>de</strong>zbaterea<br />
care ar avea ca obiectiv paralizarea reţelei energetice a<br />
Statelor Unite, a sistemelor <strong>de</strong> comunicaţii şi a celor<br />
comunităţii internaţionale: ameninţarea cibernetică la<br />
adresa securităţii şi stabilirea <strong>de</strong> parteneriate public-<br />
financiare.<br />
privat (PPP), în contextul protecţiei infrastructurilor Concluziile exerciţiului au fost <strong>de</strong>scurajante, datorită<br />
critice. ascen<strong>de</strong>ntului <strong>de</strong> invizibilitate, anonimat şi<br />
imprevizibilitate al atacatorilor. Cu toate acestea, la<br />
Ameninţarea cibernetică începutul lunii noiembrie 2010, conform <strong>de</strong>claraţiilor<br />
Pentagonului, Armata americană se <strong>de</strong>clară pregătită<br />
Probabilitatea ca reţelele <strong>de</strong> telecomunicaţii să fie lovite pentru un război cibernetic, prin constituirea,<br />
<strong>de</strong> un blocaj major, în următorii 10 ani, a fost estimată implementarea şi operaţionalizarea unui<br />
la 10% până la 20%. Pe fondul <strong>de</strong>zastrelor naturale, Comandament cibernetic, în ale cărui atribuţii intră<br />
blocării sistemelor informatice, avarierii cablurilor<br />
submarine sau acţiunilor umane, cum ar fi terorismul<br />
protecţia a peste 15.000 <strong>de</strong> reţele militare.<br />
sau atacurile cibernetice, s-au preconizat a fi Ministrul britanic al apărării, Nick Harvey, sublinia, în<br />
înregistrate pier<strong>de</strong>ri a căror cifră se ridică la miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> luna noiembrie 2010, faptul că ameninţarea<br />
euro. reprezentată <strong>de</strong> atacurile cibernetice este la fel <strong>de</strong><br />
importantă ca terorismul internaţional sau ca<br />
Din această paletă <strong>de</strong> ameninţări menţionată, atacurile <strong>de</strong>zastrele naturale majore, fapt concretizat prin<br />
cibernetice reprezintă o prioritate datorită impactului inclu<strong>de</strong>rea acesteia în textul Strategiei <strong>de</strong> Securitate a<br />
acestora asupra mai multor sectoare <strong>de</strong> activitate, aflate Marii Britanii, adoptată în martie 2010, alături <strong>de</strong><br />
într-o relaţie strânsă <strong>de</strong> interconectare, prin blocarea terorism sau pan<strong>de</strong>mii.<br />
martie-mai 2011 21
În ceea ce priveste Alianta Nord-Atlantica, Noul La simulare, au participat, pe lânga tarile Uniunii,<br />
Concept Strategic, fundament strategic pentru actiunile Islanda, Norvegia si Elvetia. Conform comisarului<br />
statelor membre, recunoaste în mod oficial european Neelie Kroes, vicepresedinte al Comisiei<br />
amenintarea neconventionala la adresa infra- Europene si responsabila pentru proiectele si<br />
structurilor critice, cum ar fi cea cibernetica. În programele <strong>de</strong>rulate în ve<strong>de</strong>rea asigurarii coerentei<br />
contextul cresterii numarului si complexitatii atacurilor pentru Agenda Digitala, exercitiul a reprezentat primul<br />
<strong>de</strong> acest tip, precum si a pagubelor materiale produse pas important în domeniul colaborarii în lupta<br />
asupra elementelor/ infrastructurilor critice, Alianta împotriva amenintarilor din spatiul virtual. Ulterior<br />
Nord-Atlantica a <strong>de</strong>cis intensificarea <strong>de</strong>mersurilor acestui eveniment, au fost voci din Parlamentul<br />
privind cresterea capabilitatilor <strong>de</strong> aparare cibernetica. European care au sustinut necesitatea înfiintarii unui<br />
centru cibernetic care sa functioneze în cadrul<br />
Atacurile cibernetice sunt percepute drept amenintari Europol.<br />
la adresa prosperitatii, securitatii si stabilitatii<br />
euroatlantice. Astfel, în sensul protectiei sistemelor sale Parteneriatul public-privat în domeniul securitatii<br />
<strong>de</strong> comunicatii împotriva atacurilor din spatiul virtual si reprezinta o zona <strong>de</strong> interes atât pentru teoreticieni, cât<br />
a accesului ilegal la informatiile vehiculate la nivelul si pentru organizatiile <strong>de</strong> securitate, precum<br />
Aliantei si al statelor membre, s-a dispus alocarea Organizatia Natiunilor Unite si Organizatia pentru<br />
suplimentara <strong>de</strong> fonduri si resurse umane. Securitate si Cooperare în Europa.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re aceste aspecte, Alianta anunta, în textul<br />
Conceptului Strategic, promovat cu ocazia Summitului<br />
<strong>de</strong> la Lisabona, ca „va <strong>de</strong>zvolta capacitatea <strong>de</strong><br />
prevenire, i<strong>de</strong>ntificare, aparare si recuperare dupa<br />
inci<strong>de</strong>ntele cibernetice, utilizând, în acest sens,<br />
procesul <strong>de</strong> planificare al<br />
NATO pentru sporirea si<br />
coordonarea capacitatilor<br />
nationale <strong>de</strong> aparare si<br />
protejare cibernetica<br />
centralizata a tuturor<br />
organismelor apartinând<br />
N A T O, p r e c u m s i<br />
cresterea nivelului <strong>de</strong><br />
constientizare a acestui tip<br />
<strong>de</strong> amenintare, în rândul<br />
”<br />
opiniei publice.<br />
În acelasi context, Uniunea<br />
Europeana si-a intensificat<br />
<strong>de</strong>mersurile <strong>de</strong> armonizare<br />
legislativa, în aceasta directie. În anul 2009, Comisia<br />
Europeana a facut apel la reunirea eforturilor privind<br />
protectia infrastructurii informatice, prin îmbuna-<br />
tatirea capacitatii <strong>de</strong> pregatire si rezilienta a UE la<br />
atacurile cibernetice, precum si în alte cazuri <strong>de</strong><br />
distrugere a elementelor apartinând acestui domeniu.<br />
Abordarile diferite ale tarilor membre ale Uniunii în<br />
aceasta privinta pot cauza vulnerabilitati suplimentare<br />
tertilor, iar lipsa coordonarii actiunilor comune reduce<br />
eficienta masurilor <strong>de</strong> contracarare. Prin urmare,<br />
Comisia Europeana a solicitat sprijinul Agentiei<br />
Europene pentru Securitatea Retelelor si a Informatiei<br />
(ENISA) pentru intensificarea dialogului între parti si<br />
cresterea nivelului <strong>de</strong> cooperare. La mijlocul lunii<br />
noiembrie 2010, la nivelul Uniunii Europene a fost<br />
organizat, pentru prima data, un exercitiu <strong>de</strong> simulare a<br />
unui razboi cibernetic, al carui obiectiv a fost verificarea<br />
integritatii si securitatii serviciilor online din Europa.<br />
INTELLIGENCE<br />
Organizatia Natiunilor Unite, prin intermediul<br />
Institutului Interregional <strong>de</strong> Cercetari în domeniul<br />
Criminalitatii si Justitiei (UNICRI), consi<strong>de</strong>ra ca PPP<br />
poate reprezenta motorul progresului în activitatea<br />
partilor angrenate, prin asigurarea unui plus <strong>de</strong><br />
cunoastere, continuitate si<br />
c o e r e n t a , r e d u c â n d<br />
probabilitatea <strong>de</strong> aparitie<br />
si manifestare a riscurilor<br />
si a amenintarilor. La nivel<br />
international, implicarea<br />
r e p r e z e n t a n t i l o r<br />
sector ului privat în<br />
<strong>de</strong>mersurile <strong>de</strong> asigurare a<br />
securitatii a <strong>de</strong>venit o<br />
necesitate.<br />
În acest context, OSCE<br />
s u s t i n e c l a u z a<br />
parteneriatelor dintre<br />
a c t o r i i i m p l i c a t i<br />
(institutionali si civici) în asigurarea rezilientei<br />
infrastructurilor si a sigurantei energetice, pe fondul<br />
prognozei <strong>de</strong> crestere a riscului <strong>de</strong> atac terorist, în<br />
special din partea actorilor non-statali.<br />
În acest <strong>de</strong>mers, statele sunt încurajate sa-si evalueze<br />
vulnerabilitatile, inclusiv cele cibernetice si modalitatile<br />
<strong>de</strong> abordare a acestei provocari, astfel încât nivelul <strong>de</strong><br />
risc sa fie redus la un prag acceptabil, suportabil din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al costurilor pentru interventie si<br />
refacere.<br />
Aceste obiective pot fi în<strong>de</strong>plinite pe baza elaborarii<br />
unei platforme <strong>de</strong> cooperare eficienta, cladita pe<br />
diferite paliere <strong>de</strong> competente, responsabilitati si<br />
expertiza, rezultata din reunirea autoritatilor cu<br />
pon<strong>de</strong>re în arcul interinstitutional, public-privat si<br />
international, favorizând, în acest fel, implementarea<br />
conceptelor <strong>de</strong> prevenire si protectie.
În context, în ultimii ani, România a înregistrat un Informaţii aduce un plus <strong>de</strong> cunoaştere, consolidânduparcurs<br />
pozitiv în sensul asigurării protecţiei şi poziţia <strong>de</strong> actor principal în prevenirea şi combaterea<br />
infrastructurilor critice, reunind eforturi din diferite terorismului, a ameninţărilor cibernetice şi<br />
sectoare <strong>de</strong> activitate, dintre care se impune a fi coordonator al activităţilor <strong>de</strong> protecţie a informaţiilor<br />
menţionate: înfiinţarea, în anul 2009, a Centrului <strong>de</strong> clasificate din zona infrastructurilor critice. SRI<br />
Expertiză în Domeniul Securităţii Informatice (CERT fundamentează, în plan intern, dar şi extern, prin<br />
RO) şi adoptarea, în anul 2010, a cadrului legislativ intermediul parteneriatelor externe, <strong>de</strong>ciziile<br />
aferent protecţiei infrastructurilor critice. autorităţilor responsabile pentru asigurarea protecţiei<br />
Centrul <strong>de</strong> Expertiză în Domeniul Securităţii acestora, prin integrarea în analize multisursă a<br />
Informatice (CERT RO) este un <strong>de</strong>partament înfiinţat informaţiilor secrete (HUMINT), a surselor <strong>de</strong>schise<br />
sub autoritatea Ministerului Comunicaţiilor şi (OSINT) şi tehnice (SIGINT), i<strong>de</strong>ntificând potenţialul<br />
Tehnologiei Informaţiei, în cadrul Institutului Naţional <strong>de</strong> risc, vulnerabilităţi şi ameninţări din zona securităţii<br />
<strong>de</strong> Cercetare -Dezvoltare în Informatică. economice, cibernetice ş.a.<br />
Acesta reprezintă un centru <strong>de</strong> excelenţă în domeniul<br />
securităţii informaţiilor, echipamentelor, reţelelor şi<br />
sistemelor informatice, care reuneşte experţi din mai<br />
multe instituţii, pentru asigurarea securităţii spaţiului<br />
virtual din România.<br />
Prin crearea acestui centru, s-a urmărit crearea unei<br />
infrastructuri tehnice, a unui cadru informaţional şi<br />
operaţional necesar pentru cooperarea în caz <strong>de</strong><br />
inci<strong>de</strong>nt survenit în reţelele IT&C, cu accent pe<br />
infrastructura critică, precum şi eliminarea sincopelor<br />
din procesul educaţional al societăţii, prin elaborarea<br />
unui set <strong>de</strong> informaţii accesibile şi capabile să acopere<br />
breşele din educaţie, în special pe cele care privesc<br />
accesarea spaţiului virtual.<br />
După cum menţionam anterior, în anul 2010, cadrul<br />
legal naţional a fost consolidat prin adoptarea, în<br />
concordanţă cu Directiva CE 114/ 2008, Ordonanţei<br />
<strong>de</strong> Urgenţă a Guvernului nr.98 cu privire la<br />
i<strong>de</strong>ntificarea, <strong>de</strong>semnarea şi protecţia infrastructurilor<br />
critice, cu intrare în vigoare la data 12 noiembrie 2010.<br />
În cadrul acestei Ordonanţe, <strong>Serviciul</strong> Român <strong>de</strong><br />
Informaţii a fost <strong>de</strong>semnat, alături <strong>de</strong> alte instituţii, ca<br />
autoritate în domeniul tehnologiei informaţiei şi a<br />
comunicaţiilor şi în cel al securităţii naţionale.<br />
Acest cadru legislativ dove<strong>de</strong>şte şi susţine afirmaţia<br />
privind legăturile existente între segmentele aflate în<br />
analiză, datorită sedimentării domeniilor <strong>de</strong><br />
competenţă, pe structuri implicate.<br />
În acest context, un alt element legislativ <strong>de</strong> actualitate<br />
este reprezentat <strong>de</strong> Legea nr.178/2010 a parteneriatului<br />
public-privat, care are drept scop reglementarea iniţierii<br />
şi realizării <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> PPP pentru lucrări publice în<br />
diverse sectoare <strong>de</strong> activitate, stabilind principiile <strong>de</strong><br />
bază ale acestui parteneriat.<br />
Competenţe ale SRI în domeniul protecţiei<br />
infrastructurilor critice<br />
Din perspectiva atribuţiilor legale <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare,<br />
analiză, prognoză şi contracarare a ameninţărilor<br />
vizând securitatea naţională, <strong>Serviciul</strong> Român <strong>de</strong><br />
martie-mai 2011 23
Dar securitatea reprezintă un bun public la care nu ? Securitatea infrastructurii critice in informatica europeana -<br />
mai contribuie doar statul, ci şi actorii privaţi, fapt<br />
pentru care parteneriatul între cele două părţi este<br />
esenţial. În ve<strong>de</strong>rea îmbunătăţirii nivelului <strong>de</strong><br />
absorbţie a termenilor din acest domeniu la nivelul<br />
cetăţenilor şi sensibilizarea acestora faţă <strong>de</strong> dubla lor<br />
http://www.fabrica<strong>de</strong>bani.ro/news.aspx?iid=17487<br />
Un exemplu este cel al atacurilor cibernetice comise <strong>de</strong> către<br />
grupul <strong>de</strong> hackeri „Anonymous” asupra companiilor Visa,<br />
MasterCard şi PayPal, care au întrerupt legăturile cu site-ul<br />
WikiLeaks, şi anchetate <strong>de</strong> Poliţia Metropolitană britanică<br />
calitate, <strong>de</strong> beneficiari şi furnizori ai stării <strong>de</strong> ? T h e G u a r d i a n , 1 5 d e c e m b r i e 2 0 1 0<br />
securitate naţională, <strong>Serviciul</strong> Român <strong>de</strong> Informaţii www.guardian.co.uk/technology/2010/<strong>de</strong>c/15<br />
susţine şi <strong>de</strong>zvoltă canale <strong>de</strong> dialog cu societatea<br />
civilă.<br />
? „International Herald Tribune”, www.iht.com 26 ianuarie<br />
2010<br />
Astfel, începând cu anul 2009, SRI <strong>de</strong>rulează un<br />
proiect <strong>de</strong> comunicare publică <strong>de</strong>dicat protecţiei<br />
?www.bbc.co.uk 9 noiembrie 2010<br />
infrastructurilor critice, intitulat „Protecţia ? National Security Strategy of the United Kingdom. Security<br />
infrastructurilor critice direcţie prioritară pentru i n a n I n t e r d e p e n d e n t Wo r l d M a r c h 2 0 1 0<br />
realizarea securităţii naţionale”, <strong>de</strong>taliind premisele, http://interactive.cabinetoffice.gov.uk<br />
specifice acestui domeniu, în realizarea stării <strong>de</strong><br />
securitate naţională.<br />
?NATO - Defending against cyber attacks -<br />
http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_49193.htm?sele<br />
Concluzie<br />
ctedLocale=en<br />
? “Strategic Concept for the Defence and Security of The<br />
În contextul interconectării subtile dintre Members of the North Atlantic Treaty Organisation”<br />
infrastructuri, pe <strong>de</strong>-o parte, şi al conexiunilor Adopted by Heads of State and Government in Lisbon.<br />
acestora cu securitatea naţională, pe <strong>de</strong> altă parte, Active Engagement, Mo<strong>de</strong>rn Defence, www.nato.int<br />
este prioritară abordarea comprehensivă, reunind<br />
activitatea <strong>de</strong> intelligence, cercetarea şi <strong>de</strong>zvoltarea,<br />
cooperarea la nivel naţional şi internaţional şi <strong>de</strong>loc<br />
în ultimul rând <strong>de</strong>mersurile <strong>de</strong> promovare a culturii<br />
<strong>de</strong> securitate, concretizată prin <strong>de</strong>zvoltarea unor<br />
? Comunicarea Comisiei Europene privind protectia<br />
i n f r a s t r u c t u r i i c r i t i c e d e i n f o r m a ţ i e -<br />
http://ec.europa.eu/information_society/policy/nis/strategy/<br />
activities/ciip/in<strong>de</strong>x_en.htm<br />
parteneriate viabile între autorităţile publice cu ?www.bbc.co.uk/news/technology 04 noiembrie 2010<br />
responsabilităţi specializate şi sectorul privat.<br />
Europarlamentarul austriac Ernst Strasser, citat <strong>de</strong> cotidianul<br />
“Fără construirea unor parteneriate soli<strong>de</strong> public-<br />
privat, nu se va putea ajunge la crearea unei a<strong>de</strong>vărate<br />
„ D i e P r e s s e " , A u s t r i a 3 0 n o i e m b r i e 2 0 1 0<br />
http://.diepresse.com/home/politik/aussenpolitik/614534<br />
reţele <strong>de</strong> securitate capabile să protejeze statul şi<br />
societatea faţă <strong>de</strong> atacuri care vin <strong>de</strong> multe ori din<br />
? United Nations Interregional Crime and Justice Research<br />
Institute (UNICRI), Security Governance/ Counterzona<br />
non-statală (terorişti, hackeri, crackeri, Terrorism Laboratory, Handbook to Assist the Establishment<br />
organizaţii mafiote etc.)” I<br />
of Public Private Partnership to Protect Vulnerable Targets,<br />
2010, p.13<br />
INTELLIGENCE<br />
Bibliografie<br />
? Robert Cooper, „The Breaking of Nations: Or<strong>de</strong>r and Chaos<br />
in the Twenty-First Century”, Grove Press, London, 2004,<br />
p.77<br />
? George Cristian Maior, „Cunoaşterea strategică în era<br />
globalizării” în Un război al minţii. <strong>Intelligence</strong>, servicii <strong>de</strong><br />
informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI, RAO,<br />
Bucureşti, 2010<br />
? Protecting Critical Energy Infrastructure from Terrorist<br />
Attacks, Policy Brief No. 2/2010, OSCE, Action against<br />
terrorism Unit (ATU), Septembrie 2010;<br />
? Pentru o hartă la nivel european a structurilor similare:<br />
CERTS in Europe map European Network and Information<br />
S e c u r i t y A g e n c y ( E N I S A ) , N o v e m b e r 2 0 1 0<br />
www.enisa.europa.eu/act/cert/background/inv<br />
? Site-ul Centrului <strong>de</strong> Expertiză în Domeniul Securităţii<br />
Informatice - www.cert-ro.eu<br />
? Ordonanţa <strong>de</strong> Urgenţă a Guvernului nr. 98 din 3 noiembrie<br />
2010 privind i<strong>de</strong>ntificarea, <strong>de</strong>semnarea şi protecţia<br />
infrastructurilor critice şi Hotărârea <strong>de</strong> Guvern nr.1110 din 3<br />
noiembrie 2010 privind componenţa, atribuţiile şi modul <strong>de</strong><br />
organizare ale Grupului interinstituţional pentru protecţia<br />
infrastructurilor critice.<br />
? George Cristian Maior, „Cunoaşterea strategică în era<br />
globalizării” în Un război al minţii. <strong>Intelligence</strong>, servicii <strong>de</strong><br />
informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI, RAO,<br />
Bucureşti, 2010.
I<br />
N<br />
T<br />
E<br />
R<br />
V<br />
I<br />
U<br />
www.sri.ro
I<br />
N<br />
T<br />
E<br />
R<br />
V<br />
I<br />
U<br />
Cultura generala si<br />
taria <strong>de</strong> caracter<br />
sunt esentiale<br />
daca te confrunti cu<br />
situatii exceptionale.<br />
“<br />
„<br />
Ambasador<br />
George Cristian Maior<br />
martie -mai 2011 25
INTELLIGENCE
S-a nãscut pe data <strong>de</strong> 16 noiembrie Euroatlanticã şi Politici <strong>de</strong> Apărare,<br />
1967, la Cluj Napoca. misiune pe care a în<strong>de</strong>plinit-o cu<br />
succes ºi care a condus la unul dintre<br />
Între 1988-1991 a urmat cursurile cele mai importante rezultate<br />
Facultãþii <strong>de</strong> Drept din cadrul post<strong>de</strong>cembriste – a<strong>de</strong>rarea României<br />
Universitãþii Babeº-Bolyai, comple- la NATO. Pentru merite <strong>de</strong>osebite în<br />
tându-le apoi cu studii <strong>de</strong> masterat în acest domeniu <strong>de</strong> activitate a primit cel<br />
drept internaþional ºi comparat la mai înalt grad diplomatic, cel <strong>de</strong><br />
Universitatea “George Washington”,<br />
din capitala SUA (1991-1992). A<br />
ambasador.<br />
obţinut titlul <strong>de</strong> master (LLM) în drept În noiembrie 2004 a fost ales senator<br />
inter naţional şi comparat al <strong>de</strong> Alba, pe listele Partidului Social<br />
prestigioasei universităţi, lucrarea <strong>de</strong> Democrat, iar la câteva luni după, a<br />
dizertaţie fiind “Securitate naţională şi fost ales preşedinte al Comisiei <strong>de</strong><br />
drepturile omului”.<br />
A mai urmat cursuri în cadrul<br />
Apărare, Ordine publică şi Siguranţă<br />
Naţională din Senatul României.<br />
universităţii din Oslo şi în cadrul Pe data <strong>de</strong> 4 octombrie 2006, George<br />
Institutului European din Florenţa.<br />
Maior a fost numit <strong>de</strong> către plenul<br />
În anul 1998 a obţinut titlul <strong>de</strong> doctor<br />
celor două Camere ale Parlamentului,<br />
în funcţia <strong>de</strong> director al <strong>Serviciul</strong>ui<br />
în drept internaţional al Universitãţii<br />
Babeº-Bolyai, cu teza <strong>de</strong> disertaţie<br />
Român <strong>de</strong> Informaţii.<br />
„Naţional ºi european în juris- Autor al mai multor studii <strong>de</strong><br />
pru<strong>de</strong>nţa Curţii Europene <strong>de</strong> la specialitate şi cărţi, conferenţiar<br />
Strasbourg”, nominalizatã pentru universitar, dr. George Maior a<br />
Premiul “Most” acordat <strong>de</strong> UNESCO.<br />
publicat, în ultimii ani, o serie <strong>de</strong> lucrări<br />
În 1992 s-a angajat în Ministerul<br />
foarte importante, în domeniile<br />
intelligence şi apărare, dintre care<br />
Afacerilor Externe, pornind <strong>de</strong> la amintim: “Noul Aliat. Regândirea politicii<br />
nivelul <strong>de</strong> referent, iar dupã ce a <strong>de</strong> apărare a României la începutul secolului<br />
traversat mai multe stagii, între 1997- XXI”, „Incertitudine. Gândire strategică şi<br />
1999 a fost numit însãrcinat cu afaceri relaţii internaţionale în secolul XXI” şi „Un<br />
al Ambasa<strong>de</strong>i României în Irlanda. război al minţii. <strong>Intelligence</strong>, servicii <strong>de</strong><br />
informaţii şi cunoaştere strategică în secolul<br />
Perioada 2000-2004 a fost una în care<br />
XXI”.<br />
George Cristian Maior a avut <strong>de</strong> dat<br />
multiple examene din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re Îi plac literatura, muzica şi filmul,<br />
profesional. Fiind numit ministru printre scriitorii preferaţi numărânduadjunct<br />
al apãrãrii, diplomatul a se Marin Preda, Mircea Elia<strong>de</strong> şi Jorge<br />
condus Departamentul <strong>de</strong> Integrare Luis Borges.<br />
martie - mai 2011 27
INTELLIGENCE<br />
Fiecare om<br />
din sistem<br />
trebuie<br />
sa înteleaga ca<br />
are si libertate,<br />
dar si responsabilitate<br />
în legatura cu<br />
actiunile sale.<br />
“<br />
„<br />
F laviu Pre<strong>de</strong>scu: Domnule<br />
director, ce a fost greu si ce a fost<br />
usor pentru dumneavoastra în<br />
ultimii 5 ani?<br />
George Cristian Maior: Nu trebuie sa<br />
facem distinctii simpliste între greu si<br />
usor. Au fost aproape cinci ani <strong>de</strong><br />
lucru, pe <strong>de</strong> o parte, în ceea ce priveste<br />
în<strong>de</strong>plinirea misiunii noastre<br />
fundamentale legate <strong>de</strong> culegerea <strong>de</strong><br />
informatii pentru securitatea nationala,<br />
pe <strong>de</strong> alta parte, multe <strong>de</strong>cizii în ceea ce<br />
priveste transformarea <strong>Serviciul</strong>ui întrunul<br />
mo<strong>de</strong>rn, adaptat contextului<br />
strategic, cultural, social, economic al<br />
secolului XXI.<br />
Deciziile grele sunt legate întot<strong>de</strong>auna<br />
<strong>de</strong> reforma si asumarea lor, probabil ca<br />
nu este un lucru usor dintr-o anumita<br />
perspectiva, dar este necesar, fara<br />
îndoiala.<br />
FP: Cum se ve<strong>de</strong>a <strong>Serviciul</strong> Român<br />
<strong>de</strong> Informatii din postura <strong>de</strong><br />
senator si cum îl percepeti acum, ca<br />
director?<br />
GCM: Se ve<strong>de</strong>a ca principala<br />
organizatie <strong>de</strong> informatii a tarii care<br />
necesita, intuitiv spuneam acest lucru<br />
atunci, o reforma si care, din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al credibilitatii, avea unele<br />
probleme. Cel putin asa percepeam din<br />
exterior acest Serviciu. Cunosteam<br />
valoarea sa potentiala si <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a<br />
accepta nominalizarea în aceasta<br />
calitate mi-a confirmat, pe <strong>de</strong> o parte,<br />
anumite intuitii si analize avute înainte<br />
si, pe <strong>de</strong> alta parte, m-a <strong>de</strong>terminat sa<br />
ma angajez într-un parcurs foarte<br />
amplu <strong>de</strong> corectare a anumitor lucruri<br />
si <strong>de</strong> impunere a <strong>Serviciul</strong>ui ca o<br />
institutie fundamentala a statului<br />
român, într-un context extrem <strong>de</strong><br />
complex din toate punctele <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
mentionate anterior.
FP: Care este lucrul <strong>de</strong> care sunteti cel riscurilor asimetrice, o întrepatrun<strong>de</strong>re a<br />
mai multumit în ceea ce priveste acestora, fapt care necesita mai multa<br />
activitatea dumneavoastra la SRI? flexibilitate în actiunea <strong>Serviciul</strong>ui, mai multa<br />
viteza si mai multa capacitate analitica. Au<br />
GCM: Faptul ca s-a întarit semnificativ fost pasi importanti în ceea ce priveste<br />
capacitatea intelectuala si operationala a regândirea schemei generale <strong>de</strong> organizare a<br />
<strong>Serviciul</strong>ui. Când spun capacitatea <strong>Serviciul</strong>ui, <strong>de</strong>birocratizare, pe <strong>de</strong> alta parte,<br />
intelectuala, ma refer la capabilitatile <strong>de</strong> formarea unei resurse umane capabile sa<br />
analiza, <strong>de</strong> întelegere a informatiei, atât <strong>de</strong> raspunda acestor cerinte <strong>de</strong>osebite.<br />
necesare unui stat care are o serie <strong>de</strong> obiective<br />
si <strong>de</strong> interese nationale foarte clar <strong>de</strong>finite. Viziunea 2011-2015, care este în proces <strong>de</strong><br />
constructie acum, face un pas calitativ<br />
Când vorbesc <strong>de</strong>spre aspectele operationale, înainte, dupa parerea mea, în ceea ce priveste<br />
ma refer la dorinta mea profunda <strong>de</strong> a reveni necesitatea unei adaptari a <strong>Serviciul</strong>ui,<br />
la valori operationale, la capacitatea folosesc tot timpul acest cuvânt, semn ca<br />
oamenilor din teren <strong>de</strong> a culege si transmite realitatile sunt dinamice, flui<strong>de</strong>, lumea se<br />
informatii si <strong>de</strong> a realiza jocuri operative schimba foarte repe<strong>de</strong> si ve<strong>de</strong>m cu totii acest<br />
necesare pentru, pe <strong>de</strong> o parte, contracararea lucru. Necesitatea unei adaptari la<br />
amenintarilor la adresa securitatii nationale <strong>de</strong>zvoltarile tehnologice fara prece<strong>de</strong>nt care<br />
si, pe <strong>de</strong> alta parte, culegerea <strong>de</strong> informatie au loc în lumea contemporana, care, pe <strong>de</strong> o<br />
utila, <strong>de</strong> calitate, veridica, necesara parte, ofera atât <strong>de</strong> multe oportunitati<br />
<strong>de</strong>ci<strong>de</strong>ntilor în statul român. individului din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al cunoasterii<br />
si al afirmarii i<strong>de</strong>ntitatii sale, dar, pe <strong>de</strong> alta<br />
FP: Ne puteti enumera câteva principii parte, potenteaza riscuri si amenintari la<br />
dupa care va ghidati în activitatea adresa securitatii nationale a statelor si<br />
manageriala? cetatenilor. Trebuie sa încercam sa anticipam<br />
viitorul si <strong>de</strong>zvoltarea tehnologiei, care este,<br />
GCM: Principiul fundamental cred ca se esentialmente, benefica pentru individ si<br />
refera la necesitatea unei conduceri strategice state, dar are si un revers al medaliei,<br />
centralizate si a unei <strong>de</strong>scentralizari din punct potentând riscuri si amenintari, <strong>de</strong> la terorism<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tactic si operational, pe linia pâna la alte amenintari asimetrice, precum<br />
<strong>de</strong>ciziilor care se iau. Fiecare om din sistem crima organizata, chiar spionajul, traficul <strong>de</strong><br />
trebuie sa înteleaga ca are si libertate, dar si droguri, toate aceste chestiuni <strong>de</strong>spre care<br />
responsabilitate în legatura cu actiunile sale, discutam amplificând capacitatea lor <strong>de</strong><br />
bineînteles, într-un cadru, strategic, materializare prin folosirea <strong>de</strong> tehnologii<br />
centralizat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al directiilor sofisticate <strong>de</strong> catre individ, mult mai<br />
majore <strong>de</strong> actiune. accesibile.<br />
FP: Dupa Viziunea Strategica 2007-2010, <strong>Serviciul</strong> trebuie, pe <strong>de</strong> o parte, sa fie pregatit<br />
urmeaza sa implementati Viziunea pentru aceasta transformare din punct <strong>de</strong><br />
Strategica 2011-2015, la ce se refera ea? ve<strong>de</strong>re al resursei umane si al resursei<br />
tehnologice pe care se aseaza si, pe <strong>de</strong> alta<br />
GCM: Viziunea Strategica 2007-2010 care, parte, sa anticipeze socuri posibile în viitor,<br />
între paranteze fie spus, ma bucur ca a fost amenintari, riscuri, vulnerabilitati, iar timpul<br />
finalizata din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al aplicarii ei, al nu are rabdare din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.<br />
implementarii, a vizat transformarea si Tocmai <strong>de</strong> aceea trebuie sa fim într-o<br />
adaptarea <strong>Serviciul</strong>ui la realitatile securitatii permanenta stare <strong>de</strong> adaptare la aceasta<br />
nationale din secolul XXI - o crestere a dinamica.<br />
martie - mai 2011 29
INTELLIGENCE<br />
<strong>Serviciul</strong> trebuie,<br />
pe <strong>de</strong> o parte,<br />
sa fie pregatit pentru<br />
aceasta transformare<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
resursei umane<br />
si al resursei<br />
tehnologice<br />
si, pe <strong>de</strong> alta parte,<br />
sa anticipeze<br />
socuri posibile în viitor,<br />
amenintari, riscuri,<br />
vulnerabilitati,<br />
iar timpul<br />
nu are rabdare<br />
din acest<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.<br />
“<br />
„
martie - mai 2011 31
FP: Care este feed-back-ul beneficiarilor nivel societal ţi, daca sunt împuterniciti din<br />
vizavi <strong>de</strong> munca lucratorilor SRI? punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re legal pentru a folosi<br />
asemenea mijloace exceptionale, ei trebuie sa<br />
GCM: Este mai bun, cred, <strong>de</strong>cât în alte ramâna în aceste cadre legale, pe <strong>de</strong> o parte, ţi<br />
momente istorice din evolutia <strong>Serviciul</strong>ui. A sa înteleaga ca lucrul sub presiune va fi, în<br />
fost o preocupare a mea ca, pe lânga nota sau permanenta, o constanta a activitatii, a<br />
analiza transmisa, în mod formal, sa încerc muncii lor din multe puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re.<br />
sa stimulez beneficiarii legali, fie ca e vorba<br />
<strong>de</strong> membri ai Guvernului, <strong>de</strong> autoritati FP: Recent, la Editura “RAO” a aparut<br />
locale, <strong>de</strong> alti factori <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie în stat, pentru volumul coordonat <strong>de</strong> dumneavoastra<br />
a reflecta mai bine la informatia transmisa <strong>de</strong> “Un razboi al mintii. <strong>Intelligence</strong>,<br />
catre Serviciu, astfel încât sa poata într- servicii <strong>de</strong> informatii ţi cunoaţtere<br />
a<strong>de</strong>var lua <strong>de</strong>cizii, sa poata genera politici pe strategica în secolul XXI”. Ce aduce nou<br />
diversele domenii pe care noi le-am abordat. în literatura <strong>de</strong> specialitate?<br />
Desigur, niciodata nu poti fi multumit din GCM: Ve<strong>de</strong>ti, publicarea, <strong>de</strong> catre un<br />
acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re şi cred ca este o director, a unei carti nu ar fi fost un lucru<br />
constanta în relatia servicii <strong>de</strong> informatii – normal în trecut, pentru ca avem ţi vom avea<br />
consumator <strong>de</strong> informatii sau beneficiar <strong>de</strong> întot<strong>de</strong>auna aceasta restrictie impusa <strong>de</strong><br />
informatii, o anumita tensiune care se sensibilitatea activitatii pe care o <strong>de</strong>sfaţuram,<br />
creeaza în mod evi<strong>de</strong>nt. Ea poate fi benefica dar ve<strong>de</strong>m acest lucru ţi în alte parti,<br />
daca aduce un plus <strong>de</strong> cunoaştere, poate avea <strong>de</strong>zvoltarea ţi explozia informationala cu<br />
efecte negative daca se creeaza, se genereaza care ne confruntam cu totii fac necesara<br />
disfunctii <strong>de</strong> comunicare şi întelegere. Acest ieţirea în public mai mult a <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>ntilor din<br />
lucru se mai întâmpla, dar încercam domeniul informatiilor, pentru a explica ţi<br />
permanent sa corectam greşelile. Nici noi nu pentru a asigura, într-un fel, credibilitate în<br />
avem cum sa fim perfecti, nimeni nu poate ceea ce priveţte natura profesiei lor. Acesta<br />
asigura o cunoaştere totala şi nu a facut-o este un lucru general pe care voiam sa îl<br />
vreodata în istorie. mentionez în legatura cu publicarea unor<br />
carti, pentru ca, întot<strong>de</strong>auna, vor exista unii<br />
Trebuie sa ne concentram pe elementele <strong>de</strong> care vor privi cu scepticism acest lucru în<br />
cunoaştere specializata în ceea ce priveşte ceea ce priveţte un director al unui serviciu<br />
provocarile la care trebuie sa facem fata, <strong>de</strong> informatii. Dar daca pâna ţi un fost<br />
încercând sa creionam un tablou cât mai director al Mossad-ului îţ i publica<br />
veridic al realitatii, din perspectiva securitatii memoriile, ve<strong>de</strong>m cât s-a transformat<br />
nationale. realitatea în sensul a ceea ce am spus pe<br />
aceasta dimensiune.<br />
FP: Care trebuie sa fie trasaturile<br />
esentiale ale unui bun ofiter <strong>de</strong> În ceea ce priveţte aceasta carte, ea încearca<br />
informatii? sa schiteze elementele esentiale ale unei<br />
paradigme a intelligence-ului contemporan<br />
GCM: O foarte buna cultura generala, tarie ţi a teoriei informatiei din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
<strong>de</strong> caracter, o stapânire perfecta a acestei serviciilor <strong>de</strong> informatii, ca disciplina ţi<br />
meserii specifice sunt esentiale pentru ca, categorie autonoma <strong>de</strong> cercetare în<br />
pâna la urma, aceţti oameni lucreaza cu domeniul ţtiintelor sociale. Acesta este<br />
mijloace exceptionale ţi se confrunta cu sensul cartii ţi cred ca specialiţtii, dar şi<br />
situatii exceptionale, într-un fel <strong>de</strong>viante <strong>de</strong> publicul larg vor întelege mai mult ce<br />
la etica ţi întelegerea comuna a realitatilor la înseamna acest lucru astazi.<br />
INTELLIGENCE
Încerc sa pastrez<br />
vechile pasiuni şi<br />
obiceiuri – lectura, cititul -<br />
care sunt<br />
o necesitate<br />
pentru mine<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re uman.<br />
“<br />
„<br />
FP: Ce mai face omul George Maior? regizori precum Radu Muntean, îmi plac<br />
filmele lui Cristian Mungiu, Cristi Puiu.<br />
GCM: Nu m-am schimbat foarte mult, în Citesc foarte multa istorie, romane. De<br />
afara restrictiilor cunoscute, legate <strong>de</strong> exemplu, recent am recitit „Darul lui<br />
constrângerile acestei functii. Încerc sa Humboldt” <strong>de</strong> Saul Bellow, un roman<br />
pastrez vechile pasiuni si obiceiuri – lectura, extraordinar <strong>de</strong>spre conditia intelectualului<br />
cititul - care sunt o necesitate pentru mine în societatea contemporana, a individului, în<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re uman. general, în fata provocarilor istoriei.<br />
FP: Ce carte ati mai citit si ce film ati mai FP: Care este lucrul pe care îl apreciati<br />
vazut, domnule director? cel mai mult la un om?<br />
GCM: Ma uit la foarte multe filme. Mi-a GCM: Inteligenta si caracterul sunt doua<br />
placut si îmi place cinematografia aspecte care sunt fundamentale si în munca<br />
româneasca contemporana foarte mult, <strong>de</strong> informatii.<br />
martie - mai 2011 33
Foto: MS<br />
FP: Exista o personalitate din istoria fac viata mai buna pentru individ.<br />
românilor si una din istoria universala pe Capacitatea aceasta <strong>de</strong> a rezista parerilor<br />
care le admirati în mod special? comune, a convingerilor comune <strong>de</strong> la un<br />
moment dat si <strong>de</strong> a merge mai <strong>de</strong>parte<br />
GCM: Noi am avut oameni <strong>de</strong> valoare în<br />
multe domenii, în politica, în stiinte, în arte<br />
vazând în viitor nu apartine foarte multora.<br />
etc., din pacate nu au fost întot<strong>de</strong>auna FP: Ce transmiteti celor care lucreaza în<br />
recunoscuti ca atare în timpul vietii. Unii au SRI cu ocazia celei <strong>de</strong>-a 21-a aniversari a<br />
fost mai târziu, post-mortem... As aminti si<br />
<strong>de</strong> personalitati politice precum Maniu, <strong>de</strong><br />
<strong>Serviciul</strong>ui?<br />
scriitori precum Mircea Elia<strong>de</strong> sau Marin GCM: Stiu ca a fost o perioada mai dificila<br />
Preda, iar, din istoria universala, mari oameni din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social si ca aceasta criza<br />
<strong>de</strong> stat, precum Bismarck sau Kissinger, sunt ne-a afectat din multe puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, as<br />
personalitati pe care le admir. Personalitatile dori sa aiba încre<strong>de</strong>re în munca pe care o<br />
pot schimba, spun eu, ordinea lucrurilor si <strong>de</strong>sfasoara, în viitorul <strong>Serviciul</strong>ui si rolul lor<br />
chiar, contrar opiniei publice dintr-un anumit <strong>de</strong>osebit în planul statului român si al<br />
moment, sa ia <strong>de</strong>cizii care duc înainte state si securitatii nationale a României. I<br />
INTELLIGENCE
Proliferarea armelor <strong>de</strong><br />
distrugere în masa<br />
ameninţare asimetrică<br />
la adresa securităţii naţionale<br />
Consi<strong>de</strong>rata una dintre principalele amenintari la adresa securitatii globale, proliferarea armelor <strong>de</strong> distrugere în masa utilizeaza<br />
mijloacele si meto<strong>de</strong>le specifice unor fenomene tangente, precum crima organizata, si <strong>de</strong>serveste uneori intentii <strong>de</strong> natura terorista.<br />
În acest context, comunitatea internationala a adoptat masuri severe pentru eradicarea oricarei tendinte <strong>de</strong> manifestare,<br />
cooptând specialisti <strong>de</strong> înalta clasa care sa ofere expertiza necesara constituirii cadrului legal prohibitiv<br />
Marius Bogdan Florescu<br />
Contextul international Proliferarea armelor <strong>de</strong> distrugere în masa reprezinta un<br />
fenomen ce poate genera grave amenintari si pericole la<br />
Mediul <strong>de</strong> securitate actual, ca si sistemul international adresa securitatii internationale. În pofida eforturilor pe<br />
în domeniul armelor <strong>de</strong> distrugere în masa, pot fi care le <strong>de</strong>pune comunitatea internationala pe linia<br />
întelese pe <strong>de</strong>plin doar în strânsa corelatie cu situatia prevenirii utilizarii acestor arme, fenomenul poate scapa<br />
existenta în timpul Razboiului Rece. <strong>de</strong> sub control datorita faptului ca gruparile care dispun<br />
sau încearca sa achizitioneze asemenea armament sunt<br />
Profun<strong>de</strong>le transformari care au avut loc pe scena în crestere.<br />
politico-militara internationala, diversificarea continua a<br />
fenomenelor <strong>de</strong> criza, mentinerea instabilitatii la nivel Concept<br />
regional si subregional, proliferarea armelor <strong>de</strong><br />
distrugere în masa (chimice, biologice, radiologice si În legislatia internationala nu exista o <strong>de</strong>finitie pentru<br />
nucleare - ADMCBRN), a tehnologiilor si materialelor “arme <strong>de</strong> distrugere în masa” (Weapons of Mass<br />
nucleare, a armamentelor si mijloacelor <strong>de</strong> transport la Destruction - WMD) ca întreg, însa exista legi si tratate<br />
tinta (vectorilor), accesul uneori necontrolat la acestea, pentru fiecare categorie <strong>de</strong> arme care compun WMD.<br />
amploarea fenomenului terorist si preocuparea sporita Totusi, cea mai larg utilizata enuntare inclu<strong>de</strong> arme<br />
<strong>de</strong> perfectionare a actiunilor acestuia pe plan mondial, nucleare, biologice si chimice si, din ce în ce mai mult,<br />
amploarea comertului ilicit cu munitii si materiale arme radiologice, iar Rezolutia O.N.U. nr. 1540/2004 cu<br />
radioactive, cu agenti biologici si chimici, constituie un privire la prevenirea proliferarii armelor <strong>de</strong> distrugere în<br />
real pericol pentru omenire, ceea ce <strong>de</strong>termina o viziune masa se refera la arme “nucleare, chimice si biologice,<br />
noua asupra <strong>de</strong>scurajarii si asigurarii securitatii vietii în cât si mijloacele lor <strong>de</strong> lansare”.<br />
general.<br />
În legislatia S.U.A., WMD sunt <strong>de</strong>finite ca “…orice<br />
Dezvoltarea stiintifica si tehnologica, diversificarea si arma sau dispozitiv care are <strong>de</strong>stinatia sau capacitatea <strong>de</strong><br />
evolutia industriilor prelucratoare au <strong>de</strong>terminat aparitia a cauza <strong>de</strong>cesul sau ranirea grava a unui numar<br />
riscurilor tehnologice cu un grad înalt <strong>de</strong> periculozitate, semnificativ <strong>de</strong> oameni prin eliberarea <strong>de</strong> …substante<br />
<strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> evenimentele, acci<strong>de</strong>ntale sau chimice toxice sau otravitoare…un organism cauzator<br />
premeditate, ce pot fi produse la unele obiective <strong>de</strong> maladie, sau radiatie sau radioactivitate”; “orice<br />
economice (chimice, nuclearo-energetice, petrochimice, dispozitiv distructiv, incendiar sau toxic, bomba,<br />
<strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> carburanti, instalatii petroliere, etc.), grenada, racheta, având o încarcatura <strong>de</strong> carburant mai<br />
laboratoare si instalatii <strong>de</strong>stinate activitatii <strong>de</strong> cercetare mare <strong>de</strong> patru uncii (110 grame), racheta având o<br />
stiintifica, finalizate cu emisii radioactive, noxe încarcatura <strong>de</strong> exploziv sau incendiara <strong>de</strong> peste un sfert<br />
industriale si chiar agenti biologici care, pe lânga efectele <strong>de</strong> uncie (7 grame), mina sau dispozitiv similar celor <strong>de</strong><br />
asupra fiintelor vii, pot avea si un puternic impact asupra mai sus”, respectiv “orice arma conceputa sa emita<br />
mediului, din aceste motive constituind si un punct <strong>de</strong> radiatii sau radioactivitate la un nivel periculos pentru<br />
interes pentru gruparile teroriste. viata”.<br />
martie-mai 2011 35
O alta <strong>de</strong>finitie, data <strong>de</strong> Departamentul Apararii reducerea arsenalelor nucleare strategice si a unor<br />
din S.U.A., <strong>de</strong>fineste WMD ca fiind „acele arme succese importante obtinute în implementarea<br />
care au potential înalt <strong>de</strong> distrugere sau pot fi acordurilor internationale <strong>de</strong> neproliferare,<br />
folosite astfel încât, cu ajutorul lor sa fie anihilat un pericolul distrugerii civilizatiei umane si a vietii,<br />
numar mare <strong>de</strong> oameni”. Printre armele <strong>de</strong> prin folosirea unor astfel <strong>de</strong> mijloace, se mentine<br />
distrugere în masa se numara explozibili puternici înca ridicat. Sporesc, totodata, riscurile ca armele<br />
sau armele nucleare, armele biologice, chimice si <strong>de</strong> distrugere în masa sa faca jonctiunea cu<br />
radiologice. În cazul acestora, mijloacele <strong>de</strong> terorismul international sau ca terorismul nuclear<br />
propulsie sau <strong>de</strong> transport nu se iau în consi<strong>de</strong>rare sa fie promovat <strong>de</strong> regimuri iresponsabile.<br />
ca facând parte din arma propriu zisa, atunci când<br />
acestea sunt o parte separata si divizibila a În plan extern, România sprijina eforturile<br />
sistemului. comunitatii internationale pentru prevenirea si<br />
combaterea acestui fenomen si participa activ la<br />
Cauze formularea si implementarea politicilor si<br />
strategiilor NATO si ale Uniunii Europene în<br />
În ciuda diferitelor tratate relevante, exista înca domeniu. Contribuie, totodata, la eforturile ONU,<br />
tari care cauta sa aiba arme <strong>de</strong> distrugere în masa ale altor organizatii internationale si partenerilor<br />
si vectori purtatori <strong>de</strong> amenintari la adresa strategici care vizeaza combaterea proliferarii si a<br />
securitatii mondiale. Aceste tari par motivate <strong>de</strong> o încercarilor unor state <strong>de</strong> a folosi pretextul<br />
perceptie inegala a puterii în regiunea lor, <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarii capacitatilor nucleare civile pentru<br />
<strong>de</strong>scurajarea vecinilor ostili, necesitatea <strong>de</strong> a nu producerea <strong>de</strong> arme <strong>de</strong> distrugere în masa.<br />
lua <strong>de</strong>cizii complicate în timp <strong>de</strong> criza,<br />
contracararea capacitatilor conventionale ale Riscul în crestere al achizitionarii sau producerii<br />
vecinilor, prestigiu obtinut, intimidare, precum si <strong>de</strong> catre grupuri teroriste a unor mijloace <strong>de</strong> lupta<br />
<strong>de</strong> costul redus, în special pentru razboiul biologic din categoria armelor <strong>de</strong> distrugere în masa<br />
/ chimic. necesita îmbunatatirea politicilor <strong>de</strong><br />
contraproliferare si neproliferare, perfectionarea<br />
Având în ve<strong>de</strong>re nivelul tehnologic înalt al sistemului national <strong>de</strong> control si cooperare cu<br />
produselor si cunostintelor din tarile <strong>de</strong>zvoltate, sistemele similare ale statelor membre în NATO si<br />
statele si teroristii interesate/interesati sa pose<strong>de</strong> Uniunea Europeana, precum si participarea<br />
arme <strong>de</strong> distrugere în masa cauta sa i<strong>de</strong>ntifice pe responsabila la regimurile si acordurile<br />
anumite spatii mediile interesante <strong>de</strong> procurare a internationale în vigoare.<br />
WMD si a vectorilor purtatori. Din acest motiv,<br />
este important ca institutiile stiintifice si<br />
companiile sa fie constiente <strong>de</strong> riscurile <strong>de</strong><br />
proliferare pe care le implica contactele lor cu<br />
organizatiile si organismele din tarile care sunt<br />
suspecte <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea WMD si a vectorilor<br />
purtatori.<br />
România în contextul international<br />
Prin faptul ca este membru semnatar al tratatelor<br />
si acordurilor internationale în domeniul<br />
contraproliferarii armelor <strong>de</strong> distrugere în masa si Bibliografie<br />
a armamentului conventional, si-a asumat<br />
responsabilitati privind instruirea si aplicarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor privind utilizarea pasnica a energiei<br />
?Strategia <strong>de</strong> Securitate Nationala a României<br />
?Cor<strong>de</strong>smann, H. Anthony The Proliferation of Weapons<br />
nucleare si controlul <strong>de</strong>stinatiei finale a produselor<br />
of Mass Destruction in the Middle East Centre for<br />
si echipamentelor cu dubla utilizare din sfera<br />
domeniului nuclear.<br />
Strategic and International Studies, 1800k Street N.W.<br />
Washington D.C., martie 2004;<br />
?Department of Defense “Dictionary of Military and<br />
Astfel, combaterea proliferarii armelor <strong>de</strong> Associated Terms: Joint Publication 1-02” (As amen<strong>de</strong>d<br />
distrugere în masa reprezinta o prioritate a<br />
preocuparilor vizând pacea si securitatea, din<br />
cauza amplificarii riscului <strong>de</strong> folosire irationala a<br />
rezultatelor <strong>de</strong>zvoltarii stiintei si tehnologiei<br />
mo<strong>de</strong>rne. În pofida unor progrese majore privind<br />
Through 14 April 2006, promulgated for mandatory use by<br />
the Office of the Secretary of Defence, Military<br />
Departaments, Joint Staff);<br />
?www.scribd.com<br />
?www.lumeamilitara.ro<br />
?www.wmdinsight.com<br />
INTELLIGENCE<br />
I
Forme <strong>de</strong> organizare<br />
a domeniului analizei informaţiilor<br />
în comunităţi <strong>de</strong> informaţii<br />
din spaţiul euroatlantic<br />
partea a II-a<br />
Ionel Niţu<br />
ITALIA informaţii, planul privind achiziţionarea <strong>de</strong> resurse<br />
materiale şi umane;<br />
La 3 august 2007, Italia a adoptat Legea Sistemului <strong>de</strong><br />
informaţii pentru Securitatea Republicii, prin care s- ? exercită, prin intermediul unui Oficiu pentru,<br />
a realizat reforma sistemului <strong>de</strong> securitate al acestei Inspecţie, controlul activităţii serviciilor;<br />
ţări. Actul normativ permite o verticalizare a liniei <strong>de</strong><br />
comandă spre Preşedintele Consiliului <strong>de</strong> Miniştri. ? promovează cultura <strong>de</strong> securitate şi asigură<br />
Organismul care asigură suportul acestei verticalizări comunicarea interinstituţională.<br />
<strong>de</strong>cizionale este Departamentul Informaţiilor <strong>de</strong><br />
Securitate (DIS), instituţie care înlocuieşte fostul DIS reprezintă un punct <strong>de</strong> control şi <strong>de</strong> coordonare<br />
Comitet Executiv pentru Servicii <strong>de</strong> Informaţii şi a activităţii agenţiilor <strong>de</strong> informaţii, precum şi un<br />
Securitate (CESIS). centru <strong>de</strong> analiză strategică. În cadrul actualului<br />
Noua lege stabileşte că Agenţiile vor informa sistem italian <strong>de</strong> intelligence, DIS asigură<br />
Preşedintele Consiliului <strong>de</strong> Miniştri sau Autoritatea transmiterea solicitărilor beneficiarilor către<br />
<strong>de</strong>legată prin intermediul DIS, sau direct, în caz <strong>de</strong> structurile <strong>de</strong> intelligence, furnizând, în acelaşi timp,<br />
urgenţă (serviciile pot informa oportun, în informaţii factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie în stat.<br />
sectoarele ce ţin <strong>de</strong> competenţele lor) ministrul<br />
apărării, ministrul <strong>de</strong> externe şi ministrul <strong>de</strong> interne. În structura DIS mai sunt plasate: Oficiul pentru<br />
Inspecţie, Oficiul Central al Arhivelor şi Şcoala <strong>de</strong><br />
? Studiu <strong>de</strong> caz: DIS Formare Unică, precum şi Oficiul pentru Secrete.<br />
Oficiul pentru Inspecţie în<strong>de</strong>plineşte atribuţii ce ţin<br />
Fără a fi o structură care subordonează ierarhic <strong>de</strong> verificarea activităţii serviciilor, normelor legale,<br />
agenţiile <strong>de</strong> informaţii, Departamentul Informaţiilor regulamentelor şi directivelor. Cu autorizarea şefului<br />
<strong>de</strong> Securitate în<strong>de</strong>plineşte următoarele atribuţii: Executivului, Oficiul <strong>de</strong>sfăşoară anchete privind<br />
activitatea aparatului <strong>de</strong> intelligence.<br />
? coordonează întreaga activitate <strong>de</strong> informaţii<br />
pentru securitate, verificând rezultatele activităţii Oficiul Central al Arhivelor gestionează arhivele DIS<br />
agenţiilor (AISE, AISI), transmiţând Preşedintelui şi veghează asupra exploatării arhivelor celor două<br />
Consiliului <strong>de</strong> Miniştri informaţiile şi analizele servicii, cu accent pe acces şi pe funcţionarea<br />
provenind <strong>de</strong> la instituţiile din sistemul <strong>de</strong> informaţii, acestora. Şcoala <strong>de</strong> Formare Unică asigură pregătirea<br />
realizând proiectele planurilor <strong>de</strong> căutare a personalului DIS şi al celor două agenţii.<br />
informaţiilor pe care le supune aprobării şefului<br />
Executivului, cu avizul Comitetului Interministerial În concluzie, DIS reprezintă o curea <strong>de</strong> transmisie a<br />
pentru Securitatea Republicii (CISR); directivelor autorităţilor politice şi, graţie<br />
consolidării puterii şi atribuţiilor sale, un punct <strong>de</strong><br />
? <strong>de</strong>sfăşoară activitatea <strong>de</strong> All Source Analysis (prin coordonare şi <strong>de</strong> control al activităţii celor două<br />
centralizarea <strong>de</strong> informaţii şi analize ce provin atât <strong>de</strong> agenţii.<br />
la serviciile <strong>de</strong> informaţii, cât şi <strong>de</strong> la Forţele Armate<br />
şi <strong>de</strong> Poliţie, <strong>de</strong> la alte structuri ale administraţiei Rolul natural al DIS în cadrul actualului sistem italian<br />
publice, precum şi <strong>de</strong> la organismele private care <strong>de</strong> intelligence va trebui să fie, în condiţiile unei bune<br />
culeg informaţii), elaborând analize strategice şi gestionări a resurselor şi structurilor pe care le<br />
prognoze; coordonează, cel <strong>de</strong> centru <strong>de</strong> analiză strategică,<br />
? realizează analize globale pe care le prezintă CISR; integrator al cunoaşterii specifice realizate <strong>de</strong><br />
? elaborează, în colaborare cu cele două agenţii <strong>de</strong> principalele agenţii <strong>de</strong> intelligence.<br />
martie-mai 2011 37
Comunitatea europeana <strong>de</strong> informatii <strong>de</strong> la<br />
realitate la <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat<br />
? În general, cooperarea între serviciile <strong>de</strong> informatii<br />
functioneaza în interiorul aliantelor politico-militare si<br />
priveste schimbul <strong>de</strong> informatii.<br />
În prezent, având în ve<strong>de</strong>re faptul ca mo<strong>de</strong>larea<br />
institutionala europeana înca nu a atins un grad ridicat<br />
<strong>de</strong> integrare, cooperarea între agentiile nationale <strong>de</strong><br />
informatii pastreaza un caracter bi- sau multilateral,<br />
fiind centrata pe proiecte <strong>de</strong> interes comun si oferirea<br />
<strong>de</strong> asistenta si know-how, traduse în cursuri intensive<br />
pentru lucratorii din serviciile unei tari pe cale sa îsi<br />
re<strong>de</strong>fineasca strategiile sectoriale ori nationale cu<br />
relevanta în domeniul intelligence si/sau al securitatii<br />
nationale.<br />
Din aceasta perspectiva, actualul cadru institutional <strong>de</strong><br />
asigurare a securitatii la nivelul UE reprezinta un<br />
compromis între diferite paradigme <strong>de</strong> cooperare<br />
transfrontaliera în domeniul intelligence:<br />
? cooperarea pe orizontala, prin alcatuirea unei retele<br />
prin care agentiile nationale sa poata schimba<br />
informatii direct la nivel bi- sau multinational;<br />
? asistenta pe verticala, prin existenta unor structuri <strong>de</strong><br />
securitate.<br />
Coordonarea eforturilor serviciilor <strong>de</strong> informatii ale<br />
statelor membre UE pentru asigurarea securitatii ? Studiu <strong>de</strong> caz: SEAE<br />
continentului european este realizata prin intermediul a <strong>Serviciul</strong> European <strong>de</strong> Actiune Externa reprezinta un<br />
patru mari agentii <strong>de</strong> securitate: Joint Situation Centre subiect intens <strong>de</strong>zbatut la nivel comunitar. În esenta,<br />
(SITCEN), <strong>Intelligence</strong> Division of the Military Staff SEAE va sprijini Presedintele Consiliului European,<br />
(INTDIV), European Union Satellite Centre (EUSC) presedintele si membrii Comisiei Europene pentru o<br />
si Europol, la care se alatura altele, care nu au relevanta buna coordonare a actiunii externe a UE.<br />
directa în planul informatiilor <strong>de</strong> securitate, precum:<br />
European Network and Information Safety Agency Înca insuficient conturat în prezent, este posibil ca<br />
(ENISA), Arial Safety Agency (ASA), Maritime Safety SEAE sa fie <strong>de</strong>semnat drept un serviciu autonom în<br />
Agency (MSA) etc. termeni <strong>de</strong> buget si management al personalului (care<br />
va proveni <strong>de</strong> la unele structuri comunitare, însa va<br />
?Studiu <strong>de</strong> caz: SITCEN inclu<strong>de</strong> si contributii nationale temporare ale statelor<br />
Joint Situation Centre a fost creat în 2001 <strong>de</strong> Secretarul membre).<br />
General / Inaltul Reprezentant al Consiliului Europei<br />
(SGHR) si ofera suport informational SGHR <strong>de</strong>spre SEAE ar putea inclu<strong>de</strong> Directoratul <strong>de</strong> Planificare<br />
regiunile din afara UE care prezinta interes pentru Civilo-Militara, Capacitatea Civila <strong>de</strong> Planificare si<br />
organizatia comunitara. Conducere si Statul Major Militar al UE (EUMS) cu<br />
mentinerea competentelor, procedurilor si<br />
În esenta, SITCEN reprezinta „punctul nodal” în care personalului implicat, precum si SitCen.<br />
diferite date provenite <strong>de</strong> la agentiile nationale <strong>de</strong><br />
informatii si „informatii civile” sunt sintetizate într-o Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al prerogativelor, SEAE va avea<br />
evaluare fundamentata pe toate tipurile <strong>de</strong> surse. un rol marcant în procesul <strong>de</strong> adoptare a liniei<br />
Printre putinii beneficiari ai informatiilor SITCEN se strategice europene, va contribui la planificarea<br />
numara si membrii Comitetului Politic si <strong>de</strong> Securitate, resurselor financiare ale actiunilor în domeniu.<br />
cei ai staff-ului militar european, precum si cei din<br />
Unitatea <strong>de</strong> Planificare Politica si Avertizare Timpurie Crearea SEAE din perspectiva sprijinirii înaltului<br />
(PPEWU) ori din comisiile pentru relatii externe reprezentant în activitatea <strong>de</strong> politica externa a UE, ar<br />
(precum DG Relex). putea implica sporirea cerintelor <strong>de</strong> intelligence,<br />
Coroborând informatii <strong>de</strong> la toate statele membre, inclusiv prin integrarea resurselor statelor membre.<br />
SITCEN alcatuieste un „Watchlist”, lista revazuta la În prezent, acest rol este asigurat <strong>de</strong> SitCen, care nu<br />
fiecare sase luni, prin intermediul careia sunt dispune <strong>de</strong> capacitate proprie <strong>de</strong> culegere <strong>de</strong><br />
monitorizate 25-30 <strong>de</strong> areale cu potential <strong>de</strong> criza. informatii.<br />
INTELLIGENCE
Totodata, extin<strong>de</strong>rea parteneriatelor strategice cu<br />
servicii <strong>de</strong> informatii din alte state contribuie la<br />
cresterea interactiunii si a posibilitatii <strong>de</strong> realizare a unei<br />
evaluari corecte a riscului.<br />
În ceea ce priveste evolutiile în materie <strong>de</strong> securitate la<br />
nivel comunitar, trebuie mentionat ca intrarea în<br />
vigoare a Tratatului <strong>de</strong> la Lisabona modifica<br />
perspectiva institutionala, cu implicatii pentru<br />
organizarea si functionarea organismelor europene,<br />
atributiilor acestora si - implicit - competentelor<br />
<strong>de</strong>cizionale ale organismelor nationale ale statelor<br />
membre în anumite domenii.<br />
Noul Tratat amen<strong>de</strong>aza Tratatul privind Uniunea<br />
Europeana (TEU) si Tratatul privind înfiintarea<br />
Comunitatii Europene (care <strong>de</strong>vine Tratatul privind<br />
Functionarea Uniunii Europene - TFEU). De<br />
asemenea, în textul Tratatului sunt înlocuite toate<br />
referirile din cele doua tratate anterioare la<br />
“Comunitate” sau “Comunitatea Europeana” cu<br />
referiri la “Uniune”.<br />
Preve<strong>de</strong>rile Tratatului <strong>de</strong> la Lisabona nu afecteaza în<br />
mod direct activitatea serviciilor <strong>de</strong> informatii, însa<br />
anumite modificari - care lasa o marja <strong>de</strong> interpretare -<br />
s-ar putea repercuta tangential.<br />
Din aceasta perspectiva, sunt <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>ntiat:<br />
? unificarea pilonului I (Comunitatea Europeana) si<br />
Constituirea SEAE se va traduce si printr-o cerere <strong>de</strong><br />
furnizare <strong>de</strong> intelligence catre acesta si misiunile<br />
pilonului III (Cooperarea politieneasca si judiciara în<br />
PESC/PESA care ar putea duplica aranjamentele<br />
nationale si internationale actuale privind furnizarea <strong>de</strong> materie penala, cunoscut ca JAI);<br />
intelligence catre teatrele militare si posturile<br />
diplomatice.<br />
? înfiintarea Comitetului pentru Securitate Interna<br />
Având în ve<strong>de</strong>re procesul <strong>de</strong> reconfigurare al<br />
constructiei institutionale, este posibila preluarea unor<br />
atributii ale SitCen <strong>de</strong> catre SEAE, mai ales pe<br />
dimensiunea <strong>de</strong> informare a oficialilor UE si sprijinirea<br />
COSI;<br />
Desi înca insuficient conturate, responsabilitatile COSI<br />
vor inclu<strong>de</strong> exercitarea unui anumit control, respectiv a<br />
unei coordonari a activitatilor relevante pentru<br />
realizarea securitatii interne a spatiului comunitar;<br />
obiectivelor PESC/PESA (în special pe latura<br />
operationala) sau chiar integrarea totala în SEAE. ?Crearea <strong>Serviciul</strong>ui European pentru Actiune Externa<br />
(SEAE).<br />
Concluzii<br />
Înfiintarea acestei structuri care va inclu<strong>de</strong> Centrul <strong>de</strong><br />
Situatii al Consiliului UE (principalul organism care<br />
Complexitatea mediului global <strong>de</strong> securitate, non-<br />
linearitatea înregistrata la nivelul subsistemelor<br />
componente, precum si influentele multivariate si<br />
sinergice ce actioneaza asupra acestora ofera si<br />
integreaza evaluari în problematica <strong>de</strong> securitate pe<br />
baza informatiilor furnizate <strong>de</strong> serviciile <strong>de</strong> informatii<br />
din spatiul comunitar) - are o relevanta aparte pentru<br />
activitatea serviciilor.<br />
oportunitati pentru remo<strong>de</strong>larea modalitatilor <strong>de</strong><br />
actiune ale structurilor <strong>de</strong> intelligence.<br />
Este posibil sa se realizeze o distribuire a<br />
competentelor între Comisia Europeana (COM) si<br />
Dat fiind spectrul mare <strong>de</strong> amenintari, nevoia <strong>de</strong><br />
expertiza analitica <strong>de</strong> calitate si constrângerile în<br />
alocarea resurselor impun comunitatilor <strong>de</strong> informatii<br />
sa extinda reteaua parteneriatelor peste limitele<br />
traditionale, <strong>de</strong>terminând o amplificare a cooperarii,<br />
inclusiv cu entitati din spatiul privat (care <strong>de</strong>tin<br />
cunoastere si resursele necesare pentru o buna<br />
predictie si un raspuns a<strong>de</strong>cvat).<br />
noua structura cu privire la anumite instrumente<br />
gestionate pâna în prezent numai <strong>de</strong> COM<br />
(Neighbourhood and Partnership Instrument, The<br />
Development Cooperation Instrument, The European<br />
Development Instrument etc.), pe fondul<br />
redimensionarii rolului UE în plan extern.<br />
? transformarea EUROPOL în agentie a Uniunii<br />
Europene;<br />
martie -mai 2011 39
Plasarea EUROPOL, care are atributii în domeniul unor relatii antagonice între state care apartin spatiului<br />
prevenirii si combaterii terorismului în structura european (spre exemplu Turcia, Grecia, Cipru), care vor<br />
organismelor comunitare poate conduce la <strong>de</strong>termina reticente în ceea ce priveste adâncirea<br />
consolidarea rolului si responsabilitatilor acestei cooperarii;<br />
institutii, accentuând importanta dimensiunii ? <strong>de</strong>ontologic si metodologic - dificultatile <strong>de</strong><br />
politienesti în prevenirea si combaterea terorismului (în diseminare a informatiilor, având în ve<strong>de</strong>re inerenta<br />
<strong>de</strong>trimentul abordarii preventive, axata pe activitatea <strong>de</strong> preocupare a serviciilor nationale <strong>de</strong> a-si proteja sursele<br />
intelligence): (mai ales cele umane), diversitatea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong><br />
culegere si prelucrare a datelor, precum si a clasificarii<br />
? consolidarea rolului Coordonatorului pentru diferentiate a documentelor.<br />
Contraterorism al UE (CTC); Este greu <strong>de</strong> imaginat un produs <strong>de</strong> informare coerent,<br />
În prezent, CTC are mai <strong>de</strong>graba atributii <strong>de</strong> facilitator complet si livrat la momentul oportun, rezultat din<br />
în relationarea între diferitele structuri din spatiul colationarea unor date si informatii provenite <strong>de</strong> la<br />
comunitar cu responsabilitati în domeniul terorismului. institutii cu moduri <strong>de</strong> colectare si meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> prelucrare<br />
În noua constructie comunitara, pozitia sa va creste în semnificativ diferite.<br />
importanta, capatând o greutate suplimentara în<br />
elaborarea politicilor comunitare în domeniu si ? cultural - asumarea unor valori i<strong>de</strong>ntitare comune în<br />
coordonarea unor activitati <strong>de</strong> cooperare. virtutea carora sunt culese si prelucrate informatiile la<br />
nivel supranational;<br />
? Dezbaterile actuale privind <strong>de</strong>mersul <strong>de</strong> organizare a<br />
comunitatii europene <strong>de</strong> securitate sunt centrate în jurul ? economic - preve<strong>de</strong>rile bugetare echitabile pentru toti<br />
dihotomiei recurente dintre cooperarea pe orizontala consumatorii europeni ai produselor informationale.<br />
vs. asistenta pe verticala; Mai mult, edificarea unui „centru” european <strong>de</strong><br />
Principala problema este daca mo<strong>de</strong>lul optim <strong>de</strong> informatii <strong>de</strong> securitate ar fi justificata ca urmare a<br />
functionare consta în intensificarea cooperarii dintre i<strong>de</strong>ntificarii unor „nise <strong>de</strong> informare”, respectiv a<br />
agentiile nationale <strong>de</strong> informatii sau în continuarea elaborarii unor analize integrate cu „valoare adaugata”<br />
<strong>de</strong>mersurilor <strong>de</strong> înfiintare a unei retele <strong>de</strong> agentii care sa usureze munca agentiilor nationale. I<br />
europene care sa orienteze <strong>de</strong>rularea activitatii <strong>de</strong><br />
culegere si prelucrare a informatiilor <strong>de</strong> securitate.<br />
Bibliografie<br />
Asistenta pe verticala ar presupune crearea unui<br />
organism european care sa produca propriile diagnoze<br />
?Fleisher, Craig S., Blenkhorn, David L (2001), Managing<br />
Frontiers in Competitive <strong>Intelligence</strong>, Westport, Connecticcut,<br />
si evaluari <strong>de</strong> securitate si prin care sa fie dirijate<br />
USA, Ed. Quorum Books, p.80.<br />
informatiile <strong>de</strong> la agentiile nationale. Înfiintarea unei<br />
asemenea institutii <strong>de</strong>riva din necesitatea <strong>de</strong>: ?Victory C. Bernard (2002), Mo<strong>de</strong>rnizing <strong>Intelligence</strong>: Structure<br />
and Change for the 21st Century, National Institute for Public<br />
? adaptare a diagnozelor si evaluarilor rezultate din Policy, disponibil la www.nipp.org.<br />
culegerea si prelucrarea informatiilor la nevoile curente<br />
?Abram N. Shulsky; Gary J. Schmitt (2008), Razboiul tacut.<br />
ale beneficiarilor din UE;<br />
Introducere în universul informatiilor secrete, Ed. Polirom,<br />
Iasi, p.58.<br />
? coordonare a eforturilor <strong>de</strong> asigurare a securitatii la<br />
nivelul UE, în conditiile emergentei unor noi forme <strong>de</strong> ?George J. Tenet (2010), În mijlocul furtunii: anii mei la CIA, Ed.<br />
amenintare (conjuncturale si tot mai difuze).<br />
Scripta, Bucuresti, p.355.<br />
Principalele obstacole în edificarea unui „centru”<br />
european <strong>de</strong> informatii <strong>de</strong> securitate sunt generate <strong>de</strong> ?http://interactive.cabinetoffice.gov.uk/documents/security/<br />
national_security_strategy.pdf<br />
aspecte <strong>de</strong> ordin:<br />
? www.mi5.gov.uk<br />
? conceptual - absenta unei congruente politice la nivel<br />
european cu privire la cedarea catre un for ?www.mi-6.gov.uk<br />
supranational european a prerogativelor nationale<br />
privind asigurarea securitatii;<br />
?www.gchq.gov.uk<br />
www.mod.uk<br />
? tehnologic - dificultatile crearii unei retele securizate<br />
?http://en.wikipedia.org/wiki/Joint_<strong>Intelligence</strong>_Committee<br />
<strong>de</strong> comunicare si stocare a datelor si informatiilor <strong>de</strong> _(United_Kingdom)<br />
securitate, <strong>de</strong>stinate inclusiv diseminarii informatiilor<br />
catre potentialii beneficiari; ?http://cryptome.org/uk-intel.doc<br />
? organizational - congruenta limitata dintre producator<br />
(agentie supranationala) si beneficiari (functionari<br />
europeni, dar si autoritati nationale), precum si existenta<br />
INTELLIGENCE<br />
?http://en.wikipedia.org/wiki/Joint_Terrorism_Analysis_Cen<br />
tre<br />
?http://en.wikipedia.org/wiki/Joint_Situation_Centre
ASCENSIUNEA CHINEI<br />
către statutul <strong>de</strong> superputere<br />
Ionut-Cristian Dumitru<br />
Daca anii 1990 au reprezentant având ca slogan “Îmbogatiti-va, dar<br />
<strong>de</strong>ceniul unipolarismului american, cu glorie!”, noul sistem permitând<br />
perioada 2000-2010 a evi<strong>de</strong>ntiat initiativa privata, exportul în tarile<br />
ascensiunea puterilor emergente: capitaliste si atragerea <strong>de</strong> capital din<br />
China, Rusia, India si Brazilia, dintre aceste tari, <strong>de</strong>schizând astfel piata<br />
care cel mai rapid spre statutul <strong>de</strong><br />
superputere se îndreapta Republica<br />
chineza.<br />
Populara China. În perioada 1980-2000, bazându-se<br />
pe forta <strong>de</strong> munca ieftina, o industrie<br />
Reteta chineza “Îmbogatiti-va, construita rapid si ieftin, export masiv<br />
dar cu glorie!” <strong>de</strong> produse contrafacute si atragerea<br />
<strong>de</strong> investitii straine, China a avut o<br />
La 1 octombrie 1949, Mao Zedong, crestere economica spectaculoasa si a<br />
li<strong>de</strong>rul Partidului Comunist Chinez<br />
(P.C.C.), a proclamat Republica<br />
acumulat un capital impresionant.<br />
Populara China. Fiind în conflict Dupa anul 2001, profitând <strong>de</strong> faptul<br />
i<strong>de</strong>ologic atât cu Uniunea Sovietica ca atentia lumii era axata pe “razboiul<br />
cât si cu puterile capitaliste împotriva terorismului”, statul chinez<br />
occi<strong>de</strong>ntale, China a fost izolata pe<br />
plan international pâna în anii 1970.<br />
Izolarii i s-a adaugat si o situatie<br />
si-a început expansiunea globala.<br />
Razboiul resurselor<br />
economica <strong>de</strong>zastruoasa cauzata <strong>de</strong> Pentru a-si asigura accesul la resursele<br />
initiativele lui Mao, precum “Marele energetice, China a propus sistemul<br />
salt înainte” din 1956 care avea ca “tehnologie contra resurse”, prin care<br />
scop egalarea Occi<strong>de</strong>ntului în platile pentru constructia <strong>de</strong><br />
productia <strong>de</strong> otel aceasta ducând la infrastructura (drumuri, cai ferate,<br />
supraproductie* si la moartea a cca aeroporturi etc.) în state din lumea a<br />
20-30 milioane <strong>de</strong> oameni. treia, pot fi facute în materii prime si<br />
nu în bani. Cu suficiente resurse <strong>de</strong><br />
De asemenea, “Revolutia culturala” investit în strainatate, Beijingul si-a<br />
din anii 1960 a dus tara în pragul unui asigurat astfel necesarul <strong>de</strong> materii<br />
razboi civil, fiind nevoie <strong>de</strong> prime pentru sustinerea trendului<br />
interventia armatei pentru restabilirea<br />
ordinii.<br />
ascen<strong>de</strong>nt al economiei chineze.<br />
Prima tinta a fost Africa, statul chinez<br />
Dupa moartea lui Mao, în 1972, la tintind rezervele <strong>de</strong> petrol si gaze ale<br />
conducerea Chinei vine Deng continentului negru si investind cca<br />
Xiaoping. Acesta pune capat 31 miliar<strong>de</strong> dolari în Africa <strong>de</strong> Sud,<br />
practicilor maoiste si staliniste si Congo si Niger si anulând datoriile a<br />
introduce un nou sistem economic, 31 <strong>de</strong> tari africane.<br />
martie-mai 2011 41
În America Latina, în anul 2009, investitiile chineze financiare, China fiind pregatita sa cumpere 4 - 5<br />
reprezentau doar 1% din totalul investitiilor straine, iar miliar<strong>de</strong> euro din datoriile acestora. Prin ajutorul<br />
în prezent China este al doilea partener comercial al chinez, respectivele tari pot ajunge sa-si piarda<br />
tarilor din regiune dupa S.U.A., anul trecut statul asiatic in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta financiara fata <strong>de</strong> puterea asiatica.<br />
investind cca. 17 miliar<strong>de</strong> euro, în special în scopul<br />
achizitionarii <strong>de</strong> materii prime. Paralel cu preluarea datoriilor, în noiembrie 2010,<br />
Rusia si China au renuntat la dolar în comertul<br />
De asemenea, guvernul chinez a investit 83 miliar<strong>de</strong> international, anuntând ca în continuare îsi vor folosi<br />
dolari în industria petroliera din Orientul Mijlociu si a mone<strong>de</strong>le nationale, ceea ce va slabi substantial<br />
<strong>de</strong>clansat un program <strong>de</strong> investitii inclusiv în Europa - influenta americana în sfera comerciala internationala.<br />
în Bulgaria în domeniul infrastructurii si industriei <strong>de</strong><br />
automobile, în Ucraina, dar si în tari din Occi<strong>de</strong>nt.<br />
Asaltul informatic<br />
Urmatoare tinta pare sa fie Asia Centrala, un<strong>de</strong> însa<br />
profiturile trebuie sa le împarta cu Fe<strong>de</strong>ratia Rusa în În ve<strong>de</strong>rea obtinerii <strong>de</strong> tehnologii necesare pentru a<br />
functie <strong>de</strong> preve<strong>de</strong>rile Organizatiei <strong>de</strong> Cooperare <strong>de</strong> la compensa <strong>de</strong>calajul fata <strong>de</strong> puterile occi<strong>de</strong>ntale,<br />
Shanghai. structurile informative ale statului chinez au lansat un<br />
a<strong>de</strong>varat razboi cibernetic în ve<strong>de</strong>rea obtinerii <strong>de</strong><br />
informatii, în special din domeniul industrial, dar<br />
Ofensiva monetara vizând si domeniile politic, social si militar.<br />
Având o moneda atent controlata <strong>de</strong> stat, nu lasata Desi în prima faza au fost vizate doar tarile din Asia <strong>de</strong><br />
libera pe piata, precum dolarul sau euro, China Sud si <strong>de</strong> Sud-Est, ofensiva informatica a fost<br />
dove<strong>de</strong>ste o veritabila stabilitate financiara ceea ce i-a îndreptata si împotriva Occi<strong>de</strong>ntului. În S.U.A. au fost<br />
conferit o a<strong>de</strong>varata forta pe pietele planetei. vizate Departamentul <strong>de</strong> Stat, Pentagonul dar cel mai<br />
important atac a fost îndreptat împotriva companiei<br />
În prima faza, China s-a orientat catre cel mai îndatorat Google în 2010. De asemenea, oameni <strong>de</strong> afaceri<br />
stat din lume, Statele Unite, achizitionând <strong>de</strong> la acesta britanici aflati în <strong>de</strong>legatii în R.P. China au primit<br />
obligatiuni guvernamentale, ajungând în 2010 sa <strong>de</strong>tina “cadou” stick-uri USB infectate cu un virus Troian care<br />
883,5 miliar<strong>de</strong> dolari din datoriile S.U.A.. În <strong>de</strong>cembrie în momentul în care se instala în calculator permitea ca<br />
2010, guvernul chinez a anuntat ca este dispus sa acesta sa fie controlat <strong>de</strong> la distanta. Guvernul german<br />
cumpere o mare cantitate din obligatiunile <strong>de</strong> stat ale s-a plâns ca pier<strong>de</strong> anual 5 miliar<strong>de</strong> euro si 30 000 locuri<br />
tarilor din U.E. care se confrunta cu mari probleme <strong>de</strong> munca <strong>de</strong> pe urma atacurilor cibernetice.<br />
INTELLIGENCE
Spionajul electronic a afectat 103 tari si 1295 <strong>de</strong> Totodata, Uniunea Europeana si Statele Unite ale<br />
computere, iar specialistii au <strong>de</strong>tectat ca atacurile au Americii vor fi <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte financiar <strong>de</strong> puterea<br />
provenit <strong>de</strong> la servere aflate în provinciile chineze asiatica, care va face presiuni asupra acestora pentru a-si<br />
Hainan, Guangdong si Sichuan. Cum era <strong>de</strong> asteptat,<br />
Guvernul chinez neaga ca ar fi initiatorul acestor<br />
acoperi creditele cu tehnologii.<br />
actiuni. Pe plan militar nu este exclusa o prezenta militara în<br />
Africa si una în America <strong>de</strong> Sud (cel mai probabil în<br />
Puterea militara<br />
Armata Populara <strong>de</strong> Eliberare a Chinei este în prezent<br />
Venezuela), precum si o extin<strong>de</strong>re a proiectiei puterii<br />
navale în Oceanul Pacific.<br />
cea mai mare armata din lume, având încadrati 2185, Desi S.U.A. si U.E. par a nu avea un plan concret <strong>de</strong><br />
000 <strong>de</strong> ofiteri, subofiteri, soldati si angajati civili. contracarare a expansiunii chineze, aceasta se va lovi cel<br />
Aceasta masiva forta este sustinuta <strong>de</strong> un buget estimat mai probabil <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>rea celorlalte puteri emergente -<br />
la 150 miliar<strong>de</strong> dolari anual. Pe lânga armata regulata, India, Rusia si Brazilia, în felul acesta dupa 2020 este<br />
China mai <strong>de</strong>tine si o puternica forta <strong>de</strong> securitate posibil ca guvernul chinez sa adopte o politica <strong>de</strong><br />
interna, Militia Înarmata a Poporului, care ar fi echilibru, sau va avea loc o noua reîmpartire a sferelor<br />
încadrata cu 600.000 <strong>de</strong> oameni. <strong>de</strong> influenta în lume, între S.U.A., U.E. si puterile<br />
emergente.<br />
Desi fortele terestre si navale ale statului chinez nu au<br />
parasit niciodata teritoriul national, puterea asiatica<br />
<strong>de</strong>zvolta tehnologii avansate în special în aviatie si<br />
rachete. În prezent, este în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>rulare proiectul<br />
unei rachete <strong>de</strong> croaziera care va avea capacitatea sa<br />
distruga un portavion, aceasta arma urmând sa<br />
conteste prezenta americana în jumatatea asiatica a<br />
Oceanului Pacific.<br />
Prognoze Bibliografie<br />
Având în ve<strong>de</strong>re trendul cresterii economice din ultimii<br />
ani, este <strong>de</strong> asteptat ca, în 2020, R.P. China sa ajunga<br />
prima putere economica a lumii si sa fie principalul<br />
investitor si partener comercial în Africa, America<br />
Latina si Asia si printre cei mai importanti în Europa.<br />
I<br />
? www.trenduri.blogspot.com<br />
? www.hotnews.ro<br />
? www.stratfor.com<br />
martie-mai 2011 43
Politica <strong>de</strong> securitate adoptată la nivelul Uniunii ameninţări, în raport cu cele manifestate în timpul<br />
Europene izvorăşte din profunda conştientizare a Războiului Rece, nu este pur militară, contracararea<br />
actorilor statali componenţi că, în absenţa unui sistem acestora necesită “o combinaţie/un mix <strong>de</strong><br />
multilateral eficient <strong>de</strong> cooperare inter, intrastatală, instrumente”.<br />
instituţională, nu se poate asigura climatul necesar Proliferarea<br />
progresului global. Ea urmează două linii directoare,<br />
trasate, pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong> conceptul <strong>de</strong> “responsabilitate Poate fi urmărită prin controlul exporturilor şi eliminată<br />
<strong>de</strong> a proteja”, adoptat <strong>de</strong> O.N.U. şi, pe <strong>de</strong> o alta, <strong>de</strong> cel <strong>de</strong> prin exercitarea unor presiuni la nivel politic, economic<br />
“securitate a persoanei” care acordă prioritate şi <strong>de</strong> altă natură, în paralel cu abordarea cauzelor politice<br />
individului şi nu statului. <strong>de</strong>terminante.<br />
În acest context, în Strategia Europeană <strong>de</strong> Securitate, Terorismul<br />
adoptată la data <strong>de</strong> 12 <strong>de</strong>cembrie 2003, sub titlul “O<br />
Europă mai sigură într-o lume mai bună”, sunt <strong>de</strong>finite Consi<strong>de</strong>rat o ameninţare strategică cu grad exponenţial<br />
“ameninţările cheie”, a căror prevenire, susţinută prin <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re favorizată <strong>de</strong> operaţiuni complexe<br />
aportul consecvent al serviciilor specializate, reprezintă specifice criminalităţii organizate, poate fi eradicat prin<br />
raţiunea <strong>de</strong> a exista a întregii arhitecturi europene <strong>de</strong> implementarea unor strategii acţionale conjugate care să<br />
securitate. implice simultan serviciile <strong>de</strong> informaţii, organele<br />
poliţieneşti, judiciare, militare.<br />
Pentru a elimina forţele care promovează principii şi<br />
atitudini dăunătoare mediului <strong>de</strong> securitate regional şi Eşecul statal<br />
transatlantic - perpetuând terorismul, proliferarea<br />
armelor <strong>de</strong> distrugere în masă, conflictele regionale, Cu efecte semnificative <strong>de</strong> subminare a guvernanţei<br />
imposibilitatea recuperării în urma eşecului statal, globale şi <strong>de</strong> creare a unui context <strong>de</strong> instabilitate<br />
criminalitatea organizată - experţii europeni în materie regională, eliminarea sa poate solicita instrumente<br />
<strong>de</strong> securitate propun o abordare complexă a militare pentru restabilirea ordinii - perturbate prin<br />
problemelor generate <strong>de</strong> neglijarea unor semnale <strong>de</strong>clanşarea conflictului civil - şi mijloace <strong>de</strong> asistenţă<br />
minimale anticipative. Întrucât niciuna dintre noile umanitară, pentru a gestiona crizele inerente imediate.<br />
INTELLIGENCE<br />
Ilie Tudor Ciuflea Ciuflea
Conflictele regionale European din 19 februarie 2009 privind strategia<br />
europeana <strong>de</strong> securitate si PESA. Documentul în cauza<br />
Daca în conflictele regionale se impun solutii politice, confirma disponibilitatea unanima a statelor<br />
interventiile militare si o politie eficienta pot fi necesare componente ale Uniunii <strong>de</strong> a constitui unul dintre cele<br />
în faza post-conflict. Instrumentele economice servesc mai complexe sisteme <strong>de</strong> securitate din lume, prin<br />
pentru reconstructie, iar gestionarea civila a crizelor întarirea parteneriatelor cu mari actori ai scenei relatiilor<br />
contribuie la restaurarea guvernarii. internationale. Este, totodata, o dovada irefutabila a<br />
consecventei cu care se abor<strong>de</strong>aza actualele probleme<br />
În esenta, întreg angrenajul <strong>de</strong> securitate pus în miscare ale omenirii din perspectiva solutionarii acestora pentru<br />
la nivelul Uniunii Europene vizeaza sa asigure a nu se <strong>de</strong>zvolta în amenintari, factori <strong>de</strong> risc, care, odata<br />
materializarea a trei obiective strategice: “contributia la potentati, sa <strong>de</strong>vina iminente reale si sa produca<br />
stabilitatea si la buna guvernare în vecinatatea imediata” <strong>de</strong>stabilizari, conflicte armate sau sa permita<br />
a granitelor europene; instituirea “unei ordini manifestarea unor interese adverse unei ordini bazate<br />
internationale bazate pe multilateralism eficace”; pe normele si principiile dreptului international.<br />
“consolidarea capacitatii <strong>de</strong> a raspun<strong>de</strong> a<strong>de</strong>cvat noilor<br />
amenintari”. Concluzii<br />
Stabilitatea si buna guvernare Esenta politicilor, strategiilor, doctrinelor europene <strong>de</strong><br />
securitate centreaza în prim-plan omul, ceea ce le<br />
Obiectivul implica extin<strong>de</strong>rea zonei <strong>de</strong> securitate din confera rezonante diacronice umanist-renascentiste. În<br />
proximitatea Europei si adoptarea tuturor masurilor plan sincronic, cetateanul mo<strong>de</strong>rn beneficiaza <strong>de</strong> un<br />
necesare pentru acordarea acelui grad <strong>de</strong> expertiza care cadru în care institutiile statului cauta permanent sa<br />
sa asigure ca statele din Europa <strong>de</strong> Est, Balcanii <strong>de</strong> Vest implice proactiv membrii comunitatii în procesul <strong>de</strong><br />
si din zona Mediteranei sunt bine guvernate. sustinere a apararii europene, abordând problematica<br />
Concomitent, este necesara continuarea si <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> complexa a relatiilor internationale pe un<br />
implicarii organismelor europene <strong>de</strong> securitate în fundal <strong>de</strong> transparenta, rentabilitate, responsabilitate<br />
solutionarea conflictului arabo-israelian. parlamentara si respectare a legislatiei internationale în<br />
domeniul drepturilor omului si dreptului international<br />
Ordinea internationala bazata pe un umanitar.<br />
multilateralism eficace<br />
Aspectele respective sunt întarite în Strategia <strong>de</strong><br />
Conexat primului obiectiv, aduce un element <strong>de</strong> noutate Securitate Interna a UE, adoptata în februarie 2010 în<br />
întrucât pune în discutie eforturile conjugate pe care cadrul careia sunt re<strong>de</strong>finite/reconceptualizate<br />
institutiile internationale abilitate trebuie sa le <strong>de</strong>puna principalele obiective <strong>de</strong> securitate: <strong>de</strong>structurarea<br />
cu scopul raspândirii bunei guvernari, al combaterii retelelor infractionale, prevenirea terorismului si<br />
coruptiei si abuzului <strong>de</strong> putere, astfel încât sa se mentina combaterea radicalizarii si a recrutarii <strong>de</strong> militanti<br />
permanent un climat <strong>de</strong> legalitate si respectare a islamisti, cresterea nivelului <strong>de</strong> securitate pentru<br />
drepturilor omului. cetateni si întreprin<strong>de</strong>ri în spatiul cibernetic,<br />
consolidarea securitatii frontierelor, ce se va concretiza<br />
Capacitatea <strong>de</strong> raspuns la amenintarile <strong>de</strong> tip nou prin înfiintarea Sistemului European <strong>de</strong> Supraveghere a<br />
Frontierelor (EUROSUR - 2011), cresterea capacitatii<br />
Tipologia acestui raspuns a inclus setul <strong>de</strong> masuri Europei <strong>de</strong> gestionare a situatiilor <strong>de</strong> crize si <strong>de</strong>zastre. I<br />
antiteroriste adoptat dupa 11 septembrie 2001,<br />
consolidarea masurilor <strong>de</strong> neproliferare a armelor <strong>de</strong><br />
distrugere în masa si furnizarea <strong>de</strong> asistenta statelor cu<br />
structuri instabile din Balcani, Afganistan, Timorul <strong>de</strong><br />
Est si Africa. Strategia <strong>de</strong> reactie prompta si eficienta la<br />
noile amenintari este fundamentata si orientata în<br />
acceptia în care acestea se produc la mari distante (fiind<br />
necesara amplasarea dispozitivelor informativ-militare Bibliografie<br />
în strainatate), în ritm mult mai dinamic (ceea ce<br />
necesita relocarea accentului pe componenta ?Strategia europeana <strong>de</strong> securitate - www.consilium.europa.eu<br />
preventiva a crizelor) si în conditii complexe,<br />
globalizante (aspect care incumba adoptarea unor<br />
?Rezolutia Parlamentului European din 19 februarie 2009<br />
p r i v i n d s t r a t e g i a e u r o p e a n a d e s e c u r i t a t e<br />
solutii complementare din sfera controlului<br />
www.europarl.europa.eu<br />
exporturilor si chiar a exercitarii unor presiuni <strong>de</strong> natura<br />
economica, politica, militara). ?Cioculescu, Filip Serban - Bruxelles 2003 - Strategia <strong>de</strong><br />
Orientarile <strong>de</strong> securitate statuate în Strategia din 2003 securitate a Uniunii Europene www.ceeol.com<br />
au fost mai consistent atinse în Rezolutia Parlamentului<br />
martie-mai 2011 45
Capabilitatea<br />
Asistam la o extin<strong>de</strong>re fara prece<strong>de</strong>nt a retelelor <strong>de</strong> utilizarea <strong>de</strong> resurse din domeniul comunicatiilor ţi<br />
comunicatii, <strong>de</strong>terminata în principal <strong>de</strong> multitudinea informaticii în scopul intimidarii sau constrângerii<br />
serviciilor atractive <strong>de</strong> retea puse la dispozitia semenilor. Inci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong> securitate din IT&C se înscriu<br />
utilizatorilor, miniaturizarea ţi pretul accesibil al în domeniul INFOSEC sau mai nou, conform<br />
resurselor <strong>de</strong> stocare-procesare-informare, simplitatea conceptelor mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> securitate, şi <strong>de</strong><br />
folosirii echipamentelor ţi a programelor informatice INFORMATION ASSURANCE, respectiv sunt<br />
performante. Proportional cu aceste oferte comerciale, inci<strong>de</strong>nte legate <strong>de</strong> compromiterea informatiei<br />
numarul <strong>de</strong> utilizatori este în continua creţtere. vehiculate în format electronic, dar ţi a resurselor ţi a<br />
serviciilor <strong>de</strong> sistem, resurse ţi servicii care participa la<br />
În prezent, multe vulnerabilitati ale retelelor <strong>de</strong> vehicularea informatiilor.<br />
comunicatii sunt uţor <strong>de</strong> exploatat, iar oamenii ţi<br />
organizatiile <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni se pot conecta la aceste Aceste inci<strong>de</strong>nte vizeaza atacuri la adresa obiectivelor<br />
retele, dincolo <strong>de</strong> granitele nationale. De asemenea, securitatii informatiilor: confi<strong>de</strong>ntialitatea, integritatea,<br />
tehnologia informatiei permite cu uşurinta ascun<strong>de</strong>rea disponibilitatea, autenticitatea ţi ne-repudierea care<br />
locului şi i<strong>de</strong>ntitatii persoanelor ţi organizatiilor care constituie elemente <strong>de</strong> baza ale conceptului<br />
profita <strong>de</strong> aceste vulnerabilitati. INFORMATION ASSURANCE.<br />
Instrumente ţi resurse <strong>de</strong> atac pot fi gasite cu uţurinta Inci<strong>de</strong>ntele IT <strong>de</strong> securitate au loc în egala masura atât<br />
chiar şi pe INTERNET. Totodata, sunt <strong>de</strong>scoperite ţi în retele clasificate ţi sensibile cât ţi în cele publice. Din<br />
exploatate permanent noi vulnerabilitati ale retelelor. prima categorie fac parte unele retele guvernamentale<br />
Mai mult <strong>de</strong>cât atât, interconectarea retelelor ţi sau apartinând unor organizatii <strong>de</strong> stat sau private,<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta tot mai crescuta <strong>de</strong> aceste infrastructuri fac precum ţi retele cu întin<strong>de</strong>re internationala ale NATO,<br />
din activitatea în retea o perspectiva atractiva pentru UE sau ale altor organizatii.<br />
hackeri, crackeri, pentru cei care se ocupa cu culegerea<br />
<strong>de</strong> informatii, etc... La categoria retelelor publice, INTERNETUL este cea<br />
mai reprezentativa ţi cea mai mare retea (este cazul sa<br />
Atacul cibernetic se consuma în liniţte ţi, cu cât reteaua mentionam aici ca aceasta retea tranziteaza şi informatii<br />
este mai extinsa, cu atât este mai dificil <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificat clasificate, dar în stare criptata), <strong>de</strong>venita structura<br />
ulterior, locul, dar mai ales autorul atacului. Este o globala (cyberspace) care conecteaza milioane <strong>de</strong> retele,<br />
provocare asimetrica, imorala şi revoltatoare. sute <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> calculatoare personale, precum ţi o<br />
Utilizarea cu rea-vointa a tehnologiei informatiei, în multime <strong>de</strong> alte dispozitive cum ar fi telefoane mobile,<br />
cazul în care este afectata economia sau starea <strong>de</strong> PDA-uri, ţ.a. Aceasta retea globala, pe lânga faptul ca<br />
siguranta a populatiei, face ca profilul atacului ofera un tezaur informational, are un rol <strong>de</strong>terminant în<br />
cibernetic sa aiba uneori trasaturi <strong>de</strong> actiune terorista functionarea eficienta a diverselor domenii: afaceri,<br />
(terorism cibernetic). banci, comert, administratie publica, chiar ţi în aparare<br />
ţi siguranta nationala.<br />
Terorismul cibernetic consta în atacuri cibernetice care<br />
folosesc computerul şi reteaua <strong>de</strong> comunicatii pentru a Toate aceste retele, publice ţi clasificate, la care şi<br />
cauza prejudicii <strong>de</strong> proportii, pentru a genera teama sau România este parte, sunt în <strong>de</strong>finitiv structuri <strong>de</strong>schise<br />
pentru a intimida societatea pentru un tel i<strong>de</strong>ologic. la care se adauga noi ţi noi subretele ţi echipamente.<br />
Conform FBI, terorismul cibernetic este <strong>de</strong>finit ca fiind<br />
INTELLIGENCE<br />
CERT<br />
vs.<br />
agresiunea cibernetica în spatiul euro-atlantic<br />
Gabriel Curculescu, Mircea Ştefan
Astfel, noile performante ale tehnologiei informatiei Emergency Response Team), <strong>de</strong>şi în prezent se<br />
din care amintim retelele virtuale, arhitectura orientata folosesc mai multe abrevieri pentru aceasta<br />
pe servicii, cloud computing, grid computing, capabilitate, mult mai a<strong>de</strong>cvate şi care corespund<br />
fe<strong>de</strong>ration of networks, etc... ofera o larga <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, abilitatilor pe care le au aceste sisteme mo<strong>de</strong>rne.<br />
punând la dispozitie tot mai multe servicii, care atrag<br />
noi ţi noi utilizatori. Dar avantajele acestei arhitecturi în Pornind <strong>de</strong> la <strong>de</strong>pistarea ţi procesarea inci<strong>de</strong>ntelor <strong>de</strong><br />
continua extin<strong>de</strong>re în folosul utilizatorilor, al circulatiei securitate IT, principalele obiective CERT sunt:<br />
fluente a informatiei, se izbesc <strong>de</strong> cealalta fateta, aceea a ?analiza amenintarilor ţi vulnerabilitatilor cibernetice ţi<br />
slabirii controlului asupra sistemelor în general, asupra contracararea sau reducerea acestora;<br />
resurselor ţi serviciilor oferite prin intermediul ?diseminarea informatiilor <strong>de</strong> avertizare precum ţi<br />
retelelor. recomandari <strong>de</strong>spre amenintari cibernetice <strong>de</strong>pistate.<br />
Asupra acestor infrastructuri, are loc un numar<br />
impresionant <strong>de</strong> tentative <strong>de</strong> agresiune, venite din<br />
interiorul organizatiilor sau din afara. Multe dintre<br />
acestea se finalizeaza în atacuri care se pot situa pe o<br />
paleta larga, începând cu ţicanari marunte, pâna la fapte<br />
penale, unele ajungând sa fie <strong>de</strong> foarte mare gravitate.<br />
În functie <strong>de</strong> valoarea tintei catre care se îndreapta<br />
atacul ţi <strong>de</strong> severitatea acestuia, reactia se poate limita<br />
doar la unele remedieri tehnice sau procedurale<br />
efectuate <strong>de</strong> structura IT dintr-o organizatie sau la<br />
remedieri aplicate în infrastructurile care furnizeaza<br />
servicii critice pentru bunastarea cetatenilor (cyber<br />
<strong>de</strong>fence), uneori putând fi necesara chiar luarea unor<br />
<strong>de</strong>cizii <strong>de</strong> autoritatile guvernamentale.<br />
Astfel, capabilitatea <strong>de</strong> raspuns la inci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong><br />
securitate IT se înscrie printre altele ţi în domeniul mult<br />
mai larg al apararii infrastructurilor critice, ţi al<br />
combaterii terorismului (<strong>de</strong> tip cibernetic).<br />
În planul reactiei, initiativa CERT, ca întreprin<strong>de</strong>re <strong>de</strong><br />
mare anvergura, penetreaza sferele <strong>de</strong> agresiune<br />
prezentate anterior.<br />
În actualul context international, în care aproape toate<br />
statele lumii au implementat sisteme CERT mai mici<br />
sau mai mari, ba chiar crearea acestor sisteme a început<br />
sa <strong>de</strong>vina o cerinta la nivel <strong>de</strong> aliante şi organizatii<br />
interstatale, o prima necesitate pentru un stat membru<br />
în astfel <strong>de</strong> aliante este crearea unei initiative CERT <strong>de</strong><br />
anvergura nationala.<br />
Atacul cibernetic este fara frontiere, iar asigurarea În al doilea rînd, aceasta capabilitate CERT, ar trebui sa<br />
securitatii retelelor şi a tranzactiilor prin astfel <strong>de</strong> acopere cât mai mult (preferabil tot) din spatiul<br />
megaretele reprezinta cea mai mare provocare în acest cibernetic national. În functie <strong>de</strong> marimea tarii, dar mai<br />
domeniu.<br />
ales <strong>de</strong> multi alti factori, aceasta acoperire ar putea fi<br />
Apararea cibernetica implica protectia retelelor realizata <strong>de</strong> un singur sistem CERT unitar national, sau<br />
împotriva unui spectru larg <strong>de</strong> atacuri, <strong>de</strong> la atacuri <strong>de</strong> mai multe sisteme CERT mari.<br />
minore <strong>de</strong> tip „spam” pâna la cele majore cum ar fi<br />
atacul cu coduri malitioase (viruţi, viermi,...), accesul<br />
neautorizat în sistem (intruziunea), blocarea sau<br />
distrugerea unui serviciu al sistemului, spionajul,<br />
falsificarea autenticitatii ţ.a.<br />
Aceste atacuri pot fi prevenite sau minimizate în efect<br />
dar sunt ţi cazuri când, în prima faza, nu pot fi stavilite.<br />
În consecinta, crearea capabilitatii <strong>de</strong> raspuns la<br />
inci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> securitate din retelele <strong>de</strong> comunicatii, adica<br />
implementarea unei capabilitati CERT, <strong>de</strong>vine un scop<br />
indispensabil în societatea actuala.<br />
Pe parcursul acestui articol vom folosi numai<br />
<strong>de</strong>numirea traditionala <strong>de</strong> CERT (Computer<br />
martie-mai 2011 47
eprezinta totalitatea utilizatorilor (entitati sau<br />
persoane) arondati la serviciile CERT furnizate <strong>de</strong><br />
Unitatea respectiva. Deci o Unitate CERT bine<br />
închegata, care <strong>de</strong>sfaşoara servicii CERT pentru<br />
organizatia care a creat-o, poate sa presteze astfel <strong>de</strong><br />
servicii şi pentru alte organizatii (pe baza <strong>de</strong><br />
abonament), care <strong>de</strong>tin un minim subsistem CERT, dar<br />
nu au personal calificat. De asemenea, pot exista Unitati<br />
CERT in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte (nu neaparat create într-o<br />
organizatie gazda), care presteaza sevicii CERT pentru<br />
un oarecare numar <strong>de</strong> abonati.<br />
Fig.3 Structură CERT zonală<br />
Serviciile CERT pe care le poate furniza o Unitate<br />
Prin spatiul cibernetic national întelegem totalitatea CERT sunt:<br />
retelelor (<strong>de</strong> fapt a Sistemelor Informatice şi <strong>de</strong> ?Servicii reactive<br />
Comunicatii SIC cu utilizatori ficşi şi mobili) care<br />
apartin diferitelor organizatii, retele care sunt conectate ?Servicii proactive (<strong>de</strong> prevenire)<br />
la infrastructuri nationale sau internationale <strong>de</strong><br />
comunicatii. (Desigur ca nu exclu<strong>de</strong>m <strong>de</strong>finitiv retelele ?Servicii privind managementul calitatii securitatii<br />
izolate, neconectate în niciun fel dar, nu acestea sunt <strong>de</strong><br />
prim interes pentru sistemele CERT).<br />
Diferenta dintre serviciile reactive ţi cele proactive<br />
consta în faptul ca serviciile proactive au ca obiectiv<br />
O structura CERT este alcatuita din mai multe Unitati prevenirea inci<strong>de</strong>ntelor, în timp ce serviciile reactive au<br />
şi CERT şi din Centre <strong>de</strong> Management CERT. În cele ca obiectiv tratarea inci<strong>de</strong>ntelor ţi micţorarea daunelor<br />
mai multe cazuri functioneaza mai multe Centre <strong>de</strong> produse <strong>de</strong> acestea.<br />
Manag ement (civil, militar, educational,<br />
guvernamental, sanatate, ...) unele având acelaşi rang,<br />
iar altele fiind situate ierarhic.<br />
Unitatea CERT sta la baza structurii şi este o entitate<br />
care se înfiinteaza <strong>de</strong> regula în acele organizatii care<br />
<strong>de</strong>tin retele (Sisteme Informatice şi <strong>de</strong> Comunicatii SIC<br />
cu utilizatori ficşi şi/sau mobili) care sunt conectate la o<br />
infrastructura nationala sau internationala <strong>de</strong><br />
comunicatii.<br />
Unitatile CERT constau într-o dotare tehnica specifica<br />
CERT, plus o stuctura organizationala. Dotarea<br />
tehnica (subsistemul CERT) înseamna echipamente<br />
hardware şi programe software care se instaleaza în<br />
reteaua operationala pe care o exploateaza organizatia Serviciile reactive sunt din categoria raspunsurilor la<br />
respectiva, fara a-i fi afectata functionarea. Dintre solicitarile <strong>de</strong> asistenta, sunt reactii fata <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>ntele<br />
acestea, mentionam: firewall, IDS/IPS, sistem reclamate <strong>de</strong> la clientela CERT ţi în general reactii fata<br />
antivirus, server <strong>de</strong> baza <strong>de</strong> date <strong>de</strong> securitate, agenti <strong>de</strong> orice alte amenintari ţi atacuri împotriva SIC-urilor.<br />
software instalati pe router, pe firewall, pe serverele<br />
DNS, WEB, E-Mail şi <strong>de</strong> aplicatii, etc... , un server cu Anumite servicii <strong>de</strong> reactie pot fi initiate prin<br />
rol <strong>de</strong> Net Security Manager, etc... (Tot la capitolul notificarea venita <strong>de</strong> la un tert sau prin vizualizarea logsecuritate<br />
amintim ca se mai pot adauga semnatura urilor, a alertelor <strong>de</strong> monitorizare sau prin semnalari <strong>de</strong><br />
electronica, certificarea semnaturii, sistem criptografic, la IDS-uri şi <strong>de</strong> la agentii software instalati.<br />
protectie TEMPEST daca este cazul, etc ...).<br />
În principal, aceste servicii sunt:<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re organizational, Unitatea CERT<br />
trebuie sa aiba un responsabil, sa existe expertiza în IT ?Alerte ţi avertizari<br />
şi comunicatii, expertiza juridica, operator pe<br />
subsistemul CERT, tehnician CERT. Aceste functii ?Tratarea inci<strong>de</strong>ntelor<br />
chiar şi cumulate, pot fi asigurate <strong>de</strong> personal angajat<br />
sau pe baza <strong>de</strong> contract cu consultanti externi <strong>de</strong> la ?Tratarea vulnerabilitatilor<br />
institute <strong>de</strong> cercetare, prestatori <strong>de</strong> servicii, etc...<br />
Clientela Unitatii CERT (CERT Constituency) ?Tratarea artifactelor<br />
INTELLIGENCE<br />
Fig.4. Două organizaţii care dispun <strong>de</strong> Unităţi CERT,<br />
conectate la un Centru <strong>de</strong> Management
Serviciile reactive adresate artifactelor<br />
se refera la tratarea acelor obiecte<br />
informatice pe care sistemul <strong>de</strong><br />
securitate nu le recunoaţte ţi pe care le<br />
<strong>de</strong>clara elemente straine, nefiind<br />
p r o d u s e d e v r e u n a d i n t r e<br />
componentele hard sau soft<br />
recunoscute ca a fi autorizate ale<br />
s i s t e mu l u i i n f o r m a t i c ţ i d e<br />
comunicatii.<br />
Serviciile proactive sunt proiectate<br />
pentru a îmbunatati infrastructura ţi<br />
procesele <strong>de</strong> tratare a securitatii<br />
clientelei, înainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectarea sau<br />
consumarea vreunui inci<strong>de</strong>nt.<br />
Principalul scop este <strong>de</strong> a evita<br />
inci<strong>de</strong>ntele ţi <strong>de</strong> a le reduce impactul ţi<br />
anvergura în cazul în care apar. În<br />
principal, aceste servicii sunt:<br />
?Informari, avertizari<br />
?Cunoaţterea noutatilor tehnice<br />
aplicate în produsele IT<br />
inci<strong>de</strong>ntele sau sa recupereze / reduca daunele produse<br />
?Audit ţi evaluari <strong>de</strong> securitate<br />
<strong>de</strong> acestea. Precizam faptul ca inci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong>pistate <strong>de</strong> o<br />
?Configurarea ţi întretinerea instrumentelor, aplicatiilor Unitate CERT (şi recomandarile care <strong>de</strong>curg) ajung sa<br />
ţi infrastructurilor <strong>de</strong> securitate.<br />
fie cunoscute <strong>de</strong> clientela tuturor celorlalte Unitati<br />
?Dezvoltarea <strong>de</strong> instrumente <strong>de</strong> securitate<br />
CERT, arondate la Centrul <strong>de</strong> Management (sau la<br />
?Servicii <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare a intruziunilor<br />
structura <strong>de</strong> Centre)<br />
?Difuzarea <strong>de</strong> informatii privind securitatea<br />
?Capacitatea <strong>de</strong> a face fata cerintelor cercetarii legale ţi<br />
ale obtinerii probelor în cazul actiunilor în instanta<br />
Serviciile <strong>de</strong> management al calitatii securitatii sunt DIGITAL FORENSICS<br />
servicii cu obiective pe termen mai lung. Principalul ?Posibilitatea <strong>de</strong> a fi la curent cu noile <strong>de</strong>zvoltari în<br />
serviciu este cel <strong>de</strong> analiza a riscurilor dar contine ţi domeniul securitatii IT<br />
masuri consultative ţi educative. Aceste servicii sunt ?Stimularea cooperarii în cadrul clientelei<br />
gândite sa încorporeze feedback precum ţi acumulare (beneficiarilor) în domeniul securitatii IT<br />
<strong>de</strong> „lectii învatate” din experienta câţtigata prin raspuns (conţtientizarea acestora).<br />
la inci<strong>de</strong>nte, vulnerabilitati ţi atacuri. În principal, aceste<br />
servicii sunt:<br />
Unitatea CERT raporteaza inci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong> securitate la<br />
Centrul <strong>de</strong> Management la care este arondata.<br />
?Analiza <strong>de</strong> risc<br />
Centrul <strong>de</strong> management interpreteaza inci<strong>de</strong>ntele şi<br />
?Planul privind continuitatea activitatii ţi refacerea dupa <strong>de</strong>tine baza <strong>de</strong> date cu toate inci<strong>de</strong>ntele primite <strong>de</strong> la<br />
<strong>de</strong>zastre<br />
Unitatile CERT.<br />
?Evaluarea ţi certificarea produselor IT în legatura cu<br />
performantele lor <strong>de</strong> securitate.<br />
La nivelul Centrului se creaza imaginea privind starea <strong>de</strong><br />
?Consultanta în domeniul securitatii<br />
securitate zonala. Specialiştii Centrului dau<br />
?Conţtientizare<br />
recomandari catre Unitatile CERT în legatura cu<br />
?Educatie / Training<br />
configurarile din subsistemele CERT, pentru plasarea<br />
optima în jocul fals_negativ / fals_pozitiv.<br />
Profunzimea capabilitatii CERT este data <strong>de</strong> strânsa<br />
colaborare dintre Unitatile CERT şi Centrul <strong>de</strong> De asemenea, transmit recomandari privind aplicarea<br />
Management.<br />
unor masuri urgente <strong>de</strong> securitate, adresate clientelei<br />
Unitatilor CERT.<br />
Astfel, se realizeaza:<br />
?Coordonarea centralizata a problemelor <strong>de</strong> securitate Aspectele <strong>de</strong> tip DIGITAL FORENSICS sunt tratate la<br />
IT din zona pe care o acopera Centrul <strong>de</strong> Management nivelul Centrului. În cazul în care exista nivele ierarhice,<br />
?Gestionarea centralizata ţi specializata a inci<strong>de</strong>ntelor Centrul <strong>de</strong> Management va raporta nivelului superior<br />
IT din zona ţi a raspunsurilor la acestea<br />
problemele nerezolvate precum şi statistici amanuntite<br />
?Posibilitatea <strong>de</strong> a sprijini utilizatorii sa previna<br />
privind starea <strong>de</strong> securitate zonala.<br />
martie-mai 2011 49
Prin urmare, pentru <strong>de</strong>finitivarea unei imagini globale<br />
în domeniul securitatii IT la nivelul Aliantei NATO si al<br />
Uniunii Europene, trebuie ca CERT-urile zonale<br />
(putem sa le numim nationale) sa aiba acoperire cât mai<br />
mare pentru ca în afilierea lor la organizatiile CERT<br />
internationale (ale UE si NATO) sa poata aduce un<br />
aport substantial.<br />
Astfel, o capabilitate CERT <strong>de</strong> nivel national ar trebui<br />
sa aiba la baza Unitati CERT care sa acopere un numar<br />
cât mai mare <strong>de</strong> organizatii. Precizam faptul ca un<br />
CERT national are <strong>de</strong> gestionat inci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> securitate<br />
atât din retelele publice cât si din cele clasificate, dar sunt<br />
activitati CERT si fluxuri CERT complet separate, asa<br />
cum respectivele retele sunt <strong>de</strong> fapt, separate.<br />
Implementarea capabilitatii CERT duce la <strong>de</strong>pistarea În consecinta, unei capabilitati CERT nationale, îi<br />
inci<strong>de</strong>ntelor, a înregistrarii, interpretarii, prevenirii revine o responsabilitate <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> mare, ca parte<br />
acestora, a <strong>de</strong>scurajarii atacatorilor, a alarmarii pe <strong>de</strong> o integranta dintr-un sistem international, în cadrul caruia<br />
parte si a îndrumarii pe <strong>de</strong> alta parte a utilizatorilor. participa la investigarea unor atacuri transfrontaliere,<br />
Tinta generala a unei capabilitati CERT la nivel national furnizeaza date <strong>de</strong>spre inci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong> securitate IT<br />
este protectia infrastructurilor <strong>de</strong> comunicatii nationale, interne si beneficiaza <strong>de</strong> consultanta si avertizari,<br />
ca element component al infrastructurilor critice. sintetizate la nivel ierarhic superior. I<br />
Mediul CERT joaca un rol fundamental în domeniul<br />
securitatii informatiei si a retelelor. Munca acestor<br />
echipe este importanta în prevenirea breselor <strong>de</strong><br />
securitate, limitarea distrugerilor rezultate din<br />
amenintari precum si pentru recuperarea dupa un atac,<br />
cât mai repe<strong>de</strong> posibil.<br />
Bibliografie<br />
În plus, CERT furnizeaza asistenta victimelor atacurilor ?ENISA Team, Inventory of CERT activities in Europe,<br />
si se alatura eforturilor globale <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a ENISA Agency, Version 2.3, 2/2011<br />
vulnerabilitatilor, a atacatorilor, a ridicarii nivelului <strong>de</strong><br />
constientizare si pentru promovarea celor mai bune ?Juniper Networks, TRANSFORMING DEFENSE<br />
practici. NETWORKS, Juniper HQ, October 2005<br />
Deoarece frontierele nu reprezinta nici o bariera în fata ?ENISA Team, A STEP BY STEP APPROACH ON HOW TO<br />
SET UP A CSIRT, ENISA Agency, CERT-D1/D2, WP<br />
atacurilor ciber netice, concluzia este ca 2006/5.1<br />
operationalizarea unei capabilitati internationale<br />
CERT, ca reactie fata <strong>de</strong> aceste agresiuni, trebuie sa fie ?NCIRC Co-ordination Centre, HANDBOOK OF NATO<br />
agregata într-un sistem global, adica sa acopere toate CIRC, Ver1.1, NATO HQ, March 2006<br />
zonele în care se afla utilizatori ficsi sau prin care circula<br />
utilizatori mobili, utilizatori ai acestor megaretele. ?NCIRC Co-ordination Centre, NATO CIRC CONCEPT OF<br />
OPERATIONS, AC/322-N/0797, NATO HQ, 8 Jan 2002<br />
Oricare zona din spatiul cibernetic ramasa fara ?NCIRC Co-ordination Centre, NATO CIRC GUIDE TO<br />
acoperire CERT (figura 4), face ca nivelul <strong>de</strong> securitate DIGITAL FORENSICS, Ver 0.92, NATO HQ, April 2006<br />
al retelei globale sa scada dramatic, conform<br />
principiului ca „rezistenta unui lant este data <strong>de</strong> veriga ?Presedintia României, STRATEGIA DE SECURITATE<br />
cea mai slaba”. NATIONALA A ROMÂNIEI,C.S.A.T, 2007<br />
Crearea unei infrastructuri europene <strong>de</strong> comunicatii ?http://www.cert.org/archive/pdf/04tr015.pdf<br />
securizate este un obiectiv mentionat în documentele<br />
Parlamentului, Consiliului si Comisiei UE.<br />
?http://www.cert.org/archive/pdf/03tr001.pdf<br />
?http://www.ietf.org/rfc/rfc2350.txt<br />
De asemenea, NATO are acest obiectiv pentru spatiul<br />
Aliantei. O asemenea infrastructura securizata nu poate ?http://www.securityunit.com/publications/sp800-61.pdf<br />
fi conceputa fara a fi asociata cu o capabilitate CERT<br />
coerenta.<br />
INTELLIGENCE
www.sri.ro<br />
www.sri.ro<br />
www.sri.ro<br />
www.sri.ro<br />
www.sri.ro
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro<br />
INTELLIGENCE<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro PUBLICAŢIE www.sri.ro EDITATĂ DE www.sri.ro SERVICIUL www.sri.ro ROMÂN DE INFORMAŢII www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
PUBLICAŢIE EDITATĂ DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro<br />
www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro www.sri.ro
Volum coordonat <strong>de</strong><br />
GEORGE CRISTIAN MAIOR<br />
Volumul Un Razboi al Mintii, <strong>Intelligence</strong>, servicii <strong>de</strong><br />
informatii si cunoastere strategica în secolul XXI,<br />
coordonator George Cristian Maior, aparut la Editura<br />
Rao, 2010, 480 p., în primul rând, este o opera <strong>de</strong> curaj,<br />
fiind unica în bibliografia studiilor care ofera public o<br />
imagine a transformarii serviciilor <strong>de</strong> informatii<br />
<strong>de</strong>terminata <strong>de</strong> situatia actuala în dinamica relatiilor<br />
Un Rãzboi al Minţii<br />
<strong>Intelligence</strong>, servicii <strong>de</strong> informa?ii ?i<br />
cunoa?tere strategicã în secolul XXI<br />
prof. dr. Dorin N. Uritescu<br />
internationale a erei globalizarii, pentru ridicarea<br />
nivelului culturii <strong>de</strong> securitate a cetatenilor, iar în al doilea<br />
rând, o creatie stiintifica riguroasa în domeniul, atât <strong>de</strong><br />
mistificat <strong>de</strong> opinia publica româneasca, cel al<br />
aspectelor complexe, multiple si diverse, ale<br />
informatiei fie mediate, fie secrete la începutul<br />
secolului al XXI-lea si în perspectiva.<br />
Aceasta „carte <strong>de</strong> învatatura”, atât pentru specialisti, prin<br />
cuprin<strong>de</strong>rea sistematica <strong>de</strong> profunda structura, cât si<br />
pentru publicul larg, în scopul familiarizarii cu modul<br />
<strong>de</strong> functionare a serviciului <strong>de</strong> informatii, cu rolul sau în<br />
ansamblul statal si cu provocarile prezente la care trebuie sa<br />
faca fata, lamurind bazele obtinerii securitatii nationale,<br />
stapânind dialectica relationala a cunoasterii strategice,<br />
informatiei si luarii <strong>de</strong>ciziilor – dupa semnalele pe care le<br />
avem din mediile universitare, sociologice si culturale<br />
etc. este foarte bine primita.<br />
Serviciile secrete <strong>de</strong> informatii, dupa în<strong>de</strong>lungatul<br />
<strong>de</strong>spotism comunist, care a creat o <strong>de</strong>formata<br />
consi<strong>de</strong>rare a rolului si functiei acestora, uneori<br />
rezumând-o la trasatura <strong>de</strong> putere discretionara în<br />
suprimarea in<strong>de</strong>zirabililor sociali, politici etc. raportati<br />
la functionarea dictaturii proletariatului sau perceputa<br />
numai sub aspectul indiscretiei exagerate asupra vietii<br />
intime/domestice si sociale ale cetatenilor, exercita si<br />
astazi asupra psihismului colectiv fascinatia unei<br />
realitati substituite <strong>de</strong> produsul imaginativ al lipsei<br />
educatiei <strong>de</strong> securitate la nivelul colaborarii factorilor<br />
publici cu cei privati, a celor <strong>de</strong>tinatori <strong>de</strong> informatie, în<br />
buna parte secreta cu cei care sunt consumatorii<br />
acesteia, si corelarea optima a informatiilor din surse<br />
secrete cu cele din surse <strong>de</strong>schise (mass-media, literatura<br />
aca<strong>de</strong>mica, <strong>de</strong> afaceri, <strong>de</strong>stinate unui cerc profesional<br />
restrâns, dar nu sunt nici secrete).<br />
martie-mai 2011 51
Astfel stând lucrurile, este firesc sa aplaudam aparitia relevarea puterii unui stat în epoca actuala, numita a<br />
culegerii <strong>de</strong> studii semnate <strong>de</strong> autori <strong>de</strong> exceptie sub mass-mediei, a internetului si multiplelor canale si<br />
coordonarea unui exeget în domeniu, George Cristian sisteme <strong>de</strong> comunicatii si difuzare.<br />
Maior, care ofera prin formatia lor nu numai stiintifica,<br />
ci si didactica, o expunere închegata, fara digresiuni <strong>de</strong> Autorul lamureste conceptul <strong>de</strong> cunoastere strategica,<br />
parada sau divagatii gratuite, reusind o re<strong>de</strong>finire aceasta reprezentând capacitatea <strong>de</strong> a întelege realitatea<br />
fundamentala a intelligence-ului national în prezenta evaluând-o pe baza informatiilor, dar si pe<br />
extensiunea si comprehensiunea datelor cuprinse în aceea <strong>de</strong> a sprijini actiuni pentru a putea mo<strong>de</strong>la<br />
lucrare. realitatea în viitor – este cunoasterea necesara pentru<br />
exercitarea efectiva a puterii unui stat. Este sustinuta<br />
Ceea ce apare inedit în abordarea unor probleme i<strong>de</strong>ea ca în asigurarea acestui obiectiv, adica al<br />
consi<strong>de</strong>rate tabu, pâna nu <strong>de</strong>mult, este etalarea cu promovarii intereselor si puterii unui stat, intelligence-ul<br />
<strong>de</strong>zinvoltura <strong>de</strong> catre George Cristian Maior a este cel care ofera nivelul <strong>de</strong> cunoastere necesar, acesta<br />
raspun<strong>de</strong>rii fata <strong>de</strong> sarcinile proprii ale intelligence-ului, gestioneaza securitatea prezenta si viitoare, fiind un factor<br />
unele expuse pentru prima oara public, dar si a asumarii la dispozitia statului si societatii <strong>de</strong>opotriva, capabil sa<br />
raspun<strong>de</strong>rii, care trece <strong>de</strong> simpla executie a cerintelor protejeze cele doua entitati fata <strong>de</strong> atacuri noi: teroristi,<br />
rolului, în general, si al functiei, în special, ceea ce se hackeri si crackeri, organizatii mafiote si altele mai mult sau mai<br />
concretizeaza într-o responsabilitate indispensabila putin obscure a caror amenintare trebuie stavilita. Daca<br />
muncii în domeniu. astfel <strong>de</strong> forte agresive sunt mai usor <strong>de</strong> urmarit, se<br />
recunoaste dificultatea i<strong>de</strong>ntificarii<br />
în limitele interne a „cetateanuluiterorist”<br />
(concept nou, care apartine<br />
lui George Cristian Maior,<br />
operational în teoria si praxisul<br />
stapânirii cunoasterii organizatiilor<br />
teroriste – cu 72 <strong>de</strong> recurente în<br />
contextul întregului volum) adica a<br />
individului „care se afiliaza,<br />
eventual prin internet, unei<br />
organizatii teroriste”.<br />
Cuprinsul lucrarii se structureaza pe trei capitole:<br />
1)Cunoasterea strategica si transformarea intelligence,<br />
2) Serviciile române <strong>de</strong> informatii în secolul XXI si 3) Serviciile<br />
<strong>de</strong> informatii si <strong>de</strong>mocratia. Experienta României, fiecare<br />
fiind însirat pe un numar apropiat <strong>de</strong> pagini (cap. I: 142<br />
p.; cap. II: 158 p. si cap. III: 139 p.).<br />
INTELLIGENCE<br />
În aceasta privinta, studiul invita<br />
indirect pe cetateanul onest sa<br />
constientizeze importanta aportului sau,<br />
într-o educatie <strong>de</strong> securitate a<strong>de</strong>cvata,<br />
la obtinerea unor informatii<br />
obiective.<br />
O problema importanta este<br />
lamurirea raportului dintre<br />
producatorul si consumatorul <strong>de</strong><br />
intelligence, cu permanentul control<br />
pentru înlaturarea politizarii<br />
acestuia. Cititorul exigent priveste cu încre<strong>de</strong>re<br />
asigurarea autorului – Director al SRI, George<br />
Cristian Maior – ca <strong>de</strong>ciziile (date <strong>de</strong> elementele<br />
<strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nte ale statului) luate în urma culegerii si analizelor<br />
informatiilor sunt rezultatul obiectiv al unui parteneriat<br />
care asigura victoria si elimina esecul statului în<br />
domeniul securitatii.<br />
Primul capitol este <strong>de</strong>schis <strong>de</strong> studiul Cunoasterea<br />
Cetatenii <strong>de</strong> astazi antrenati în procesul <strong>de</strong> globalizare,<br />
strategica în era globalizarii <strong>de</strong> George Cristian Maior,<br />
<strong>de</strong>clarat <strong>de</strong> instantele statale si asigurat <strong>de</strong> cele<br />
cunoscut ca exeget al abordarii strategice a securitatii, a<br />
internationale ca solutie sigura, daca nu singura, a<br />
drepturilor omului, a teoriei relatiilor internationale si a<br />
supravietuirii în viitor, avizati <strong>de</strong> media cu privire la<br />
politicilor publice în domeniul apararii, cu i<strong>de</strong>i originale<br />
pericolul pan<strong>de</strong>miilor, insecuritatii alimentare, al <strong>de</strong>gradarii<br />
si abordari personale cuprinse în articole, studii si carti<br />
mediului, vad în preocuparea serviciilor noastre <strong>de</strong> informatii<br />
<strong>de</strong>venite <strong>de</strong> referinta în domeniu, care expune<br />
pentru evaluarea acestor zone <strong>de</strong> risc o garantie a<br />
problemele fundamentale ale volumului, axate pe<br />
asigurarii securitatii nationale.
Este evi<strong>de</strong>nta atractia studiului semnat <strong>de</strong> George impune, acordându-i chiar spatiul unui întreg<br />
Cristian Maior pentru persoanele, care formeaza o subcapitol, Cunoastere si <strong>de</strong>cizie: consumatorii si paradoxurile<br />
colectivitate tot mai larga, interesate <strong>de</strong> faptul „politizarii” intelligence în secolul XXI, în care avem a face<br />
clarificarii a ceea ce acopera<br />
conceptul stiintific <strong>de</strong> securitate<br />
nationala aflând ca munca <strong>de</strong><br />
intelligence inclu<strong>de</strong> în preocuparile ei<br />
fundamentale securitatea umana,<br />
înfruntând la nivel global conditia<br />
umana tragica, care a presat asupra<br />
omenirii ca filozofie <strong>de</strong> viata în<br />
mileniile anterioare. În capitolul<br />
analizat se coreleaza acestor notiuni<br />
clasificatoare, cu o pronuntata nota<br />
sociologica, si categoriile stiintifice<br />
<strong>de</strong> solidaritate sociala, echilibru<br />
<strong>de</strong>mografic, impactul migratiilor etnice pe<br />
<strong>de</strong> o parte, si al urbanizarii, pe <strong>de</strong> alta<br />
parte, adunarea unor riscuri asimetrice<br />
ca terorismul cu procese psihosociale<br />
cu <strong>de</strong>terminari multiple, a se avea în<br />
ve<strong>de</strong>re radicalizarea sau ghetoizarea<br />
unor comunitati.<br />
De o noutate evi<strong>de</strong>nta este<br />
orientarea actuala, mo<strong>de</strong>rna si<br />
realist-obiectiva, întelegându-se<br />
cadrul unui nou tip <strong>de</strong> razboi si a unui<br />
nou tip <strong>de</strong> pace, în care accentul ca<strong>de</strong> pe<br />
cucerirea mintii adversarului sau inamicului, nu pe<br />
teritoriul sau, în aceasta etapa în care se cristalizeaza<br />
sfârsitul lumii statale si impunerea celei unionale fie mai<br />
largi, fie mai restrânse.<br />
cu convingerea autorului, concretizata în munca sa <strong>de</strong><br />
coordonare si control a intelligence-ului national, dupa<br />
parcurgerea unei exhaustive bibliografii a temei si a unei<br />
tensionate practici în domeniu: „«Politizarea» are o<br />
conotatie negativa în intelligence-ul tactic si operational fara<br />
niciun dubiu. A ascun<strong>de</strong> informatii, a le cosmetiza, a trage<br />
Pentru a risipi orice îndoiala în legatura cu scopul<br />
investigatiei în intelligence, consi<strong>de</strong>rat în cultura orala, în<br />
folclorul politic, fie cu note tragice, fie cu note<br />
umoristice (anecdotice) în timpul socialismului si<br />
continuat obsesiv în scurta etapa postrevolutionara,<br />
George Cristian Maior, cunoscator al aspectelor<br />
concluzii care servesc unei anumite politici fara o baza<br />
informativa reala sunt în mod evi<strong>de</strong>nt erori si esecuri ale<br />
serviciilor <strong>de</strong> informatii”. Contextul ofera în continuare<br />
extragerea unei concluzii: intelligence se anuleaza prin<br />
politizare, iar politicile esueaza nebazându-se pe acesta.<br />
constiintei nationale, în aceasta privinta, afirma cu<br />
fermitate ca acesta este astazi <strong>de</strong>stinat colectarii <strong>de</strong><br />
informatii folosite la pregatirea unei situatii militare bine<br />
De aplaudat este si observatia facuta cu privire la<br />
concurenta nociva uneori a mass-mediei.<br />
conturate (daca este cazul), la impunerea unor masuri <strong>de</strong><br />
retorsiune (acte inamicale la care recurge statul spre a<br />
<strong>de</strong>termina un alt stat sa înceteze anumite acte inamicale<br />
pe care le savârseste împotriva sa) politica sau economica<br />
ori la disruperea (termenul este folosit cu sensul figurat<br />
din engleza distrugerea, subminarea) unor actiuni adverse.<br />
Seriozitatea studiului semnat <strong>de</strong> George Cristian Maior<br />
rezulta si din critica fara menajamente a esecurilor sau<br />
erorilor intelligence când se lasa în voia simpatiilor politice,<br />
daca putem spune asa (<strong>de</strong> la scandalul Iran-Contras la<br />
implicatii în diferite campanii politice – pentru<br />
serviciile <strong>de</strong> informatii occi<strong>de</strong>ntale, dar, implicit, se<br />
întelege valabilitatea i<strong>de</strong>ii si pentru situatia interna a<br />
Binevenita este si distinctia prezentata explicativ:<br />
abordare ontologica a intelligence-lui – abordare epistemologica a<br />
României).<br />
intelligence-lui, prima incluzând cunoasterea existentiala,<br />
cea <strong>de</strong> a doua fiind o cunoastere activa, cu întelegerea<br />
realitatii în dinamica evolutiei sale.<br />
În concluzie, se atrage atenţia asupra importanţei<br />
cunoaşterii strategice şi a faptului că naţiunile care nu<br />
investesc în această cunoaştere sunt naţiuni care vor<br />
pier<strong>de</strong> războaiele secolului XXI, indiferent care vor fi<br />
George Cristian Maior revine asupra problemei<br />
sensibile pentru publicul larg a „politizarii” intelligenceului<br />
<strong>de</strong> câte ori teoria acestei institutii (domeniu) o<br />
acestea. Noile războaie, fiind prioritar ale minţii, statele<br />
care le vor pier<strong>de</strong> nu vor fi capabile să <strong>de</strong>termine<br />
promovarea propriilor interese.<br />
martie-mai 2011 53
Subcapitolul Ameninţări, percepţii şi vulnerabilităţi semnat şi ameninţărilor care relevă aspecte necunoscute până în<br />
<strong>de</strong> Ioan Mircea Paşcu analizează statutul României prezent şi, totodată, referitoare la „politizarea” atât <strong>de</strong><br />
după a<strong>de</strong>rarea la NATO şi UE şi sfârşitul Războiului nocivă în mecanismul statal. În „Cuvânt înainte”<br />
Rece. Aceste trei aspecte <strong>de</strong> natură externă şi vizibile, spiritul universitar al coordonatorului apreciază ca fiind<br />
prepon<strong>de</strong>rent militare, <strong>de</strong>vin prepon<strong>de</strong>rent interne. Ex- corectă opinia autorului subcapitolului Ameninţări,<br />
ministrul Apărării, membru al mai multor instituţii percepţii şi vulnerabilităţi, aceea că România a valorificat<br />
europene mo<strong>de</strong>rne, cu reuşite cunoscute în cercetarea incomplet calitatea <strong>de</strong> membru al NATO şi al UE,<br />
ştiinţifică a securităţii şi apărării, universitar la catedra <strong>de</strong> astfel accentuându-şi vulnerabilităţile proprii<br />
relaţii internaţionale a Şcolii Naţionale <strong>de</strong> Studii Politice structurale în lipsa promovării elitelor veritabile.<br />
şi Administrative, abor<strong>de</strong>ază ceea ce exprimă în relaţiile<br />
<strong>de</strong> putere internaţionale conceptele: unipolarism (<strong>de</strong> pildă, În subcapitolul Războiul cognitiv, cultura <strong>de</strong> securitate şi<br />
<strong>de</strong>cizia SUA <strong>de</strong> a acţiona unilateral, ca unică putere<br />
mondială, în urma atacurilor <strong>de</strong> la 11 septembrie<br />
2001 şi încercarea schimbării situaţiei din Orientul<br />
Mijlociu, prin intervenţia în Irak), bipolarism<br />
(<strong>de</strong>ţinerea puterii mondiale <strong>de</strong> către două state cu<br />
sistemul social - politic-economic diferit (SUA-<br />
URSS în timpul Războiului Rece), şi multipolarism<br />
(vechile echilibre locale controlate strict <strong>de</strong> cele două<br />
supraputeri, SUA şi URSS, în epoca bipolarismului şiau<br />
căpătat libertatea <strong>de</strong> mişcare, ca afirmarea unor<br />
puteri regionale, <strong>de</strong> pildă: Iranul).<br />
O remarcă <strong>de</strong> mare impact psiho-social la nivelul<br />
naţional, intrată prioritar în curcubeul <strong>de</strong> interese<br />
acute actuale, este aceea făcută <strong>de</strong> autor în privinţa<br />
bunei sau relei guvernări. În continuare sunt expuse<br />
explicit vulnerabilităţile structurale ale statului, care pot<br />
să fie diminuate, uneori eliminate sau alteori, augmentate<br />
până la eruperea cu urmări nimicitoare asupra<br />
sistemului conductor socio-politic, funcţie <strong>de</strong> modul<br />
<strong>de</strong> exersare a actului <strong>de</strong> guvernare, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt, la rândul<br />
lui, <strong>de</strong> calitatea elitelor care-l exercită.<br />
În România aspectul conducerii statale s-a putut şi se<br />
poate observa şi din perspectiva bunului-simţ ca<br />
fiind inegal în perioada postrevoluţionară. Practicant<br />
în actul <strong>de</strong> guvernare postrevoluţionar, autorul<br />
motivează această situaţie, recunoscând că statul la<br />
noi nu dispune <strong>de</strong> un sistem coerent <strong>de</strong> formare a<br />
elitelor, i<strong>de</strong>ntificarea şi selectarea celor mai buni lasă<br />
<strong>de</strong> dorit, <strong>de</strong> aceea conceptul <strong>de</strong> „echipă <strong>de</strong> conducere”<br />
este inoperant la noi, pentru că aceasta nu se<br />
constituie după criteriul profesional <strong>de</strong><br />
performanţă, ci exclusiv pe criteriul fi<strong>de</strong>lităţii faţă <strong>de</strong><br />
o politică anume, mai mult evocată şi invocată <strong>de</strong>cât<br />
aplicată <strong>de</strong> un anumit partid. Aflăm în finalul<br />
expunerii şi principiile bunei guvernări susţinute <strong>de</strong> UE:<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea instituţiilor pentru a oferi o mare<br />
transparenţă actului <strong>de</strong> guvernare, participarea extinsă a percepţia riscurilor. România şi ceilalţi, semnat <strong>de</strong> Vasile<br />
cetăţenilor alegători la opţiunea pentru <strong>de</strong>cizia optimă Sebastian Dâncu reputat sociolog şi profesor<br />
şi urmărirea implementării ei, asumarea răspun<strong>de</strong>rii, <strong>de</strong>ci a universitar, consacrat în domeniul sociologiei aplicate,<br />
conştientiza înaltul act al responsabilităţii (şi a o <strong>de</strong>clara, ex-ministru al Informaţiilor Publice, relevă noile ameninţări<br />
atât la nivel naţional, cât şi comunitar) eficienţa <strong>de</strong> securitate din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al legitimităţii şi<br />
proceselor <strong>de</strong>cizionale şi <strong>de</strong> aplicare a acestora. formării percepţiilor publice, dar şi noile tipuri <strong>de</strong><br />
vulnerabilităţi informatice cu care se confruntă<br />
Studiul semnat <strong>de</strong> Ioan Mircea Pascu se racor<strong>de</strong>ază <strong>de</strong>opotrivă toate statele Lumii. Pentru România se<br />
perfect i<strong>de</strong>ii avansate <strong>de</strong> coordonatorul lucrării, recunoaşte absenţa culturii <strong>de</strong> securitate, <strong>de</strong>finite în prima<br />
George Cristian Maior cu privire la dinamica riscurilor parte a volumului <strong>de</strong> către îndrumătorul ştiinţific,<br />
INTELLIGENCE
George Cristian Maior, atent în a pune <strong>de</strong> acord generează o structură complexă <strong>de</strong> comunicare,<br />
părţile întregului volum. construită în jurul unui set <strong>de</strong> obiective care îi asigură<br />
simultan unitatea <strong>de</strong> scop şi adaptabilitatea la mediul în<br />
Autorul revine asupra conceptului <strong>de</strong> gândire strategică care operează”): ignorarea acestora şi lipsa <strong>de</strong><br />
abordat <strong>de</strong> George Cristian Maior în lucrarea <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re faţă <strong>de</strong> acestea duce fără putinţă <strong>de</strong> eludare<br />
Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în la marginalizarea şi exclu<strong>de</strong>rea din sistem a statului<br />
secolul XXI, RAO, Bucureşti, 2008, lucrare în care se respectiv.<br />
susţine necesitatea schimbării logicii pregătirii strategiei<br />
<strong>de</strong> apărare naţională. În sprijinul acestei i<strong>de</strong>i, directorul Aflăm din subcapitolul amintit stadiul <strong>de</strong>zinformării în<br />
SRI, aduce două concepte noi rezultate din cele mai noi această eră numită digitală, <strong>de</strong>spre războiul cibernetic,<br />
analize ale ştiinţelor sociale: statul-reţea şi non-statul şi este bloguri, pirateria electronică, <strong>de</strong>spre cine controlează internetul<br />
etc.<br />
Profesor universitar <strong>de</strong> sociologie, Vasile<br />
Sebastian Dâncu oferă cititorilor şi o suită <strong>de</strong><br />
teste privind România actuală în percepţia<br />
cetăţenilor români, cu întrebări privind încre<strong>de</strong>rea<br />
în autorităţi în relaţie cu rezolvarea riscurilor<br />
inundaţiilor, <strong>de</strong>şeurilor chimice, poluării atmosferice etc.<br />
Al treilea subcapitol, semnat <strong>de</strong> Mihaela Matei,<br />
doctorand în relaţii internaţionale al Şcolii<br />
Naţionale <strong>de</strong> Ştiinţe şi Administraţie, cu o<br />
bogată experienţă în politici <strong>de</strong> securitate în<br />
cadrul NATO şi UE, este intitulat Transformarea<br />
serviciilor <strong>de</strong> informaţii: management şi procese pentru o<br />
revoluţie în intelligence. Foarte binevenită este<br />
expunerea argumentelor pentru o transformare<br />
a inteligence <strong>de</strong> la competiţia cu mediul <strong>de</strong> afaceri şi<br />
societatea civilă (într-o lume în care informaţia<br />
circulă rapid, ceea ce impune prioritar analiza<br />
informaţiilor, valoarea acesteia şi nu <strong>de</strong>ţinerea ei) la<br />
<strong>de</strong>finirea inamicului <strong>de</strong>venită tot mai dificil <strong>de</strong><br />
fixat (au ajuns să influenţeze în mod <strong>de</strong>terminat<br />
agenda politică a statelor <strong>de</strong> la corporaţii şi<br />
ONG-uri la grupuri teroriste care <strong>de</strong>ţin propriul<br />
aparat <strong>de</strong> informaţii, spionaj şi contraspionaj,<br />
grupuri paramilitare etc.), <strong>de</strong> la dinamica<br />
accelerată a fluxurilor <strong>de</strong> bunuri, persoane, la<br />
mobilitatea reţelelor teroriste (nóta béne:<br />
terorismul cibernetic, auto radicalizarea pe<br />
internet, furtul <strong>de</strong> informaţii clasificate etc.) la<br />
fenomenele mai puţin sau <strong>de</strong>loc studiate (crizele<br />
economice sau alimentare globale, pan<strong>de</strong>miile,<br />
exploziile <strong>de</strong>mografice în Lume, schimbările<br />
climaterice), <strong>de</strong> la informaţia secretă la aceeaşi<br />
informaţie <strong>de</strong>venită publică în acelaşi timp.<br />
Interesantă şi operaţională este expunerea celor<br />
apreciat în contextul studiului pentru afirmaţia trei „crize” ale intelligence-ului actual: politic şi<br />
necesităţii găsirii unei forme <strong>de</strong> explicare a legăturii politizare, birocratizare şi compartimentalizare, strategic versus<br />
dintre forma tradiţională a relaţiilor internaţionale, tactic într-un întreg subcapitol.<br />
bazate pe stat şi teritoriu şi noile forme ale acestor relaţii,<br />
apărute în urma procesului <strong>de</strong> globalizare. Este foarte Concluzia rezultată este că eficienţa unui serviciu secret<br />
bine primită pentru lămurirea cititorilor, specialişti în este <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> capacitatea acestuia <strong>de</strong> a se<br />
alte domenii, colaterale politicii şi relaţiilor schimba, <strong>de</strong> a putea influenţa mediul <strong>de</strong> securitate în<br />
internaţionale, atenţionarea făcută în cartea lui George interiorul căruia acţionează. În revoluţia intelligence-lui<br />
Cristian Maior şi reluată <strong>de</strong> Vasile Sebastian Dâncu esenţial este în prezent să fie flexibil şi adaptabil în<br />
în lectură cu poziţia statelor faţă <strong>de</strong> reţele („centre care<br />
actele lui <strong>de</strong> proiectare.<br />
martie-mai 2011 55
Capitolul II, Serviciile <strong>de</strong> informaţii şi provocările surprinzătoare pentru necunoscătorii sau neiniţiaţii în<br />
<strong>de</strong> securitate ale secolului XXI este <strong>de</strong>schis <strong>de</strong> domeniu, ca aceasta: „o sursă umană infiltrată în Al -<br />
studiul Contraspionajul secolului XXI. Perspective şi Qaeda e mai valoroasă <strong>de</strong>cât un satelit <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong><br />
transformări, semnat <strong>de</strong> Florian Col<strong>de</strong>a, doctor în dolari”.<br />
domeniul ştiinţelor militare, cu funcţie didactică la<br />
Aca<strong>de</strong>mia Naţională <strong>de</strong> Informaţii şi prim-adjunct al Antrenantă este şi secţiunea Actori vechi şi noi în care<br />
directorului SRI. autorul subcapitolului expune date <strong>de</strong>spre actorii noi,<br />
non-statali: organizaţii teroriste, reţele <strong>de</strong> criminalitate<br />
organizată şi trafic ilegal, companii private multinaţionale,<br />
organizaţii non-guvernamentale transtatale etc.<br />
INTELLIGENCE<br />
Aflăm că un actor non-statal poate să-şi maximizeze<br />
resursele şi puterea printr-un sistem mai flexibil <strong>de</strong><br />
norme sau prin ocolirea unor norme exterioare<br />
(reţinem: grupările <strong>de</strong> mafioţi şi cele teroriste).<br />
Subcapitolul Evitarea surprizei şi avertizarea timpurie.<br />
Dificultăţile prognozei într-o eră a incertitudinii are ca autor pe<br />
Ionel Niţu, expert în analiza <strong>de</strong> intelligence şi autor al<br />
unor studii <strong>de</strong>spre managementul procesului <strong>de</strong> analiză<br />
şi prognoză <strong>de</strong> intelligence, care susţine cursuri<br />
universitare <strong>de</strong> pregătire pentru analiştii din serviciile<br />
<strong>de</strong> informaţii.<br />
Cercetător <strong>de</strong> excepţie al activităţii serviciilor <strong>de</strong><br />
În Cuvânt înainte, George Cristian Maior cu o putere<br />
informaţii, George Cristian Maior a urmărit şi a reuşit<br />
<strong>de</strong> sinteză, specifică scrierilor sale, prezintă esenţa<br />
să coordoneze la nivelul culegerii <strong>de</strong> articole-studiu,<br />
studiului astfel: „Pornind <strong>de</strong> la teoriile neorealiste în<br />
cuprinse în volum, unitatea şi coerenţa, cu toată<br />
relaţiile internaţionale, Ionel Niţu evaluează rolul<br />
diversitatea şi originalitatea i<strong>de</strong>ilor susţinute, în privinţa<br />
analizei <strong>de</strong> intelligence într-o lume a incertitudinilor, plusurile<br />
asigurării unei duble abordări a problemelor expuse,<br />
şi minusurile meto<strong>de</strong>lor analitice consacrate şi<br />
una teoretică (conceptuală) până la nivelul unei filozofii (a<br />
dificultăţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a prognozei strategice şi<br />
i<strong>de</strong>ilor <strong>de</strong> cea mai înaltă generalizare) şi alta, practică,<br />
avertizării timpurii într-un spaţiu caracterizat prin<br />
până la empirică din perspective multiple, în care intră şi<br />
volatilitate, discontinuitate şi imprevizibilitate”.<br />
praxisul (experimentarea) spionajului şi contraspionajului.<br />
Desigur, multe din pasajele articolului incită la meditaţii<br />
asupra situaţiilor naţionale prezente, ca <strong>de</strong> pildă:<br />
„vulnerabilităţile interne, elemente <strong>de</strong> ordin contextual (<strong>de</strong><br />
ordin politic, social etc.) pot influenţa <strong>de</strong>cizia.<br />
Insuficienţa ori inexistenţa <strong>de</strong> capabilităţi (mecanismele<br />
legale, autoritatea instituţiilor chemate să adopte măsuri<br />
etc.) sunt la rândul lor, cauze ale imposibilităţii implementării<br />
<strong>de</strong>ciziei” şi „[…] ceea ce doresc serviciile <strong>de</strong> informaţii<br />
este să elimine riscurile înainte <strong>de</strong> a fi târziu” – ceea ce<br />
susţine speranţa cititorului–cetăţean în efortul serviciilor<br />
<strong>de</strong> a elimina evoluţiile periculoase ori ameninţările, că<br />
acestea sunt luci<strong>de</strong> <strong>de</strong> responsabilităţile legale care le<br />
revin şi acţionează în virtutea rolului <strong>de</strong> a avertiza<br />
timpuriu <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţii la nivelul securităţii naţionale.<br />
Urmează în economia volumului coordonat <strong>de</strong> George<br />
Cristian Maior, studiul semnat <strong>de</strong> Nicolae Iancu,<br />
În această direcţie abor<strong>de</strong>ază Florian Col<strong>de</strong>a esenţa Securitate şi putere în spaţiul cibernetic care poartă amprenta<br />
muncii contraspionajului şi evoluţia acestuia pe noi scene doctorului în probleme <strong>de</strong> securitate şi <strong>de</strong> guvernare şi a<br />
<strong>de</strong> luptă, chiar dincolo <strong>de</strong> formele statale clasice, pe un specialistului în domeniul cooperării militare<br />
câmp <strong>de</strong> luptă în care tradiţionalele dicotomii: extern- internaţionale şi al planificării securităţii şi apărării.<br />
intern, ofensiv-<strong>de</strong>fensiv, au <strong>de</strong>venit inoperaţionale. Studiul interesează în mare măsură pe cetăţeanul<br />
preocupat <strong>de</strong> securitatea cibernetică în continuă<br />
Cercetătorul pune accent pe sursele secrete umane în expansiune (număr <strong>de</strong> utilizatori, conţinut<br />
activitatea <strong>de</strong> informaţii, expunerea câştigând în informaţional,oportunităţi <strong>de</strong> comunicare şi<br />
atractivitate pentru cititori când se referă la analogii complexitate tehnologică): offline şi online (cu zone
extinse <strong>de</strong> recreere, forme specifice <strong>de</strong> educaţie, spaţii unei educaţii <strong>de</strong> securitate este aceea a necesităţii pregătirii<br />
<strong>de</strong> dialog pe teme politice sau culturale etc.). parlamentarilor implicaţi în controlul parlamentar asupra<br />
serviciilor <strong>de</strong> informaţii, pentru a căror activitate ei<br />
În subcapitolul Mass-media, Revoluţia Surselor Deschise,<br />
Geneza OSINT, <strong>de</strong> lect.univ.dr. Gabriel Sebe, specialist<br />
răspund în faţa electoratului.<br />
reputat în domeniul mo<strong>de</strong>lării matematice în ştiinţele În urma parcurgerii materialului expus, fără îndoială,<br />
sociale (acomodat cu lumea ţesăturilor şi jocului cetăţeanul-lector va câştiga o mai mare încre<strong>de</strong>re în<br />
abstracţiunilor cum reiese din studiile <strong>de</strong>stinate teoriilor serviciile guvernamentale <strong>de</strong> informaţii, înţelegând că acestea<br />
politice, analizei <strong>de</strong> politici publice şi din cele în care lucrează în folosul lui şi că trebuie, cât poate şi când este<br />
abor<strong>de</strong>ază problematica intellegence-ului competitiv şi<br />
marketingul politic) analizează rolul surselor <strong>de</strong>schise şi cât<br />
cazul, să le sprijine.<br />
<strong>de</strong> complexe au <strong>de</strong>venit acestea producând o a<strong>de</strong>vărată Capitolul III, Serviciile <strong>de</strong> informaţii şi <strong>de</strong>mocraţia.<br />
Revoluţie a lor într-o lume în care tehnologia atinge Experienţa României, <strong>de</strong>butează cu articolul Amintiri<br />
culmi <strong>de</strong> performanţă, cu schimbarea conceptelor din tranziţie. Scurtă istorie a unor arhive secrete, un studiu<br />
datorită acestei evoluţii, ceea ce impune noi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> comparativ inspirat, care are ca scop prezentarea<br />
analiză puterii la nivel internaţional şi ridică necesitatea experienţei tranziţiei politice în România faţă <strong>de</strong><br />
cercetării în <strong>de</strong>taliu a prosperităţii actorilor evoluţiile tranziţiei în Germania, Polonia, Ungaria şi<br />
internaţionali din perspectiva impusă <strong>de</strong> acumularea Bulgaria. Autor este (Nicolae) Stejărel Olaru, istoric<br />
ştiinţifică fără prece<strong>de</strong>nt, toate acestea înscriindu-se şi politolog, comentator publicist şi consilier în<br />
într-o mişcare teoretică şi practică convergentă în perioada 2005-2008 pe problemele <strong>de</strong> securitate<br />
fixarea profilului <strong>de</strong> cunoaştere naţională, atât a stării, cât şi naţională în Cancelaria Primului-ministru, totodată<br />
a puterii <strong>de</strong> cercetare a acesteia, în momentul actual. reprezentant al guvernului în Comunitatea Naţională<br />
Paginile articolului lămuresc pe cititor în ceea ce<br />
priveşte sursele <strong>de</strong>schise, constituite pe i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> mass-<br />
<strong>de</strong> Informaţii.<br />
media cu atributul libertatea <strong>de</strong> informare, constituind Cele expuse acoperă un gol informativ la nivel naţional,<br />
cadrul <strong>de</strong> compatibilitate cu <strong>de</strong>mocraţia care să asigure relevând <strong>de</strong>zbaterile cu privire la lustraţie, accesul la<br />
existenţa unei societăţi a cunoaşterii. arhivele Securităţii etc. şi controlul <strong>de</strong>mocratic civil asupra<br />
serviciilor <strong>de</strong> informaţii, clarificând relaţia controlat-<br />
Interesantă şi binevenită este explicarea genezei opiniei controlor. Radiografia concepţiei la nivel naţional scoate<br />
publice, care pentru intelligence înseamnă mai mult <strong>de</strong>cât la iveală lucruri mai puţin sau <strong>de</strong>loc cunoscute <strong>de</strong><br />
presă, televiziune, internet, ea fiind cadrul socio-politic al publicul larg, ceea ce bucură pe cetăţeanul <strong>de</strong> rând<br />
interacţiunii inovării tehnologice cu cea socială şi baza văduvit mult timp <strong>de</strong> cunoaşterea a<strong>de</strong>vărului activităţii<br />
responsabilităţii în gestionarea securităţii celorlalte <strong>de</strong> început (anii 1990, 1991) a serviciilor <strong>de</strong> informaţii, a<br />
surse, închise.<br />
Folositoare pentru întregirea culturii politice a<br />
regrupării securiştilor în combinaţie cu entităţi civile<br />
etc.<br />
cetăţenilor este şi prezentarea genezei instrucţiei sociale şi Valetin Filip, lector universitar şi specialist în politica<br />
importanţa funcţiei <strong>de</strong> învăţare a mass-mediei. <strong>de</strong> securitate, binecunoscut analist în domeniul<br />
activităţilor strategice şi reformei sectorului <strong>de</strong><br />
Capitolul se încheie cu articolul Serviciile române <strong>de</strong> securitate, se ocupă <strong>de</strong> Dilemele relaţiei legislativ-intelligence<br />
informaţii în secolul XXI, autor Sergiu Medar, în care se<br />
relevă şi se evaluează relaţia serviciilor <strong>de</strong> informaţii cu<br />
într-o societate <strong>de</strong>mocratică.<br />
<strong>de</strong>mocraţia, urmărindu-se etapele transformării serviciilor Autorul reuşeşte să analizeze reforma sectorului <strong>de</strong> securitate<br />
<strong>de</strong> intelligence din ţara noastră mai ales în ultimii douăzeci într-unul dintre cele mai sensibile coordonate: controlul<br />
<strong>de</strong> ani, legile care guvernează acţiunea acestuia etc. exercitat <strong>de</strong> Parlament asupra serviciilor <strong>de</strong> informaţii,<br />
Autorul are o prodigioasă activitate în domeniul Parlamentul fiind cea mai reprezentativă instituţie întrsecurităţii<br />
naţionale, fiind expert în problematica o <strong>de</strong>mocraţie. Ca aleşi, prin vot liber, parlamentarii<br />
acestuia, datorită funcţiilor importante ocupate în asigură <strong>de</strong>terminarea regimului politic <strong>de</strong> către alegători,<br />
Direcţiile <strong>de</strong> Informaţii naţionale, dar şi datorită muncii care indirect trag la răspun<strong>de</strong>re guvernanţii pentru<br />
aca<strong>de</strong>mice <strong>de</strong> bibliotecă şi a practicii universitare <strong>de</strong> aspectul acestuia; sunt lucrurile la nivelul aşteptărilor<br />
predare. Cea mai mare parte a articolului-studiu este cetăţenilor şi al celui agreat <strong>de</strong> <strong>de</strong>mocraţiile înaintate?<br />
analiza transformărilor serviciilor <strong>de</strong> intelligence, în domeniul Este lămurită situaţia când controlul politic este viciat;<br />
planificării culegerii <strong>de</strong> informaţii, în cel al cooperării între riscul politizării apare atunci când politicienii<br />
servicii, în cel al analizei informaţiilor, în domeniul selectării, intenţionează şi fac eforturi ca să utilizeze intelligenceselecţionării,<br />
pregătirii şi promovării specialiştilor, al utilizării ul pentru a-şi promova propriile interese politice.<br />
informaţiilor etc. Concluzia prezentată este necesitatea „creării unei<br />
comunităţi care să asigure atât securitatea în contextul<br />
Printre foarte multe i<strong>de</strong>i interesante pentru cetăţeanul noilor ameninţări, cât şi respectarea, consolidarea şi<br />
obişnuit şi benefice pentru pregătirea lui în realizarea promovarea valorilor <strong>de</strong>mocratice”.<br />
martie-mai 2011 57
Un alt articol, amplu, Serviciile <strong>de</strong> informaţii ºi etosul birocraţie, birocratizare; beneficiar <strong>de</strong> informaţii, consumator <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>mocratic în secolul XXI. Studiu comparativ: accesul liber la informaţii; cerinţe <strong>de</strong> informaţi/intelligence; comunitate <strong>de</strong><br />
informaţii în România ºi Statele Unite ale Americii este informaţii; corporaţii multinaţionale, corporatism; crimă<br />
semnat <strong>de</strong> Remus Ioan ªtefur eac, analist politic cu o organizată (reţele, grupări); culegere/colectare <strong>de</strong> informaţii,<br />
bogată activitate editorială, doctorand în ºtiinţe militare cultură <strong>de</strong> securitate; cultură politică/civică; <strong>de</strong>mocraţie,<br />
ºi informaţii. <strong>de</strong>mocratizar e, state <strong>de</strong>mocratice; disiminar ea<br />
datelor/informaţiilor; drepturi ºi libertăţi civile, drepturile<br />
Meritul coordonatorului volumului, omului <strong>de</strong> ºtiinţă ºi cetăţeneºti; etică profesională, cod etic; guvernare/bună<br />
pedagogului George Cristian Maior este că în Cuvânt guvernare; surse secrete umane; influenţă, persuasiune;<br />
înainte ºi în studiul <strong>de</strong> o con<strong>de</strong>nsare aca<strong>de</strong>mică informaţii clasificate, secrete; informaţii publice/<strong>de</strong> interes<br />
antologică, a imprimat coautorilor necesitatea reluării public; interese naţionale; internet, reţele interne;<br />
categoriilor, conceptelor ºi naţiunilor operaţionale utilizate <strong>de</strong><br />
Domnia sa, pentru obţinerea unor clarificări<br />
suplimentare a acestora ºi fixarea lor lejeră în memoria<br />
cititorilor cu ocazia oricărei abordări a temelor pe<br />
marginea domeniului anunţat încă din subtitlul<br />
volumului: <strong>Intelligence</strong>, servicii <strong>de</strong> informaţii ºi cunoaºtere<br />
strategică în secolul XXI.<br />
Iată-le pe cele recurente, pe lângă celelalte studii, în<br />
articolul semnat <strong>de</strong> Remus Ioan ªtefur eac: analiză <strong>de</strong><br />
intelligence <strong>de</strong> informaţii; aplicarea implementarea legii;<br />
asimetrie, ameninţări asimetrice; cerinţe <strong>de</strong> informaţii; birocrat,<br />
INTELLIGENCE<br />
înregistrări/interceptări; învăţământ, educaţie <strong>de</strong> securitate;<br />
ju<strong>de</strong>cător, putere ju<strong>de</strong>cătorească; legitimitate politică; libertatesecuritate;<br />
libertate <strong>de</strong> exprimare; operaţiune (informativă);<br />
organism parlamentar, comisie parlamentară penal (urmărire,<br />
dovezi, procese);percepţia riscurilor; performanţă, indicatori <strong>de</strong><br />
performanţă; politizarea intelligence; prevenirea riscurilor;<br />
prognoză, predicţie, evaluare strategică; răspun<strong>de</strong>re,<br />
responsabilitate; regim politic; riscuri transnaţionale; societate<br />
cvivilă; societate informaţională; solicitări <strong>de</strong> informaţii;<br />
supraveghere parlamentară; transformarea intelligence/serviciile<br />
<strong>de</strong> informaţii; transparenţă; valori <strong>de</strong>mocratice; vulnerabilitate,<br />
vulnerabilităţi structurale.
Numai urmărind această înşiruire, orice persoană <strong>de</strong>zvăluirilor pune în situaţii jenante personalităţi<br />
interesată <strong>de</strong> clarificarea unor concepte indispensabile politice şi subminează alianţe tradiţionale, numesc pe<br />
vieţii politice, economice şi sociale actuale, poate să cea între Franţa şi SUA (afacerea cu avioanele <strong>de</strong> luptă<br />
aprecieze bogăţia <strong>de</strong> informaţii oferite <strong>de</strong> volumul Un superdotate franceze care să excludă oferta Boeing –<br />
Război al Minţii coordonat <strong>de</strong> George Cristian contract ameţitor <strong>de</strong> 10 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari, cu<br />
Maior. implicarea preşedintelui Sarkozy în sprijinirea lui Luiz<br />
Inácio Lula da Silva, preşedintele Braziliei, în chestiuni<br />
Capitolul se încheie cu articolul semnat <strong>de</strong> Cris Matei <strong>de</strong> interes personal) etc., astăzi, în România, s-a publicat<br />
(Florina Cristina Matei), lector la Centrul pentru o carte coordonată <strong>de</strong> un spirit lucid şi profesionist,<br />
Relaţii Civil - Militare al Şcolii Navale <strong>de</strong> la Monterey, George Cristian Maior care tocmai <strong>de</strong>spre<br />
SUA, intitulat: Pledoarie pentru un intelligence eficient într-o perfecţionarea agenţiilor <strong>de</strong> informaţii vorbeşte, <strong>de</strong>spre<br />
<strong>de</strong>mocraţie: perspectiva unei outsi<strong>de</strong>r. După cum însăşi protecţia informaţiilor clasificate, <strong>de</strong>spre securitatea cibernetică,<br />
precizează în Introducere studiul „expune perspectiva <strong>de</strong>spre scurgerea <strong>de</strong> informaţii... lămurind cetăţeanul<br />
unui outsi<strong>de</strong>r al domeniului <strong>de</strong> intelligence asupra obişnuit, care o citeşte, <strong>de</strong> importanţa însuşirii acestor<br />
menirii, valorii şi imperativului pentru un sistem i<strong>de</strong>i. Apariţia cărţii se constituie într-un gest <strong>de</strong> o înaltă<br />
eficient <strong>de</strong> intelligence într-un stat <strong>de</strong>mocratic”. În responsabilitate pentru educaţia <strong>de</strong> securitate a<br />
subcapitolul Profesia <strong>de</strong> intelligence într-o <strong>de</strong>mocraţie românilor.<br />
autoarea trece în revistă semnificaţia profesiei <strong>de</strong><br />
intelligence într-o <strong>de</strong>mocraţie. Urmează etalarea unor<br />
raţiuni privind <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>ratul pentru un intelligence<br />
eficient într-un astfel <strong>de</strong> regim (incluzând o discuţie<br />
<strong>de</strong>spre Secolul XXI şi sfidările la adresa securităţii) şi, în<br />
finalul articolului, expunerea unor consi<strong>de</strong>rente legate<br />
<strong>de</strong> eficientizarea activităţii <strong>de</strong> intelligence într-un<br />
sistem <strong>de</strong>mocratic.<br />
În Concluzii, autoarea foloseşte un argument <strong>de</strong><br />
necombătut, o remarcă a lui George Cristian Maior<br />
luată din studiul „<strong>Intelligence</strong> Eficient: <strong>de</strong> la Control la<br />
Cooperare” apărut în Revista 22, Plus, anul XV, nr. 266:<br />
agenţii <strong>de</strong> intelligence „sunt instituţii angrenate într-un<br />
«război tăcut», un război al intelligence-ului, al cărui<br />
succes revendică eficienţă [...] reacţie rapidă [...]<br />
prognoză şi analiză serioasă pentru a putea contracara<br />
riscuri tot mai diverse şi mai complexe, <strong>de</strong> la terorism<br />
sau atacuri cibernetice la riscurile energetice sau<br />
economice”.<br />
Citind această carte, omul <strong>de</strong> rând (dar este valabil şi<br />
pentru presă, ONG şi <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţi politici) va înţelege că<br />
„<strong>de</strong>mocraţia în România are nevoie <strong>de</strong> agenţii eficiente <strong>de</strong><br />
intelligence” şi va accepta „necesitatea secretitudinii ca<br />
<strong>de</strong>terminant principal al eficienţei acestora şi garantării<br />
securităţii lor”.<br />
În încheiere, vreau să subliniez importanţa socialpolitică<br />
şi valoarea intrinsecă a materialelor ştiinţifice<br />
cuprinse în volumul Un Război al Minţii,<br />
coordonator George Cristian Maior, făcând o<br />
digresiune pe care o consi<strong>de</strong>r binevenită în lămurirea<br />
celor <strong>de</strong>clarate:<br />
astăzi, când cetăţeanul unei <strong>de</strong>mocraţii înaintate străine,<br />
oferă public peste 250000 <strong>de</strong> documente care conţin<br />
date incomo<strong>de</strong> <strong>de</strong>spre majoritatea statelor Lumii<br />
(Wikileaks), <strong>de</strong> la subiecte tip paparazzo, bârfe, până la<br />
informaţii substanţiale <strong>de</strong>spre ţări, <strong>de</strong> pildă, înscrise în<br />
cursa împărţirii puterii regionale, chiar mondiale,<br />
viitoare, numesc Brazilia, astăzi, când acest scandal al<br />
I<br />
martie-mai 2011 59
Personalităţi ale frontului secret în<br />
istoria serviciilor <strong>de</strong> informaţii româneşti<br />
“<br />
Colonelul Lissievici este<br />
un ofiţer capabil,<br />
priceput şi muncitor ...<br />
Bun gospodar şi<br />
organizator.<br />
Temperament mo<strong>de</strong>st,<br />
domol, cuminte. Lipsit<br />
<strong>de</strong> vicii. Ducea o viaţ ă<br />
retrasă....m-a substituit<br />
a<strong>de</strong>sea în condiţii<br />
mulţumitoare şi cu toată<br />
onestitatea, căci era şi<br />
un om onest.<br />
Eugen Cristescu,<br />
Organizarea şi<br />
activitatea <strong>Serviciul</strong>ui<br />
Special <strong>de</strong> Informaţii<br />
”<br />
INTELLIGENCE<br />
Ion Lissievici<br />
Tiberiu Tănase<br />
Militar <strong>de</strong> carieră, şef al secţiei I Informaţii absolvit Şcoala Superioară <strong>de</strong> Război, în<br />
din SSI, subdirector în perioada în care anul 1925 fiind numit comandant <strong>de</strong><br />
Eugen Cristescu a condus SSI-ul şi companie în Regimentul 10 Infanterie.<br />
ulterior chiar director al SSI-ului, Ion Începând cu anul 1925 urmează cursul <strong>de</strong><br />
Lissievici este unul din ofiţerii oneşti şi ofiţeri stagiari <strong>de</strong> stat-major, ceea ce îi va<br />
loiali ai frontului secret sau <strong>Intelligence</strong>- permite să activeze în perioada anilor 1926<br />
ului românesc dintre cele două războaie şi - 1930 ca ajutor - sef <strong>de</strong> birou (Biroul 1) şi<br />
din perioada celui <strong>de</strong> al doilea Război şef <strong>de</strong> birou (Birourile 2, 3 şi 4) din cadrul<br />
Mondial. Statului - Major al Diviziei 6 Infanterie.<br />
Munca <strong>de</strong> aici îl va pune în contact direct<br />
Date biografice şi începuturile carierei cu activitatea <strong>de</strong> informaţii, activitate<br />
pentru care, potrivit aprecierilor<br />
Ion Lissievici s-a născut la Iaşi, pe data <strong>de</strong> superiorilor ierarhici, Lissievici dispunea<br />
29.01.1896, într-o familie <strong>de</strong> români <strong>de</strong> toate calităţile necesare.<br />
ortodocşi în care tatăl, Ioan, şi fratele mai<br />
mare, Mihai, urmaseră cariere militare, Între 1930 şi 1932, Ion Lissievici este şef<br />
direcţie preluată şi <strong>de</strong> Ion. al Centrului Informativ Cernăuţi (sau<br />
Centrul <strong>de</strong> Informaţii "A"), o structură cu<br />
Acesta va ajunge să lucreze în structurile sarcini în exteriorul ţării, ce avea ca<br />
informative româneşti ce acţionau la misiune principală obţinerea <strong>de</strong> informaţii<br />
graniţa <strong>de</strong> est a României, avansând <strong>de</strong> pe teritoriul URSS şi activităţi pe<br />
treptele ierarhiei din cadrul <strong>Serviciul</strong>ui domeniul contrainformaţii. Centrul se află<br />
Special <strong>de</strong> Informaţii (SSI) până la funcţia în subordinea directă a Marelui Stat -<br />
<strong>de</strong> subdirector general (în timpul lui Major, Secţia a Il-a Informaţii. Lissievici se<br />
Eugen Cristescu) şi, mai apoi, chiar până la implică în reorganizarea şi extin<strong>de</strong>rea<br />
funcţia <strong>de</strong> şef al SSI. sistemului <strong>de</strong> informaţii şi contrainformaţii<br />
din zonă.<br />
Absolvent al Liceului Militar din Iaşi şi<br />
apoi al Şcolii Militare <strong>de</strong> Artilerie, Geniu şi În plus, în această perioadă, în cooperare<br />
Marină, Ion Lissievici este înaintat la grad cu serviciile similare poloneze din Lvov, va<br />
<strong>de</strong> sublocotenent şi repartizat la contribui la neutralizarea unei acţiuni<br />
Regimentul 11 Artilerie, alături <strong>de</strong> care va periculoase <strong>de</strong> spionaj sovietic, fapt<br />
participa la campaniile militare din toamna pentru care este <strong>de</strong>corat <strong>de</strong> autorităţile<br />
anului 1916 şi la cele din 1917, având militare poloneze (1932).<br />
funcţia <strong>de</strong> comandant <strong>de</strong> secţie şi <strong>de</strong><br />
baterie. Între anii 1932-1935, Ion Lissievici<br />
efectuează stagii <strong>de</strong> comandă la diferite<br />
A făcut parte din unităţile operative care unităţi <strong>de</strong> artilerie şi infanterie, iar din 1935<br />
urmau să execute manevra <strong>de</strong> la revine în cadrul Secţiei a II-a a Marelui Stat<br />
Flămânda, care nu a fost finalizată; a reuşit - Major, ca şef al Biroului 2 (informaţii si<br />
în schimb să se remarce în urma bătăliilor contrainformaţii) până în 1937, când preia<br />
<strong>de</strong> la Bran, Dragoslavele, Câmpulung, conducerea Biroului 1 (recrutare,<br />
Mărăşti şi Oituz. În 1924, Ion Lissievici a organizare, mobilizare).
Estul, vestul si restul... se ocupe Ion Lissievici. Aprobând studiul şi proiectul<br />
<strong>de</strong> reorganizare propuse <strong>de</strong> Lissievici, ministrul <strong>de</strong><br />
În urma instaurării guvernului condus <strong>de</strong> mareşalul război îl numeşte şef al <strong>Serviciul</strong>ui <strong>de</strong> Informaţii (noua<br />
Antonescu şi a organizării SSI, Lissievici este numit şef <strong>de</strong>numire a SSI) trecut în subordinea Armatei. Din<br />
al Secţiei I Informaţii din cadrul SSI din 1 mai 1941. păcate, Lissievici va ocupa acest post o perioadă foarte<br />
Potrivit noii organizări, această secţie avea ca misiune să scurtă <strong>de</strong> timp, din septembrie 1944 până în <strong>de</strong>cembrie<br />
procure şi să difuzeze informaţii <strong>de</strong> ordin extern care<br />
interesau Marele Stat - Major şi, alături <strong>de</strong> Secţia a II-a<br />
1944, când va fi schimbat din funcţie.<br />
Contrainformaţii, Secţia a III-a Legături cu Serviciile <strong>de</strong> Motivele care ţin <strong>de</strong> această schimbare sunt complexe şi<br />
Informaţii Străine şi Secţia IV Contraspionaj, au la bază noua<br />
reprezenta fundamentul muncii <strong>de</strong> informaţii în cadrul orientare a României<br />
SSI-ului. <strong>de</strong> după 1944 şi<br />
implicit schimbarea<br />
Ion Lissievici s-a aflat la conducerea "Eşalonului legăturilor cu URSS.<br />
Mobil" al SSI în campania din Est, având în subordine În acest sens, trebuie<br />
şi Agentura Frontului <strong>de</strong> Est în perioada mai-august precizat faptul că<br />
1944. Acest Eşalon Mobil a fost principala structură <strong>de</strong> superiorii din serviinformaţii<br />
pe frontul <strong>de</strong> Est în războiul antisovietic. ciile sovietice au<br />
Consi<strong>de</strong>rat ca un SSI în variantă mai mică, dar şi interzis <strong>Serviciul</strong>ui <strong>de</strong><br />
mobilă, Eşalonul avea ca principale misiuni: Informaţii românesc<br />
orice legătură exter-<br />
? procurarea <strong>de</strong> informaţii <strong>de</strong>spre armatele sovietice nă, procedând în<br />
angajate în lupte; acelaşi timp la numeroase<br />
arestări <strong>de</strong><br />
? apărarea spatelui armatei române <strong>de</strong> acţiuni <strong>de</strong> cadre. Lissievici<br />
spionaj, sabotaj şi terorism; reacţionează, întocmind<br />
un raport către ministrul <strong>de</strong> război prin care<br />
? recuperarea oricăror documente militare sovietice prezintă situaţia "funcţionarilor timoraţi prin măsurile<br />
găsite pe câmpul <strong>de</strong> luptă; privative <strong>de</strong> libertate ce s-au luat <strong>de</strong> către organele<br />
sovietice", argumentând totodată că acest fapt<br />
În plus, cadrele din Eşalonul Mobil erau obligate să afectează grav prestaţia şi randamentul serviciului. Din<br />
asiste la interogarea prizonierilor <strong>de</strong> război, a acest moment, Lissievici <strong>de</strong>vine un personaj incomod,<br />
<strong>de</strong>zertorilor şi a partizanilor prinşi. În luna iulie 1943, în care trebuie înlăturat din structurile superioare ale<br />
momentul în care Cristescu pleacă în concediu,<br />
Lissievici va avea ocazia <strong>de</strong> a prelua conducerea SSI-lui.<br />
serviciului.<br />
Cu ocazia reorganizării SSI, datorită calitaţilor sale şi a<br />
contribuţiei sale informative, Eugen Cristescu îl<br />
Lissievici şi ordinul mareşalului Antonescu<br />
propune pe Ion Lissievici în funcţia <strong>de</strong> subdirector, Comandantul militar din O<strong>de</strong>ssa, la scurtă vreme după<br />
acesta <strong>de</strong>venind astfel oficial locţiitorul şefului SSI. cucerirea O<strong>de</strong>ssei <strong>de</strong> către trupele române în anul 1942,<br />
Eugen Cristescu relatează în memoriile sale şi acest transmitea o informaţie conform căreia, datorită<br />
lucru, subliniind calităţile <strong>de</strong>osebite ale lui Lissevici. numărului mare <strong>de</strong> arestări a celor suspectaţi a fi<br />
"Ca ajutor al şefului, în<strong>de</strong>plinind funcţia <strong>de</strong> subdirector partizani ai sovieticilor, se aflau în închisorile care<br />
general, m-a substituit a<strong>de</strong>sea în condiţii mulţumitoare funcţionau peste capacităţile maxime. În acest context<br />
şi cu toată onestitatea, căci era şi un om onest". se cerea acordul Presedinţiei Consiliului <strong>de</strong> Miniştri ca<br />
simplii complici să nu mai fie ju<strong>de</strong>caţi <strong>de</strong> Curtea<br />
În <strong>de</strong>cembrie 1943, conform ordinului ministrului Marţială, ci internaţi într-un lagăr special, urmând ca<br />
apărarii naţionale, Lissievici este numit comandant al<br />
Regimentului 4 Artilerie Grea, în ciuda protestelor lui<br />
doar partizanii activi să fie ju<strong>de</strong>caţi.<br />
Cristescu, care nu este <strong>de</strong> acord cu această mutare, SSI prezintă un raport cu situaţia şi soluţia propusă,<br />
consi<strong>de</strong>rându-l pe Lissievici ca fiind greu <strong>de</strong> înlocuit. document pe care mareşalul Antonescu ar fi notat: " nu,<br />
toţi partizanii - activi sau complici - să fie împuscaţi.<br />
După evenimentele din august 1944, Cristescu Acest ordin să fie comunicat şi guvernămintelor<br />
părăseşte conducerea SSI, preluată temporar <strong>de</strong> Traian Basarabiei şi Bucovinei. În aprilie 1942 ordinul în<br />
Borcescu, şef al Secţiei II Contrainformaţii. Tot acum, rezoluţie este trimis către SSI pentru executare.<br />
SSI trece din subordinea Preşedinţiei Consiliului <strong>de</strong> Cristescu îl prezintă lui Lissievici, pe atunci şef al<br />
Miniştri în cea a ministrului <strong>de</strong> război, generalul Mihail Secţiei I Informaţii din SSI şi al Eşalonului Mobil care<br />
Racoviţă. În acest sens, acesta din urmă va dispune consi<strong>de</strong>ră hotărârea <strong>de</strong> a împuşca oamenii fără ju<strong>de</strong>cată<br />
"studiul organizării, încadrării şi stabilirii misiunilor drept "pripită şi inumană" şi care "poate da naştere la<br />
<strong>Serviciul</strong>ui <strong>de</strong> Informaţii", activitate <strong>de</strong> care urmează să erori regretabile".<br />
martie-mai 2011 61
Astfel, Lissievici propune să se întocmească un nou "Nu mai am casă şi am fost adăpostit cum s-a putut<br />
raport care să prezinte consecinţele unei asemenea până în momentul <strong>de</strong> faţă dar acum mă lupt din<br />
măsuri, raport pe care să îl susţină el însuşi în audienţă răsputeri să-mi găsesc o locuinţă propie. Mai grea este<br />
specială la mareşalul Antonescu. Cristescu nu este <strong>de</strong> problema existenţei. Nu am pensie şi-mi vine pur şi<br />
acord cu această propunere, dar nici nu semnează simplu penibil să fiu întreţinut <strong>de</strong> alţii, dar aceasta fiind<br />
rezoluţia, lăsându-l pe Lissievici să "se <strong>de</strong>scurce situaţia trebui să mă resemnez".<br />
singur".<br />
În data <strong>de</strong> 29 ianuarie 1970 Tribunalul Militar Bucureşti<br />
Lissievici îşi reiterează <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a nu respecta un ordin dă o soluţie favorabilă în sensul anulării condamnării lui<br />
"contrar conştiinţei sale", ceea ce va şi face mai târziu, Lissievici. În această perioadă, Ion Lissievici începe să<br />
dar în secret. Lissievici transmite ordinul lui Antonescu îşi redacteze memoriile "Amintirile unui fost lucrător<br />
către Comandamentul din O<strong>de</strong>ssa, dar cu menţiunea în <strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Informaţii al statului" , împărţite în două<br />
<strong>de</strong> a nu îl pune în practică şi <strong>de</strong> a păstra secretul asupra perioa<strong>de</strong> distincte:<br />
acestuia, urmând să nu mai transmită informaţii <strong>de</strong>spre<br />
situaţia partizanilor. Acelaşi instructaj este stabilit şi ? 1 mai 1941 -31 <strong>de</strong>cembrie 1943;<br />
pentr u Traian Borcescu, şeful Secţiei II<br />
Contrainformaţii. ? 20 septembrie - 24 <strong>de</strong>cembrie 1944.<br />
Sub represiunea sovietică şi comunistă Ion Lissievici moare în februarie 1974, fiind<br />
înmormântat la cimitirul Ghencea Militar. Pe parcursul<br />
O altă etapă importantă începe odată cu instalarea carierei sale militare a obţinut numeroase distincţii,<br />
guvernului Petru Groza (martie 1945), când serviciul printre care Coroana României, Steaua României clasa<br />
cunoaşte o nouă restructurare şi când începe o acţiune IV, Steaua României cu spa<strong>de</strong> şi panglică <strong>de</strong> Virtute<br />
<strong>de</strong> "curăţenie" în rândul funcţionarilor, dintre care cei Militară, Victoria, Bărbăţie şi Credinţă, Polonia<br />
"vechi", inclusiv Ion Lissievici, sunt retinuţi şi Restitută etc.<br />
anchetaţi.<br />
În cazul lui Lissievici, acestea s-au concretizat în<br />
arestarea sa, pe data <strong>de</strong> 28 martie 1945, apoi <strong>de</strong>portarea<br />
în URSS, la Lubianka, un<strong>de</strong> a fost <strong>de</strong>ţinut şi anchetat <strong>de</strong><br />
către ofiţerii sovietici. În aprilie 1945 revine la<br />
Bucureşti, aici fiind reţinut în arestul Biroului Juridic al<br />
SSI. Cum nici anchetatorii sovietici, nici cei români nu<br />
găsesc probe pentru acuzaţia <strong>de</strong> crime <strong>de</strong> război,<br />
Lissievici este eliberat în <strong>de</strong>cembrie 1945. În perioada Bibliografie<br />
următoare îşi <strong>de</strong>sfăşoară activitatea ca director<br />
administrativ la societatea Standard Graphica ? Cristescu, Eugen, Organizarea şi activitatea <strong>Serviciul</strong>ui Special<br />
Bucureşti.<br />
<strong>de</strong> Informaţii, în Cr. Troncotă, Eugen Cristescu. Asul serviciilor<br />
secrete româneşti. Memorii (1916-1944), mărturii, documente,<br />
prefaţă <strong>de</strong> Dan Zamfirescu, Editura R.A.I., Bucureşti, Editura<br />
Dar, în noaptea <strong>de</strong> 26 spre 27 mai 1949 Lissievici este<br />
INTELLIGENCE<br />
Roza Vânturilor, Bucureşti, f.a., p. 131-223<br />
arestat din nou, fiind acuzat <strong>de</strong> "activitate intensă<br />
contra clasei muncitoare" datorită activităţii sale din ? Lissievici, Ion, Amintirile unui fost lucrător în serviciul <strong>de</strong><br />
timpul războiului, ca şef al Secţiei I Informaţii. Informaţii al statului, în Cr. Troncotă, Glorie şi tragedii.<br />
Momente din istoria Serviciilor <strong>de</strong> informaţii şi<br />
contrainformaţii române pe Frontul <strong>de</strong> Est (1941-1944),<br />
După opt ani <strong>de</strong> <strong>de</strong>tenţie, în aprilie 1957 se pronunţă<br />
Editura Nemira, Bucureşti, 2003<br />
sentinţa în cazul său: 15 ani <strong>de</strong> închisoare şi confiscarea<br />
totală a averii. O pe<strong>de</strong>apsă care a fost executată în ? Pavel Moraru, Serviciile secrete şi Basarabia (1918-1991)<br />
penitenciarele Jilava, Piteşti, Făgăraş, Ghencea şi dicţionar, editura Militară, Bucureşti, 2008, p. 304-312<br />
Gherla. În august 1963 Lissievici este eliberat, dar i se<br />
impune domiciliu obligatoriu în comuna Lăteşti, din ? Colonel dr. Lione<strong>de</strong> Ochea, <strong>Serviciul</strong> special <strong>de</strong> informaţii al<br />
raionul Feteşti.<br />
României pe frontul <strong>de</strong> vest 1940-1944;<br />
Vezi, Cr. Troncotă, Eugen Cristescu. Asul serviciilor secrete<br />
româneşti. Memorii (1916-1944), mărturii, documente, prefaţă<br />
Din anul 1965 revine în Bucuresti, un<strong>de</strong> este<br />
<strong>de</strong> Dan Zamfirescu, Editura R.A.I., Bucureşti, Editura Roza<br />
supravegheat <strong>de</strong> către Securitate, fiind consi<strong>de</strong>rat în<br />
continuare ca un "element periculos pentru regim".<br />
Vânturilor, Bucureşti, f.a., p. 131-223<br />
Despre situaţia acestui onest şi patriot ofiţer <strong>de</strong> ?Moraru Pavel, op.cit. p. 154 .<br />
informaţii într-o notă a Securităţii se înregistra situaţia<br />
în care fostul conducător al <strong>Serviciul</strong>ui Special <strong>de</strong><br />
Informaţii al României o prezenta personal .<br />
?Apud, Pavel Moraru, Serviciile Secrete şi Basarabia: 1918 -<br />
1991. Dicţionar, Ed. Militare, Bucureşti, 2008, p. 156.<br />
I
Tiberiu Tănase<br />
Aspecte din istoria serviciilor <strong>de</strong><br />
informatii românesti în timpul<br />
Primului Razboi Mondial<br />
Înfiintarea <strong>Serviciul</strong>ui <strong>de</strong> Informatii si Siguranta al Deltei<br />
<strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Siguranta al Dobrogei<br />
“<br />
<strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> informatii<br />
are…un rol capital în<br />
conducerea<br />
razboiului…Astazi, daca<br />
nu primesti stiri în<br />
momentul oportun,<br />
Comandamentul poate fi<br />
redus la neputinta din<br />
cauza greutatilor <strong>de</strong> a<br />
misca armate <strong>de</strong> un<br />
efectiv mare.<br />
Gh.Buzatu, Din Istoria<br />
secreta a celui <strong>de</strong>-al doilea<br />
razboi mondial, vol. II.,<br />
Buc. Editura Enciclopedica,<br />
1995, p. 90.<br />
”<br />
În timpul primei conflagratii a secolului termine clasa a III-a liceala, din cauza<br />
XX, din structurile informative ale statului limbii latine.<br />
român faceau parte Structura Informativa<br />
a Ministerului Apararii Nationale - Ulterior am aflat - relata colaboratorul sau<br />
<strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Informatii al Armatei, dar si Nicolae D. Stanescu - ca Moruzov poseda<br />
structurile informative din Ministerul <strong>de</strong> o diploma <strong>de</strong> bacalaureat, dar pentru<br />
Interne - Siguranta Generala a Statului, si cineva care prin natura institutiei ce o<br />
<strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Informatii si Siguranta al conducea dispunea <strong>de</strong> mijloacele tehnice<br />
Deltei/ <strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Siguranta al Dobrogei, <strong>de</strong> a avea dupa dorinta sau nevoie fel <strong>de</strong> fel<br />
si alte structuri informative: Sectia Militara <strong>de</strong> acte, o diploma <strong>de</strong> bacalaureat, aparent<br />
Secreta din Transilvania, <strong>Serviciul</strong> autentica, nu constituia o problema. Cu<br />
Supravegherii Stirilor si Biroul <strong>de</strong> cercetari aceasta pregatire teoretica oficiala <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
informative <strong>de</strong> pe lânga Ministerul Justitiei. sumara, poate parea curios nu numai cum<br />
cunostea atât <strong>de</strong> bine problemele interne si<br />
De asemenea, au existat structuri <strong>de</strong> internationale, în <strong>de</strong>talii si aspecte <strong>de</strong><br />
cooperare aparute din necesitatile amanunt, analitic, dar si sub aspectul lor<br />
<strong>de</strong>sfasurarii razboiului, cum au fost sintetic...". Dar Stefan Enescu, multa<br />
<strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Informatii si Contrainformatii vreme secretarul sau personal, sustinea ca<br />
româno-rus si o structura care colabora cu pe Moruzov îl ajuta o extraordinara energie<br />
expertii francezi din cadrul Misiunii si vointa o capacitate naturala si puterea <strong>de</strong><br />
speciale condus <strong>de</strong> Henri Berthelot. patrun<strong>de</strong>re uimitoare .<br />
Din structurile informative ale statului Informatiile privind modul în care a fost<br />
român au facut parte o serie <strong>de</strong> înfiintata respectiva structura le aflam<br />
personalitati începând cu Iancu Panaitescu dintr-un raport înaintat <strong>de</strong> Moruzov la 18<br />
director în Directia Generala a Politiei si iunie 1917 directorului Sigurantei -<br />
Sigurantei si Romulus P. Voinescu, (primul I.Panaitescu.<br />
director al Sigurantei Generale a Statului, si<br />
continuând cu Mihail Moruzov) primul sef În respectivul raport Moruzov scria: „Ca<br />
al <strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Informatii si Siguranta al rezultat al <strong>de</strong>legatiunei ce mi-ati dat pentru<br />
Deltei,/<strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Siguranta al Dobrogei, organizarea si conducerea <strong>Serviciul</strong>ui [<strong>de</strong>]<br />
si ulterior primul director al <strong>Serviciul</strong>ui contraspionaj din Delta Dunarii am<br />
Secret <strong>de</strong> Informatii al Armatei Române. onoarea a va raporta urmatoarele: în ziua<br />
<strong>de</strong> 14 martie a.c., împreuna cu personalul<br />
<strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Siguranta al Deltei a ce mi s-a încredintat, am plecat spre Delta“.<br />
reprezentat o structura informativa si<br />
contrainformativa creata în 1917 si <strong>de</strong> care Denumirea serviciului apare într-un<br />
se leaga strâns activitatea lui Mihail document din 25 septembrie 1917 drept<br />
Moruzov. Functionar <strong>de</strong> profesie, a „Echipa <strong>de</strong> Siguranta din Delta Dunarii“,<br />
absolvit doar liceul "Studiile primare si iar la 31 ianuarie 1918, apare în documente<br />
parte din cele secundare, Mihail Moruzov sub <strong>de</strong>numirea „Brigada <strong>de</strong> Siguranta din<br />
le-a facut la Tulcea, nereusind - se pare - sa Delta Dunarii“.<br />
martie-mai 2011 63
În cadrul operatiunilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare a informatii al armatei germane”. Acelasi document mai<br />
Comandamentului Puterilor Centrale se va remarca mentioneaza ca „inamicul“ n-a reusit sa distruga niciun<br />
Echipa Speciala <strong>de</strong> Siguranta a Deltei Dunarii, condusa <strong>de</strong>pozit <strong>de</strong> munitii, <strong>de</strong> aprovizionare, nici case, cum s-au<br />
<strong>de</strong> Mihail Moruzov, care va colabora cu agenti ce petrecut lucrurile în zona celorlalte fronturi, tocmai<br />
cunosteau limba lipovenilor, unii vorbind si bulgara si datorita vigilentei agentilor lui Moruzov.<br />
germana. Zona a fost împartita în 3 sectoare Sulina,<br />
Vâlcov, Ismail în ultimul oras având centrul si <strong>Serviciul</strong> Despre modalitatile concrete în care s-au petrecut<br />
<strong>de</strong> Informatii al Armatei Ruse prin Alexandru Escholtz, faptele, raportul întocmit <strong>de</strong> Mihail Moruzov aduce<br />
fost agent corupator, având sarcina <strong>de</strong> a provoca amanunte interesante, împreuna cu câtiva agenti<br />
<strong>de</strong>zertarea cadrelor românesti la rusi. experimentati, profitând si <strong>de</strong> împrejurarile confuze din<br />
rândurile armatei ruse, s-a reusit infiltrarea în<br />
Ulterior, obiectivul activitatilor informative ale Echipei compunerea <strong>de</strong>legatiei Armatei Rosii.<br />
Speciale a fost concentrat asupra <strong>de</strong>pistarii elementelor<br />
revolutionare, a <strong>de</strong>zertorilor, a situatiei agrare si asupra Dupa cum atesta documentul din 1934, „acest Serviciu<br />
extin<strong>de</strong>rii actiunilor spionajului bulgar si german la a adus un aport însemnat actiunii armatei noastre prin<br />
nordul Dunarii. Se va implica si în Comisia bulgara aceea ca s-au putut salva ofiteri, trupe si <strong>de</strong>mnitari,<br />
pentru cumpararea <strong>de</strong> cereale din sudul Basarabiei cazuti în mâinile bolsevicilor“, si ca „s-au putut <strong>de</strong>juca<br />
(1918). toate actiunile armatei bolsevice si acapara toate<br />
<strong>de</strong>pozitele rusesti“.<br />
Dupa armistitiul cu Puterile Centrale se pare ca s-a<br />
transformat în <strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Siguranta al Dobrogei, fiind <strong>Serviciul</strong> Special <strong>de</strong> Siguranta va fi <strong>de</strong>sfiintat în urma<br />
singura autoritate româneasca <strong>de</strong> acest gen autorizata sa afacerii rublelor false, prin care s-a împiedicat<br />
functioneze în zona. introducerea în România <strong>de</strong> catre serviciile sovietice a<br />
unei mari cantitati <strong>de</strong> ruble false, afacere ce a generat<br />
În realitate, <strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> Informatii si Siguranta al Deltei neîntelegeri personale cu seful Sigurantei, Romulus<br />
era o „structura informativa secreta“ care lucra tot sub Voinescu, Moruzov fiind acuzat <strong>de</strong> pactizare cu<br />
ordinele Marelui Cartier General al Armatei române, dar inamicul, favorizarea contra-ban<strong>de</strong>i, sustragerea <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>osebirea consta în faptul ca era mai bine acoperita, documente…<strong>de</strong>si instanta <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>cata îl va <strong>de</strong>clara<br />
<strong>de</strong>ci cu posibilitati <strong>de</strong> risc mai mici, comparativ cu nevinovat.<br />
retelele <strong>de</strong> rezistenta care în marea lor majoritate se<br />
organizau spontan, din dorinta sincera <strong>de</strong> a contribui la Dovada ca dupa înfiintarea <strong>Serviciul</strong>ui Secret <strong>de</strong><br />
sprijinirea cauzei nationale. De altfel Mihail Moruzov Informatii, dupa terminarea razboiului, Moruzov va<br />
refuzase practic sa-si asume raspun<strong>de</strong>rea reorganizarii si <strong>de</strong>veni directorul acestui serviciu timp <strong>de</strong> douazeci <strong>de</strong><br />
conducerii <strong>Serviciul</strong>ui <strong>de</strong> informatii al armatei pe motiv ani. I<br />
ca „un asemenea aparat nu se poate improviza“, dar în<br />
schimb a acceptat „sa înjghebeze“ un aparat tehnic pe<br />
frontul dobrogean si tarmul Marii Negre, cu sediul la<br />
Ismail-Sulina. Bibliografie<br />
?Înfiintat la Palatul Postei Centrale la 5 ianuarie 1915, cf. Cristian<br />
Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al efectivului acesta era putin Troncota, în Studii si Cercetari Socio-umane nr. 3/1998, P 97<br />
numeros, câtiva agenti experimentati - pe care Moruzov<br />
?Vezi pe larg capitolul <strong>Serviciul</strong> Special <strong>de</strong> Siguranta din Delta<br />
nu i-a <strong>de</strong>stainuit niciodata -, dar care aveau <strong>de</strong> partea lor Dunarii în lucrarea colectiva, Florin Pintilie, Nevian Tunareanu,<br />
pescari lipoveni din Delta si alti locuitori ce cunosteau Stefan Maritiu, Corneliu Beldiman, Istoria <strong>Serviciul</strong>ui Secret <strong>de</strong><br />
retelele <strong>de</strong> traficanti sau aveau posibilitati mai simple <strong>de</strong> Informatii România, 1917- 1940, P 16-65<br />
infiltrare. Principala misiune a acestei structuri ?Pavel Moraru, Serviciile Secrte si Basarabia, Editura Militara,<br />
informative secrete era <strong>de</strong> a penetra în retelele inamicilor Bucuresti, 2008, .164<br />
?Apud, Tiberiu Tanase, Mihai Moruzov fondator al <strong>Serviciul</strong>ui<br />
în scop <strong>de</strong> contracarare a actiunilor <strong>de</strong> spionaj Secret <strong>de</strong> Informatii al Armatei Române, în Istorie si Civilizatie<br />
<strong>de</strong>sfasurate împotriva armatei române. A actionat în nr. 13 din octombrie 2010 , P 13<br />
zona Deltei Dunarii întrucât aceasta constituia un punct ?Raport prezentat <strong>de</strong> Mihail Moruzov lui Iancu Panaitescu, vezi<br />
strategic important folosit pentru traficul <strong>de</strong> informatii în Florin Pintilie, Nevian Tunareanu, Stefan Maritiu, Corneliu<br />
si trecerea clan<strong>de</strong>stina a agentilor secreti dintr-o parte si Beldiman, op.cit., p.133-140<br />
alta a frontului. ?Cf. Colonel dr. Lione<strong>de</strong> Ochea, <strong>Serviciul</strong> special <strong>de</strong> informatii<br />
al României pe frontul <strong>de</strong> vest 1940-1944, P 80-81<br />
?Cristian Troncota, Mihail Moruzov si frontul secret, Editura<br />
Dintr-un raport întocmit în 1934 <strong>de</strong> Moruzov, intitulat Elion, Bucuresti, 2004, p. 39.<br />
"Expunere asupra serviciilor <strong>de</strong> informatii ale Armatei", ?Cristian Troncota, Mihail Moruzov si frontul secret, p. 215-223<br />
aflam si cifre <strong>de</strong> bilant al activitatii contra informative a ?Cristian Troncota, op. cit., p. 40-41.<br />
<strong>Serviciul</strong>ui <strong>de</strong> informatii, care ,,a reusit capturarea a 156 ?Colonel dr. Lione<strong>de</strong> Ochea, <strong>Serviciul</strong> special <strong>de</strong> informatii al<br />
<strong>de</strong> spioni dintr-un total <strong>de</strong> 178 câti fusesera trimisi în României pe frontul <strong>de</strong> vest 1940-1944, p 11<br />
liniile <strong>de</strong> aparare ale armatei române <strong>de</strong> <strong>Serviciul</strong> <strong>de</strong> ?Cristian Troncota, op. cit., p. 48-54.<br />
INTELLIGENCE
<strong>Intelligence</strong> Guvernamental(IG)<br />
Producerea IG în Era Informationala a suferit o Însa, un aspect important al interactiunii ţi relatiei<br />
schimbare paradigmatica, astfel încât procesul dintre analistul intelligence ţi utilizator (<strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nt<br />
intelligence sa se <strong>de</strong>sfaţoare sub imperiul conditiilor politic) îl reprezinta uneori eţecul întelegerii <strong>de</strong> catre<br />
impuse <strong>de</strong> 'paradigma diamant'. Vechea paradigma, cel dintâi a perspectivei temporale a politicianului,<br />
cea liniara, se bazeaza pe un mo<strong>de</strong>l intelligence, <strong>de</strong>oarece nu se mai poate imagina astazi posibilitatea<br />
specific secolelor 19 ţi 20, prin care consumatorul ca omul politic sa dispuna <strong>de</strong> lejeritate, <strong>de</strong> timpul<br />
discuta cu planificatorii intelligence, aceţtia cu cei ce<br />
colecteaza informatiile, care ajung la surse, obtin<br />
necesar citirii unor analize informative.<br />
informatiile pentru analiţti, care închid ciclul prin Adica, ceea ce analiţtii intelligence trebuie sa înteleaga<br />
diseminarea produsului intelligence catre consumator. este tocmai <strong>de</strong>limitarea clara a tipurilor <strong>de</strong> produse<br />
intelligence ţi prezentarea acestora într-o forma cât<br />
Acest mo<strong>de</strong>l nu numai ca era prea încet ţi greoi, dar nu mai clara ţi mai atractiva cu putinta. Din multitudinea<br />
poate fi functional când în jurul sistemului exista un <strong>de</strong> produse intelligence, poate cele mai importante<br />
mediu cu o agenda în continua schimbare, plina <strong>de</strong> pentru factorul politic ar fi informarile<br />
subiecte ţi nuante care sunt dificil<br />
21<br />
<strong>de</strong> operative (current intelligence), care se<br />
comunicat prin intermediari. prezinta zilnic, precum ţ i<br />
produsele <strong>de</strong> intelligence<br />
Paradigma diamant impune un estimativ, tipul <strong>de</strong> rapoarte<br />
mo<strong>de</strong>l prin care consumatorul informative care îti<br />
contacteaza direct analistul ţi asigura patrun<strong>de</strong>rea pe<br />
colectorul, iar în multe termen mediu şi lung<br />
ocazii ajunge chiar la sursa sau ceea ce se va<br />
(atunci când este posibil întâmpla dintr-o<br />
prin nivelele <strong>de</strong> clasificare perspectiva mai<br />
intelligence). În acelaţi l a r g a ( d e c â t a<br />
timp, jucatorii <strong>de</strong> pe piata informarilor operaintelligence,<br />
indiferent ca tive).<br />
acesta este intelligence<br />
<strong>Intelligence</strong><br />
politic, economic, <strong>de</strong> Nu trebuie sa fim<br />
afaceri, militar, cultural, surprinţi <strong>de</strong> faptul ca<br />
etnic-religios, au fost obligati<br />
sa treaca <strong>de</strong> la arhitectura partea a 3-a<br />
<strong>de</strong>zvoltarea disemi-<br />
narii electronice tin<strong>de</strong> sa<br />
'înaintarii' - 'push' architecture la ero<strong>de</strong>ze aceasta distinctie<br />
Marius Sebe<br />
arhitectura 'tragerii'-'pull' archi- între cele doua produse<br />
tecture, datorita <strong>de</strong>zvoltarii fara intelligence.<br />
prece<strong>de</strong>nt a diseminarii electronice.<br />
Întelegerea acestei perspective temporale <strong>de</strong> catre<br />
În secolul XX, diseminarea intelligence se <strong>de</strong>sfaţura analiţtii intelligence se poate dovedi cruciala în Era<br />
conform arhitecturii 'push', când mediul informativ Informationala când, aţa cum remarca specialiţtii<br />
referitor la <strong>de</strong>rularea evenimentelor utiliza spatiul “mentinerea pacii prin informatii a <strong>de</strong>venit cea mai<br />
transmisiilor Erei Industriale, în care analistul pura forma <strong>de</strong> razboi”, iar teatrul cognitiv <strong>de</strong><br />
intelligence selecta dintr-o cantitate <strong>de</strong> informatii ceea operatiuni ţi influenta asupra combatantului politic ne<br />
ce el cre<strong>de</strong>a ca utilizatorii ar trebui cel mai mult sa conduc la doua concluzii majore pentru operatiunile<br />
cunoasca. informative:<br />
De cele mai multe ori, aceste produse intelligence erau ? 90% din datele ţi informatiile care ajung la un<br />
'înaintate' (push) în cadrul unor termene fixe ori dupa beneficiar - indiferent <strong>de</strong> nivel - sunt nesecrete ţi<br />
un program dictat <strong>de</strong> capacitatea <strong>de</strong> lucru a analistului.<br />
În secolul XXI, mediul informativ functioneaza sub<br />
neanalizate;<br />
imperiul ţ i în spatiul transmisiilor Erei ? nici beneficiarul, nici producatorii produselor<br />
Informationale, în care diseminarea electronica informative nu au pus la punct pâna acum o capacitate<br />
schimba complet arhitectura, în sensul ca utilizatorii cu ajutorul careia sa se faca <strong>de</strong>scoperirea, selectia,<br />
produselor intelligence au la dispozitie mari cantitati filtrarea ţi analizarea informatiilor în cadrul acestui<br />
<strong>de</strong> informatii, iar <strong>de</strong>ciziile privind ce informatii ajung nou mediu informational copleţitor, suprasaturat cu<br />
la aceţtia, nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliere, formatul documentelor, surse multiple <strong>de</strong> date ţi informatii contradictorii.<br />
iar mai presus <strong>de</strong> orice momentul când trebuie sa (vezi figura 1 - întelegerea spatiului competitiv<br />
ajunga, revin utilizatorilor. cognitiv)<br />
martie-mai 2011 65
Acest teatru cognitiv <strong>de</strong> operatiuni, ce poate influenta biroul unui politician (beneficiar al produselor<br />
actorul politic, a sporit în mod evi<strong>de</strong>nt ca volum informative) nu constituie intelligence. Chiar un set <strong>de</strong><br />
informational, însa în ultimele <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> interactiune taieturi din ziare, organizate dupa un anumit subiect, nu<br />
între domeniul intelligence si lumea politicului nu s-au reprezinta intelligence. Dar un subset <strong>de</strong> taieturi din<br />
gasit înca niste scheme clare <strong>de</strong> interconectare a ziare, selectate în mod expres pentru nevoile unui<br />
elementelor specifice activitatii informative cu cele factor <strong>de</strong>cizional, poate fi intelligence. Acest lucru este<br />
specifice actiunii politice. Factorul politic poate ignora a<strong>de</strong>varat, chiar daca colectorul initial al informatiilor a<br />
rezultatele activitatii intelligence, poate utiliza fost un reporter. Deoarece, organizarea speciala a unui<br />
produsele informative, astfel încât, în mod constient material pentru <strong>de</strong>cizia unui factor politic (militar sau<br />
sau nu, sa opereze selectii din ceea ce li se prezinta. Spre economic), poate transforma stirile publice disponibile<br />
exemplu, unii li<strong>de</strong>ri politico-militari pun un pret mult în intelligence.<br />
mai mare pe produsele informative din categoria<br />
unisursa, acesta era cazul lui Kissinger, dar nu sunt Luând în calcul aspectele prezentate anterior, procesul<br />
interesati <strong>de</strong> evaluarile si analizele multi-sursa, intelligence, în plan guvernamental, ar putea fi<br />
preferând sa fie ei însisi proprii analisti si evaluatori ai organizat conform schemei 1, astfel:<br />
situatiilor politico-militare (3).<br />
Însa, asa cum exista li<strong>de</strong>ri si politicieni care prefera<br />
întreprin<strong>de</strong>rea unor analize si evaluari informative<br />
proprii, existând <strong>de</strong>ja o oferta cuprinzatoare a<br />
serviciilor specializate, în acelasi timp, inundarea<br />
teatrului cognitiv al actorului politic cu prea multe<br />
informatii nefiltrate poate aduce atingere procesului<br />
<strong>de</strong>cizional politic.<br />
De asemenea, în timp ce tehnologia informatiei se<br />
constituie într-un factor multiplicator, care Pentru a putea adopta un astfel <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l în cadrul IG<br />
influenteaza în mod esential acest proces, este nevoie <strong>de</strong> o cerinta fundamentala: comunitatea <strong>de</strong><br />
responsabilitatea comunitatii <strong>de</strong> intelligence, în special intelligence trebuie sa constientizeze schimbarile<br />
pe timpul unor crize, consta în asigurarea produselor intervenite si, mai ales, sa renunte la foarte multe dintre<br />
informative pe un singur canal catre li<strong>de</strong>rii politico- preju<strong>de</strong>catile acumulate <strong>de</strong>-a lungul timpului datorita<br />
militari, pentru <strong>de</strong>sfasurarea unui proces <strong>de</strong>cizional conditiilor specifice <strong>de</strong> activitate (tip organizare,<br />
corect si neperturbat <strong>de</strong> influente externe, bine comunitate, tara, regim, etc.).<br />
directionate <strong>de</strong> catre competitor sau chiar inamic.<br />
<strong>Intelligence</strong> Privat<br />
INTELLIGENCE<br />
Consumator<br />
<strong>Intelligence</strong><br />
Cerinte si<br />
Diseminare<br />
Analist<br />
<strong>Intelligence</strong><br />
Sisteme si senzori <strong>de</strong>dicati<br />
SIGINT Sisteme si Platforme Tehnice<br />
HUMINT Ofiteri aflati in operatiuni externe<br />
IMINT Analisti specializati<br />
TECINT<br />
Surse Informative Comerciale<br />
Senzori Comerciali (Imagini Sateliti)<br />
Rapoarte Media<br />
Experti din mediul aca<strong>de</strong>mic, NGO,<br />
Think Tanks,<br />
Noul mo<strong>de</strong>l beneficiaza <strong>de</strong> o trasatura majora: relatiile<br />
sunt flui<strong>de</strong> si se pot adapta functie <strong>de</strong> cerintele<br />
momentului. Noile tehnologii informationale,<br />
<strong>de</strong>zvoltate <strong>de</strong> sectorul comercial privat, ofera<br />
posibilitatea proiectarii si realizarii unor asemenea<br />
procese intelligence specifice secolului 21.<br />
Daca IG este conditionat <strong>de</strong> anumite restrictii si va<br />
adopta mai greu structura unui nou proces intelligence,<br />
ca cel <strong>de</strong>scris anterior, sectorul IP adopta cu o mai mare<br />
usurinta structura unui proces intelligence ne-liniar,<br />
specific retelelor informale (comunitati <strong>de</strong> interese).<br />
Tehnologia informationala actuala reproiecteaza<br />
întregul ciclu intelligence, utilizând puterea tehnologiei<br />
web.<br />
Informatiile, pentru a <strong>de</strong>veni intelligence, trebuie sa fie<br />
colectate, organizate sau analizate “în numele“ Astfel, noul ciclu <strong>de</strong>vine un proces intelligence 'targetconsumatorului<br />
acelor informatii. În propozitia centric' (2), care are ca obiectiv principal realizarea<br />
dinainte, cuvântul “sau” are un rol critic. imaginii unei 'tinte' informative pe care sa o poata<br />
exploata oricare dintre participantii la proces, astfel<br />
Daca informatia nu este colectata pentru factorul încât fiecare dintre acestia sa poata extrage elementele<br />
<strong>de</strong>cizional, atunci aceasta trebuie sa fie organizata si <strong>de</strong> care are nevoie pentru în<strong>de</strong>plinirea sarcinilor care le<br />
analizata pentru acesta. Un teanc <strong>de</strong> ziare aflate pe revin (vezi schema 2).<br />
Sarcini si<br />
Colectare<br />
OSINT<br />
IMINT<br />
BUSINT<br />
ECINT<br />
ACINT<br />
Surse din Comunitatea <strong>Intelligence</strong><br />
Surse comerciale si Mass-Media
Consumatori<br />
Cerinte<br />
Informatii noi<br />
<strong>Intelligence</strong><br />
actionabil<br />
Tinta<br />
Schema 2<br />
Lacune,<br />
Cerinte<br />
Informatii noi<br />
Surse<br />
Informative<br />
lucrează în SUA la <strong>de</strong>zvoltarea unor noi soluţii pentru<br />
capacităţile <strong>de</strong> analiză şi mo<strong>de</strong>lare 'target-centric'.<br />
În mai puţin <strong>de</strong> un <strong>de</strong>ceniu, cu o foarte mare<br />
probabilitate, un mo<strong>de</strong>l care cre<strong>de</strong>am că reprezintă o<br />
noutate va face loc altuia şi mai nou.<br />
De la Revoluţie Informaţională la Revoluţie<br />
<strong>Intelligence</strong><br />
Avantajele noului mo<strong>de</strong>l, faţă <strong>de</strong> cel clasic, constau în Explozia informaţională şi <strong>de</strong>zvoltarea continuă a<br />
faptul că acum activitatea intelligence se realizează tehnologiei informaţiei a dus la o transformare majoră<br />
printr-un proces <strong>de</strong> reţea. In primul rând, acesta este un a domeniului intelligence la frontiera dintre secole.<br />
proces social, prin care toţi participanţii acceptă Revoluţia informaţională a cunoscut o <strong>de</strong>zvoltare<br />
responsabilitatea participării la realizarea produsului susţinută în ultimele <strong>de</strong>cenii. Rezultatul acestei revoluţii<br />
intelligence, toţi aceştia concentrându-se asupra ne-a permis accesul la cantităţi uriaşe <strong>de</strong> date şi<br />
aceluiaşi obiectiv. Noul tip <strong>de</strong> proces 'target-centric' informaţii prin elaborarea şi aplicarea unor procese <strong>de</strong><br />
este urmaşul unui proces <strong>de</strong> reţea colaborativ (5), căutare, selectare, sortare, filtrare, clasificare şi stocare a<br />
<strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> corporaţii private. Printre<br />
promotorii acestui proces se numără companii precum<br />
informaţiilor.<br />
Royal Dutch Shell, care a folosit asemenea reţele cu un Explozia informaţională a fost amplificată <strong>de</strong> dispariţia<br />
<strong>de</strong>ceniu în urmă; Wal-Mart, care a lansat un sistem <strong>de</strong> lumii bipolare şi <strong>de</strong> eliberarea unor <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> date şi<br />
retail 'network-centric'; Deutsche Morgan Grenfell, informaţii care anterior erau clasificate ca secrete. În<br />
care a introdus un sistem 'network-centric securities realitate, revoluţia informaţională a fost potenţată <strong>de</strong> o<br />
trading'. revoluţie tehnică prin <strong>de</strong>zvoltarea unor soluţii şi<br />
sisteme <strong>de</strong> computere, din ce în ce mai rapi<strong>de</strong> şi mai<br />
De asemenea, o serie <strong>de</strong> companii au implementat <strong>de</strong>ja ieftine, capabile să dispună <strong>de</strong> capacităţi <strong>de</strong> stocare şi <strong>de</strong><br />
o abordare colaborativă 'targ et-centric'.<br />
Dintre acestea o să amintim compania Ericsson care a<br />
viteză necesare căutării prin cantităţi uriaşe <strong>de</strong> date.<br />
reuşit proiectarea şi realizarea unei reţele <strong>de</strong> business În acelasi timp, revoluţia informaţională a necesitat<br />
intelligence, fiind pentru mulţi ani li<strong>de</strong>rul indiscutabil schimbări dramatice în meto<strong>de</strong>le şi proce<strong>de</strong>ele <strong>de</strong><br />
în materie <strong>de</strong> intelligence competitiv uman, datorită obţinere a informaţiilor, în normele şi reglementările<br />
sistemului său <strong>de</strong> 'Business <strong>Intelligence</strong> Network' .<br />
Doar doi specialişti în business intelligence au fost<br />
<strong>de</strong> securitate, dar, mai ales, în cultura organizaţiilor,<br />
creând noi discipline şi noi tipuri <strong>de</strong> profesii.<br />
însărcinaţi cu realizarea 'Ericsson Business <strong>Intelligence</strong> Sporirea prepon<strong>de</strong>renţei ISD în procesele <strong>de</strong><br />
Center' . Acesta a fost fundamentat pe trei componente intelligence ale statelor-naţiune, dar şi creşterea<br />
principale: prima a fost BIC (Business Information volumului <strong>de</strong> informaţii publice în procesele<br />
Center) un portal intranet care servea drept platformă <strong>de</strong>cizionale politice, economice şi chiar militare din<br />
IT pentru căutarea şi schimbul <strong>de</strong> informaţii; a doua a afara sistemelor <strong>de</strong> intelligence guvernamentale, a<br />
fost reţeaua <strong>de</strong> analiză EBIN (Ericsson Business produs mutaţii esenţiale în spaţiul economico-social,<br />
<strong>Intelligence</strong> Network); a treia a fost BIAP(Business forţând apariţia unei necesităţi <strong>de</strong> 'privatizare' pentru<br />
<strong>Intelligence</strong> Analyst Program). unele procese intelligence, contribuind astfel la<br />
naşterea şi evoluţia unor noi concepte şi discipline, cum<br />
A doua componentă, EBIN, a folosit puterea reţelelor ar fi: intelligence competitiv sau business intelligence.<br />
interne şi a tehnologiilor web, fiind selectaţi peste o Apariţia acestor noi concepte reprezintă, <strong>de</strong> fapt, o<br />
sută <strong>de</strong> analişti ai companiei. Aria <strong>de</strong> responsabilitate a completare firească a domeniului intelligence la nivelul<br />
acestora era monitorizarea pieţei şi evaluarea societăţii informaţionale, prin schimbările <strong>de</strong><br />
importanţei evenimentelor, acţiunilor celorlalţi actori<br />
şi a noilor tehnologii în comparaţie cu puterea<br />
paradigmă ce au avut loc în ultimul <strong>de</strong>ceniu.<br />
competitivă a firmei Ericsson. Principala sarcină a Cu certitudine, la începutul secolului 21 are loc<br />
echipei manageriale a fost transformarea analiştilor naşterea unui nou tip <strong>de</strong> revoluţie: cea a domeniului<br />
într-o reţea, toţi aceştia fiind obisnuiţi să acţioneze ca intelligence. Aceasta afirmaţie este însoţită <strong>de</strong> două<br />
într-un proiect liniar. argumente majore.Primul provine din esenţa activităţii<br />
<strong>de</strong> intelligence, care îşi <strong>de</strong>sfăşoară procesul la frontiera<br />
Capacitatea acestor reţele <strong>de</strong> analişti <strong>de</strong> a crea şi lucra cu dintre două atribute fundamentale, secretul şi<br />
mo<strong>de</strong>le 'target-centric' a <strong>de</strong>venit astăzi o operaţiune <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea. Dacă în perioada secolului 20 şi, mai ales,<br />
chiar rudimentară pentru aceştia. Datorită cooperării şi pe timpul Războiului Rece, secretul constituia esenţa<br />
îmbinării eforturilor sistemului <strong>de</strong> cercetare aca<strong>de</strong>mică oricărui proces <strong>de</strong> intelligence, constituind pon<strong>de</strong>rea<br />
din sectorul privat cu cel guvernamental, astăzi se principală a activităţii intelligence, astăzi, în secolul 21,<br />
martie-mai 2011 67
întreaga arhitectură <strong>de</strong> intelligence trebuie reproiectată, structurată în reţele, pentru a-şi putea în<strong>de</strong>plini<br />
indiferent <strong>de</strong> nivel, macro sau micro, prin prisma celui obiectivele şi a obţine o poziţie avantajoasă în cadrul<br />
<strong>de</strong>-al doilea atribut: <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea. Pon<strong>de</strong>rea principală în unui sistem, oricare ar fi acesta.<br />
orice proces intelligence revine astăzi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii.<br />
Orice proces intelligence trebuie perceput prin prisma<br />
Al doilea provine din contradicţia existentă între unui intelligence al cunoaşterii, în care esenţa şi<br />
cunoaştere şi secret, putând fi consi<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> fapt o pon<strong>de</strong>rea covârşitoare o are <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea şi nu<br />
consecinţă a primului argument. Intre cunoaştere şi secretizarea. Societăţile comuniste au pierdut Războiul<br />
secret se manifestă <strong>de</strong> secole, indiferent <strong>de</strong> regimul <strong>de</strong> Rece şi datorită neînţelegerii pe <strong>de</strong>plin a utilităţii<br />
conducere al statului-naţiune, un antagonism pregnant, computerului şi a reţelelor, dar şi importanţa libertăţii<br />
<strong>de</strong>scris într-o manieră lucidă şi pertinentă <strong>de</strong> unul din cei cunoaşterii. A încerca astăzi să aplici aceleaşi reguli şi<br />
mai importanţi exponenţi ai activităţii intelligence structuri, specifice vechilor concepte şi paradigme,<br />
americane: “În primul rând, majoritatea celor mai poate echivala cu un 'sărut al morţii' în planul cunoaşterii<br />
importante contribuţii aduse literaturii <strong>de</strong> specialitate sau mult mai plastic subliniat 'a spiona înseamnă a muri;<br />
intelligence nu trebuie să fie clasificate <strong>de</strong>loc ca secrete. numai idioţii recurg la acest tip <strong>de</strong> activităţi dubioase.<br />
Acestea pot apărea în presa zilnică, iar inamicii noştri nu Numai organizaţiile care dispun <strong>de</strong> capacităţi<br />
vor obţine nimic mai mult <strong>de</strong>cât obţin prin publicarea intelligence ina<strong>de</strong>cvate şi <strong>de</strong> strategii <strong>de</strong> achiziţionare a<br />
articolelor din alte publicaţii profesioniste. Bineînţeles cunoaşterii inferioare caută să obţină informaţii prin<br />
că aceştia vor beneficia într-un anumit mod; vor mijloace ilegale şi lipsite <strong>de</strong> etică' .<br />
beneficia aşa cum în prezent beneficiază în urma citirii<br />
revistelor Foreign Affairs sau The Infantry Journal. Pe De altfel, pentru a înţelege cu exactitate ce se întâmplă<br />
<strong>de</strong> altă parte, un alt tip <strong>de</strong> contribuţii se referă la secretele astăzi ar trebui să enumerăm câteva evoluţii <strong>de</strong>finitorii<br />
comerciale care ar trebui clasificate. ale căii parcurse <strong>de</strong> la Era Industrială la Era<br />
Informaţională spre Era <strong>Intelligence</strong> (Tyson, 2002).<br />
Dar acest motiv ne împiedică să le scriem sau să fie Aceste evoluţii pot fi caracterizate după cum urmează:<br />
circulate în publicaţii? În fiecare zi trebuie să <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>m<br />
asupra procedurilor <strong>de</strong> securitate corecte cu privire la ? Anii 1900 Managementul ştiinţific, încorporarea<br />
materialele sensibile. O realitate evi<strong>de</strong>ntă este principiilor universale <strong>de</strong> eficienţă şi naşterea ingineriei<br />
constituită <strong>de</strong> faptul că “securitatea” şi avansarea industriale.<br />
cunoaşterii se află într-o stare <strong>de</strong> conflict fundamental.<br />
Singura raţiune pentru care ajungem un<strong>de</strong>va este ? Anii 1930 Managementul relaţiilor umane, acoperă<br />
datorată faptului că nu cerem nicio securitate perfectă şi <strong>de</strong>zvoltarea profesională şi psihologia motivaţiei.<br />
nicio <strong>de</strong>zbatere fără sfârşit a secretelor <strong>de</strong> stat. Noi<br />
ajungem un<strong>de</strong>va sau atingem un anumit nivel <strong>de</strong>oarece ? Anii 1940 Cercetarea operaţională, <strong>de</strong>clanşată <strong>de</strong><br />
necesitatea pentru compromis în ambele cazuri este apariţia computerelor; soluţionarea problemelor<br />
foarte bine şi pe <strong>de</strong>plin înţeleasă.” utilizând mo<strong>de</strong>lele cantitative.<br />
Numai cunoaşterea ne permite evoluţia ca specie<br />
umană. De modul cum abordăm cunoaşterea <strong>de</strong>pin<strong>de</strong><br />
ritmul progresului înregistrat <strong>de</strong> orice stat-naţiune, grup<br />
social ori individ în parte. Însă, nu cunoaşterea în sine<br />
este cea care crează valoare, ci numai li<strong>de</strong>rii şi elitele,<br />
cultura şi infrastructura (în reţele <strong>de</strong> 'tehnologia<br />
cunoaşterii' şi nu în 'tehnologia secretului'). În<br />
consecinţă, ceea ce li<strong>de</strong>rii şi elitele sunt chemaţi să<br />
realizeze într-o lume haotică este tocmai regândirea<br />
organizaţiilor lor prin intermediul conceptelor şi nu<br />
prin elaborarea <strong>de</strong> reguli şi structuri.<br />
Într-o mare măsură, există <strong>de</strong>stule semne <strong>de</strong> îndoială că<br />
actualele structuri <strong>de</strong> intelligence, atât în cazul<br />
<strong>de</strong>mocraţiilor consolidate, cât şi în <strong>de</strong>mocraţiile în<br />
formare, cum este şi cazul nostru, înţeleg pe <strong>de</strong>plin<br />
faptul că toate organizaţiile private şi <strong>de</strong> stat (şi, mai ales,<br />
toate birocraţiile guvernamentale) au la bază sisteme <strong>de</strong><br />
conducere/guvernare, discipline manageriale care se<br />
bazează pe un mo<strong>de</strong>l corporativ ce a <strong>de</strong>venit irelevant.<br />
De aceea, disciplina intelligence trebuie privită astăzi<br />
prin prisma cunoaşterii colective a organizaţiei<br />
INTELLIGENCE
? Anii 1950, '60 şi '70 Planificarea strategică, <strong>Intelligence</strong> 21 înseamnă înţelegerea importanţei şi<br />
diversificarea, sinergia, restructurarea, analiza aplicării unei culturi intelligence care se va baza pe<br />
sistemelor. câteva concepte cheie: intelligence competitiv,<br />
managementul cunoaşterii prin intelligence colaborativ<br />
? Anii 1980 Managementul stil-japonez, asigurarea şi strategie perpetuă.<br />
calităţii, abordări inedite pentru managementul<br />
controlului şi producţiei. O eră a preluărilor şi fuziunilor <strong>Intelligence</strong> 21 înseamnă încadrarea în noua paradigmă<br />
corporative, care au condus uneori la un sens iluzoriu intelligence: a încorpora şi a face faţă exploziilor<br />
privind crearea valorii. informaţionale. Creierul uman este incapabil să<br />
proceseze toate informaţiile care îl inundă în ziua <strong>de</strong> azi.<br />
? Anii 1990 Eforturi spre managementul cognitiv, cu In secolul 21, volumele informaţionale vor spori în mod<br />
accent pus pe achiziţia gândirii, învăţării şi cunoaşterii, exponenţial, iar soluţionarea oportunităţilor şi<br />
managementul infor maţiei şi intelligence, ameninţărilor va fi realizată aplicând tehnologia<br />
îmbunătăţirea unor comunicaţii extinse şi <strong>de</strong>zvoltarea informaţiei prin intermediul managementului<br />
rapidă a tehnologiei informaţiei. cunoaşterii.<br />
La finele secolului 20 exista o Eră Informaţională ajunsă<br />
<strong>de</strong>ja la maturitate, iar o serie <strong>de</strong> organizaţii vizionare au <strong>Intelligence</strong> 21 va însemna spargerea tuturor barierelor<br />
început să adopte concepte care anunţă apariţia unui <strong>de</strong> până acum şi începutul unei noi revoluţii: revoluţia în<br />
nou val: Era <strong>Intelligence</strong> (Tyson, 2002). În secolul 21, domeniul intelligence.<br />
disciplina şi activitatea intelligence nu mai reprezintă un<br />
scop, ci <strong>de</strong>vine o cale <strong>de</strong> existenţă a oricărei<br />
individualităţi, grup social sau stat-naţiune, dacă îşi<br />
schimbă atitudinea şi percepţia faţă <strong>de</strong> aceasta.<br />
În concluzie,<br />
<strong>Intelligence</strong> 21 poate reprezenta calea spre succes a<br />
oricărei organizaţii care înţelege faptul că aplicarea Bibliografie<br />
disciplinei intelligence înseamnă găsirea răspunsurilor la ? Berkowitz, D. Bruce (1997) Information Technology and <strong>Intelligence</strong> Reform,<br />
întrebări, fiind orientată mai mult spre gestionarea Orbis Review<br />
cunoaşterii, ca parte ofensivă a paradigmei <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii, ? Clark, M.Robert (2003) Target Centric-<strong>Intelligence</strong> Analysis, Competitive<br />
<strong>Intelligence</strong> Magazine, vol.6, no.1, January-February<br />
şi orientată spre gestiunea informaţiei, ca parte ? Cline, R.S. (1975) Policy Without <strong>Intelligence</strong>, Foreign Policy, nr.17, iarna 1974<br />
<strong>de</strong>fensivă a paradigmei secretului. In acest context, 1975<br />
? Dedijer, Stevan (1999) Doing Business in a Changed World: The <strong>Intelligence</strong><br />
intelligence 21 reprezintă abilitatea unei entităţi Revolution and Our Planetary Civilization, Competitive <strong>Intelligence</strong> Review,<br />
organizaţionale <strong>de</strong> a administra cultura <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii, care vol.10 si in History of <strong>Intelligence</strong>, Docere, http://www.docere.com<br />
a <strong>de</strong>venit la fel <strong>de</strong> importantă, precum a fost cultura ? Fahey, Liam (1999) Competitors, Wiley, pag.206<br />
secretului pe timpul Războiului Rece.<br />
I<br />
? Fuld, Leonard (2002) <strong>Intelligence</strong> Software Report, http://www.fuld.com<br />
? Friedman, G., Friedman, M., Chapman, C., Baker, J.S. The <strong>Intelligence</strong> Edge:<br />
How to profit in the Information Age, Crown Publishers, Inc. New York, 1997<br />
? Gilad, Ben (1998) fondator si presedinte al 'Aca<strong>de</strong>my of Competitive<br />
<strong>Intelligence</strong>'; Gilad este consi<strong>de</strong>rat li<strong>de</strong>rul experţilor teoriei şi practicii <strong>de</strong><br />
intelligence competitiv în lume.<br />
? Kennan, G.F. (1997) International Herald Tribune, 20 May 1997<br />
? Kent, Sherman (1949) Strategic <strong>Intelligence</strong> for American World Policy,<br />
Princeton University Press<br />
? Kent, Sherman (1955) The Need for an <strong>Intelligence</strong> Literature, Center for<br />
<strong>Intelligence</strong> Studies, http://www.odci.gov/cis<br />
? Marling, L.George (2003) Technology for Government <strong>Intelligence</strong> and CI,<br />
Competitive <strong>Intelligence</strong> Magazine, vol.6, no.2, March-April<br />
? Meyer, Herbert (1987) Real World <strong>Intelligence</strong>: Organized Information for<br />
Executives, 1987<br />
? NATO (2001) Open Source <strong>Intelligence</strong> Hand Book - November 2001<br />
? Ormerod, Pia Helena (2002), How Ericsson Turned Its Workforce into<br />
<strong>Intelligence</strong> Gatherers,Competitive <strong>Intelligence</strong> Magazine, vol.5, no.1,<br />
January-February<br />
? Pinchot, G. si Pinchot, E (1993) The End of Bureaucracy & The Rise of the<br />
Intelligent Organization,<br />
? Sharfman, Peter (1996) <strong>Intelligence</strong> Analysis in an Age of Electronic<br />
Dissemnination, <strong>Intelligence</strong> Analysis and Assessment, Frank Cass, London,<br />
? Steele, D. Robert (1998) Cyberwar 2.0: Myths, Mysteries and Realities.<br />
Information Peacekeeping: The Purest Form of War,, http://www.oss.net<br />
? Steele, D. Robert (2003) OSS BOOK REVIEW: Thomas A. Stewart, THE<br />
WEALTH OF KNOWLEDGE: Intellectual Capital and the Twenty-First<br />
Century Organization (Currency, 2001)<br />
? Shulsky, Abram si Sims, Jennifer (1993) What is <strong>Intelligence</strong>?, Working Group<br />
on <strong>Intelligence</strong> Reform, Consortium for the Study of <strong>Intelligence</strong>,<br />
Washington,DC, USA<br />
? Wilensky, Harold (1967, 1969) Organizational <strong>Intelligence</strong>: Knowledge and<br />
Policy in Government and Industry, New York, Basic Books.<br />
martie-mai 2011 69
Demersurile SRI pentru sprijinirea<br />
autorităţilor publice ju<strong>de</strong>ţene<br />
“<br />
în slujba natiunii,<br />
<strong>Serviciul</strong> Român<br />
<strong>de</strong> Informatii are<br />
datoria sa puna la<br />
dispozitia<br />
factorilor abilitati<br />
datele necesare<br />
pentru<br />
prezervarea starii<br />
<strong>de</strong> securitate<br />
nationala, acest<br />
<strong>de</strong>mers<br />
realizându-se<br />
inclusiv la nivel<br />
local<br />
”<br />
INTELLIGENCE<br />
Paul Georgescu<br />
Beneficiarii legali ai informatiilor. nationale prin punerea la dispozitia<br />
Conditii pe care acestia trebuie sa le acestora, în conditii clar specificate, a unei<br />
în<strong>de</strong>plineasca serii <strong>de</strong> produse <strong>de</strong> intelligence atent<br />
elaborate.<br />
La nivelul ju<strong>de</strong>telor tarii sunt îndreptatiti sa Realizate <strong>de</strong> ofiteri specializati în analiza<br />
primeasca informatii clasificate, obtinute <strong>de</strong> operationala, aceste documente <strong>de</strong><br />
SRI prin mijloace si meto<strong>de</strong> specifice, informare prezinta ceea ce este necesar<br />
prefectii si presedintii consiliilor ju<strong>de</strong>tene beneficiarului pentru a lua, în cunostinta <strong>de</strong><br />
atunci când acestea se refera la probleme ce cauza, <strong>de</strong>cizia potrivita. Marcate <strong>de</strong> un înalt<br />
vizeaza competenta organelor respective. nivel <strong>de</strong> exigenta, informatiile <strong>de</strong>stinate<br />
factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie sunt prezentate clar si<br />
Conditiile în care se poate obtine acces la în cel mai concis mod posibil, în special din<br />
evaluarile <strong>de</strong> securitate pe care SRI le consi<strong>de</strong>rentul ce tine <strong>de</strong> timpul pe care îl pot<br />
elaboreaza sunt stipulate <strong>de</strong> normele legale<br />
din materia protectiei informatiilor<br />
aloca acestia.<br />
clasificate, iar toti beneficiarii legali trebuie Pot fi utilizate toate modalitatile posibile <strong>de</strong><br />
sa urmeze procedura <strong>de</strong> autorizare. relevare a continutului informational, adica<br />
diagrame (acolo un<strong>de</strong> este necesar, din<br />
Existenta unor activitati <strong>de</strong> verificare a consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong> facilitare a întelegerii),<br />
onestitatii si profesionalismului persoanelor grafice (în special pentru analize<br />
ce urmeaza sa le utilizeze garanteaza ca comparative), imagini (daca acestea ajuta la<br />
acestea vor actiona exclusiv în interesul<br />
statului român si, în acelasi timp, îi<br />
conturarea subiectului).<br />
constientizeaza cu privire la rolul pe care îl Atributii ale beneficiarilor legali din<br />
pot juca în <strong>de</strong>zvoltarea durabila a ju<strong>de</strong>tului.<br />
Rolul informatiilor transmise <strong>de</strong> SRI în<br />
plan local care permit SRI realizarea<br />
<strong>de</strong> informari<br />
procesul <strong>de</strong>cizional la nivel local Presedintele consiliului ju<strong>de</strong>tean, în<br />
calitatea sa <strong>de</strong> factor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie cu<br />
Descentralizarea administrativa în România legitimitate certificata, este, practic,<br />
a mutat o mare parte dintre atributiile persoana care <strong>de</strong>tine cea mai mare putere <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizionale <strong>de</strong> la nivel central catre <strong>de</strong>cizie la nivelul unui ju<strong>de</strong>t, catre acesta<br />
presedintii consiliilor ju<strong>de</strong>tene, respectiv fiind directionate produse informationale<br />
prefecti, acestia dobândind competente care îl pot sprijini atât pentru realizarea<br />
extinse care le permit sa actioneze cu mai functiei <strong>de</strong> reprezentare, cât si în procesul<br />
multa eficienta pentru aplicarea legii. curent <strong>de</strong> a „gestiona, în numele si în<br />
interesul colectivitatilor locale pe care le<br />
SRI sprijina direct activitatea <strong>de</strong> luare a reprezinta, treburile publice, în conditiile<br />
<strong>de</strong>ciziilor cu impact asupra securitatii legii”.
Functia <strong>de</strong> reprezentare pe care o exercita are referire, SRI se bazeaza pe toate resursele informationale<br />
ca si coordonate <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare, atât pe plan aflate la dispozitie si au rolul primar <strong>de</strong> a<br />
national (manifestându-se inclusiv în semnala potentialul <strong>de</strong> pericol al unor<br />
raporturile cu alte puteri în stat), cât amenintari la adresa securitatii<br />
si pe cel international (în relatiile nationale a României, asa cum<br />
externe curente, în organisme sunt ele stipulate <strong>de</strong> lege. În<br />
consultative sau <strong>de</strong>cizionale <strong>de</strong> baza acestora, beneficiarii<br />
la nivel european), notele <strong>de</strong> informati au puterea sa<br />
informare transmise acestuia <strong>de</strong>cida ce actiuni întreprind<br />
<strong>de</strong> SRI având rolul sa sprijine pentru restabilirea starii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>mersurile <strong>de</strong> atingere a n o r m a l i t a t e , p e n t r u<br />
intereselor locale sau eliminarea situatiilor <strong>de</strong><br />
nationale. nerespectarea legilor, sau în<br />
scopul fructificarii unor<br />
În procesul curent <strong>de</strong> gestionare oportunitati <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
a treburilor publice, presedintele durabila.<br />
consiliului ju<strong>de</strong>tean „asigura Paradoxal, eficienta activitatii <strong>de</strong><br />
respectarea preve<strong>de</strong>rilor Constitutiei, informare se masoara mai ales prin<br />
punerea în aplicare a legilor, a <strong>de</strong>cretelor prisma estimarilor care nu se a<strong>de</strong>veresc.<br />
Presedintelui României, a hotarârilor si ordonantelor Explicatia acestei realitati este simpla si se refera la<br />
Guvernului, a hotarârilor consiliului ju<strong>de</strong>tean, precum momentul surprins în analizele <strong>de</strong> securitate: atunci<br />
si a altor acte normative”, aceasta dispozitie legala când acestea i<strong>de</strong>ntifica riscuri aflate în faza incipienta se<br />
permitând informarea periodica cu aspecte privitoare asigura factorului <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie o marja <strong>de</strong> manevra<br />
la fenomene sau situatii ce pot afecta starea <strong>de</strong> suficient <strong>de</strong> larga pentru a actiona si elimina germenii<br />
securitate nationala a României. problemelor. I<br />
Prefectul, vazut ca „garantul respectarii legii si a ordinii<br />
publice la nivel local” este celalalt beneficiar legal din<br />
ju<strong>de</strong>t, fiind, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu,<br />
persoana cu cea mai mare putere executiva, Bibliografie<br />
coordonator ul tuturor ser viciilor publice<br />
<strong>de</strong>concentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ? art. 11, lit. c din legea nr. 51 din 29 iulie 1991, privind siguranta<br />
<strong>de</strong> specialitate ale administratiei publice centrale. nationala a României<br />
Având în ve<strong>de</strong>re ca în atributiile prefectilor intra si<br />
asigurarea realizarii intereselor nationale inclusiv a celor<br />
?Legea administratiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001,<br />
modificata, republicata, art. 3 alin. (1)<br />
<strong>de</strong> securitate nationala, SRI fiind institutia abilitata <strong>de</strong><br />
lege în acest sens, persoanele ce în<strong>de</strong>plinesc aceasta<br />
? art. 1 din legea nr. 340 din 12 iulie 2004, privind prefectul si<br />
institutia prefectului<br />
<strong>de</strong>mnitate beneficiaza <strong>de</strong> toate datele care i-ar putea<br />
ajuta sa actioneze corect, eficient, în <strong>de</strong>plina cunostinta<br />
<strong>de</strong> cauza.<br />
? conform art. 1 din legea nr. 14 din 24 februarie 1992, privind<br />
organizarea si functionarea SRI, acesta „este serviciul organizat<br />
<strong>de</strong> stat specializat în domeniul informatiilor privitoare la<br />
Prefectul, în exercitarea rolului <strong>de</strong> a veghea la aplicarea<br />
siguranta nationala a României”<br />
si respectarea legilor statului în ju<strong>de</strong>tul în care este ?Art. 19 din legea nr. 340 din 12 iulie 2004, privind prefectul si<br />
numit, beneficiaza <strong>de</strong> concursul tuturor autoritatilor institutia prefectului<br />
locale, inclusiv a structurilor locale apartinând SRI,<br />
scopul final fiind asigurarea starii <strong>de</strong> legalitate la nivelul<br />
tuturor comunitatilor locale din competenta.<br />
?Art. 3 din legea nr. 51/1991, privind siguranta nationala a<br />
României<br />
Atributiile prefectului pe linia mentinerii ordinii publice<br />
îi confera acestuia si capabilitatea <strong>de</strong> a actiona pentru<br />
realizarea activitatilor <strong>de</strong>stinate mentinerii unui climat<br />
?Legea nr. 51 din 29 iulie 1991, privind siguranta nationala a<br />
României<br />
<strong>de</strong> securitate si <strong>de</strong> exercitare neîngradita a drepturilor <strong>de</strong> ?Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, privind organizarea si<br />
catre cetateni.<br />
functionarea SRI<br />
Impactul estimarilor realizate <strong>de</strong> SRI asupra<br />
mediului <strong>de</strong> securitate local<br />
Prognozele periodice realizate <strong>de</strong> analistii din cadrul<br />
?Legea administratiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001,<br />
modificata, republicata<br />
?Legea nr. 340 din 12 iulie 2004, privind prefectul si institutia<br />
prefectului<br />
martie-mai 2011 71
Poate cea mai importanta particularitate a activitatii Clasificarea riscurilor. Terminologie<br />
serviciilor <strong>de</strong> informatii consta în volatilitatea mediului<br />
în care opereaza, ceea ce implica, în mod inevitabil, un Riscul este indisolubil legat <strong>de</strong> prezenta omului într-un<br />
grad mai mare sau mai mic <strong>de</strong> incertitudine. anumit spatiu, capabil <strong>de</strong> a conţtientiza cauzele ţi<br />
consecintele fenomenului aleator, dispunând, totodata,<br />
La rândul sau, incertitudinea este un concept corelat în <strong>de</strong> liber arbitru. Acest fapt implica un proces<br />
mod obligatoriu cu riscul, care reprezinta, în cea mai educational, în acord cu structura psiho-sociala ţi<br />
simpla acceptiune, nesiguranta asociata oricarui culturala a societatii în cauza, în paralel cu<br />
rezultat. implementarea unui pachet <strong>de</strong> masuri a<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong><br />
diminuare a pericolului, ca scop al unui management<br />
Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> risk avoidance, care presupune eficient al riscului.<br />
prevenirea pier<strong>de</strong>rilor, risk management, în majoritatea<br />
acceptiunilor acestei sintagme, priveţte meto<strong>de</strong>le/ Din orice perspectiva însa, riscul este o perceptie<br />
mijloacele prin care este gestionata incertitudinea, ca subiectiva asupra unei realitati probabile.<br />
baza majoritara a factorilor <strong>de</strong> risc. Studiul <strong>de</strong> perceptie a fenomenelor <strong>de</strong> risc constituie o<br />
alta preocupare esentiala ţi constanta în domeniul<br />
Filiatia între studiile <strong>de</strong> securitate ţi cercetarile ţtiintifice analizei riscului, prin faptul ca perceptia evenimentului<br />
din sfera activitatilor private, este exemplificata <strong>de</strong> periculos reprezinta un indicator esential în<br />
existenta intelligence-ului competitiv, în afara caruia managementul situatiilor <strong>de</strong> criza ţi adoptarea<br />
este dificil <strong>de</strong> conceputa orice strategie aplicabila în anumitor politici ţi strategii <strong>de</strong> reducere a pericolului<br />
cadrul domeniului conex managementului riscului. În (Sjöberg, 1987).<br />
acest context, realitatea actuala imprima un caracter<br />
dinamic procesului <strong>de</strong> competitivitate, companiile Cu toate ca termenul <strong>de</strong> perceptie a riscului s-a impus<br />
trebuind sa manifeste capabilitatea <strong>de</strong> anticipare a înca din anii 1970, sensul sau ramâne confuz. Aceasta<br />
schimbarii, <strong>de</strong> cunoaţtere a mediului în care opereaza, confuzie provine din faptul ca un “risc” presupune o<br />
precum ţi <strong>de</strong> analiza ţi prognoza, transformând datele probabilitate <strong>de</strong> producere a unui eveniment ţi nu un<br />
brute avute la dispozitie în produse <strong>de</strong> intelligence pe eveniment în <strong>de</strong>rulare (Brehmer, 1987).<br />
baza carora sunt luate <strong>de</strong>ciziile stategice.<br />
Orice sistem, indiferent <strong>de</strong> marime sau natura, contine<br />
<strong>Intelligence</strong>-ul competitiv asigura functia <strong>de</strong> Early o anumita vulnerabilitate potentiala. Aceasta este în<br />
Warning asupra amenintarilor ţi oportunitatilor, iar functie <strong>de</strong> capacitatea sistemului <strong>de</strong> a reactiona la<br />
aceasta este liantul cu managementul riscului, în sfera modificarea conditiilor <strong>de</strong> mediu extern şi intern, fiind<br />
problematicii securitatii, traducându-se prin <strong>de</strong>rularea conditionata <strong>de</strong> relatia dintre senzitivitate ţi adaptare, în<br />
actiunilor <strong>de</strong> monitorizare sistematica a unui set <strong>de</strong> conditii <strong>de</strong> expunere.<br />
indicatori specifici, care furnizeaza informatii cu privire<br />
la modificarile/abaterile înregistrate în cadrul Riscul, privit din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al unei analize<br />
comportamentului normal, previzibil, al adversarului. sistemice, ca element al mediului în care actioneaza acel<br />
Aţadar managementul riscului presupune înlaturarea „ansamblu structurat <strong>de</strong> elemente care îţi mentine<br />
factorilor care se interpun atingerii obiectivelor granita fata <strong>de</strong> mediu” (statul sau actorul non-statal) ţi<br />
strategice, prin crearea unui mecanism capabil sa ofere factor <strong>de</strong> interactiune cu acesta din urma, constituie<br />
permanent o radiografie exhaustiva a mediului <strong>de</strong> principalul concept <strong>de</strong> analiza, efectele pe care aceasta<br />
securitate, prin punerea în aceeaţi ecuatie a tuturor interactiune constanta între risc ţi mediul <strong>de</strong><br />
variabilelor inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, în oglinda cu i<strong>de</strong>ntificarea intelligence (ca exponent al factorului statal sau nonvulnerabilitatilor<br />
proprii. statal) contureaza multiple abordari ţtiintifice.<br />
INTELLIGENCE<br />
Managementul riscului<br />
într-o societate corporatistă<br />
perspective ale intelligence-ului mo<strong>de</strong>rn<br />
Oana Ciobanu
Dat fiind limitele epistemologice (cum că explicaţia şi acţiunea asimetrică a organizaţiilor internaţionale,<br />
funcţionalistă nu este <strong>de</strong>loc o explicaţie, nei<strong>de</strong>ntificând precum şi incapacitatea <strong>de</strong> a se plia fenomenului<br />
mecanismele şi procesele cauzale, ci o „radiografie” a globalizării ar putea conduce la accentuarea<br />
sistemului) şi ontologice (nepreocupându-se <strong>de</strong> natura instabilităţii globale.<br />
societăţii) ale perspectivei funcţionaliste, este necesară<br />
<strong>de</strong>finirea condiţionării reciproce risc mediu <strong>de</strong><br />
intelligence sub forma unei relaţii asimetrice, complexe,<br />
<strong>de</strong> natură conflictuală cu eufuncţii şi disfuncţii, care<br />
serveşte totuşi menţinerii ordinii sociale.<br />
În cadrul abordării actuale generate <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>rea<br />
conceptului <strong>de</strong> cunoaştere prin înglobarea unor<br />
domenii noi, se i<strong>de</strong>ntifică ca palier aparte <strong>de</strong> cercetare,<br />
cunoaşterea pentru securitate naţională knowledge<br />
intelligence.<br />
Aceasta este <strong>de</strong>finită ca un proces cognitiv complex <strong>de</strong><br />
reflectare obiectivă, prin raportare la diferenţierea<br />
originală, evaluare şi analiză a actelor, evenimentelor,<br />
faptelor, stărilor şi fenomenelor <strong>de</strong> interes şi stabilirea<br />
caracteristicilor şi interacţiunilor dintre acestea,<br />
<strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong> personal specializat, în scopul<br />
i<strong>de</strong>ntificării disfuncţiilor, vulnerabilităţilor, factorilor<br />
<strong>de</strong> risc, ameninţărilor, stărilor <strong>de</strong> pericol şi posibilelor<br />
agresiuni, la adresa valorilor, intereselor şi necesităţilor<br />
<strong>de</strong> securitate.<br />
Dezvoltarea unor noi structuri <strong>de</strong> securitate impune<br />
În secolul XXI, lumea globală pretin<strong>de</strong> o altă raportare întărirea instrumentelor <strong>de</strong> cooperare regională pentru<br />
la informaţie, aceasta căpătând o plus-valoare datorită a reduce sau chiar anula ameninţările existente şi a le<br />
parcurgerii fluxului <strong>de</strong> extracţie <strong>de</strong> către un anumit preveni pe cele în curs <strong>de</strong> apariţie. Din această<br />
administrator, distribuirii către un anumit tip <strong>de</strong> elită perspectivă, alianţele şi înţelegerile regionale vor<br />
intelectuală ce impune proprii parametrii <strong>de</strong> validare rămâne trăsături ale politicii internaţionale viitoare,<br />
datorită utilizării ca premise pentru actul politic, cu chiar dacă ele se vor adapta noilor circumstanţe.<br />
respectarea criteriilor fiziologice ale <strong>de</strong>mocraţiei<br />
actuale. Dimensiunea politică influenţează <strong>de</strong>cisiv starea <strong>de</strong> risc<br />
şi se referă la structura politică, nivelul <strong>de</strong> organizare şi<br />
I<strong>de</strong>ntificarea şi analizarea factorilor <strong>de</strong> risc sunt apartenenţa la structuri statale sau districtuale.<br />
interconectate cu capacitatea <strong>de</strong> rezistenţă la schimbare<br />
a sistemelor. Rezistenţa la schimbare se traduce printr-o Această accelerare fără prece<strong>de</strong>nt a schimbărilor şi<br />
evaluare corectă a relaţiei evoluţie structură sub adâncire a <strong>de</strong>calajului dintre cei dintâi şi cei din urmă<br />
impactul şocurilor, ca urmare a acumulării <strong>de</strong> tensiuni poate ameninţa fragila guvernare a instituţiilor.<br />
interne şi/ sau a instabilităţilor externe sistemului. Confruntaţi cu acest cadru asimetric şi dinamic,<br />
profesioniştii din domeniul informaţiilor vor fi chemaţi<br />
La nivel organizaţional, managementul mo<strong>de</strong>rn se să evalueze mediul <strong>de</strong> securitate marcat <strong>de</strong> competiţia<br />
bazează pe abordarea pe baza unor mo<strong>de</strong>le unanim regională, economică, a resurselor, dar şi <strong>de</strong> cea<br />
recunoscute, exprimate prin standar<strong>de</strong> internaţionale i<strong>de</strong>ologică.<br />
(<strong>de</strong> exemplu, sistemul <strong>de</strong> management al calităţii<br />
prezentat în familia <strong>de</strong> standar<strong>de</strong> internaţionale ISO Într-un mediu multidimensional (economic, social,<br />
9000). În cadrul acestor mo<strong>de</strong>le este inclus sistemul <strong>de</strong> tehnic, informaţional) caracterizat prin interconexiuni<br />
management al securităţii informaţiilor (familia <strong>de</strong> complexe şi dinamică ridicată, propunerea unei soluţii<br />
standar<strong>de</strong> ISO 27000) prin care se instituie un proces <strong>de</strong> <strong>de</strong> securitate este valabilă pentru o perioadă redusă <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntificare şi evaluare a ameninţărilor şi timp. În aceste condiţii valabilitatea soluţiei este<br />
vulnerabilităţilor, <strong>de</strong> estimare şi tratare a riscurilor, <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> cunoaşterea şi mai ales, controlul<br />
reunite sub numele <strong>de</strong> "management al riscurilor <strong>de</strong> variabilei complexe „risc”, în timp cvasi-real.<br />
securitate".<br />
“Cunoaşterea”, ca atare, va <strong>de</strong>veni o “armă” <strong>de</strong> apărare<br />
Adâncirea polarizării sociale şi economice cu efecte împotriva riscurilor, ale noilor vulnerabilităţi ce vor<br />
catastrofale între state şi regiuni, implicarea insuficientă apare cu siguranţă în societatea <strong>de</strong>ceniilor viitoare.<br />
martie-mai 2011 73
Riscuri ţi amenintari în relatia dintre individ ţi risc, posibilitatea <strong>de</strong> aparitie a unor mutatii<br />
societate disfunctionale care pot aparea la nivelul rationalitatii<br />
instrumentale în cadrul mecanismului <strong>de</strong>mocratic.<br />
Notiunile <strong>de</strong> individ ţi societate nu pot fi tratate Administratia birocratica mo<strong>de</strong>rna poseda elemente<br />
separat, ele fiind interconectate în toate planurile vietii. indispensabile necesitatilor <strong>de</strong> rationalizare a<br />
O societate fara ordine nu exista. Fara structura, capitalismului, respectiv: precizie, disciplina,<br />
ierarhie, norme, legimitate, ţi chiar libertate, nu se rezistenta, stabilitate toate <strong>de</strong>curgând din caracterul<br />
poate vorbi <strong>de</strong>spre evolutie. “Libertatea” <strong>de</strong>zordinii nu formal, structurat riguros, loialitate cultivata, disjunctia<br />
înseamna altceva <strong>de</strong>cât potentarea coeficientului <strong>de</strong> categorica <strong>de</strong> interesul particular; calitati raportate la<br />
stres al individului prin intermediul angajamentelor nevoia <strong>de</strong> predictie ţi planificare capabile sa asigure<br />
nerespectate, sau neasumate, sau <strong>de</strong> fenomene infrastructura organizatorica a activitatii agentului<br />
necontolate. capitalist mo<strong>de</strong>rn.<br />
Normele sociale sunt creatia colectivitatii, sunt Relationarea perceptuala cu evenimentele <strong>de</strong><br />
rezultatul interactiunii sociale ca urmare a nevoii<br />
solutionarii unor probleme sociale. O solutie <strong>de</strong>vine,<br />
risc<br />
prin validarea rezolvarii unei situatii, norma în Reactia la risc, prin adoptarea unor modalitati noi <strong>de</strong><br />
momentul în care este impusa <strong>de</strong> un grup suficient <strong>de</strong> adaptare la mediu în ve<strong>de</strong>rea reducerii pagubelor<br />
reprezentativ din cadrul colectivitatii în care este cauzate <strong>de</strong> hazarduri, este diferita <strong>de</strong> la individ la<br />
resimtita necesitatea respectiva. Încalcarea normei comunitate:<br />
sociale <strong>de</strong> catre individ poate atrage exclu<strong>de</strong>rea, în ? pentru individ, procesul <strong>de</strong> estimare a eficientei<br />
diferite gra<strong>de</strong>, a respectivilor din comunitate, ţi chiar economice a unei meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> adaptare la risc este în<br />
disolutia grupului în cazurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zorientare sau functie <strong>de</strong> factorul timp perceput, în functie <strong>de</strong><br />
schimbare sociala semnificativa (anomie). raportul dintre avantaje şi pier<strong>de</strong>ri potentiale şi <strong>de</strong><br />
masura în care exista alternative.<br />
În acest context, se poate <strong>de</strong>fini din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re ? pentru comunitati, selectarea unui anumit mod <strong>de</strong><br />
sociologic notiunea <strong>de</strong> corporatie. Aceasta reprezinta o adaptare la mediu este în functie <strong>de</strong> gradul şi modul <strong>de</strong><br />
formatiune <strong>de</strong>zvoltata pe verticala, integralista, perceptie a hazardului <strong>de</strong> catre indivizii care compun<br />
transparenta, bine <strong>de</strong>limitata ţi bazata pe dinamica comunitatea, <strong>de</strong> alternativele şi eficienta economica a<br />
activitatii sociale, capabila sa penetreze mai multe clase zonei, influentata <strong>de</strong> stabilitatea şi eţafodajul puterii<br />
sociale, solidare ţi conţtiente în virtutea functiei pe care<br />
o în<strong>de</strong>plinesc.<br />
Evolutia pe care o societate o poate înregistra se<br />
politice.<br />
Teoria intelligence-ului. Delimitari conceptuale<br />
bazeaza, în mare masura, pe capacitatea <strong>de</strong> adaptare la Evolutia ţi <strong>de</strong>zvoltarea societatii umane, a noilor teorii<br />
mediu prin cultura (ansamblul comportamentelor, a ţtiintifice ţi a tehnologiei informatiei au dus la<br />
reprezentarilor temporale, spatiale ţi materiale ţi modificari importante ţi transformari controlate ţi<br />
procesul <strong>de</strong> transmitere sociala a acestora).<br />
Învatamântul, sanatatea, asistenta sociala, sistemul<br />
adaptative asupra domeniului intelligence, mai ales<br />
asupra proceselor ţi sistemelor <strong>de</strong> intelligence.<br />
asigurarilor sociale, juridic, <strong>de</strong> securitate, aparare ţi Aceste evolutii au <strong>de</strong>terminat ţi <strong>de</strong>termina în<br />
ordine publica sunt componente majore ale acestei continuare reaţezari obligatorii în procesele <strong>de</strong><br />
interfete care servesc drept catalizator social, având o exploatare a informatiilor din surse <strong>de</strong>schise ţi închise,<br />
functie importanta în mentinerea coeziunii sociale ţi a astfel încât creţterea volumelor informationale din<br />
capacitatii <strong>de</strong> efort a natiunii (în fata <strong>de</strong>zastrelor, a surse <strong>de</strong>schise, dar, mai ales creţterea pon<strong>de</strong>rii acestora<br />
razboaielor, a crizelor, etc.). Pentru a avea succes, în procesele <strong>de</strong> intelligence, pâna la procente<br />
reforma unei societati trebuie sa fie integrala, neverosimile acum câtiva ani, au <strong>de</strong>terminat centrele <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>rulându-se, simultan ţi ca parte din întreg, pe cunoaţtere statale ori corporatiste, care au anticipat<br />
dimensiunea economica, spirituala, juridica ţi politica, valentele utilizarii cunoaţterii ca pe un avantaj<br />
asigurând, în aceeaţi masura, aţezarea statului pe competitiv, sa întreprinda masuri extinse ţi eficiente cu<br />
principiile competentelor, care genereaza institutii ţi scopul reconceptualizarii modului <strong>de</strong> abordare a<br />
elite organice.<br />
Cele doua pârghii prin care ordinea sociala este<br />
activitatilor <strong>de</strong> intelligence, prin prisma a noi mo<strong>de</strong>le<br />
sistemice.<br />
protejata <strong>de</strong> imixtiunea anormalului politic sau În ultimii ani, aplicarea meto<strong>de</strong>lor mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong><br />
personal în economie tin <strong>de</strong> principiul <strong>de</strong>mocratic al management al informatiei ţi cunoaţterii ţi abordarea<br />
accesului la putere şi <strong>de</strong> cel al birocratiei care sta la baza <strong>de</strong>zvoltarii prin utilizarea sistemelor <strong>de</strong>schise au<br />
rationalizarii administratiei. Totuţi, nu poate fi <strong>de</strong>venit factori <strong>de</strong>terminanti ai competitivitatii oricarei<br />
eliminata ţi trebuie luata în calcul, în cadrul analizei <strong>de</strong> entitati organizationale.<br />
INTELLIGENCE
În plan global s-a produs o mutaţie dinspre zona Edwards Deming), etc., între:<br />
geopolitică spre cea geoeconomică, abilitatea statului ? colectare şi analiză-conform datelor specialiştilor<br />
constând acum în gestionarea cunoaşterii la nivel doar 10% din informaţia colectată este analizată, motiv<br />
strategic pentru consolidarea sectorului administraţiei suficient <strong>de</strong> clar şi întemeiat <strong>de</strong> a sesiza că fie rămânem<br />
publice, al economiei, al educaţiei, al cercetării şi al prizonierii unei clasificări, fie evadăm în eficienţă; rata<br />
bunăstării sociale. Apariţia paradigmei <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii a <strong>de</strong> multiplicare a informaţiei nu o putem stăvili câtă<br />
<strong>de</strong>terminat reconsi<strong>de</strong>rări importante din partea vreme am adoptat globalizarea mijloacelor<br />
serviciilor <strong>de</strong> informaţii referitoare la capacitatea <strong>de</strong> a informaţionale şi libertarea <strong>de</strong> utilizare a acestora,<br />
gestiona o „cultură a <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii” şi <strong>de</strong> a valorifica precum şi între informaţii şi intelligence-inserarea<br />
rezultatele acesteia. cunoaşterii alături <strong>de</strong> informaţie ar conduce relativ lent<br />
la acest efect. Cu „mo<strong>de</strong>ratorul <strong>de</strong> reacţie” reprezentat<br />
Căutările şi eforturile cercetătorilor presupun la ora <strong>de</strong> concurenţă se cere însă un potenţial <strong>de</strong> inovare<br />
actuală o conjugare a eforturilor <strong>de</strong> cunoaştere şi a<strong>de</strong>cvat şi acesta nu mai permite, în fapt, viaţa liniştită şi<br />
exploatare a informaţiilor prin proiectarea şi plăcută a reducerii activităţii <strong>de</strong> informaţii la informaţia<br />
administrarea unor capabilităţi compuse din meta- ca produs. Este nevoie nu doar <strong>de</strong> informaţia ca proces,<br />
reţele <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare, educare şi inovare, ci <strong>de</strong> informaţia ca mijloc <strong>de</strong> cunoaştere şi <strong>de</strong> gândire<br />
conectate prin cadre parteneriale la nivel naţional şi strategică.<br />
global, pe spaţiul informaţional, reprezentat <strong>de</strong> sursele<br />
<strong>de</strong>schise. Necesitatea căutării, adaptării şi consolidării unui<br />
mo<strong>de</strong>l românesc <strong>de</strong> informaţii presupune existenţa şi<br />
În acest context, ar fi necesară re<strong>de</strong>finirea domeniului integrarea eforturilor ştiinţifice în toate domeniile care<br />
informaţiilor prin intermediul conceptului intelligence, contribuie la naşterea şi <strong>de</strong>zvoltarea „ştiinţei politice a<br />
încercând să i<strong>de</strong>ntificăm un mo<strong>de</strong>l evolutiv, care să guvernării”, dovedind numai nevoia acută a<br />
exprime o viziune dinamică şi sistemică a acestuia, în coordonării, valorificării şi optimizării maximale a<br />
consonanţă cu evoluţia şi <strong>de</strong>zvoltarea noilor teorii tuturor resurselor umane ale naţiunii la nivel strategic.<br />
ştiinţifice, restructurând procesele <strong>de</strong> intelligence prin Aceste activităţi ar trebui să se <strong>de</strong>sfăşoare în Era<br />
prisma teoriilor reţelelor sociale modificate sistemic Informaţională după reguli, metodologii şi paradigme<br />
prin interacţiunea inevitabilă cu tehnologiile noi, diferite <strong>de</strong> cele ale perioa<strong>de</strong>lor anterioare (secolul al<br />
informaţionale. În acest sens, eforturile trebuie să se XX-lea, „războiul rece” etc.).<br />
îndrepte către conceptualizarea şi proiectarea unui<br />
mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> intelligence cu i<strong>de</strong>ntitate şi specificitate<br />
organizaţionale, întrucât pe <strong>de</strong> o parte, reprezintă o<br />
premisă a integrării în NATO şi UE, iar pe <strong>de</strong> altă parte,<br />
constituie o premisă indispensabilă competitivităţii. De<br />
asemenea, pentru a fi o proiecţie <strong>de</strong> succes, înainte <strong>de</strong><br />
toate trebuie să înţelegem cadrul în care acţionăm ca<br />
jucători locali în spaţiul global.<br />
În acelaşi timp, orice <strong>de</strong>mers organizaţional trebuie să<br />
ia în calcul construcţia unui nou mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> intelligence Această stare <strong>de</strong> lucruri nu este indusă <strong>de</strong> dorinţa <strong>de</strong> a fi<br />
pornind <strong>de</strong> la concepte şi nu <strong>de</strong> la crearea <strong>de</strong> structuri şi la modă, ci <strong>de</strong> o cerinţă specifică adaptării la noi niveluri<br />
reguli, fapt ce presupune un tip <strong>de</strong> hartă mentală aptă să <strong>de</strong> complexitate, rezultate din evoluţia socio-umană. În<br />
confere flexibilitatea cerută <strong>de</strong> adaptarea în timp real cazul circumstanţei din perioada „războiului rece”,<br />
dintr-un mediu competiţional dinamic. Avem nevoie să fiecare stat din Europa <strong>de</strong> Est putea sta liniştit în CAER<br />
înţelegem rolurile, misiunile, componentele şi funcţiile şi trăi cu impresia că nivelul său pe un domeniu anume<br />
domeniului intelligence actual şi, în special, să este în regulă. Ceea ce se omitea era standardul <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntificăm şi să separăm „conceptual” atributele comparaţie, care nu viza vreun mediu competiţional<br />
fundamentale şi complementare ale activităţii extern respectivului spaţiu; <strong>de</strong> acolo doar se procurau<br />
intelligence, văzută din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re holistic, atât la produse ori frânturi din proiecte corespunzătoare<br />
nivel naţional, cât şi organizaţional, luând în calcul inovării disruptive prin diverse mijloace. Acum, acest<br />
faptul că vechile principii şi procese au început să se fapt nu doar că nu mai este posibil, dar numai cei care<br />
dilueze, neexistând astăzi o distincţie clară între: au ştiut să îşi protejeze resursele necesare concurenţei<br />
? extern şi intern; pe scurt, acest fapt este o consecinţă ce condiţionează respectiva transformare pot spera la<br />
a fenomenelor legate <strong>de</strong> emergenţa reţelelor sociale, un statut <strong>de</strong> pe care să aibă sens a reclama un loc cât <strong>de</strong><br />
practic, la orice nivel; se poate consulta lucrarea cât confortabil în competiţie; dimensiunea sine qua<br />
discursivă a lui Castells în această problemă, între: non într-un astfel <strong>de</strong> proces este capitalul intelectual<br />
? strategic şi tactic un factor <strong>de</strong>terminant în această văzut ca resursă a economiei intangibilului, nu<br />
privinţă îl constituie adoptarea, critica şi extin<strong>de</strong>rea produsul final tranzacţionat în termeni tangibili şi<br />
mo<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> tip OODA (John Boyd), PDCA (W. condiţionat <strong>de</strong> primul.<br />
martie-mai 2011 75
Din acest motiv nu are sens să vorbim <strong>de</strong><br />
revoluţii, ci mai <strong>de</strong>grabă <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectarea acelei<br />
cunoaşteri necesare pentru a face faţă efectelor<br />
factorilor latenţi ai evoluţiei ce se acumulează în<br />
riscuri pe care teoriile actuale <strong>de</strong>dicate<br />
fundamentării intelligence-ului le plasează în<br />
zona „unforeseen”.<br />
Studiul trecutului îţi oferă uşurinţa ju<strong>de</strong>cării unui<br />
anumit gest politic, estimarea exactă a efectelor<br />
unei reacţii politice, dar nu trebuie uitat că analiza<br />
unei <strong>de</strong>cizii trecute nu este făcută „la cald”, sub<br />
presiunea faptelor şi a timpului limitat <strong>de</strong> acţiune.<br />
Perspectiva prezentă oferă alte date, informaţii şi<br />
alte interpretări; cel mai important aspect fiind<br />
cel al posibilităţii „ju<strong>de</strong>cării” efectelor unei<br />
anumite <strong>de</strong>cizii. Ce poate părea „politically<br />
corect” pe termen scurt se poate dovedi eroare<br />
cu efecte profun<strong>de</strong> pe termen lung.<br />
Robert J. Sternberg comprimă, în teoria sa asupra<br />
intelligence-ului, cele trei faţete ale acestuia:<br />
componenţa, experienţa şi practica prin<br />
intermediul <strong>de</strong>finiţiei <strong>de</strong> activitate mentală<br />
îndreptată în mod <strong>de</strong>liberat scopului <strong>de</strong> adaptare,<br />
selectare şi armonizare cu elementele lumii<br />
înconjurătoare relevante pentru propria<br />
existenţă, concluzionând că intelligence-ul<br />
constituie modul în care individul se comportă în<br />
raport cu schimbările <strong>de</strong> mediu pe timpul vieţii<br />
sale.<br />
Nevoile specifice <strong>de</strong> intelligence rezultă din<br />
necesitatea prevenirii manifestărilor<br />
surprinzătoare ale mediului şi a avertizării cu<br />
privire la posibilele consecinţe, funcţie <strong>de</strong><br />
acţiunile în <strong>de</strong>rulare, precum şi a stabilirii<br />
<strong>de</strong>ciziilor referitoare la activităţile pe termen lung<br />
şi mediu.<br />
Pentru a ne menţine în sfera <strong>de</strong>finiţiilor date <strong>de</strong><br />
specialişti, merită amintit enunţul dat <strong>de</strong> CIA,<br />
respectiv: „într-o exprimare simplă prin<br />
intelligence se înţelege cunoaşterea anticipativă a<br />
lumii care ne înconjoară, preludiul <strong>de</strong>ciziei<br />
factorilor <strong>de</strong>cizionali în materie <strong>de</strong> politică din<br />
SUA, precum şi al acţiunilor <strong>de</strong>sfăşurate <strong>de</strong> aceşti<br />
<strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nţi”.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social, intelligence-ul poate<br />
fi <strong>de</strong>finit ca fiind procesul prin care o societate, o<br />
organizaţie sau un individ acumulează informaţii,<br />
le procesează, le evaluează (din mai multe surse,<br />
<strong>de</strong> preferinţă în cadrul unui proces încrucişat), le<br />
înmagazinează şi le utilizează pentru a acţiona, <strong>de</strong><br />
cele mai multe ori în baza unei amprentări unice<br />
generate <strong>de</strong> înglobarea sensurilor legate <strong>de</strong><br />
validitate, veridicitate, legitimitate a condiţiilor <strong>de</strong><br />
producere, canalul <strong>de</strong> circulaţie şi indicaţiile<br />
vizând obiectivele prestabilite.<br />
INTELLIGENCE
Din consi<strong>de</strong>raţiile prece<strong>de</strong>nte competiţia, performanţa şi<br />
putem i<strong>de</strong>ntifica mai multe recunoaşterea socială nu se<br />
componente necesare unei pot obţine în condiţiile unor<br />
segmentări a conceptului în legi <strong>de</strong> acum 18 ani.<br />
discuţie şi fiecare dintre<br />
acestea necesită o analiză O altă problemă ce constituie<br />
separată. Acestea corespund o piedică în calea flexibilizării<br />
cu amprenta sa i<strong>de</strong>ntitară şi capacităţii sporite <strong>de</strong><br />
(intelligence i<strong>de</strong>ntitar), adaptare a serviciilor este cea a<br />
resorturile şi mecanismele ce rivalităţii dintre mediile<br />
reprezintă capitalul său a c a d e m i c e ( c e r c e t a r e a<br />
(intelligence capitalizat), ştiinţifică) şi profesionistul în<br />
relaţia cu unele concepte intelligence, rivalitate ce nu<br />
similare din alte state ca bază face <strong>de</strong>cât să încetinească<br />
<strong>de</strong> compatibilitate necesară în procesul <strong>de</strong> modificare a<br />
alianţe (intelligence coo- mentalităţilor, <strong>de</strong> îmbună-<br />
perativ/ <strong>de</strong> coaliţie) etc. În tăţire a calităţii <strong>de</strong>zbaterilor <strong>de</strong><br />
fine, un astfel <strong>de</strong> <strong>de</strong>mers profil. I<br />
completat prin influenţa<br />
teoriilor actuale asupra<br />
semnificaţiei dinamice care a<br />
luat naştere din necesitatea<br />
fundamentării unei teorii a<br />
intelligence-ului impune, Bibliografie<br />
natural, i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> intelligence<br />
?Alexandrescu, Grigore, Ameninţări la<br />
aca<strong>de</strong>mic. adresa securităţii, Bucureşti, Editura<br />
UNAP, 2004<br />
?Bush, Vannevar, As We May Think în<br />
Trebuie să ne fixăm, ca Atlantic Monthly, 1945, disponibil<br />
(30.08.2010) la:<br />
naţiune, interese naţionale http://www.theatlantic.com/magazine/ar<br />
vitale pe termen lung şi nu chive/1969/12/as-we-may-think/3881/<br />
<strong>de</strong>zirabile, în funcţie <strong>de</strong> ?Central <strong>Intelligence</strong> Agency (Office of<br />
contextele internaţionale <strong>de</strong> Public Affairs), A Consumer's Gui<strong>de</strong> to<br />
<strong>Intelligence</strong>, Washington, DC: Central<br />
moment. Interesele naţionale <strong>Intelligence</strong> Agency, p. VII, 1999<br />
şi politica externă a României Johnson, Loch K., The CIA's Weakest Link:<br />
Forget James Bond. What Our <strong>Intelligence</strong><br />
trebuie gândite pe termen Agencies Need are More Professors în<br />
lung, astfel încât intelligence- Washington Monthly iulie-august 2001, p. 6.<br />
?Kent, Sherman, Strategic <strong>Intelligence</strong> for<br />
ul românesc să poată acţiona American World Policy, Editura Princeton<br />
fără a mai suferi modificări <strong>de</strong> University Press, 1949<br />
?Maior, George, Studiu introductiv în<br />
formă şi <strong>de</strong> fond odată la<br />
Tsang, Steve (coord.), Serviciile <strong>de</strong><br />
câţiva ani. Informaţii şi Drepturile Omului în era<br />
terorismului global, Bucureşti: Editura<br />
Univers Enciclopedic, 2008<br />
În momentul în care nu se va ?Marshall, Gordon (ed.), Oxford Dicţionar<br />
mai alege soluţia celui mai mic <strong>de</strong> Sociologie, Bucureşti, Editura Univers<br />
Enciclopedic, 2003<br />
numitor comun, critica ?Megheşan, Karin, Modificările sistemului<br />
constructivă nu va mai fi internaţional. Continuitate şi schimbare în<br />
activităţile <strong>de</strong> intelligence în Revista<br />
întâmpinată cu suspiciune, iar Română <strong>de</strong> Studii <strong>de</strong> <strong>Intelligence</strong> nr.1-2,<br />
opinia alternativă nu va mai fi Bucureşti, Aca<strong>de</strong>mia Naţională <strong>de</strong><br />
consi<strong>de</strong>rată „<strong>de</strong>viantă” (câteva<br />
Informaţii „Mihai Viteazul”, 2009<br />
?Rughiniş, Cosima , Explicaţia sociologică,<br />
dintre capcanele gândirii <strong>de</strong> Iaşi, Editura Polirom, 2007<br />
grup), atunci putem spune cu ?Sebe, Marius, Despre intelligence (I) în<br />
Revista Română <strong>de</strong> Studii <strong>de</strong> <strong>Intelligence</strong><br />
a<strong>de</strong>vărat că intelligence-ul nr.1-2, Bucureşti, Aca<strong>de</strong>mia Naţională <strong>de</strong><br />
românesc a evoluat, fiind Informaţii „Mihai Viteazul”, 2009<br />
?Sternberg, Robert J., Beyond IQ: A<br />
capabil <strong>de</strong> flexibilitate şi Triarchic Theory of Human <strong>Intelligence</strong>,<br />
adaptabilitate sporită. O altă New York, Editura Cambridge University<br />
Press, 1985<br />
condiţie esenţială a mo<strong>de</strong>r-<br />
?Tobă , Francisc, Securitate naţională,<br />
nizării, care <strong>de</strong> această dată nu 30.08. 2010<br />
ţine <strong>de</strong> servicii, ci <strong>de</strong> factori<br />
http://www.securitatenationala.ro/e107<br />
?Vlăduţescu, Ştefan, Informaţia <strong>de</strong> la teorie<br />
legislativ-politici, este către ştiinţă, Bucureşti, Editura Didactică şi<br />
Pedagogică, 2002<br />
legislaţia. Cooperarea şi<br />
martie-mai 2011 77
INTELLIGENCE<br />
HERALDICA<br />
SISTEM DE IDENTIFICARE<br />
Bogdan Alexandru Antipa<br />
Apariţia ca ştiinţă (scurt istoric) De la începutul heraldicii, însemnele<br />
au fost transpuse pe diferite suporturi,<br />
Fenomenul heraldic s-a manifestat în cum ar fi hârtie, lemn pictat, piatră,<br />
istorie începând cu Evul Mediu, metal, practica evoluând în direcţia<br />
însemnele specifice fiind necesare în evi<strong>de</strong>nţierii a şapte culori <strong>de</strong> bază.<br />
distingerea participanţilor la luptă,<br />
feţele lor fiind acoperite cu coifuri din Pentru toate popoarele, stema - semnul<br />
fier şi oţel. Mai târziu scuturile au fost heraldic suprem - are o importanţă<br />
pictate, fiind uşor <strong>de</strong> memorat şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>osebită. Imaginile care o compun<br />
recunoscut <strong>de</strong> la distanţă mare. evocă istoria ţării, prin intermediul ei<br />
tradiţia rămâne veşnic vie, iar<br />
Arta heraldică îşi are începuturile în semnificaţia ei trezeşte sentimentul<br />
secolul al XI-lea în Germania, la naţional.<br />
concursurile care s-au <strong>de</strong>sfăşurat la<br />
Göttingen în anul 934, un<strong>de</strong> au fost Odată cu trecerea timpului s-a<br />
purtate, <strong>de</strong> către cavaleri, bucăţi <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizat şi felul <strong>de</strong> elaborare a<br />
stofă potrivite în maniera <strong>de</strong> alcătuire simbolurilor heraldice, dar au rămas şi<br />
ulterioară a stemelor. elemente care au fost folosite încă <strong>de</strong> la<br />
începuturi, precum arme, plante şi<br />
Numele disciplinei provine din animale. Acestea sunt plasate pe un<br />
termenul latin medieval: heraldus, scut sau inserate în compoziţia<br />
héraut = crainic. Heralzii, în epoca stemelor reprezentate pe diverse alte<br />
medievală, duceau mesajele <strong>de</strong> război, obiecte.<br />
dar făceau şi oficiul <strong>de</strong> prezentare a<br />
luptătorilor în turniruri şi <strong>de</strong> intrare a Cele mai folosite însemne sunt leul şi<br />
acestora în arenă. vulturul, dar şi alte simboluri cum ar fi<br />
dragoni, lilieci, unicorni, grifoni etc.<br />
În sunetele <strong>de</strong> trâmbiţă sau <strong>de</strong> corn, Astăzi, heraldica nu mai este o marcă a<br />
heralzii, care trebuiau să fie buni aristocraţiei, oamenii consi<strong>de</strong>rând-o<br />
cunoscători ai simbolurilor heraldice, parte a patrimoniului naţional şi<br />
făceau şi prezentarea blazoanelor personal şi o mândrie civică şi<br />
nobililor pe care-i introduceau pe naţională.<br />
câmpul <strong>de</strong> turnir.
Heraldica în România<br />
Macheta originală se realizează<br />
manual, cu respectarea culorilor şi a<br />
În Ţarile Române, preocupările <strong>de</strong> metalelor specifice heraldicii.<br />
ordin heraldic se întâlnesc din secolul<br />
al XVII-lea în cronicile lui Grigore Regulile heraldice în ceea ce priveşte<br />
Ureche (1590-1647), Miron Costin însemnele româneşti sunt riguroase.<br />
(1633-1691), Nicolae Costin (1600-1712) Scutul are formă şi dimensiuni<br />
şi Dimitrie Cantemir (1673-1723). standard. Figurile stemei trebuie să fie<br />
Lucrările acestora au valorificat clare şi bine conturate, inteligibile. Nu<br />
legenda heraldică a capului <strong>de</strong> bour, a este permisă trecerea numelui oraşului<br />
corbului, precum şi ,,pretinsele sau al ju<strong>de</strong>ţului pe scut ori în afara<br />
însemne militare ale Daciei” (doi lei acestuia.<br />
afrontaţi).<br />
Pe scut nu se poate afla stema ţării; <strong>de</strong><br />
a s e m e n e a , n u s u n t p e r m i s e<br />
reprezentări conţinând exclusiv<br />
elementele generale (vechile steme ale<br />
Principatelor Române, crucea,<br />
biserica, lupoaica capitolină, steagul<br />
ţării etc.). Stemele localităţilor trebuie<br />
timbrate cu o coroană murală<br />
corespunzătoare.<br />
În secolul următor, interesul pentru<br />
heraldică s-a manifestat în măsura în<br />
care aceasta a servit la alcătuirea<br />
stemelor <strong>de</strong> familie (Sturza, Balş,<br />
Văcărescu). Către sfârşitul perioa<strong>de</strong>i<br />
au apărut sigilii domneşti pe care erau<br />
reprezentate, în afara stemei, şi<br />
stemele celor 17 ju<strong>de</strong>ţe.<br />
În România, stemele ju<strong>de</strong>ţelor,<br />
municipiilor, oraşelor şi comunelor ca<br />
semn <strong>de</strong> heraldică teritorială,<br />
s i m b o l i z e a z ă , î n t r - o f o r m ă<br />
concentrată, tradiţiile istorice, precum<br />
şi realităţile economice şi social-<br />
culturale locale, specifice fiecărei<br />
unităţi administrativ-teritoriale.<br />
Elaborarea proiectului stemei se face<br />
cu respectarea strictă a normelor<br />
ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor<br />
româneşti în domeniu, pe baza<br />
metodologiei stabilite <strong>de</strong> Comisia<br />
Naţională <strong>de</strong> Heraldică, Genealogie şi<br />
Sigilografie a Aca<strong>de</strong>miei Române.<br />
Proiectul stemei poate fi realizat <strong>de</strong><br />
autorităţile administraţiei publice<br />
locale prin mijloace proprii sau <strong>de</strong><br />
către graficieni heraldişti abilitaţi <strong>de</strong><br />
Comisia Naţională.<br />
Este semnificativ în acest sens faptul<br />
că, după Revoluţia <strong>de</strong> la 1848, românii<br />
d i n Tr a n s i l va n i a a u p r o p u s<br />
autorităţilor <strong>de</strong> la Viena completarea<br />
stemei provinciei cu un nou cartier în<br />
care să fie reprezentat un personaj<br />
feminin însoţit <strong>de</strong> leu şi <strong>de</strong> o acvilă,<br />
imagine preluată <strong>de</strong> pe moneda<br />
"Provincia Dacia" din secolul al III-<br />
lea, în care se exprima heraldic<br />
continuitatea daco-românilor în<br />
vechea Dacie.<br />
Cele mai vechi steme ale formaţiunilor<br />
(pre)statale aflate pe teritoriul<br />
României datează din secolul al XIIIlea,<br />
perioadă în care ştiinţa heraldică,<br />
precum şi răspândirea stemelor şi a<br />
sigiliilor erau abia la începuturi.<br />
În armorialul „Wijnbergen”, alcătuit la<br />
sfârşitul secolului menţionat, sunt<br />
reprezentate două steme, una atribuită<br />
unui „Roy <strong>de</strong> Blaqui”, i<strong>de</strong>ntificat <strong>de</strong><br />
către majoritatea specialiştilor <strong>de</strong> azi<br />
ca fiind Litovoi, şi una aparţinând lui<br />
„Roy <strong>de</strong> Blaquie”, presupus ca fiind un<br />
“Asan”.<br />
Semnificaţia acestora în limbaj<br />
heraldic (în special culorile roşu şi<br />
auriu) arată aspiraţia conducătorilor<br />
<strong>de</strong> a stăpâni un stat in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt.<br />
martie-mai 2011 79
INTELLIGENCE<br />
Cea mai veche reprezentare heraldică Ţara Românească, provincie ce a jucat<br />
românească păstrată până azi o regăsim pe rolul hotărâtor în <strong>de</strong>stinul istoric al întregii<br />
sigiliul pus <strong>de</strong> Mircea cel Bătrân pe tratatul Românii.<br />
cu Polonia, la 1390.<br />
Simbolurile prezente atunci se regăsesc şi După că<strong>de</strong>rea regimului comunist, încă<br />
în stema <strong>de</strong> azi a României: acvila, crucea, din primele momente ale Revoluţiei din<br />
soarele şi luna. Alte însemne heraldice ale 1989, stema comunistă a fost ruptă sau<br />
vechimii româneşti, <strong>de</strong>şi este sigur că au tăiată <strong>de</strong> pe steag, multe din drapelele<br />
existat, nu s-au păstrat, fiind sigilii româneşti purtând astfel o gaură în mijloc.<br />
domneşti uşor <strong>de</strong> <strong>de</strong>teriorat. De altfel, chiar în ziua <strong>de</strong> 22 <strong>de</strong>cembrie<br />
1989, crainicul Radiodifuziunii<br />
Reprezentarea heraldică a libere a anunţat: „Stemele<br />
Daciei era o compoziţie ţ ă r i i s u n t c e l e<br />
creată în Evul Mediu, tradiţionale, cele trei<br />
dar avea o tradiţie larg s t e m e m a r i<br />
răspândită, fiind tradiţionale, sunt<br />
cunoscută în toată v u l t u r u l p e n t r u<br />
Europa şi regăsită Valahia, bour ul<br />
în diferite izvoare pentru Moldova şi<br />
din acea perioadă. ghepardul pentru<br />
Folosirea acestui Transilvania ”.<br />
simbol în compoziţia<br />
stemelor domnitorilor Astfel, vechea stemă<br />
r o m â n i r e f l e c t a c o m u n i s t ă a f o s t<br />
aspiraţia lor <strong>de</strong> a reface eliminată şi <strong>de</strong> pe sigiliile<br />
vechea Dacie prin unirea oficiale, în interiorul lor<br />
ţărilor române sub un singur apărând scris pentru început<br />
sceptru. doar numele ţării (în variantele<br />
ROMANIA sau ROMÂNIA).<br />
Primele steme unite ale celor trei ţări<br />
româneşti datează <strong>de</strong> la sfârşitul secolului În 1992, prin Legea nr. 102 din 21<br />
al XVI-lea. În urma tratatului din 1595, septembrie, au fost adoptate stema şi<br />
semnat la Alba-Iulia, Sigismund Bathory sigiliul actual al României, prin<br />
<strong>de</strong>venea, <strong>de</strong> jure, principe al Transilvaniei, combinarea diferitelor propuneri<br />
Ţării Româneşti şi Moldovei. Această stare prezentate până atunci.<br />
<strong>de</strong> fapt s-a reflectat şi în stema sa, pe care a<br />
adoptat-o ulterior. Stema reproduce aproape în totalitate<br />
varianta mică din 1921 (cu excepţia<br />
După unirea <strong>de</strong> facto a celor trei ţări sub coroanei <strong>de</strong> oţel, a stemei dinastiei <strong>de</strong><br />
sceptrul lui Mihai Viteazul, sigiliile H o h e n zo l l e r n - S i g m a r i n g e n ş i a<br />
aplicate actelor domneşti au fost sceptrului).<br />
schimbate. Acestea conţineau atât stemele<br />
voievodatelor respective, cât şi pe cea a În prima secvenţă se găseşte stema Ţării<br />
Daciei. Româneşti pe fond albastru: un vultur,<br />
ţinând în cioc o cruce ortodoxă <strong>de</strong> aur,<br />
Stema României are ca element central însoţit <strong>de</strong> un soare <strong>de</strong> aur la dreapta şi o<br />
vulturul <strong>de</strong> aur cruciat. În mod tradiţional, lună nouă <strong>de</strong> aur la stânga.<br />
acest vultur apare pe stemele ju<strong>de</strong>ţului<br />
Argeş, oraşului Piteşti şi oraşului Curtea În a doua secvenţă se află stema<br />
<strong>de</strong> Argeş. tradiţională a Moldovei: un bour negru cu<br />
o stea între coarne, o roză cu 5 foi în partea<br />
El simbolizează dinastia Basarabilor, dreaptă şi o lună în partea stângă, ambele<br />
nucleul în jurul căruia a fost organizată <strong>de</strong> argint.
Al treilea sector al stemei prezintă stema ţării şi sigiliul statului<br />
stema tradiţională a Banatului şi<br />
Olteniei: <strong>de</strong>asupra valurilor, un pod <strong>de</strong><br />
aur cu două <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri boltite<br />
(simbolizând podul peste Dunăre al<br />
împăratului roman Traian), <strong>de</strong> un<strong>de</strong><br />
iese un leu <strong>de</strong> aur ţinând un paloş în<br />
?Hotărârea nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind<br />
stabilirea metodologiei <strong>de</strong> elaborare,<br />
reproducere şi folosire a stemelor ju<strong>de</strong>ţelor,<br />
municipiilor, oraşelor şi comunelor<br />
?Hotărârea nr.687 din 3 <strong>de</strong>cembrie 1993<br />
privind folosirea şi expunerea stemei<br />
României<br />
laba din dreapta faţă.<br />
?http://ro.wikipedia.org<br />
În cea <strong>de</strong>-a 4-a secţiune ni se<br />
înfăţişează stema Transilvaniei cu<br />
Maramureşul şi Crişana: un scut<br />
împărţit în două printr-o linie îngustă,<br />
astfel: <strong>de</strong>asupra, pe un fond albastru,<br />
se află o acvilă negră cu gheare <strong>de</strong> aur,<br />
ce are la dreapta un soare <strong>de</strong> aur, iar la<br />
stânga o semilună <strong>de</strong> argint; <strong>de</strong><strong>de</strong>subt<br />
se găsesc 7 turnuri crenelate, plasate în<br />
două registre, în primul 4 turnuri, în al<br />
doilea trei.<br />
Sunt, <strong>de</strong> asemenea, reprezentate<br />
teritoriile adiacente Mării Negre, pe<br />
fond <strong>de</strong> azur: doi <strong>de</strong>lfini afrontaţi,<br />
dispuşi cu cozile ridicate.<br />
Concluzii<br />
Heraldica, prin izvoarele specifice pe<br />
care le pune la dispoziţia cercetătorilor,<br />
prin simbolistica sa,<br />
constituie un domeniu <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
impor tant pentr u cunoaşterea<br />
proceselor sociale, politice şi culturale<br />
dintr-o epocă istorică.<br />
Heraldica ajută la o mai bună<br />
înţelegere a mentalităţilor şi<br />
obiceiurilor, în general, precum şi la<br />
stabilirea mai exactă a succesiunii<br />
unor evenimente şi a entităţilor istorice<br />
implicate. I<br />
-va urma-<br />
Bibliografie<br />
?Maria Dogaru - "Din heraldica României",<br />
Editura. Jif, Braşov, 1994<br />
?"Enciclopedia României". Comitetul <strong>de</strong><br />
direcţie: D. Gusti,<br />
?Constantin Orghidan, Mircea Vulcănescu<br />
şi Virgiliu Leonte. Imprimeria Naţională,<br />
B u c u r e ş t i 1 9 3 8 - 1 9 4 " D i c t i o n n a i r e<br />
héraldique", Paris, 1983<br />
?Sturdza, Săuceşti, Marcel, Heraldica. Tratat<br />
tehnic, Bucureşti, Edit. Ştiinţifică, 1974.<br />
?Heraldică românească<br />
?Legea nr.102 din 21 septembrie 1992 privind<br />
Stema României Mari<br />
Stema actuală a României<br />
martie-mai 2011 81
ASPECTE PRIVIND<br />
TEHNICILE DE<br />
PROPAGANDA SI<br />
MANIPULARE<br />
MASS MEDIA<br />
Conform Dictionarului <strong>de</strong> Sociologie, Dezinformarea<br />
manipularea reprezinta actiunea <strong>de</strong> a<br />
<strong>de</strong>termina un actor social (persoana, grup, Dezinformarea reprezinta orice interventie<br />
colectivitate, etc.) sa gân<strong>de</strong>asca si sa asupra elementelor <strong>de</strong> baza ale unui proces<br />
actioneze într-un mod compatibil cu <strong>de</strong> comunicare, interventie ce modifica<br />
interesele initiatorului, si nu cu interesele <strong>de</strong>liberat mesajele vehiculare cu scopul <strong>de</strong> a<br />
sale, prin utilizarea unor tehnici ca <strong>de</strong>termina în receptori anumite atitudini,<br />
persuasiunea, care distorsioneaza reactii, actiuni dorite <strong>de</strong> un anumit agent<br />
intentionat a<strong>de</strong>varul, lasând impresia social.<br />
libertatii <strong>de</strong> gândire si <strong>de</strong>cizie. Uneori este consi<strong>de</strong>rata ca fiind echivalenta<br />
cu propaganda neagra <strong>de</strong>oarece vehiculeaza<br />
Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> influenta <strong>de</strong> tipul informatii false. Etimologia cuvântului vine<br />
convingerii rationale, prin manipulare nu se si sustine aceasta legatura: <strong>de</strong>sinformation<br />
urmareste întelegerea mai profunda a (< rusa-<strong>de</strong>zinformatsia=numele unei divizii<br />
situatiei, ci încalcarea unei întelegeri KGB raspunzatoare cu propaganda<br />
convenabile, recurgându-se la inducerea în neagra”).<br />
eroare cu argumente falsificate, cât si la O alta <strong>de</strong>finitie acceptata si <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
apelul palierelor emotionale sau non- influenta este cea data <strong>de</strong> R. Schultz si R.<br />
rationale. În cazul manipularii, intentiile Godson:"Conceptul <strong>de</strong>scrie ansamblul<br />
reale ale celui care transmite mesajul ramân informatiilor false, incomplete, eronate, care<br />
insesizabile celui manipulat. sunt îndreptate, alimentate, confirmate catre<br />
o tinta ce reprezinta un individ, un grup sau<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social, manipularea un stat".<br />
reprezinta o forma <strong>de</strong> impunere a<br />
intereselor unei clase, grup, colectivitati nu Intoxicarea<br />
prin mijloace coercitive, ci prin inducerea în<br />
eroare. Forma <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare, intoxicarea consta<br />
în suprasaturarea surselor cu informatie<br />
Din acest motiv, recurgerea la aceasta cale în falsa, în blocarea canalelor <strong>de</strong> comunicatie<br />
situatii <strong>de</strong> divergenta <strong>de</strong> interese <strong>de</strong>vine tot cu mesaje mincinoase, diversioniste, fie<br />
mai frecventa în societatea actuala, pentru a pregati opinia publica pentru o<br />
manipularea fiind un instrument mai lovitura <strong>de</strong> proportii, fie pentru a discredita<br />
eficient si mai puternic <strong>de</strong>cât utilizarea un mesaj corect asteptat. Instrumentele sale<br />
fortei. <strong>de</strong> baza sunt zvonurile, bârfele si<br />
comunicatele ten<strong>de</strong>ntioase. Intoxicarea este<br />
Herbert Marcuse (Scoala <strong>de</strong> la Frankfurt) operatia <strong>de</strong> “anesteziere” a publicului în<br />
este autorul unei ample analize a scopul acceptarii unei diversiuni majore sau<br />
manipularii, consi<strong>de</strong>rata a fi un instrument pentru a-l face neîncrezator, ostil în fata unui<br />
esential al “societatii industriale <strong>de</strong> masa”. El a<strong>de</strong>var care urmeaza a fi comunicat.<br />
evi<strong>de</strong>ntiaza formele particulare pe care Prin intermediul televiziunii, intoxicarea<br />
manipularea le ia în diferite sfere ale vietii poate produce a<strong>de</strong>varate razboaie ale<br />
sociale, începând cu cea politica si sfârsind imaginii, din care iese învingator cel care a<br />
cu cea economica. investit cel mai mult în propria sa imagine si<br />
care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt.<br />
INTELLIGENCE<br />
Bogdan Negoi
Minciuna sustine o i<strong>de</strong>e, încercând sa convinga<br />
auditoriul.<br />
O specie mai putin tratata <strong>de</strong> mesaj Persoana care ia <strong>de</strong>cizia o face <strong>de</strong> multe<br />
<strong>de</strong>liberat fals, este minciuna. Deoarece ori pe baza altor tipuri <strong>de</strong> argumente<br />
este un concept cu puternice amprente <strong>de</strong>cât cele logice sau cele logico-corecte,<br />
morale si culturale, subiectul nu a fiind convinsa <strong>de</strong> “necesitatea” sau<br />
interesat, pâna acum câtiva ani, <strong>de</strong>cât pe “importanta” aparenta a actiunii sau<br />
filosofi, teologi, antropologi si pe lucrului respectiv.<br />
psihologi (s-au facut studii cu preca<strong>de</strong>re Una dintre cele mai simple tehnici este<br />
pe copii). Este ciudat, <strong>de</strong>si putem spune cea a distorsiunii temporale.<br />
ca întâlnim minciuni pretutin<strong>de</strong>ni, atât în<br />
public cât si în viata privata, la orice nivel Câteodata, cel mai bun mod <strong>de</strong> a<br />
social si în toate societatile trecute sau influenta persoana-tinta este sa te<br />
prezente. Un ziarist britanic a afirmat ca comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii<br />
anii ´80 reprezinta <strong>de</strong>cada minciunilor. În <strong>de</strong> la aceasta s-a si întâmplat. Este foarte<br />
1991, Bradlee afirma “am impresia ca în util ca sa te referi la o <strong>de</strong>cizie pe care<br />
ultimii ani minciunile au luat proportiile respectivul încearca sa o ia, ca si cum ar fi<br />
unei epi<strong>de</strong>mii fata <strong>de</strong> care am <strong>de</strong>venit cu <strong>de</strong>ja facuta. Principiul reciprocitatii<br />
totii imuni”. A minti este pentru oameni consta în nevoia <strong>de</strong> a rasplati un favor, fie<br />
un obicei care dureaza <strong>de</strong> milenii si nu o el cerut sau nu, imediat dupa acceptarea<br />
lamentabila inovatie <strong>de</strong> ultima ora iar, acestuia. Aceasta caracteristica umana<br />
dupa cum constata Ruskin, inducerea în transce<strong>de</strong> orice diferente culturale sau<br />
eroare nu a fost consi<strong>de</strong>rata întot<strong>de</strong>auna rasiale, indiferent si <strong>de</strong> natura<br />
si oriun<strong>de</strong> un act condamnabil. La grecii respectivului favor.<br />
antici sentimentul <strong>de</strong> admiratie pentru cei<br />
care reuseau sa pacaleasca un strain era Un alt principiu este cel al angajamentului<br />
uzual. si concordantei. Oamenii vor face<br />
aproape orice încercând sa pastreze i<strong>de</strong>ile<br />
Zvonul care sunt în concordanta cu cele pe care<br />
le-au avut anterior. Când vor lua public o<br />
Zvonul reprezinta o afirmatie prezentata atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi<br />
drept a<strong>de</strong>varata fara a exista posibilitatea în concordanta cu atitudinea manifestata<br />
sa i se verifice corectitudinea. Zvonurile anterior.<br />
care sunt lansate în circulatie au o functie<br />
dubla: o functie explicativa si o functie <strong>de</strong> Principiul atribuirii. Oamenii fac frecvent<br />
atenuare a anumitor tensiuni emotionale. unele lucruri pentru ca ei cred într-un<br />
Circulatia lor este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var <strong>de</strong>spre ei însisi. Un atribut intern<br />
contextele sociale, <strong>de</strong> trasaturile <strong>de</strong> al felului lor <strong>de</strong> a fi cauzeaza anumite<br />
personalitate ale indivizilor si <strong>de</strong> nevoile tipuri <strong>de</strong> comportament. Daca cineva îsi<br />
psihosociologice ale indivizilor, atribuie intern o caracteristica, va face tot<br />
grupurilor sau comunitatilor. Lucrarile lui ceea ce este specific unui om care are acea<br />
Allport si Postman (1965) au pus în caracteristica. Metoda sarmantului. Spre<br />
evi<strong>de</strong>nta trei legi <strong>de</strong> transmisie a <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> celelalte meto<strong>de</strong>, nu are mai<br />
zvonurilor: legea saraciei ( a nivelarii) - pe multe etape si nu se bazeaza pe acrobatii<br />
masura ce zvonul circula, el tin<strong>de</strong> sa fie tot verbale. Ea functioneaza pentru ca, în<br />
mai scurt, mai usor <strong>de</strong> înteles si <strong>de</strong> relatat; mod <strong>de</strong>schis, ofera concesii, manifesta<br />
legea accentuarii - anumite <strong>de</strong>talii se vor dorinta <strong>de</strong> a asculta si vali<strong>de</strong>aza i<strong>de</strong>ile<br />
întari, dobândind loc central în subiectului-tinta.<br />
semnificatia acestuia; legea asimilarii -<br />
i n f o r m a t i a s e c o n s e r v a s i s e<br />
reorganizeaza în jurul unor motive<br />
centrale. Bibliografie<br />
Persuasiunea<br />
?Aries, Philippe & Duby, Georges (coord.),<br />
"Istoria vietii private", Editura “Meridiane”,<br />
Bucuresti, 1977.<br />
Prin persuasiune se întelege actiunea <strong>de</strong> a<br />
?Barnes, J.A., "Sociologia minciunii", Editura<br />
convinge într-un mod sau altul pe cineva “Institutului European”, Iasi, 1998.<br />
sa faca sau sa aleaga un lucru. Este ?Muchelli, Alex, "Tehnici <strong>de</strong> manipulare",<br />
actiunea prin care autorul unui mesaj Editura “Polirom”, Iasi, 2002.<br />
I<br />
martie-mai 2011 83
INTELLIGENCE<br />
REPERE CONCEPTUALE<br />
Scopul principal al unui<br />
serviciu <strong>de</strong> informaţii este<br />
<strong>de</strong> a căuta permanent să<br />
reuşească cel puţin<br />
sincronizarea - dacă nu<br />
realizarea <strong>de</strong>zirabilei<br />
componente preventive -<br />
cu dinamica manifestărilor<br />
celor mai noi tipuri <strong>de</strong><br />
ameninţări la adresa<br />
securităţii naţionale,<br />
context în care apare<br />
termenul <strong>de</strong> intelligence.<br />
Ce este intelligence: un<br />
produs, rezultat al unor<br />
<strong>de</strong>mersuri analitice<br />
specializate sau activitatea<br />
<strong>de</strong> securitate în sine?<br />
“<br />
”<br />
INTELLIGENCE<br />
Ilie Tudor Ciuflea<br />
La nivel lingvistic primar, termenul <strong>de</strong> termenului <strong>de</strong> intelligence cu domeniul<br />
intelligence se regăseşte în următoarele securităţii naţionale.<br />
arii semantice:<br />
Cele mai frecvente valori semantice<br />
1. abilitatea <strong>de</strong> a învăţa, <strong>de</strong> a înţelege, <strong>de</strong> a curente ale acestuia au fost atribuite în<br />
aplica noţiuni sau <strong>de</strong> a gândi abstract în cadrul unor studii în domeniul securităţii<br />
special în legătură cu situaţii noi sau naţionale, prin intelligence <strong>de</strong>semnânduprovocatoare;<br />
se, pe <strong>de</strong> o parte, activitatea serviciilor şi<br />
2. o entitate inteligentă; agenţiilor cu atribuţii <strong>de</strong> securitate<br />
3. actul <strong>de</strong> a înţelege; naţională, iar pe <strong>de</strong> altă parte, informaţia<br />
4. ştire, informaţie; prelucrată pentru a fi relevantă pentru<br />
5. informaţie <strong>de</strong>spre posibili inamici sau siguranţa naţională. Unii autori consi<strong>de</strong>ră<br />
<strong>de</strong>spre o anumită zonă; că o traducere fi<strong>de</strong>lă a cuvântului<br />
6. agenţie specializată în obţinerea unei intelligence se rezumă la:<br />
informaţii din categoria menţionată<br />
anterior. 1. element <strong>de</strong> cunoaştere susceptibil a fi<br />
codificat pentru a fi păstrat, prelucrat sau<br />
Din acest termen a <strong>de</strong>rivat intelligencer comunicat;<br />
care <strong>de</strong>nominează un agent secret sau un 2. produs rezultat din culegerea,<br />
culegător <strong>de</strong> informaţii, prin extensie, un procesarea, integrarea, analiza, evaluarea<br />
reporter. şi interpretarea datelor avute la dispoziţie<br />
Din <strong>de</strong>finiţia respectivă se poate observa referitor la domenii <strong>de</strong> interes;<br />
cum sensul general al termenului supus 3. produs analitic rezultat din procesarea<br />
atenţiei pivotează în jurul unor noţiuni datelor (informaţiilor brute);<br />
precum inteligenţă, cunoaştere, noutate, 4. activitatea ce generează informaţii<br />
provocare, instituţii speciale/agenţi <strong>de</strong> prelucrate;<br />
informaţii, reliefând, întrucâtva, o 5. titlu generic pentru spionaj.<br />
similitudine cu însuşi procesul laborios<br />
specific activităţii <strong>de</strong> informaţii în cadrul În accepţii similare, intelligence este:<br />
căreia, pentru a realiza informarea corectă produsul rezultat din procesarea<br />
a beneficiarilor legali, este nevoie, în informaţiilor referitoare la obiecte<br />
prealabil, <strong>de</strong> cunoaşterea a<strong>de</strong>cvată a (fenomene, procese) <strong>de</strong> interes; set <strong>de</strong><br />
mediilor pretabile a potenţa ameninţări, fapte, obţinute prin asocierea informa<strong>de</strong><br />
inteligenţa necesară penetrării ţiilor cu alte elemente cunoscute şi<br />
informative a acestora, <strong>de</strong> confruntarea analizate prin prisma experienţei;<br />
cu provocări care pot fi gestionate, în <strong>de</strong>ducţie sau concluzie, bazată pe analiza<br />
acord cu orientările şi interesele generale unor informaţii; capacitatea <strong>de</strong> a rezolva<br />
naţionale, numai <strong>de</strong> către un lucrător <strong>de</strong> probleme şi situaţii noi, fundamentată pe<br />
informaţii specializat. De aici au rezultat, experienţa acumulată; colectarea şi<br />
probabil, şi asocierile constante ale prelucrarea informaţiilor; cunoaştere.
<strong>Intelligence</strong> - ca activitate <strong>de</strong> culegere a activitate cu impact asupra actorilor sociali, fiecare<br />
informatiilor necesare fundamentarii unor dintre acestia fiind nevoit sa îsi adapteze politicile si<br />
<strong>de</strong>cizii. strategiile care, altadata, îi asigurau existenta. Din ce în<br />
ce mai frecvent, termenul <strong>de</strong> intelligence este utilizat cu<br />
Aceasta acceptie permite migrarea semantica a prepon<strong>de</strong>renta când se fac referiri la sfera militartermenului<br />
în cauza în orice domeniu <strong>de</strong> activitate în informativa, suportând asocieri cu activitatea <strong>de</strong><br />
care, pentru stabilirea unor politici actionale, este informatii pentru realizarea securitatii nationale.<br />
necesara cautarea, i<strong>de</strong>ntificarea, penetrarea mediilor din<br />
care sa se realizeze culegerea informatiei brute, care,<br />
supusa prelucrarii, sa fie diseminata beneficiarilor, iar în<br />
Bibliografie<br />
baza ei, acestia sa adopte masurile necesare<br />
protejarii/promovarii intereselor proprii sau<br />
? Duvac, lon - Comunitatea Nationala <strong>de</strong> Informatii si cultura <strong>de</strong><br />
intelligence a <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>ntilor politici - www.scribd.com<br />
institutionale.<br />
? Enache, Dom - Rolul si importanta intelligence-ului în<br />
contextul noului mediu <strong>de</strong> securitate în Stabilitate si securitate<br />
Spre exemplu, în domeniul economic, intelligence<br />
reprezinta informatii filtrate si analizate pâna la punctul<br />
regionala, Sesiune anuala <strong>de</strong> comunicari stiintifice cu participare<br />
internationala, 09-10 aprilie 2010, Universitatea Nationala <strong>de</strong><br />
Aparare “Carol I”<br />
în care se poate actiona/se pot adopta <strong>de</strong>cizii pe baza<br />
? Pârlog, Adrian - Sistemul informational si protectia fortei în<br />
lor. De aici au <strong>de</strong>rivat termeni precum intelligence operatii - vector <strong>de</strong> securitate în contextul noilor provocari ale<br />
biografic (caracterizarea unui <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>nt al unei companii, procesului globalizarii în Stabilitate si securitate regionala,<br />
realizata în scopul anticiparii celor mai probabile actiuni Sesiune anuala <strong>de</strong> comunicari stiintifice cu participare<br />
ale acestuia, luând în consi<strong>de</strong>rare experienta si internationala, 09-10 aprilie 2010, Bucuresti, Universitatea<br />
perspectiva pe care o are asupra pietei), intelligence<br />
competitiv (proces etic, legal si sistematic <strong>de</strong> colectare,<br />
analiza si diseminare <strong>de</strong> informatii, ce are ca obiectiv<br />
principal dobândirea sau mentinerea <strong>de</strong> catre o<br />
companie a avantajului competitiv, evitarea surprizelor<br />
si fructificarea oportunitatilor <strong>de</strong> piata) sau audit <strong>de</strong><br />
intelligence (inventar al resurselor <strong>de</strong> informatii sau <strong>de</strong><br />
expertiza, disponibile la un moment dat într-o<br />
companie, în care urmeaza sa fie implementat un<br />
program <strong>de</strong> intelligence competitiv.<br />
<strong>Intelligence</strong> - ca produs informativ integrat<br />
Contribuie, prin exploatare a<strong>de</strong>cvata, la diminuarea<br />
nivelului <strong>de</strong> incertitudine al beneficiarilor care adopta<br />
<strong>de</strong>cizii. Este rezultatul unui proces amplu în care actantii<br />
conlucreaza pentru a imprima acuratete, veridicitate,<br />
completitudine mesajului informativ transmis pe canale<br />
securizate. De regula, produsul <strong>de</strong> intelligence poate<br />
avea un real aport în momentul în care se impune<br />
adoptarea unei <strong>de</strong>cizii (prepon<strong>de</strong>rent în regim <strong>de</strong><br />
urgenta) si se doreste a se afla care sunt consi<strong>de</strong>ratiile<br />
referitoare la fiecare alternativa <strong>de</strong> actiune, context în<br />
care nu exista suficient rastimp pentru <strong>de</strong>celarea<br />
aprofundata a problemelor.<br />
<strong>Intelligence</strong> - cumul <strong>de</strong> activitati <strong>de</strong>sfasurate pe<br />
multiple paliere ierarhice<br />
Înglobeaza întreaga arhitectura a fluxului informativ, <strong>de</strong><br />
la cautarea, culegerea si analiza informatiilor pâna la<br />
diseminarea acestora în produse <strong>de</strong> informare a<br />
beneficiarilor. Defineste, la nivel praxiologic,<br />
inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta elementelor componente, calitatea<br />
uneia exercitând un rol <strong>de</strong>cisiv în constructia celeilalte<br />
imediat, urmatoare.<br />
Concluzii<br />
Pe masura ce mediul international a evoluat, s-au produs<br />
mutatii semnificative în majoritatea domeniilor <strong>de</strong><br />
Nationala <strong>de</strong> Aparare “Carol I”<br />
? www.intellcompetitiv.ro<br />
I<br />
martie-mai 2011 85
Nicolae Rotaru<br />
Vi s-a-ntâmplat, <strong>de</strong>sigur, sa parcurgeti un text pe care, nivel a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> eficienta si normalitate. Miturile si<br />
din cauza neologismelor (în fapt, din cauza carentelor vechile stigmatizari s-au estompat, <strong>de</strong>limitarea si<br />
<strong>de</strong> acumulare culturala!) sa-l întelegeti, mai ales, din compartimentarea interesului mass-media (interesul<br />
<strong>de</strong>ductie! Nu era vorba, fireste, <strong>de</strong> un extras tehnic, <strong>de</strong> public, cum ar veni!) s-au operat cu discernamânt, asa<br />
un citat aca<strong>de</strong>mic (din domeniul medical sau încât nu se mai pot confunda nici domeniul <strong>de</strong> munca,<br />
astronomic, bunaoara!), ci <strong>de</strong> un eseu, <strong>de</strong> un lead ori <strong>de</strong> nici modusul operandi, nici aria <strong>de</strong> influente si<br />
un editorial dintr-un hebdomadar. repercusiuni cu ale altor structuri ce concura preventiv,<br />
proactiv, ofensiv si solidar, la mentenanta sanitatii si<br />
Ei bine, aceste impedimente (bariere sau hiatusuri concordiei sociale, la salvagardarea securitatii nationale<br />
comunicationale) au la baza ignoranta si la compatibilizarea procedurala euro-atlantica<br />
manifestata succesiv pe treptele instruirii potrivit asumarilor guvernamental-statale. E<br />
actantilor organizatiilor, pusa pe seama drept, si tabloul (dinamic si efervescent)<br />
behaviorismului subiectilor învatarii, din domeniul „ariei justitiei”<br />
dar datorata, uneori, si managerilor interpretata largo si rubato în ultimul<br />
„planningului education-teachingului” timp a contribuit la aceasta <strong>de</strong>zirabila<br />
care consi<strong>de</strong>ra (cu îndreptatire<br />
teoretica) arta dialogica mai <strong>de</strong>graba<br />
particularizare.<br />
ca pe o autoasumare <strong>de</strong> cultura Asa stând lucrurile (ca urmare a<br />
generala, necum ca pe un reper investitiei <strong>de</strong> efort conjugat si a<br />
<strong>de</strong> baza într-o programa managementului dinamic), cred ca,<br />
scolara, mai ales la formele asemenea lubrifiantului folosit<br />
finale <strong>de</strong> învatamânt din într-un angrenaj tehnic, si rolul<br />
arhitectura Almei mater. c o mu n i c a r i i ( c a p u n c t<br />
obligatoriu si constant <strong>de</strong><br />
Am invocat aspectul stiut trecere în toata <strong>de</strong>venirea<br />
fiind ca personalul institutiilor umana dialogica), trebuie sa<br />
intelligence-ului, mai mult ca în continue sa-si va<strong>de</strong>asca virtutile <strong>de</strong><br />
alte domenii, este prepon<strong>de</strong>rent informare-persuasiune, <strong>de</strong> educareconversational<br />
(pe toate treptele <strong>de</strong> inculcare, <strong>de</strong> socializare-imagine, fara<br />
înzestrare intelectuala din a ignora manipularea-propaganda, fie<br />
societatea civila) si ca, dincolo <strong>de</strong> chiar si numai ca recurs <strong>de</strong> promotion<br />
stapânirea mijloacelor, formelor,<br />
meto<strong>de</strong>l or culegerii, verificarii, analizei, coroborarii,<br />
si advertising.<br />
stocarii sau valorificarii informatiilor, trebuie sa fie Cu alte cuvinte, actul dialogal va trebui sa-si mentina<br />
sigur ca întelege si foloseste corect, riguros, propriu altitudinea si profunzimea semantic-conativa si<br />
morfologia, sintaxa, stilistica, semiologia cuvântului / referential-contextuala în limitele unei rigori <strong>de</strong>zirabile,<br />
enuntului ce constituie asa zisul cicucecâcucâu (cinecui-ce-când-cum-cât<br />
si un<strong>de</strong>!) al circumstantelor<br />
fara echivoc, confuzie, bâlba, <strong>de</strong>turnare sensuala.<br />
relationarii. Zic asta (redundant, <strong>de</strong>sigur, fiindca se stie!) gândinduma<br />
si cu ce tipologie umana (prepon<strong>de</strong>rent intelectual-<br />
În ceea ce-l priveste, <strong>Serviciul</strong> Român <strong>de</strong> Informatii, cu rasata) relationeaza persuasiv (<strong>de</strong> ce nu si atractiv, ludic,<br />
discretie (profesionala) si silentiozitate (normala), dar magnetic, carismatic, empatic si vaticinar în imediatete,<br />
cu consecventa (procedurala) si constanta (actionala)<br />
reuseste sa urce si sa mentina stacheta relationarii<br />
dar mai ales în ulterioritate) angajatii din intelligence.<br />
umane (atât organizational-intern, cât si public) la un Sper sa fi fost si...persuasiv!<br />
INTELLIGENCE
IN MEMORIAM<br />
24 <strong>de</strong>cembrie 1989<br />
Colonel (post-mortem)<br />
TROSCA Al. GHEORGHE (1989)<br />
Locotenent-colonel (post-mortem)<br />
COTUNĂ COTUNA Al. EUGEN – TRANDAFIR (1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
ANDREI I. ŞTEFAN (1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
COSTACHE I. ION (1989)<br />
EROII<br />
NU<br />
AU<br />
NEVOIE<br />
DE<br />
„DIPLOME”<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
MUICARU C. ION (1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
NEAGOE Şt. St. TEODOR (1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
OPREA I. EMIL (1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
SURPĂŢEANU P. C-TIN – FLORIN (1989)<br />
La 24 <strong>de</strong>cembrie 1989, în Bucuresti, în Drumul<br />
Taberei, institutia „luptatorului antiterorist” a<br />
înregistrat cea mai grea jertfa, careia istoria<br />
încearca, <strong>de</strong> doua <strong>de</strong>cenii, sa-i justifice tragismul.<br />
De aceea, pentru <strong>Serviciul</strong> Român <strong>de</strong> Informatii<br />
este o traditie <strong>de</strong> onoare sa pastreze vie si<br />
neîntinata, peste generatii, memoria celor cazuti la<br />
datorie în evenimentele din timpul Revolutiei :<br />
Colonel (post-mortem)<br />
TROSCA Al. GHEORGHE (1989)<br />
Locotenent-colonel (post-mortem)<br />
COTUNA Al. EUGEN – TRANDAFIR<br />
(1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
ANDREI I. STEFAN (1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
COSTACHE I. ION (1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
MUICARU C. ION (1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
NEAGOE St. TEODOR(1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
OPREA I. EMIL(1989)<br />
Sublocotenent (post-mortem)<br />
SURPATEANU P. C-TIN – FLORIN (1989)<br />
Peste generatii, eroii Brigazii Antiteroriste<br />
constituie simbolul i<strong>de</strong>ntitar al unei profesii pentru<br />
care asumarea riscului poate echivala cu sacrificiul<br />
suprem.<br />
Peste generatii, Brigada Antiterorista<br />
comemoreaza an <strong>de</strong> an, la 24 <strong>de</strong>cembrie, ZIUA<br />
LUPTATORULUI ANTITERORIST, înclinând<br />
in memoriam drapelul <strong>de</strong> lupta al unitatii, ca semn<br />
<strong>de</strong> profund respect fata <strong>de</strong> înaintasi.<br />
Pentru profesionistii <strong>de</strong> astazi, jertfa acelui<br />
<strong>de</strong>cembrie reprezinta „lectia <strong>de</strong> baza” a datoriei<br />
împlinite, a <strong>de</strong>votamentului neconditionat, a<br />
spiritului <strong>de</strong> sacrificiu, loialitatii si solidaritatii, la<br />
cote <strong>de</strong> performanta specifice unui corp <strong>de</strong> elita.<br />
Ea va ramâne astfel în constiinta luptatorilor<br />
antiteroristi, indiferent <strong>de</strong> formele recunoasterii<br />
oficiale a sacrificiului suprem al eroilor nostri.<br />
martie-mai 2011 87
� In his article, Adrian Solea brings forth the infinite possibilities recent <strong>de</strong>velopments in IT&C represent for<br />
extremist-terrorist organisations, providing relevant examples of attacks on significant public or private networks,<br />
as well as measures to ensure cyber security.<br />
�In<br />
their effort to gui<strong>de</strong> rea<strong>de</strong>rs through the various legal enterprises of Western <strong>de</strong>mocracies to counter cyber<br />
terrorism, Cristina Bucur and Mihai Filipescu also approach, in thier article, ”Legal Initiatives to Counter Cyber<br />
Terrorism”, Romania's initiatives in this regard, as well as the sensitive ethical issues involved.<br />
�Oana<br />
Ciobanu and Simona Enescu present an extensive study of the process of radicalization preceding the<br />
9/11 terrorist attacks, offering an insight in the psychology of radical Muslim communities.<br />
�Further<br />
<strong>de</strong>veloping the previously-cited studies regarding Muslim radicalization and cyber terrorism,<br />
Cristian Barna, Ph.D, extensively documented the recent <strong>de</strong>velopments in Europe, stressing the relatively new<br />
practice of online radicalization.<br />
�In<br />
his study, Remus Ştefureac initiates an aca<strong>de</strong>mic approach to un<strong>de</strong>rcover operations, listing the main<br />
categories and briefly commenting on their use by the Russian secret services during the Cold War.<br />
�Further<br />
<strong>de</strong>veloping the ever so present theme of cyber security, Cristian Iordan stresses the need for more<br />
public-private partnership initiatives which, in his opinion, are the optimal solution to protect critical<br />
infrastructures and therefore national security.<br />
�Romanian<br />
<strong>Intelligence</strong> Service Director George-Cristian Maior presents his insight perspective on the<br />
evolution of the institution un<strong>de</strong>r his lea<strong>de</strong>rship in an open discussion with <strong>Intelligence</strong> Editor-in-Chief<br />
Flaviu Pre<strong>de</strong>scu.<br />
INTELLIGENCE<br />
S<br />
of the articles<br />
U M M A R Y
S<br />
of the articles<br />
U M M A R Y<br />
�Marius<br />
Bogdan Florescu highlights the threat of weapons of mass <strong>de</strong>struction's proliferation to global<br />
security, listing the main measures put into place by the international community (to which Romania is a<br />
member) in or<strong>de</strong>r to contain and eradicate this phenomenon.<br />
�Ionel<br />
Niţu continues his effort to support intelligence sharing within the intelligence community with case<br />
studies of Italy and of the Romanian Joint Situation Center (SITCEN). The study conclu<strong>de</strong>s that the current<br />
security environment compels the intelligence communities to extend their cooperation over the current<br />
boundaries, including to private entities.<br />
�A<br />
fresh and interesting topic of discussion of the international agenda, that of China's rapid rise to<br />
superpower status, is brought about by Ionuţ Cristian Dumitru, who estimates that, by 2020, this People's<br />
Republic will become the world's foremost economic player as well as the main investor and tra<strong>de</strong> partner for<br />
Africa, Latin America and Asia.<br />
�In<br />
an article titled „European Strategic Security Targets”, Ilie Tudor Ciuflea reviews the main current<br />
security threats (WMD proliferation, terrorism, failed states, regional conflicts), as well as the counter<br />
measures put in place by the EU and NATO.<br />
� Due to the unprece<strong>de</strong>nted expansion of communication networks with their inherent vulnerabilities, Gabriel<br />
Curculescu and Mircea Ştefan's extensive study on the importance, organisation and activity of Computer<br />
Emergency Response Team is a must-read for both specialists and neophytes to the subject.<br />
�As<br />
a member of the civil society, PH.D. Professor Dorin Uritescu reviews the latest book coordinated by<br />
Romanian <strong>Intelligence</strong> Service's Director, Ambassador Ph.D George-Cristian Maior, bringing a new perspective,<br />
that of a philosopher and philologist, on matters of national security. After a thorough analysis of each<br />
contributor's study, Professor Uritescu sums up the importance of the book as a solid basis of aca<strong>de</strong>mic but<br />
accessible knowledge to both intelligence specialists and to the larger audience's culture of security.<br />
�With<br />
his vivid interest in the history and evolution of the Romanian secret services, Ph.D. Tiberiu Tănase<br />
surprises rea<strong>de</strong>rs by renewing the flavor of Romania's intelligence community from the World War II period in his<br />
<strong>de</strong>scription of colonel Ion Lissievici, Eugen Cristescu's <strong>de</strong>puty director, personality and activity.<br />
martie-mai 2011 89
INTELLIGENCE<br />
S<br />
of the articles<br />
U M M A R Y<br />
�Another<br />
historical <strong>de</strong>piction by Ph.D. Tiberiu Tănase reveals new <strong>de</strong>tails about the establishment of Dobrogea's<br />
<strong>Intelligence</strong> and Security Service, during First World War.<br />
�Marius<br />
Sebe continues his series of articles on the intelligence challenges of the 21st Century by <strong>de</strong>tailing the<br />
novelties in governmental intelligence, as well as the emergence and rapid <strong>de</strong>velopment of private intelligence.<br />
Concluding his study, Mr. Sebe foresees the replacement of 20th Century's Informational Era with the new wave<br />
of the <strong>Intelligence</strong> Era.<br />
�In<br />
his brief yet didactic study, Paul Georgescu <strong>de</strong>tails the Romanian <strong>Intelligence</strong> Service's efforts to support local<br />
public authorities, stressing the impact intelligence estimates have on local security environments.<br />
�Oana<br />
Magdalena Ciobanu's article on risk management in corporatist societies is a well documented and<br />
extensive introduction to the notions of risk an threats, as well as to intelligence's contribution to reducing the<br />
former two.<br />
�Bogdan<br />
Alexandru Antipa's article, the first in an upcoming series, introduces rea<strong>de</strong>rs to the relatively<br />
unexplored realm of heraldry, seen as a means of un<strong>de</strong>rstanding the ”social, political and cultural processes of a<br />
historical age” and, moreover, an useful tool to accurately un<strong>de</strong>rstand historical events.<br />
�In<br />
his article on „Media Manipulation and Propaganda Techniques”, Bogdan Negoi exposes disinformation,<br />
intoxication, lies, rumors and persuasion from a sociological perspective.<br />
�In<br />
an era when the word ”intelligence” comprises too many meanings for the general public to have a clear grasp<br />
at it, Ilie Tudor Ciuflea brings useful clarifications, encompassing the mutations it has suffered in the 21st Century.<br />
�Persuasion<br />
must be a constant preoccupation for intelligence analysts more than for anyone else, and Nicolae<br />
Rotaru's study of it constitutes a good start for a better un<strong>de</strong>rstanding of the phenomenon.
Publicaţie a <strong>Serviciul</strong>ui Român <strong>de</strong> Informaţii<br />
Bucureşti, Bd. Libertăţii 14D<br />
Tel. 021.410.60.60 Fax 021.410.25.45<br />
E-mail: presa@sri.ro, www.sri.ro<br />
Articolele pot fi reproduse doar cu permisiunea editorului.<br />
ISSN 1844 – 7244