Anexa - Consiliul Judeţean Mureş

Analiza Situatiei Actuale
Figura 2-7: Profilul pedofitogeografic al judetului Mures
In zona de contact dintre partea muntoasa si subcarpati pot fi intâlnite soluri scheletice si soluri
podzolice argiloiluviale pseudogleizate.
In zona de deal si podis cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune inchise de padure,
argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de padure cernoziomice.
In Câmpia Transilvaniei predomina solurile silvestre brune si cernoziomurile levigate, solurile
negre de fâneata, balane de coasta si cele erodate, cernoziomurile levigate freatic, precum si
cele humicogleice. In partea de vest a acestei câmpii sunt raspândite solurile cernoziom
carbonatic, iar in partea de est cele brun inchise de padure cernoziomice pseudorendzinice,
acestea din urma favorizând dezvoltarea vegetatiei forestiere. Pe arii mai restrânse in special in
vai pot fi intâlnite lacovisti si saraturi, pe terase soluri aluviale care favorizeaza culturile de
cereale, iar in lunci soluri hidromorfe si solurile de mlastina.
2.3.5.2 Resurse minerale
Resursele naturale neregenerabile
Varietatea formelor de relief si a conditiilor geologico-tectonice, stratigrafice si petrografice au
determinat o diversitate a bogatiilor subsolului.
Zacamintele de gaz metan sunt localizate in zonele cu domuri din Câmpia Transilvaniei si in
Podisul Târnavelor. Din aceste zacaminte se extrag 62,5 % din totalul productiei nationale de
gaz metan. Cele mai importante sunt domurile gazeifere de la Zau de Câmpie, Saulia, Sincai,
Sarmasel (in zona de câmpie), Delenii, Nades, Tigmandru (in zona de podis).
Technical Assistance for the Pipeline of Projects Preparation PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01
Rambøll/Ficthner/PM/Interdevelopment
Master Plan Sistem Integrat de Gestionare a Deseurilor Judetul Mures
46