Editura Sfântul Ierarh Nicolae ISBN 978-606-577-027-0

Codificarea binara
a) Incrucisare intr-un singur punct
Un punct de incrucisare este ales. Din primul parinte este copiata secventa de la
inceput pana la punctul de incrucisare, iar din al doilea parinte este copiata secventa de la
punctul de incrucisare pana la final.
11001011+110111111 110011111
b) Incrucisarea in doua puncte
Sunt alese doua puncte de incrucisare. Secventa dintre cele doua puncte este aleasa
dintr-unul din parinti, iar ce a ramas din celalalt parinte:
11001001+1101111111011101
c) Incrucisarea uniforma
Bitii sunt copiati aleator din primul si al doilea parinte.
11001011+1101110111011111
d) Incrucisarea aritmetica
Operatii aritmetice sunt efectuate pentru a crea noi urmasi.
11001011+1101111111001001 (AND)
Codificarea sub forma de permutare
Metodele folosite aici sunt asemanatoare cu cele de la codificarea binara. Trebuie
avuta grija sa se pastreze consistenta permutarii, adica sa nu apara un numar de doua ori,
iar altele nici o data.
(1 2 3 4 5 6 7 8 9)+(4 5 3 6 8 9 7 2 1)(1 2 3 4 5 6 8 9 7)
Codificarea sub forma de valoare
Metodele de la codificarea binara pot fi folosite si aici.
Observatii
Probabilitatea de incrucisare indica cat de des trebuie sa apara aceasta operatie intr-o
populatie. De obicei are valoare mare, cuprinsa intre 60% si 90%.
Metodele de incrucisare prezentate mai sus sunt destul de generale. De obicei sunt
alese metode specifice problemei care se doreste a fi rezolvata si care genereaza o
populatie mai buna. Spre exemplu in cazul problemei generarii unei componente intern
stabile maximale (submultime de noduri a unui graf neorientat cu un numar maxim de
elemente cu proprietatea ca oricare doua noduri din submultime nu sunt legate printr-o
muchie) se aleg doi cromozomi care codifica doua componente intern stabile. Aceste
componente sunt de fapt multimi, reprezentate ca un sir de biti. In acest caz se poate
folosi, de exemplu incrucisarea intr-un singur punct, sau cu doua puncte, dar s-ar putea ca
8