Big Five - dr. Ticu Constantin

E–team working papers
CHESTIONAR BF©plus 240
(prezentare sintetică)
Big Five ©plus
Contrariaţi de multitudinea de factori de personalitate descrişi în literatura de specialitate, de
multiplele suprapuneri dintre aceştia şi numeroasele probleme legate de acurateţea metodologiei
de evaluare, diferiţi analişti s-au întrebat dacă nu există un numitor comun al aceşti factori şi daca
personalitatea nu poate fi descrisă într-un număr limitat de factori, mai cuprinzători, factori care
pot fi identificaţi printr-o metodologie precisă şi necontestabilă. În ultimii douăzeci de ani
cercetarea factorială din domeniul psihologiei personalităţii şi cea din domeniul psiholexical
converg spre acelaşi model factorial general al structurii personalităţii numit „Five Factor Model”
(abordarea factorială) sau „Big Five” (abordarea lexicală). Acest model propune existenţa a 5 mari
trăsături de personalitate - Extroversiune, Agreabilitate, Conştiinciozitate, Nevrozism şi
Deschidere spre experienţă.
Goldberg (1999a) construieşte un model al personalităţii care să înglobeze cei 5 suprafactori, fiecare
factor având ataşate 6 subfaţete. În 2005, împreună cu un grup de cercetători, construieşte o bază
de date cu itemi disponibilă on-line pentru evaluarea personalităţii. Dimensiunile modelului IPIP-
NEO (Golberg, 1999a) au fost prezentate pe larg de către J. A. Johnson (Goldberg, Johnson et. al,
2005).
Factorii modelului IPIP-NEO descrişi de Goldberg, şi Johnson (2005) au stat la baza operaţionalizării
chestionarului Big Five ©plus , construit de noi.
Activitatea de construcţie a chestionarului Big Five ©plus a început în toamna anului 2007. Am optat
pentru o abordare secvenţială, concentrându-ne pe operaţionalizarea fiecărui factor în parte
(factorii şi sub-factorii modelului descris de Goldberg, şi Johnson, 2005), ţinând cont de cele 6
faţete ale lui.
Pentru a diminua sau controla cât mai mult tendinţa de faţadă, am preferat formularea de aserţiuni cu
două variante de răspuns, persoanele investigate fiind solicitate să aleagă varianta care îi
caracterizează cel mai bine sau este cea mai aproape felul său obişnuit de a gândi, simţi sau
acţiona. În întreg procesul de operaţionalizare am urmărit ca cele două variante de răspuns să fie în
mod similar dezirabile sau indezirabile, pentru a nu favoriza tendinţa de faţadă
Pentru fiecare din cei 5 factori în parte iniţial au fost propuşi peste 200 de itemi care au fost analizaţi
şi, după caz, reformulaţi, completaţi sau eliminaţi. În prima etapă (2007), pentru fiecare factor au
fost reţinuţi un număr de 60 de itemi, câte 10 itemi pentru fiecare dintre cele 6 faţete ale factorului
principal. După o primă analiză a capacităţii de discriminare pe itemi, a consistenţei interne pe
factori si subfactori şi a corelaţiilor interfactori şi inter-faţete, în 2008 am construit o nouă
versiune a chestionarului, cu câte 8 itemi pentru fiecare sub-factor şi 48 de itemi pentru fiecae
dintre cei 5 factori ai modelului (în total 240 de itemi).
Ultima versiunea a chestionarului versiune a chestionarului Big Five ©plus are 240 de itemi.
1
Copyright © 2009 conf. dr. Ticu Constantin
tconst@uaic.ro

E–team working papers
FACTORII CHESTIONARULUI (descriere detaliată – paginile 4- 9)
1. Extraversie
1.1 Afectivitate (“friendliness”)
1.2 Sociabilitate (“gregariousness”)
1.3 Asertivitate (“asertiveness”)
1.4 Activitate (“activity level”)
1.5 Excitabilitate (“excitement seeking”)
1.6 Veselie (“cheerfulness”)
2. Agreabilitate
2.1 Încredere (“trust”)
2.2 Moralitate (“morality”)
2.3 Altruism (“altruism”)
2.4 Cooperare (“cooperation”)
2.5 Modestie (“modesty”)
2.6 Compasiune (“sympathy”)
3. Nevrozism
3.1 Anxietate(„anxiety”)
3.2 Furie („anger”)
3.3 Depresie („depression”)
3.4 Timiditate („timidity”)
3.5 Exagerare („immoderation”)
3.6 Vulnerabilitate („vulnerability”)
4. Conştiinciozitate
4.1 Eficienţă personală („self-efficacy”)
4.2 Ordine/planificare („orderliness”)
4.3 Rigiditate morală („dutifulness”)
4.4 Ambiţie/nevoia de realizare („achievement-striving”)
4.5 Perseverenţă („self-discipline”)
4.6 Prudenţă („cautiousness”)
5. Deschidere
5.1 Imaginaţie („imagination”)
5.2 Interes artistic („artistic interest”)
5.3 Emoţionalitate („emotionality”)
5.4 Spirit aventurier („adventurousness”)
5.5 Intelect („intellect”)
5.6 Liberalism („liberalism”)
2
Copyright © 2009 conf. dr. Ticu Constantin
tconst@uaic.ro

E–team working papers
SCORARE:
VETI PRIMI SISTEMUL DE SCORARE DUPA PREZENTAREA BAZEI DE DATE COMPLETE SI SEMNAREA
CONTRACTULUI ATASAT!
DESCRIEREA DETALIATĂ A FACTORILOR:
Factorii modelului IPIP-NEO descrişi de Goldberg şi Johnson (2005) au stat la baza
operaţionalizării chestionarului Big Five ©plus sunt descrişi mai jos.
EXTROVERSIUNEA („extroversion”) se referă la angajarea în activităţile lumii exterioare.
Extrovertiţii se bucură de compania celorlalţi, sunt plini de energie şi au deseori trăiri
emoţionale pozitive. Tind să fie entuziaşti, orientaţi spre acţiune, care profită de ocazie. În
grupuri le place să discute, să se facă auziţi şi să atragă atenţia asupra lor. Introvertiţilor le
lipseşte exuberanţa, energia şi nivelul activismului. Tind să fie tăcuţi, să delibereze şi să nu
se implice în lumea exterioară. Le lipseşte implicarea socială, având nevoie de mai puţină
stimulare externă decât extrovertiţii şi preferând să fie singuri. Principalele faţetele
extroversiunii, în definirea dată de Goldberg, şi Johnson (2005) sunt :
o afectivitate („friendliness”);
o sociabilitate („gregariousness”);
o aservitivitate („assertiveness”);
o nivel de activism („activity level”);
o căutare de senzaţii („excitement seeking”);
o emoţii pozitive („cheerfulness”).
o afectivitate („friendliness”) – indivizii afectivi manifestă emoţii pozitive faţă de cei din jurul
lor. Îşi fac repede prieteni şi le este uşor să stabilească relaţii apropiate şi intime. Scorurile
mici nu descriu persoane reci şi ostile, ci indivizi care nu fac primul pas pentru a stabili o
relaţie şi sunt percepuţi ca fiind distanţi şi rezervaţi.
o sociabilitate („gregariousness”) – persoanele sociabile găsesc compania celor din jur ca fiind
plăcută pentru că îi stimulează şi îi recompensează. Acestor persoane le face plăcere
agitaţia mulţimilor. Scorurile scăzute la această faţetă descriu indivizi care tind să fie
copleşiţi de agitaţie şi în consecinţă, evită în mod activ mulţimile şi aglomeraţia. Acest
lucru nu înseamnă că le displace compania altor oameni în unele ocazii, doar că nevoia lor
de intimitate şi de singurătate este mai mare decât cea a indivizilor care obţin scoruri mari
la această faţetă.
o asertivitate („assertiveness”) – scorurile mari definesc persoane cărora le place să îşi spună
părerea, să ia conducerea şi să direcţioneze activităţile celorlalţi. Ei tind să fie conducătorii
într-un grup. Non-asertivii tind să nu vorbească prea mult şi să lase controlul activităţilor
grupului în seama celorlalţi.
o nivel de activism („activity level”) – indivizii cu nivel ridicat de activism îşi trăiesc viaţa într-un
ritm alert, fiind tot timpul ocupaţi. Ei funcţionează repede, energic şi sunt implicaţi în
multe activităţi. Persoanele cu un nivel scăzut de activism trăiesc într-un ritm mai încet,
relaxat şi fără grabă
o căutare de senzaţii („excitement seeking”) – scorurile mari descriu indivizi care se plictisesc
uşor dacă nu sunt stimulaţi continuu şi puternic. Este probabil ca acest tip de persoane să îşi
asume riscuri şi să caute senzaţii palpitante. Scorurile mici obţin indivizii care sunt
copleşiţi de zgomot şi agitaţie şi ostili întâmplărilor palpitante.
o emoţii pozitive („cheerfulness”) – această faţetă vizează stările şi emoţiile pozitive şi nu are ca
şi componentă emoţionalitatea negativă, care aparţine domeniului Nevrozismului. Indivizii
care obţin scoruri ridicate la această faţetă trăiesc de obicei o gamă de emoţii pozitive,
incluzând fericirea, entuziasmul, optimismul şi bucuria. Scorurile scăzute descriu persoane
care nu sunt predispuse la astfel de stări energice şi bunădispoziţie.
3
Copyright © 2009 conf. dr. Ticu Constantin
tconst@uaic.ro

E–team working papers
AGREABILITATEA („agreeableness”) vizează caracteristicile personale care ţin de cooperare şi
armonie socială. Agreabilitate ridicată caracterizează indivizi care pun valoare pe
înţelegerea cu cei din jur. Sunt persoane amabile, prietenoase, generoase, dispuse să facă
compromisuri pentru a-i ajuta pe alţii. Au o viziune optimistă asupra naturii umane,
considerând că oamenii sunt din principiu oneşti, decenţi şi demni de încredere. Scoruri
mici la agreabilitate obţin indivizii care pun interesul propriu mai presus de orice şi care nu
pun mare preţ pe sentimentele şi bunăstarea altora. Uneori scepticismul lor cu privire la cei
din jur îi determină să fie suspicioşi, neprietenoşi şi necooperanţi. În acest caz, cele 6 faţete
ale agreabilităţii sunt:
o încredere („trust”);
o simţ moral („morality”);
o altruism („altruism”);
o cooperare („cooperation”);
o modestie („modesty”);
o compasiune („sympathy”).
o încredere („trust”) – o persoană încrezătoare pleacă de la premisa că majoritatea
persoanelor din jur sunt corecte, cinstite şi cu intenţii bune. Indivizii cu niveluri
scăzute de încredere îi privesc pe ceilalţi ca fiind egoişti, necinstiţi şi pot fi
periculoşi.
o simţ moral („morality”) – Scorurile mari la această faţetă indică lipsă nevoii de
manipulare în relaţiile cu ceilalţi, indivizii care obţin aceste scoruri fiind sinceri,
deschişi şi oneşti. Scorurile scăzute descriu convingerea necesităţii unui anumit
grad de înşelăciune în relaţiile cu ceilalţi. Cu toate acestea, indivizii care obţin
scoruri scăzute nu pot fi descrişi ca fiind imorali sau lipsiţi de principii, ci doar ca
fiind mai protectivi în ceea ce priveşte propria persoană şi mai puţin dispuşi să
dezvăluie întreg adevărul.
o altruism („altruism”) – persoanele altruiste găsesc o mare satisfacţie oferind ajutor celor
din jur. În consecinţă, ei sunt în general dispuşi să sară în ajutorul celor care au
nevoie. Acest tip de persoane găsesc că acest ajutor este o formă de auto-împlinire
mai mult decât un sacrificiu personal. Indivizii care obţin scoruri scăzute nu găsesc
plăcere în a-i ajuta pe ceilalţi. Cererile de ajutor adresate acestor indivizi sunt
percepute ca fiind o impunere mai mult decât o ocazie pentru auto-împlinire.
o cooperare („cooperation”) – persoanelor care obţin scoruri ridicate le displac
confruntările. Sunt dispuse să ajungă la un compromis şi să îşi treacă cu vederea
propriile nevoi pentru a avea o relaţie bună cu cei din jur. Indivizii non-cooperanţi
tind să acţioneze prin intimidare pentru a obţine ceea ce îşi doresc.
o modestie („modesty”) – scorurile mari descriu persoane cărora nu le place să afirme că
sunt superioare celorlalţi. În unele cazuri această atitudine drivă dintr-o stimă de
sine şi încredere în sine scăzute. Scorurile mici indică indivizi care se descriu ca
fiind superiori, şi de multe ori sunt percepuţi ca fiind aroganţi.
o compasiune („sympathy”) – indivizii care obţin scoruri mari resimt puternic durerea
celor din jur şi au tendinţa să le fie milă foarte uşor. Scorurile mici indică persoane
care nu sunt afectate puternic de suferinţa altora. Ei se mândresc cu abilitatea lor de
a lua decizii obiective bazându-se pe raţiune. Sunt mai preocupaţi de adevăr şi
dreptate imparţială decât de milă.
4
Copyright © 2009 conf. dr. Ticu Constantin
tconst@uaic.ro

E–team working papers
NEVROZISMUL („neuroticism”) este descris ca fiind tendinţa de a avea trăiri emoţionale
negative cum ar fi anxietatea, furia, depresia. Scorurile mari la nevrozism descriu indivizi
care reacţionează emoţional foarte uşor, trăind intens evenimente care pe alţi oameni nu îi
afectează. Au tendinţa de a interpreta situaţii obişnuite ca fiind ameninţătoare şi de a
transforma frustrările în dificultăţi fără scăpare. Reacţiile lor emoţionale tind să persiste
peste perioade lungi de timp, ceea ce înseamnă că se află deseori într-o pasă proastă.
Dificultăţile de control al emoţiilor pot duce la afectarea abilităţii de gândire, de a lua
decizii sau de a face faţă stress-ului. Indivizii cu un nivel scăzut de nevrozism sunt mai greu
de supărat şi nu sunt atât de reactivi din punct de vedere emoţional. Tind să fie calmi,
stabili emoţional şi nu au stări afective negative persistente. Principalele faţete ale
nevrozismului sunt:
o anxietate („anxiety”);
o furie („anger”);
o depresie („depression”);
o timiditate („self-conciousness”);
o nestăpânire („immoderation”);
o vulnerabilitate („vulnerability”).
o anxietate („anxiety”) – persoanele anxioase au în mod constant senzaţia că este pe cale
să se întâmple ceva periculos. Această frică se poate manifesta faţă de situaţii
specifice sau poate fi o sentiment general de frică. Astfel de persoane se simt
tensionate, sunt agitate şi au o stare de nervozitate. Indivizii care obţin scoruri
scăzute la această faţetă sunt în general calmi şi îndrăzneţi.
o furie („anger”) – scorurile mari descriu persoane care se înfurie atunci când lucrurile nu
ies după placul lor. Insistă să fie trataţi corect şi devin revoltaţi şi aspri atunci când
simt că sunt înşelaţi. Această faţetă descrie abilitatea de a simţi furia, exprimarea
acestei emoţii depinzând de scorurile la factorul Agreabilitate. Indivizii care obţin
scoruri scăzute la furie sunt aceia care se enervează foarte greu şi foarte rar.
o depresie („depression”) – această faţetă descrie tendinţa individului de a se simţi trist,
demoralizat şi descurajat. Indivizii cu scoruri mari duc lipsă de energie şi au
dificultăţi în demararea activităţilor. Scorurile scăzute descriu indivizi neîngrădiţi
de astfel de stări.
o timiditate („self-conciousness”) – indivizii timizi sunt extrem de sensibili la părerea
celor din jur despre ei. Grija lor de a fi respinşi ori ridiculizaţi îi determină să fie
sfioşi, jenaţi şi stingheriţi în compania celor din jur. Sunt uşor de pus în încurcătură
şi se simt ruşinaţi frecvent. Frica lor de a fi criticaţi şi ridiculizaţi este exagerată şi
nerealistă, iar stângăcia şi disconfortul lor fac din această temere o profeţie autoîmplinită.
Prin comparaţie, indivizii cu scoruri mici nu suferă din pricina impresiei
greşite că toată lumea îi priveşte şi îi judecă şi din acest motiv nu se simt agitaţi în
situaţii de interacţiune socială.
o nestăpânire („immoderation”) – scorurile mari descriu indivizi care simt pofte şi dorinţe
puternice şi au dificultăţi în a li se împotrivi. Tind să fie orientaţi spre plăcerile şi
recompensele pe termen scurt. Scorurile mici indică lipsa acestor pofte puternice şi
irezistibile, indivizii nefiind tentaţi să se răsfeţe.
o vulnerabilitate („vulnerability”) – indivizii care obţin scoruri ridicate trăiesc stări de
panică, confuzie şi neputinţă atunci când se află sub presiune sau sunt stresaţi.
Scorurile scăzute descriu persoane care rămân echilibrate, încrezătoare şi raţionale
atunci când sunt supuse stressului.
5
Copyright © 2009 conf. dr. Ticu Constantin
tconst@uaic.ro

E–team working papers
CONŞTIINCIOZITATEA („conscientiousness”) se referă la modul în care individul controlează,
reglează şi direcţionează impulsurile. Scorurile mari definesc indivizii care evită situaţiile
riscante şi care prin planificare şi persistenţă în sarcină ajung să aibă succes în ceea ce
întreprind. În general sunt priviţi de cei din jur ca fiind inteligenţi şi sunt consideraţi
oameni pe care te poţi baza. În extrema negativă, aceşti indivizi pot fi perfecţionişti
compulsivi şi pot ajunge „workaholici”, fiind priviţi de cei din jur ca închişi şi plictisitori.
Scorurile mici la factorul conştiinciozitate vizează indivizi care ar putea fi criticaţi pentru că
nu sunt demni de încredere, că le lipseşte ambiţia şi că nu pot urma anumite limite impuse.
Totuşi, aceşti indivizi sunt cei care trăiesc numeroase momente plăcute şi relaxante, chiar
dacă de scurtă durată. În cadrul acestui factor, sunt definiţi ca sub-factori / faţete:
o sentimentul eficienţei personale („self-efficacy”);
o ordine- planificare („orderliness”) ;
o rigiditate morală („dutifulness”);
o nevoia de realizare („achievement-striving”);
o disciplină („self-discipline”);
o prudenţă („cautiousness”).
o sentimentul eficienţei personale („self-efficacy”) – această faţetă descrie încrederea în abilitatea
personală de a îndeplini diverse obiective. Indivizii cu scoruri mari sunt personae motivate
şi deţin autocontrolul necesar pentru a avea succes. Scorurile mici descriu indivizi care se
simt ineficienţi, care consideră că nu deţin controlul asupra propriei vieţi.
o ordine- planificare („orderliness”) - indivizii cu scoruri mari sunt foarte organizaţi, işi conduc
viaţa după programări şi algoritmi; fac liste şi planifică, iar asta îi face să se simtă bine.
Scoruri mici obţin indivizii care sunt dezorganizaţi şi împrăştiaţi.
o rigiditate morală („dutifulness”) – este faţeta care descrie simţul datoriei şi a obligaţiei morale.
Scorurile înalte descriu indivizi extrem de conştienţi de obligaţiile lor morale, în timp ce
scorurile scăzute indică persoane care privesc contractele şi regulile ca îngrădindu-le
libertatea. Aceştia din urmă sunt deseori priviţi ca fiind iresponsabili, oameni pe care nu te
poţi baza.
o nevoia de realizare („achievement-striving”) – indivizii cu o nevoie de realizare mare muncesc
din greu pentru a atinge excelenţa. Doresc să fie recunoscuţi ca având succes şi acest lucru
îi motivează şi îi păstrează concentraţi pe obiectivele lor înalte. Ştiu foarte bine ce vor de la
viaţă şi ce direcţie vor urma. Scorurile extrem de înalte descriu indivizi încăpăţânaţi şi
obsedaţi de muncă. La celălalt capăt al scalei, indivizii care obţin scoruri scăzute sunt aceia
mulţumiţi atunci când depun un minimum de efort, uneori fiind priviţi ca leneşi de cei din
jur.
o disciplină („self-discipline”) – această faţetă vizează abilitatea de a persista în sarcini dificile
ori neplăcute până la final. Scorurile mari descriu indivizi care reuşesc să depăşească
reţinerea de la începutul sarcinii şi să se menţină pe parcurs, în ciuda faptului că atenţia le
poate fi distrasă. Indivizii care obţin scoruri mici amână şi nu se implică şi uneori nu
reuşesc să termine nici sarcinile care le plac şi pe care îşi doresc să le ducă la bun sfârşit
o prudenţă („cautiousness”) – este faţeta care descrie nevoia de analiză a posibilităţilor înainte de
trecerea la acţiune. Indivizii prudenţi îşi acordă un timp de gândire înainte de a lua o
decizie, în timp ce indivizii imprudenţi fac sau spun primul lucru care le vine în minte fără
a se gândi la alternative ori consecinţe.
6
Copyright © 2009 conf. dr. Ticu Constantin
tconst@uaic.ro

E–team working papers
DESCHIDEREA („openness to experience”) descrie o dimensiune a stilului cognitiv care distinge
între indivizii imaginativi, creativi şi indivizii realişti, convenţionali. Scoruri mari obţin
indivizii curioşi, care apreciază arta şi care sunt sensibili la frumos. Aceştia tind să fie mai
conştienţi de emoţiile lor. Tind să gândească şi să acţioneze în moduri individualiste şi
nonconformiste. Le este uşor să opereze cu simboluri şi noţiuni abstracte, îndepărtându-se
se experienţa concretă. Indivizii cu scoruri mici au interese înguste, comune. Preferă
simplitatea şi directivitatea decât complexul, ambiguitatea şi subtilul. Ar putea privi arta şi
ştiinţa cu suspiciune atunci când nu îi văd utilitatea. Preferă familiaritatea în locul noutăţii
şi sunt conservatori şi rezistenţi la schimbare. În acest caz, principalele faţete deschiderii
sunt:
o imaginaţie („imagination”)
o interes artistic („artistic interest”)
o emoţionalitate („emotionality”)
o spirit aventurier („adventurousness”)
o intelect („intellect”)
o liberalism („liberalism”)
o imaginaţie („imagination”) – pentru indivizii imaginativi lumea reală este prea simplă şi
obişnuită. În consecinţă, ei se folosesc de fantezie şi imaginaţie pentru a crea o lume mai
bogată şi mai interesantă. Indivizii care obţin scoruri mici sunt mai degrabă orientaţi spre
fapte decât spre fantezii.
o interes artistic („artistic interest”) – scorurile înalte descriu persoane care iubesc
frumosul, atât în artă cât şi în natură. Ei sunt repede implicaţi şi absorbiţi în evenimente
artistice ori naturale. Aceste persoane nu sunt în mod necesar talentate şi nu au pregătire
artistică. Caracteristicile principale ale faţetei sunt aprecierea şi interesul pentru
frumuseţea naturală şi artificială. Indivizilor care obţin scoruri scăzute le lipseşte
sensibilitatea artistică şi interesul pentru arte.
o emoţionalitate („emotionality”) – scorurile mari descriu indivizi care sunt conştienţi şi ştiu
să îşi controleze trăirile emoţionale. Scorurile mici indică persoane care conştientizează
mai greu propriile emoţii şi care tind să nu îşi exprime în mod deschis ceea ce simt.
o spirit aventurier („adventurousness”) – indivizii cu scoruri mari la această faţetă sunt
nerăbdători să încerce activităţi noi, să călătorească în locuri străine şi să experimenteze
diferite lucruri. Astfel de persoane găsesc că familiarul şi rutina sunt plictisitoare, ei fiind
cei care vor alege un alt drum spre casă doar pe motivul că este ceva nou şi diferit.
Indivizii cu scoruri scăzute sunt neliniştiţi când vine vorba de schimbare şi preferă
programul familiar de viaţă.
o intelect („intellect”) – scorurile mari indică plăcerea individului de a se juca cu ideile.
Astfel de persoane sunt deschise la idei noi şi neobişnuite, se simt bine discutând
probleme intelectuale, rezolvând puzzle-uri ori ghicitori. Scorurile scăzute sunt obţinute
de persoane care preferă să lucreze cu oameni şi obiecte, mai multe decât cu idei. Eu
privesc exerciţiul intelectual ca o pierdere de timp. A se lua în considerare că această
făţetă cu vizează inteligenţa persoanei, faţeta Intelect vizând în mare parte stilul de gândire
a individului.
o liberalism („liberalism”) – se referă la dispoziţia de a provoca autoritatea, convenţionalul
şi valorile tradiţionale. Conservatorismul, prin opoziţie, descrie preferinţa pntru
securitatea şi stabilitatea oferite de conformarea la tradiţii.
7
Copyright © 2009 conf. dr. Ticu Constantin
tconst@uaic.ro