Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` – Bucure[ti<br />
Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Pietroasa
Pepiniera Istri]a este situat` pe paralela 45° 29' latitudine nordic` [i pe meridianul 26° 34'<br />
longitudine estic`, la altitudinea de 134 m, pe teritoriul comunei S`h`teni, jude]ul Buz`u. Climatul este<br />
semi-umed, destul de c`lduros. Temperatura medie anual` este în jur de 11,3 °C, iar media anual` a<br />
precipita]iilor însumeaz` circa 500 mm.<br />
Distan]ele care o despart de centrele urbane mai importante sunt de 105 km fa]` de Bucure[ti [i 25 km<br />
fa]` de Municipiul Buz`u. Suprafa]a pepinierei se încadreaz` în regiunea de câmpie care începe de la<br />
poalele Dealurilor Subcarpatice (Dealu Mare), imediat sub Dealul Istri]a [i une[te aceast` zon` cu<br />
Câmpia B`r`ganului.
Istrita ,<br />
Cultura pomilor în ]inuturile Buz`ului este o îndeletnicire de baz`<br />
a locuitorilor din zona de deal [i de munte, ale c`rei începuturi se<br />
pierd în negura vremurilor.
Pepiniera Istrita<br />
traditie si continuitate în pomicultura româneasca<br />
,<br />
, , ˘<br />
Primele atest`ri <strong>document</strong>are provin de la sfâr[itul sec. al XIV lea. În 1595, Walter Baltazar (istoriograful<br />
vie]ii [i domniei lui Mihai Viteazul) scrie despre desimea satelor între Br`ila-Buz`u-Bucure[ti [i alte<br />
]inuturi de sub munte care „erau avute în tot felul de fructe [i vin asemenea celor din Polonia Mare [i<br />
din multe provincii ale Germaniei“.<br />
În 1693, Bacsici scria despre pomii din }ara Româneasc`, unde se reg`sesc [i ]inuturile Buz`ului:<br />
„Regiunile din vecin`t`]ile mun]ilor produc cantit`]i a[a de mari de tot felul de fructe, de pere [i de<br />
prune, c` e de mirare. În multe locuri se g`sesc adev`rate p`duri de pomi roditori pe care nu le p`ze[te<br />
nimeni”.<br />
Dispunând de condi]ii pedoclimatice favorabile, pomicultura s-a dezvoltat permanent în aceast` zon`<br />
geografic` a ]`rii.<br />
Anul 1893 marcheaz` începuturile Pepinierei Istri]a, sarcina ini]ial` a acesteia fiind de înmul]ire a<br />
materialului s`ditor viticol rezistent la atacul filoxerei care distrusese patrimoniul viticol românesc în<br />
numai 10 ani. În acela[i timp, s-a urm`rit dezvoltarea patrimoniului pomicol din zona Subcarpa]ilor de<br />
Curbur`.<br />
Acest lucru s-a f`cut prin „colec]ionarea [i studierea arborilor s`ditori care ar conveni bine regiunilor<br />
vecine” (Nicoleanu, 1898). În 1895 exista deja o colec]ie bogat` cu soiuri din aproape toate speciile de<br />
pomi [i arbu[ti fructiferi [i se produceau puie]i portaltoi care erau folosi]i pentru altoirea soiurilor<br />
valoroase.
La Istri]a a fost creat` în 1902, prima {coal` practic` de altoitori din România, acest „me[te[ug“<br />
transmi]ându-se pân` ast`zi din genera]ie în genera]ie. Locuitorii din comunele Greceanca, Breaza,<br />
Pietroasele, timp de peste 100 de ani, au altoit milioane de vi]e de vie [i pomi care au „îmbr`cat”<br />
dealurile multor jude]e din ]ar`.<br />
Câmpurile pepinierei [i colec]iile pomicole existente au servit ca material de studiu genera]iilor de<br />
studen]i ai Academiei de Înalte Studii Agronomice [i apoi Institutului Agronomic din Bucure[ti<br />
(1929 – 1957), dar [i cercet`torilor care au lucrat aici în perioada când Pepiniera Istri]a,<br />
transformat` în Sta]iunea Experimental` Horti-Viticol` Istri]a (1957 – 1963),<br />
a apar]inut Institutului de Cercet`ri Horti-Viticole.<br />
Dup` reintegrarea în anul 2005, ca parte component` a Universit`]ii de {tiin]e Agronomice [i Medicin`<br />
Veterinar` Bucure[ti, Ferma Istri]a a intrat într-un nou proces complex de modernizare [i<br />
retehnologizare.
Vedere general` a Pepinierei Istri]a<br />
Producerea
materialului saditor ˘ pomicol<br />
Tradi]ie [i continuitate.<br />
{coala de puie]i Plivirea l`starilor la prun, \n câmpul II Cais câmpul II – [coala de pomi
Mahaleb<br />
\n [coala de puie]i<br />
Portaltoi generativi<br />
Portaltoiul CTS 212 \n<br />
marcotier`<br />
Pepiniera Istri]a produce o gam` larg` de portaltoi generativi:<br />
Prunul franc este ob]inut din soiurile Ro[ior v`ratic, Renclod verde [i Scoldu[. Portaltoi generativ de<br />
vigoare medie, adaptabil la soluri dintre cele mai variate, inclusiv la soluri mai pu]in fertile, soluri cu<br />
exces de argil`, etc. Folosit pentru altoirea soiurilor de prun [i a unor soiuri de cais.<br />
Mirobolanul este ob]inut din selec]ii cu fructe galbene. Portaltoi viguros, recomandat pentru<br />
majoritatea soiurilor de prun (cu excep]ia celor din grupa Tuleu), pentru piersic, cais [i migdal. Se<br />
preteaz` la plantarea pe soluri reci [i umede.<br />
Mahalebul este ob]inut prin selec]ie proprie din tipuri locale de Cerasus mahaleb. Portaltoi viguros,<br />
folosit pentru altoirea cire[ului [i vi[inului. Confer` rezisten]` la secet` [i productivitate ridicat`.
Portaltoi vegetativi<br />
Portaltoiul M9<br />
Pepiniera Istri]a produce [i comercializeaz` marcote înr`d`cinate în marcotiera categoria baz`, înfiin]at` cu material certificat importat din<br />
Italia.<br />
M`r<br />
Portaltoiul M 9 clona T 337 KSB CAV<br />
Portaltoi de vigoare slab`, pretabil pentru livezi superintensive. Cel mai folosit portaltoi în cultura<br />
modern` a m`rului. Confer` soiurilor altoite precocitate, productivitate foarte ridicat` (50-60 t/ha) [i<br />
calitate superioar` a fructelor. Pomii altoi]i necesit` sisteme de sus]inere [i de irigare.<br />
Portaltoiul M 26 clona FN CAV<br />
Portaltoi de vigoare slab`, superioar` îns` portaltoiului M9. Are înr`d`cinare mai profund` [i se poate<br />
cultiva [i f`r` sistem de sus]inere [i irigare.<br />
Portaltoiul MM 106 clona EMR1CAV<br />
Portaltoi de vigoare mijlocie, recomandat pentru livezi intensive. Imprim` o productivitate ridicat`<br />
soiurilor altoite. Precocitate medie. Este cel mai r`spândit portaltoi pentru m`r în acest moment în<br />
România.<br />
Gutui<br />
Portaltoiul CTS 212<br />
clona LACAV<br />
Portaltoi de vigoare<br />
mijlocie, selec]ionat în<br />
Italia la Universitatea din<br />
Pisa. Compatibil cu<br />
majoritatea soiurilor de<br />
p`r, imprim` precocitate,<br />
productivitate ridicat` [i<br />
calitate superioar` a<br />
fructelor. Este rezistent la<br />
con]inutul de calcar activ<br />
din sol (7-8 %).
Specii si soiuri<br />
,<br />
Pepiniera Istri]a produce o gam` larg` de pomi altoi]i sub form`<br />
de varg` [i cu ramuri anticipate, la speciile m`r, p`r, gutui, prun,<br />
cais, piersic, migdal, cire[ [i vi[in. Pomii se produc în [coala de<br />
pomi în ciclu de doi ani.<br />
Florina<br />
Williams<br />
Centenar
Soiuri de mar<br />
Romus 3<br />
Pomul este de vigoare mijlocie, are coroana sferic–globuloas`, rode[te predominant pe ]epu[e este<br />
precoce [i productiv. Are rezisten]` genetic` la rap`n (de tip Vf) [i f`inare. Fructul este de m`rime<br />
mijlocie (125 - 135 g) are form` sfero-conic` alungit`, de culoare ro[ie aprins` pe 2/3 din<br />
suprafa]`. Este foarte atr`g`tor, cu pulpa de culoare alb`, suculent`, cu gust bun. Epoca de<br />
coacere: prima decad` a lunii august. Perioada de p`strare: cca. 1-2 s`pt`mâni în condi]ii obi[nuite<br />
Generos<br />
Pomul este de vigoare mijlocie, intr` repede pe rod, fructific` pe ramuri scurte [i are un poten]ial<br />
productiv foarte ridicat. Are rezisten]` la rap`n de tip poligenic. Fructul este mare (160-190 g), de<br />
form` sferic` sau sferic u[or turtit`, aspectuos, are culoare ro[ie deschis` pe 60-70% din suprafa]`,<br />
pe fond g`lbui. Pulpa este galben`, are textura fin`, suculent`, un gust pl`cut, fin aromat. Epoca<br />
de coacere: sfâr[itul lunii septembrie. Perioada de p`strare: luna aprilie.<br />
Florina<br />
Pomul este de vigoare mare, cu coroana deas` compact`, fructific` pe ramuri lungi, este precoce [i<br />
foarte productiv. Este imun la rap`n (Vf) [i par]ial rezistent la f`inare. Fructul este sferic u[or<br />
aplatizat, de 150-180 g, are culoare zmeurie, pulp` ferm`, suculent`, u[or acidulat`, cu aroma<br />
specific`. Epoca de coacere: sfâr[itul lunii septembrie. Perioada de p`strare: în condi]ii de depozit se<br />
poate p`stra pân` în aprilie-mai.<br />
Golden Spur Delicious<br />
Pomul este de vigoare redus`, foarte precoce, rode[te pe ramuri de tip spur, deosebit de productiv,<br />
rezistent la f`inare dar sensibil la rap`n. Fructul este mare, de culoare galben` aurie, cu pulpa<br />
ferm`, crocant`, dulce [i intens aromat`, rezistent la transport [i p`strare. Epoca de coacere: prima<br />
decad` a lunii octombrie. Perioada de p`strare: luna martie.<br />
Generos
Williams<br />
Pomul este de vigoare mijlocie, înflore[te târziu, este foarte precoce, rezistent la ger [i boli; nu este<br />
compatibil cu gutuiul [i se altoie[te cu intermediar. Produce regulat [i abundent. Polenizatorul:<br />
Untoasa Bosc (Kaiser). Fructul este mijlociu sau supramijlociu, piriform, galben ca paiul, foarte bun<br />
pentru mas` [i industrializare. Este cel mai bun [i cel mai cultivat soi de pere. Epoca de coacere:<br />
ultima decad` a lunii august.<br />
Kaiser (Untoas` Bosc)<br />
Pomul are vigoare mijlocie este preten]ios fa]` de sol [i c`ldur`, rezistent la rap`n. Înflore[te târziu,<br />
produce constant [i abundent. Pe gutui se altoie[te cu intermediar. Polenizatori: Williams,<br />
Conference. Fructul este mare, piriform alungit, acoperit complet cu o rugin` groas`, brun`, cu<br />
pulpa fin`, untoas`, de calitate superioar`, destinat consumului în stare proasp`t`. Epoca de<br />
coacere: ultima decada a lunii septembrie. Perioada de p`strare: noiembrie-decembrie.<br />
Soiuri de par<br />
Curé<br />
Pomul este viguros, rustic, rezistent la ger, relativ rezistent la rap`n, tardiv, rode[te abundent [i în<br />
fiecare an, are foarte bun` afinitate cu gutuiul. Polenizatori: B. Hardy, Williams. Fructul: mare,<br />
piriform alungit, adeseori cu sant pe partea umbrita, de culoare galben verzui, cu pulpa potrivit de<br />
dulce, bun pentru masa. Epoca de coacere: ultima decada a lunii noiembrie. Pastrare: februarie.<br />
Kaiser<br />
Foto: prin amabilitatea dlui Brani[te Nicolae
Soiuri de cires<br />
Rubin<br />
Rubin<br />
Pomul este de vigoare mijlocie, rode[te constant [i abundent. Este rezistent la factorii de stres<br />
climatic [i tolerant la antracnoz` [i monilioz`. Polenizatori: Van, Stella. Fructul este de m`rime,<br />
mijlocie spre mare (7,4 g), sferic cordiform, bombat pe partea dorsal`, cu vârf rotunjit, terminat cu<br />
un mucron scurt ascu]it. Pieli]a este ro[ie rubinie, lucioas`, rezistent` la cr`pare. Pulpa este ro[ie,<br />
pietroas`, suculent`, cu gust dulce-acri[or, r`coritor. Epoca de coacere: ultima decad` a lunii iunie.<br />
Boambe de Cotnari<br />
Pomul este de vigoare mare are coroana sferic, rode[te abundent [i constant. Polenizatori: Van,<br />
Stella, Rubin. Fructul este mare (7-8 g), cordiform, galben auriu acoperit cu ro[u corai. Pulpa este<br />
pietroas`, suculent`, cu gust excelent. Epoca de coacere: decada a II-a a lunii iunie.<br />
Van<br />
Pomul are vigoare mijlocie, este precoce [i foarte productiv. Fructific` pe buchete de mai [i rezist`<br />
bine la ger. Polenizatori: Stella, Rubin. Fructul este mare (6,5-7 g), globulos, colorat în ro[u-închis,<br />
are pedunculul scurt [i pulpa pietroas` cu gust foarte bun. Epoca de coacere: sfâr[itul decadei a IIa<br />
a lunii iunie.<br />
Germersdorf<br />
Pomul are vigoare mare, coroana conic` [i o bun` productivitate.<br />
Fructul este mare spre foarte mare, cordiform, de culoare ro[u<br />
închis spre bordo, cu pulpa crocant`, gust excelent. Epoca de<br />
coacere: decada a III-a a lunii iunie<br />
Foto: prin amabilitatea dlui Segiu Budan
Nana<br />
Pomul de vigoare redus` are coroana globuloas`, ramuri de schelet scurte, bine garnisite cu<br />
forma]iuni de rod scurte, mijlocii [i lungi. Este autofertil [i bun polenizator. Fructul de m`rime<br />
mijlocie spre mare (4,5- 5,0 g) are form` sferic`, de culoare ro[ie, lucioas`. Epoca de coacere: a<br />
doua jum`tate a lunii iunie<br />
Ilva<br />
Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana globuloas`, prezint` toleran]` la Monilia laxa [i<br />
antracnoz` (Blumeriella jaapii). Florile sunt autofertile. Datorit` taliei sale reduse se recomand`<br />
pentru livezi intensive. Fructul de m`rime mijlocie-mare (5,0 g), are form` sferic` [i culoare ro[ie<br />
închis, lucioas`. Pulpa este ro[ie, cu textur` ferm`, neaderent` la sâmbure, suculent`, cu gust u[or<br />
acidulat. Epoca de coacere: decada a II-a a lunii iulie.<br />
Soiuri de visin<br />
Nana<br />
Ilva
Soiuri de vais<br />
Carmela<br />
Pomul are vigoare mijlocie, coroana globuloas` [i fructific` predominant pe ramuri de rod scurte.<br />
Soiul prezint` rezisten]` bun` la Monilinia laxa, Stigmina carpophilla, Cytospora cincta [i Plum pox.<br />
Este rezistent la ger [i la iernare. Fructul este de m`rime mare (95-100 g), are form` sferic`alungit`,<br />
culoare galben`-portocalie, acoperit` cu ro[u carmin pe 45% din suprafa]`; pieli]a este fin<br />
catifelat`, lucioas`. Pulpa este ferm`, fin`, suculent`, de culoare portocalie, neaderent` la sâmbure,<br />
cu gust dulce u[or acidulat [i arom` pl`cut`. Epoca de coacere: perioada 10-20 iunie.<br />
Dacia<br />
Pomul are vigoare mijlocie, coroana globuloas`, fructific` predominant pe ramuri de rod scurte.<br />
Soiul prezint` rezisten]` bun` la Monilinia laxa, Stigmina carpophilla, [i Cytospora cincta, este<br />
rezistent la ger [i la iernare. Fructul este de m`rime mare (70-90 g), form` sferic`, de culoare<br />
galben`-portocalie cu o tent` ro[ie pe partea însorit`; pieli]a este fin catifelat`. Pulpa este ferm`,<br />
fin`, suculent`, de culoare galben`-portocalie, neaderent` la sâmbure, cu gust pl`cut [i arom`<br />
discret`. Epoca de coacere: perioada 1-10 iulie.<br />
Tudor<br />
Pomul este de vigoare mare, cu coroana invers piramidal`, cu fructificare predominant` pe buchete.<br />
Prezint` rezisten]` bun` la Monilinia laxa, Stigmina carpophilla, [i Cytospora cincta. Este rezistent la<br />
ger, înghe]uri târzii de prim`var` [i secet`. Polenizatori: NJA 19, NJA 42, CR 2-63, Goldrich, Harcot,<br />
Earlyril. Fructul este de m`rime mijlocie (40-45 g) are form` sferic`, aplatizat dorso–ventral, de<br />
culoare portocalie acoperit cu ro[u carmin pe partea însorit`. Pulpa este portocalie, consistent`,<br />
suculent`, cu gust dulce–acri[or, pl`cut, aromat. Epoca de coacere: 20 iunie-10 iulie.<br />
Carmela<br />
Dacia<br />
Foto: prin amabilitatea dnei Viorica B`lan
Soiuri de piersic<br />
Springold<br />
Pomul este viguros, are flori campanulate [i este potrivit de productiv. Fructul este mijlociu, sferic,<br />
galben cu ro[u marmorat. Pulpa este galben` [i are gust bun. Epoca de coacere: a III-a decad` a<br />
lunii iunie.<br />
Cardinal<br />
Pomul este de vigoare mijlocie, are flori campanulate, produce abundent [i necesit` r`rirea<br />
fructelor. Fructul are m`rime mijlocie (120-160 g), este sferic, ro[u aprins pe partea însorit`, are<br />
pulpa galben`, aderent` la sâmbure, de calitate foarte bun` pentru mas`. Epoca de coacere: prima<br />
decad` a lunii iulie.
Soiuri de nectarin<br />
Cora<br />
Pomul are vigoare mare, este precoce, produce mult [i constant. Este sensibil la bolile [i d`un`torii<br />
specifici piersicului. Soi autofertil, cu flori mici, campanulate, roz-violacee. Fructul este de m`rime<br />
mijlocie (75-85 g), globulos, u[or asimetric. Pieli]a este glabr`, colorat` în ro[u-grena pe circa 60-<br />
70 % din suprafa]`. Pulpa este galben`, suculent`, dulce [i aromat`. Sâmburele este aderent la<br />
pulp`. Epoca de coacere: decada a II-a, a III-a a lunii iunie.<br />
Delta<br />
Pomul are vigoare mijlocie, coroana globuloas`, este autofertil, sensibil la bolile [i d`un`torii<br />
specifici piersicului. Are comportare bun` la ger. Fructul de m`rime mijlocie-mare (65-95 g), are<br />
form` sferic` alungit`, de culoare galben lucioas`, acoperit` cu ro[u închis pe 60% din suprafa]`.<br />
Pulpa este galben`, f`r` infiltra]ii, foarte suculent`, cu gust dulce-acri[or, echilibrat. Sâmburele mic<br />
este aderent la pulp`. Epoca de coacere: decada a III-a a lunii iunie – decada I a lunii iulie.<br />
Delta<br />
Foto: prin amabilitatea dnei Viorica B`lan
Centenar<br />
Pomul este de vigoare mijlocie sau submijlocie, are coroana globuloas`, cu ramuri de rod<br />
predominante de tip spur (buchete); foarte productiv, este indicat pentru livezi de mare densitate.<br />
Polenizatori: Agen, Stanley, Silvia, Anna Späth. Fructul este mare (52 g), de culoare albastr` ultramarin,<br />
acoperit cu pruin` abundent` cenu[ie. Pulpa alb`-verzuie, potrivit de consistent` [i de<br />
suculent`, are un gust foarte pl`cut, zah`rul [i aciditatea fiind armonios îmbinate. Sâmburele este<br />
foarte mic [i neaderent. Epoca de coacere: sfâr[itul lunii iulie-începutul lunii august.<br />
Silvia<br />
Pomul are vigoare mijlocie, fructific` pe ramuri scurte [i are capacitate de produc]ie bun`.<br />
Polenizator: Stanley. Fructul mare de tip Renclod (45 - 50 g), sferic, de culoare vân`t`-violacee, este<br />
acoperit cu mult` pruin` cenu[iu-alb`struie. Pulpa este de culoare galben`-verzuie, crocant`, destul<br />
de suculent`, cu gust foarte pl`cut. Sâmburele este mic [i neaderent. Epoca de coacere: sfâr[itul<br />
lunii iulie-începutul lunii august.<br />
Soiuri de prun<br />
Anna Späth<br />
Stanley<br />
Pomul are vigoare mijlocie, formeaz` o coroan` sferic turtit`, rode[te timpuriu [i are un poten]ial<br />
de produc]ie ridicat. Fructific` aproape în exclusivitate pe buchete de mai. Este rezistent la boli,<br />
secet` [i ger. Soi autofertil [i bun polenizator. Fructul este mare sau foarte mare (35-40 g), invers<br />
ovoid alungit, aproape negru, cu pruin` albastr`, pulpa neaderent`, bun` pentru mas` [i<br />
industrializare, rezistent la c`dere si transport. Epoca de coacere: decada a III-a a lunii august.<br />
Anna Späth<br />
Pomul are vigoare mijlocie, coroana sferic turtit`, rode[te pe buchete de mai ramificate. Este<br />
precoce [i foarte productiv, rezistent la ger, secet`, boli [i d`un`tori. Polenizatori: Stanley, Agen.<br />
Fructul este mare sau foarte mare, globulos alungit, colorat în vân`t ro[iatic, cu pruina albastr`<br />
deschis`. Are sâmburele neaderent [i pulpa cu gust aromat pl`cut. Epoca de coacere: mijlocul lunii<br />
septembrie.<br />
Firenze 90<br />
Pomul este viguros [i are o coroana columnar`. Rode[te pe buchete, este foarte rustic [i productiv.<br />
Polenizatori: President. Fructul este mijlociu spre mare, rotund u[or alungit, cu pieli]a violacee<br />
închis`. Pulpa de culoare galben` deschis` este bun` la gust [i are sâmburele neaderent. Epoca de<br />
coacere: începutul lunii august
Epoca de coacere<br />
Specia Soiul iunie iulie august septembrie<br />
II III I II III I II III I II III<br />
Prun Centenar<br />
Silvia<br />
Firenze 90<br />
Tuleu gras<br />
Stanley<br />
Anna Spath<br />
Cais Carmela<br />
Tudor<br />
Dacia<br />
C.M.B.U<br />
Piersic Springold<br />
Cardinal<br />
Cora<br />
Delta<br />
Cire[ Boambe de Cotnari<br />
Rubin<br />
Van<br />
Germersdorf<br />
Vi[in Nana A<br />
Ilva A<br />
Schattenmorelle A<br />
Not`: A – soiuri autofertile
Epoca de coacere si de consum<br />
,<br />
Soiul august octombrie decembrie februarie aprilie<br />
septembrie noiembrie ianuarie martie<br />
I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III<br />
M`r<br />
Romus 3 Vf<br />
Iris<br />
Voinea Vf<br />
Pionier Vf<br />
Generos Poli<br />
Florina Vf<br />
Goldspur<br />
Idared<br />
Starkrimson<br />
Mutsu<br />
Ciprian<br />
Granny Smith<br />
P`r<br />
Williams<br />
Conference<br />
Untoas` Bosc<br />
Cure<br />
Euras<br />
Note: Vf – rezisten]` monogenic`; Poli – rezisten]` poligenic`; – perioada de coacere; – perioada de consum
Productia de fructe<br />
,<br />
Patrimoniul pomicol al Istri]a este în continu` dinamic`. Principalele specii<br />
plantate pentru produc]ia de fructe sunt prunul, m`rul [i cire[ul.<br />
Se afl` în plin` desf`[urare un program de realizare a unor planta]ii pomicole cu<br />
densitate mare, sortimentul actual de soiuri fiind:<br />
• la m`r - soiuri cu rezisten]` genetic` la boli: Pionier, Voinea, Generos, Florina,<br />
dar [i Golden Spur Delicious, Idared, Starkrimson.<br />
• la prun (specie care ocup` primul loc ca suprafa]` [i produc]ie): Silvia,<br />
Centenar, Anna Späth, Stanley, Firenze 90.<br />
• la cire[ soiuri noi foarte apreciate pe pia]a U.E.: Kordia, Celeste, Ferrovia,<br />
Lapins, Regina, Sweetheart, altoite pe portaltoi de vigoare slab` (PHLC).<br />
Pe terenul arabil [i în asolamentul pepinierei pomicole, sunt cultivate loturi<br />
semincere de cereale [i plante tehnice: grâu, porumb, floarea soarelui.
Sfaturi privind plantarea pomilor si arbustilor fructiferi<br />
,<br />
Epoca optim` pentru plantarea pomilor este toamna, dup` c`derea frunzelor [i pân` cu aproximativ dou` s`pt`mâni înainte de<br />
înghe]urile puternice. Avantajele plant`rii în aceast` perioad` sunt multiple: procentul de prindere este mai ridicat, r`d`cinile î[i caluseaz`<br />
rapid r`nile [i încep s` creasc` imediat dup` plantare, în prim`vara anului urm`tor pomii pornesc în vegeta]ie devreme [i realizeaz` cre[teri<br />
mari pân` în toamn`.<br />
Dup` stabilirea locului definitiv pentru fiecare pom care se planteaz`, se sap` gropile având grij` ca p`mântul fertil de la suprafa]` s` se<br />
a[eze într-o parte a gropii, iar cel de la fundul gropii, separat.<br />
Dac` terenul este afânat, dimensiunile gropii vor fi de 0,50x0,50x0,50 m, pentru pomi [i de 0,30x0,30x0,30 m, pentru arbu[tii fructiferi.<br />
La plantare se recomand` fertilizarea cu 10-30 kg gunoi de grajd bine fermentat, 200-300 g superfosfat [i 100-150 g sare potasic`, care<br />
se a[eaz` pe fundul gropii. O parte din p`mântul fertil rezultat din s`parea gropii se pune peste îngr`[`minte formând un mic mu[uroi.<br />
Transportul pomilor dup` achizi]ionare trebuie f`cut cu grij`, în mijloace închise, evitând deshidratarea r`d`cinilor sau înghe]area lor.<br />
Preg`tirea materialului s`ditor în vederea plant`rii, se face prin fasonarea r`d`cinilor, care const` în scurtarea u[oar` a acestora<br />
pentru eliminarea por]iunilor r`nite, muceg`ite, uscate [i reînoirea t`ieturilor. R`d`cinile s`n`toase au în sec]iune o culoare alb` sidefie.<br />
Urmeaz` apoi mocirlirea r`d`cinilor într-o mocirl` de consisten]a unei paste semifluide, preg`tit` cu baleg` proasp`t`, p`mânt galben [i<br />
ap`. Mocirla are rol în protec]ia împotriva deshidrat`rii [i în stimularea înr`d`cin`rii pomului.<br />
Plantarea propriu-zis` se face a[ezând pomii cu r`d`cinile r`sfirate pe movila de p`mânt afânat de pe fundul gropii. Pomii se planteaz`<br />
cu punctul de altoire cu 3 - 4 cm deasupra nivelului solului. Trunchiul pomului trebuie s` aib` o pozi]ie vertical`, iar dac` se planteaz` în<br />
rânduri (de regul` orientate pe direc]ia nord-sud), trebuie s` fie perfect aliniat, pe direc]ia rândului.<br />
Peste r`d`cini se trage p`mânt reav`n pân` la acoperirea acestora. Se calc` apoi ap`sat de la exteriorul gropii spre centru. Dac` este nevoie,<br />
se ud` cu 10-20 litri de ap`.<br />
Se umple apoi groapa cu p`mânt [i în jurul pomului se formez` un mu[uroi de 40-50 de cm în`l]ime, care va proteja r`d`cinile de ger.<br />
Protec]ia pomilor împotriva iepurilor este obligatorie [i se face prin învelirea acestora în hârtie, pânz` de sac, coceni, paie, tulpini de<br />
floarea soarelui, etc.<br />
Dup` plantarea de toamn` pomii nu se scurteaz`, acest lucru f`cându-se prim`vara imediat dup` umflarea mugurilor, odat` cu t`ierile de<br />
formarea coroanei. În mod obi[nuit, pomii sub form` de varg` se scurteaz` la 60-80 cm în`l]ime, iar pomii cu ramuri anticipate la<br />
aproximativ 100-120 cm, p`strându-se acele ramuri care vor fi folosite la formarea primelor elemente ale coroanei.
Universitatea de {tiin]e Agronomice<br />
[i Medicin` Veterinar` – Bucure[ti<br />
pepiniera<br />
Com. S`h`teni<br />
Sat Istri]a de Jos – 127535<br />
jud. Buz`u<br />
telefon/fax +4 0238 545 566<br />
mobil +4 0744 346 907<br />
e-mail: post@info.usamv.ro<br />
www.istrita.ro