Citeste un fragment - Meteor Press

oºu – eu, în anul acela, n-am mâncat ou roºu
ºi cozonac de-al nostru – ºi au preferat sã cheme
poliþia.
Când a venit poliþia ºi a vãzut ce picioare
aveam, umflate ºi cu spini într-însele… Când
m-au dus la spital, nu mai ºtiau doctorii ºi cu
asistentele cum sã-mi scoatã spinii ãia din picioare.
A venit poliþia, erau trei bãieþi tineri. Când
m-au vãzut, au început a plânge ºi aceia, ºi-au
zis: „Doamne, ce s-a întâmplat cu tine? Cine
te-a bãtut în halul ãsta, aºa?” Eram toatã închegatã
în sânge, tot, pãrul, capul… Ca o femeie
nebunã, ce mai la deal, la vale. M-au luat la
poliþie ºi i-au dat telefon lui Mihai, l-au chemat.
Când a venit, i-au zis: „Ce-ai fãcut din femeia
asta? De ce-i aºa?” L-au luat pe el la întrebãri.
El a zis: „Dom’le, eu la graniþã am rãmas, am
venit ca sã trecem în Grecia ºi, poftim, la voi
s-au întâmplat toate astea!” În timpul acela, eu
lucram la un medic care a studiat în România.
Acesta ne dã telefon chiar atunci, fãrã sã ºtie
nimic, dar a simþit!
Mihai M.: – Cum l-a trimis Dumnezeu exact
atunci, doctor fiind, când pe ea au dus-o s-o
controleze, sã vadã dacã n-a fost violatã, dacã
Z 113 [