mai m<strong>ul</strong>t <strong>de</strong>cât dublu faţă <strong>de</strong> creşterea înregistrată la nivel<strong>ul</strong> României (302%). Balanţa comercială în surplus, în an<strong>ul</strong> 2000, a înregistrat în anii următori un <strong>de</strong>ficit progresiv mai mare: având o rată <strong>de</strong> acoperire export-import <strong>de</strong> 77,19%, regiunea se află într-o situaţie mai favorabilă <strong>de</strong>cât nivel<strong>ul</strong> naţional. Ju<strong>de</strong>ţele care au o contribuţie mai importantă fie la import, fie la export sunt Constanţa şi Galaţi. 3.2.9 Disparităţi intraregionale importante în activităţile <strong>de</strong> cercetare, <strong>de</strong>zvoltare, inovare Activitatea <strong>de</strong> cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare este slabă în regiune. Toţi indicatorii observaţi (număr<strong>ul</strong> <strong>de</strong> cercetători, <strong>de</strong> angajaţi în sector<strong>ul</strong> C&D, cheltuieli în C&D) pun în evi<strong>de</strong>nţă fie un mediu <strong>de</strong> cercetare relativ puţin <strong>de</strong>zvoltat, fie o performanţă scăzută a actorilor din domeniu: regiunea este sub media naţională şi se clasifică pe <strong>ul</strong>timele poziţii din Uniunea Europeană. 2005 1,82% 0,41% 0,12% 0,10% 0,03% 0,08% 0,29% 0,33% 0,01% 2006 1,85% 0,45% 0,14% 0,06% 0,05% 0,10% 0,36% 0,28% 0,01% 2007 1,85% 0,52% 0,18% 0,06% 0,03% 0,12% 0,46% 0,47% 0,02% Disparităţile intra-regionale sunt importante, ju<strong>de</strong>ţele mai active în cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare fiind Galaţi, T<strong>ul</strong>cea şi, într-o măsură mai redusă Constanţa. De asemenea, număr<strong>ul</strong> <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>ri inovative a crescut în mod surprinzător în <strong>ul</strong>timii ani, <strong>Regiunea</strong> <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong> fiind în perioada 2004-2006, prima regiune din ţară în această privinţă. În context<strong>ul</strong> inovării, activităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare rămân totuşi mai puţin importante <strong>de</strong>cât achiziţionarea <strong>de</strong> maşini, echipamente şi software. Infrastructura <strong>de</strong> cercetare cuprin<strong>de</strong> 38 centre <strong>de</strong> cercetare, localizate în mare majoritate în Galaţi, un centru <strong>de</strong> importanţă regională, care se remarcă prin câteva specializări tehnice, în special arhitectură navală şi metalurgie. Două centre <strong>de</strong> cercetare sunt localizate în Brăila, în cadru Fac<strong>ul</strong>tăţii <strong>de</strong> Inginerie. În ceea ce priveşte ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Constanţa, cercetarea este slab <strong>de</strong>zvoltată, cu excepţia cercetărilor specifice mării (privind tehnica marină, precum şi ecologia marină). În regiune există doar două parcuri industriale: Parc<strong>ul</strong> Industrial Galaţi şi Parc<strong>ul</strong> Industrial Mangalia. Infrastructura <strong>de</strong> transfer tehnologic şi inovare, respectiv organizaţiile specializate <strong>pentru</strong> difuzarea, transfer<strong>ul</strong> şi valorificarea în economie a rez<strong>ul</strong>tatelor <strong>de</strong> cercetare-<strong>de</strong>zvoltare, este slab <strong>de</strong>zvoltată. 3.2.10 Infrastructura <strong>de</strong> transport Dacă accesibilitatea faţă <strong>de</strong> Bucureşti poate fi consi<strong>de</strong>rată bună, analiza accesibilităţii Regiunii <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong> pe drumuri, pe calea ferată şi pe calea aer<strong>ul</strong>ui în context<strong>ul</strong> Uniunii Europene arată grad<strong>ul</strong> relativ <strong>de</strong> izolare regională şi caracter<strong>ul</strong> periferic al regiunii. Potrivit unui studiu recent 16 , care a clasificat accesibilitatea regiunilor României pe baza timp<strong>ul</strong>ui <strong>de</strong> călătorie pe căile ferate, reşedinţele <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ în <strong>Regiunea</strong> <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong> dispun <strong>de</strong> o bună accesibilitate, excepţie făcând T<strong>ul</strong>cea. Constanţa are cea mai mare accesibilitate, prin intermedi<strong>ul</strong> port<strong>ul</strong>ui său, aeroport<strong>ul</strong> internaţional şi legătura autostrăzii aproape finalizate spre Bucureşti. 16 Potenţial<strong>ul</strong> municipiilor <strong>de</strong> rang 0 şi I <strong>de</strong> funcţionare ca poli <strong>de</strong> creştere, MDLPL, 2008. 32
Cu tren<strong>ul</strong> 235 98 225 260 228 165 725.41 649.09 826.38 722.46 788.61 649.57 3.00 2.00 2.30 3.30 4.30 3.10 3.00 1.43 2.30 3.30 4.78 2.43 Sursa: internet,diverse pagini web. Izolarea <strong>de</strong>rivă atât din obstacolele naturale geografice cât şi din distanţa faţă <strong>de</strong> coridoarele europene principale. În <strong>Regiunea</strong> <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong>, sunt trei ju<strong>de</strong>ţe la graniţă - spaţiu terestru, râu sau graniţă maritimă- toate fiind graniţe externe sau interne UE (cu Republica Moldova, Ucraina şi B<strong>ul</strong>garia, precum şi graniţele <strong>de</strong>-a lung<strong>ul</strong> Mării Negre). 33
Change language