Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ...

3.3.4 Infrastructura educaţională
Regiunea Sud Est înregistra în anul şcolar 2007/2008 un număr de 1.406 unităţi şcolare, fiind a treia regiune în funcţie de cel mai
mic număr de unităţi şcolare, după Regiunea Bucureşti Ilfov şi Regiunea Vest, situându-se pe locul 3 din punct de vedere și al
numărului de unităţi şcolare la 100.000 de locuitori, şi anume 49,87 unităţi şcolare la 100.000 de locuitori, mai mult decât media
naţională de 41,21.
8.861
1.406
865
1.174
142
202
329
268
89
144
41.21
49.87
26.34
41.64
39.19
41.67
45.68
43.82
35.74
36.77
În perioada 2003-2008, în Regiunea Sud Est s-au desfiinţat 665 de unităţi de învăţământ, respectiv 36,16% din total, nivelul preşcolar
fiind cel mai afectat, cu diminuări de 54.07%.
In privinţa învăţământului superior, în perioada 1992/1993 – 2007/2008 s-a constatat o creştere a instituţiilor (de la 5 la 7) şi a
facultăţilor (de al 17 la 54).
Referitor la variaţia învăţământului superior din instituţiile private din Regiunea Sud Est între anii universitari 2003/2004 şi
2007/2008 se remarcă faptul că s-a reuşit într-o perioadă de 5 ani creşterea numărului de studenţi cu 97,54% însoţită bineînţeles şi
de o creştere a veniturilor în acelaşi timp cu reducerea personalului cu 5,06%.
3.3.5 Serviciile sociale şi incluziunea socială
România înregistra în anul 2008 o expunere la riscul de sărăcie înaintea acordării prestaţiilor sociale de 31%, la o distanţă mare de
ţările din regiune precum Ungaria, Polonia sau Grecia, în stagnare după creşterea rapidă de 7.5 procente din anul 2007. Media la
nivel european a expunerii la sărăcie după acordarea prestaţiilor sociale este de 17%, în stagnare în 2008, după o creştere de 1 procent
în 2007, iar România se află la o distanţă de 6 procente de media europeană, înregistrând o expunere la riscul de sărăcie după
acordarea prestaţiilor sociale de 23%, în scădere faţă de 2007.
România înregistrează cea mai mare expunere la riscul de sărăcie a populaţiei încadrate în muncă, respectiv 18% faţă de media UE
27 de 8%.
Femeile, persoanele vârstnice şi tinerii fac parte din categoria persoanelor cu o mai mare expunere la riscul de sărăcie atât în Uniunea
Europeană, cât şi în România.
La nivelul anului 2007, nivelul sărăciei în România era de 18,5% la nivel naţional, respectiv 18.3% în rândul bărbaţilor şi 18,8% în rândul
femeilor. Aproximativ 70% dintre persoanele sărace trăiau în mediul rural, iar persoanele singure (27,9% per total, 22% în cazul
bărbaţilor şi 30,8% în cazul femeilor), familiile monoparentale (31%), familiile cu mai mult de 2 copii (40%) şi persoanele singure cu
vârsta de peste 65 de ani (33,4%)(2007) erau mai expuse sărăciei.
Cele mai mari rate ale sărăciei se înregistrau în 2007 în Regiunea Nord Est (26,2%), urmată de Regiunea Sud Est (24,2%) şi Sud Vest
(23%), timpul în care cea mai redusă rată a sărăciei se înregistra în Regiunea Bucureşti-Ilfov.
Cea mai bine reprezentată categorie a populaţiei asistate social este cea a beneficiarilor de alocaţiile de stat pentru copii, 482.673
de beneficiari din totalul naţional de 3.775.707 înregistrându-se în 2008 în Regiunea Sud Est (12,78%). La nivelul regiunii cele mai
multe alocaţii de stat pentru copii s-au acordat în judeţele Constanţa (124.731 beneficiari, respectiv 25,84% din totalul regional)
şi în Galaţi (107.413 beneficiari reprezentând 22,25% din totalul regional), iar cei mai puţini beneficiari s-au aflat în judeţul Tulcea
(42.846 beneficiari reprezentând 8.88% din total).
Variaţia numărului beneficiarilor de prestaţii sociale din Regiunea Sud Est a fost contrară variaţiei naţionale la nivelul tuturor tipurilor
de prestaţie socială studiată, în afara numărului beneficiarilor de ajutoarele de urgenţă de la bugetul local care a crescut în 2008
faţă de 2005 atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional.
La data de 30 septembrie 2009, în Regiunea Sud Est erau înregistraţi un număr de 5.932 de copii care primeau asistenţă în servicii
de tip familial, cei mai mulţi dintre aceştia la asistenţi maternali profesionişti sau la rude până la gradul IV, reprezentând 13,51% din
totalul naţional, 2.673 de copii în serviciile rezidenţiale publice, reprezentând 13,81% din totalul naţional şi 291 de copii în serviciile
rezidenţiale private, reprezentând 6,88% din totalul naţional.
La 30 septembrie 2009 un număr de 83.908 persoane cu handicap din cele 669.523 de persoane din această categorie din România,
reprezentând un procent de 12,53% din populaţia cu handicap la nivel naţional. Dintre acestea 2,12% erau instituţionalizate, faţă de
media naţională de 2,55%, restul fiind îngrijite în cadrul familiei, fără a locui într-un centru special destinat persoanelor cu handicap.
41