03.06.2015 Views

Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ...

Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ...

Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

3.4.3 Calitatea factorilor <strong>de</strong> mediu<br />

Gospodărirea apelor şi echiparea hidro-edilitară a localităţilor. Reţelele <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă. Analizând datele din tabel<br />

furnizate <strong>de</strong> către Direcţia <strong>Regional</strong>ă <strong>de</strong> Statistică Brăila <strong>pentru</strong> anii 2000-2007-2008, se observă că la sfârşit<strong>ul</strong> an<strong>ul</strong>ui 2008, număr<strong>ul</strong><br />

<strong>de</strong> localităţi cu instalaţii <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă a fost <strong>de</strong> 323. Raportat la total<strong>ul</strong> localităţilor din regiune (390), rez<strong>ul</strong>tă că<br />

număr<strong>ul</strong> <strong>de</strong> localităţi acoperite <strong>de</strong> sistemele <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă în <strong>Regiunea</strong> <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong> (la sfârşit<strong>ul</strong> an<strong>ul</strong>ui 2008) a fost <strong>de</strong><br />

82,8% din total<strong>ul</strong> localităţilor. Lungimea reţelelor <strong>de</strong> distribuţie a apei potabile a crescut între 2000 şi 2008 cu 36,7% (ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Brăila:<br />

+6.5%; Ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Buzău: +31,8%; ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Constanţa: +35%; ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Galaţi: + 58%; ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> T<strong>ul</strong>cea: + 42.4%; ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Vrancea: + 55%.).<br />

Grafic 3.4.3.1. - Localităţi cu instalaţii <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă, număr (2000-2007-2008)<br />

700<br />

600<br />

500<br />

400<br />

300<br />

200<br />

200 0<br />

200 7<br />

200 8<br />

100<br />

0<br />

Sursa: Direcţia <strong>Regional</strong>ă <strong>de</strong> Statistică Brăila<br />

Indicator „Pon<strong>de</strong>rea pop<strong>ul</strong>aţiei cu acces la apa potabilă” reprezintă număr<strong>ul</strong> <strong>de</strong> locuitori care sunt racordaţi la reţeaua <strong>de</strong> alimentare<br />

cu apă potabilă raportat la număr<strong>ul</strong> total <strong>de</strong> locuitori. În <strong>Regiunea</strong> <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong>, grad<strong>ul</strong> <strong>de</strong> racordare la reţelele <strong>de</strong> distribuţie a apei<br />

potabile în regim centralizat, este semnificativ mai ridicat în zona urbană faţă <strong>de</strong> zona rurală. Mai m<strong>ul</strong>t, se remarcă fapt<strong>ul</strong> că pon<strong>de</strong>rea<br />

pop<strong>ul</strong>aţiei cu acces la apă potabilă a înregistrat un trend crescător în <strong>ul</strong>timii ani. La sfârşit<strong>ul</strong> an<strong>ul</strong>ui 2009, 70% din pop<strong>ul</strong>aţie<br />

a avut acces la apă potabilă în ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Brăila; procent<strong>ul</strong> <strong>pentru</strong> acest indicator fiind <strong>de</strong> 55,61 <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Buzău, 80.40 <strong>pentru</strong><br />

ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Constanţa, 54,75 <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Galaţi, 82 <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> T<strong>ul</strong>cea, 40,9% <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Vrancea. Pentru ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Vrancea<br />

datele se referă la sfârşit<strong>ul</strong> 2008, datele 2009 nefiind încă disponibile. Diferenţele între medi<strong>ul</strong> urban şi rural rămân semnificative:<br />

<strong>de</strong> exemplu, în ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Brăila procent<strong>ul</strong> <strong>de</strong> racordare a pop<strong>ul</strong>aţiei la reţelele <strong>de</strong> apă a fost în 2009 <strong>de</strong> 98,45 în medi<strong>ul</strong> urban, doar <strong>de</strong><br />

16,16 în medi<strong>ul</strong> rural; <strong>de</strong> asemenea în ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Constanţa, s-au înregistrat valori procentuale <strong>de</strong> racordare <strong>de</strong> 85,91 în medi<strong>ul</strong> urban,<br />

<strong>de</strong> 37,46 în medi<strong>ul</strong>ui rural.<br />

Intensitatea consum<strong>ul</strong>ui <strong>de</strong> apă pe cap <strong>de</strong> locuitor reprezintă consum<strong>ul</strong> total anual <strong>de</strong> apă în sector<strong>ul</strong> public, raportat la pop<strong>ul</strong>aţia<br />

totală. În statele membre ale UE, consum<strong>ul</strong> <strong>de</strong> apă potabilă <strong>pentru</strong> uz menajer variază între 100 şi 200 <strong>de</strong> litri pe om/zi, 110 litri pe<br />

om/zi fiind cantitatea-obiectiv, consi<strong>de</strong>rată sustenabilă. În <strong>Regiunea</strong> <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong>, consum<strong>ul</strong> mediu este <strong>de</strong> 127,49 litri pe om/zi. Ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong><br />

Constanţa are consum<strong>ul</strong> cel mai ridicat, Buzău şi Vrancea fiind ju<strong>de</strong>ţele un<strong>de</strong> se înregistrează valorile cele mai scăzute. În ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong><br />

Vrancea nivel<strong>ul</strong> <strong>de</strong> contorizare al consum<strong>ul</strong>ui <strong>de</strong> apă prin apometre este încă foarte scăzut.<br />

127,49<br />

124,75<br />

86,21<br />

193,89<br />

104,42<br />

137,88<br />

88,42<br />

În caz<strong>ul</strong> distribuirii apei potabile în sistem centralizat, calitatea apei potabile se încadrează în parametrii <strong>de</strong> potabilitate. În ceea ce<br />

priveşte consum<strong>ul</strong> <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> fântână, există <strong>de</strong>păşiri frecvente atât la indicatorii microbiologici, cât şi la cei chimici, precum amoniac<strong>ul</strong>,<br />

nitriţii şi nitraţii.<br />

Calitatea apelor <strong>de</strong> suprafaţă şi subterane <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> sursele difuze <strong>de</strong> poluare provenite din agric<strong>ul</strong>tură şi practicile ei neconforme<br />

(pestici<strong>de</strong>, <strong>de</strong>jecţii <strong>de</strong> la porcine şi păsări), nămoluri <strong>de</strong> la staţiile <strong>de</strong> epurare, reziduurile menajere şi industriale şi <strong>de</strong> slabă<br />

47

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!