Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ...
Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ...
Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
3.4.3 Calitatea factorilor <strong>de</strong> mediu<br />
Gospodărirea apelor şi echiparea hidro-edilitară a localităţilor. Reţelele <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă. Analizând datele din tabel<br />
furnizate <strong>de</strong> către Direcţia <strong>Regional</strong>ă <strong>de</strong> Statistică Brăila <strong>pentru</strong> anii 2000-2007-2008, se observă că la sfârşit<strong>ul</strong> an<strong>ul</strong>ui 2008, număr<strong>ul</strong><br />
<strong>de</strong> localităţi cu instalaţii <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă a fost <strong>de</strong> 323. Raportat la total<strong>ul</strong> localităţilor din regiune (390), rez<strong>ul</strong>tă că<br />
număr<strong>ul</strong> <strong>de</strong> localităţi acoperite <strong>de</strong> sistemele <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă în <strong>Regiunea</strong> <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong> (la sfârşit<strong>ul</strong> an<strong>ul</strong>ui 2008) a fost <strong>de</strong><br />
82,8% din total<strong>ul</strong> localităţilor. Lungimea reţelelor <strong>de</strong> distribuţie a apei potabile a crescut între 2000 şi 2008 cu 36,7% (ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Brăila:<br />
+6.5%; Ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Buzău: +31,8%; ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Constanţa: +35%; ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Galaţi: + 58%; ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> T<strong>ul</strong>cea: + 42.4%; ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Vrancea: + 55%.).<br />
Grafic 3.4.3.1. - Localităţi cu instalaţii <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă, număr (2000-2007-2008)<br />
700<br />
600<br />
500<br />
400<br />
300<br />
200<br />
200 0<br />
200 7<br />
200 8<br />
100<br />
0<br />
Sursa: Direcţia <strong>Regional</strong>ă <strong>de</strong> Statistică Brăila<br />
Indicator „Pon<strong>de</strong>rea pop<strong>ul</strong>aţiei cu acces la apa potabilă” reprezintă număr<strong>ul</strong> <strong>de</strong> locuitori care sunt racordaţi la reţeaua <strong>de</strong> alimentare<br />
cu apă potabilă raportat la număr<strong>ul</strong> total <strong>de</strong> locuitori. În <strong>Regiunea</strong> <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong>, grad<strong>ul</strong> <strong>de</strong> racordare la reţelele <strong>de</strong> distribuţie a apei<br />
potabile în regim centralizat, este semnificativ mai ridicat în zona urbană faţă <strong>de</strong> zona rurală. Mai m<strong>ul</strong>t, se remarcă fapt<strong>ul</strong> că pon<strong>de</strong>rea<br />
pop<strong>ul</strong>aţiei cu acces la apă potabilă a înregistrat un trend crescător în <strong>ul</strong>timii ani. La sfârşit<strong>ul</strong> an<strong>ul</strong>ui 2009, 70% din pop<strong>ul</strong>aţie<br />
a avut acces la apă potabilă în ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Brăila; procent<strong>ul</strong> <strong>pentru</strong> acest indicator fiind <strong>de</strong> 55,61 <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Buzău, 80.40 <strong>pentru</strong><br />
ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Constanţa, 54,75 <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Galaţi, 82 <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> T<strong>ul</strong>cea, 40,9% <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Vrancea. Pentru ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Vrancea<br />
datele se referă la sfârşit<strong>ul</strong> 2008, datele 2009 nefiind încă disponibile. Diferenţele între medi<strong>ul</strong> urban şi rural rămân semnificative:<br />
<strong>de</strong> exemplu, în ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Brăila procent<strong>ul</strong> <strong>de</strong> racordare a pop<strong>ul</strong>aţiei la reţelele <strong>de</strong> apă a fost în 2009 <strong>de</strong> 98,45 în medi<strong>ul</strong> urban, doar <strong>de</strong><br />
16,16 în medi<strong>ul</strong> rural; <strong>de</strong> asemenea în ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong> Constanţa, s-au înregistrat valori procentuale <strong>de</strong> racordare <strong>de</strong> 85,91 în medi<strong>ul</strong> urban,<br />
<strong>de</strong> 37,46 în medi<strong>ul</strong>ui rural.<br />
Intensitatea consum<strong>ul</strong>ui <strong>de</strong> apă pe cap <strong>de</strong> locuitor reprezintă consum<strong>ul</strong> total anual <strong>de</strong> apă în sector<strong>ul</strong> public, raportat la pop<strong>ul</strong>aţia<br />
totală. În statele membre ale UE, consum<strong>ul</strong> <strong>de</strong> apă potabilă <strong>pentru</strong> uz menajer variază între 100 şi 200 <strong>de</strong> litri pe om/zi, 110 litri pe<br />
om/zi fiind cantitatea-obiectiv, consi<strong>de</strong>rată sustenabilă. În <strong>Regiunea</strong> <strong>Sud</strong> <strong>Est</strong>, consum<strong>ul</strong> mediu este <strong>de</strong> 127,49 litri pe om/zi. Ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong><br />
Constanţa are consum<strong>ul</strong> cel mai ridicat, Buzău şi Vrancea fiind ju<strong>de</strong>ţele un<strong>de</strong> se înregistrează valorile cele mai scăzute. În ju<strong>de</strong>ţ<strong>ul</strong><br />
Vrancea nivel<strong>ul</strong> <strong>de</strong> contorizare al consum<strong>ul</strong>ui <strong>de</strong> apă prin apometre este încă foarte scăzut.<br />
127,49<br />
124,75<br />
86,21<br />
193,89<br />
104,42<br />
137,88<br />
88,42<br />
În caz<strong>ul</strong> distribuirii apei potabile în sistem centralizat, calitatea apei potabile se încadrează în parametrii <strong>de</strong> potabilitate. În ceea ce<br />
priveşte consum<strong>ul</strong> <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> fântână, există <strong>de</strong>păşiri frecvente atât la indicatorii microbiologici, cât şi la cei chimici, precum amoniac<strong>ul</strong>,<br />
nitriţii şi nitraţii.<br />
Calitatea apelor <strong>de</strong> suprafaţă şi subterane <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> sursele difuze <strong>de</strong> poluare provenite din agric<strong>ul</strong>tură şi practicile ei neconforme<br />
(pestici<strong>de</strong>, <strong>de</strong>jecţii <strong>de</strong> la porcine şi păsări), nămoluri <strong>de</strong> la staţiile <strong>de</strong> epurare, reziduurile menajere şi industriale şi <strong>de</strong> slabă<br />
47