Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ...

tate fiind eliminată prin depozitare.
Din cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări colectată separat în anul 2008 a fost eliminată prin depozitare o cantitate mai
mică faţă de anul 2007.
Depozitarea deşeurilor în anul 2008. În Regiunea Sud Est există 7 depozite conforme (Muchea – judeţul Brăila; Gălbinaşi – judeţul
Buzău; Ovidiu, Costineşti şi Albeşti, Portul Constanta – judeţul Constanţa; Vărărie – judeţul Tulcea). Mai funcţionează, la nivelul regiunii,
încă 16 depozite neconforme, care urmează să sisteze activitatea de depozitare în mod etapizat până în anul 2017.
În Regiunea Sud Est au fost identificate în urma inventarierii efectuate la nivel local 1279 de spații de depozitare rurale, din care
1235 au fost închise până la sfârşitul anului 2009. Au continuat depozitarea şi după 16 iulie 2009, 40 de rampe în judeţul Constanţa
şi 4 în judeţul Tulcea (din care 2 pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării). O parte din primăriile din mediul rural au încheiat
contracte pentru preluarea deşeurilor menajere de către operatori economici autorizaţi pentru salubrizare sau pentru eliminarea
deşeurilor sau şi-au înfiinţat propriile servicii de salubrizare.
3.4.5 Riscuri naturale
Conform Legii 575 din 22 octombrie 2001, zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un
potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel
construit şi pot produce pagube şi victime umane. Obiectul legii sunt zonele de risc natural cauzat de cutremurele de pământ,
inundaţii şi alunecări de teren.
În Regiunea Sud Est, patru judeţe sunt expuse unui risc ridicat în ceea ce priveşte cutremurele de pământ. Intensitatea seismică,
echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, de 9.1 grade MSK în judeţele Vrancea şi
Buzău, 8.1 grade MSK în judeţele Galaţi şi Brăila, 7.1 grade MSK în judeţele Tulcea şi Constanţa.
Fiind traversată de Dunăre, Regiunea Sud Est este una din regiunile româneşti cu risc ridicat de inundaţii. Despăduririle masive de
după 1990 au amplificat gravitatea fenomenului, inundaţiile având un caracter torenţial în multe zone. Având în vedere frecvenţa
şi pierderile cauzate, inundaţiile se află pe primul loc în ceea ce priveşte riscurile naturale care prezintă un pericol pentru populatie
şi pentru activităţile economice. „Directiva în materie de inundaţii” 2007/60/CE din 23 Octombrie 2007 a Parlamentului European
şi a Consiliului privind evaluarea şi managementul riscurilor de inundaţii (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene OJ
L288, p.27), a intrat în vigoare în data de 26 noiembrie 2007. Directiva prevede ca Statele membre să adopte o abordare pe termen
lung pentru a reduce riscurile de inundaţii în trei etape:
• Statele membre vor efectua până în 2011 o evaluare preliminară a riscului de inundaţii din bazinele hidrografice şi zonele
de coastă asociate.
• În cazul în care riscurile reale de daune produse prin inundaţii există, ele trebuie să elaboreze până în 2013 hărţi de risc de
inundaţii.
• În cele din urmă, până în 2015, planurile de management al riscurilor de inundaţii trebuie să fie întocmite pentru aceste
zone. Aceste planuri urmează să cuprindă măsuri pentru a reduce probabilitatea producerii de inundaţii şi a consecinţelor
potenţiale ale acestora. În cazul bazinelor hidrografice internaţionale, statele membre trebuie să se coordoneze astfel încât
problemele să nu fie transmise de la o zonă la alta.
Mecanismul producerii alunecărilor de teren a fost studiat şi descris de către geomorfologi. Urmările acestor procese de versant
sunt negative pentru relief, vegetaţie şi om. In situaţia existenţei unui surplus de umiditate, provenit din creşterea nivelului apelor
subterane sau precipitaţii bogate, se va produce îmbibarea cu apă a argilelor şi marnelor transformându-le într-o suprafaţă
alunecoasă. Straturile de rocă de deasupra argilei sau marnei, sub acţiunea gravitaţiei, se vor deplasa lent spre baza versantului
declanşând astfel alunecarea. Activitatea antropică, în zonele cu condiţii potenţiale, conduce la agravarea efectelor şi duratei
alunecărilor de teren.
Conform PATN, profilul de risc privind alunecările de teren este ridicat pentru judeţele Vrancea şi Buzău, mediu pentru judeţele
Constanţa şi Tulcea, scăzut pentru judeţele Brăila şi Galaţi. Litoralul Marii Negre a avut de suferit de pe urma gravelor probleme de
eroziune din ultimele trei decenii. Pe baza cercetărilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină “Grigore
Antipa”, se apreciază că litoralul românesc se află într-o stare gravă sub raportul extinderii eroziunii, pe cca. 60 – 80 % din lungimea
ţărmului, lăţimea plajei se diminuează în fiecare an. In zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, plaja a pierdut din suprafaţă, în ultimii
35 ani peste 2 400 ha (cca. 80 ha/an) în timp ce acumulările au fost de numai 200 ha (cca. 7 ha/an). Linia ţărmului s-a retras pe
distanţe variabile de la un sector de ţărm la altul, cu valori cuprinse între 180 şi 300 m, iar valoarea maximă de retragere, în unele
puncte, a depăşit 400 m. Pe unele porţiuni în care lăţimea cordonului litoral este mai redusă, la furtuni, marea acoperă complet
ţărmul, uneori formând breşe, care se unesc cu apele lacurilor litorale, în acest fel fiind afectat ecosistemul specific al lacului respectiv.
Procesul de eroziune costieră s-a accentuat deosebit de mult în prezent, ca urmare a schimbărilor climatice la nivel planetar care
determină creşterea nivelului mării. O altă cauză constă în amenajările hidrotehnice de pe Dunăre şi de pe principalii săi afluenţi,
precum şi de pe zona de coastă a mării, care duce la scăderea în continuare a aportului de material nisipos transportat de ape
pe mal. Acţiunea de eroziune a mării a provocat dispariţia completă a unor întinse zone de plajă. Administraţia Naţională „Apele
Române” (ANAR) este autoritatea responsabilă pentru administrarea zonei costiere a Mării Negre.
3.4.6 Zone urbane
Aşezări urbane. Indicatorul de urbanizare reprezintă raportul dintre numărul de locuitori din mediul urban şi populaţia totală a
judeţului exprimat în procente (%). Constanţa este judeţul din Regiunea Sud Est cu cel mai ridicat grad de urbanizare, urmat de
Brăila şi Galaţi, în timp ce judeţul Vrancea are cel mai scăzut grad de urbanizare.
51