03.07.2015 Views

Transilvania - Țara de dincolo de păduri

Transilvania este una dintre puţine regiuni cu intinse suprafete cu natura virgina din Europa. Cartea descrie cele mai representative localitati ale regiunii. În inima Transilvaniei se află şi proprietatile Prinţului Charles. Foste gospodarii au fost transformate în comfortabile case de oaspeţi, incluse in circulatia turistica. Acest eBook descrie partea mai putin cunoscuta a Transilvaniei.

Transilvania este una dintre puţine regiuni cu intinse suprafete cu natura virgina din Europa. Cartea descrie cele mai representative localitati ale regiunii. În inima Transilvaniei se află şi proprietatile Prinţului Charles. Foste gospodarii au fost transformate în comfortabile case de oaspeţi, incluse in circulatia turistica. Acest eBook descrie partea mai putin cunoscuta a Transilvaniei.

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

TRANSILVANIA<br />

1


TRANSILVANIA<br />

În România, regiunea <strong>Transilvania</strong> se mai nume!te !i Ar<strong>de</strong>al. Fostul<br />

principat ocup" 59.651 <strong>de</strong> kilometri p"tra#i. Din anul 1989, stema<br />

Transilvaniei face parte din stema României. Emblema redat" pe a-<br />

ceasta pagin" a fost în uz între anii 1765-1867.<br />

Statuia îl reprezint" pe Mihai Viteazul, unul dintre eroii na#ionali ai<br />

României. Sub domnia lui acesta a reu!it s" uneasc" cele trei principate<br />

române. Mihai Viteazul a tr"it între anii 1558-1601.<br />

2


ISTORIE<br />

Istoria Transilvaniei începe cu coloniștii germani care au sosit în țară în<br />

anul 1147. Rolul acestor imigranți a fost <strong>de</strong> a proteja frontierele maghiare<br />

și europene împotriva posibililor dușmani din est. Pentru Regele Géza<br />

al II-lea, care a forțat imigrarea, era <strong>de</strong> asemenea important să revigoreze<br />

economia regiunii.<br />

În jurul Sibiului au apărut primele treisprezece așezări. Coloniștii care<br />

proveneau cu precă<strong>de</strong>re din spațiul Moselle-Meuse, Flandra, Köln, Trier<br />

și Liege au fost numiți sași transilvăneni.<br />

Regiunea administrativă autonomă a sașilor transilvăneni a fost <strong>de</strong>numită<br />

"Universitatea Națiunii Săsești". Termenul <strong>de</strong> universitate nu se referă<br />

la instutiția publică <strong>de</strong> învățământ ci la totalitatea unui grup etnic<br />

sau națiune. Așadar putem vorbi în acest caz <strong>de</strong>spre totalitatea unui<br />

grup etnic. Universitatea Națiunii Săsești a funcționat ca administrație<br />

autonomă până în a doua jumătate a secolului al 19-lea după care,<br />

până în anul 1937, a <strong>de</strong>venit o fundație.<br />

Administrația Transilvaniei era împărțită în cele ”Șapte Scaune”. Un<br />

scaun reprezenta un sediu administrativ al sașilor transilvăneni.<br />

3


BRA!OV<br />

2


BRA!OV<br />

Bra!ovul este situat în ju<strong>de</strong>#ul Bra!ov !i are mai bine <strong>de</strong> 250.000 <strong>de</strong><br />

locuitori. Ora!ul se întin<strong>de</strong> pe o suprafa#" <strong>de</strong> aproape 270 <strong>de</strong> kilometri<br />

p"tra#i. Istoria ora!ului dateaz" din secolul al 13-lea. În acel moment,<br />

Cavalerii Teutoni au pus piatra <strong>de</strong> temelie a ora!ului Corona.<br />

Bra!ovul a fost <strong>de</strong>-a lungul secolelor, al"turi <strong>de</strong> Sibiu, centrul cultural<br />

!i spiritual al Transilvaniei. Una dintre cele mai impresionante cl"diri<br />

ale ora!ului este Biserica Neagr". Uria!a inscrip#ie "BRA$OV" <strong>de</strong> pe<br />

muntele Tâmpa nu poate fi trecut" cu ve<strong>de</strong>rea. O telecabin" v" st"<br />

la dispozi#ie dac" dori#i s" vizita#i restaurantul din vârful muntelui.<br />

5


SIGHI!OARA<br />

3


SIGHI!OARA<br />

Sighi!oara se afl" în ju<strong>de</strong>#ul Mure!. Târnava mare curge prin acest<br />

ora!, al c"rui centru istoric a fost <strong>de</strong>clarat Patrimoniu UNESCO Mondial<br />

în anul 1999. Sighi!oara are peste 28.000 <strong>de</strong> locuitori. Ora!ul se<br />

întin<strong>de</strong> pe aproximativ 113 kilometri p"tra#i.<br />

Vlad %epe! (numit !i Vlad III. Dr"culea) este asociat cu acest ora!,<br />

casa lui natal" aflându-se, probabil, aici. Turnul cu Ceas reprezint"<br />

simbolul ora!ului. Impozanta structur" a fost construit" în a doua<br />

jum"tate a secolului al 14-lea. O scar" acoperit" din lemn duce la<br />

Biserica din Deal !i Liceul Joseph Haltrich.<br />

7


4<br />

MEDIA"<br />

Foto: Marcin Szala


MEDIA"<br />

Ora!ul este situat în ju<strong>de</strong>#ul Sibiu, pe râul Târnava Mare, un afluent<br />

cu o lungime <strong>de</strong> aproape 250 km al râului Mure!. Pe o suprafa#" <strong>de</strong><br />

aproximativ 62 <strong>de</strong> kilometri p"tra#i locuiesc aproximativ 50.000 <strong>de</strong><br />

locuitori.<br />

Media! se afl" în a!a zisa ,,%ar" a vinurilor” din <strong>Transilvania</strong>. Aici se<br />

produce cu prec"<strong>de</strong>re vin alb. În romanul lui Bram Stoker, Dracula,<br />

acesta scrie <strong>de</strong>spre „Auriul <strong>de</strong> Media!” care îi era servit lui Jonathan<br />

Harker.<br />

9 Foto: Andrei Kokelburg


SIBIU<br />

5


SIBIU<br />

Ora!ul Sibiu este situat în ju<strong>de</strong>#ul omonim. În 2007, Sibiul a fost<br />

Capital" Cultural" European" împreun" cu Luxemburg. Aici, pe o<br />

suprafa#" <strong>de</strong> 121 <strong>de</strong> kilometri p"tra#i, locuiesc aproape 150.000<br />

<strong>de</strong> locuitori.<br />

Piatra <strong>de</strong> temelie a Sibiului a fost pus", probabil, în jurul anului<br />

1147. La acea vreme coloni!tii germani au ajuns în zon", stabilindu-se<br />

<strong>de</strong>-a lungul râului Cibin. Ora!ul a fost men#ionat documentar<br />

pentru prima dat" în anul 1191. Sibiul a fost întot<strong>de</strong>auna unul<br />

dintre cele mai importante ora!e ale Transilvaniei. Aici se aflau<br />

centrul economic !i administra#ia. Sibiul a fost cel mai bine fortificat<br />

ora! din întreaga regiune.<br />

11


SEBE"<br />

6


SEBE"<br />

Sebe! este situat în ju<strong>de</strong>#ul Alba. Ora!ul num"r" aproape 27.000<br />

<strong>de</strong> locuitori. Sebe! se întin<strong>de</strong> pe o suprafa#" <strong>de</strong> 115 kilometri<br />

p"tra#i. Zona din jurul Sebe!ului era locuit" <strong>de</strong>ja în vremuri precre!tine<br />

<strong>de</strong> c"tre daci. Coloni!tii germani au sosit aici pe la mijlocul<br />

secolului al 12-lea.<br />

13 Foto: T. Brackenheim


BISTRI#A<br />

7


BISTRI#A<br />

Precum !i alte localit"#i din <strong>Transilvania</strong>, Bistri#a a fost fondat",<br />

la rândul ei, în secolul al 12-lea. Ast"zi, ora!ul din ju<strong>de</strong>#ul<br />

Bistri#a-N"s"ud este populat <strong>de</strong> 75.000 <strong>de</strong> locuitori. Bistri#a se<br />

întin<strong>de</strong> pe o suprafa#" <strong>de</strong> 145 <strong>de</strong> kilometri p"tra#i.<br />

Construit" în anul 1470, Biserica Parohial" Evanghelic" are un<br />

turn cu o în"l#ime <strong>de</strong> 75 <strong>de</strong> metri. În 2008, din cauza unui incendiu,<br />

cl"direa a fost grav avariat". Statuia reprezint" un important<br />

fiu al Bistri#ei, revolu#ionarul !i poetul Andrei Mure!anu, n"scut<br />

în anul 1816.<br />

15


CLUJ-NAPOCA<br />

8


CLUJ-NAPOCA<br />

Cluj-Napoca este capitala ju<strong>de</strong>#ului Cluj. Aproximativ 325.000 <strong>de</strong><br />

mii <strong>de</strong> oameni locuiesc pe o suprafa#" <strong>de</strong> 180 km&. Cluj-Napoca<br />

este, dup" Bucure!ti, al doilea ora! ca m"rime din Romania.<br />

Istoria coloniei dacice Napoca dateaz" din timpuri preistorice.<br />

Aici se afla <strong>de</strong>ja în epoca roman" o tab"r" militar" care s-a <strong>de</strong>zvoltat<br />

rapid într-un centru economic !i rutier. Coloni!tii germani<br />

s-au stabilit aici în secolul al 13-lea. Clujul a <strong>de</strong>venit al doilea o-<br />

ra! ca m"rime din Regatul Ungariei.<br />

Regele Ungariei, Matei Corvin, s-a n"scut aici, în Cluj-Napoca, în<br />

anul 1443.<br />

17


RELAXARE PUR$<br />

9


Călătorind prin <strong>Transilvania</strong> veți putea remarca imaculatele și minunatele<br />

peisaje naturale: pajiști bogate, <strong>păduri</strong> și sate parcă adormite, o<br />

oază <strong>de</strong> liniște în mijlocul unei lumi agitate în mod normal.<br />

Faptul că Bram Stoker i-a dat viață în acest loc contelui însetat <strong>de</strong><br />

sânge i-a conferit Transilvaniei o reputație nemeritată. În locul vampirilor<br />

însetați <strong>de</strong> sânge, aici veți găsi localnici prietenoși care duc o<br />

viață pașnică și tihnită în această regiune <strong>de</strong> basm.<br />

<strong>Transilvania</strong> înseamnă însă mult mai mult <strong>de</strong>cât cele 7 orașe, cele<br />

"Șapte Scaune" <strong>de</strong> odinioară, ea este una dintre untimele zole <strong>de</strong><br />

repaos ecologic din Europa.<br />

Casele <strong>de</strong> oaspeți restaurate din Micloșoara și Zalanpatak le arată<br />

vizitatorilor <strong>de</strong> ce apreciază conți și prinți regiunea.<br />

După că<strong>de</strong>rea regimului comunist, Contele Tibor Kálnoky<br />

s-a întors pe pământurile strămoșilor lui. Scopul lui este<br />

să <strong>de</strong>monstreze vizitatorilor că această zonă sălbatică<br />

merită să fie locuită.<br />

Când Altețea Sa Regală, Prințul Charles, a vizitat această zonă, a<br />

<strong>de</strong>cis să cumpere un domeniu aici. De atunci, Prințul <strong>de</strong> Wales revine<br />

în fiecare an în România pentru a se bucura <strong>de</strong> natura pură.<br />

Căruța trasă <strong>de</strong> cai rămâne și în ziua <strong>de</strong> azi un mijloc important <strong>de</strong><br />

transport. Căruțele pot fi întâlnite în toată țara.<br />

19


La ve<strong>de</strong>rea acestei imagini se poate spune că mama îi a-<br />

rată mânzului care este comportamentul corect în trafic.<br />

Casele din Micloșoara sunt construite aproape una <strong>de</strong> cealalta.<br />

Sătucul se află la marginea drumului ju<strong>de</strong>țean 131,<br />

la câțiva kilometri sud-vest <strong>de</strong> Baraolt.<br />

20


Deoarece drumurile nu sunt asfaltate, se recomandă o încălțăminte a<strong>de</strong>cvată.<br />

Suprinzătoare sunt în această zonă casele zugrăvite în culori vii.<br />

21


10<br />

MICLO"OARA<br />

Strada principal!


Ursul cu săgeata înfiptă în<br />

cap face parte din stema familiei<br />

Kálnoky. Conform unei<br />

legen<strong>de</strong>, unul dintre<br />

strămoșii familiei l-a protejat<br />

pe Rege <strong>de</strong> atacul unui urs.<br />

Drept mulțumire, a fost ridicat<br />

la rangul <strong>de</strong> nobil.<br />

Miklósvár (Micloșoara) este<br />

una dintre cele mai vechi<br />

așezări din <strong>Transilvania</strong>. În<br />

mod tradițional, aici<br />

trăiește o minoritate maghiară.<br />

Dacă ajungeți aici cu mașina,<br />

ar trebui să folosiți drumul<br />

ju<strong>de</strong>țean 131. Drumul<br />

131b, care este <strong>de</strong>obicei<br />

recomandat <strong>de</strong> majoritatea<br />

sistemelor <strong>de</strong> navigație nu<br />

este practicabil din cauza<br />

unor poduri închise.<br />

23


Casa cu numărul 186 (Casa <strong>de</strong> Sus) se află<br />

la strada principală a satului. Ea are și o<br />

pivniță care a fost construită în secolul 17,<br />

clădirea actuală fiind construită în anul<br />

1856.<br />

Interiorul clădirii principale din Micloșoara<br />

este foarte stilat, aducând la viață gloria <strong>de</strong><br />

odinioară.<br />

Scările duc într-o mansardă amenajată un<strong>de</strong><br />

se găsesc câteva camere <strong>de</strong> oaspeți.<br />

Aceste camere se pretează mai ales pentru<br />

familii.<br />

Asta da viață, să șezi într-un fotoliu comod<br />

și să bei un coniac <strong>de</strong> casă, un ceai sau o<br />

cafea.<br />

În casa principală din Micloșoara există și<br />

acces la internet via Wi-Fi. La televizoare s-<br />

a renunțat - acesta fiind un avantaj.<br />

24


La etajul superior se află două dormitoare.<br />

Cel mai mare dintre ele are un pat dublu și<br />

un pat <strong>de</strong> o persoană, fiind <strong>de</strong>corat rustic.<br />

Lemnul natural și covoarele mari dau camerei<br />

un aer foarte primitor. În holul din fața acestei<br />

încăperi se află un colțar.<br />

Dormitorul mic din mansardă oferă suficient<br />

spațiu pentru două persoane. Deosebit <strong>de</strong><br />

impresionantă este soba mare <strong>de</strong> teracotă.<br />

În toate încăperile acestei case iese în evi<strong>de</strong>nță<br />

<strong>de</strong>signul stilat. Aici, vizitatorii se pot<br />

simți pur și simplu bine și se pot odihni.<br />

25


Șemineul <strong>de</strong> la subsolul casei principale îi dă<br />

locului o atmosferă <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>scris un<strong>de</strong> vă veți<br />

simți foarte confortabil. Sunetul lemnelor ce<br />

ard și muzica din fundal sunt perfecte pentru<br />

un sfârșit minunat al zilei. După cină, această<br />

încăpere invită la odihnă și o retrospectivă a<br />

zilei.<br />

Cina în comun este servită la lumina lumânărilor,<br />

toate felurile fiind gătite cu produse din<br />

zonă. Se cinează împreună cu alți oaspeți.<br />

Vizitatori din toate colțurile lumii se întâlnesc<br />

aici. Din interacțiunea lor se nasc discuții și<br />

dialoguri interesante și stimulatoare.<br />

26


MICLO"OARA<br />

11


La o distanță <strong>de</strong> aproximativ 5 minute <strong>de</strong><br />

mers se află a doua proprietate : Miklósvár,<br />

Középajta: Casa nr. 64 (Casă cu stucatură).<br />

Gospodăria a fost construită în 1850.<br />

În imediata ei vecinătate se află casa nr. 63<br />

(Casa <strong>de</strong> Jos) a cărei construcție a început în<br />

secolul 17 și a fost finalizată în 1850-1870.<br />

28


După ce veți intra într-una dintre camerele ei luminoase,<br />

vă veți simți transpuși în alt timp. Aranjamentele<br />

<strong>de</strong>pășesc toate așteptările turiștilor. Nici măcar<br />

florile nu lipsesc.<br />

Multitudinea <strong>de</strong>taliilor din camere <strong>de</strong>monstrează e-<br />

nergia și atenția pentru <strong>de</strong>taliu cu care au fost a-<br />

menajate.<br />

29


Pe lângă confortul din interior, a doua casă<br />

<strong>de</strong> oaspeți din Micloșoara vă oferă și alte posibilități.<br />

După o zi petrecută în natură, seara aveți posibilitatea<br />

<strong>de</strong> a vă relaxa în mica saună.<br />

În camera <strong>de</strong> lângă saună există și un salon<br />

în care se găsește o masă <strong>de</strong> biliard.<br />

Fiecare cameră este dotată, în afară <strong>de</strong> un<br />

pat extrem <strong>de</strong> confortabil, cu o canapea și<br />

nu uitați, în lipsa unui televizor, casele <strong>de</strong> oaspeți<br />

oferă suficient material <strong>de</strong> lectură sub<br />

formă <strong>de</strong> cărți.<br />

30


CONACUL DE VÂN$TOARE<br />

12


KÁLNOKY<br />

Kálnoky von K'röspatak este o familie din înalta nobilime austro-ungar",<br />

a c"rei origini sunt documentate înc" din anul 1252. Familia<br />

nobiliar" provine din Sepsik'röspatak din <strong>Transilvania</strong>.<br />

Odat" cu instaurarea sistemului Comunist din România, familia contelui<br />

a fost expropriat" în anul 1947. Dup" Revolu#ia din anul 1989,<br />

propriet"#ille lor <strong>de</strong> drept le-au fost restituite.<br />

Contele Tibor Kálnoky este <strong>de</strong>dicat conserv"rii naturi !i a patrimoniului<br />

%inutului Secuiesc, fiind proprietarul casei din Miclo!oara.<br />

32


Portretul contelui Sámuel Kálnoky (1640-1706), cancelar al Transilvaniei,<br />

poate fi admirat în conacul <strong>de</strong> vânătoare. Portretul <strong>de</strong><br />

mai sus îl arată pe Gustav Kálnoky (1832-1898), Ministrul <strong>de</strong> Externe<br />

al monarhiei austro-ungare.<br />

Construcția conacului <strong>de</strong> vânătoare din Micloșoara datează probabil<br />

din secolul al 16-lea sau al 17-lea. Săpăturile arheologice<br />

din cadrul clăridilor au scos la lumină câteva relicve preistorice.<br />

Parțial s-au <strong>de</strong>scoperit și fundații mie<strong>de</strong>vale.<br />

Câteva camere sunt <strong>de</strong>ja disponibile pentru turiști.<br />

33


Imediat după ce veți trece <strong>de</strong> indicatorul <strong>de</strong> intrare<br />

în localitate veți ve<strong>de</strong>a poarta conacului<br />

<strong>de</strong> vânătoare pe partea stângă.<br />

Lucrările <strong>de</strong> restaurare sunt în plină <strong>de</strong>sfășurare,<br />

primele rezultate fiind <strong>de</strong>ja vizibile.<br />

34


Caii se simt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bine pe pajiștile verzi<br />

din țarcurile conacului <strong>de</strong> vânătoare. Aici e<br />

punctul <strong>de</strong> plecare al turelor <strong>de</strong> călărie, <strong>de</strong><br />

exemplu către Zalanpatak.<br />

Călăreți experimentați îi însoțesc pe vizitatorii<br />

care pot savura aici unul dintre ultimele paradisuri<br />

ecvestre ale Europei.<br />

35


ZALÁNPATAK<br />

13


Zalánpatak (Valea Zălanului)<br />

a fost întemeiat acum aproximativ<br />

400 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> către<br />

familia Kalnoky. În mijlocul<br />

<strong>păduri</strong>i din apropiere se<br />

fabrica sticlă. Producția ei a<br />

fost sistată în jurul anului<br />

1900. Actualii aproximativ<br />

150 <strong>de</strong> locuitori au rămas în<br />

regiune.<br />

Proprietatea cumpărată <strong>de</strong><br />

către Prințul <strong>de</strong> Wales a fost<br />

reședința ju<strong>de</strong>cătorului care<br />

conducea pe vremuri fabrica.<br />

În apropiere există o diversitate<br />

extraordinară a speciilor<br />

<strong>de</strong> plante, ciuperci, insecte<br />

şi păsări. Până şi urşi vin<br />

din când în când în vizită.<br />

37


Recunoaştem că strada (DJ131-DJ122 - în<br />

Băţanii Mari la dreapta pe DC44) <strong>de</strong> la<br />

Micloşoara către Zalánpatak merită numele<br />

<strong>de</strong> "stradă" numai în mică măsură. De la<br />

Micloşoara mai sunt aproximativ 32 <strong>de</strong> kilometri,<br />

dar în condiţii meteorologice normale<br />

ar trebui să vă aşteptaţi la un drum <strong>de</strong> o oră.<br />

Imediat după ce veți ajunge însă aici veţi înţelege<br />

<strong>de</strong> ce Prinţul Charles se simte atras <strong>de</strong><br />

acest loc.<br />

38


Camerele sunt amenajate foarte confortabil şi<br />

se află în clădirile dimprejurul casei principale.<br />

În Valea Zălanului nu există enervantele telefoane<br />

mobile şi nici internet. Dacă doriţi cu a-<br />

<strong>de</strong>vărat să vă <strong>de</strong>conectaţi, atunci acesta este<br />

locul potrivit.<br />

Deasupra uşii <strong>de</strong> intrare este agăţat şi ceva<br />

usturoi; nu se ştie niciodată dacă nu e vreun<br />

vampir prin zonă.<br />

39


Valea Z"lanului este un paradis (i pentru animale.<br />

Caii se pot odihni pe paji(tile cu iarb"<br />

suculent". Turma <strong>de</strong> vite m"r("luie(te, în drumul<br />

ei c"tre p"(une, în fiecare diminea)" prin<br />

fa)a propriet")ii. Mai ales oaspe)ii tineri savureaz"<br />

procesiunea.<br />

Înc"l)"mintea solid" este absolut necesar"<br />

pentru o vizit" în Valea Z"lanului.<br />

40


Casa Albastră este clădirea care adăposteşte<br />

bucătăria. Cu toate că nu arată a mare lucru<br />

din afară, oaspeţii sunt copleşiţi când intră în<br />

fosta şură. La parter se găteşte şi se ia masa<br />

iar la etaj, oaspeţii se pot relaxa confortabil.<br />

Lângă fereastră se află un scaun cu totul special.<br />

De aici puteţi savura peisajul ca un prinţ.<br />

41


GAZDELE<br />

14


PRIN"UL CHARLES<br />

Când Prin)ul Charles a vizitat pentru prima dat" regiunea, a fost fermecat<br />

<strong>de</strong> frumuse#ea peisajului s"lbatic. A(a a început s" cumpere<br />

gospod"rii p"r"site în regiunea din jurul satelor Viscri (i Valea Z"lanului.<br />

Dorin)a <strong>de</strong> a da cât mai multor persoane posibilitatea <strong>de</strong> a vizita<br />

aceast" zon" fantastic" a dus la amenajarea caselor <strong>de</strong> oaspe)i în<br />

aceste gospod"rii.<br />

Deoarece Alte)ea Sa Regal" este cunoscut" pentru implicarea în<br />

conservarea regiunilor rurale tradi)ionale, sus)inerea oferit" în<br />

România a fost o <strong>de</strong>cizie logic".<br />

43


Pe poteca ce trece prin spatele curţii din Valea Zălanului<br />

se poate ajunge pe <strong>de</strong>al. Păşunile suculente şi<br />

<strong>păduri</strong>le sunt i<strong>de</strong>ale pentru drumeţii lungi.<br />

Prinţul Charles viztează regiunea cu regularitate. Pentru<br />

el este foarte important să arate cât mai multor<br />

oameni frumuseţea Transilvaniei.<br />

44


"De când am vizitat România pentru prima oară în<br />

anul 1998 fac tot posibilul să asigur un viitor sustenabil<br />

pentru satele săseşti din <strong>Transilvania</strong> şi locuitorii<br />

lor. În acest scop, turismul joacă cu siguranţă un rol<br />

important." Alteţea Sa Regală, Prinţul Charles<br />

45


CONTELE TIBOR KÁLNOKY<br />

Familia Kálnoky se num"r" printre cei mai vechi st"pâni ai Transilvaniei.<br />

Akadás, primul conduc"tor al secuilor, amintit documentar în anul<br />

1252, este consi<strong>de</strong>rat întemeietorul dinastiei.<br />

De la întoarcerea sa în <strong>Transilvania</strong>, Contele Tibor Kálnoky a început<br />

s" se <strong>de</strong>dice domeniilor str"mo(ilor s"i. Pe meleagurile und familia<br />

sa a tr"it mai mult <strong>de</strong> 750 <strong>de</strong> ani, vizitatorii pot savura acum lini(tea<br />

(i natura.<br />

Vizitatorul observ" pretutin<strong>de</strong>ni dragostea pentru <strong>de</strong>taliu (i leg"tura<br />

cu natura ce sunt omniprezente aici.<br />

46


Cu natura pură şi aerul său curat, aici este locul un<strong>de</strong><br />

vă puteţi relaxa în voie. Pajiştile oferă un spectacol floral<br />

inimaginabil.<br />

Drumeţiile întreprinse prin zonă împreună cu un ghid<br />

local şi explorarea florei şi faunei locului sunt o experienţă<br />

cu totul şi cu totul unică.<br />

47


VINUL DIN TRANSILVANIA<br />

15


LILIAC<br />

Pentru călători, zona viticolă Lechinţa poate părea aproape ca un petec<br />

<strong>de</strong> pământ uitat <strong>de</strong> vreme. Celor ce se ocupă cu enologia li se <strong>de</strong>zvăluie<br />

aici o regiune care este făcută pentru a produce vinuri extraordinare.<br />

Satul Batoş este patria soiului Liliac. Dealurile domoale amintesc<br />

<strong>de</strong> peisajul din Toscana iar numeroase cursuri <strong>de</strong> apă străbat întinsul<br />

ţinut <strong>de</strong>luros. Solul bogat în minerale şi clima continentală mo<strong>de</strong>rată îşi<br />

dau aportul pentru ca aici, la adăpostul arcului Carpatic, să se coacă<br />

struguri <strong>de</strong> cea mai bună calitate.<br />

<strong>Transilvania</strong> are o vastă istorie viticolă. Deja în cele mai vechi timpuri,<br />

Homer şi Herodot scriau <strong>de</strong>spre vinurile tracilor.<br />

49


Un aport hot"râtor la istoria viticol" român" au<br />

avut coloni(tii germani care au cultivat aici vi)"<br />

<strong>de</strong> vie <strong>de</strong>ja din secolul 12. Un sprijin consistent<br />

le-a fost oferit <strong>de</strong> c"tre sa(ii transilv"neni. În urma<br />

na#ionaliz"rii domeniilor viticole în anul 1948,<br />

o mare parte din vechea cultur" enologic" s-a<br />

pierdut. Au r"mas îns" solul fertil (i clima continental"<br />

mo<strong>de</strong>rat".<br />

Liliac Winery<br />

amb Wine Company SRL<br />

Bato' Village, Principala 41<br />

RO-547085 Bato'<br />

Mures County<br />

T: +40 732 153 189<br />

hello@liliac.com<br />

50


HOTELS<br />

16


SIGHISOARA - BINDERBUBI<br />

HOTEL BINDERBUBI SIGHISOARA<br />

STR. NICOLAE BALCESCU 8<br />

SIGHISOARA<br />

TEL +40 372 088 888<br />

Email: receptie@bin<strong>de</strong>rbubisighisoara.ro<br />

52


Aflat în imediata apropiere a <strong>de</strong>alului cet")ii, acest hotel<br />

<strong>de</strong> cinci stele ofer" un grad ridicat <strong>de</strong> confort. La mic"<br />

distan)" <strong>de</strong> acesta se afl" Pia)a Hermann Obert, <strong>de</strong> un<strong>de</strong><br />

se poate ajunge în câteva minute pe <strong>de</strong>alul cet")ii.<br />

Wellness-ul este un subiect important (i pentru Hotelul<br />

Bin<strong>de</strong>rbubi. Hotelul v" ofer" o saun" uscat", o baie <strong>de</strong><br />

aburi (i o baie cu fân. Un jacuzzi treze(te spiritele obosite.<br />

În camera <strong>de</strong> repaus se afl" (ezlonguri (i paturi cu<br />

ap" care, combinate cu o ambian)" muzical" lini!titoare,<br />

v" garanteaz" relaxarea.<br />

53


SIGHISOARA - CAVALER<br />

HOTEL CAVALER<br />

STR. CONSILIUL EUROPEI, NR. 6,<br />

SIGHISOARA<br />

TEL +40 365 085 555<br />

Email: rezervari@hotelcavaler.ro<br />

54


Hotelul se afl" la (oseaua principal" (i v" ofer" posibilitatea<br />

<strong>de</strong> a parca în garajul subteran. De pe terasa <strong>de</strong> la<br />

primul etaj se poate savura o priveli(te fantastic" asupra<br />

ansamblului istoric <strong>de</strong> fortifica)ii.<br />

O vast" zon" <strong>de</strong> wellness cu piscin", saun" finlan<strong>de</strong>z"<br />

(i baie <strong>de</strong> aburi v" ofer" relaxarea necesar" dup" o zi<br />

solicitant". De asemenea, ave)i la dispozi)ie diferite stiluri<br />

<strong>de</strong> masaj.<br />

Hotelul ofer" toate facilit")ile (i dispune <strong>de</strong> o loca)ie a-<br />

vantajoas" din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re rutier.<br />

55


SIBIU - HUET RESIDENCE<br />

HUET RESIDENCE<br />

PIATA HUET 3<br />

SIBIU<br />

TEL +40 727 999 111<br />

Email: office@huet-resi<strong>de</strong>nce.ro<br />

56


Un mic hotel în mijlocul zonei pietonale din Sibiu. Acesta<br />

se afl" la numai câteva minute <strong>de</strong> mers <strong>de</strong> Podul<br />

Minciunilor. Bufetul <strong>de</strong> mic <strong>de</strong>jun se afl" în Casa Luxemburg,<br />

la aproximativ cinci minute <strong>de</strong> mers.<br />

Camerele <strong>de</strong> hotel sunt luminoase (i prietenoase, oferindu-v"<br />

toate dot"rile la care v-a)i a(tepta.<br />

Localul "Kleines Cafe" se afl" la intrarea în hotel. Din<br />

hotel vi se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> o priveli(te superb" spre acoperi(urile<br />

Ora(ului Vechi.<br />

57


INFORMA"II<br />

17


TRECERE ÎN REVISTĂ<br />

<strong>Transilvania</strong> s-a <strong>de</strong>zvoltat pe parcursul secolelor. A parcurs<br />

astfel perioada Regatului Dacia și cea a ocupaţiei romane<br />

până în vremea venirii imigranţilor germani.<br />

Pentru a vă face o impresie asupra regiunii cuprinse <strong>de</strong><br />

<strong>Transilvania</strong> puteţi consulta câteva hărţi istorice.<br />

59


Foto: Jeff Schmaltz<br />

60


Foto: DietG<br />

62


BIROURI DE TURISM<br />

Lista birourilor interna)ionale <strong>de</strong> informare turistic" ale României.<br />

Dac" pl"nui)i s" pleca)i într-o excursie v" rug"m s" apela)i cu<br />

încre<strong>de</strong>re la aceste birouri.<br />

Ve#i beneficia <strong>de</strong> recomand"ri utile pentru c"l"toria dvs. !i informa#ii<br />

specifice.<br />

63


AUSTRIA<br />

Romanian Tourist Office<br />

Opern Ring 1, Scara R,<br />

Etajul 4, Camera 404<br />

1010 Viena<br />

Tel: +43 (1) 317-31-57<br />

Fax: +43 (1) 317-31-574<br />

E-mail: Rumaenien@aon.at<br />

www.rumaenien-info.at<br />

FRANŢA<br />

Office <strong>de</strong> Tourisme <strong>de</strong> Roumanie<br />

7, Rue Gaillon<br />

75002 Paris<br />

Tel: +33 (1) 40-20-99-33<br />

Fax: +33 (1) 40-20 99-43<br />

E-mail: info@Gui<strong>de</strong>Roumanie.com<br />

www.Gui<strong>de</strong>Roumanie.com<br />

GERMANIA<br />

Romanian Tourist Office<br />

Reinhardtstraße 47<br />

10117 Berlin<br />

Tel: +49 (30) 400-55-904<br />

Fax: +49 (30) 400-55-906<br />

E-mail: info@rumaenien-tourismus.<strong>de</strong><br />

www.rumaenien-tourismus.<strong>de</strong><br />

ITALIA<br />

Turismo <strong>de</strong>lla Romania<br />

Via Torino 95, Galleria Esedra<br />

00184 Roma<br />

Tel: +39 (6) 488-02-67<br />

Fax: +39 (6) 4898-62-81<br />

E-mail: office@romania.it<br />

www.Romania.it<br />

MAREA BRITANIE<br />

Romanian Tourist Office<br />

12 Harley Street<br />

Londra<br />

W1G 9PG<br />

Tel: +44 (207) 224-36-92<br />

E-mail: romaniatravel@btconnect.com<br />

www.RomaniaTourism.com<br />

POLONIA<br />

Ośro<strong>de</strong>k informacji Turystycznej Rumunii<br />

Krakowskie Przedmieście 47/51<br />

00-071 Varsovia<br />

Tel / Fax: +48 (22) 826-40-10<br />

E-mail: info.rumunia@wp.pl<br />

RUSIA<br />

Romanian Tourist Office<br />

Masfilmovskaya Street 35,<br />

Office 313<br />

119330, Moscova<br />

Tel: +7 (499) 143-87-65<br />

Fax: +7 (499) 143-86-72<br />

E-mail: info@romaniatravel.ru<br />

www.RomaniaTravel.ru<br />

SPANIA<br />

Romanian Tourist Office<br />

Calle Alcántara 49-51<br />

28006 Madrid<br />

Tel: +34 (91) 401-42-68<br />

Fax: +34 (91) 402-71-83<br />

E-mail: oficina@RumaniaTour.com<br />

marina@rumaniatour.com<br />

www.RumaniaTour.com<br />

SUA<br />

Romanian Tourist Office<br />

355 Lexington Avenue, 8th Floor<br />

New York<br />

NY 10017<br />

Tel / Fax: +1 (212) 545-8484<br />

E-mail: Info@RomaniaTourism.com<br />

www.RomaniaTourism.com<br />

64


LA SFÂRŞIT<br />

Această carte a fost elaborată cu suprijinul Biroului <strong>de</strong> Turism din Viena<br />

precum şi cu ajutorul local al multor oameni prietenoşi din întreaga<br />

Transilvanie.<br />

65


Rudolf J. Strutz<br />

Autor !i Fotograf<br />

NOTE DE FINAL<br />

<strong>Transilvania</strong> ofer" c"l"torilor o multitudine <strong>de</strong><br />

posibilit"#i. P"duri !i paji!ti aparent<br />

interminabile sau o natur" s"lbatic" a!a cum<br />

numai arareori mai poate fi întâlnit" în<br />

Europa industrializat".<br />

În <strong>Transilvania</strong> exist" multe centre istorice !i<br />

culturale care invit" vizitatorii s" le<br />

<strong>de</strong>scopere secretele. Dezarmante sunt în<br />

special bun"voin#a !i natura prietenoas" a<br />

oamenilor.<br />

În cadrul unei c"l"torii prin România, în<br />

preajma s"rb"torilor <strong>de</strong> Pa!ti, am parcurs<br />

peste 4.000 <strong>de</strong> kilometri în trei s"pt"mâni.<br />

Cu toate c" nu am c"l"torit cu o ma!in" <strong>de</strong><br />

teren, am f"cut fa#" drumurilor par#ial<br />

aventuroase f"r" a ne înfrunta cu probleme<br />

ie!ite din comun. Pe drumul din Valea<br />

Z"lanului c"tre Bucure!ti ne-am împotmolit<br />

complet !i a trebuit s" întoarcem în mijlocul<br />

p"durii. În afar" <strong>de</strong> faptul c" copilotul meu a<br />

îmb"trânit cu câ#iva ani pe parcursul acestei<br />

ac#iuni, nu au r"mas alte urme.<br />

În principiu, referitor la re#eaua rutier" din<br />

România ar fi <strong>de</strong> spus c", actualemente,<br />

situa#ia ei este într-o constant" îmbun"t"#ire.<br />

Leg"turile principale <strong>de</strong>vin tot mai bune iar<br />

un concediu cu ma!ina este absolut<br />

neproblematic.<br />

SURSE<br />

Fotografiile hotelurior !i ale cramei Liliac au<br />

fost ob#inute din partea respectivelor societ"#i.<br />

Doresc s" mul#umesc în special Contelui<br />

Kálnoky care mi-a pus la dispozi#ie material<br />

foto !i vi<strong>de</strong>o cu domnia sa !i Alte#ea Sa<br />

Regal", Prin#ul Charles.<br />

TEXTE<br />

Versiune în limba German" si Englez":<br />

Rudolf J. Strutz<br />

Versiune în limba Român":<br />

Vlad E. Ani)ei (i Vlad Popa<br />

IMPRESII<br />

Rudolf J. Strutz<br />

1100 Viena<br />

rsvienna@gmail.com<br />

jr-<strong>de</strong>sign.net<br />

auvi.me<br />

66


DREPTURI DE AUTOR<br />

© Auvi - Rudolf J. Strutz - 2015<br />

Cartea a fost redactat" în conformitate cu Creative Commons: Utilizare<br />

<strong>de</strong>numiri - Necomercial - F"r" prelucrare - Transmitere licen)iat"<br />

în acelea(i condi)ii.<br />

Toate siglele (i <strong>de</strong>numirile se utilizeaz" exclusiv în scop informativ, o<br />

utilizare în afara prezentului eBook va fi clarificat" <strong>de</strong> comun acord<br />

cu titularii lor.<br />

Prezentul eBook se pune la dispozi)ie cu titlu gratuit.<br />

67

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!