nl 2-5.qxd - Noua literatura

Zgomotul str\ziiGruia DragomirZgomotul str\zii e muzic\ pentru urechile oric\rui om care vrea s\ scrie,orice, de la articole pîn\ la literatur\. Cel pu]in a[a v\d eu lucrurile. Celpu]in a[a sînt scriitorii care-mi plac mie. Implica]i social, într-un fel saualtul. Preocupa]i de lumea din jurul lor, nu auti[ti, nu „ivorieni”, ci în strad\,on the road, la evenimente de orice fel, în mijlocul mul]imii, încercînd s\ fiemusca din sup\, nu cea de pe perete; care nu se feresc, nu se izoleaz\, nu secenzureaz\. Nu se feresc s\ scrie o literatur\ care s\ te fac\ s\-]i pui întreb\ri,care s\ te provoace, care s\-]i provoace tot felul de reac]ii la situa]ii dinjurul t\u. Nu este în nici un caz o literatur\ contaminat\, o g\selni]\, desprecare s\ se spun\ c\ are mai pu]in\ valoare din start pentru c\ nu este „literatur\pur\” (ce-o mai fi [i asta). De fapt, despre foarte multe c\r]i se poate spunec\ au un factor social în\untrul lor, voit sau nu: toate distopiile [i literaturaS.F. (1984, Ferma animalelor, Minunata lume nou\, Pianul mecanic etc.),literatura gay (Românul, Pederast, Junkie, Magical Thinking etc.), literaturadespre grupuri sociale mai speciale (The Electric Kool-Aid Acid Test, Hell’sAngels, Snitch Jacket etc.)Nu trebuie s\ te afli neap\rat sub o dictatur\ ca s\ sim]i nevoia de ascrie literatur\ militantist\ sau social\ sau în care s\ prezin]i un peisajsocial din vecin\tatea ta. Dictaturi de un fel sau altul po]i g\si la tot pasul.Oare cum se simt gay-ii din România? Sau românii din Italia? Sau cei carelucreaz\ în corpora]ii unde li se impune o „uniform\”, un anumit stil devia]\ etc.? Cum e via]a „de cartier” din Bucure[ti sau via]a de noapte dincluburi?În multe cazuri, din cauza încerc\rii de a cultiva un anume estetism, senasc tot felul de stîng\cii, ca atunci cînd vezi un film românesc [i-]i sare imediatîn ochi faptul c\ personajele în realitate nu ar vorbi niciodat\ a[a. În ce cartierdin Bucure[ti vorbesc b\ie]ii cu „puii mei”? Cu „Las-o, b\, în puii mei”?!?!Cu excep]ia romanului Lorgean, nu mai [tiu nici o carte a Bucure[tiuluide azi, care s\ vorbeasc\ oarecum critic despre urbanii Bucure[tiului saudespre alte grupuri de oameni din ora[ele mai mari sau mai mici ale României.Ca [i cum majoritatea scriitorilor ar tr\i într-un spa]iu virtual sau fic]ional,ca [i cum mersul pe strad\ n-ar fi decît un factor de stres, nu [i o posibil\inspira]ie. În timp ce un singur scriitor vorbe[te despre Bucure[tiul contemporan,to]i laud\ [i se uit\ cu nostalgie la Craii de Curtea Veche.Îmi place Kurt Vonnegut pentru c\ în absolut tot ce scrie este critic laadresa sistemului politic [i a societ\]ii americane. E militant, e implicat social.Poate cineva s\ spun\ despre literatura lui Vonnegut c\ e „mai pu]in literatur\”?Îmi place Hunter S. Thompson pentru c\ nu cred c\ exist\ un scriitor maiimplicat social decît el [i care s\ fi militat mai mult pentru respectarea drepturilorcivile. {i a f\cut-o scriind literatur\, romane-cult, devenind o figur\ legendar\,inventînd un nou stil de jurnalism - Gonzo. Îmi place Tom Wolfe pentru c\i - a reu[it un portret incredibil al unui grup social care a influen]at masivcultura [i societatea american\ [i a c\rui poveste trebuia s-o spun\ cineva:the Merry Pranksters. Iar de la noi îmi place Jean-Lorin Sterian pentru anumitepasaje din Lorgean, dar [i pentru prozele lui scurte în care scrie despre urbaniidin Bucure[ti, despre el [i despre Bucure[ti.Ce este Turnul de Filde[?Alexandru B\l\[escuÎn fiecare zi trec prin Ci[migiu. Iarna îl facevictima unei imobilit\]i aparente [i temporare,îns\ de cum apare prim\vara, iubitorii de soarece-[i pot permite luxul cîtorva ore în parc se i]escprecum firele de iarb\ crude [i îndr\zne]e. Copiiiapar [i ei al\turi de p\rin]i sau de bunici, la groapacu nisip sau pe alei. Trecînd pe lîng\ ei aud [i v\dlucruri însp\imînt\toare: „Nu te duce acolo”, „Nuatinge”, „Nu pune mîna pe jos”, „Stai aici”...imperative urmate de explica]ii vagi, neconcludenteîn cel mai bun caz, de explica]ii umilitoare demulte ori, de „e[ti mic”, sau de „las\ c\ î]i daueu/î]i d\m noi acas\”. Autonomia copiilor parea fi pe o raz\ de doi metri în jurul înso]itorului,iar ini]iativa de a se amesteca cu ceilal]i sauini]iativa pur [i simplu e strict supravegheat\ [isanc]ionat\ de cele mai multe ori. Mi-a fost dats\ num\r într-o zi, în groapa cu nisip, trei copii [ipatru p\rin]i. Repet, ÎN groapa cu nisip. M\ întrebde ce oare mai ies cu copiii în parc, cînd probabilc\ singurul lucru interactiv admis lor este respira]ia- [i ea restric]ionat\, cînd e r\coare, de înveli[uriinutile, „s\ nu tragi aer rece în piept” sau „s\ nute trag\ curentul”. Cam atît pentru contactulcu lumea exterioar\ în copil\rie. Urmeaz\ probabilpubertatea [i adolescen]a. „Nu te b\ga, mam\...”,„Nu-i de tine, las\-i pe ei” etc., [i apoi decizii ceprivesc via]a tîn\rului luate în comun - opiniacelui vizat conteaz\ mai pu]in -, care induc orupere de lumea exterioar\ perceput\ ca amenin-]are [i o raportare cu necunoscutul ca pericol, nuca domeniu incitant practic sau intelectual. Pesteacestea se adaug\ discursul unor profesori, mul]idin p\cate, care le spun c\ opiniile lor sînt irelevante- asta [tiu de la studen]ii mei.M\ întreb ce se-ntîmpl\ cu ace[ti copii. Evidentcresc [i devin maturi - oameni au fost întotdeauna,îns\ de prea pu]ine ori trata]i ca atare... Ei î[i alegmeserii în care au mai mult sau mai pu]in succes;ei cresc îns\ [i cu sentimentul c\ lumea exterioar\este amenin]\toare [i interzis\. Limitele interiorit\]iisau exteriorit\]ii sînt evident date apoi de experien]afiec\ruia - sinele, familia, casa, cartierul, ora[ul,]ara...O parte dintre ei devin scriitori. Ei scriu despre...despre ce? Cum se raporteaz\ scriitorii lalume? Ce fel de model al „Scriitorului” exist\ înRomânia? Din cele cîteva lecturi de autori românicontemporani, am constatat c\ un stil mai degrab\oniric este preferat unei scriituri care observ\[i care descrie ceea ce vede. De la Ana Chiri]oiuaflu cu triste]e, dar f\r\ a fi uimit, c\ dintre scriitoriicontacta]i de revista Noua literatur\ pentru ar\spunde la întrebarea despre rolul angajat alscriitorului în societate, mul]i nu au r\spuns [i,dintre cei care au r\spuns, cei mai mul]i prefer\turnul de filde[. M\ întreb de ce [i m\ întorc lamodelele de cre[tere prezentate succint mai sus- [i care se perpetueaz\ în mod îngrijor\tor,sub masca grijii fa]\ de copil. Orice persoan\ caredispune de un aparat intelectual superior - iarcei care aleg scrisul evident c\ sînt în aceast\categorie - reu[e[te s\-[i justifice [i s\ intelectualizezetraiectorii personale [i alegeri de via]\ care nuau mare lucru de-a face cu „alegerea ra]ional\”,dar care sînt întru totul ra]ionale în cultura sauîn societatea în care fiecare tr\ie[te. Frica fa]\ deexterior, inculcat\ prin modele detrimentale [idezangajante de educa]ie, care în absolut nu ducla construc]ie social\, devine în aceste justific\riintelectualizante dispre] fa]\ de chestiunile deinteres social, public [i uneori politic. „Eu sîntscriitor, nu m\ intereseaz\ pe mine drepturileomului/femeii/ursului polar”. M\car lumeaexterioar\, a[a cum arat\ ea, ar trebui s\ intereseze.Reversul medaliei este c\ scriitori reali[ti axa]ipe descriere [i interesa]i de dinamica social\contemporan\ (ex. Houellebecq) sînt cataloga]idrept cinici în critica de specialitate de pe-aici.De multe ori cînd m\ apuc s\ citesc c\r]i scrisede scriitori români abandonez destul de repedepentru c\ nu [tiu unde se întîmpl\ ac]iunea... Nuam nici un reper descriptiv. Dac\ un modeleduca]ional (în sens larg) produce autism social,un scriitor, intelectual superior fiind, ar putearecepta turnul de filde[ nu ca pe un privilegiual elitei ci ca pe ceea ce este de fapt: refugiulintelectualizat în fa]a lumii perceput\ ca periculoas\al c\rui postament este cu grij\ construit în timpulunei copil\rii tr\ite „sub dictatura lui NU”.P.S. Îi mul]umesc lui Vlad Mixich pentru articolulCopil\ria sub Dictatura lui Nu (Gazeta de Sud, 14august 2008) [i pentru îndelungile conversa]iiavute pe aceast\ tem\.dosar: scriitorul-cet`]ean [i scriitorul din turnul de filde[19noua literatur`..............................................................................................martie 2009 .............................................................................................num`rul 22