M. Lovinescu - arhivaexilului.ro
M. Lovinescu - arhivaexilului.ro
M. Lovinescu - arhivaexilului.ro
- No tags were found...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
-,,!rF+Eh.li itIUir\r\stE*$'$oNN\t IN r{F-E tp$(..\=tl \-X^-.r,,I,*:.- r./J\.-' \ 'l-r'.', \// \J{f-\-\ u-ia\N N/qs\'\1\\nG /r\www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
F:=:=F==tAAllt1.2, 6J{)GL=n t'\z IsPN)s - *r L+l^,& !'4- Y^Y'; '-U';7Slfil - N'Afr,(Tj kA;I0ANA tutActtRA nnnNARDm'-G - C*v"",f,i"^;t"{z-DL Plf,Cl['DmU[- POSil ULUllN.DSITIPIU DT EADII.D- t"rOi: ?a;.irj \R)-{,"r,;r4t*-.^- J-+-"*-T;- :+--tr *!,k- +++-< ,._ ;-.r11JA*.+?*lr*F,,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
A.ljYilT IilAItVTEIa 41imal Ct*eimalui l99A a ssit dia f<strong>ro</strong>mfrala aa pliepe aamele mew, de Ia ptwfesoral loaita huz din s;slsl CladqtiaotDaza Oumbraveni jzdelal Ynneea. Impdobil ea ellet'aFlori ale Rqiaei aateatie, tntaat<strong>ro</strong> a.a gesil mtgaloral mwjadtoat lui ilel, 1oe eane l-ali eilil pe pgiaa ptwdeatt; odot'add emolioaaati et aaiatitw mai deizaiegte {i lotagimeaoria amslrl esle searlfr. Uitara se iaslalaz$ @ewsi a o w&lie slriet aensffirt szpaweluii aftwi pr sisimpla &ttrita fu.btfumaralu zilatr de infamalii Wlii frprweaptri aoi. Daea i * mai & Si o a.inlt de ajutor ' d*a 8edia pdeale se lallaplt prea adesea - ea det'ine atll depatemiefr lpelt r@d de-a dteplaf aeatia. Aaialitw laiiloel gi a elar ane alatari de el aa eledrt@ Afua*gi i-azfewil glria, steaaaiplalt fuamsfi peneruCartm de fald arc dxi Ia prtaal Ftnd twlul # r'TPlleetw voi6 xu iadifercntd *i & deotnme uitatw eane seagterae tot mai deafi peste aaiatira lai tVaelIa al doilea rlnd, lsl prupaae sl lnaga aD sernaal dealarml lmpotriva aetelor de plfaadt zedrcptate fald demeaoria ator oameni eare aa eonlribail sabslaalial Iaxhia.furea la fete a Roafraiei Mielnda-gi tatrwgA aelititateSi da$ emaaeiperii ei la libertate Si demrnlie Ceei dizpaab, iloel ou ate sn az izalaltr, lwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Ia sffus. it, eld d a.&, fal| de iloel datoria .aonle sa-milapdrlesesc amintirile daprc eI gi # adan Da"tariile eelucane, eaaose'lada-I sub diterile asloxte, de-a luagul ezilor, l-aaaptwial, I-aa slimat sa f-aa ialil Af ttzo a aslfetr aseultttoriilai sati puta fae dxpre eI o imagine ett mai lalreagd, iar eitineri aE Da aa mai avut prilelal se-l aseaftq se-I pHcanm;le.AS mai tnea ea, eilind amsll arfe, eei e daa vqnietiaa aeferieirii Si neaawulai lu F sarll, * Izlelage eexeaarial dstrnalw nostra na sle dxll alrym delibenle peaFe o faeem noi lnsiaq In eoastieataf saa sabanstientalnostra.ilwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
A,+[lNflPlwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
IN TIt NIREAttAm ajuns la Munehen intr-o duminiee, la lueeputul luniifebruarie l9?0. NoeI era pleeat din ora$.t+i luase o sf,pm.mrnade vaeante oi se dusese la shi. ViitoJul coleg cere m-atntimpinat la ae<strong>ro</strong>pmt, avea misiunea sa me instaleae lntr-otpensiune si sa-mi transmitd din partea lui Noel ci-mi va da degtire imediat ae se va lntoaree la Mtnehen. Marturisese erf, amfost eam dezamlgitf,. Eram nerebdetoare sd-I euaose personalpe "direetorul postului nostru de radio", despre G&re mai nimenitn tara nu gtia eine este, de unde yine, ce a fost ln Rom6.nia qieind a plecat de aeolo Ileqi mf, lneerea gi uu sentiment destiajeneal&, ernm de asemenea eurioasA se aflu nemijloeit, eumarati 'ofieina de spioni, vlnduti pe dolari", a Eu<strong>ro</strong>pei Libere.Din ferieire pentru mine, vrernea a fost p<strong>ro</strong>astt lnsf,ptimina r.espeetivf, - p<strong>ro</strong>astf, 9i pentru ski - a$a ce Noel pi-aseurtat vaeanta gi s-a inlors, dupa numai patru zile, laMunchen. Marti m-a suDat la telefon secretara lui gi m-ainritat str vin l,n radio a doua zi, l.a ora I l.Inutil sf, mai spuD ca, deqi fieeam drumul pentru primaoare, Ia ora fixate mt aflam dqlr de clte\ra minute la receplie.Seeretara lui Uoel a venit sa mi ia gi m-a condus inantieamera lui. M-a rugat st iau loe putin, pentru ei lD bi<strong>ro</strong>uwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
toemai ce gtsea cineva. M-am agezat pe rrn Ecarrn gi am'agteptat fmrte emotionatf, pi eurimsi sf, vid elt seamenaeelebrul Noel Bernard eu imaginea pe care, $i eu, ea atl tia altiascultttori ai lui, ui-o fAeusern dra lungul nnil6, aseultindu-i4vcea ta Radio Eumpa Libera- t*i <strong>ro</strong>ouipuram ci este un barbatlnalt, sobru, distant, mai tn etate, cel putin cu timplele ef,runte,daef, nrr cu tot pf,rul alb; tntr-un euyltrL ur adevirat lord1.englez. trlu miei mi-a fct mirarea elnd, peste riteva minute,dupe ee din bi<strong>ro</strong>ul lui iloel a ieoit un domn gras gi eam apatie,usa s-a trtntit deodah de perete, $i la prag a apf,rut un barbatcu o tnfedqare sportive, mult mai tinar dectt tmi imaginasem,eu parul castaniu cf,zut putin pe frunter cu oehi ineredibil dealba$tri, ertramdinar de inteligenti gi de vii, ln e0.magi., cucravat[, dar eu gulerul desfacut. cu zimbetul pe bu,e 9i faeindun gest spre bi<strong>ro</strong>ul lui, mi-a spus: " Te <strong>ro</strong>g intrf,, lmi pare bine!".gsMi-a lntins Eina, s-a reeornandat, iar eu nu-rni puteam revenidin uimirea care me euprinsese.'Pugtiul rsta e lloel Bernard ?',m& lntrebam slsit*. foo" +i mai rnare mi-a fost uimirea, cind:ldupt ce tnr invitat J* *o loc, a treeut tn spatele bi<strong>ro</strong>ului, s-aasezat gi +i-a pus pieioarele pe tDase, cum obignuiesermerieanii. ASa Geva nu mai vazusem deett in filme.Trept.at, am lneeput sf,-mi revin, datoritt disculieirelarate gi amieale eare a urmat. iloel putrea tot felur delntreberi despre viata din Rominia, despre aetivitatea mea lateleviziune. Mai tlrziu aveam sf, aflu ci torentul de lntrebari,ale ei<strong>ro</strong>r rtspunsuri erau ascultate cu cea mai mare atenlie $imemorate cu eraetitate, reprezenta metoda esentiala prin earewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
iloel lua pulsul societetii r.monegti. ilu am crrn(Eout niei un.alt direetor al Eu<strong>ro</strong>pei Libere, cane st investigheze eu afitapasiune gi daruire fenomenul <strong>ro</strong>minesg sf,-l eunoasce atit dep<strong>ro</strong>fund Si nuanfat, iar apoi sa eondenseze toate aeeste date tDeomentarii pline de miez, redaetate pe tntelesul tutu<strong>ro</strong>r, de Iaeel mai rafinat pine la cel mai simplu ascultltor. Nu ameunoseut niei un alt director aI Eu<strong>ro</strong>pei Libere, tn viala uf,ruiap<strong>ro</strong>blemele <strong>ro</strong>mineqti sd ocup€ un loc attt de imlrcrtant, inelt sAfie dispus lntotdeaurra sa ia primul avion pentru a se intrlni euo personalitate venita din Romflni& ln vreo eapitala eu<strong>ro</strong>peant,sau s[ se dued sf, stea de vcba eu wiee lrscun(Eeut eare-gi5erprima dorinta st-l vada.'t Imi amintese et, la un moment dat, ln eursul diseutiei,am folosit expresia "pe parcurs". Noel a izbuneit in ui$te hohotede rls, de se eutremurau peretii - risul lui p<strong>ro</strong>verbial, care leInisunf, gi azi ln urechi eolegilor care au luerat lmpreunt eu el.M-am simtit ing<strong>ro</strong>zitor de p<strong>ro</strong>st. Me gmdeam: *Oare ee p<strong>ro</strong>stie,ee ntrzdrivtrnie oi fi spus, de ride omul ista chiar aga?'lLrlterioravearn sa lnteleg ef, ci de cite ci cineva folcea o erpresiecare apartinea, de fapt, limbii de lemn - noi Eu rre mai dedeamseana de asta - pentru lloel, era uD motiv de uane haz.El pleease din Rom&nia tD 1940, eind nu se foloseau lneaastfel de erpresil I.e gasea foarte amuzaute, iar rlsul lui eraspontan gi zgomotos, ca al unui copil. ilu i-ar fi treeutnieiodata prin minte cf, penitn.na respeetivi s-ar putea simtijignita ori stingheriH. tn risul lui uu erista niei o umbm dertutate, ea dealtfel tn ioioo" din comportirile sale. lloel eraIwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
An eitit gtirile respeetive, dupa care iloel mi-a multumitgi a pornit eu mine lnapoi, spre bi<strong>ro</strong>ul lui. Era foarte tuclntatde felul ln eare citisem *tirilq mi-a spus-o deschis, tn modulcare-i era atit de caraeteristie. Eu am nlsdlat u$urati oi l-amlntrebat:'Totu$i, eum ati putut si mi angajati fam si-miascultati Eecap vocea?".'Drage - mi-a lispurrs el - daee ai fifst rcdacf,otr, era aheeva. llu trag fi angalrt niciodaE femsrame!. Fiind lnsi crainief,, mi-am zis ca daea ai fct bunepentru Televiziunea Romin4 vei fi bune gi peutru noi."7www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
REDACTIANoel a fost directorul Departamentului Romf;nese alEu<strong>ro</strong>pei Libere ln doui. etape. Prima detr, lntre tgES ti lgEB; adoua oare, din 1966 ptnt la moartea lui, la 23 deeembrie r9Bl.In 1955, Noel avea doar 30 de ani: a fost cel mai tiner direetorpe care l-a arrt rrreodata - la existenta sa de peste 40 de ani -nu numai seetia <strong>ro</strong>minf,, ci tntregol post de radio.In 1958, clnd lu urma uDor eonfliete interne, eondueereaamerieanf, de atunci, eu vederi liberale, a fost obligata saeedeze loeul alteia mai conservatoare, ilioel a fost dat afara. Cutmte astea, serisoarea de r.rf,mas bun afigati de diree(-ie laavizier pentru ea salariatii institufiei st ia cunostintf, deeveniment, te duee eu gtndul mai eurind la o p<strong>ro</strong>movare deeitla o eoneediere. Iatf, tertul ei tradus ln <strong>ro</strong>mfin6te:"NoeJ Bernard, Director al DepartantentuluiRomdnesc al Eu<strong>ro</strong>pei Libere dtn aprilie 1955, a contrtbuttintr-o mare masura la activitatea acestet organizafii.Talentu] sau deosebit pentru jurnalismuJ radiofonic,dev,otamentul, competenla si capacitatea de a obtine depltnacooperar€ a colegilor sdi pentru atingerea Ltnet eftcientemaxttne. menta multrumtile gi respectul nostru constant
Radio{ontce pentru a intra intr-un alt cimp de actiuttate,.insotit de cele mat stnc€re urari de succes continuu, di;partea noastra, [)in fericire, l-am conuins sa lucreze incontinuare pentru Radto Eu<strong>ro</strong>pa rihera in calitate de,colaborator al p<strong>ro</strong>gramului <strong>ro</strong>mdnesc, dtn ora$ul in care se'ua stabili, si it' vom urmari cariera cu tnteres, gata in orjcemoment sa con.firmam in scris increderea pe care i-o purtantatit ca per-coana cit si ca director de radio".$i tntr-adev&r, tn anii urmf,tori, iloel a eontinuatcolaborarea cu Eu<strong>ro</strong>pa Libera, trimittnd corespondeute din toatecolturile lumii unde s-a aflat ca Fspcter aI agenf.iei de rtiriRadio Press International, fondati de el sub egida Coneerauluiradiofonie prezidat de Peter Straus. Ilespre aetivitatea lui ll[oella Radio Presq vorbegte eel mai eloevent serisoarea prin carePeter Straus avea se cornuniee pleearea lui din aceastaoqganizaiie tase ani mai ttrziu. Redau tertul ei tn tradueenedin limba enflezn:uNu se intimpla des sa ai ocazia ta-ti iei ranta-sbun de la un om cu cah'tafile personale ,si p<strong>ro</strong>lestonale uniceFl€ care le poseda Noel Bernard.O trecere in revista a actir,,t'tati' lui Noel la Radi,tPress Internattonal relev?d o lista imprest'onanta de realnariEl a fost seful Operattlor lnternationale RP/, ilttre 1959 si1965. Sub conducerea Fi indrumarea sa 3'urnalistic&,relatarile evenimentelor internationaJe transmtse deorganeatta noastra au cistlgnt aprecierea tuturar reteleJor deradto. Frecventele sale 'homhe" din reJatarile asupra9www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
10€v€nim€ntelor m4iore din Eu<strong>ro</strong>pa $i Asia, dtn 1959 pina itt.1965. de la avortata intilntre la nivel inatt de la Paris,pind la alegerea noului Papa si la .razboiul indo-pakt'stanezpentru Kashmir. reprezinta o performantd unica indomentul reportarfulut. Daca ar fi sa Juam in constderatienumal'succesele sale'de pe teren",ci Noel s-ar af/a la celmai inalt nivel al p<strong>ro</strong>fesiuna' saleDar despre Noel se poate spune mult mai mult.Dtn w'sul Jui s-a nascut Radio .kess International. El a ct'eat,a p<strong>ro</strong>iectat si a supraveghtat tnstalarea sedtului RPI de laLondra,' eJ a obtinut ctrcuttele internatlonale foJosite decorespondenta nostri, eJ a indrunzat actiuitatea zilntca aace-ctor corespondenti; pe scurt, Noe! Eernard a resctis cartea.f urn a lt -snt ul ui eJec tran ic.Activitatea radiofonica Si ziaristica, in nzoddeo-cebtt, au fost slu.l)'te.de Noel Bernard in mod stralucit [/non? en€rgr'c $i cu vtziune, integru si inteltgent. Noel Eernar,lintrune.cte cele mat alese calttail ale p<strong>ro</strong>t'est'Ltnil' sa/e".Coneeptiile politiee gi morale ale lui Noel stnt perfeetilustrate de atitudinea pe Gare a adoptat-o tn timpul revolutieidin Ungaria, ln 1956, gi fa6 de ataeul asupra ambasadeinomine de la Benna', ln aeelaSi an. lloel susiinea er Eu<strong>ro</strong>paLibera Drr are dreptul moral de a lodemna populatia Ungariei Ialuptf, gi rezistenti, attta timp elt gtie foarte biue ee nimeni nuva iaterveni, eu rrIna ln mfni, pentru a o sprijini. De-a lungulanilor, l-am auzit de multe ori repetind aeeeaqi ldee lamie<strong>ro</strong>fonul Eu<strong>ro</strong>pei Libere, referitor la evenimentele dinwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Rmnrri8, 'llci nu avem dreptul mml de a vf, da dumneavoastri,sfaturi, Ie spunea adesea Noel aseulffittril* lui, de ,,reme csnumai dumneavoastri ve[i trage conseeintele faptelorrespeetive." Iu privinta ataeului de l,a Berua, degi necunoEteacaraeterul antieomunist al aetirrnii Oi tntelegea perfeet dorintaeelor care l-au comis de a emtribui la eliberar.ea Rm&uiei,Illoel era de pf,rere ei violarea teritoriului unui stat suveran,fie el pi totalitir, tlf,mlne uD aet eondamnabil. Aeeste prineipiip<strong>ro</strong>fund morale gi demoeratiee au fost rseuDoseute, eltiva animai tirziu, de Dorra eonducere amerieant a Eu<strong>ro</strong>pei Libere, c&re11l-a numit din uou director ln priuivara Iui 1g66.:lriRevenit la Mtnehen, Noel a constatat eu surprindere c&p<strong>ro</strong>eentul aseulterii Eu<strong>ro</strong>pei Libere, voeii Amerieii qi BBC -ului,era cam aeela$i; ceea ee I-a intrigat foarte mult. Nu-gi puteaexpliea eum este posibil ca rrn post de radio ea Eu<strong>ro</strong>pa Libera,cu 12 ore de emisie pe zi, st lntruneasci aeelagi numer deaseultetori ea alte posturi eare nu emit deeit una sau doui orepe zi. P<strong>ro</strong>blema l-a preoeupat intens Sl tn perioada respeetive,niei un vizitator din tara Err a scipat de o chestionaream&nunlim pe aceasti temf,. 'Aseultafi Eu<strong>ro</strong>pa Libera? Maiaseultaf.i qi alte posturi stri.ine? cit timp ll aseultati pefieeare? In ce seop? Preferali o anumitf, emisiune?".il^In cele din urmf,, iloel a ajuns Ia eoneluzia ci, de fapt,:iEu<strong>ro</strong>pa Libem era mult mai aseultatd deeit eelelalte posturi deradio stfiine rn timba nomtn&, iar eifnele mai muh sau maiputin egale pe caFe le indieau eondqiele efectuate se datoraufaplului ca aseultf,torii Du aveau destula lneredere ln noi gi newww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
4uverificau, pentru eonformitate, eu Voeea Amerieii sau BBC. Diuacel moment, Noel a stabilit, ca prioritate numerul unu aemisiunilor noastre, obieetivitaiea. Prineipiul, pe care l-arespeetat cu sfintenie pina la sfi<strong>ro</strong>it, a fct urmetorul: daeiavea la dispozitie doui otiri sau douf, materiale - unulavatanlx iar altul dezavautajos pentru oeeident - qi din lipsede spatiu nu putea s{ trausmiti deeit unul dintre ele, Ilfoel ilalegea invariabil pe cel dezavantajos. Motivul era iocmaipf,strapea unei totale obieetivitf,ti. Rezultatele nu au tntirziatse apamr dupe un aD, aseultarea Eu<strong>ro</strong>pei Libere s-a dublat, iar@7dupa doi ani a ajuns ap<strong>ro</strong>ape se se tripleze, tnregistriud astfelrrD Fecord unie ln istoria pctului nm.stru de radio ?o ti-p,credibilitatea pe care De-am cigtigat-o la rscultetori a atins un^Iasemerea trad, incit afirmatia: 'A spus Eu<strong>ro</strong>pa Liberi, adevenit literi de lege, iar postul de radio, instanfa suprema. inmaterie de infqmatie cceete. e zilele invaziei sovietiee dincehoslovaeia, in august 1968, aparatele de rad.io din telerriziunef+i de la Radio Bueuregti erau puse pe Eu<strong>ro</strong>pa Libem. Redaetoriide la Aetualioti aseultau Etirile transmise gi erau ferieiti eaau gi ei la lndemini depeqele respective, peutru a le puteadifuza tn telejurnale. Iar Radio Bueureqti i+i lntoemeabuletinele de gtiri dupa buletinele Eu<strong>ro</strong>pei Libere. Un eunoseut,pe care evenimentele l-au prins pe litoralul <strong>ro</strong>minesc, lrcvesteaei mmenii aseultau pe pla.in radiml. Turigtii, eehi nai ares,Yeneau la ei gi tl rugau sf, le traducn. 1a1 diseutia se purta ramaga: -Ile unde $tii?" "A spus Eu<strong>ro</strong>pa Liberfi."tluPrimul obieetiv al lui iloel a fost deei obieetivitatea. pewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
13urma' a fct preocupat ea p<strong>ro</strong>gramele noastre sf, mspunda'nevoilor ecentiale ale unor eategorii cit mai talgi de ascultttori.t-In primul rtnd nevoii de infonmare.'[n privinta asta, <strong>ro</strong>lulprineipal a revenit redaetiei de gtiri, Ile Gare lU"u{ eonsidenat-o..ttntotdeaunacentrul vital al postului. Fiind eea mai aseultatf,,^41)Iemisiune gi avtnd la dispozitie eel mai mare Dumar de minute,lloel eont<strong>ro</strong>la eu atentie mariE attt eontinutul ett qi strueturabuletinelor de stiri gi insista ca informatiile imlrcrtante sa fiedifuzate ett mai repede posibil. C.a oriee ziarist crr meseria ir$,lnge' Noel avea un simt special aI momentului, al aetualitf,tii.$eful seetiei de gtiri a fost, vreme de B0 de ani, MihaiCismar.eseu, alias Radu Gmun. Sau, eum Li spuneam cu totii,MiB'e. In 1980, el a devenit direetor a{iunct, iar dupe moarteaIui Noel, direetor al departamentului <strong>ro</strong>minese. un an maitlrziu, in ianuarie 1983, lneeta gi el din viat[, rapus de aeeeapibmla necrutitmre ea gi iloet. M-am dus sa-I vtd la spital,unde-gi tr.{ia ultimele zile. La despargine, m-a lmbrati$at +i,printr.e hohote de plins, ui-a spus: 'Tu gtii, Imna. Ei ne-auomorit; $i pe lloel Si pe mine.'Nu aveam si-l mai ved nieiodate.Mike era o adevirata eneielopedie ambulanti. lUu-mirmintese ea rrreodati ciaeya se-i fi pus o rntrebare la eare sinu ptie se tihspunda. se intimpla uneori sa aibt un lapsus;atmei, intrebarea rrespeetive tl obceda intr-o aseperrea mesuratneit nu-gi gesea linigtea. lle trezeam elndva, rn crsul serii, euun telefm. de la MiB.e caFe ne anunta triumfatu: 'Am gasit,mi-am adus amintef'rCel ttrziu la gapte jumatate dimineala, Mihe era tn,l$www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
edaeiie. Paref, tI ved gi aeum tn fata oehilor, risfoind teaneulde gtiri (tn Iimba englezi) venite rn eur-sul noptii, fera maearse-gi dezbraee nelipsitul lui fulgarin gi cont<strong>ro</strong>lind daca celemai importante fuseseri, difuzate, lloel, care yenea gi eldevreme la redaetie, ll gasea de eele mai multe ori pe Mike dejaaeolo. De obieei, suDa din bi<strong>ro</strong>ul lui gi-t lntreba daea eutare saucutare qtire fusese data pe post. Lui Mihe i se parea ei gtirile14respeetive sint atit de importante tnelt era de la sine inteles ehfuseseri difuzate. fnehizind telefonul eu Noel, tgi lua eapul tnmiini gi erelama contraria& 'Auzi, auzi mii ce pmte sa Detntrebe t ?ntr-o zi o si ajunge sf, se inteneseze daei s-a datgtirea eu impugearea lui Ceaugescu'. Bizar& premoni[ie!Noel tl aprecia ln mod deosebit pe geful gtirilor, tlIL,respecta pi tinea la el ca I,a un veehi amie. Mihe igi formase oeultrrra generala ertraordinar de bogata, era un jurist de primamintr, arrea o eultum politiea yasti gi o nane erperientf, deradio. Era ertrem de muneitor gi eongtiineios, informat ptnn ineele mai miei aminunte gi nuante asupra actualittrtiiinternationale gi <strong>ro</strong>minetti, era lnzestrat crr o nemorie ieritadin eomun $i, la fel ea Noel, dispunea de o ealitate rari: gtia tndetaliu tot ce aleituia emisiunile zilniee; nimie nu-i scepa.Ceea ee pentru direetorul unui post de radio, mai ales pentruunul ea al nostru, mi se pare un atribut esential.?n eiuda eonpetentei p<strong>ro</strong>fesioaale 9i eulturii saleeneielopedice, peutru GaFe se bueura de un m&r'e nespect dinIpartea tutu<strong>ro</strong>r eolegilor, Mihe era mai mult deett modesfi eraun timid. Se tnnqea pine tn vtrful urechilm la eel mai miewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
ajuns violette redaetor la Radio Magazin. Anumite tradueeri,ale ei au devenit antolqgiee ln istoria umoristiei a Eu<strong>ro</strong>pei'Libere. un texl cu care rn-am dus o data la Mihe se referea Iadeseoperirea, tn Uaiunea Sovietiea, a rrnor g<strong>ro</strong>pi cornuDe, ln earefuseser.l gesite memintele unui rtrare numir de vietime alete<strong>ro</strong>rii staliniste.'scheletele eopiilor, eeria Violette, erau preafragile $i nu au suppavietuil'Umor maeabru involuntar. Mi-lamintese pe lllike, stinjenit la culme.Loetiitorut ld era p<strong>ro</strong>fesorul Gheorghe Drrghineeseu, 9iel un om de o vasti eultum. Speeialitf,tile sale erau fmrte16decebite - firiee, matematica, filologie - dar eompeten[a luiriminea nedezmintite. Fusese pe vremuri p<strong>ro</strong>fesor Ia:iii:iUniversitatea Charlottenburg!, din Berlin, de unde pi apelativulcu eare i se adresau eolegii mai tineri: *Ilonn'P<strong>ro</strong>fesor." Era untip de bonm muealit qi un minunat povestitor. Aneedota luipreferati, Ire Gane o istorisea cu o neobcira plaeere fiecf,ruinou yenit, devenise intre timp legendare. In seara de 17septembrie 1961, "Domu' P<strong>ro</strong>fesor" era de servieiu. Redaeta eade obieei buletinele de gtiri. Seeretarul general al llatiunilorUnite, Dag HammarsB.flrld, se afla tn misiune tn Afriea. Peteleimprimator a venit o telegramf, de presf, care anuntaplecarea sa de la L6opoldrille (f,inshasa de ari) spre Rodezia deNord.Fiind dornie sa-gi iaformeze aseultatorii ctt mai p<strong>ro</strong>mpt,Iui Dmghincescu, i-a venit o idee ntstrugniei: si caleuleze oraaterizarii avionului $i si dea pe post gtirea sosirii Secretaruluigeneral ONU ln Rodezia, lnainte ea agenfiile de pre6a sa apucewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
e-o transmitf,. f,is oi feeu[. La ora respeetiv&, feri ca pe.teleimprimatc sf, fi venit o gtire ln aeeet sens, crainieul de'sedciu anrrntra sosirea lui llag llammlrs.iold tn Rodezia. I),omn'Pnofesm.iubila; batuse riee rccq.d tn rmterie de p<strong>ro</strong>mptitudine.Putin mai tirzlu s-au trezit 9i agentiile de presf,: ele eomunieaulnsi au sosirea ln Rodezia, ci pmbugirea avionului gi moartealui Dag HammarsB.jold tntr-un tragie aeeident. De atunei,17Ilomn' p<strong>ro</strong>fesor a renuntat la astfel aYnitiative gi a ahandmat4pentru totdearn a crrrsa pnmpituditrii eu teleimprimatorul.fnainte de a mr despf,rfi de redaetia de gtiri - o fae greudupa eum vedeli - raeau sa mai nmintesc ea aiei gi-au feeutIIueenieia, eu Mike gi eu Domn' p<strong>ro</strong>fesor, tinerii, pe atunei,Johannes Aker (Mireea loanid), Mireea vasiliu gi gerban Deqliu(Iou Dineseu), aeesta din urma devenit lntre timp redaetor laVocea Americii; toti trei, demni urmaqi ai p<strong>ro</strong>fesorilor lor.un <strong>ro</strong>l de prima impontantf, tn struetura emisiunilorEu<strong>ro</strong>pei Libere revenea gi p<strong>ro</strong>gramului politie, gindit ea un bloede relrcrhje gi comentarii asupra evenimentelor internalionale,dar eare se desehidea zilnie, Ile \rrerrea aoeea, cu un editorial peteme <strong>ro</strong>m0.negti pi eontinua cu o revista a presei internationale,rcedaetati riluic de Mihai Cismtnescu, ulteritr, ln p<strong>ro</strong>grameleEu<strong>ro</strong>pei Libere a fost int<strong>ro</strong>dusi Aetualitatea RomineasGi, - Golcare a inaugurat-o a fost Preda Buneseu - la lneeput oemisiune modestt de numai un sfert de ori. Drrpa moartea luiPreda, 'Aetualitatea' a fost preluati. de Emil Georgeseu qitransformati lntr-o emisiune de sine stitf,tmre (de BE deminute). Atunei s-a Fenunlat la editorialul pe teme <strong>ro</strong>m&neptiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
din prqgramul politie, eare a devenit erelusiv o emisiune depolitied internationala, heheiati eu revista presei,Prezentatorul p<strong>ro</strong>gramului politie a fost, vreme de vreo20 de rri, Ion Megureanu. Nu era rude niei eu eel de la SRI, nieicrr yFeun altul, pentru bunul motiv cf, aeesta era dmr unpseudouim. llumele lui adevi.rat era lon Popa; Iani pentrufamilie 9i prietenii apnopiati; Popicu, pentru eolegi Ziarist dep<strong>ro</strong>fesie - lnainte de mzboi fusese rcdaetor-gef al eotidianuluicuviutul - se bucura de o mare popularitate printne aseulEtori.Era ua tip <strong>ro</strong>mantie, un gazetar demoerat de faeture veehe gide stil latin, spFe demebire de pilda de lloel, prin ercelentntipul de jurnalist anglo-sa<strong>ro</strong>n, rigurc, sintetic ai strict la18obieet. ilumele lui lon Magureantr era legat indisolubil depnqgramul 1lolitie.tot-oo fel, se pcte spune ce Si-au cr.eatreeip<strong>ro</strong>e eelebritatea. Prezenttrile lui Popieu epau direete, ealde,Ioriginale gi adesea pline de florieele. EIe debutau invariabil eu'dragi prieteni'. Cind ineepea sa depene amintiri qi s[ selanseze in divagafii care yeneau ln contradietie eu insigina0ura ppogranului, Noel ti tf,ia pasaje tntregi, ceea ce tlsupara foarte tare;eci Popieu pe aeestea Ie eonsidera eele maivalo<strong>ro</strong>ase. ilu era vorba de cenzura, dar Noel nu voia eaprezentarea sf, se d.iluere gi, pria iudeptrtarea de subieet giobieet, sa piarde diu aeuitate gi tn ultima instanfa din impaet.Cu toate astea, tl apreeia mult pe Iani - Noel a+a ti spunea -atit ea ziarist cit gi ca om. Popicu era intr-adeyar unpr.ofesiouist talentat, cu multt imaginatie - pmte chiar preamulta - li un personaj deosebit de pitorese. Avea tnfitisareawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
unui bunie sfatos, ehi"ar Ia 50 de ani, destul de scund, <strong>ro</strong>tofei;cu parul alb li sprlneene stufoasg orieind bueu<strong>ro</strong>s s{ stea Iataifas gi se vorbeasce rD pilde. Mi-I amintese ieqind uneori diabi<strong>ro</strong>ul lui lloel, tneins gi <strong>ro</strong>gu la fatt, dupe ""Tdispute..p<strong>ro</strong>fesionala, care nu avea lnse niciodata urmf,ri. Dovadapretuirii de care se bueura stf, ln faptul ee Popieu a fosttitularul prqgranElui politie pina chd a iegit la pensie, ta1978.Alaturi de eL cotabffa la aeeastt emisiune gi vladimirIoneseu, un adevf,rat senior, ale ef,rui eomentarii, perfeettnehqgate gi miuutic documentate, atestau formatia sa deziarist p<strong>ro</strong>fesionist. Totul era distins la aeest domn aIeondeiului: tiauta dreaph la peste 70 de ani, silueta tnaltt 9isub[ire, timplele grizonate, vestimentalia irep<strong>ro</strong>qabila - nuvenea nieiodata la r.edaetie fam haina gi eravatf, - vebir'eaele'gante, diseretia, atitudinea fatt de eolegi. Vladimir Ioneseuayea obiceiul si foloeeasci ln comentariile sale perfeetulsimplu, ceea ce i-a jueat odatf, o festf, rf,masi de pomintr.Yorbind la micr.ofonul pr€panului politie despre conferin[aiirilor danubiene, Vladimir loneseu a rrctit eu eleganta +ifireseul eane-i erarr attt de earacteristicer *Cmferinta Frilorduu0.rene fu tutelatf,..."Tot din echipa de atunei a p<strong>ro</strong>gramului politie feeeauparte Constantin Yulean li lon Haralamb, un personaj pitorese,scors parca direet din caragiale. clnd tgi eitea comentariile peteme r.ominegti se tnfierbinta attt de tare, lnett lneepea sf, tipeln mie<strong>ro</strong>fonul pe care tl umplm de salive: 'C,eaugeseule, pune19www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
nurechea la pemintul tarii gi aseulte durerile trrcporului."Mai eolaborau Preda Buneseu gi oetavian vuia, alias'Lueian l,ogr. Preda era a{iunetul gi. prietenul rui Noel. Fiu alpietorului Marius Bunescu, Preda poseda ealit*tile gi ealitateaspeeifiee iltelectualului democrat din Rominia interbelien. Untip inteligent" dispunind de o eultum generalt qi politiei solida,cu o judeeaE cl,am pi direett, integru, diseret modest gi bltnd,p<strong>ro</strong>fund IeaI si oaest, Preda a reprezentat lntotdeauna pentruNoel un suport ertrem de pretios.tn afara preocuptrilor p<strong>ro</strong>fesionale, cei doi mai aveau incomuD pasiunea pentru muiei: ne tntilaeam adesea la operi piIeoneerte. Cu mine, P?eda ImperEgea interesul pi reeeptivitateapentm parapsihdge p dctrinde ezdcrice, lSa fie cre, lntradevarceva dineolo? - Dn intrch el din and in ciDd lns4induTi euvintelede aeel ineonfundabil ris-tuse care-i era atit de caraeteristie.'Lasi ef,-ti dau eu de gtire ctnd ajung acolo". *Ah, preda,terminf, eu p<strong>ro</strong>stiile!",El insa a tinut eu tot dinadinsul si dovedeasca ca nuerau p<strong>ro</strong>stii gi ei se tine, ea intotdeauna, de euvlut'in toamnaIui 197b, a lneetat din viatt in urma unui stop eardiae, iareiteva siptimtni mai $rziu 'mi-a dat de $tire", pe etnd maaflam lmpreunt eu iloel la operf,: aeolo unde, in decur.sul rnilor,ne intllnisem de atitea ori eu prietenul nostru drag. io ""*"uaceea am triit amtndoi o e4rerienfi atit de reseolitoare - abiaflatunei am tnteles lntr-adever sensul povestirilor lui MineeaEliade,'La figenei" - lnett Noel, ?are a fost toatf, viaia lui unagnoetie, avea si-mi repete pe patul de morte cuvinele luiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
21Preda: "Daea exisE ceva dineolo, am sf,-ti dau un semn." $i sase [ini, la rtndul lui, de eurlnt.?mi eer iertare dac& am intrat pe un tf,rim undeconvingerile nu pot fi argumentate conform logieii stiintifiee.lliei nu-mi p<strong>ro</strong>pun a$ttfU se cmving pe cineva. S-ar putea'4lns{ ea unii dintre dumneavoastnf, st fie reeeptivi la astfel detr&iri $i sa h@leaga semnificatia lor.fICa un om prudent qi preeaut ce era, Preda se dusese eunumai douf, luni inainte de a muri la un eont<strong>ro</strong>l medieal.Iloetorul il asigurase ei este perfeet sinf,tos.Moartea l-a surprins singur, ln apartamentul lui, Ia unsfirgil de stptrmina. Noi ayearn sf, aflam g<strong>ro</strong>azniea veste abiaIuni Ia prine Am fost p<strong>ro</strong>fund +oeti. NoeI nu-$i putea reveni:pentru el a Insemnat o pierdere ireparabile, resimtitt dure<strong>ro</strong>spina la sfirgitul vietii.'in plus, toate eireumstantele deeesuluiau avut ceya straniu. Poate ci Du vom afla nieiodatd., cucertitudine, daee a fmt mmrte naturala sau asasinat: dar1gindul eontiaui s6 Ea Ermf,reasca gi azi; sau 1rcate mai alesazi, dupa ee h anii B0 alti trei direetori Si-au pierdut viata intmprejureri atit de asemf,nitmrerlneit eoineidenta devinestranie.Am pomenit putin mai sus de Oetavian Vuia pesteamintirea ei.ruia nu aS yrea sl tree ftre se spun eitevacuvinte. Un m decebit de eult +i bine pFegitit, pnofeem defilmofie, crr uD temperament de ardelean domol, mai putinfleut peutru radio deett pentru catedra, eireia dealtfel i-ani.mas eredineic p'edindu-gi cursuriEe paralel eu aetivitateawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
adiofouici. oetavian vuia lntrunea 9i caliteli uorale,pre[ioase. Era foarte corect, integru, leal gi, ln ciuda aparenfei2.de slebieiuns c[ei era blind qi sfetcrplf,eindu-i sa se I .'gease& Iavorba, avea curajul p<strong>ro</strong>priilor opinii, eapaeitatea de a luahotariri jud.ieimserchiar daea nu htotdeauna 1rcpulane, gi nufunetriona emfcm prineipiului: '$pd teiat sabia nu-l taie';)1[Cdimpotrivf,, ca redaetm, reprezentant de sindieat (a fmt alesani de-a rindul ln aeeastt funetie) sau mai tirziurca adjunet allui tloel, a dovedit cu oonseeventt ea are gira spinfirii.Este poate loeul sf, spu ci NoeI Du a fost lnlotdeauna lafel de nor.or(s cu a(iunetii lui. Dupe ce a reyenit l,a dirreetiaEur.opei Libere, eu Pr.eda Buneseu ea director adjunet, Noel avrut si-l numeasce in funefia de direetor asistent pe MihatCismareseu pe eare-l euno,gtea de mult gi il apreeia - a$a cumarn spus - tn mod deosebil Cum intriganti pi tmgetori de sforise gesesc peste tot din abundenti, nici redaetia noastri nu afost scutite de astfel de speeimene; ba aS spune chiar ei, intr-oanumita perioada, a lntrunit o eoleeiie destul de frumuqia. CeImai subtil +i rafinat a fost de departe Aristide Buritianu alias$tefan Aldea, un tip inteligent gi eult, bun condeier, fortepopular [a mie<strong>ro</strong>fonul Radio Magazinului, spiritual gi cu olimba extrem de ascutite. Diplomat de eariert pina la venireacomuni$tilor La putere tn Rominia, uu s-a dezmintit niei mai,\departe. Ineuma pi tregea itele eu atita tndeminare $i talent,tncit vietimele ti etdeau fera greg in plasi spre eopiosul siu1amuzement. Mt simt datoare sa preeizez etr aeesta era de obieeiunieul siu scop.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
nf-p*ooe cu Geoqge Cionaneseu (Gheorghe Timofte), a ,neugit si-l emvinga pe Mihe ca ar fi sub demnitatea lui saaeeepte se devina a(iunetul lui Noel 9i tuen ln urma lui Preda.In eonseeintre., Illihe a refwat gi a rf,mas ln eontinuare leful,gtirilor. In sehimb, George Cioranescu a aeceptat, spre uimirealui Mif,.e gi lneintarea lui Burilianu care-;i ridea ln barba,gtDdindu-se p<strong>ro</strong>babil ea-i va veni rtndul Si lui Ciomneseu si-icade in plasi. Ceea ee s-a gi tntimplat eu numai etliva ani maitirziu.fn vara lui l9?0, postul de radio fiind ln erizf, decrainiei, Noel I-a adus cu rrn eoutraet temporar pe actorul HaryBaranga (ramas de curind ia oeeident), fiul euuoseutuluidramaturg Aurel Baranga, un privilegiat al nomenelaturiicomuniste. Aeeasti colaborare a reprezentat preter t.ulI11declangf,rii unei adevf,rate eampanii cmtr:a lui Noel, pe ideeactr, iatf,, aduee la Eu<strong>ro</strong>pa Libem fiii unor eomunigti notorii.Respunsul lui iloel a fci ei nu-l interreseazl eine este gi cefaee Baranga-tatil, ci numai Baranga-fiul. AItfeI, ar insemnasi etdem gi aoi tn pieatul eomuni$tilor eare peeetluiese soartacopiilor tn fuuetie de originea soeiala, aetivitatea sau optiuneapolitiee a periatilor. *Daci. aveti, deei, ceva de spus tmpotrivalui Hary Baranga per.sonal, sint gata sa vt ascult". lllu a fostadus niei un rrgErnent eontra lui Eary, dar campania acontinuat. Inutil de preeizat ci ln fruntea ei se afla Burilianu(Pinti, eum li spuneau eei mai ap<strong>ro</strong>piafi), eare-i mlnuia pe tofi,pFeDuIIr pipu$artrl marionetele. Cu asta nu vneau se ercluddeloe posibilitatea ct din umbrr mai aetionau gi alte interese,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
24ale unei institutii bine cunoseute 9i dragt Douf, tutu<strong>ro</strong>r. Ba stndchiar convinsf, de aeest lueru. Altii erau insa agentii ei; Pintiera un 'independent", care daei le-a clntat ln struni a fieut-ofera +tirea sau voia lui.Burilianu l-a emvins pe Cimeneseu si-gi dea demisia,fiind amindoi siguri ef, amerieanii ru o vc primi nieiodattr,dar ed Noel in schimb va iegi din afaeerea asta erm mototolit.Ce nu ptiau ei este ei directia amerieanf, era p<strong>ro</strong>fundnemulr,umita de aetivitatea 9i mai ales de atitudinea luiCior&nescu, ca membru al direeiiei <strong>ro</strong>mtnesti, astfel ineitdemisia lui a fost primite nu numai in eea mai mare graba, darehiar eu satisfaetie. Ulterior, Ciontnescu a regretat gestul eamneeugetat gi a reeups la tot felul de ehiehitre avoeitegti pentrua dovedi et, de fapt, eI nu-;i deduse demisia deeit din funetiade direetor adjuuct, Bu +i din eea de redaetor. fn eiudaIinsistenlelor lui Noel ea demisia lui Cioraneseu sa fie ignorattr,amerieanii niei tr-au rrut si audi. Pentru ei, pleearea lui epa oocazie nesperati fi nu voiau eu niei un pref s-o seape din mina.Refuzul lor a fost eatqorie. Ciortneseu a dat atunei radioul lnJudeeate. A urmat un p<strong>ro</strong>ces lung pe care I-a cigtigat, obtinludo sum[ Erarre de bani gi fiind EaDgqFt tn seefia de doeumentare,de unde a Oi ie+it la pensie. Partea bizar.i a afaeerii este ctCiomneseu gi eei ap<strong>ro</strong>piati lui au rimas ferm convingi ettndeparhtea lui din radio a fct opera lui Nel, pe cane l-aueousiderat de atunei tneolo eel mai rnare dugman. ilu puteau fimai departe de adevir. Ceci lloel a foot singurul care I-aspri$nit pi s-a luptat efectiv eu eondueerea rmerieane pentruwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
menirea lui.'iloel i-a luat lntotdeauna rperarea: in fa[a directieiatnerieane, cu eare nu odata a anut.p<strong>ro</strong>bleme din cauza lui, atolegilor sau a uDor aseulletori neuultumifi. D,e eile ori veneacineva crr sugestia de ! se aeorda un spatiu mai restrlnsemisiunilor muziealg NoeI refuza eategorie. El le eonsideraesentiale. Tinerii, spuDea eL rl aseulta eu evlavie pe Cornel. Or,stind cu ureehea lipitr de aparat, ea nu cumva sa piarde ceya,mai prind flra se vreai buletinul de qtiri dinainteaMet<strong>ro</strong>nomului, pe cel de dupi eI, poale gi elteva frinturi dintr-oalte emisiune, devenind lneetul cu lneetul ascultf,torii noptri.Aeest rationament gi-a dovedit, ln timp, justetea.Dupa moartea lui Cornel, elevii din Rominia i-au lnseriscu briceagul, numele pe bauei, iar la mormintul tui - urna euceDu$a sa a fost dusa h Boma.nia qi rngi<strong>ro</strong>pata lntr-un eimitirdin Bueuregti - era un adevirat pelerinej eu flori, lumtutri gielnteee pop; li asta ln pline perioadt ceaugeseu. Performantalui cornel chiriae a fct uniee rD istcia unui pct de radio€u<strong>ro</strong>peau capaeitatea lui & a eapa o rnrse uria+f de aseultetori -nu ered et lntre t969 9i 1975 a eristat vFerrn $nf,r amator demuziei pop, ln Romtnia, care se Du se fi nuutrrat printre ei -pentru eare devenise un adevirat idol. Si au doar rn Rominia.%rPrimea scrisori din toati lumea, de ta theri care nu tnfelegeauo ioti <strong>ro</strong>miaegte, dar ti ascultau p<strong>ro</strong>gpamul pentru ei -Eprrnearr ei - Ia niei un alt post de radio nu pot gtsi unul atttde bun. Este adeyerat ei muzica era pa.siunea, era viata lui. t$ipetreeea ap<strong>ro</strong>ape tot timpul aseulttnd mu,iet +i eitind revisteTwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
de speeialitate. cornel era o aderarati eneielopedie pop, dublatide o voee ealda gi de o prezeDta radiofoniel cueeritoare, rn careardea un foc sacru. Daci ll urmireai eu elt drag se aplecatsupra mie<strong>ro</strong>fonului, aveai impresia cr-gi tmbretileazf,aseultatorii, ce-i lnvf,luie tn ztmbetul lui plin de etldur&:simfeai ee-i iubegte.Cornel avea un temperament ertrem de impulsiv - de Iatrn orn GaDe ardea cu o asernenea ineandeoeenif,, niei nu teputeai agtepta la o eomportare rationala oi eehilibrati. NoeI iIapreeia 9i fl admira atlt de mult din punct de vederepufesimal, incit ti treeea eu yederea divense acte de indiscipline27sau iegiri violente. Era.perfeet eongtient de valoarea lui CornelIgi obilnuia se sputra: 1iI De-a adus tineretul". S-a tuttmplat demai multe ori, ea lu rrFrna rrnor acte neeqgetate, Cornel s* aibaasemenea prtobleme eu autoritetile gernatre ori eu direcliaamerieani a Eu<strong>ro</strong>pei Libere, inelt se fie pe punetul de a fi dattafam din Germania gi, rupectiv, din radio De fieeare dattrtloel i-a luat apararea, de parea ar fi fost vorba de p<strong>ro</strong>priul sf,ufiu, Si l-a seos din lneureituri, Cornel ti era p<strong>ro</strong>fundrecrrt<strong>ro</strong>sef,tor gi tinea atit de mult la eI lnelt, ehiar atunei cind,sub imperiul unui aoces de furie, tmpnhgtia fulgere la adresatutu<strong>ro</strong>r colqgilon pentru iloel nu avea deeit euvinte bune. Nu seputea tmpf,eq*,tns{veu ideea et un meloman ca NoeI nu are nieio afinitate cu muziea pop. lloel aseulta cu Elare plecereformatia Beatles, dar ln rest aceet gen muzieal nu-i spuneamare lueru. Cornel yenea uneori la noi rcasi, lnarmat cuultimele tnrqgistrtri pop 9i tl punea pe iloel st le aseulte,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
fierplicindu-i-Ie plin de ribdare pedagqief, 9i rneeneiud se-l .eonvinga de valoarea lor. Nu a reugit. G sehimb, tl eonldnsesede mult de p<strong>ro</strong>pria-i raloare..z-/' .JTMoartea lui Cornel, de o ertreme violentt gi. eruzitne, avenit ca un trf,znet din eer senin. Ttnf,rul Mario G<strong>ro</strong>pp, eiruiacornel ti deduse se bea gi sf, minlnce la un nestaurant dinSehwabing!, iar apoi- dupf, DArturisirea criminalului - tidaduse banii pe cane-i avea asupra sa, nu a ezitat str-i ia giviala, tmpltnttndu-i eutitul tn fieat, de mai multe ori. Ile ee? Eadevf,rat: Mario Grrpp, de$i tn vlrstf, de numai 17 ani, aveaeazier la potritia eriminala din Munehen. ulteri(x, ayea sf, sedovedeasea reeidivist ln materie de violenia oi rnef,leare alegilor; nu $i de erima. De ce l-a omorit pe Cornel? tlu euaogteaeI, oare, diferenta dintre jaf Oi asasinat, ln oe privegte rigorilelegii? Greu de erezut. Dupe crrm e greu de crezut ef, einevaomoard fam nici un mobil. Daef, Du rurnva a fmt platit inaeest scop. Este o supocifie tn spijinul eireia vin intreagaaetivitate a lui C.mel la mierdout Eurryei tibere, popularitatealui unief, in rindurile tineretului din Rominia, nemultumireap<strong>ro</strong>funde a rqgimului de la Bucuregti, ca gi seleetivitatea, eelputin bizarf,, cu care moartea *i-a ales vietimele lndepartamen tul rrmi.nese.Nu weau se sputr ef, au au eristat gi azuri tragiee, darnatum.le, dineolo de ciee banuiala. ilu-l pot uita pe colegulrreu, erainieul Andrei Danga alias Mircea Jianu, trDpnofesionist talentat pi rm (xn intqru, caFe a refuzat, pur gisimplu, sa-gi trateze uleerul stomaeal de eare suferea, dorindwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
parcfi se se sinueida. Insistentele medieilor, ale colegilor gi alelui Noel eare I-a chemat Ia el, lneercind sf,-l cmvinga sfi seopeFeze, au fct toate zadarniee. Depresiunea psihiea, carepEsese steptnine pe Andrei, era mai tare dectt noi sau deettratiunea. Luui de-a rlndul, iaainte de a veni la redae0ie, Andreise dueea la dctc st-i faei transfuzii de slnge. Avea mereunhemoragii, iar anemia se aeeentua pe zi ee treeea. dunsese sf,se dea pe fa[{ eu fond de ten, ea noi se nu vedem ee obrazul luie alb ea varul. Ltr-o noapte, a fost dus eu salvarea la spital.Era prea tirziu; uleer perforat, peritonitf,, septieemie. A lneetatdin viaff, la numai 43 de ani, ln aprilie 1978. Multr yFemedupa aceea, de cite ori eiteam +tirile Ia mie<strong>ro</strong>fou, ayeamsenzalia inem.fundabila ei. cineva stf, ln spatele meu gi maurm{.regte, O senzatie atit de vie, lneit nu mA puteam stfpinisi nu intore eapul.Un an mai ttrziu, aflfnd et sufera de o boale ineurabilati vrind si evite umilinfele degradarii inevitabile rcdactorulEduard Motag alias Radu Cristea, titularul emisiunii 'Dinlumea eomunista", gi-a pus caplt zilelor. Fusese rrn ominteligent, eult, modest si discret, maestru al butadelor giI!rcurilor de euvinte. Pe o eolega fmrte grasa, o pceelise, depilda, Ileana ()sinzeaua.Cfrd a aflat vestea mortii lui C,ornel, lloel a fost p<strong>ro</strong>fundSoeal $tia ea este o pierdere irepambile li o resimtea ca gi eumar fi fost vorba de un copil al sau.In general, in relatiile lui Noel eu tinerii se refleeta eevadin sentimentul pentru p<strong>ro</strong>prif(lui eqii. Tinerilu Ie arita oi t\\,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
ngaduintA gi o iotelegere speeiale. Iar etnd deseoperea un ttntrrtalentat, din eare era corvins cf, pmte i6i eeva, tgi dedeaefeetiv oeteneala sa-l sprijine 9i sf,-I ajute. cornel chiriae Du afct unieul 'eopil adoptiv' al lui lloel. ?mi aduc "aminteee.impresie decebiti i-a lesat Liviu Tofan, ctnd l-a tnttlnit, tnprimf,vara lui 1973. Liviu Du avea pe atunei niei 25 de ani,dar Noe,l a sesizat numaideeit to afior.entialul pentru ostralucitf, carieri radiofoniea. De ace€a, nu miel i-a fstmirarea etnd, drpt o perioadt de foarte satisfamtoare ueenieie,Liviu l-a anuntrat et pasiunea vietii lui este regia de film $i, eaatare, renunfe la radio ln favorea artei. "Btiatul ista ainnebunit eouplet", lmi spunea Noel.'Este inteligent, prqgatit,gtie etteva limbi strf,ine, are o minte rigu<strong>ro</strong>ast gi organizate,traduce perfeet, serie bine; lntr-un euvtnt, are tot ee-i trebuieca se deviae un ereelent redaetor. In sehirnb, dupe mine, estelotal lipsit de imaginatia $i nebunia neeesare unei eariereartistiee. Faee o mere p<strong>ro</strong>stie daee pleaef de la radio. Ile oprit,nu pot str-I oprese. Dar ti voi spune deschis ee ered $i ei, lnoriee eaz, atlta yrerDe eit eu sint aiei, uga Eu<strong>ro</strong>pei Libere li estedesehisa".I-a spus gi, binetnteles, nu l-a eonvins. Mai trrziu lnse,30ctnd, ln teatru fiind 9i avtnd un salariu de mizerie, Liviu aapelat la e[ rqgindu-t sa-i tf,imiti clte ceva de luerr pentru aTimai supim€nta venitul, iloel a refuat eategorie.G.i amintese giastizi explieatia refuzului stu:'Ilaet el considem ca arta esteehemarea lui, u-are deeit sd lneeree; dar eu p<strong>ro</strong>priile lui forte.1Eu eonsider ca faee o p<strong>ro</strong>stie gi nu am de gtnd sa-I finantez eawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
31sf,-gi distruge via1.a." ?n cele din urmd., Liviu a renun[at la'eariera artistiei gi s-a lntors tn re,daetie. Ia lg80, cind iloelmi-a spus ei deeisese sf,-l numeasee +ef aI seetiei de gtiri, euam erclamat entuziasmati, 'X"t" va fi viilorul director al'I{Adepartementului t" La care iloel mi-a replieat 'prne atunei o strmai treaee multe apf, pe gtrla. Mueoeul ista are lnef, delnvtrtat." $i, tntr-adernf,r, a treeut ape pe girla pret de I I ani,'mueosul" a lnvetaL iar astizi ecte direetor a(iuuet.NoeI nu manifesta fati de orieine 9i tn oriee lmprejurareaceeagi tndulgenE pe ear.e le-a aritat-o lui Ccnel gi Liviu.Putea fi extrem de erigent, iar uneori, ehiar necrufitor.fo timpul crizei din Cehoslovaeia, tot personaluldepartamentului a fmt mobilizat la redactie. cum radioul./\1emitea nonstop, 24 de ore din 24, era nevoie de oriee forta +inu se mai pmea p<strong>ro</strong>blema ealifiearii individuale. Toatf, lumeatrebuia sf, faei tot ee se pricepea. tumarul erainicilor fiindmie, nu puteau si faei fali acestui p<strong>ro</strong>gram de lueru. Unuldintre redaetori a fct solieitat si-i ajute. A refuzat sf, seprezinte la radio, argunentind ei eI este nedaetor, nu erainie.iloel I-a coneediat pe loe.Rar mi-a fost dat sA cuDosc rrn p<strong>ro</strong>fesionist etruia si-ifie familiare tmte tndeletnieirile implicate rn pr<strong>ro</strong>cesul deelaborare a unei emisiuni radiofoniee: redaetor, erainie,seeretar, tehnician, regizor de p<strong>ro</strong>duetie. O data, chd seeretaraera in paure, Uoel a venit cu o ielegrani importanti Iarredartorul de ltiri sandu Greceanu, rugindu-l s-o editeze deurgenl.i gi s-o difuzeze tn primul buletin" saudu Greeeanu nuwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
..j . :1.i. . __ --..+._ _.:. _- .,_stia se hta ts Easfui gi a erelamat cuprins de rdc* tlar D-rm..'scretEnh t".'tlu-i nimie i-a rrfspuns illod, affcindu-se Ia rna$ina deseris. Dieteazt-uri mief'un loe imlrcrtaat ln struetura emisiuuilor Eu<strong>ro</strong>pei Libere,l-au ocupat si pnqgramele cultur:ale de la paris, nealizate deMoniea Lovineseu 9i Yiryil lerunea. Iniiial, ele epau furtesemte, t0-15 minute 9i tmpmgtiate pe parcrrsul srpamhii.Moniea a venit la ua moment dat cu p<strong>ro</strong>puDepea de a comasaaceste *frinturi' lntr-o emisiune de sine s&rtitoare, de E0 deminute,'Teze 9i Antiteze la paris'. iloer a lnleles numaideeitargumentele Moni6i, s-a lasat repede oonvils +i l-a convins -la rrndul lui - pe membrii eondueerii emerieane de ratiunea giu.avantajele aeestei sehimbari de p<strong>ro</strong>gram. Ile asemenea, a fostint<strong>ro</strong>dust jumatatea de ori a lui viryil lerunea, sub titlul'Povestea Yorbei' ti subtitlul: fugini uitatc paSini erilate,pagini cen.zurate.' lloel avea o mare admiratie atit pentruMoaiea ett 9i pentru virgil. fi rp.*ia tn mod deosebit pentrutalentul lor literar, p€Dtru dlruirea gi augajamentul fatf, de totce privea soarta Romiaiei, le purta o rnare stimi si afectiune,/\-ca oameui. Intre ei trei nu a eristat doar o relatie de oervieiu,ei gi o constanta prietenie. fncrederea, afeciiuaea gi admipstriamergeau tn ambele sensuri.?L11cum Moniea pi Ierunea repreiueDtau instanfa supreme atritieii literare <strong>ro</strong>minepti gi cum toti scriitori din tanf,, aflatitn vizih la Paris, veneau sf,-i prczinte magiile Mmieii, iutimp, multi dintre ei gi-ru erprimat dorinta de a-I eunoapte pelloel. De tndati ce Moniea ti lelefona pentru a-i tmpirtf,giwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Besajul respectirr, conform obieeiului stu, Noel se arunea lnprimul ayim eu destinaf.ia Paris. Astfel, Mm.iea pi Viqgil auaslstat la o serie de intiluiri eare au avut loc aeolo, lntre NoelEi seriitui, ln deeursul anilc. De asemenea, dattritfi eontaetelor^iY,extred.freevente pe care le aveau, mai ales eu seriitoriirdar nunuuai eu ei, de eite ori se dueea la Paris, lioel petreeea ore ltr$ir, discutind eu Moniea qi Virgil.Afla, astfeil, o multime de aminunte fmrte intereeantedespre lumea litBrelor <strong>ro</strong>mineqti, deepre viala culturala dinfara gi despre inteleetualitate, ln generat aeeste informatii 1iserveau la redactaFea editorialeltr ti cmenttriilor lui. Caeiindiferent de tema abwdati, inainte de a se apuea de seris,Noel se doeumenta tntotdeauna tn delaliu. Sau mai bine zis dedictal 1rcntru ca obi$nuia st-gi ourputra materialele tn fatasecretarei clreia i le dieta - aeeasta fiiad de predileetie IrinaMosehuna-Sioa, cu care'a eolaborat mai biae de.lO aui, fi petrIcare o apreeia in mod deoeebit pentru calitltileffrrtnionale qib 2,urrmatre. Redaetarea in sine, ru rrrma iatotdeauna aeela$i cups.Citeodatn, il pr=culn o idee Si td glndindu-se la €a t$i eoustruialn minte editorialul, pe Gare ulterior tl dieta ca $i eum l-ar fiavut scris dinainte. Alteci, lnsl, yetrea ziua tnregistHtrii Siluel nu gesise o idee cane sf,-l mulfumeasef,, p€ care s-oeonsidere destul de interesanti pi aetuala pentru a-i eonsaerazeee minute de emisie. Tocmai ea sa nu se tntimple astfel delueruri, Ia un rt<strong>ro</strong>rnent dat, a facut Ir4 aranjament curredactryul Actualitaf.ii Romineqti, Emil Georgeseu: eine ayeaideea eea mai buni, redaeta editorialul. Daei lutr-o treme, subwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
influentt untr edqi cane urmaFeau eu aiee pref str otrf.veaselatmosfera din redaetie, EmiI Geoqgeseu lnoepuse se ereada caIlloel se teme de eoneurrenia lui p<strong>ro</strong>f,esionale gi ineeare& st-irubmineze popularitatea la aseultato i, din aeel mment s-acmvins, o datir pentru totdeauna, cir iloel au era sttrpiuit deorgolii p<strong>ro</strong>stegti, iar calitatea p<strong>ro</strong>gramelor avea, opicum,prioritate in fala p<strong>ro</strong>priei sale vaniffiti.Nu rrreau si inehei aeest capitol fera sir amintese eltevarrume pe care dumneavm.strt, aseultatorii uo+tri, nu le-atiauzit nieiodatar la mie<strong>ro</strong>fonul Eu<strong>ro</strong>pei Libere. $i totu+i, elerparfin ur<strong>ro</strong>r oemeni ca.re au facut parte din redaetia noastrtr,adueind-$i cu prieepere qi con$tiineiozitate eontribuiiaanouimfi la realizarea p<strong>ro</strong>gramelor. Ma gindese Ia eei care anide-a rindul au urmirit emisiunile de neaseultat ale postului denadio Bueu.eqti Ei lrau transeris pentrt infsmanea redaetorilor:Constantin Caleianu, un prieten drag de o rnare deliaatetesufleteasea pi eu rrn bun simt rar intilnit; Ion Cieala, harnie giconecq Im Dmitru plin de genermse entuziasme adoleseentine.Ma gindese la regizmii de studio $tefan Maluseheh piMarcel Smldt, ambii adevirali virtuoqi ai p<strong>ro</strong>fesiunii lor,dublati de niqte osmeui minunati, ealzi, buni, siritori, unii dineei mai dragi colegi pe care i-am arrut in radio. Marcel Smidtera utr persouaj deosebit de pitoresc, eu teorii, mai ales politiee,peste misuri de originale. Era orieind gata se faee pariui qicel mai bun elient il gesea in Noel. Cele pe teme politiee (alegeriln Germania, Franl& Statele Unite invazia din Cehoslovaeiarpte.)le pierdea de obieei. Maruel vcbea fmrte prct nemfeste (numeleuwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
35*yd u/t4aeeba, iloel, eane tinea fmrte uult la el, ii spunea 'die Smidt'.Ma gindese la Mar0a von Klimeseh, administratorul defaeto al departamentului, muneitoare, foarte capabila gipricepuH, tesela Oi plina de viata, lnimusf, $i stritmre, lnciuda sciderilor la eapitolul disurefie.Mr gindese, lu sflrsit, la secretarele departamentului,crre ptna tn 1987, elud au fost int<strong>ro</strong>duse computerele, bateaula maqinf, tertele dietate de redaetori. Nu contest ealiffitiletehniee ale computerului; $i eu ml folosesc de unul, lnredactarea textului de fatfl. E eert, lnsa, ci el uu poate lnloeuief,ldura, sarea gi piperul cu care emtribuiau seeretanele, maiales la netivitatea redaetiei de gtiri, mde redaetorul, erainiculgi seeretara formau, ln tura respeetivl, o aderrf,rata eehipa.Heleae Lahni, p<strong>ro</strong>f,esionisttr exeelentf,, o perfeelionistf,cereia oriee adaugire sau tiietura faeuta de redaetor pe foaiade hirtie impeeabil daetilografiati, iesita din uapina ei descris, ti p<strong>ro</strong>voca o reah suferintf,. O fire impulsivt dindaparen[a severitltil dar de fapt nn suflet bun gi sensibil pecare eea mai miel obsevatie il rauea ptnf, la laerimi.Florlea Deleeeu, plinr de eneqgie +i de voie bunf,, Satacietnd se mtreiere emlarrile sau cmtinentelg dupa lmprejurrri9i pmibilititi. Un m de treaba, iuimm, sariton, muncitc sitonFtiineios.Auea Tillo Vorvoreanu, utr ottr clr eurajul opiniiton picoloanfi vertebral&, un prieten loial gi o p<strong>ro</strong>fesionistf, de prima(n t*-g*/te/www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
@ic,rz Mtmbraeatfr in jmus gi purtind bluze cu f.reinumere mai mari deeit Eastrra ei. Ipi petreoea mai tot limpulliber eufundati in etrtri, btnd eafele gi fumind ca uu garpe. $ideodati, te inttlneai cu ea la o petrecere, gata sA rr-o maineeunqti: elegantf,, feminlne, o adevarati dmmnn. Ceea ce giera. Discretia, earacteristiei. ei, i-a mareat gi ultimele clipe.Anea a inehis pntru totdearma oehii, In mma uaui stql eardiae,toemai eind se pregetea s{-Si porneasci automobilul pumnele*-@Liselotte Antmeccu - kehi, pentru toti colqii 9i prieteuii- gi are multi, Dumnezeule! batalimne. In viaga mea nu amcuaoscot rtrr oul cu atitea cunottinte +i prieteui (poate doar euereeptia Alerandrei Polizu, Discutf, si ea, ea $i Puchi, suh zodiaVlrs*torului!). Cind a dat p<strong>ro</strong>ba de seris Ia maginir, pentru a fiangairtt la radiq rlin camera & alitrri se auz€a teleimprimatorul(funetriona lne* vechea generafie galtgioasa). "Eu n-nm s{ potnieiodate si scriu asa de repede", s-a sctrzat Puehi, care bate lamagint ca o mitraliera. O femeie inteligente fi eultivatf,,ertrem de vorbareat& pi amuzantf,, rrrr om onest Si un prietendevotat.lrma Kurdightarl p€ care o respeet tu mod speeial pentrudisoretia desf,vtrgite $ pentru bunul ei simt iepit din eomun.Un om de buni calitate, corect, iategru gi cu gira spinrrii.Hermine Wolfe - Mimi - superbt gi fera vlrsli; treeereatimpului trrr are niei un efeet asupra ei. Yepnie neobosite +i tnactiune, indiferent dacf, e vorba de eervitiu, teatru, op€88.,<strong>ro</strong>ncerte, erpozitrii, bridge, plimbari sau ealtrtorii, ineureiud36www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
uneori prqgramul din cauza "agendei" prea tnelreate, lnzestratf,crr o curimitate inepuizahile de a ruamgte gi tnvf,ta, Mimidetine seeretul tiueretii eterne.Am lnceneat sf, reemstitui fn acest capitd, istcia cltrynapFqgrame de hnri ale Eunopei LibeFe 9i imaginm mmeniltr Garele-au nealizat, in decrrsrl timpului. Asta, pentru er[ amintirea les-a dilit pi tneepe si se gtearyp, tncetul eu lneetul, chiar dinmemoria eolegilor care au luerat aui de zile, eot la cot cu ei.Ceci memoria noastri este scurttr pi uneori ne joaefl feste. larseeretul tineretrii eterne tru se aflf,, din ueferieire, la lndemiuaorieui.37www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
CUTREMURUTf-i "mintesecfi tn seara de 4 martle 1977, Hoel abiaaptepta sa ajunga acasl Si sA se odihneasef,; avus€se o zi greagi era fmrte ob6it Pe la vreo nci qi ftmttatq a sunat la telefmun dqg de la serviciul de ascultans a emisiunilm pctului deradio Bueuresti +i i-a spus lui Nel ca nu se mai audg uu ar.e nieio erplicatie, dar nu se aude nimie. fo *o*"ntul reopeetiv,t./aTC-eaupeeeu era pleet tnt<strong>ro</strong> viziE in Afriea. Cum tofi Feiam eusperanfa ci, lnt<strong>ro</strong> bune zL vr fi hlaturat de la puter-e, neimaginam ce e EuIt mai p<strong>ro</strong>babil ca a$a Geva si se tntimple tnlipsa lui din hra. llloel a intrat deci imediat lu alerl&; nu ttia('*/tnea despre Ge dJ4oft* dar ii era elar ce se petreeuse eeva. L-arEgat pe eolegul de la radio-aseultare efi-l sutre din nou peste ojumahte de m. S-ar fi putut sa fie o simpla defeeiiune tehnica,crrm se mai inttmplase de a0itea ori, dar lui Nml ii treeuse dejntmt& ohceala. Uitase el avusese de gtnd sfi petFeacA o seart inhalat qi papuei, la televiztr sau ascultlnd mruiea dasie6, Era pustn priz& pi gata de f,eeare,Dupa ciFca 20 de minute, telefmul a sunat rlin nm. RadioBueu.,e+ti tot nu s€ auze&. Se banuia c[ tn Bmfnia avusese loeun eutremur. Smise o gtire de la Observatorul seismie dinColorado, Statele Ulite, care relata despre p<strong>ro</strong>dueerea(r^www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
VI ZI TATOR IIMarile agentii de prest nu nveau, deeit sporadic,coBespondenti la Bueure$ti, serisorile din farn ne parveneau innum&r relativ mie, iar eit despre priese indigena, gtim eu totiiee eonfinea; deei sursele de informare asupra realitatii<strong>ro</strong>mflneqti erau striet limitate. De aeeea, vizitatorii diuRomflnia reprsEentau pentru lloel mijlocul ideal de a luacontact, tn detaliu, eu cele mai felurite aspeete ale vietii dintarf,, uneori ehiar de a euuoagte anumile apinunte din euliseleputerii, de a sezisa auantele gi starea de spirit a populatiei +ide a afla, totdati, reaetiile ascultetorile fala' de emisiunilenoastre.CFed ea tn htilnirile cu mmenii - eu toti rmtnii dintarf, erre voiau sfi-I vada, st*, tu primul rin4 ceeretul imenseipopulariteii de caFe se bueura lloel tn Rominia. Ceei uumaidatoriti lor putea si-qi faei o imagine atlt de complert Eicolurata a vletii rmtneptl tneit st te cmvinga, priu eomentariilesale, cf, vibreaz* pe aeeeagi luugime de unda eu aseultatorii lui.Prineipiul, respeetat lntotdeaura cu sfinfenie, a fost ptstrareaseeretului abaolut aI nuunelor vizitatorilor sii, oricine arfi fost ei.fn timp, asta i-a etgtigat o asemenea lneredere, lneit obusn parte a celc Garte, iutruu fel sau altd, au avut privilegiultwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
errtremurului, degi nu exista inei eertitudiuea. lioel u-a maiaqteptat amflnutrte suplimentare, s-a ureat in magint pi a ponitspr'e radio L-am insotit, binetnteles. Aveann sufletul strlns, iarce'ea ee se lntimpla era gi pentru mine la fel de tulbupf,tor. Dealtfel, multi alti oolegi au alergat oi ei, intr-un suflet, la radio,imediat ee arr aflat cumplita yeste, fiindu-le imposibil si stea39de o parte lntr-o astfel de tmprejurare. tntre timp, ptirea-\ 1despre eutremur s-a eonfirmat. Atunel Noel a hotirit pe loe, eaemisiunea str nu se lneheie, ca de obieei, la ora 24, ora.Rom&niei, ei si s& eontinue tmti noaptm. A luat legeturaimediat cu serviciul tehuic, putru a cere sa ru se tnehidaemitratorul li a rimas ln eontinuare la mie<strong>ro</strong>fon, plnf, a doua zidimineaia. A oryganizat, in aeelagi timp, echipe aleatuite dinmembrii redaeiiei - nu putea sf, stea numai el la mie<strong>ro</strong>fon ilri:permanenii - gi emisiune& a eontinuat weme de o snptf,minf,,24 de ore din 24.Ceea ee l-a determinat, in primul rind, pe iloel sf, iaaeeasti hotllrirre, a fret faptul en niei dopa ee a nelneeput stremite, Radio Bueunegti uu a suflat o vcba despre decastrulcare lovise mai ales epitala Erii. gi astfel, bueuregtenii caretrtrisera cogmarul aeelor secunde interminabile ca $i eeilaltiloeuitmi ai farii, au aflat terihila veste, nu de la pctul deradio nafional - eum ar fi fost firesc - ei de la Eu<strong>ro</strong>pa Libera(Bueuregti 4 sau $opirlifa?!). Ulterior, ni s-a lxlvectit ce paniria cuprins int.regul Bi<strong>ro</strong>u politie, care nu gtia cum si-linformeze pe "tovar:f,gul'despre cutremur, fi.ri si-l supere. Citdespre ideea ea Radio Eueure$ti si transmite $tirea, iuainte eawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
geful sf,-+i dea binecuvlntarea, asta nu-i putea nlei mteartreee euiva priu minte. Avtnd despre Eu<strong>ro</strong>pa Libera coneeptiaei este ua pct de radio nafimal, eare emite din stminf,tatglloel eousidera ertrem de important s[ fin pe aeeeagi lungimede unda eu ascultntorii dia Romflnia pi sa vibram h unisnn euei' Trebuia, deei, neapf,rat sn fim "pe faza" rntr-un asemeneamoment pi sf informlm elt mai preeis gi aminuntit, in eiudapenuriei de date.ctnd Noel a deeis ea emisiunea sa fie difuzatr pe viu,fa*[ htrerupe*, uiei n-a visat ef, ea se va prclmgi pe pareunsurunei saptamini tntnqgi. ?ti imagnese ca ,,a tine antena deschisa t24 sau 48 de orre' umtod sa revina ra prqgramur normar, dettrdate ce i s-ar fi parut et emisiunea speriala lo*epe sf, piardedln interes. or, a intervenit eeva: un lueru pe cape nu-r putuseprevedea. Duminici dupi maset iloel a organizat o masarctundt cu doi arhiteeti pi un inginer cmstruettr, pentru adiseuta daei era justifieat ca toemai bloeurile ridicate incentrul capitalei, lntre cele doua rlrboaie moudiale, si sedf,rlme, de ce, gi aga mai departe. fn timpul acestei diseutii, tn t"regie'a sunat telefonul Era un aseultator din Germania, totinginer eonstruetor, eare urmirea diseutia Ia masa <strong>ro</strong>tundt pivr''oia si-$i spuni parerea" lloel a stat de vmbi ru eI eitevaminute, dupa car.e i-a spus: "Ilraga domnule, nu te supira, numai pot st yqbese cu dumneata; trrebuie si intru ln emisie.sau, daea vrei sr eontinutm diseutia, o putem faee la mie<strong>ro</strong>fon.conectf,m telefonul tn studio pi ue aseultf, toati lumea,.Respeetivul inginer a fost de acord. Interventia aeestui40www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
41ascultf,tor i-a dat lnsi lui illoel o idee cape s-a doveditertras.dinam. [,a sfiryitul diseuiiei eu iuglnerul, Nml s-a adnesatascultatailc, invitindu-i sa ne telefonece [n studio pentm a neimporta$i opiniile a ne da infmatii, sau a transmite mesaje.Se aptepta st rnsi primeaseA, post€o clteva telefoane earesi imbogf,[easei cu auf,nunte interesante emisiunea. S-apetreeut las6. uu adevirat mlracol. Din momentul aeela, s-astabilit un adeyarat pod viu tntre <strong>ro</strong>m0nii din iara *i eei dinstr€inf,tate, Iar uoi am devenit r.eleul ln care se inerueigaumesajele unei solidaritili <strong>ro</strong>miue$ti, pe Gare nu am maitntilnit-o nieiodaE ptnf, atunci ;i - din pfieate - aiei de atuneilnemce, cu ereeptia unui inlerval prea seurt, in decembrie1989.Zilele aeelea, ale ineeputului de martie 1977, au fostlutr-adevfir extraordinare, iar pentru mine, care le-ampetnecut nu atit la mie<strong>ro</strong>f,m eit mai alec la telefm, stind lnregia de eont<strong>ro</strong>l qi primind inittal, legatura cu ascultatorii earetre sunau, pentru a o da mai departe ln studio, ele au insemnato trfiire unief,. Foarte multi sameni nu realizau eraet ee faeemnoi aeolo; ei ipi tuehipuiau et slntem atotptiutori, Llf, ne aflamln pmesia uuc liste miraeulmse sau a uuffi date cmputerizatgeu qiutml ctrra ti putem iafama instantaneu despre rieefamilie din Rom&nia. Tensiunea Si emofia et?u enorme, tofi<strong>ro</strong>mfrnii care ne telefonau din str&inltate aveau rude sauprieteni dragi tn Bouinia, irr tngrijorarea lor ajunsese lapa<strong>ro</strong>xism. Era rlisperarea neputintei de a afla vegti despre eeidragi; telefonul nu funetiona, popta uici attt. Or, Eu<strong>ro</strong>pa liberawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
tpi desehisese mie<strong>ro</strong>fonul pentru a faeilita eomuuiearea,imposibila pe oriee alta eale. Trebda, de multe ori, si le explieacestor oameni aflati tn pragul disperarii, c[ noi nu dispunemde niei o metode supranaturalt gi ea ei lnoi+i sint cei carq.'transmit mesajul dorit, prin intermediul mie<strong>ro</strong>fonului nostru,urmind ea apoi sa primeasc6 ye$ti de acasi, in misura in earetpelul lor fusese reeeptional Or, aiei s-a inregistrat, poate, eelmai emotionaut a.spect al solidaritatii rcm&nesti desprne earevebeam inainte: in BucurreSti s-au fcmat echipe de tiaeri,care sttrteau tot timpul pe reeeptie $i aseultau mesajeletransmise de ascultatorii din oceident la Eu<strong>ro</strong>pa Lihem. Letnregistrau, telefonau numaidmit Ia numa.rul respeetiv, dacfi sedaduse unul, iar daee Du, se rrrcau in maEinf,, pe motoeielettr, pebicieleta ori se dueeau pe j6 la familia nespeetivtr. De undegtim? Chiar de la aee+ti tineri, tare ne-au telefonat Ei ei - tmiamiutese ei. cel mai actiy era Laureniiu (mrq unde elti tuasti.zi, entuziastule ?) - pentru a ne ruga str insistf,m la eeicare ne eheama, sd nu uite sd nentrioDeze numflrul de telefonal eelor ctrEtatri tn Rominia, peDtrE etr astfel le ugursm foartemult aetivitatea. Iar ulterior, cind am fost suuati din Romfiniade familii, care voiau fie si ne multumeasca, fie st-Eilini+teaset rudele mi pietenii care se iuteresaserrf, de sm.rta lor,am aflat & la ele ctt de multe peremne le eiutaserf,, pentlu a letmpftfin$i mesqid adnesat lc prin intermediul Emopei Libere.. Cred etr iu aeele zile, nivelul aseulHrii t bitut tmterecordurile, cf,ei enam - pentru <strong>ro</strong>mnnii diu lari gi strainf,tate,deopotriva - unica surs& de informatii despre ce se intimpla42www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
acasa. In plinA dietaturn eeauFisti, ineetasem str mai fimcperietoarea de etrre se fer.eau totl ea draeul de tf,miie. Sau deseeuritatel Xidul de frim si tteere, ridieat de regimul comuaist43intre noi gi [am, e{zuse.'Alo, alo, Eu<strong>ro</strong>pa Liber.&, vorbiii va <strong>ro</strong>g. Alo, avetrilegltura ru Eu<strong>ro</strong>pa Liberf,". lIe frecam la ochi, ca st neeonvingem ef, nu visam. $i totqi, er.a adeyf,rat. Era voceagtrturaln, tipici, a unei telefoniste din Rominia, care fleea--4..1', -\lqgttura unui aseultator din lart eu studioul nostru, lueru deneimaginat pinfi atunei.foto timp au lneqrut si smeascfi riarele. Colegul sleu,Soriu Cuuea, tmi povestea e& msfdnd Rominia Libem - truuitati, asta se petnecm tn 19771 - uu miei i-a fmt mirareatlud a deeeoperit lnlr-rn siugur numar, nu mai putin de paptefotografii cu tlieolae li Elena Ceauseseu, vizitind locuriledevastaie de eutremur, Afltndu-se la mie<strong>ro</strong>fm, eu ziarul infatt, - Soria $ EmiI Georgeseu asigurau, ln eehipe alternativecu llioe[, eontiauitatea emisiuuilor - furin a simtit ei i se ureisingele la cap *i +i-a exprimat indignanea !a nici mf,car lnastfel de momeate tragiee pentru o populafie tnireaga, presa departid nu este lu stare de putinf, detenlei recurgind lanelipeitul, iar aturrr{ mai mult ca orieind dezgustdtorul cult aIcelor doi. $i ea tot tacimnl se fie complet, tn fiware fotografie,Elena purta altl blani. Pe vrernea aceea, eu devenise lncir*sinistra"; iu sehinb f$i plimba bltnurile la loeul sinistrului..LSmin, decl gi-a exprimat revolta la mienofm. Dupa eirea 12ore, eiud in emisie se afla ilioel, a sunat din Piatra Neamt unwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
avocat petrsiorar pe rume $indelaru, ne-membru de partid,dupa p<strong>ro</strong>pria pr.eeizare, care s-a pllns ci Sorin Cunea faeerelatnri 'defetiste" despre situatia din tar&. "llu l-am aseultat- i-a naspuns llioel - mai trebuie sf, dmm si eu din eind incind". P<strong>ro</strong>babil cl domnul $indelaru se agteptase ca, dupf,aeeastf, erimtr de les-pregediute, eomist de Sorin Cunea,direetsrl sa-l dea afart pe lc. Cmvcbirea, de einea l0 minute,dintre Noel qi ayocatul $indelaru, din Piatra Neamt, repreziutf,o veritabila peginf, de antolqgie radiofmiea. Vtf repr.oduee lncontinuare un fragment din aeeeti diseulie, pe Gare o pestreuluregistram pe banda de magnetofon.44- "Opinia in Rominia, domrule Bernard, este de solidaritate euf,eauqesctr, Sl sl este a$a crrm trein trlin nci. Nti nu pectm din Rominia.- {I u"*" t rxrl-, aF vrea sf, vf, lntreb, domnule $indelaru, denu sunteti membru de trnrtid?- Nu suut membru de partid, dar sunt eu sufletu'.- A, sunteti eu sufletul, dar nu 9i altfel.- Nu am reuEit lnetr. Ilar eu prima ocazie am sa mfi lnseriu inpartid.- Foarte frmos. Sp.r a autoritf,tile locale .. .- Nu, Du, se +dtl am tremmt putitr ca vatesc eu dumneavoastrf,.- Nu trebaie si tremurati, ci err r-arr securitate.- Domnule Noel Bernard, daea rreti sa uL lntoareeti ln patrie,avern nevoie de dumneavoastri.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
\- Sunt tncintat. In mmentul ln care Rm&nia va fi demoeratiefl,mt voi lntoaree,- Nu, tovarrhgu', iti, pardm? Domnul Noel Bernard! La noi efoarte multl demoeratie.- Domnule $indelaru, ln mmentul tn eare eu lmi voi puteaexprima pf,rerea la Radio Bucureqti, aSa crru putetidumneavoastrt sl vi-o exprimati la noi, eu mi lntore lnf,sninia.- Ei, uite, vedeti, aieea nu rre prea lmptetm noi.- I)a, din pf,eate.- Domnule lloel Bernard, eu vt apreeiez tntotdeauua. Y-amaseultat de eiteva ori. Vorbiti foarte frumos. Rom&neqte.- Ve multumese.- I$u, aerrma pe euvtnt de oaoare, ff,rt i<strong>ro</strong>nie. Dar ap fi multmai bueu<strong>ro</strong>s sr. veniti tn tare. fnapoi. Avem nevoie dedumneavoastr:f,. $i de eeilalti care arr plecat. En, personal, faeun apel sn vinfl toatf, inteligenta tnapoi. C* aicea e traiul. Aieeae tara noastri.- Ihaga domnule, surt tneintat de apelul dumneavoastrf,. Suntlnsf, mulfi care au plecat din Romfiuia gi fieeare eunmqtemotivele pentru eare a pleeat. Eu nu pot sn vorbese ln nmelelor.- Ilar eu ered ei numai lnlitatea i-a tmpins pe toti,- Eu nu ag subserie la aeeasti p*rere.- Nu, aicea aE ramas mai multi, Au rLmas <strong>ro</strong>mini adev*rafi.- il-am niei cea mai miea tndoialn ca fmrte multi <strong>ro</strong>miniadevf,rati au nf,mas ln Bominia.45www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
46- Domnule lloel Bernard Y-a$ ruga sf, spuneti ee la PiatraNeamt, tn judetul Neamt Ei Iu uotra muntoasf,, ru s-a lntlmplataimic.- Suut bueu<strong>ro</strong>s ea n-ati arrut de suferit. $i vi asigur et suntemsolidari eu suferiutele tutu<strong>ro</strong>r eelor diu Romfrnia gi ineereirmsi ajutlm. ..- Am fi mutt mai bueu<strong>ro</strong>qi datt ne-ati ajuta cu venireadumneavoastri tnapoi.NoeI ride.- V* multumese pentru invitatie.- Sa nu rideti. Noi va aqteptau.- I{u rfd. $i v-am mai spus; na voi lntoaree ln ziua elnd eu, laRadio Bueuregti, voi avea libertatea sf, spun ee vreau, la fel eadumueavoastrtr la postul nostru de rad.io.- Bine, domnu' NoeI Bernard, etnd crdefi dumneavoastri e-o s[se iattmple aga eeva?- A, asta st-mi rispundefi dmneavoastrf,.- $i daea eu a; vrsa str mi due lu Statele Uaite' sa-i spuudoqiului Jimmy Carter ce dorese eu aeolo . .\-,- Cred etr ave[i toattr posibilitatea s-o faeeti.- Nu, Iegea nu stiu c&re, spune et uu pot eomuniqtii sa vinflaeolo.- Dar duuneavoastri nu sunteli membru de partid.- ilu, da'v-am spus ei sunt num&'cu sufletu'.- l\lumai eu sufletul. Or, sufletul tru e examinat la cererea devize.- Nu sunt de aeord .www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
:.. :-r -- ; . a1 _ :- r.,. *\+-,-..ir.- .,-. -.,_ i r:r_-; -:::t, -' - - a -,.'r':,)a47- Eu rr-a$ sfatui s[. vtr dueeti la Ambasada amerieana si saeereti o'rrizi pentru Statele Unite.- f,oneeptia dumneavoastra li a noastrfi., nu coineide.- Astq este elar. Ilar a$e se tnttmpl[ in viaid.- Domnu'lloel Bernard, daee dumneata rryei sn vii tn Romfinia,qi ai piediei, uite, eu iti garantez ce am sf, fac pe draeu-npatru, fae gi grerra foamei daen trebuie, ea str vii dumneata lnRomfinia."La un mment dat, a vedt o infsmatie de la Observatorulseismie diu C,olorado, care auunla posibilitatea p<strong>ro</strong>dueerii unornoi eutremure, de mult mai mica intensitate, ln Rom$.nia. l$oiam dat gtirea. Putin dupe xceea, a sunat Ambasada amerieanide la Bueure$ti. Nu voi uita aeest telefon, toatt' viata: in seurtamea cariere de "telefonisti', asta a fost srarea mea gaff,.Ambasada ne ruga sa tru mai relulm gtinea respeetiva, demrteelumea era pi apa lnt<strong>ro</strong> stare de paniea $i uu era cazul sf, maicontribuim $i noi la speirea ei. Telefmul ambasadei a fostunul din foarte multele pe care le primeam ln regia de tont<strong>ro</strong>l.Illu mi-am dat searua - ar fi trebuit sf, realizez acest lucruinstantaneu - ei este vcrh. de o oonvortire siriet eonfidentiala.Am ff,eut legf,tura ln studio pi toattr lumea a putut auzi primulsehimb de repliei, evldent ln limba euglezi. Noel, lnsl, a sezisatpe lm ce se tutlmplase +i a tntrebat-o pe func$imaxa resllsetivtr:I'Stiti et sintem ln emisie?".*A$ prefemsfi nu fim$ri-a rf,spunsq,)www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
48aeolo. Intorclndu-ss dupe aceea la mic<strong>ro</strong>fon, le-a erplieataseulHtmilm e se intimplase, spunindu-le htrcgul adevi.r. El erade parere et uu ai vde nieiodatn, ln niei o imprc,jmare, s-[i -iotiaseulhtmii. "potl Bneqi - spunea el - sintem mmeni gi gneEim ettotii. Aseulhtmul te va ierta tntotdeauna pentru o greqali, eucmditia st i-o erptiei Si s-o reeunqtt nu te va ierta tursf, nieiodahpentru mineiunf,".la etteva zile dupa pilf-ania cu Ambasada amerieane, SuinCunea i-a luat un intenriu lui Noel oi i-a adresat urutrte.neatntrebarce 'Daei ai mai fi pus tn situaiia de a difuza gtinea rmtrntf seisme ln Rmflnia, dtrpa aeel cutremur deaastrrrc, ai maitnansmitrdi$i Nel a rtspuns: oA$ sta s* mtr mai gindese".Aeeasttr neaetie uu tinea, in niei rm caz, & decinfmare ei,dimpotrivtr, de menejarea publieului eare orieum era lngrwit,qoeat, frsedat de aeest GGmaFr caFe alrea si-l urmf,reasctr ani dezile.Cutremurul a prilejuit uua dintre eele mai interesante 9ivalo<strong>ro</strong>ase pagini din istoria departamentrlui <strong>ro</strong>mi.nesc alEu<strong>ro</strong>pei Libere: dincolo de earaeterul lor umauitar, emisiunileaeelor zile au dovedit, peutru prima oarf,, ct se poate strapungezidul frieii ;i al te<strong>ro</strong>rii, ln spatele cirula fusese obligat satriiasef, lrcporul <strong>ro</strong>m&n.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
nor calatorii repetate in strfiinstate, nu treeeau aieiodatt prinMtnehen fart sa-I eaute. Ba unii dintre ei iI anun[au et seaf]a*afara" qi vc sf,-l vadtr, ehiar din alte il?se ale Germaniei sauale Eu<strong>ro</strong>pei. Iar luoel nu pregeta nieiodata si se urse tn maginf,sau in aviou, pent"ru a-i tntilni oriunde se !flseau. Aeestediseuiii 1l pasionau gi era rntotdeauna pregetit cu trn noian deintrebtri, pe care le revirsa astrpra interloeutorilor sai. Clt demare era lnerederea lor ln diser"etia lui Noel, o ilustreazi poate50eel mai bine urmitorul ineident. tle-am tntilnit de rrai multeori eu aetorul Florin pierrsie gi eu solia lui, Ana Szeles. tmiauintese ehiar ca., o data, Floria rre-a recitat, absolut superb,tpoemul lui Adrian Peuneseu, "Peritrtiio. Dupt moartea lui Noel,rn-am trezit iutr-o buni zi cu un telefon de Ia Florin. Era inMtaehen gi dorea si stea de vorba cu noul direetor al Eu<strong>ro</strong>peiLibere.tnailte de a-l eeuta, voia instr efl eu s&-i dau garaatii inprivinla diseretiei lul l-am spus ci pentru lloel a9 fi pututgaranta orieiud; nu gi pentru altcineva. Attt. Florin a renunfat4Jsi-l mai rrada.Uuii diutre vizitatori erau emisari ai Eegimului de laBucunesti. De obieei, ii neeunoqtmm dope meeajele pe eare Ieadueeau. EIe erau invariabil aeeleaqi: nu-l eritieati prea vehe -ment pe otonrtrSul" - e de-ai nostri, <strong>ro</strong>mfi.n bun, patriot; vorbitimai mult despre Transilvania; vorhiti mai uult despreBasarabia. Dar mai existau gi alte *teetel Mq&ritetea nsninileau indra.ztreau si intre in eladirm radiwlui, Pe aee+tia, ilel tivedea aea.sa mi in {Fag. De obieei ti invita la masf,. ctnd unulaeeepta sfi Deargt la restaurantul "Klein Bukarest", la Aurieawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Popeseu, lusemna fie ct e trimis, fie ctr va 'raporta' laintm.mere, Asta nu pentrr ea loealului sau p<strong>ro</strong>prietarului sau lis-ar fi putut imputa cerra. Datorih tns& faptului ei loealuleste freeventat de multi <strong>ro</strong>m&ni, celor care nu aveatr raporturiofieiale cu Seeuritatea le era teami s& fie rrfizuti ln companlalui ht<strong>ro</strong>el Bernard Cind un vizitator aceepta, deei, ftm rlezerves[ ia masa eu hloel la restaurautul <strong>ro</strong>menesc, era limpede diuee eatqgorie faee parte. Printne aeegtia se numf,nau gi un alt51gen.de emisari: vizitatori care plecau regulat ln strtriufitate, eu-&i eemmiee sau eulturale, fiind de fapt agenti de inftuenEqi infmmatori. Ei pleeau eu treburile lm lu diver.se capitaleeu<strong>ro</strong>pene, iar Ia lntoareere se opreau, invariabil, elteva zile la'UMtnehen unde se lntllneau tregreqit eu Uoel. El gtia exaet einesint gi ce hram poart&, fera ca asta sn-l tmpiediee sa-iprimeasef, qi sa stea de vorba eu ei, in modul eel mai firese, deparca habar n-ar fi avut ce rrilnaresc. Pentru el qi aeestediseufii erau utile. La urma urmelor, dineolo de lnstreiufirile peearre le aveau de tndeptinit, acefti emisari erau qi ei mmeni,er&u pi ei p<strong>ro</strong>fund nemultumiti de situatia din Rominia, aveau;i ei ofurile lor. A$a e{, dupa ce puneau lntrebtrrile pi streerrraumesajele voalate crr eare ii trimisese Seewitatea, abia agteptausfi-gi vepse naduful, sf, se ph"q!,d" mai tot ce era pe aeast giasfi relateze o sumedeuie de fapteheale rc1nezentind astfel qr ei ofmrte buna sursa de iaformatii. 'Lista vizitatorilor diu tari, cu care s-a latilnit lloel de-alungul eelor peste 20 de aai tn care a foet direetorul departa -d.mentului <strong>ro</strong>mi-nese al Eu<strong>ro</strong>pei Libere, este fm.rte lunga gi- i----.\:Ih.4-=':a,E=www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
acopera o largt paleta socielfi gi p<strong>ro</strong>fesionalt. Mai pufinmmeitui $i farad pentru simflul mdiv et acegtia nu ealatoneaudectt tn mod exeepfional tn strtrinttate, de$i au existat giprintre ei oameni eare au venit si stea de vnrba eu "direetorulpostului nostru de radio', MaJoritatea er&u inteleetuali -seriitori, artipti, oameni de gtiinlt, ziaristi, - &r tru au lipsituiei aetivigtii politiei, iar uneori ehiar diutre cei mai eunoecuti,ca Alexandru B&rledeanu sar Gheorghe Apostol. Pe primul l-atntilnit la Paris, pe eel de al doilea la Mtnehen.Inttlnirea ctr Apootol a fct destul de dezamagitoarepentru Noel: se agtepta sf, afle amtrnunte interesante dinculisele aparatului de pa.rtid; or, mesqiul lui Apostol a foet" defapt, ei sub Cearyeseu viafa iu Rminia devenise irsq<strong>ro</strong>rtabila,mai ales pentru oamenii simpli (diseulia a avut loe prin tg?6-5277)1 spre deosebire de vremea lui Gheoryhiu-Ilej, pentru Gare -sustinea Apostol - lmbunitifirea nivelului de trai almuneitorilor reprezentase o preocnpare eentrala gi permanentt.S-ar putea ea Gheorghe Apostol se fi foat relinut qi siuu se fi simtit foarte la largul lui +i din eauza prezenfei mele -==t:,,,-Ep<strong>ro</strong>babil c{ se apteptase la o eouvorbire lntre Ftru oeLi - darI{oeI a tinut foarte mult Ga err se fiu de fafL I}e ee? In primulrlnd, pentru ci q fost destul de iatrigat de telefonul prin careApostd i-a p<strong>ro</strong>pus lntllnirea: Err era deloc cm.vins ci esteautentiq degi nu se mai afla in primele epaloaae de puterii -cred ce era dqp anbasador ta Argentins - utr perl<strong>ro</strong>nqi & unasemerea ealibru nu te eheami tn fiecare zi la telefon.fn plus,era o perioadl ln eare prime*m multe serisori de nmeniatareIwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
53din partea Seeuritatii. tlu Etiu prin ee miuune, llloel lneepuse strfie eeva mai cireumspeet gi se temea sf, nu i se tntindi o eurst.G al dollea rtn4 adresa data de Apostol pentru tutilnire, era peo stradi ln plin gantier, destul de p<strong>ro</strong>st luminatf,; pe deasupra,iloel nu qtia cum arati Gheorghe Apostol. Avea, deei, neaptrratf,uevoie de mine pentru identifiearea percoauei.Indiferent lnsf, de aeeste xni.nulrte, luai ales ast"tzi, priviud luerurile dil perspeetiva timpulul important mi se parectr Ghecghe Apoctol a vrut se-l vadtr pe iloel Bernard, pe"directorul postului noetru de radio". Cred cf, aaesta esteaspeetul eare ilustreaz&. dimensiunea adev&ratf, apersotralitrtii .lui Noel, a popularitefii, lucrederii qirespeetului de care se bueum, peste tot, ln Romi.nia. Nu gtiudaei aeeasti lnttlnire pmte fi cousiderati ca o manifestaredisidenta din partea lui Apmtol; cert este ci a fmt un aet decuraj, mai ales ef, ia ciuda atitudinii sale generale prudentqeritiea la adresa lui Ceaugescrr a fct extrem de dur[.La eapitolut 'lnttniri mai pitme6ti", le-ag menfima peeele cu scriitoril ilu toate, dar multe d.in ele, eu siguranfi.filoet era eraet opusul a Geea ce se numepte o'paei.re denoapte'. Dimineata se trezea derrreme gi din momentsl ln caredesehidea ochii, em perfeet lueid gi gata se-+i tnceapi actiyitatea.Ziua lui de mutrct ineepea Ia 7.30-8 - era priutre primiicare sosear Ia redaefie - +i continua (trtr-un ritm care-i speriapufin pe majrritatea eolabratorilor) prna seara., cu o ceurtfipauzfl la prlnz, folcim gi aeeasta deseori pentru tntilniri delucru. Pe la I I noaptea, ln cehimb, i se lnchideau oehii dewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
54oboseaItr.Ilesigur ci seriitorii au eu totul alt regim de viati qi nieinn manifesti vreo tnfelegere fatf, de eei care triiese ln stitullui Noel. fmi amintese et odata, au venit sa-l viziteze lliieolae'Breban qi Alerandru lvasiue. Era prin tgzt-26. Noer i-ainvitat la mas& la resturanf pentru etr eu eram de servieiu inseara respeetivi., iar dupe aoRea a faeut imprudenfa sfi-i adue&aeastr (nu qtia hietul de el ee-l agteap6). ctnd &m aptrrut qi eu,dupe 12 noaptea, NoeI piea, pur 9i simplu, de somu eei doi lnsfi,abia atunei t+i desehisesert pofta de vorbe Ei . . .a doua stielade whishy. lToel se uita Ia ei tug<strong>ro</strong>zit, previzind ctr diseutia nuse y& termina deeit odati eu stiela.Marea durere a lui lvasiue em ce fuseee eriticat, tntr-oemisiune, de Mouica Lovineseu gi Yiqgil lerunea. tou"our *odisperare str-l emvinga pe Hoel ee impaet au aceste emisiuuiln lumea seriitorilor <strong>ro</strong>mini, ee importanii. se a<strong>ro</strong>rdaIverdietelor date de Moniea gi Yiqgil, Si, in eouseeinfiu tn eesituatie cibila il pusesenl critieile lon, fafi de colqgii lui debreasla. Pe mf,surl ce stiela se golea, iar cmtinutur ei i seur{ea la eap, Ivasiue devenea tot mai indignat, mai vehementEi mai necont<strong>ro</strong>lat.lo cele din urma, Breban car.e r:f,.maseselueid, a reugit sa-l cerringt ea e timpul si ridiee'gedin[a".rEra vreo 3 dimineata. I-am eondus acasa cu maqina. L-amdus mai tntti pe Breban, care locuia dectul de aprupe de noi,iar dupe acee& am luat-o spre partea opusi. a magului, undese afla pensiunea la eare tr*.se6e lvasiue. odatr ajungi ladestinafie, Ivasiue l-a silit pe iloel sf, opreaset motorulwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
mashii 9i l-a mai tinut de vrybf,, pref j" "orf,, lncereind din5srisputeri sn-l eonvinga de aeela$i lueru:|ea nu trebuie str-i lasepe Moniea gi lerunca sa. acute un scriitor de anumite fapteeoudamnabile, curn o ffieuserf, cu el, deoareee tn felul asta ii{pot distruge Feprrtatia $i ehiar viata. Evident, Ivasiue nu gtia 9in^.
56eu dedieatie gi semnf,turt lui tloel, tn 1968.Un alt viritator - de fapt, unul foarte freevent, mai aleslntr-o anumit& perioadt - a fost <strong>ro</strong>mancierul Nieolae Breban.Una din htflnirile cu el - desfnguratl acast la noi - mi-oamintese demebit de bine" $i asta pent<strong>ro</strong> ci de pufine oni tnvlafe m-f,rtr simtit attt de stiqieniti ea atunei. Era prin yaralui 1977, Subiectul discuiiei a fost miqearea Goma qi PaolGoma pemonal, ea seriitor disident. Brehan i-a povestit luilloel, cu lux de ilnenunte, toatfi istoria *eazului Goma', fiind deparere ef; eI nu p<strong>ro</strong>eedase bine, $i efi toemai de aeeea uiei nu ise aleturasera deeit cei eare doreau si se foloseasea de prilejpentru a emigra. iloel argtrmenta c&, indiferent de taetieafolosi[a, important& era initriativa lui Goma +i teria fiGolrseieventa de care deduse dovade ln dueerea ptni la eaptrt aAacliunii sale.'Intr.e timp re-artr aSezat la mas&. Intensitateatdisculiei cregtea. Tonul gi temperataura se ridieau tot malauull Breban a aruncat tn joe ultimul s&u atu: argrrmentul peGaFe il emsidera decisiv. Gma ar fi aetimat cu stingtreie -sustinea Breban - pi in plus nu dispune nici de prestigiulEgeesar peutru a fi armat de seriitori, pentru efi nu are talent.[,a auzul aeestui artsumerrt, Noel a vizut <strong>ro</strong>su lnaintea oehilor.llu-mi amiutese sf,-gi mai fi pierdut vrceodatf, cumpitul caatunci. 'De ee nu a aetionat ilicolae Breban mai bine, daeigtie eum trebuie p<strong>ro</strong>cedat $i are pmtigiul neeesar? a strigatIlloel, seos din fire. Pufin importl daee Goma are sau nutalent. El eote singurul dintre voi tof.i care a avut curajul sastea ln douf, picioare +i sf,-l lnfrunte pe Ceaugescu piwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Seeuritatea. Iar vtri nu v-ati sdidarizat eu eL nu pentru ei tllipseqte prestigiul, ei din lagitate." Bneban s-a ln<strong>ro</strong>$it ptna tnalbul ochilon iar eu ea gazdtr simteam cf, intru tn pnmtnt dert$ine.Cind s-a mai liniEtit pulin, iloel i-a eerut seute cf, l+iiegise din fir.erd *{" indignase pe buua dreptate atitudinea , rfi/,scriitoa.ilor (aryumentele lui Br.eban - Gma tr-arte talent, n-ap<strong>ro</strong>eedat oo ao{rte. - nu erau riginale Noel le mai auzise gi -arrqa sn le mai aude +i de altii), cane ru avus€sene curajtl sti se aleture lui Goma, in schimb aeum, lu cea mai bunetradilie <strong>ro</strong>mineasca, nE se sfiau sa-l critiee.E eiudat cf, printre vizitatoril lui lloel s-au numtratfmrte pu[ine femei. Le pot aminti, bineiatreles, pe cintirelelede opem lleana.Cotruba+, Iulia Varady pi Marina Criloviei, aceru carierf, muzieah a fct urnf,rit& de iloel cu cea mairrraFe atenfie (mai ales ca meloman gi sustinitor de tineretalente), gi cu care ne-am tnttlnit, in repetate rlnduri, de-aluagul anilor. O pot aminti, d{semeni, pe seriitoarea /^eILuminita Kohler, care l-a impreoimst pe lloel prin inteligenfaei sellpitoare, prln farmeeul gi rnfttisarea ei foarteatrtglt@re, Tmte aeecte femei remarrcabile au nLmas iusf, lnoeeident, Ei deci nu le pot numtra printne vizitatuii lui din[ar[.lnformaiiile culese astfel, erau folosite de lloel tneditmialele oi ementariile lui; o facea lnsi ln a*a fel lnelt sinu trf,deze niciodatl sursa, nici mf,ear din contet t. Setuttmpla, rru arareori, ca ln rrararea anumitor lntimplari,57www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>::
58:::j:]===::=*EEGdespne caFe llioel eerea amrnunte mi clarifictri, cspeiii ef,ist lncerce st se prerinte pe ei tnpiEi int<strong>ro</strong> lumina elt maifavmbile, arunctnd blamul pe unul sau pe altul. tloel av€adiscernimtntul de a uu emite nieio&ta judeeati atlta vrceme cllnu aseulta tmte parfile implieate de a refula, din prineiplu,atasurile la perscaa qi de a nrr faee !*ul pe carc i-l sugemuetteodata unii, tu p<strong>ro</strong>priul lor interes.O prezenfit costanlf, printne personalihiile rcmflnegticarle il cruhu pe tloel, ori de elte ori jZ alrm in strr[iu&tate,construiad eu eL ta timp, o autentiei relatie de prietenie, a footdirijorut eorului Madrigat, Marin Constantin. El $i so&ia st,Bebe, de care me leage o veche prietenie tnm de pe yremea elndera.m colege la televiziune, ne-au vizitat aeasa, Be-au ehemat latelefon, tre-au trimis mesaje din tarl sau din eelehriile lor lnoceident. Noel, care era rrn iubitor pasionat gi un exeelentcunscf,tc al muzicii clasice rprecia tn mod decebit aetivitatealui Mariu Constantin 9i performanta artistiet ereepfionala,realizalf, de el eu corrl sau. Din mmentul lu care l-a aseultatprima oapi, tioel a deveuit m speetator nelipsit la eoneerteleMadrigalului, pe care tl eonsidera uuul din cele mai bune eoruridin lume. llloel a primit tu dar, de ln Marin Cmstantin - cudedieatie persouale, cernnrtura +i date - alburnul lui YimelCosma pi o serie de diseuri fnregistrate .ff"at Stlul: priutreele pi Golindele destinate erelusiv exprtului - tn Rmf,nia eleemu striet intszise - sj care vreme de l5 rni iu fct transmisede poctul noctru de radio, la fieeare Crf,eiun, Cu attt mai marea fct emofia Em.strl, a membrllor redaetiei, ciud, ln zileleIwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Craeiunului 1989, Eu<strong>ro</strong>pa Libert ru a mai fost singurul postonafional'p. undele ef,ruia rfisunau colindele Madrigatului.Pentru prima oari, Radio Bueureqti fli *dueea aminte de59existeuia lor; Bueuregtiul reeunogtea - dupa 40 de ani deamnecie tohla - cf, Si peninr nomf,.ni Cilfeiunul este o maresirbetoare.O altt pr.eren[t constantt - mai alee pe undeleEu<strong>ro</strong>pei Libere, tu ealitate de eorespondent, timp de vreo 16 ani- a fost Emanuel Yaleriu. Ata eum a mentionat singu r{*rr-*artieol de ziar, imediat dupa revoluiie, el ne-a trimis de-alungul anilor, spre difuzare, trurre<strong>ro</strong>ase materiale; multe diu elele-am citit ehiar eu La mie<strong>ro</strong>fon. Erau, ln general, bine serise.Ctteva nu au putut fi transmise, datoritfl caracterului pread*'persmal al criticilc cmiinute. llu tneape niei o tndoiala eeValeriu pi-a asumat ua rise serios, indiferent de e&ile folositepentru triuiterea aeestor artieole. Iuutil de spus ef, Noel apestrat eu sfintenie secretul p<strong>ro</strong>venientrei lor.G afara eolaborf,rii la postul aostru de Fadio, Yaleriu aarut $atrsa - au mai eonteazA pritr ee cnmplex de tmpreJurtri -sfr Du fi fost implieat ln aetivitatea televiriunii, ln rnii ei eeimai eomp<strong>ro</strong>mitrttori. Dupa revolutie, clnd ar fi putut str-+i faetrmeseria cu eongtiinl.a eurati gi sA devinf, coreslpndentuldieial al Eurrcpei Liber.e - Emanuel Yal€piu a preferat si sepuna in slujba minciunii, G& dir.ectw general al televiziuaiirtxntne. Ce l-a putut determila pe rm {rm de vtrsta lui, bunreporter Ei ziarist p<strong>ro</strong>fesionist, sd sornp<strong>ro</strong>nitt tot ce a realizatptnt atuuei cE rtitea riseuri, aceeptlnd sfi practice &magogia giwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>?
oportutrismul? Onorurile uoei funetii? Ambitia? Puterea? Mi-epeste putinl.f, sf, itriel€. Afarrf, doar daei Valeriu eonfundteariera eu earierismul. $i tnea eeva, Se tuqeale p<strong>ro</strong>fund daea ipitnehipuie ef, Noel ar fi interpretat altfel cmportamentul siu'post-revolufionar sau ee l-ar ii tratat cu mai multatngaduinffi deett actuala cmducere a Eu<strong>ro</strong>pei Lihere (cum aItsat sf, se inteleagf, din arelaqi artieol), iliei lloel Bernard nuar fi aeeeptat st primeasea "indieatii" de la domnul SilviuBrueani cu atlt mai mult cu clt ln contaetele, directe sauindinecte, avute ln deeursul a"uilm, rcest persmaj nu i-a lnsateea mai stralueitt impresie,O meutiune specialt, printne vizitatorii fideli ailui tlml meritt maestrul fotqgrafiei, Im Mielea, cu care s-ainfiripat o relatie de simpatie pi amieitie. El se vedea cu Noelde cite ori avea prilejul si-l tnttlneasetr - i-am avut qimspeti [a uoi acast pe lon Hiclea gi pe sofia sa, aetrita LueiaMureqan - iar de clte ci pleea tn str:f,infitate ti trimitea celpulin o vedere. lioel tI apreeia ia mod deosebit pentru ereaiiasa artistiea (eu reltretEl ci un astfel de talent era Si'fotqgrafde eurte') ;i-i prefuia superbele albume de fotqgrafii, pe c&pele lnstrez gi astizi fn hiblioteel, tmte daruite de lon Mielmcu dedieafie persmala, datate $ semnate de autor.lioel prefuia talentul +i respeeta artigtii buni,indiferent daet er:a vonba de muziea, teatru sau arte plastieaillu a eristat manifestare culturrla <strong>ro</strong>minesef,, undeva lnEu<strong>ro</strong>ln, ba uneci chiar tn Ameriea, la carle $t nu fie pneaent. Laturneele teatralg cel putin, era nelipsiL Teatrul ilaiioual [awww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>60
61Florenfa; Teatrul Munieipal la Paris, Regenshutg (Germania],Berlia; Teatrul de Cmedie la Bertin; Teatrul Nottara la Paris.flinteneca +i teatrul tu sine performaula ar4isticn a aetcilm giqizcilc, dar 9i si-i ermm.se& peremal - ln masura pmibilului- pe mmenii r.espectivi. Aeest 'pcibil' varia fmrte mult infunelie de mmentul dat Uneoryi, instrueliunile primite tnainte1de pleeane le permiteall aali+tilc sa fie prietenoqi gi sf, aeeepteinvitaliile nc.stre1 Alteoniy'impotrivf,, le interziceau eategoriesa aibe, ln vreuu fel, de a face cu noi.ln anul 1975, Teatrul de Cmedie din Bucur.eqti a dateiteva speetaeole ln eadrul Festivalului de teatru de la Bedin.Am pleeat acolo si le vedem. Era un moment de relaxare.Dupe un speetaeol, ne-am tntilnit eu toattr trupa la o petreeeredati de impnesarul ei, G&nB, print<strong>ro</strong> amuzanti coineidenfi, s-tdovedit a fi o veehe prieteuir a lui Hoel, pe car.e nu o maitntilnise din tinere{.e. A fost o seanf, minunati; am stat de vorbicu toti aetorii, bineinleles rru despre politiefl: turnttorii erau ;iei de fafi, fam tndoiala.fn alta sear&, dupir alt speetaeol, amfmt iuvitati de aetmi, la hotelul unde er&u eaza[i Si, ln anmeraunuia dintrc ei, in canp s-a str.l.ns tmtfl eehipa, am petreeut dinrqr o searlfi extraolditrar[. Niei de data asta nu s-a diseutatpolifiea, S-au ponestit baueuri ql intimphl,fl hazlii diu teatrr, amIr{s eu laerimi, am spq<strong>ro</strong>rrf,it men6te gi prietenegte, desprre elteln luntr Si in stele. Direetqrl tmtrului, Lueian Giurehescu giscenollraful Dan lliemfeanu ail aceeptat, intr-uua din zile,invitafia lui iloel de a lua rnasa lupreuntr gi-mi amintese e[diseutia a fct fmrte emieaii, iar atmcfera pltreuti pi relaxattr.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
62/\ In anul urmtrtor, a venit la Festivalul de la Berlin,TTeatrul Munieipal. Ne-am dus din nou. Atitudinea actmilon sesehiubase insil era lim@e ca li se dtdusem instmetiuni strietesd nu aiha uiei un eontaet eu noi"G holul teatrului, am ca.dt omultime de fignri eunmeutg mane par{e din r.eopeetivii actciIlmi fusesere colegi de Institut. se dtau la nrf qi lasau capul in!r' stinjenif-i, fiindu-le friee sa sprna maear 'buna ziua", ?naeeastd atmoefer& penibile qi inghetat&, un euplu doi aetoriIearqe uiei mdear nu-mi erau prieteni ap<strong>ro</strong>piati, au traversatholul teatrului, sub privirile tngrmite ale colegilor lor, auvenit direet la noi pi ne-au imhmtipat. Erau Mariana Mihut qivietor Reheagiue. Ne-a bucurat pi ne-a uiqeat enorm gestul lorde prietenle gi euraj. NoeI le-a spus e& i-ar faee mare plaeerese-i invite la luasfi, dar nu gtie daea ar fi oportun pentru ei.Mariana gi Yietor au ee'eeptat invitatia lui NoeI *i a doua zi Iapriuz tre-am tatilnit Ia un restaurant. A fmt o eonversa[iefoarte ealda qi amieala. La utr moment dat, Nml l-a tntnebat peRebergiue: 'cum se faee c[ dumitale, spre deosebine de totieeilalti *l€i, nu [i-a fct friet s[ te intilneEti eu nci?".La GareYietor l-a mspuns: "Domnule Bernard, eu tru vrear s[ faccartem deett pe baza talentului meu. Aga cd mie nu arce de oe strmifie friea".,' /'a - )2n','h4r -bY:
frIeste urul dintre pufinii oameni din teatrul <strong>ro</strong>m0.nese care, ilanii lntuneeati 9i lxniei la eane a fct siluiH trara, au avutcoloan[ vertebralt Si gi-au,pistrat demnitatea, refuzind se sep<strong>ro</strong>stitueze.Interesul p<strong>ro</strong>fund gi eonstant pe eare-I manifesta fate deeultura <strong>ro</strong>mflneasei gi importanta pe care o atribuia artei gi,implieit, creatcilc ei, sint perfeet ilustrate intru eomentariuseris de Noel, dup{ ee a vtzut la Washington, speetaeolul pus iuscena de Liviu ciulei la teatrul Ar.ena stuge eu 'Hamlet" deshakespea*".1o 'New York rimes'aptrruse o eritiei extrem der\elogioasf,, $,h eare se afirma textual ei: 'spectaeolul eonstituieI1>nu Drrmai triumful unei stagiuni, ei *i al unui deeeniu.' La ?aprilie 1978, tn ajunul vizitei pe care ceaugeseu rrrna s-o faef,tn statele unite, Noel pleda la mie<strong>ro</strong>fonul Eu<strong>ro</strong>pei Libere eauzaleatrului <strong>ro</strong>m&nese:"CeI mai talentat regizor <strong>ro</strong>min realizeazi, deei, ineapitala statelor unite triumful unui deceniu, in timp ce lnRom&nia se diseuta, in presa culturali, criza teatrului<strong>ro</strong>manese. E oare natural ea teatrul <strong>ro</strong>m&nese sa infloreasea Iawashington, in timp ee putrezegte Ia Bueuiegti? $i daef, nu enatural, atunei eine e de vini ef, luerurile se tntimpla eraeta$a?La ineeputul sapFmiuii viitore, pregedintele Rmi.niei,dl. ilicolae ceaugescu, va ateriza I,a whshingtm. Daea marelesrrcces al lui Liviu ciulei i-a fost adus la eunoglinti, vaconstata ctr acest rnare regizor <strong>ro</strong>min s-a dovedit eel mai buuambasador pe care Rom&nia l-a trimis ln starele unite, dewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
multe yreme lnemee. Niei despre dl. corneliu Bqdan 9i aiei'despre dl. llieolae ilieolae, orieare ar fi meritele lor pe carsdealtfel nimeui nu le contesti, ru s-a spus ce ar fi realizat, lndoueniul lor, triumful unui deeeniu. Daei, dl. ceauqescu arputea sA onoreze cu prezenfa sa acest speetaeol, eonsideratepocal de unul din marile ziare amerieane, este absolut sigur eaar reda teatrului <strong>ro</strong>m&nese curajul care i-a foot sistematiedistrus in ultimii ani, i-ar insufl,a tnerpderea de ..r##rri"pentru a putea s-o porneasei din nou - nu ln strtinf,tate, dedata asta, ei ln Rominia - pe drumgl marilor realizeri artistieede eare ecte per{eet eapabil. Daei, pe deasupra, dL C,eau$eseu i-ar64tntinde mina lui Liviu ciulei 9i l-ar invita ss revina aeasa, IaeI in tarl - und.e, d{altfel, dl. Ceauqescu afirme mereu e[ esteloeul tutu<strong>ro</strong>r <strong>ro</strong>monilor - gi revenit la Bucuresti l-ar lndemna{Asf,-pi sufleee miueeile gi si s€ apuce de treabe, aceasta ar puteaconstitui uu semnal pentru ca Lueian Pintilie, Ylad Mugur,Radu Peneiuleseu, Andrei $erban, solii Boruzescu, soiiiO<strong>ro</strong>veanu, Floriea Mtlureanu +i atitia altii, se se intoarei +i eiin tara ri sa-+i dea eontributia la desehiderea unui nou eapitolstmlueit ln istoria teatrului <strong>ro</strong>nflnese."Vizitatorii din Rom&nia veneau, de obieei, lnrir.eati cuelqgii Ia adresa Eu<strong>ro</strong>pei Libere 9i a lui I[oeI. Apreeierile lor tifaeeau plaeere, dar laudele lor nu i se 'urcau la eap', Critieileerau mai rare. Noel igi stimula interloeutorii sf, Ie dea glas 9i iiasculta eu multa luare nminte. Cum se ln$lnea eu el, fieeare segrf,bea si-i povesteasei baaeul eu Ceaugeseu $i tAranul, erezindci-i ofert o pnemiem. Dra tungul anila l-a auzit de nenumirratewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
:65orl llu-l $titi?Ceau$eseu ajunge lntr-o zL lntr-un sat li bate la ugaiunei case. Ii desehide un tiran care ll privegte tntrebator. "Nurna r'ecrrnogti?" tntreaba ceaupeseu.'Nu", rh.spunde tiranul. "Buslnt eel caFe va yorbe$te ioti ziua la radio'. 'Marie, strisagiranul. Haide repede iucoaee e-o venit iloel Bernard!".tNd se rmuza $i em bueurs ca rm gedar pe care tl laudep<strong>ro</strong>fesoara. Aeeasta glume era dovada popularita+ii d$are se*bueura tn tare 9i a emfirmerii pe caFe o dtdeau talentului SiJ.dtudrii sals aseultttcii ld din Rsnnnia Ca unul a eArui singuraambifie era si-i slujeasea, ee-fi putea dori mai mult?www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
CEAUSNSCUIn eioda pirerii generale, lmpartrgite de majoritateainterloeutq{lu lui atit din Rmnnia eit Ei din strainnhte, e&c-eaugescu e un cretiu gi u idiot, Nel iI emsidera o personalitateeompleri qi un om politie ietit diu eomuo. il "<strong>ro</strong>oteaprimitiv tdar foarle inteligent, giret, ettrem de abil cu rrn ertraordinarsimt aI puterii; ln aeest sens, dtdea mereu ca erernplu politiea::::::=::::===:_=:Elui Ceau$eseu de <strong>ro</strong>tatie a eadrelor, care Du avea, tn fond, altseop deeit eonsolidarea p<strong>ro</strong>priei puteri.tmi amintese ee surprins gi plieut impresionat a foetNoel de eonferinfa de prese data de ceaugeser, iD eursul viziteisale din 1978, la washingtm. G eiuda faptului Gf,, de obieeieind vorbea liber, nu era ln stare sa lege doui fraze, si faea unaeord gramatieal eoreet gi ca pierdea fi<strong>ro</strong>l lqgier lneepind sibata cimpii, la aeeaste eonferin[f, de presa ceaugescu a fmtspontan, a dat rispunsuri intelknte la obieet gi a $tiu1 sn'fenteze" lntreberile mai "delieatelilloel au i-a pus niei atunci gi niei eu att prilej - ar fiavut multe, etei a fost prezent la buut parte din vizitele luiCeaugeseu in oceident - vpeo lntrebar".G sehimb, intr-uninterviu eu llloel, difuzat Ia Eu<strong>ro</strong>pa Libera ln deeembrie 19?6,Sorin Cunea i-a p<strong>ro</strong>pEs urmatoarea ipotezl: 'Noel Beruard,f1,fi.LF't-^:{
presupuDtrrd ca ai fi tn situatia de a pune o lntrebare - unrisingura - h eadrul unei eonferinte de presf, organizata de di.Ceaugeseu, care ar fi lntrebarea a.dresata gefului statului<strong>ro</strong>m&n?".Respunsul lui NoeL *Poate ca a$ htreba de ee au fostlneuiate documentele congresului al lX-lea al pcR, Gongres67finut sub conducerea d-lui ceaugeseu, ln lgo#A$ lntreba de eenu se nespeete asttzi, Geea ce s-a spus atunei pe tena eondueeriicoleetive a statului pi,a partidului? n" ce Du se apliee astf,zi,ceea ce dl. Ceaugeseu a deelarat atunei: $r.aoti." tntregiinoastre aetivitf,ti a demonstrat e[ oricit de edueatf, saucompetent& ar fi o persoana, aeeasta nu yrcate st rezolve toatep<strong>ro</strong>blemele, sau, ln cel mai bun eaz, vra faee gregeti.'fa+ htrebade ee aeeste deelaratii, de ee aeeste doeumente ale Congresuluial lX-lea nu mai slnt aeeesibile niei macar aetivistilor departid, de ee nu mai sint predate in *edinlele de partifl" SorinCunea: " De fapl aiei au fost patru lntreberi. Iata, sint gene<strong>ro</strong>s,?P??,iii:tmi dau ssam& et mai ai se-l intrebi gi alteeva pe dl. Ceaupeseu.Ileei renunt Ia lntrebarea pe care, poate, a$ avea eu dreptul s-opun in aeeeagi eonferiutf, de prese. Deci, puoe d-ta o noue(rntr.ebar$".'Egti optimist, Sorin Cunea, i-a replieat Nel. I-a;o* "r"tiliferieite gi Ia multi ani."{o.lloel era perfect de aeord cu eei care susiineau cfi.Ceaugeseu este paranoie. Istoria a cunosc o{n"tfioUiconducitori iuteligentri, dar paranoiei. Chiar prea multi. Dinlncate, uaa n-o erelude pe alta. Paranoia lui Ceaugeseu s-aaeceatuat eu timpul, ajungtnd la pa<strong>ro</strong>rism in ultimii ani; dartrea a fost aecentuata Si de un eult eraeerbat al per.sonalitatii,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>::
de eare. trrr au fost deloe strtini eei eare l-au p<strong>ro</strong>movat. cu elt rtdevenit mai degtalat acest eult, eu afit a luat p<strong>ro</strong>portii maineagteptate gi pam.noia lui, pentru ce el tnsugi ajunseee sAcreade in imlurile de slavi. ridieate ln onoarea sa, lnmasearadele lnseenate, eu voevozi, popor, ehei de eetate, ptine pisare, ln eomparatiile g<strong>ro</strong>tegti gi absurde, eare-l alaturau eelormai stri.lueite persoualitf,ti ale istciei. Faptul cf, ceaugescupierduse de mult oriee eontaet eu realitatea, o dovedegte, poatecel mai plastic, acea par<strong>ro</strong>die de pr'ces Ia eane am asistat euto0ii prin intermediul televiziunii. cred ef, reaetiile lui, aeolo,sint eoneludente ln aeest sens. Ceci Ceau$escrr uu mintea cludlngira toate binefaeerile cu care i-a ferieit pe <strong>ro</strong>mini:elucubraliile pe care le debita, reprezentau pentru el oconvingere p<strong>ro</strong>funda.iloel ar fi dorit mult st aiba prilejul si-l cunoasef,personal gi sa stea de vorbe cu el. Ce-gi p:"-i1".:- dintr-o astfelde diseufie, e greu de spus. Cert este lnsi ef, nu s-a lAsatnieiodata eonvias de cei care lneercau sa-l facf se ln[eleaga eaoriee dialog cu Ceaugescu este erelus din start; e& eI este prinereelenli un tip eolerie, iaeapabil si aseulte utr argument orise duea o c(mvensatie civilizati. Pentru Noel, orieine era uninterloeutor poteufial, iar lnerederea lui in resursele dialogului,era Demtrginite. Principiile demoeratiee erau allt de puternieitrredAcinate ln mentalitatea lui, lnelt nu putea, pur gi simplu,s[ coneeape ce eristi pe lumea asta $i speeimene total inaptesi eomunice nc-mal cu semenii tor. O&ttfel tn lg?S, cind a,(avut loe la Helsinki eonferinfa pentru seeurilate pi cooperare68www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
ln Eu<strong>ro</strong>pa, Noel s-a putut eonviage cu p<strong>ro</strong>priii lui ochi ea'ceaugeseq nu comuniea normal niei miear cu anturajul sauimediat. De la loeul lui, aflat la baleon, iloel avea o privirepanoramiei asupra delegatiilor oficiale din sala Finln.dia, undee-a desfagurat eonferinta. Dac{ Brtejnev sehimh., din eind lnctDd, tn modul eel mai firese, elteva cuvinte eu G<strong>ro</strong>miko sau eualti membri ai delegatiei sale, daee eeilalli refi de stat gi partid69eomunigti mai diseutau ori se arnuuau eu ai lor, ln rindul undese afla delegatia <strong>ro</strong>mflne, domnea o atmosfere de ghiata. G,*"ceaupeseu gi restul delegatiei era o prapastis uu eatadiesea si).Ie arunee celorlalti membri niei mi.ear o privire. Dispretul,arygatrla $i desestsideratia cu carre iSi trata ptn[ 9i eolaboratoriieei mai ap<strong>ro</strong>piafi, erau evidente. ca dSttfer 9i slugf,rnieiaAdezgusttto&re a subalteruilor. Ceaugeseu gedea pe primul seaunde linge culoar. ori de elte ori ll trimitea p€ r.retrnul dintre ei,printr-un ordin seurt, si se intereseze de eeva, si duei ori siaduea ceva' aeesta nu treeea nieiodate prin fata lui ceauges€u,chiar daee loeul lui se afla alaturi.ti deranja pe toti eeilalticolqgi, eare trebuiau se se ridiee tn pieioare ca sa-i faee loe, in1timp ee 'geful" qedea impasibil, ca gi crrm ar fi fost eit se poatede firese ca aga se se petreaef, luerurile.cu aeeeagi deseonsiderafie, de paree ar fi fost slugile tui;rersonale, li trata ceu;eseu $i pe oamenii presei. I}e elteva ori,Noel l-a lntilait, eu prilejul aeeste vizite pe ceespondentulteleviziunii, Ilie Ciureseu. La washington l-a invitat ehiar lamase, dar Ei l,a Helsin},i a reu$it se stea putin de vorbd cu el,tn holul Fialandiei. Ilestul, ca se tnteleagr perfect la ee regimwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
kr;A6qaa nre/,"*./L zruu )televiziune oeeidentala, ea si Du mai vorbim de cea amerieane,70comenta ltioel,)6Fii pozitie soeialt gi materiala dineele mai sigure pi reepeetate; pe cind el faee toate.muneile, dela reporter la eiritm de bagaje 9i, deqi celetore$te ln tmttlumea, nu se aleg" eu nimie.tot"-o corespoDdenl.i trimist atuaei de Ia Helsinhi, rfoel a1:lnregistrat 9i alte impresii: daef, nu mai pitoregti, eer pu[in maiagreabile. Amintea de prezenta impunf,toare a maresalului Tito,'drept ca rrn ofiter de garda", b<strong>ro</strong>nea! lntr-o superba uniformaalbe; de ospitalitatea neobignuitt a pregedintelui finraudezKekonnen; de "elegrrnla moderul a selii Finlandia, eapodoperaarhiteetoniefl a lui Alvar Aalto'; de "vrenea ap<strong>ro</strong>ape t<strong>ro</strong>pieala,ca gi ctad o putere de undeva, de sus, ar fi wut sf, topease[ultimele rema;ite ale rizboiutui reee'.Caugeseu a figurat de multe ori, eum era a{attfel +ifirqese, ln comentariile lui Noel. to g"o"ol, ii laudJ*trr<strong>ro</strong>uzJet[ernf,, pe care o eonsidera independenti gi eurajoase - nu afost uieiodate de aeord eu teoria dupa care ceau$eseu ar faeelreul ru;ilor. tn aeelaqi timp, insf,, tl eritiea vehement pentrupolitiea internt, p<strong>ro</strong>fund restrietivf, gi megalomnn&, eare dueea[ara la faliment gi condamna populatia Rominiei lapauperizare gi, lu eele din urmf,, ehiar la o rriali de mizerie.Vci eita, tn emtinuane, clteva fr:agmente dinl1-sn editorialLseris de Noel in ianuarie 1978, elnd ceausescu a tmplinit 60 deani, gi eane er.ed ei neprezinti chinteseuta analizelor sale peaae&dhL #ab ,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
["Indiferent de sentimentele pe care le raeerei fall de.I( personalitatea eomplexa a d-lui Ceaugeseu, eert este ef, e vorbaII ae un om politie ie+it din emuu., car,e gi-a pus amprrenta peI viata politiea a $erii gi a jueat un <strong>ro</strong>l important, atit lnrelatiile dintre natiuni, ett 9i ln eele dintre partidele eomuniste.Attt pentru <strong>ro</strong>mtni, elt gi pentru striini, dl. Ceaugeseu $e?tq6t"'-Ii Crrl{(hwq n^r*h,,.{qr,r& |oud.,,,,,uL. *',rr,rr.,..,,t r,fr.p,,r,,agaSt4' |,)distinge, ln primul rtad, prin politiea sa de independenlinatioaala'.'Aceasta @itiea independenti., car.e gi-a gasit erpresialn nenum&rate oeazii, i-a cigtigat d-lui ceaugeseu eit gi, Rominiei un pr.estigiu eonsiderabil pe plan internafional. unI\ David care rezisti unui Goriat este vElv lntotdeauna rglvlusqulti.l popular. IPuPuIIlr.Prestigiul pe eare dl. ceaugescu +i l-a eiptigat datorita politieiisale de independenti nationali, prestigiu dobindit atit tnstriinnhte elt gi tn [am, tot dr. ceaugeseu qi l-a subminat, dinnefericire, prin politiea sa interne. Daea pina acum, instrf,initate eel pu[in, ceaugeseu insemna independenE fafa deuniunea sovietiei, asttzi ceaugeseu lnseamni de asemenea uDstandard de vialt redus pentru poporul <strong>ro</strong>mfln, un eult alpersoualitf,fii eare depapeqte limitele ratimalului 9i frizeazaabsurdul, un stat stipinit crr o mint de fier, tkabosi""uoriei.<strong>ro</strong>r tendinfe de demoeratizare gi un par[id politie, celeomunist <strong>ro</strong>mAn, care nu mai are deeit o singuri personalitate,ieeea a eonduettorului stu. . . Agadar, bilantul aeesteipersonalimti politiee eomplere gi iegite din eomun, anle o seriede parti fcrzitive 9i negative. Dovada eea mai buni et, dinperspeetive <strong>ro</strong>meneasca, parf-ile n€ative pFecumptnese, estewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>I
faptul ei mqioritatea figurilor eulturale mareante au evitat seclnte ln corul laudelor gi elogiilor din ultimele zile. Dovada eeamai bunf, ce 9i din perspeetiva iuternationall aspeetelenegative lneep s& fie mai bine cunoseute, este.faptul ca..et'euimentul ceruia presa <strong>ro</strong>mintr i-a eonsaerat volume lntregiin ultimele douf, stptf,mtni, a treeut aprupe neohservat de72Presa internationala, $i atunei elnd a foot observat, Geea ce s-aremareat a fost eultul personalitf,tiil Ac"esta este, deei, bilantulinterimar aI domuiei - cuvrntul nu este ales taHmplator -.Atsomnului ceaugesen llaei presa de partid gi-a spus cuvintul,istoria mai mmlne si se pFotrunte. B eert ei verdietul ei va fimai nuantat."Lce efeet aveau aeeste ementarii asupra lui cau'eseu,ered ee reiese, eu prisosiutf,, din eapitolul umitor.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>:
SECURITATEAIfli s-a pfimt tntotdeaua gneu de erezut ca Eurqa Libertr,uniea institulie de oporitie politiea fata de regimul Ceauteseu,sf, fi scepat de infiltraFea securitf,tii. cmfirm&r'ea adusa degenenalul lon Mihai Paeeln, prin cartea lra 'orizmturi Rqii",asupra obsesiei lui ceaugeseu de a Gomp<strong>ro</strong>mite Eu<strong>ro</strong>pa Libera,de a o arunea Ln aer - Ia modul eoneret - si de a-i anihila fiziepe ziarigtii ei eei mai supamttri pentru rqim, tn speE llloetBernard gi EmiI Georgeseu, rru mai lase loc niei unui dubiu.Imediat dupa veninea uea la Radiq ln lg?0, tmpotriva luitlel a fct lpnsati o adevirata r"mlnniq eu seopul discr.ediHrii giindepartarii lui de la emdueenea departamentului <strong>ro</strong>m&nese. Ea adebutat in coloanele unei publieatii ertremiste din eril -stindardul - si a continuat ln eadrul departamenturui, prinpltngeri eontra lui iloet adresate eondueerii amerieane gi petitiisolicitind o eomisie de aneheta care si eramireze situatia dineecfie gi atmosfera "iatolerabila" de lueru eare ar domni aeolo.unele scrisci erau rtrmime IIe dtele au fct aduate semnf,turide la membrii redae[iei, etploattudu-se ln aeest scopslrbiciunea unora 9i nemultumirea inerentt a altora (inerentt,pentru ce nu eristi pe lumea asta direetor eapabil sa-pimultumeasee toli subalternii). Ctnd nu s-a puttrt altfel, s-awww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
eclrrs Ia intimidare gi ehiar la metode de-a dreptul neeinstite'.Fosta mea colegi, Irma Kurdighian, Drr gtie euglezegte. S-ap<strong>ro</strong>fitat de aeeet lueru, eerindu-i-se st serDneize o serismre,redaetah tn limba engleze, ln eare i s-a spus ef, ar fi vorba deimbunnttlirea climatului de Bunci. gi a atmosferei dindepartament. Ulterior, Ir-s a aflat de Ia alti eolegi c[, de fapt,semnase o petilie pentru destituirea lui lloet. Indignati ef,fusese tras& pe sfoara, s-a dus eu o falei-n eer pi eu una lupamint la autorii petitiei pi a eerut sa-pi retrsga semndtura.Din paeate, nu toti eolegii mei sl.nt luzestrati eu aceea$i eoloanaverlebrala ea lrma gi alii citiva, care au refuzat eategorie si sepreteze la aeest joe.Rezultatul imediat al eampaniei a foet inveninareaatmosferei, dezbinarea membrilor departamentului qieanalizarea energiei lor ln eerturi pi eonfliete artifieial ereate.Aetivitatea redaeiiei nu putea deeit sa sufere, ceea ce girepreuetrta p<strong>ro</strong>babil unul din obiective. Cine anume dintrepers@nele angajate in fruntea luptei era agent, eine fuseseracolat pe baza de gantaj ori emstrtngene psihotqgiet $i eineera folosit doar ca un instrument ineongtient, exploatindu-i-sein aeest scop ambitia, oqgoliul vanitatea, invidia, infatuareasau pur gi simplu p<strong>ro</strong>stia, nu am de unde s& gtiu. seeuritateaDrr avea bunul obieei de a-gi lf,sa eartea de vizita Ia loculfaptei 9i niei de a lipi etichete de prezentare pe frunteaeolaboratorilor sai Ct ei au eristat, Du am tnsi niei o tndoiala.Ceei nimeni, dintre adversarii lui Noel, nu dispunea de unmobil eare sf,-i $rstifiee invergunaFea, perEeverenta diabolieawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>74
75vneme de zeee ani gi mai ales riseurile ertrem de grave, as@ace. .o logiea elementare mf, oblige sa tin seama de lntrebareaesenfiala, de la care rneepe de obieei oriee elarifieare: quiepnodest? (fui sevegte?).cNoel nu-mi tmperhgea benuielile, iar rationamentul meunu-l emvingea. Avlnd o fq.matie p<strong>ro</strong>fund democmtiea, fiindlnzestrat ctr rrn fairplay rnn&scut gi netn[ind nieiodatf, lnRsnAnia cmunistl. ln eiuda cunqtinf-elc nmple gi a intelEenteisale, Illoel nu putea congepe ei seeuritatea Du epa o primejdieabstraeti, ei una foarte conere0f, eare ll ameninta direet.trD9!eeea, eiuta motivele aeliunilor eoneertate tmpotriva lui,mai eurind tn earacierul oamenilor dectt lntr-o strategieYdeliberati de destabilizare a Eu<strong>ro</strong>pei Libere. Am avut nevoie depeste zeee ani gi de 'colaborarea" inteDsfi a seeuritttii pentrua-l eonvinge de eoatrariu. Era lnsf, pr.ea tirziu. smrta ti erapeeetluit& ti nu e delc erelus ea autorut se fi fmt aeeeasiSeeuritate, care +i-a dat attta osteneale si-I neutralizsze.[,a lneeputul primaverii lui l9?8, rn-8 elutat la telefonAristide Buhoiu. se afla la Munehen pi ii era foarte dor si mf,vadn (fuseserem eolegi la Televiziunea Rom&nfi). Bineinteles eanu l-am enezut. tn eei opt anl de ctnd tr':[iam ln Germania,trecuse de multe ori pe aeolo ln "drumurile sale eu<strong>ro</strong>pene", darInu ma cf,Etase niciodate. Mi-a mai spus ce ar yllea str-i faeeunogtinti eu tloel. Aga mai rnelgea.Permaneut interesat st se tntilneasee eu <strong>ro</strong>mAni venitidin fari gi ferm eonvins cA un post de radio nafional, eaEu<strong>ro</strong>pa Libera, nu se poate conduee de Ia Mtnehen altfel deeitwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
:simtind fare lneetare pulsul Rominiei, iloel a aeeeptat imed,ia{se-I primeasc& pe Buhdu. L-am invitat la nci acasf,. Din diseutiea reiegit destul de elar ef, tatona terenul, lncereiad se afle ln eemesura l-ar interesa pe Noel o cilfitorie Ia Bueuregti. Asta eramisiunea cu care venise. il-ar fi putut gesi un teren maip<strong>ro</strong>piee, eeei Noel nu-gi dorea aimi6 mai mull deeit st vizitezeRom&nia. Vezmd eum stau luerurile, Buhoiu i-a spus en ideea ise pare realizabilr li ef, de altfel $tefan Andrei, pe atuneiministru de externe, ar fi rn favoarea unei asernenea initiative.S-au despartit intelegi ea Buhoiu sf, comuniee la Bueur"egtiaeordul lui Noel, urmlnd ca apoi si se lutilneasef, din nou76pentru a diseuta demercurile ulterioare.tooa de pe vremea ernd ma aflam rn Rominla se vorbeacu insistenta ce Buhoiu ar avea grade tn seeuritate, Iuerrr carenu-i era binetntelee niei lui str:f,in. fmi amintese ehiar ei,odatt, diseuttnd subieetulr n€-i mlrturisit ce pina gi pr<strong>ro</strong>priatfIui mam& il intreaba dace este adevirat ee se spune.ultima tnttlnire cu Buhoiu a avut loc Ia viena, duparrtrmltrerea gereralului Paeepa ln (hcident. lioel m-a luat eu el.stind Ia masa toli trei rn restaurantul hotetului saeher, I-emlntrebat eu o mutrf, fmrte serioasa pe vechiul meu colegAristiea ce pepere are despre'stolul de vrtbiot"" eare-qi luasezborul tnapoi spre ;ntrie, tmprtgtiat ca de ua gloute de vesteafugii gefului Securitetii. Me refeream Ia agentii gi din ()ecidentrare dispipuseri peste nmpte, lisind ln urma lor magini,loeuinte, lntr-un eufint, tot ee agonisiserf, de-a lungul rnilorprin tDuDGi cinstita de spioni. Reaetia lui Buhoiu a fostwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
uluitoarel"Ila, mf,i, bietii oameni ! Igi tae<strong>ro</strong>pisera 9i ei o situatid,gi aeum au trebuit s{ lase, seraeil totul balta Si se pleee aease!,.compatimirea lui era sineenf,: tonul seu nu tnlda niei eea mai.miee urmi de i<strong>ro</strong>nie.Atunei, Ia viena, Buhciu I-a infomat pe iloel ea yizita tuiln Rom&nia primise tmte ap<strong>ro</strong>barile neeesare gi ei estebinevenit orielnd doreqte. Era doar rqgat stt tateleagt ef, uu i sepoate trimite o invitatie ofieiala gi se aeeepte una de la ziaristla ziarist. tmi tnchipui ci s-ar fi gasit tn Rominia gi altjurnalist, mai repreieentativ deeit Buhoiu, doruie se-l invite peNoel Bernard (mai ales ef, era cu binecuvintarea partidului).Poate tnsa ee Buhoiu prezenta arte arrantaje. iloel i-a raspunsef, trebuie s& discute eu direetia rmerieana a poetului de radio;i l-a intrebat cum Ixnte si-i comuniee nf,spunsul. La careBahoiu a scos din buzunarul hainei o earte de vizita, eu adresa77gi numarul lui de telefon din Bueuregti, gi i-a tntius-o lui Noel.'Foarte simplu. f-i a"ti m terefon aeasal cum au mai spus,NoeI se tntilnea cu multa lme din Romfrnia, iar unii vizitatoritaveau ehiar funetii de respunderre. T*ugi, nu i ce mai tntimplasepinl atunei ca eineva sa-i p<strong>ro</strong>pun& si-l eheme la telefon laBueuregti.crnd, entuziasmat de perspeetiva cilatoriei ln Rom&nia,s-a adresat vice-pregedintelui postului de radio Eu<strong>ro</strong>paLibera/Libertatea, Ralph walten iloel s-a lovit de uu r-efuzcatqgorie. Ralph ru se aritase nici initial prea lnetntat deaeeast& ideq aeeeptase totugi ei reflecteze asupm ei. Aeumlns{ o respingea fera dreptwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>de apel. iloel Du era omul eare st se
supuDe fera si erieneasef, unei interdictii. Tinea cu tot'dinadinsul si afle motirrul. gi dupr multe insistenle, l-a aflat.Avtnd temeri cu privire la bunele intentii ale regimului de IaBueure$ti fatre de tioel, eondueerea Eu<strong>ro</strong>pei Libere i.s-a adresatgeneralului Paeepa, cerlndu-i pf,rerea. Avizul siu a fostnegativ: era ferm emvius ei lui iloel i se lntindea o cursa.kofund deeamtgit, dar tntelegind raliunea renuntirii la vizitasa in Rominia, NoeI l-a ehenat la telefon pe Buhoiu, dupl eumse inteleaesem, si l-a informat et deoeamdata ea Du putea s[aiba loe. Diu neferieire, iloel nu a mai trait destul pentru a-giputea tmplini rreodata aeeast{ mare dorin$.Paralel cu campania din departamentul <strong>ro</strong>m&nese alEu<strong>ro</strong>pei Libene se desftguna o alta a eirei intensitate gi violent[a eres.eut tD rallort direet p<strong>ro</strong>por[ional eu deteriorarea situalieidin Rominia gi eu diser-editarea lui ceaugeseu pe plan intern giinternational. Asupra Eu<strong>ro</strong>pei Libere qi a opozantilor eunoseulidin exil s-a Feyersat, dra Iungul anilm, o avalnn$t de telefoaDeinjurimse gi de serisori de ameninlare, redaetate ln cei maicdinari termeni, mairitatea adresate lui EmiI Georgeseu gilloel Bernard gi p<strong>ro</strong>venind, chipurile, din partea uneiorganizatii legionare intitulatr'Grupa Y'. Nimeni dintre noi nus-a tndoi3 vreo clipf, asupra adevtratei lm p<strong>ro</strong>venieuie. Atitlipsa de imaginatie a eontinutului, antisemit gi vulgar,invariabilele aeuzalii ce i-rm ataea pe legionari, clt 9i limb4iul'aeademiG', li tfidau de la tapte pogte pe "baieti'. In cartea sa,'Orizonturi Roqii', fostul general de Securitate, www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>Ion MihaiPaeepa, vine dfttfel se ne eonfirne eonr{trgerea:78
"Aeeste serisori erau scrise ca si eum ar fi p<strong>ro</strong>veait. didpartea unei aripi te<strong>ro</strong>riste a organlzatiei fasciste <strong>ro</strong>mineilegale din eril, Garda de Fier, Ei erau semnate.Grupa y'. Eaera pe de-a-ntregul nf,seocirea Departamentului de inforuatiierterne (al seeurititii). pentru a faee ca grupul sa fie maieredibil, eu fmt trimise scrisori de ameninlare cu acee,agisemnf,tunl oi altor auti-comunigti din oceident (tn afart deEmiI Georgescu), cum ar fi r&posatul NoeI Bernard, fost direetoraI departamentului <strong>ro</strong>mtnesc aI Eu<strong>ro</strong>pei Libere, care deveniseertrem de popular lu Rominia, datoritt critieilor sale eaustieela adresa cultului personalitf,tii lui Ceaugescu; paul Gsna 9iviryil ranass doi disidenti aetivi eu sediul tn Frania; fctulmoaarh al Rominiei, Mihai de Eohenzollern, cane tn[ie$te inElvetia; 9i p<strong>ro</strong>eminentul dramaturg Eugen loneseu, membru aIAeademiei Franesze".Redau, ln eoutinrra'e, textul eitonva serisori semnateGrupa 'Y', Fespectindu-le fidet ctqgrafia. Iatf, una, adrsatilui Noel, de la Parig la 16 deeembrie l9g0:79Stimate D-Ie tVoel Eeraard,hne aa de,aull aveam imprcsia .* d-ta teufeati &iapai sutiei F o,,z o wdaei o liaie iodqrcndenrt fata deerilsl tzadase In pme.nl, ea Frcte de tna, G@stafam eesilzalia s-a sehiaht faadameatal $i ea ptal de tadio alae.epul A fie ptweapat dip e tn e mai malt de pnqritea Si1fiigairca mtgearii lqfonare.Aeau nu aai at'ez, ziei aa dabiq d te-ai wrizatwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
80xca aorneai$tii al cerr" jac lI faei la pruea| ea scopal de a t1da pt:etette N loveased tn eaaanzii nrytri drn ,afi.Ctnd ai afirmat ei legianarii nqtri delin laei1rctad de eoadaeete ra divetse dmeaii dia lara ai aitatplba.bil a Jidaaii tai uapa ualt mai malte a$ezrenea postariln Romfiaia.Mm e pfu adasta ar mis ogl-al"A impradeatdl:IPenlra tute arestea furda de Fier na te ra ierla,Grupa *F1Scrismrea umttmre, adneeati tot de la paris, de astldate lui EmiI Georgescu, este serisi gi ea cu ortografia noue.'Torrarf,gii" de Ia DIE tru ar ar<strong>ro</strong>t gri$r niei mtear sf, respeeteaparen[ele: in 1954, eind a fost itrt<strong>ro</strong>dusa ortografia noutr, ceimai tineri legionari erau deja cmeui de peste BS de ani 9ifoloseau eu totii, fara ereepfie, ortofrafia veche. Numai eei dinGrrrpa -\f o hvf,traser.:f, p€ cea noui?!.Lipsa semnelor diaeritiee gi tatrebuintarea etreiulii, tn loede pelrrie, pe *a'ti ;)e 'i,' pot fi imputate, ln sehimb, aumaimasinii de seris:EmiI GuqtweaAm aflat d ai lacryat #-i ataei p lqtioaariiloi te eredam ,vmdn desi aazisea d sotia ta e prietend eawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
jidaae-a runa Mes@*. Aeau te-ai demaseat siaglar a tr&dtloial aamulai t:omizesenwlri eweilor si amanistilor.81tVa ne aai la&im afr trai fiadat dasmaailoril-am aitat niei fapral a tu bfi, a prnanonai oadamaat multi umeni nerinotati. canalia ta a-ai fagildia tani de rta sa din aauiaglen plitie.A sasil vnemea tudeettii ! Rtnbanareaaoastn le va gfisi si <strong>ro</strong> @ de nrpe si aa le uor sdpa nieievreii niei mmunistii si aiei eei de la Eat:op trifufi. tVa vomavea dihad ptln& au-ti <strong>ro</strong>a vdea eadatral eiarait de gloaate 0 |\,4/Grapal "**In vara lui 1981, lloel a primit diu Linz-Austria oserisoare redaetatn lntr-un linbaj diutre eele mai alese:BEfr]YARD - BEBCOITCIiti rrrrg*- ateplia, lie gt soliei lale, ed daaau laeelali ttaearile lapotrita legtionarilor o veli sflrgigtwzaiehee tu si etrFta ta, Ioana ,|fAGUEi,na vetimari aai rc@e de aaerzl e-I av,eti la perlile sensibila anev-aa aruplat tiala de amor gi pleeete, rtt vom ajata aoijidaailor se trwli elt aai rcpde 1re lama *alalta./^fwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
82Ca Arhaagbelul lnainte, . .GrpJIIn septembrie l9BI, clnd tloel era deja grav bolnar', am primitLacasf, urmitoarea serisoare, erlrediati din Elvetia:Imno,{--mai atns atenlianea si mastattm eaaz ai tns iae& inuelafura aaaesatfr. tua-te ea foeal, dae& nati la tineEste altimal avertismenl pe caft li-l ddu.Daed aa incetui aetititalea anti-wmiaeasd Si nu parasqfiia eel mai seart timp, Fm Earupa vom fi abligati sd teadaeea noi Ia lte.re gi voa fae aext faera, chiar daed CIA.le tw pzt zi gi aupta in lip* Iui iltoeLCu lVul am iaeheial suotelile dqi el maisFr-E a aerul de Miami il ua nepane pe pieiure, ,Uoi srmarimsa-I qJiatam pas cu pas st 4firage eit mai rcpde la sfit;itzliaevilabilGrapal nl*Pe masurtl ce aversiunea lui Ceau$eeeu fati de EuryLiberi ;i de opozitie tn general lua p<strong>ro</strong>portiile aberante, egplatedoar de eultul persoatrei sale, ameninif,rile p<strong>ro</strong>ferate ln serisoriau lnceput st fie puse tn praetief,. Moniea <st<strong>ro</strong>ng>Lovinescu</st<strong>ro</strong>ng> a fst 'fr24'tu,catu krT;*** e*-{ ru(f/' -www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>'l
83care gi aetualul meu eoleg $erban Orf,seu, li s-au trimispaehete erplozive, tmpotriva lui paur Goua 9i a lui viryit.Tanase a avut Ic o tnemane de asasinrP"" h iulie rg8r,Emil Geoqgeseu a scapat eu viatt dmr printr-o minune lnupma eelor 26 de lovituri de eutit primite tn piept si abdomen,din partea ut<strong>ro</strong>r criminali streini plrtitri.Tot in eartea sa, 'Orizonturi Rogii", paeepa serie etr lnseapa de 22 august 1976 a fost ehemat la ceaupeseu lmpreunacu minis0rul de interne de atunei, care era li sef alDepartamentului de iufmafii exteme al Seeuritetii. CeaugeseuIe-a dat ordin ca Hmil Georgeseu si fie redus pentru totdeaunala tieere. -Si. i se rupe ftleile, diotii qi mtuile, ea s& nu maipoate nieiodati sd vorbesei ori si scrie!".Ceaugescu a preeizatci treaba urma si fie ftcum fls sr.imiaali strf,iui pletitl fereniei o posibitt legetura eu autoritetile <strong>ro</strong>m&ne $i cil nu trebuiasi existe niei un document seris despre conversagia respectivesau despre opera[ia eontra lqi Emil Georgeseu. "Ihpa ee, ln toamna aeeluiagi an, eolegul meu a seapatrelativ u$or dintr-un aeeident de maginf, montat, pacepaafirma ei llepartamentul de informatii erterne al seeuritttii alansat o operafie de coup<strong>ro</strong>micere a lui Emil Georgeseu,rtsplndind zvonul ei ar fi amesteeat in afaeeri neeinstite cublenuri 9i bijuterii.cinei ani mai firziu, etnd udinul lui ceaugeseu a fcterecutat lntoemei, s-au gtsit destui naivi, l,agi eau riu-voitori,cwlL( dwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>//,rke'($) \,w Q^^v.,,^- \*; (sgt , *^*.$rrrtu y|.l.y ,";'* !r^t,.''*
tentatul pe seama afaeeritor lui Emil, tf,gf,duindu-i oriee.'implieatie politief,. Ptnr pi pregediprele pctului de radio alneereat sA risipeasci, prin aeest argument, temerile celorlalti84membri ai departamentului ce li s-ar putea tntimpla qi lor Iafel. Daei nu lzbutise st-i ia viaia, seeuritatea reugise lnsehimb se-I izoleze pe EmiI Georgeseu, murdirindu-i reputa[ia.iloel a fost singurul care i-a luat aptrarea. tot"-o disputf,violenti. eu superiorul si.u, iloel i-a reprugat etr, prin pcitiaadoptatf,, aeqrenh de blam En (xn aflat intrre viattr 9i mmrteLnumai din prieina aetivitilii sale l,a Eurcpa Libera, in loe sf,erprime solidaritatea pi reeunogtinta institutiei fata de eI.^In primavara lui 1979, s-a petreeut un incidentnesperat, ered d.iu punetul de vedere al Seeuriffitii. "Tovaragii"Lau prins din zbor momentul ;i l-au 'stors{ape o lamiie, pin& {la ultima pieeture.Biseriea ortodtrri din statele unite qniversa un evenimentimportant din istonia ei. Noel i-a cerut lui lrestor Ratep, laWashington, si-i solieite un interviu episcopului ValerianTrifa, ca gef aI aeestei Biseriei. (Pentru asigurarea totaleiobieetivitiii qi impartialititi a pFogranelor, i s-a adresat oinvitatie similane gi r-prezentrntului Bueurestiului lntrc alepreofiei; aceeta lnsi a nefuat). iloel le-a eomunieat redaetorilordepartameutului intentia sa, lntr-una din eonferinlele zilnicede lueru, dupe eare interviul a fost realizat 9i transmis frt"*ttimp' tn Statele Unite fusese &sehisa o anehetf,, cu scopul de astabili daei. Trifa le aseunsese autorihtilor amerieane, latmigranea sa, ca pe vremuri ficuse parte din miqcarea www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>legionart
85,,,,, :,::r:,::::-::=:::::=--'-:==1::==::lEErGarda de Fier. Noel nu era la eurrent cu aceastf, aneheh; deOi,p<strong>ro</strong>babil cf, Si ln caz cotrtrar, tot la Trifa ar fi apelat, ca pesbral Biserieii otodore din America Si tn baza prineipiului ca atltayFeme elt vinovilia nu este dovedita, omul trebule consideratinoeent'r ,/ . -,,--'' .,"'lUoel a fost "t<strong>ro</strong>r6faininteriorul departamentului&reu o N,,,,!'vehemente neobilnui&. Era aeuzat niei mai mult niei maiputin deeit cf, hottrtse interviul eu Trifa cu intentia deliberatide a-l sprijini pe episeop, cu caBe ar lmpirtf,$i, chipurile'emeeptiil"t%rr".*ite. $i aceasta, tn ciuda avertismentelc aiehiar p<strong>ro</strong>testelor unor colegi. Numaideelt, redaetorii respeetivis-au adresat Ligii pentru apirf,rea evreilor, din Statele Unite qiau eerut lnstituirea unei eomisii de anehetll tare sA shbileascavinovf,tia lui iloel Bernard. Cmisia a scit la Mtnehen 9i apornit nitte investigatii mai abitir dectt FBI-ul. Dintrepartieipantii la emferinta de rredaetie, ln eare Noel anualaseintentia de a transmite iategriul eu Trifa, siagur E'mil Georyeseua avut einstea gi curajul sI spuni adevtrul: nu numai caabsolut nimeni nu p<strong>ro</strong>testase contra aeestei idei, dar niei IDAearnu obieetase. Mirturia lui Emil i-a ajutat mult lui iloel, dar nul-a putut seuti de o serie lntreaga de hf,rt.uieli, tn lunileurmttoare, plni l,a elueidarea tohla a situatiei.Nel a Ef,mas ln emtinuare la eodueerca departamentului<strong>ro</strong>m&uesq spulberind p<strong>ro</strong>babil ultima speranfi a Securitetii dea-l emprmite ;i a-l tndepfirta, pe tceasti calq dio flunteaEu<strong>ro</strong>pei Libere.Ullerior, mult dupa moartea lui toel am aflat din carteawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>U
generalului Paeep ea htreaga qleralui rrifa din statele unite, fusese montati de seeuritate la'cdinul lui ceaugeseu. Dupa mai multe lneereari de racolare,ctr<strong>ro</strong>ra Trifa le-a mspuns invariabil printr-un refuz eategorigserie Paeepa, c""og"oou a ondonat securitetii str ini[ieze ooperalie de comp<strong>ro</strong>mitere indireeta a episeopului, prinintermediul unei fotqgrafii trueate, dectinatf, publiearii inoecident gi eare "dovedea", far:h putinfe de tf,gadf,, cf, Trifafusese nu dm.r un simplu membru al Garzii de Fier, ci unasasin eelebru. Iniliate tn l9?3, eampania eontra tui Trifa adat pe deptin <strong>ro</strong>ade abia ru t984.fi eitez pe lon Mihai paeepa:'Dupa Ge am primit azil politie ln Statele Unite (lg?B),am informat autoritetile americane despre vendeta luiCeaugeseu eontra lui Valerian Trifa, pentru ci refuzase si-gisubordoneze Bucurectiutu#piseopia, ea gi despre falsa dovadaeonfeetionatt de DIE, tmpotriva lui. Fotomontajul a fost eurladt&loealizat +i fdsifiea.rea, eonfirmati. Totugi, tn lg?9, noul Bi<strong>ro</strong>ude investigatii speeiale al Departamentului de Justifie, a:a:::::::=-:::: ::--::::-i:::::::::-:=:_:=rercmsiderat ce dispune de sufieiente dovezi ef, Trifa este uneriminal de rezboi nazist, pentru ca uD an mai $rziu, selnaiuteze eazul, tribunalului. tn cele din urmtr, Trifa $i-apredat de buatvoie aetele de naturalizare, iar tn august 1984, afost expulzat din Statele Unite.to i"rr"rie l9g?, a murit, tnrrrma unui atae de cmd, la Cascais, ln Portugalia, unde serefugiase.'f, oo lul fata de opmeniii regimului. ciunde s-ar fi iaflat ei, Ceau$escu a mers pini la asasinat (un exemplu,ttwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
eonfirmat de Paeepa, este inimcul pleot Gheoqghe Zdp&.rtan,'pa<strong>ro</strong>h al Biserieii unite din Mtneheu, ueis de Securitate, laedinul lui CeuOeceu, pentru critieile sale la adreea eultuluipersonalitf,tii, lansate ln diseursuri publiee Si prediei). Eu<strong>ro</strong>paLibere Du a feeut ereep[ie. DimpotriYf,, emisiunile ei, desprecare Ceaugeseu aYea eonvingerea cA slnt operatii CIA' menitesf, df,uneze eredibiHtatii sale persouale 9i prestigiului seu, eraupentru el un adevtrat cqmar. Este loeul se Precirez aiei eaAgentia eeutrale de informatii nu lnseamnf, numai spionaj qicontra-spionai sector cu Gare a{ttfa postul nostru de radio nua avut nieiodat& de a face. Rolul lui constant a fost luptaimpotriva sistemului comunist, prin intermediul uneiinformari eit mai eomplete +i obiective a aseultetorilon sAi.Bu<strong>ro</strong>pa Libera se af|5 aeum, de mai bine de 1? ani' sub umbrelaBi<strong>ro</strong>,ului pentru emisiuni lnternafimale gi este finantatf, deCougr.ecul american. Dan oriett ar ptrea de ciudat, adevf,ruleste ci niciodata Du a mai fost attt de independentt gi lipsitade gi$ peeuniare ea pini in 19?4, clnd a ie+i1 de sub pat<strong>ro</strong>najulCI.A.Ca Eu<strong>ro</strong>pa Liberf, devenise pentru Ceauteseu o adernf,ratt<strong>ro</strong>bsesie, o dovede$te cu prisosinte faptul ca lnre$istrareaobligatorie a ma$inilor de scris la Milifie 9i planul paranoic dea se lua mostre dupa serisul tutu<strong>ro</strong>r eetitenilor Rominiei, aufost ordonate de el, potrivit lui Pacepa, iB urlna unei erir,e defurie p<strong>ro</strong>vocatf, de intereeptarea de ef,tre Seeuritate a eltorvaserisori eritice la adresa eultului pesonalitttrii sale ti al Elenei,adrresate pctului nmtru de mdio Pacetrn afirma ef, tloel era87www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
"oaia neagre' a lui Ceauqeseu. Intr-o d, el a declarat .,Vreausf,-l liehidez pe Bernard! ',Altf, data, r-a chemat la el Pepaeepa, !',cu care a arut ur-em"Ii"ehimb de replici:'vreau sf, punem ?adu" (termen eonspirativ desemnindo instalafie radicetive) ln bir.ml lui Bernar/" ceauEeseu, o,"po"in goapti.-"l$u am avut niciodate un'Radu" portabil, tovarape."'Sa faeem unul."Daei Ceaugeseu a r.eugit ptne la urmf, st-gi punf, inaplicane planul, Du ayern de unde sa Stim; deql tntrun intenriuaeondat dupa revdutie pctului nctru de radiq paeepa gi-aexprimat eonvingerea ln aeect sens. Cert este ci tn deeembrie881981, NoeI Bernard (56 de ani), direetorul departamentului<strong>ro</strong>mi.nese al Eu<strong>ro</strong>pei Libere, a murit. de eano"". to ianuarie1983, Mihai cismireseu (66 de ani), ur.mitorul direetor aIdepartamentului <strong>ro</strong>minese aI Eu<strong>ro</strong>pei Libere, a murit de caneer.In ianuarie 1984, Emil Georgeseu (58 de ani), titularul ertremde eriticei emisiuni Aetualitatea Rominesea., a murit de eaneer.to l9BB, Vlad Geoqgeseu (Sl de ani), urnetopul direetor aldepartamentului <strong>ro</strong>rninese al Eu<strong>ro</strong>pei Libere, a murit de eaneer.itIToti patru au lnehis oehii eu eonvingerea ci au fost asasinatide Seeuritatea lui C-eaugeseu.Indiferent tnse crrrn s-au petr-eut luerurile, ndi eondueeria Rominiei, care se pretinde demoeratief, gi sustine ei a ruptdefinitiv eu treeutul eomunist, ti reyine eel putin misiunea dea faee lmine.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
iloEtuoel a vf,zut Imina zilei sub zodia peptilor. cine erede easimbolul aceetui semn astrrctqgie indiea tendinle dualistg selugeala. Dualitatea apar[ine Geneni<strong>ro</strong>r. cei doi pegtigori,tndreptati la sensuri opuse simbolizaze alternativa oferitaeelor ndseuti sub planeta illeptun: si rnnoate in sus, spre vlrfsau ln jos +i se nu-gi realizeze nieiodate pe deplin ielurile. Noelfieea 1nrte, farA hdoiale, din prima eatqgorie.copilaria gi-a petreeut-o la Bueure$ti, unde s-a gi nascut.ln vaean[f,, pleea adesea la constaata, unde loeuiau bunieii luidin partea tatf,lui. Noel era un eopil euminte. MuIt preaIeuminte pentru gustul bunieului seu, un barbat ehipeg, binecledit, caFe nu se dedea la lituri de la un paher.el. . . douf,.uneori iqi apost<strong>ro</strong>fa erasperat nepotur:'iloele, fr ceva. sparg"un geam! sa dmt d eu ca am h casa un eqil l!1"* nu lnsemna,tnsa, cttugi & p*tio ca bdatul era tipeit de personalitate. crnd aintrat ln elasa lf,, ta ocoala evanghelict sf. Iosif, Noel nu $tia oboaba nemte$te, degi asta era limba materni a mamei lui. prin*€furmane' ptrintii l-au lnseris ln elasa eu limba de predare<strong>ro</strong>meta. S-a tnttmplat ea aeolo si fie reprtizata o lnvititoare.Ilupe prima zl de $coala, iloel a venit aeasi ipdiguat:'llu amnimie de tnvtlat de la o femeie?'. Prrintii aseultitori, I-auwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
90transferat la elasa de germani, unde lnvtlitorul era berbat. Catofi copiii, ilel a lnvitat fmrte ne@e limba. fo o" privqrefemeile, gi-a rnai schimbat ulterior pf,rerile.7Mama lui lloel, Elisabeta, €ra fiiea unui boiangiu dinMeran, Karl Jahn, adus din Germania, la sftrgitul secoluluitrecuf dr prrp"ietrruI cunacutei (pe atunei) cmalatcii ehimieesmidt. cnrn li se tntimpla pe atunei multc str.rf,ini ajungi tntmprejumri similare tn Roninia, lui Kart Jahn i-a plaeut aiei;s-a ef,sitorit cu o sesoaiel din Ardeal gi nu s-a mai lntors Ia eIacasi.TahI lui iloel, Filip, era unul din cei patru fii ai unuicuplu de errrei din Braila, Dutati lntre timp la Coustanla. Noellmi povestea eu mult drag gi aostalgie despre bunicii tuipaterni. Buniea lui avea reputa[ia de a fi o mare 'interpreta"de vise. cind se trezea dimineata, Noel alerga la ea sr-ipovestease& ce visase ln cursul noptii gi s-o lntrebe eesemnifisalie avea "espectiyulrris. Ilar iqdiferent de aventurilepe care le tnaise oepota{tn lumea lui Morfeu, pf,spunsulbunieii era invariabil acelagi: "O se fie bine, Eame".Buaicul lui era totdeauna pus pe glume.G ri"o"te ,are,rn qiunul retntmreerii la Bueuregti, se nepeta aeeeagi istmie.iioel tl ruga si-l trezo".r6lto dimineata urm{.toare, ca n.r {crrmva sa piardr trenul. Bunieul lI lntreba:'La ce ora se te seol]P.K"Lr sapte, bunicule'. A doua zi la ora cinci, trerrcit a" *-oiilloelauzea ea prin vis glasul bunicului:'Peste doue ore o se fiegapte f'.ln 1940, elnd s-a deelan$at prigoana lmpotriva eweilor,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>L
familia lui lloel a emigrat in palestina, aflah tnca Ia vremea,aceea sub mandat britanic. El a pleeat lnainte, la bordul unuiadin cele doui. vap(nre ale companiei de navigalie, aI cireip<strong>ro</strong>prietar era unehiul sAu, Iszf,r, fratele mai mare al lui Filip.s-a tnttlnit eu pariatii lui la Beirut, de unde gi-au eontinualmai departe drumul rmpreuna tn eei einei ani petrecuti tn 5Palestina, lioel gi-a terminat lieeul, iar ulterior a studiatmatematiea la universitatea din lerusalim. ilu avea tnee 20 deani etud a venit se-gi anunte parintii ei se lusoa<strong>ro</strong>. lui Fitipnu i-a venlt si ereadi.:'Cum st te lnsori mii baiatule, aga detlnhr? llabar n-ai ee-i aia o femeie! TfaieEte-ti mai tntii puiinviata. P<strong>ro</strong>fitd de libertate! Nu te lega la gard d" p" acum,.llel nu l-a ascultal S-a ca$tcit cu o cdqa de faeultateYvette Ha (Yvd, fiica rm(r errei ciginrd din Greeia gi a pl*t6/lmpreuni cu p<strong>ro</strong>aspf,ta lui mireasa, Ia Londra. Aeolo, gi_acmtinuat studiilg dar nu pentm multa yFeme. uu an mai firziu,ln 1946, s-a na.scut primul lon eopil, Dan. Atunei, illoel s-avf,zut obligat st Fenuntre ra cursurile uuiversitarc, pertru actptiga eristenla familiei sale. A rruqit sd se angqieze la BBC;asa a lneeput ueenieia lui tn zlaristica de radio In lgs2, avenit pe lume un aI doilea eopil: de asti data o fetiti, Barbara.Astazi, alll Dan ett gi Barbara slnt oameni In toati firea, cuprqpriile lm familii. Dupe studii etmlueite tn matematiea gifizica la Universitatea Orford, Ilan s-a speeiatirat ln Americaln domeniul computerelc. La scurt timp dupa cisiiriq s-alntors la londra, unde trf,ieOte impreune eu sotia sa Aan qi eeledoui fiiee, Lauren pi Luise. Barbara a celcat pe urnete ratduiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>91
ei, mqtenindu-i talentul la seris. Luer.eazf, tn publieistiea gi,locuiegte la New Yonk, eu sotul ei Stephen gi eu fetita lor,nf,seuti eu elteva zile lnaiutea moriii lui Noel li botmatd zoe(in greeeqte "viatt") ea o sfidare a soartei bunieului.ei, ua sernnde p<strong>ro</strong>test 9i lotodate o p<strong>ro</strong>nisiune. Barbara a fost lntotdeaunao cmtestatart Oi o nm-ocrfqmista tnrestnat{ eu sensibilitateatipiea zodiei ei, caaeerul l-nm eunoscut destul de bioe pe aurhiicopii ai lui Noel, eu ocazia vizitelor pe care ni le faeeamreeip<strong>ro</strong>e, iar eu llan pi solia lui am pastrat o relatie ap<strong>ro</strong>piata.Ilatorite faptului e& am fost martora evolutiei raporturilor tuiNoel eu Andrea, fiiea mea din prima eis{torie, lmi permit sespun ca relatiile eu p<strong>ro</strong>priii lui eopii au fost influentate attt deatmosfera ceva mai distanti, mai britaniea poaterdin familialc, eit 9i de divcful parintilc care Pe Barbaxa, pe aturei tn virstade numai 16 ani, a marreat-o p<strong>ro</strong>fund. Resimtind desplrlireafiziefi de tatal ei pe c&re tI iubea foarte mult, ca o abandonare,Barbara s-a lnehis sufleteqte fatf, de el. La eei 22 de ani ai sai,Iui Dan i-a venit mai ugc si-li tnteleaga tatf,l, eu atit maimult cu elt femeia GaFe a fost cauza divoriului, i-a inspirat laineeput o rnare admiratie. Ile aeeea, relatiile dintre Noel qi Danau fost mult mai strinse; se vedeau ori de eite ori aveauprilejul, igi petreeeau clteodatl lmprerne vacaa[ele, Ia shi saula mare, iar cind timpul nu Ie permitea mai mult, se vizitau fie9i numai pentru doui-trei zile.Cum li se tnttmple adesea berbatilor care se casetoresefmrte tineri $i pe deasupra stnt 9i fm.rte seriqi, la virstaeritie{ - putin peste 40 de ani - tn viata lui iloel a intervenit owww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>92
cril,e. s-a tndregostil prna peste urechi; mai tntti de o voee, iardupa ce a cuuoseut-o perconal, li de lxlsesoarea ei. sidonia era otlnart din Rminia, eolaborataFe erterne la seclia Eur.opeiLibere din ilew Yck (asa se face ef, lioel i-a amit mai tntiiglasul eald gi Hne timbrat, la radio), o femeie fmrte atrigf,toare,cu mult temper.ament gi erperienff,.Noel a facut cunogtinti cu ea, crr prilejul unei eelttoriide servieiu la llev Yorh. A ramas aeolo citeva zile, eare i s-aupf,rut eele mai frummse din viala lci. Lumina ln eare i-aap&rut aceasti fati era prea desrvirgiti ea sd fie $i adevarato,dar lloel, care orieum nu se prieepea la oameni gi nu ayea deloeerperientt la femei, se lndm!retise atit de tarc lneit aveasenzatia ei dacf, lru se cisitoregte eu ea, lastr pur gi simplu se3reaef, pe tiDge el ferieirea. cin4 dupa seurt& yreme, i-a spusso[iei sale c& vrea si divorieze, ea nu a stat mult pe glnduri.Yva era mult prea mindrt pentru a aeeepta vreun eomp<strong>ro</strong>mis.$i-a faeut imediat bagalle gi s-a rcitrtffi rmpneune eu Barbara la[.ondra, unde se simtea aease.Ctnd s-a p<strong>ro</strong>nuntat divortul dupa eirea uD an, Noel, carelntre timp tpi adusese viitoarea solie la Mtnehen, gtia deja eafieuse o greqalt eapitala. Convietuirea eu aleasa inimii lui sedovedise un falimenj total. Era lnsi prea ttrziu; eel pufin{ bpentru un om crr caraeterul lui" Femeia respeetivi avusese lnstatele unite statut de imigrant; odati eu venirea ln Germaniatl pierduse. Ca gi eristeuta eare, de bine de riu, ln Ameriea tiera asiguratf,. Aga stind luerurile, Noel a eonsiderat de datorialui sa se ctsetoreasca cu ea, pentru a-i oferi o cetitenie gi owww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>93
situatie materiali.94'Cum era de agteptat, etsnieia ru a rnets mai bine deefieonvieluirea anterioari, iar finalul inevitabil dupa niei maeardoi ani, a fost un Dou divort. Noel a regretat p<strong>ro</strong>funddesper{Fea de prima lui sofie gi nu a lneetat nieiodata se gi-oimpute. Remuscarile l-au umarit pne la sffryitul vietii Dfittf"t,\gi Yva mi-a mrrturisit ce rcgFetd mrndria caFe a 6"lgrmiuat-o, lnmomentul critie, sA se retpagt attl de repede $i sA renunte afitde usor la o cisnicie de 20 de anl tn eiuda dragostei puteruieeIpe cape i-a purtat-o lntotdeauna lui Noel gi a eonvingerii ei ef,noul lui meuqi ayea sa fie un eqee.Ilupt moartea lui iloel, lntre Yva pi mine s-a lnfiripat orelatie din ee ln ee mai ealde gi mai ap<strong>ro</strong>piate. ori de clte orivine I,a Mmehen - lucrind ca traducttmre simulana caratoeoteln tcta lmea - tmi telefoneazf, de la l,mdra cu detul timpIaainte pentru r se asigura et nu lipsese din orap $i ce neputem vedea. De obieei, n€ dim tnttlnire seara, dupt lucru,mi"neim lmpreun& 9i stdm de vorbl. Ilespre eopii, despre nepoti,deepre noi, dar mai ales despre Noel. Pnobabil ca Da numarprintre putinii interloeutori pe eare Yva ti considera capabilisa-i tnteleage sentimentele gi sa-i tmpf,rti.qeasef, amintiriledespre omul iubit.obieeiul oceidental de a-ti iuvita prietenii la restaurantDIr m-a atras niciodata. Mi se pare mult mai intimi si ealda otntilnire acasa., ln atmosfera care te earaeterizeazf, oi ttioglindeqte persoDalitatea. Bineinl.eles cd si pe Yva am invitat-ola mine. Refuza politieos de fieeare date. O mrctegeam. www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>De$i nu
am locuit tmpreuni cu f,loel ln apartamentul Ereu actual,,rmprenta lui este tdugi prczenh, o mullime de &iecte pasmndu-iamintirea.f"etE "-el Yvei ti venea greu sa dea eu oehii de tele' mai ales ei unele p<strong>ro</strong>yeDeau din casa ln eare tnf,iseri.'odinicri lmpreunf,. gi totugi o date, o singurf, datt, yva aaceeptat si me viziteze aeasf,. A observat numaideelt un vas deceramie&, agezat pe o poliE de lemn gi pus ln valmre de olumini aseunsf, in penete. 'Biet.ul de el, a erelamat ea cu95tristele. Era mereu aruneat dintr-un eoltr tn altul. Aeum gi-agesit, tn sfiryit, locul'. fo "oorceea, a izbutit se iase dinreirerya ei obignuita li s-a lasa[ purtatf, de amiutiri. Mi-atpovestit o multime de tnttmpleri din viala ei cu llloel; aparentfara lnsemnitate, dar care-i lasaserl ln suflet rrrme dure<strong>ro</strong>ase.Nu erau lueruri graye, dar tcte vorbeau despre o auumitaindifenente qi lipsa de preoeupare fala de ea. O aseuham lntieere. Evoearea ei nu-ni trezea niei o amintire. omul despreeare-mi povestea tmi era striiu. Ce ag fi putut si-i spun? Cf,de-a lungul eelor zece ani, clt a durat seurta noastrf,cmvietuine llel mi-a dat fn lprmanenti sentimentul c& nimeni $inimie nu este mai imprtant lnntrrr el deeit mine eoplegiadu-mficu atentia, gene<strong>ro</strong>zitatea gi dragostea lui? ct amintirea pe carei-o port eu ar putea parea ir.eale, daca eei care au triit ln:=:t:-:.::::::-:,:-:::r-::::]:=:=-= ::-::-=&rpreajma noastri, ea martori constauti ai tn[elegerii dintre noi,nu f,r veni s-o eonfirme?Momentul de "pierzanie" al lui llioel - cind s-a fndrigostit.a ur geolar gi a divortat de Yva fam sa stea pFea mult pegtnduri - i-a eonsternat pe prietenii lui. Cum e pcibil - sewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
lntrebau ei - ca un btrbat attt de serios ea lloel, s{-gi pi""+astfel eapul? Toemai din cauza rsf,a, cred en $i uu numai eu.Tatal lui llloel, Filip - $i este loeul aiei sf, vorbese despre aeestpersonaj ertrem de pitorese -a fct un om de o inteligenf.tselipitoare gi eu o limba aseutite ca rrD briei. Daei li plaeeai, teeoplegea cu atentiile 9i dregtlageniile lui, era deosebit deprimitor, eald 9i gregari si te fi ferit insf, Dumneif,eu sa nu-iplaei sau si sesiseze la tine o sltbieiune. Atunei nu mai setpaide gura lui, te lua peste pieior si nu 1e ltsa ptnf, nu te fteeahareea-parcea. Pe Filip rru era nevoie sa-l tragi de limba;euvintele mesierite ln calambuui gi fcuri de artificii curg€auca pe hndl rulants" Mi-a povestit, astfel despne casnieia lui Neteu Yva, despre momentul tndragctirii de sidonia gi despreeisitoria cu ea. gi Filip o apr"ecia foarte mult pe yva gi ti purtaun decebit r.espect. Totu+i ein4 dupa 20 de ani de ef,snieie,96Nel a veait sa-l anrrnte ea divcteaza, Filip a exelamat lnelntat:G sfirgit, NoeI s-a tndrngostit o st afle 9i el ee lnseamni siiubegti". Ferieirea lui nu avea si dureze mult. cu erperienla deviali gi cu simtul lui eritic a eitit-o pe sidonia, de Ia primaLlntilnire, ca pe o earte desehisa. Filip era eraet opusul lui Noel;un orn care gtia si se bueure de toate pleeerile lume$ti, eu eelmai nongalant qgoism, ftre sa-i pese de lneureiturile saup<strong>ro</strong>blemele pe eare Ie p<strong>ro</strong>voca adesea eelor din jur.t plaeea saLmi.ulnee, ti pleeeau femeile - rvrrsese la viata lui sumedenie deaventuri - ti pleo"a se tmiasca Referitc [a mfneane - o pFeocuparefoarte importantA pentru el - tmi spun€,a: *Hm, auzi vorba! Cicaeu mtnine multfl (avea o burtiei deetul de p<strong>ro</strong>emineute). Owww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
97singurt d"ta p. zi: de dimineaia pinra seara! o.Cind l-am cunccut €u, ln primlvara ld 1g?2, Filip tr.r[iaeingur in sudul Frantei, tn pitoneasea loealitate venee, dinAlpii Maritimi. Dupa moartea sotiei sale, Elisabeta, mama luiNoeI, iD 1953, Filip Du s-a mai recisetorit. S-a hueurat insl devialt, fam sa-$i refuze niei o plaeere - adesea chiar pesteposibiliteti - pme tn ultimul moment. S-a sfirSir ta gB de ani,tn patul lui, gusttnd dint<strong>ro</strong> tartt eu e&pguni, pe ear-e gi-opregetise de eu searf, pe noptierf,.torr* Noet 9i Filip exista o relatie afeetuoasf,, dar <strong>ro</strong>lurileerau distribuite altfel deeit ar fi fct firesc. Si asja toemaipentru ca Noel era personajul serios gi eu simtul rispunderii,iar Filip ertrayagantul flu;turatec, capabil de tot felul denazdravenii. Oda
98cale de vreo l0 ore bune. Ctnd a ajuns Ia destinafie, eompletepuizaL l-a gasit pe Filip bine-mey[, ta eea mai bura dispozitie.Nu arrusese absolot n'imiq dar i se faeuse dor de lloel pi a rrrutci-l vade. Ce si mai spui tn fala unui asemenea argument?'$armul lui Filip era dezarmant gi, degi igi permitea tete( l-<strong>ro</strong>-AUA - lur"l,ti;ir ,ertravaganlele, au te puteai supf,ra pe eI. Ia Venee, de pilda, seafla pretutindeni la el aeasf,. Intra prin restaurante saumagazine, gusta din mlneare ori eramina diferite obieete,arunelnd ln treaeil elte o observatie eritiei, dar toti il trataucu zimbetul pe buze, de9i - sf, nu uittm! - franeerii nu slntehiar eei mai ingeduitori 9i prieteno$i oameni.Filip a fost, lntr-un fel, autorul moral al casatorieinostne. fn primevara lui 1972, Nel s-a dus se-I viziteze laVenee qi m-a luat eu el. Am ajuns aeolo spre sear&. Am mlneatf-lmpreund t" unul din restaurantele preferate ale lui Filip,spo<strong>ro</strong>vaind $ amuzindu-ne de glumele lui. A doua zi dimineala,r:::::::::::::::::::::=::::::=,i=:-=-:=:=-,:=_= :rereE*reram venit si-I luim la plimbare (Iocuinta lui nu era destul despati@se ca si ne poti gazdui, r+a ce nd am stat la hoiel). I-amspus *bunf, dimineata" $i l-am sirutat pe obraz. Atnnei el m-aluat pe dupa umeri $i, la modul care-i era attt de p<strong>ro</strong>priu, s-auitat Ia Noel gi i-a spus : 'Aseulti, iloel, de ee n-o iei denevast.i?".tn septembrie, De-am ctsitorit. Pint aeolo insi, amstnf,batut tmpreuna un drum, nu lipsit de peripeiii, eare acrrm,din perspeetiva timpului, slnt poate mai rmuznnte dectt ni sepireau la wemea respeetivf,.Cind am venit eu Ia Mtnehen, NoeI era lnet lnsurat euSidonia. Menajul gchiopeta rf,u, iar ea tgi petrecea nare partewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>.l
diu timp, singunf,, la Paris. Dupi clteva luni, au gi divulat.Hoel o iubea lnei pe Sidonia 9i despertirea de ea I-a tulburat,chiar dace rational tli dadea perfeet de bine seama ct mariajullor nu mai putea fi salvat. Cauza nu trebuie efutatt ln afarf,,Ile altfel, im convingerea fermtr ca nimeni nu poate "striea" oeasnieie care nu este deja strieatt. Cu alte cuvinte, o e[snieie aeirei bazf, nu este curs;aei eaua.tn eazul nctru a fct mai mult, mult mai mult deeitatit. cu tmte astea, ln ciuda firii mete sociabile, mi-a fcttfoarte greu sa Ea ap<strong>ro</strong>pii sufletegte de iloel. A treeut o buuf,bueaE de vreme ptne am reryit s{-l strig pe trume, iar Andreanu a putut-o faee nieiodaffi. I),eEi l-a iubit mult gi a ajuns s[aiba eu el o relatie foarte ap<strong>ro</strong>piate,*oo putea sf, i se adresezedirect. I-a gasit la un moment dat o ponecla, '[feru', eare-iYenea mai [a tndemtne, dar $i pe asta o folosea intr-o formulaoeolita, cind v<strong>ro</strong>ia de eremplu si-i ceara ceya, nu-i spunea:'da-Bi', ei 'pot si am?" Erplicatia este ee Andrea venise dinRomania eu imaginea lui ifoel ca un fel de supraom, iar atuneieind I-a eunoscut a fost oplegite de personalitatea lui.liel finea iD general mmeuii la dist'nfa, tn ciuda faptuluice era fmrte emunieativ. Cmuniearea nu deptgea de obiceinivelul rafional; eel emotional rf,mlnear crr pare ereepfii,impenetrabil. srnt foarte putini eei care au reugit se cunoascadimensiunea pr.of,unda a sufletului stu. G io" mt priveste,lueetul cu lueetul, eu multi rf,bdare Oi afeetiurrei arn izbutit satopesc pojghita de ghiati ln eare t9i tnvelise sufletul ca tntr-oplatoqe oi sr-l scot la iveale pe uoel eel adevirat: un eopirwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>+ L*; !,.q.l*d. Y* , f*L^-
100vulnerabil, dar complet neinhibat. Se juea, glumea, ridea, se'amuta pentru oriee fleae, se alinta, dirija coneertele p. care [easeul[a d" pe discurl ca ti cum s-rr fi aflat pe podiu]%u o W,andrea ln mlni, tn chip de baghetf,; dar err tru l-am vi.zutnieiodatl iepind din earap&Gea lui altundeva deett la noi acase+i fafe de alteineva, ln afar& de mine 9i Andrea. iliei tnicarfaln de p<strong>ro</strong>prii lui eopii. t, pr"r"ota lor, redevenea numaideeiteel din totdeauua. tntre ei erista o bariere care Du a putut finieiodata depaqitn.ttLa seurt timp dupa mmrtea lui lloel, fiul lui, Dan, avenit sa rDa vada la Mtneh"o.fo ciuda durerii aeute, pe care oresimteam amindoi sau pmte toemai datoritt ei, atmmferadintre noi a fmt ealde Si desehisa. Am stat mult de vorbaIdespre lloel gi i-'m dat sa eiteascf, scrisorile gi telegrnmele deeondoleante (tn limba engleza), primite de la eunoseufi prietenigi ofieialiQti. La pleeare, Dan mi-a mf,rturisit cf,, ln eursulacelor zile petrecute lmpreune, l-a tnteles pmte pe htal luimai bine deeit cictnd alte date 9i a reugit se deseifrese adel'eratadimensiune a persoualitttii sale.Cind Noel mi-a pFopus se ne etsttorimr rn-ErD temul ef,luerurile Dr yor merge bine; eram congtientf, ce fi adue douipoveri: o EaDa in vlrsti 9i o fetitf, de 12 ani; doue persoaneDeeunoseute eare upmau st intre tn viata lui la modul cel maieoneret gi ineomod eu putintf,. I-am tmpirtrgit temerile mele.Mi-a laspuns ci asta D-are niei o importanti Si ei. de vreme ceme iubeste pe mine li va iubi d pe cei &agi mie" Cuvinte fmriefiumosq dar eo nu mai aveam tB anl cuvinte frummse maiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
101auzisem $i me.rturiseee ci ele nu rn-au emvins, degi nu me'tndciam de siueeritatea gi gmenaitatea luiG dmp hse" ele s-au idovedit pe deplin adevf,rate" NeI a avu[ eu Andrea o rtbdarelngereaset gi o bunfivointa rar lntilnite, Pe atuaei, m era rrneopil destul de difieil, la tneeputul pubertttii gi tnee sub goeultrait ln urma pleearii mele din Rominia. chiar daei intentriamea fusese, de la bun lncepul st Ie seot din tart affit p€ rnamaett gi pe Andrea, ea ru avuseoe de uude si gtie acest lueru gisuferise Du nrrmai de dor, ci +i de teama ei o abandouasem(indiferent cf, nf,masese cu buniea ei, cane o adora). fn plus,Andrea a fost lntotdeauna deosebit de ata$ate de mine $i, cutfirea ei posesive, D-a prea suportat ea de atentia 9i dragosteaELea se se mai bucure +i alteineva r$rarf, de ... fot"-oo {cuvint, i-a feeut viatryfui llioel, ertpem di gr*", obligrndu-I sa @. dea toate ernmeDele Ia c&re rn eopit poate supune un tati. NoelLle-a treeut cu brio, dind dovada Du Durnai de rabdare - el, eareDu era deloe un rebdator - ei gi de multa h[elegere pentruprnoblemele sufleteqti ale aeestei fetiie. Uneori o msfata dineale afara; atunei mA vedeam nevoita sa intervin, de teame senu ajunga o *printestr moftu<strong>ro</strong>asf," gi o snoabe. Trebuie totugis& recunce ca la anumite eomportf,ri ale Andreei, iloel eraeapabil si reacfionejze $i "pedagogie'.tmi amintese de pilda eape la 13 ani, Andrea avea ni+te ieliri foarte violente, eu urleteIgi plinsete. O date, lntr-un acoes de furie, a trtutit u$a eu geana eamerei ei eu atita putere lnclt stiela s-a faeut l-inderi.Plstrindu-qi calmul, lloel i-a spus: 6*i pr* forte fiu, dargeamul ista ai se-l plategti tu, din banii tei de buzunar'.Lwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Masrrra s-a dovedit deosebit de efieiertf,: a usturat-o mai mdadeeit ciee elti pedeapsa mai alec ct. Andnea a avut lntotdeaunaun spirit material destul de dezvoltaf. Dup rceea, a devenitmult mai mai prudentalloel a tnteles ci, pentru Andrea. era esential sa aibaeertitudinea ca aparfiae familiei nmstre.or, faptul ef, purta unalt nume decit ntri, o impiediea sa aibe aeest sentinent, degiIoeuiam in aeeeagi easf, pi dueeam o viata normalt. lloel a ayut,de Ia bun lneeput, intentia s-o rnfieze, dar ln Germania acestlucru nu este deloe simplu. ?nainte de a ap<strong>ro</strong>ba o lnfiere,autcititile gerlnaDe v(r se se asi8ure ei ea li va deri eopiluluirespeetiv cele mai bune eouditii morale gi materiale dedezvoltare gi ei este in deplinul lui avanta$ Deqi ln eazulnostru situatia eoncreti a Andreei nu urma se se eehimbe eunimic, fiind vorba doar de legalizarea unei stf,ri de fapt, astanE a jueat niei un <strong>ro</strong>l. P<strong>ro</strong>cesul adoptiunii a urmat cursuldisnuit - s-au fteut tote verifieerile de rig;mre, m funelionarde la servieiul de tineret a venit la noi aeasfl, unde a stat devorbe pe indelete eu Andrea, ratre patru oehi, ln eamera ei - gia durat mai bine de un an. Pina elnd nu ru fct pe deplinfiz,:a,,,,,.-- : ====-==-eonvinse ci e bine pentru Andrea ei fie adoptatt de lloel,autorittfile germane Du Ei-au dat eousimfrmtntst.Ileli am informat-o din primul moment despre intentialui iloel, iar apoi i-rm erplieat ci se fieusere toate demersurileln vederea tnfieril dar ct luerurile dureaze li trebuie se aibanf,bdare, Andrea Du a fost eltu$i de putin impresionatl, iar lncouportarea ei tru a intervenit niei o modifieare. clnd insa I\oeIwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
?>-{ ,:.-- i *--; l: --"1+i-a pus tn fatf, aet.ul de adoptiune, atitudinea Andreei s-a,sehimbat pe loc ca prin farmee. Marturisese ei reaelia ei u'-auimit: nu mi-ao fi tnehipuit niciodatf, cf, un copil, de nieimecar 15 ani poate fi attt de sensibil Ia un petec de hirtie. Dinacel moment, Andrea nu l-a mai eupus pe Noel la niei un test:trecuse eramentul de absolvire PDupe aeeea' s-au ap<strong>ro</strong>piat din ce rn ee mai mult. Andreaavea fatf, de el gesturi tandre gi ealine, era foarte desehise (nucoDcellea st i se tnttmple Geva fere se De faea imediat gi pe noiptrta;i) qi ue eiuta compania, Gssa ae De fteea si De umflamln pene. Cind rrf,mineam tmpneunl, seara acasa, se lnfimplaadesea ea Andr.ea, de &ieei dcrriea sf, se tnttlneasca cu prietenii,sa nu aecepte invitatia lor. Ei insistau, noi o lndemnam saprimeasea, dar ea refuza eu ineipoftnane iar dup ce lnehideatelefonul ne spuDea:'Ilar nrr yreau st mi duq vreau se stau euvoi ?".Bineinleles ei noue ne fAcea mare plaeere. Era, indefinitiv, eonfirmarea pe care re-o dndea, ca prrinti gi prieteni.$tiu ca pare greu de crezut 9i totugi ash este adevorul:relatia mea cu lloel a fost armonioase $i fara cioeniri mqinre.Au existat fepa hdoialr gi eonfliete, dar rszolvarea lor ap<strong>ro</strong>ap€103t:t:::::::::::::::.4::::::::::::::=,--=:::::= :===-erererimerliatd yenea din preocupanea noastrf, eonstanti de a ne faeerecip<strong>ro</strong>e viala eit nai plieuti.cel mai "grav" ineident de caFe tmi amintese - ernd iloelnu a vorbit eu mine ap<strong>ro</strong>ape o zi lntreage - s-a petreeut destulde cwlnd dupa Ge ne-am Gisf,tcit. NeI avea un grrp de prieteni -'CIubuI Dubcek', eum li sprneau ei, 1rentm ci se lnfiripase inperioada Primeverii de la Praga - cu Garle juea poker o dati pewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
104sapltmlnt. lloel era ceea ce se numegte un fucatm. Juea cupasiune pof,,er, bridge, table, rulete gi facea pariuri. llu mi-nminehipuit ea dupe ei.sitorie va renurrta ra joe, dar mi se pareanormal sr-gi organizere partidele de poker ln serile ln eare eirerarn de servieiu, eeea Ge se tnttmpla de eel putin doua ori pesf,ptf,mi.nf. I-am errnrmieat ideea mea, &r prubabil crn uu destulde eonvingttor ea s-o receptioneze.,\ Intr-o seanf,, elnd eram gi eu libem, -membrii" ClubuluiIlubeek urrnau se se lnrlneasei la noi acasf,, Seurt timp lnainte?de venirea lor rn-am tmbmeat gi, gata de pleeare, l-am anun[atpe iloel cf, mf, due lntr-o vizitr. Am vizut ea ideea nu-i suride,dar m-am dus totugi. El s-a supf,rat gi nu mi-a mai adresatniei un cuvint ptni a doua zi la prinz - eraEr amladoi la Radio- etnd mi-a p<strong>ro</strong>ptrs sf, mfiretrn Ia un restaurant din ap<strong>ro</strong>pieregi sa stf,m de vcba. Mi-a spus ct purtaFea mea din ajun iInee4ise din ealrafailt. 'Nu ercd ca ai de ce si fii suparaL l-amilspuns eu. Ilaef, voi jueafi poler eind eu slnt aease, ee so fae?sa stau toati seara tnehise h dormitor, ca sa nu vi deranjez?Mie mi s-ar pirea normat sf, Joci elud eu sint de servieiu; daeatu gesegti tnst ef, n-are importante, atuuei cred ct rm gi eudreptul sa-mi fae un p<strong>ro</strong>gram". luu i-a convenit deloe .rer, eufair-playul care-l caraeteriza, gi-a dat seama ce rm dreptate.clubul Dubceh $i-a continuat nestiagherit aetivitateasiptimtnah, dar ln eei rrffie ani care arr trrmat, nu s-a mailatruait nieiodatr ln cerile mele libere.conviefuirea eu Noel era pheute gi agoart. tn eiuda firiisale pasionale, rl-ea o dispozilie oonstaata gi previzibila, ferawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
105un(xi Oi haehitq era aprmpe tot timpul bine dispus, rru se,siml,ea nieiodate obosit sau deprimal. ayea lntotdeauDa ehef siprimeasei oaspefi ori si iasf, ln ora$, la plimbare, la prietenisau la ua speetacot ii feeea plaeere se se urqe Ia volan, daei.era vorba de o exeursie sau o celetorie, indiferent de distanla;era amabil, politieos 9i gata orietnd si-mi dea o mini de qiutor.fitt-, vrerne, nm locuit lntr-un cartier unde a fost imposibil sagtsim o femeie de servieiu. Luerlnd tn ture gi avtnd IaLdispozitie toate ustensilele gi eonditiile pe eare 9i Ie poate visao gospodine, ru-mi venea greu si fae fatf, situatiei. iloel tinealnsf, eu tot dinadinsul si eontribuie li el la treburile menajere.Fiind attt de oeupat 9i preoeupat de aetivitatea lui la Radio, mise parea normal str-I seutese de orice earelni tn plus Nu amreugit si-l eonving inse se. reDunle la spalatul geamurilor qiniei la dusul gunoiului, lueru pe care-I faeea eu atita sirg, lDeito data a rrtrrreat in viteza gi doue puugi cu agternuturi de pat,pregntite pentru spf,lat.lloel era fmrte primitc Ai bueurm de mspet-i. prieteni::::::-::- =:-:.=-=-:::=-rebuni de ai mei, pleeati din Rom&.nia definitiv sau ln eoneediu,atr tras la noi la timpul popasurilor lor mtueheneze.a?$fsemeni, ori de elte ori aflsm de prieteni diu Rom&nia carevenisena in oeeideut - gi Drr aE fct putini cei care au parrsit tar&mai alee ln anii 70 - ll@l era imediat gata s{ se uree ln ma$iutSi sa lrcrneaset lmpreuni eu mine Ia drm, indiferent daea eravorba de Frankfurt sau Paris, curios gi dornic s{-i cunoasef,.Inhfara inter-sului prdesimal emstant pentm to(i rmenii eares{Eeau ^- din tara, lu cazul pietcnilc mei aprqiafl simteam lawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
lloel dorinta, ea prin ei, se rDe cut<strong>ro</strong>asca gi mai bine pe mine.Ml emo[iona de fieeane da[a eildura gi generrmitatea pe careIe-o arf,ta, lnct lnainte de a se emyinge ce de atunci lneoloaveau st se numene 9i printre prietenii lui. NoeI $ eu minene-arn adoptat reeip<strong>ro</strong>e prietenii, iar ei la riudul lor, ne-auadoptat pe Eoi.cel mai difieil aspect al easnieiei mele ctr Noel l-arepreuentat faptul ca eI era 'dir.eetorul" meu. Am otlut de Iabun heeput ci nu-mi va fi u$or si luerrcz lntr-o seefie al106carci +ef fmi este sof, dar emtiauanea activittiii mele la Eu<strong>ro</strong>paLibera, a fost eonditia cu care am rcceptat si rne merit.Afirmatia ar putea perea caraghioasa: voi rncerca s-o erplie. fnRadio erista pe atunci o regulf, foarte strieti caFe Du permiteatunui direetor gi unui subaltertr care luereazi ln aeelagi,\departarnent, st fie efsetoriri. ID eonseeinti, I-am rugat pe Noel Tei. stea de vorbe cu direetorul ameriean al Eu<strong>ro</strong>pei LibereRalph walter, gi sa se asigure ct ru-mi voi pierde postur, odatamaritata. Luerurile nu au fost deloe simple. Afthd de intenlialui I[oeI de a se ctstrtori eu mine, Ralph i-a spus eategoric: "Eclar cf, loana va trebui se ptriseasetr Radioul".'cum adiee ? aripctat NoeI. va fi pedepsite pentru cd se miriur cu mine?',"lIu, dar asta e legea gi nu am ce face". Atunei i-am spus luiNoel ea atita vreme elt nu altr, rlin partea eoadueerii amerieane,garan[ia d pot sa-mi pistFez slujba, nu mi. merit. .hlu amnevtfe de o patalama: pot fi sofia ta 9i fem diterul stiriieivile. Eu nu am asifel de prejudea[i'. Aveau, ln sehimb,amerieanii 9i din cauza asta lui ilel fi era fcrte greu. Dewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
erenplu, att0a vFeme cit nu aE f6t ctrsetorici, lloel nu era.'nieiodate iardtat ofieial, rmprennt eu mine: prrm*i singur. Asta107e mentalitatea amerieanilor: eam ipocriti., ee-i drept, dar ce safaei ? NoeI era, deei, eel eare ayea de suferit.fn eele din urme,crr perseyerenta gi binecunceuta lui putere de eonvin$ere, aIreu+it sa smulga p<strong>ro</strong>misiunea eondueerii amerieane e{-mi voiputea eontinua aetivitatea. Toate bune gi frumoas€, dar asta numi-a faeut mai ugoam viata in departrment.Ile la bun lneeput, mi-nm p<strong>ro</strong>pus se Du ma arnestee intreburile seetiei, si nu-i povestese lui lloel Ge sprrne unul saualtul, se mf, prefae c& nu tnteleg rtutf,tile, ataeurile disimulateori aluziile muheioase cu care am fost pur si simplu eoplegitiln urmitorii ani. llu mi-a venit ugor sa pun tn aplimre aeestplan ambitis gi niei nu am pretentia ct am neugit. Sintemmmeui, nu lngeri, iar eu Du fae erceptie- Vonba unei buueprietene 'Nu ne-au cFeEGut tnci aripimrf Mi-am dat insiItoatf, eilinta, cu timpul, vezlnd cf, degeaba birfese tn fata mea,cu speranta ea lucrurile si ajunga la ureehea lui Noel,respeetivii colegi au renuntat. Dar numai la aeeasti taetiei., nugi Ia 'rtzboi'tn sine.tmi amintesc ca, odat{, pe etnd era lnetrredaetor de gtiri pi lueram adesea serile lmpreuuf,, SandutGreceanu mi-a spus:'Tu egti tn regule. Te-am verfieat: nu egti'turnetoare".tmi mai p<strong>ro</strong>prrgesem un lueru: si nu hs atmosfera de Ia tHadio sa se instaleze ln easa ncstrf,. Niei asta au a fat simplu.crnd NoeI veDea acase preocupat de o p<strong>ro</strong>bleme, superatpe eineva, lnfwiat de ce i se tnttmplase rn timpul zilei la ser,rtei/www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
108lneercam nu s&-i dau sfaturi eum si p<strong>ro</strong>eedeze, ci st-l ealmez.',\ Ii spuneam: 'Ai se hoftragti mal ttrziu sau mline ce ai deflcut. Aeum, hai se uitem de ast& sa faeem altceva". Ile obieei,Idupa ce se relata, iloel, care rrrr era deloe rauehinoq renun[a sase mai ocqpe de subieetul supmerii sale anterioare.Cel mai greu mi-a fost si fae fat& atacurilor tndreptatetmpotriva slea, cu sGoIlEl de a lovi tn iloel. Or, asta Du s-atnttmplat o singum data; a fost, de fapt, un atae eontinuu, eufaze mai aeute sau mai pasive, desfagurat de-a [nnElul tntregiiperioade ln care am foet "sotia direetorului". Pe atunei credeamci, datoritf, aeestei poaturi ipgpate, peatru a nu-i faee riu luiiloel, eel mai bun lueru este sf, tae, s{ mi prefae ea nu ved +inu aud" sd fnghit fera sf, ripostez I-a$ fi fecut p<strong>ro</strong>babil multmai uult bine riposttn{ dar apa credeam eu atunei. In cele dinurm[, E-arn mri putut si rni ridie din pat qi am fost iuternatitn spital. Ii sint Oi asttzi reeunoscf,toare p<strong>ro</strong>fesorului Ltderitz,de Ia Cliniea universitan[ din Mtnehen care, la capatul a douistptrmrpi de investigatii eomplete, mi-a spus: *Boala dumitaleeste de naturtl psiho-smaticf,: ai tnghitit prra multe 9i preamult timp, fem se ripostezi. Daee rrei sa te faei sinf,toasi, sinu mai fnghiti nieiodata. Se fii mai bine obrazniei riposfind,deett se fnghiti. St scuipi totul afara!"ii-am mai toghitil NieiodaE. Ie-arn spus tutu<strong>ro</strong>r eraetee cred deepre ei. $i m-am fleut s&nf,toas*.Ilupa moartea lui iloel etfiva eolqgi, tngrijorati de eoartamea, tn-au avertizat ci rcum, clnd el nu mai este, voi fi pur gicimplu sftgiatf,. llu s-a lnttmplat aga. Ilimpotriva. Din aeelwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
moxDent' to0e atacurile tmpotriva m€a au lneeta! odati eu iloel'disparuse si tinta lor.Degi nu-mi vine ugor, trebuie sa tnehei aeest capitol eusftrgitul ultimul an din viala lui iloel. un eogmar prin eare Dudorese niuinui sA treae[ rreodata.109?n vara lui lg80, cu iloel s-a p<strong>ro</strong>dus o p<strong>ro</strong>funda ttransfmare fizief,. Nu gtiu ett a fct ea de vizibila pentrueeilalfi. Eu tnsa avqam impnesia ca pe obrazul lui se agternusebruse o masce. tmbatrtnise peete ncpte eu cel putin l0 ani. 1Frl" ii devenise cenutie 9i brezdata, iar privinea oucitl ti teiteam obceala ln tote gesturile, degi muncea eu aeeeagipasiune ea de obieei. Energia lui, odinioari inepuizabile, nu maiera lasi aeeea$i. L-rm lndemnat cie se duef, la doetor. A ezitat.la rqglmiulile mele, se mai dusese de vreo douf, ori, ln ultimul'an, fini st i se gtseasci nimie. Mi-a pnomis cf, va faee uneont<strong>ro</strong>l medieal Ia lntorrerea din vacanEltn tor-nf,, Ermam stpleeim pentru o luni fn Florida, de unde era conyius ee al,eatsf, se intoarei eouplet refaeul llu a fost aga. La lntoreerea dinemeediu, Ia tneegmtul lui deeembrie ee simtea $i mai obcit. S-adus Ia Clinica iversitara. I s-a p<strong>ro</strong>pur sd se interneze. Dar nulnaintea crieiunului: cui ti ardea acrrm de cont<strong>ro</strong>ale gitratanente? F,ra dcr limp sdieient" Imediat dupa saftettri, s-rinternat tn epital. I s-a gtsit o tummre la plaminul rting.Trcbda eemttr ter:menul a fct firat la tneeputul lui februarie.Pina atunei, avsa timp st se pregateasei fizie, prin clt maimulte ptirnbari la aer cuat, peferabil la munt*?o or-itoarele t-doue strptrmlnin ne-am citirat pe toti muntii Bavariei, frm sawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
ne treacf, prin gind elt de ridieoli erarn, de fapt, Ing<strong>ro</strong>zitf, de erise lntimpla eu NoeL tn miae se instalase uD fel de mecanism deautmpf,rare. Ma ghdeam la tote bolile pcibile tn afam deuna, pe eare o gtersesem dln memorie: pur gi simplu uitasem citeristt. Medieii lnst nu uitasem; ba ered cf, erau ehiar siguri dediagnstie. N-am st tDieleg uieiodate de ee a fmt nevoie deaeeastl masearadi.ta 5 februarie 1981, lloel a fat operat. Urma sf, i setndepfirteze tummrea, iar la nevoie si i se semtf, plemtnulsttng. M-am tntreles cu chirurgul sa agtept acase telefonul lui.Mi-a p<strong>ro</strong>mis ci. ma sunf, imediat dupr opera[ie. Dupe oagteptare fem sfinFit, a suaat tn fine telefonul. Inima tmibttea si-mi ;paqge pieptul. 'Operaiia a deeurs perfeet. Sotutdumneavcstrrf, se aflt acrrm la reanimare. Miine lnsi, va fidin nou tn eamera tui qi tI veti putea vizita'. "Ce i-a[i scos ?".vocea de la celalalt eapit aI firului ezita. 'Am luat cttevap<strong>ro</strong>be pe care le-au trimis imediat la analizi'. 'Vreii saspune[i ea l-atri desehis gi l-aii tnehis la loe, frm se scoateti110:.::.:':.'==.:==j=== ::==:::-renimic ?".Lueiditatea rlisperati a latreberii mele l-a convins pemedie ei htelesesertr totul ti cd era inutil st mai lneerce st-miaseunde ceva. Mi-a mirturisit ca bmla tui lloel era maiavansatf, deett tpi tuehipuise. Tummre& cance<strong>ro</strong>asa dinpltmtnul sttng se tntinsese, atingindu-l $i pe oel drepl Nu maiera nimie de ftcuL M-a rugat ca a doua zL tnainte de a maduee st-I ved pe IUoeL st tree pe la cabinetul lui se vorbesc eueI. Am tnehis telefonul tn hohote de pltns. Simieam ei tmi fuge G,pimlptsl de sub pieioare. Aveam cenzalia cf, totul ln jurul meuwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
111se pmbu$€src. fieercerile subem+tiente de autmmiginq iluziile' trneeanismele de antmlrhrarre - tmte erplodau, pr.efeehdu-ee lutf,ndrri. Imi fusese smuls ultimul firieel de sperantrt. Adeverulmf, privea drept fn fafa, brutal +i ferr merqianente3A doua zi, m-am dus la spital Chirurgul m-a informatci discutase eu eeilalti Dediei. Reeomandau clteva sedinte deraze cu cobalt radioaetiv pentru a tneeiini lntrueitva evoluiiabolii, deopre a eirei naturt iloel nu aflase rnei nimie. cumfns{ in oriee ea& nu-i mai rtmlneau de trait dectt marimumtrei luui, medieii epau de parere si rE i se spunt adevirul, carenu ar faee deeit sa-l dartme rapid 9i din punet de vederepsihie. Am aeeeptat. ce era sf, fae ? Ei gtiau doar mai bine !f,=m voi da lnsi ochii au ![oel ? srnt actrila, e adevf,rat" dar nuobiqnuiese se Joe teatru tn vialt. gi niei nu rri pFea prieep.Cum am st reu$esc sa-l mint de la obraz, tntretinindu-isperanfele, elnd eu gtiu ce sftrpitul este ettt de ap<strong>ro</strong>ape? Cumvoi face frla iutrebtrilor lui sfredelitoare, btnuielilor,lneerearilor lui eoutinue de a se eonvinge cf, nu i se aseundenimie? Mi se muiaseri picioarele pi abia ma Hrrm peinterminabilul eoridor aI spitalulur, care dueea la camera lui.spre uimirea mea, revederea eu el a fost foarie simpte.tn ciudadurerilor mari post-operatorii iloel era optimist gi convins ca].greul treeuse. Eram rluitt si eonstal 3tr rnghitise povestea pecane i-o vtndusert uedicii, fem niei un fel de rezerve oribenuieli. Av-usese o iafeefie, i se sGoeese o porli@e de pllmtn,iar aeum Erma conrnalescentr. Singura lri pr.eocupare nrna sefie nefacerea capcitifii rspiratcil eu ajutml rmui alnmtwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
crr care trebuia si faei erereitii de clteva ori pe zi. Nu puneatntrebari lneuietoane, nu avsa suspieiuni: el a foct cel eare m-aajutat mai mult deett orieine sf,-l mint, construinduti uu felde pavezl subeorytientt, imper.meabila Ia oriee informatrie carear fi putut tulbura ett de ett miueiuna. Aveam si tmim cu ealn urretorele gapte luni, iar dupa aflarrea adevf,.rului, lloelavea se-mi spuna despre aeeas[i perimda ct a fct cel maifrumos eadou pe care i-l faeusem vreodatt.La tneeputul lunii martie, Noel a lneeput sf, vtrbeascainsisleut despre o lunga eonyaleseentf, tn Florida, duptterminarea tratamentului eu eobalt radioaetiv. Ideea de a pleeaeu el acolo mf, tngncea. Avlad ln veder.e pFqgnsa medieilq,lmi era clar ee pentru NoeI ar fi fmt ultima ceratorie. I-amiatrebat ce m& sfttuiese si fae. il-a+ putea spuDe ce m-aumenajat foarte tare, dar mi-au spus, eel putin, adevirul:'Doamni dragf,, Florida n-o si-i facn niei bine, niei rau: pentruel nu mai eonteazf,. Ilaei dumneata te rncumeti sa poruegti laun drum atlt de lung eu utr om attt de grav bolnav, pleeafi."lloel nu-gi dorea deeit asta. Cum puteam st-i refuz112: :::::: :::::::=:t:::=::::::-::::-=-=:=:::=:::::==:reretrultima dorinte? Era ferm eonvins ca, dupa aeeasti vaeant&, seva lntoaree la Munchen complet ref&eut. spre stupmreatutu<strong>ro</strong>r, ata s-a gi tntrmphl La I iunie, tgi relua aetiritatea laRadio cu acseagi energie gi dinrmism Ga de obieei. llu-mi veDease-mi ered chilc. Mi se pAr€a ce se petneeuse o minme.t"o"p.u-si ersd ea medieii feeusem o gregala cf, se rn$elaserL [a urmaurmei, erau pi ei oameni. Ia sufletul meu se tnfiripa din aousperan[a.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>t
Dupe douf, luni, lloel a relnceput si se simti slebit,'puterea de munef, i-a setzut yizibil, iar pe fagf, i s-ru agternutdin nou paloarea gi oboeeala. ctnd medicii mi-au spus ci fusesevorba doar de o remisiune ti ea boala rgi eontinua Fai departecursul implaeabil, m-a cuprins panica. Mi-am spus ef, fieusem,poate, o gregall bazindu-mf, numai p" diagnosticul medieilor dela cliniea universitafit din Mtnehen. Pote cf, ln alilt parte i s-arfi descoperit alteeva sarr rDicar i s-ar fi aplieat alt tr:atnrnent.Pc.te ef, undeva erista o salyare. Ma agetram cu disperare deaeest gind. L-am convins pe lloel sa pleetm la illew york, la unEenumit speeialist in boli pulmonare. A aeeeptat. ctnd l-amvi.zut iegind rlin eabinel, cu dosarul lui medieal sub brat, amtntelee et aflase adertrul. gtia et are crncer $i ca zilele li stntnumepate. credea tnsa et eu Drr ptiu oi se temea ee [a aflareaveEtii voi avea uD toc. I s-a luat o piatre de pe inima elnd aeonstatat et pentru mine rru era niei o surpize.Am rimas la llew York o si.ptamlna, pe Gare ampetreeut-o ap<strong>ro</strong>epe tn lntregime singuri. Aveam amlndoi nevoiede aeeste ore lmpreutra. Erau atitea de spus, de tmpf,rtigit, dehotirtt. scipatt de povara sftgietoare a seeretului purtatvreme de gapte luni, tmtf, dunenea gi disperanea adunate lnmine, ftreeau acum erplozie lntr-un torent de laerimi pe earenu-l puteam opri. iloel era cel caFe lneerca si rnt linigteaset.'ll[u te uita la jumatatea goale a lnharului, uite-te la eea plinalGtndeqte-te eiti oameni ar putea tn astfel de momente, privindfaapoi la viatra lc emm.i, si nu aih sa-qi r'eprq€Ee nici omeschintrie. niei o riutate, niei o clipe i<strong>ro</strong>sitl ln freeuEuri giwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>113
114Gerturi inutile?",Dqnrte de a avea daml str luf, rqlmese, euvintele.' ,lui lmi atrttfeau 9i mai mult ateatia a$rpra Jumet.itii gole apaharului.Din mmentul re,intq.rcerii la Mtnehen, pentru iloel alneeput calvarul: consulturi, eont<strong>ro</strong>ale, ehimioterapie; apoiplecarea la Parisl alte msulturl alte mt<strong>ro</strong>lg alti ehimioterapie.$i un ehin aesftSit. Dupe efeeul total al tratamentelor, lnultimele zile, lloel spunea etr boala fusese mult mai blinda +ielementf, cu el dectt medicii. Regretam din suflet cf, nuivusesem tf,ria si-I seutese plnf, la capet de'hderar". De-amputea Sti fn momentele de crrnpini, Ge ne agteaptt . . ,ln aeele ultime luni de viat{, Noel era intens preoeupatde p<strong>ro</strong>blemele practiee p€ care ayeam si Ie tntimpin eu, dupf, ceeI nu va mai fi. De tndah Ge se simiea ceva mai bine, petreceacu miae ore tntregi, lavf,tlndu-mi Ge rm de fi.cut, ptna ln eelemai miei detalii. $i tutr-adevir, imediat dupe moartea lui, oride eite ori eram eonfruntati cu o p<strong>ro</strong>blemf,, aveam solulia gatapregetiE. Era ca ti cum osupra rnea vqghea un lnger pizitor.La mijloeul Iunii deeembrie t981, pe etnd ne aflam tneala Paris, ilel gi-a seris, cu ultimele puteri ln prezeuta mea,testamentul fn ce privegte pnocedura funerarf,, tgi erprimadcinta sa fie tncinerat fam niei un fel de cenemmie religioasitori publief,; nimeni, din familie sau dintre prieteni, nu ayea sepm.rle doliu ori ce rmteasei vreo euvlntare. Singun ViqgilIerunea urma sl scrie ti s* eiteasct la Radio trn uecFolog. Atit."Sa nu mi-o iei ta nume de riu; dar ur:ese gindul aeeleiaduatri hete<strong>ro</strong>gene, cu sentimente amesteeate, care ar urna sewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong> J--fu?ial,tk
115cum iltti, clt suferi. De altfct, cr€d ci lnmormlnlarea eete op<strong>ro</strong>blema strict personali, pe care rm datoria s-o rezolv singur,dmr cu mine lnsumi'. Era ea gi cum lgi cerea, lntr-un fel,lertare. Deeen0a gi modestia lui m-au seutit de corvoadaetalerii tn publie a celor mai intime gi seerete sentimente,p,&niti"au-mi sr mf, reeuleg tn calmul gi onldura cu care m-au tr),hn iJF;:' " .iueoqiurat eei mai ap<strong>ro</strong>piaii.Totul s-a petreeut aEa cum ceruse Noer. La 28 decembriel98l, erainieul de servieiu acitit o glire scurti care li anuntasfirtitul. Mai tlrziu, Yirgil Ierunea i-a <strong>ro</strong>stit nee<strong>ro</strong><strong>ro</strong>gur."Aiei e Eu<strong>ro</strong>pa Libera. Fem lloel Bernard. Ca 9i cumlacmmile ar putea sFta doliul. Doliul dumneavostrt. Doliulnctru. Dol.iul vintuit al undelr. Aiei e Eu<strong>ro</strong>pa Libem. FamHoeI Bernard. O eFoaFe a destinulEi',Cu ereepfia tattlui meu, nimeni alteineva ln afam detioel nu u.i-a mai dat vreodatf, senzatia ct prezenla mea ti esteD€aFarat necesart gi cmstituie u element esen0ial al eristeuteilul 6 dragmt€a pe cane mi-o pmrti este o certitudiue, dineolode bine Ei de reu. ilimeni alteineva nu mi-a mai drruitvreodate sentimentul unie al apartenentrei: o ancort solida,arspcati lntr-m port tnsorit" cu ape line.Golul lesat & iloel a fost eu afit mai mare. Desi orielt arpi.rea de straniE, pieZenta lui tu viata trtea nu a lneetat odaticu existentra lui fizica.J** *6J //0€ewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
= :---_----_---___.__]:n'lr'\il&U-.rfrJb116mine destul euraj, poate cf, ma voi lneumeta, elndva, s-o agternI\(-C-- , C rpe hirtie.:::::::::::: ::::::::: =:::::::=: :::-=: :=:E:=Gretwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Fil.APTUruII:::::: :::::::: :::.1.:::,=:::,:=::::: ==::=::-:=::=rwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
ANDREA BERNARDAm pleeat din Romflnia cu buniea, trrama mamei, la Zgnoiembrie 1971, spre Israel. Nu-mi mai vf,zus€m marna de doiani gi gapte lrrni gi mi bueuram imens ca, h sftrgit, pot s-orevid, Eram foarte eurioasi sA Stiu cine e prietenul ei. gtiamei are un prieten dar binetnteles ce, datoritn situatiei politieegi cenzurii, nu putea si ne serie sau se ne sprrna la telefon cineeete. t-i Aaa"am seama de pe atunei - ayeam dmr I I aui - caDu ar fi fost bine. Intuiam ce era eineva de l,a Eu<strong>ro</strong>pa Libere ficd marna nu vxtia si i se afle numele. Cind atn avut rnarieaferieine s-o revid tn Israel, asta a fct deci una din primeletntrebf,ri pe care i le-am pus Mi-a ri.spuns:'llioel Bernard," AmnlrDas absolut interzisa. llu-mi venea sf, ered ca urarele oe<strong>ro</strong>u"din Romfiuia, pe care ll aseultasem la Eu<strong>ro</strong>pa Libera, un domn::::::: ::-::::-::=::l::::::: ::=-:-= ::--:=t€rucare simteam ct-mi impune prin voce& Iui, prin ceea ce spunea9i prin prestigiul d.e eare se bucura ln Rominia, era prietenulmamei mele, ci-l voi tntilni oi-I voi eunoagte personal, altfeldeett ln calitatea de dir.eetor al Eu<strong>ro</strong>pei Libere. Eram fmrtecurioasf,. Am lntrebat ee magini eonduce Geea ce, IleBtru mineatunei, era [rare lueru. Abia agteptam sa plee la Mtnehen, unuldin motive fiind gi de a-l cunoaste pe Noel Bernard.Nu voi uita nieiodattr pleearea din Israel spre Germania,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
la 23 deeembrie 1971, eract la o luue dupa ce pf,pf,sisem120Rominia. Pe drum euriozitatea eregtea mereu, deveneam din eeln ee mai nerf,bditoare sf,-I eunoce, st-l ye4 sf, aflu cine esteaeel om rpr@pe sfint. Binetnteles, mi-era putin frica, aveamemolii. fn sfirEit, a venit $i momentul ctnd am aterizat peae<strong>ro</strong>portul din Mtnchen; Si deodatt am ftcut cuno$tintf, cullloel Bernard, liu-mi veuea st cre& paree-mi statea Dumnezeutn faii. Tot drmrul spre easi mtr uitam la el paret ar fi fostlntr-un vis, parea ar fi eoborlt Dumnezeu pe ptrmtnl. $i totu+iera adevf,rat: Noel Beruard ne dueea eu ma$iua ac&se gi erat':,,:::::::-::-:::::t=-: =:::=-:=rprietenul mamei mele.Unul din lucrurile eare m-au frapat Ia el la lneeput, afmt er pf,rea conventioual. Se purta frumos, dar aveamsenzalia ef, este putin distant, preocupat Si tnehis. lUu simteamo ap<strong>ro</strong>piere sufleteasei de el, ea fati de alti oameni.A doua zi, cum venisem eu haine putine $ demodate, i-ap<strong>ro</strong>pus mamei sfi me duea l,a eumpaneturi. Era eadoul lui deCrf,eiun, pentru mine. M-a mipeat gleue<strong>ro</strong>zitatea lui li mi s-aparrt dmgut ce t$i lua din timpul lui liber ca s& meaXga cumine lu oraq. Bineinteles, mi-am dat seama ei trebuie sa tinefoarte mult la mama, de rtreme ce feeea aeest lueru. Abia mtrcunoseuse cu o seare hainte; totuoi nu mi trata eu indiferenid.Aeest g€et D-a imp<strong>ro</strong>imaL aveam o prime dwada a intenliilorlui bune qi a dorintei de a Ba ap<strong>ro</strong>pia, chiar daee felul ln carep<strong>ro</strong>ceda era aeYa mai stingaei.Tot drumul spre casi, la lntoareerea de la empertturi,ln magina lui, a fost fmrte lmqtant lntrueit lmi puneawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
121lntrebiri despre Rom&nia, despre impresiile nele. Sim[eam ef,mA trateazt ea pe rrtr om matur, qgal, ciruia ti lua un interviu,Era foarte coneentrat, serios, "businesslihe'. Mr simleam putinintimidatf,. Nu ftcea glume. Totu$i, tu felul lui, lncerea strconstruiasca o relatie fireasei eu mine, sf, me ap<strong>ro</strong>pie.Cred ea multi oameni eare l-au tnttlnit pe Noel, au rimascu impresia ei este o p€rsoaDe de care uu te poti ap<strong>ro</strong>pia ugor,un tip distant gi see. Dia ferieire, lu urmttorii I0 ani, eu amavut no<strong>ro</strong>eul se-l deseopir eu adevArat qi si pot pitrunde tnsufletul lui. Am avut privilqiul sa-l cutrce tn alm luminedeeit mqioritatea relor caFe au venit ln eontaet eu el. Cred cafamilia noastra a fost unul din puiinele medii unde Noel s-adesehiq diud la iveala eu totul alta imagine a persmalitf,tiisale deeit au putut. percepe altii sau chiar eu ln primii aui.Trebuie se spun ci aeest pnoces a fost destul de lent, relafianoastr& dincolo de conveufional gi aparente dezvoltindu-selncetul eu lneetul. lie,l a tr-eut cu brio tmte testele l,a care l-amsupus, datmim faptului c* tl cmsideram lntrm fel "rivalul"meu la iubirea mamei. I-am faeut viafa elt am putut de greapentru a-l pune la lneerears mf, va adopta, (rare, ehiar daei mivoi dovedi eel mai difieil eopil?Evident, de toate astea tmi dau seama abia aeuu, iloel aayut o rf,bdare lntr-adevtr lngereaset, de-a lungul tutu<strong>ro</strong>rerametrelor pe Gare l-am obligat si le treaet. Adevfratul punetde nlsersee ln nelal.ia nostfi, a fct mmentul ln ear.e trloelmi-a pus ta fatri aetul de adoptiune. Atunei - aveam l5 aui -mi-a dat nmele lui $i luerurile s-au calmat.tn aeei ani, ci el 1www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
s-a relarat gi s-a desehi* a devenit mai 'juef,ug" eu mine gitm reugit treptat se De ap<strong>ro</strong>piem unul de altul. Relatiilenmstre au devenit emplet altele deett f.usesenf, lnainte. Cutoate ed eram tnee putin intimidat&, simteam totugi ce pot same trbe gi "se me p<strong>ro</strong>stesc" cu eI. Iar el tmi rtspundea tn aeelagifel. De eremplu, lu timpul unei ptimbari pe malul unui lae, avenit tiptil pe Ia spate gi m-a Iuat tn brate, prefaehdu-se eirrrea sA Bf, arunce in apa. Eu am l"nceput sa tip. Alteori, mea$ezam linlii el, tmi puneap capul pe pieptul lui pi ll aliatam,iar el mi tinea pe dupi umeri.Gene<strong>ro</strong>zitatea lui lloel, Du Durnai sufleteasee ei $i peplan material a fct una din marile lui ealiteti, pe caFe amapreeiat-o lntotdeaun&. tlu aumai ea a aeeeptat sa ma adopte gisa Be trateze B pe p<strong>ro</strong>pria lui fiiea - totdeauna mf, prezentastrf,inilor ea fiiea lui - dar tn plus, a qiutat-o foarte mult $i pebuniea mea,De multe ori, cind ceFeam sf, mi se crrmpere eeya, eIaceepta mai repede decil marDa. Era mai dispus deeit ea sa-mi122satisfatrf, tmte eaprieiile $i se mf, fisfere. tmi eumpf,ra eele1mai bune lueruri: mai am lnct gi asEzi pieupul, radioul 9idifuzoarel* pe eare le-am primit de la el pe la 15-t6 ani.Era rmuzant ct NoeI nu se prieepea s6 lnvete pe altul, samf, qFte la leegii. Se supana rcpede devenea irascibil gi frustrat.Ile multe ori, prelua tnama misiunea de 'meditator', peutru cinoi doi ajungeam repede Ia eapf,tul rrbderii qi ne supaDam unulpe altul: eu pe eI ci au erpliea bine, iar el, pe miae ce Dutntel€eam 9i pnobabil pe el lnsugi ce rru ltia se erdiee. A$a s-awww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
123lneheiat, de eremplu, prima mea leetie de shi. NoeI uitase st-mispuna ei trebuie sf, stau eu shiurile perpendieular pe deal, iareu tot aluneeam ba ta fatf,, ba tn spata tn eete d.ia urmf,, ortizbuenit in plins gi n-am dat batuh. Din ferieire. a venit uncd% al lui Noel, Stefan Malusek, c&ne mi-a dat tntr-adevf,rprima mea leetie de shi. AEa era UoeI: avea multa rf,bdare iaIunele privinte; tn sehimb, ln altele Err ayea deloe.Una din ealitetile lui caraeteristice a fost ee era foartedirect gi spunea eraet ce gindea, ff,r:f, se menqieze oamenii. Dinpaeate lnsf,, afirmatiile satr glumele lui - deqi nieiodatt ficuteeu inteulie rs - puteau si tntepe ci sa dort" fin mints de pilda,ci una dfn glumele lui era ee atunei eind mi voi ef,sitori, sotulmeu va fqgi dupa 24 de me. Asta pentru ce €u slut lneapf,ttnatadin fire Si tmi pheea sI dau ordine, sf, spun ee st se faea gicrrm. El repeta gluma asta tot mereu, fene si ma deranjeze preatare. Totu$i, eind spre sftrlitul adoleseentei mele, venind acasirin vaeanf.tr (eram studentf, la o universitate din Ameriea), arepetat prezieerea "glumeaie' la o masi eu prieteni de-ai lui,nrr prea mi-a eonvenit, Ba chiap m-a durut, pentru ci mersese.raPrea departe. In general lnsf,, trebuie sA reerrnosc ce tmi plAeeaei gtiam lntotdeauna Ge gtndegte gi er nu-mi aseuade nimie.t_Existi dou& lueruri deosebit de rralo<strong>ro</strong>ase ln viatra mea,pe care le-nm hvetat de la iloel. Mai lutt, pasiunea lui pentruEuncf,, atagamentul ferm fafa de un tel, pentru care ti-a dat,de fapL chiar viata, Iar al &ilea, peeenea lui de nedcccris pentrumuziea, mai ales pentru eea elasiee. M-a tnvitrat si eaut pi saurnf,resc ce e important pentru miue tn viali. Tin miatewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
sfatul lui, eiad mi ap<strong>ro</strong>piam de terminarea lieeului; et nu este124neapemt Eecesar st ur.rnez o facultate, ci si fac ceea ce mAlnsioneati, pentrc ei asta este cel mai important tn via[&.Filadia ld Nml €ra ca au studiul tn sine ecte esen[ial, ci ea-geea ce faei si te lnsioneze 9i se fie bine feeut, eu talent,pentru a realiza lntr-adevf,r ceva. Iar asta este posibil amaieind erezi firt rezerve ln drumul pe cape l-ai ales. I}e aeeea, llpFeocupa foarte mult ce voi faee eu mai departe.?mi pare riuei nu a mai fost lfnge noi - eel putin ln lumea noastrf,, nu - sf,a*r^J-:r/ --tQt+fr.*,.-n:,iLmA fi vf,zut lulndu-mi doetmtul fn psihologie tn decembrie1990 Si luertnd intr-un domeuiu care ma pasioDeaza, i$e eummi-a dorit el,Noel iSi fteea rnunc& cu mare dtruire. Se seula dimipsal6deweme, ajungea la radio printre primii, iar clnd venea aeastrdupa ora 6 $eara, de multe ori mai aysa tDca de lueru. Era plinde energie 9i dedieat total aetivitiiii lui. Am tnei imagiuea viea lni Noel mergind pe euloarele radioului repede, repede,vorbind gnlbit su oameBii, dtnd instruetiuni. Tin minte eum iqiprezenta eomentariile, cu tonul lui plin de pasiune: se simtrea cheste eonrrins de ceea ce afirma tume<strong>ro</strong>asele diseutil pe eare leavear legate de Romiaia sau de politiea ltr general, erau gi elepline de pasiune oi vitalitate. Asta se vedea gi se simtea.Celalalt lueru caFe tl pasiona, dar il Ei destindea inacelagi timtr era muziea clasietr. fn anii ln care m cr,escutlinga lloel, aeest lueru mi irita de multe ori. llu aveanrnfbdane +i ne prefteeem ci nu-rBi place. Abia dupa moartea1lui, mi-am dat seama Gi, de fapt, iloel tmi insuflase dragosteawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
pentru muzicf,. M-a molipsit fere se fi gtiut. Unul din motivelepentru eare mi simt atit de puteruie atrasi de muziea clasiet,este ci lmi aminteste de Noel qi aga tl pf,strez prmspet tnminte $i tD suflet. Chiar daei nu am tntelegerea lui p<strong>ro</strong>funde'pentru muziea, tmi dau ssama cit de mult am lnvf,tat de la el:Drrrnernse bueili muzieale ui s-aE tnregistrat ln memorie,pentru ea de-a lungul ultimilor zece ani et constat eusurprindere e& le r.,eeunce. Ctteodati, cind nu gtiu titlul saueompozitorul, ma gitrdesc ce mult mi-ar pleeea sf, pot apela Iatloel, care Etia se respunda la ap<strong>ro</strong>ape oriee lntrebare.ti pltou tattt de mult se asculte muzietr, lnelt rvea nevoie de lini+tedepline. Citeodah, etclama: 'Sss, Sss', pentru mine gi mamacare stiteam de vcbe ltnga el tn sufragerie. Ne suptram $iplecam din eamera, ca sa putem vorbi liniqtite mai departe. Demolte ori, ne spune'a: "Aseultati ee frumos e6te, ee minunat, cedumnezeiesell de lnr.ei.noi nu am fi fct acolo gi nu am fiauzit. In adoleseentf,, elnd eram mai rebelt, spuneam c{ nu-miplaee: simfenm curn Itrf, irita. Aeum lnse, apreeiez muziea maimult ca orieind.Aspeetul eopilerc al firii lui iloel, a fct una din eele125::::::: :.-::::,::=::: :--::::::::::= :':-:#rmai frumoase deseoperiri pe care le-am fleut tn relatia eu el.ile maipul.ire*m de multe ori tmpreuna gi rtraura se supf,ra, iarnoi ne distram 9i mai tare. f"m este unul din luerurile caretmi lipcesc cel mai mulL Se preta [a aprmpe tc.te fanteziilemele. Lui ltioel ti pleeea er<strong>ro</strong>rm sl eonduee. Odatt, rnergeam eumaqina pe autostrada. L-am latrebat elt de repede poate+ A)//conduce, iar eI a apisat pe aceelerator gi magina a atins 228 dewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
km. pe orf,. Mama era rng<strong>ro</strong>ziti de ee se intimpla. Alttdattr, lltgteptam pe NoeI ln magini cu rtrama, ln timp ee el se dusesesi eumpere Geya. Eu am deeis sf,-i fae surpriza de a dqurubamlner.ul schimbltorului de viteze. ilu er&m sigum crrm va.'reaetiona, d8r, spre surprinderea mea, Noel a ramas uluit gi aintrebat foarte serios Gp s-a tnttmplat eu mlnerul. Mi se pirearmuzaut ca En orD Gu inteligeuta td putea fi atit de copile<strong>ro</strong>sfr naiv, tnett se au-gi dea seama c[ e vcba de un in Citeodata,tloel nu realiza ei glumese pentru cA era preiocupat, era eugildurile in alte lume. Ulterior, am luieles ci ista era motir<strong>ro</strong>ldistantei pe care o simteau oamenii $i pe cale o sim[isem Si eula lneeput. Un alt lre care-mi plieea, pentru et gtiam ei Noelya ctdea ln eapeane, degi tI repetam de Denumf,rate ori, eria caatunei cind mama Bt ruga s-o ajut, eu si sprrn: 'Nu!",zimbindu-i mamei 9i agteptind ca lui trloel sf,-i sarf, tandara.Ceea Ge se tnttnpla de fiecare datf,: se supara foe gi-mi rep<strong>ro</strong>$aeO sint lenege 9i ee intotdeauna agtept ea eeilalti se faea totulpeatru mine, dar Gf, eu nu sint nieiodatf, dispuse se-i servesccu oeya. Ctnd marna $i eu mine lneepeam s{ rldem, tteea, darvedeam cum se supf,re gi mai tare ce iar a etzut ln eurst.Una din grimasele lui, eind faeea pe vietima sau peeopilul supi.rat, epa sa scoati buza de jos tn afara: arita ca rrtrbeieFl eeruia Li e rugine etnd e eertat. Astfel de lueruri ered cii-ar fi Socat sau ar fi fost ineredibile pentru oamenii din jur,GaFe l-au eunmeut numai sub aspeetul inteieetual, serir gipraetie.126Cu imte ce rn-am apnopiat attt de mult de iloel de-awww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
127lungul anilor, eu toate ci l-am iubit atlta gi l-am considerattati'l rneu - de fapt a fal taHtl pe caFe nu-l ayrs€oem pinnatunci - eu toate ca am simtit ce Si el mi iubegte gi e ap<strong>ro</strong>apede mine, Darrl putut niciodate s6-i spua 'tu" gi niei ee eonjugverbele Ia persoana a doua siugular. C,auza Du era eomportarealui, ei eu. llici miear nu-i spuneam iloel, ci "Heru". I-am gesitaeeasti. pu'ecle tn timpul unei cehteii, ln 1974, etnd m-amsupirat foarte tare pe el. fo g"t-ani, 'Here' lnseamna'vrljitoare'i eu am <strong>ro</strong>minizat euvlntul la maseulin gi astfel adevenit Noel, Heru. Ulterior, el m-a uumit pe mine Heri, adief,miea vrijitmre. De atunei, el a rilmas pentpu mine Heru ginumai aSa tl strigam.Cind l-am eunmeut pe lloel, la 23 deeembrie 1971, nuputeam banui e{ peste zeee ani aveam sa fiu attt de ata$atf, deeI, ineit moartea lEi, ln aoea noapte de 23 deeembrie l9B I, sireprezinte cel mai dunerc gi tragie eveniment tn[it de minerneodatf,. Deli acrrm durerea nu mai este atlt de aeuti ca lnaeele zile sau ca ln lunile urnf,tore, de uulte ori cind megindese la Noel - $i mr gtndese deseori la el - nu-mi pot abtinelaerimile. ?ori lipsegte $i am inei sentimentul ct este nedreptci rrtr om atlt de gene<strong>ro</strong>s, cu attta suftet, inteligent qi care maiputea faee atit de mult pentru eeilalti, a lncetat din viatf,. Nuam dovezi palpabile, dar tn fundul sufletului stat eonvins& ct\1boala care i-a adus moartea Du a fost, pur gi simplu, trrl Ganoernatural ei unul p<strong>ro</strong>vmt prin radiatie de Eegimul Ceufeseu.llu pot crede ce moartea atttor mneni eapabili - cei maieonvirrgi luptttori lmpotriva sistemului represiv din Rom&nia,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
aflati ln condueierea sau in redaetria departamentului <strong>ro</strong>m0.nese- a fct o simpla coineidenli. Durqenea mea este lnet vie ef,tatil meu, eane mi-a dat familia mult drite qi dragmtea detata gi care I ar<strong>ro</strong>t o influenff, hotaritoare isupra vietii mele, ifost omorit.Suferinta lui din eauza bolii, timp de un an, dar mai alesIupta crr m(Er1ea din ultimele sf,pffiEini au fct demebit detragiee. cum ru am fost aleturi de el deett rn ultimele trei zile- erarn l,a studii tn Ameriea - fulgeratonea disparitie a lui lloetm-a surprins eomplet aepregtrtitf,. Mi-a fost nespus de greu sefiu martf,rh [a suferinca eumplitf, a unui ortr eare n-a feeutdeelt bine toati viala lui. A fost pentru mine o tortunl sf, vtdcrrm se ehinuie si respire pentru ce rru ayea destul aer.ilu pot uita imagiuea lui din seara de 19 deeembrie l98l,eind dupe un zb* interminabil - fusese pleeat la tratamentmedical la Paris - s-a intors, tn sfiSit, la Mtnehen. L-ama.gteptat la ae<strong>ro</strong>port aertbditoare, pertru ei nu-I mai vtzusemdin august. Au fost tng<strong>ro</strong>zita: tmbetrinise cu zeee ani, slabisemult, era Dumai piele oi pko, anf,ta neputineios 9i nespus deobosit. A fost transportat Iu rmbulanta de la avioa Ia iegireadin ae<strong>ro</strong>port, pentru ca nu s,e mai putea tine pe pieioare. chiaragezat abia mai avea puterq statea eu eapul mai mult pleeat,uitindu-se mreci ttr jE cu chi tulbwi 9i ehinuitt ldi se rupeainima, vizlndu-l attt de schimbat, bolnav qi ueajutorat. Era unGo$mar sf, eonstat cum tgi pierduse reest om, eare-mi era atit128de drag, vitalitatea, dinamismul 9i cice urnt de vanitate.Eram neputineioasa in fafa unei soarte atit de fio<strong>ro</strong>ase: ag fiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
preferat st fiu eu ln loeul lui, deeit sa asist la un astfel dechin.Totugi, ehiar ln starea asta, illoet a avut forta sf,telefoneze familiei gi se-gi ia rtmas bun de Ia eei mai ap<strong>ro</strong>piatiprieteni, veniti si sehimbe eu sl, ultimele cuvinte. Chiar tnaeele momente, peste misurt de ehinuitm.re, era cu gtndulnumai la cei dragi. Voia si fie sigur cf, mama Drr va avsap<strong>ro</strong>bleme financiare 9i legale dupa mmrtea lui. Iar mie tmiprrDea tot felul de tntrebari despre planurile mele din varaumttoare, elnd urrna ss. termin studiile universitare. V<strong>ro</strong>ia sise asigure ce ma hdrept pe un druu p<strong>ro</strong>fesional bun. S-aliniqtit elnd i-an spus et mf, voi muta la Loe Angeles, unde unprieten din copilirie al mamei se of,erise sa mi ajute sa-migisese de lueru tn psihologie, specialitatea mea.Unul din ultimele sfaturi ale lui Noel a fct ea eu girnama str lncercim si fim ett mai mult lmpreuutr, elnd Du nevom mai ayea decit uDa pe alta. ile ap<strong>ro</strong>piasem foarte mult tnultimii rni gi lloel simtea eit de puterdei era aeeasti legetura,mai aprqiat^t futt rnriritatea raprturilc dintne marne Oi fiiee.EI gtia ef, pstrarea aeestei relatii strlase re va da putere Iarmindoue, ceea ce s-a gi tnttmplat. P<strong>ro</strong>babil c* nu e de mirareefi una din erperienfele ca.Fe ae leage eel urai mult este viatatrf,ita eu Noel qi lloel tnsqi.ln eei zece ani, petrecufi linga el, Noel a lnsemnat pentrumine htal mult dtrit, farnilia tndelung rivniti 9i o viap defamilie linigtita, armonioas[ gi plina de dragoste. Ace;ti aui au1neontribuit enorm la pregatirea mea pentnr viatt; nu numaiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
pentru eA pasiunea cu cane tnf,ia Noel era contagims[, ci gidatriSa faptului ci am fat martci a rrelatiei dintre eI 9i msrns;o nelatie plinf, de dragcte caldum, eo.sideratie qi rrcspeet.ilel a murit eraet a$a cum a jrf,it. Pint ti fn ultimelemmente' ctnd abia uai r-spir,a, em cu gtndul numai la nci. partedin dispozitiile lui testamentare au avut seopul ea rtrama gi eumine sa suferim clt mai putin la moartea lui. Ilorinta sa a fostsf, fie lueinerat ff,ra niei un fel de cepemonie, ln absentatutu<strong>ro</strong>r eelor care l-au cunos€Et, fam niei o ereeptie, Ilaee amun regret, este ce nu em orEistrizat totugi o eeremonie in familiela mortea lui tlel nu atlt pentm e[, caci nu o dcise, ci pentrua-mi fi luat eu r{rnas bun de h el, Att regr€t este ca nu i-am spusnieiodaE pe nume pi "tu". Totuti, ce mi-a nf,rnas predominant& Ia NeL nu sint n{retele ei influenf.a qi cmtributia ld poitivain viala mea-Ultimele euvinte IEGarE mi le-a spus ild, au fct ca m-a130iubit ea pe p<strong>ro</strong>prii Iui eopii; rn-a rugat, aftt"-"oi se nu-l uit Xgi sa ma gindese din clnd in etnd la el,Cum aS ptrtea sa uit un (xlr atit de ertraordinar 9i untatf, atit de afectuos? lar de gindii la el? I]in etnd tn ctnd" ar fiputin spus.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
MIRCEA CRISAittIlupa lloel Bernard - *Free Eu<strong>ro</strong>pe - Romanian llesh'- a Idevenit'Free Eu<strong>ro</strong>pe - Romanian llesk,./\ In 3oi timpul ln eare am yenit ln coatacl cu aeeastipersonalitate, Du am arnrt niei m moment impresia ci. am de afaee eu un redaetor $ef, ei eu trD mare om politic, Gongtient lnfieeare minut de sareina gigantief, a departamentului sf,u.Ilaei poate o prebugire si fie numite "o eonstruetie", elface parte dintre ctitorii marii constrtrcl.ii: prrbugireaeoeialismului.Desigur, multi caute rcurn se-qi atribuie aceastttitulatum - multri dintre eei care au navigat pe spargatorul deghiata "Libertatea"; dar eI a urmrrit un *cap eompas'preeis.ilu era vorba de un "job" gi niei de o pozitie. lloel BernardreprezeDta o notiune Jurnalistiee pe care noi, ee veniti eu girarpinerii frlnti, Du o putem atinge aieiodata.llu ee dueea $i nu yenea nieiodatr de la birm: el eran\1'4h4o'N'1bi<strong>ro</strong>ul gi funetionat Gum ar spune nemtii, *rund m die Uhr"Q4 ile ore din 241. cea mai trist{ laturr a disparil.iei sale 4Q*fu,a,k^.f-r,' r.o<strong>ro</strong>T)r'www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
132actuale. sunt sigur ce amprenta sa E-ar fi feeut eimtita.Ilesigur' nu dueem lipsa de 'dagtepri'. Dar uaul cu *e' tru eradeloe de prisostioel Beraard mi-a dirijat primii pagi rn lumea vestiei.Foarte mult din "deseurcapea" mea i-o datorez qiutorului sf,u:moral ti materiat. sunt sigur ef, smt multi aeei care ar puteafaee aeeasti afirmatie, daee ar iyea gi puterea gi dorinta sicot<strong>ro</strong>baiasee sineer tn amintirile tor.spijinul dat de lloel Bernard murtora dintre noi, nu eragenerat de earitabilitate, nici de dorinla de a-l tmprumuta peDumnezeu - ci fieea parte dintr-un plan etrategie. Aeesteraehete politiee de eea Eai lrrngi distanti au dus piDa la urm&Ia vietcia de azi. chiar daee unele dintne aeeste raehete aufisiit, s-au pierdut - h unele au eotit-o invers - dar .l laguerre Gornme I la guerre" chiar daea e ?eoe.iloel Bernard, tii mul[umese ln numele meu, fin=Lumele(_..,..,.--..-unei tiri si ln nmele unei Eu<strong>ro</strong>pe Libere.- O CA,uy*^ **1,4r)www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
SORIN CUilEA.Or fi evcind gi altii, aici tntre filele aeestei celtl primatntilnire cu iloel Beruard. Sint tentat sf, o fac $i eu, pentrusimplul motiv ce faptul sau tnttnplarea, faee parte din biografiaIIrea.Era tn iulie 196?. Aflat lntr-o ereursie prin Eu<strong>ro</strong>pa arndecis si fae o halu la Munehen, si-l cunqse pe "directorulpostului nostru de radio". Eram cu el ln corespondenti, gtiamei este ln eiutare de un redaetor pentru departameutul.<strong>ro</strong>m0.nese al Eu<strong>ro</strong>pei Liberc gi ca cel mai bun lueru ar fi,orieum fiind prin ap<strong>ro</strong>piere, st dau gi o fuga la Munehen. Amfct inspiral Ti eu dmeam si te cun6c, dmnule Cunea, - mi-arprrs jovial lloel. Era viaeri eeara. Mi-a dat tnttlnire pentru adoua zi, slmbita, Ia ora g, la rad.io.M-a primit ta bi<strong>ro</strong>ul lui 9i mi-a pus citeva rntreberi hlegatura eu aetivitatea mea gazeti.reasca. Mi-am dat seama d.inprimele minute et vorbim aeeeagi limba. pleeat doar de un rn9i jumetate din Romtnia, lnttlnisem utr gazetar de tipoceidental, inteligent, tn depllnt cunogtiola de cauza, uninterlocutor ertrem de agreabil. Mi-a spus ea "daef, tot egti aiei,a- /-/Bedaelor l,a Radio Eu<strong>ro</strong>pa l^i}r-l1/www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
134in diseu(-ie pentru eventuala ocrrpane a pctului liben *Te-agmga si serii un cqnentariu de 7 minute pe tema decrptuluipentru iuterzieerea avorturilor ln Rominia, deeret dat deCeaugescu ln urnf, eu nouf, luni'. Cum Dumnezeu de selmplineau Scmai Dqn tuni de la aeest avctm de decrret nu gtiuniei astf,zi. $tiu doar ee "termenul" mi-a etzut extrem de bine,mie, cf,ruia satira (sa nu-mi asurn 9i morul, ea se nu mi-lconteste eiueva t) nu-mi era ehiar strrinl Mi-a sptrs ef, am ladiipozitie toatt dimineal"a, ptne la prinz gi ehiar servieiur dedoeumentare, ln eazul ca rm nevoie de niseaiva date.M-am retras lntr-un bi<strong>ro</strong>u (fiind slmbi.te, erau multemese de seris treoctrpate). fn aeeeaqi camepf, mai era uniredaetor, destul de nou aDgajaL pe care-l cuaogteam din presadin Rom&nia; s-a scuzat, spuni.ndu-mi ea nu ma poate ajuta, cfiare de pregetit un pqram. De altfel niei nu-i solicitasemajutorul. M-am apezat la seris $i ln 70 de miaute comentariulera gi betut l,a magina. Aa cioeanit diseret Ia u$a bi<strong>ro</strong>ului luiNoeI Bernard,- f.e s-a tntimplat ?- Stnt gata I- F4ti gata ? Ai terminat de seris eomentariul ?- Da.- Ia loc, te <strong>ro</strong>g.$i-a pus pieiorele pe birw, duptr obiceiul managerilo<strong>ro</strong>ceideatali (eremplu pe ctre l-am urmat gi eu dupe citva timp,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
J: +-li -:,-- - :.':'r.: 135Fuma trabue. Mi-a oferit gi mie unul. N-am servit. Eram teribitde emotionat. Imagiuati-vi un p<strong>ro</strong>fesor care-tri eitegte teza lnfata ta. Ma simteam lu aeeea$i ipostaze. Mi-am dat seama ceeste foarte eoneentrat pe tert 9i nu am indrf,znit niei sa respir.A terminat, a lesat htrtia Jos $ mi-a spus fem "menqiameDte":- E fmrte bun, domnule Cunea. Ar putea si intre lnemisie ferr niei o modifieare.Aseultam putin ntrucit. P<strong>ro</strong>babit ef, l-a impresionatcontinutul dar, mai aleq timpul seurt ln care scrisesem comertariulpe eane-l intitulasem: 'Un avmton de noue luni'. Mi-amai spus:- f-i pare rau, nu-l.i pot da aeum uD rf,spuo* G a doua t tjumitate a Iunii august voi fi ta Te[ Aviv (a, uitasem sf, vtspun. Ernm pe yFernea aceea- prim-redaetor aI siptiminaluluide Iimbr <strong>ro</strong>mnni qrrr1ifffi#hsicire apf,rea ra Ter Ar{v) +ivom mai sta de vorba.illoel Bernard rrrr a venit ln a doua jumitate a luniiaugust la Tel Aviv, dar la lneeputul lui septembrie eu amprimit eontractul de aagajare la Eu<strong>ro</strong>pa Libere.CeI mai frumoe dar pe eare mi l-a ftcut llioel Benrard lncei ap<strong>ro</strong>ape l5 ani de eolaborare a fost lnerederea Ile care mi-aaemdat-o de la lneeput. fmi trimitea cmentariile sale sa lecitese lnainte de a se duee eu ele l,a mic<strong>ro</strong>fon. Era reeeptiv Iaciee modifieane pe Garle o feeeam ln tert. Cr€d ei numai laurma unei 'rtngi"eaFe se puila mult in rqedaetie gi atunei gifmai tlrziu, iioel a lneetat se-mi mai trimite tertele h 'O.K.".P<strong>ro</strong>babil ce-i goptise un binevoitor ci metodawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>nu era de
136'demnitatea' unui direetor. 'Direetorul postului nootru deradio" era destul de influentabil. Asta Eu a lnsemnat, lns[, eInu m-arn bueurat ln eontinuare de lncrederea lui.fn primevara lui 1969 m-a chemat In bi<strong>ro</strong>u si mi-a spus.efi voi pleea ln Tureia. ceaupeseu veDea pentru prima date tDvizita ofieialr lntr-o tari neeomunista. Mi-rm faeut pregdtirilede rigmre, aer.editarea pe linga ministerul de externe de laAnkara, aparatajul de lnregistrat, biletele de avion pi iar rmbetut la upa bi<strong>ro</strong>ului direetorului.- Ce s-a lntimplat ? (Era latrebarea pe care [i-o puneacind veneai la el fem sa te fi solicitat). Ai teruinat tmtepregatirile ? Cind pleei ?eram.- PIee vineri. Am venit sa ve htreb ce sa seriu ?M-a privit de paree eram rm ertraterestru. Si, reeunose,- Cum, Cunea ? Se-ti sputr eu de la Munehen ce se seriidumneata de La Ankara sau Istanbol ?Mi-a veait str intru tn pmlnt de rugine. Remtsexsem euunele deprinderi de pe alte meleaguri, unde r.edaetorul geftnebuia si-mi indice 'linia'. Crcd ca m-im flsticit ca atuneielnd doamna Ctpitanu rn-a prins eopiind la teza de geografie, lalieeul eomereial din Baeiu. Am biiguit eeva gi m-am fleutaevizut. Nu am nai pus nieiodatl de atunei - qi a trecutap<strong>ro</strong>ape un sfert de veac - aeeasti lntrebare idioaE.Desigur ce a$ putea serie o carte despre NoeI gi rel,atiilenoastre p<strong>ro</strong>fesionale. O sf, o fae eu prilejul scrierii memoriilor.Memoriile mele. Una tmi stf, pe suflet gi am terminatwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Me trimisese tn Finlanda. Tot cu prilejul vizitei luiCeaugeseu in aeeasti fari.. Me aflam Ia ministerul de erternedin Helsiahi, unde venisem sf,-mi iau aereditarea. Mai preeis,137erarD tu bi<strong>ro</strong>ul gefului de pnese al ministerului. C.erusem voiesi telefonez la Mtnehen gi vcbeam cu tloel. ti o*ooieasemIprimele impresii dupe sosirea 'odiosului" gi a 'sinistrei" gi melntreba ce voi transmite tn dupi amiaza zilei respeetive.Deodaffi igi faee aparitia ln camera respeetive un grup deziarigti de la Bueuregti.t rnsoteau pe'gef', ca sf, serie, de fapt,unul singur, eel de la Agerpres gi eeilaltri se preia aeelagi tert,A$a era eel mai sgur. Nu gregea deett unul I Pe moment mi-avenit ideea si mi arnuz putin pe seama'tolegilor" de partid qide stat. $tiam et ln eei einei ani petreeuti tn Palestina, NoelBernard lnvi.fase linbo ebraiel. Era m mane talent la linbistrf,ine. I-am spusi a$adar, tn ebraiet, ca rru mai pot vorbi (de+i,jur ea ru erau seerete 0. A sesizat imediat gi mi-a spus de Iacapf,tul eelrlalt al firului, ln <strong>ro</strong>uineste, evident:- Ce? Au intmt tovam$ii de la Bueureqti?!Cred ea multe yFerre s-aE tntreht cei iutrati ln bi<strong>ro</strong>ulpefului de presa aI ministerslui fidandez de erterne: "Ce limhao fi vorbit Cunea la llelsinlti? Xu cumva finlandeza?"Din tot ee ati ritit, vi <strong>ro</strong>g si retineti un lueru: NoelBernard a fost'dir.ectorul pctului noetru de radio'. Siagnrul.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
@:]=€--!-EDR. MARTIil FREI.cit de mulli on fi fst aceia caret ln ncptea eea mailutuneaeoast gi, ea atare, eea mai lunga din istoria Romiuiei,agteptau eu o sflntf, nertMare lumina euvlntului tui: a aeeluiacare pe ealea undelor adueea de l,a mii de kilometri departare,speranta lntr-o lume libem, o lrrme a luminii qi a bunei steri,lntr-o lume fam tirani ti uneltele tiraniei, fi.m friea de aspune 9i a auzi adevirul? tn pnocesul identifierrii sale eu ttnsegi scrta aseultltcilor, e[ reunqtea ca esentialf, luptacontra frieii, crr care tirania neugise si ehir.eeasef, sufletele<strong>ro</strong>minilor la dimensiEnea abjeete a unui primitivismeristenfial. El, Noel Bernard, yoeea ee devenise eunceutf, gifamiliara, venea pe calea undelor in eele mai tndepf,rtat.ecolturi ale trerii, la orele gtiute, adreslndu-se mintii +isufletului <strong>ro</strong>minilor, pentru a tmpragtia, prin for0a euvlntuluigi adevf,rului, no<strong>ro</strong>iul unei eriteule zilniee, ln eare nelnfundam pe nesimtite, eu trupul gi sufletut. EI se striduia sf,cparga ignoran[a la care asupritorii eond"mtrasere poporul pecare pusesenf, stf,pinire, ca pi ridul ce trebuia st rtmlni. denepatruns peutru oriee fel de informatii gi cunogtinl.e, care --"1oj,.ltL,\*tJ!Z.+Mediewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
altminteri ar fi dat alte forme 9i eontinut fapt,elor pievenimentelor cu semnifieatie politiee, deett eele p<strong>ro</strong>duse debfieinele p<strong>ro</strong>pagandei oficiale.139{s[rri. clnd comenoram disparitia sa, se euvine sa aflemei Noel Bernard a cizut ca rrD e<strong>ro</strong>u, rapus de uijtoaeele perfideale tiraniei, El a murit ca rrn luptttor demn, nedtnd ucigagilorsti niei mecar o elipi senzatia unei bttetii cigtigate. A muritIesind ln urm[. rcgretul durrenc al celor Gane l-au cunceut,lnfeles, admirat gi iubit. Memoriei lui i ee euvine sa nelnehinf,m o elipt, spre a ne reafirma admiralia pentru cei eare,dispretuind pericolul la care s€ erpurreau priu aetivitatea lor,aduceau o impontanti contributie la eliberar.ea Romtuiei deasuprirei ce ! durat 45 de ani gi lle care forte negre o uai vorprelungita gi ashzi. Rani$itele pamtntegti ale lui iloel Bernardslnt uu pumn de eenute dintr-un borean ee poartf, un numtrr ginumele eelui ce llaFe uitat lntr-un eolf r.eee $i lntunecm alunui eimitir din Mtnchen. Diu nefericire, recunogtinf.a girespectul fatre de marii oameui ai istoriei unui popor, a fost 9irtmine un efort afeetiv pe care psihologia de mase nu-I poatep<strong>ro</strong>duce. Evoearilor le revine rnapea misiune a reconsiderariloristoriee gi a retmpteerii eu noi tngine.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
PAUL GOMA.In iunie 1972, mi aflam (tn sfirgit !) la Viena, citresfir+itut sf,ptnminii p<strong>ro</strong>puse (de mine lnsumi, fireqte), duparare, eu trenul, ayeam se me due la Mtnehen, apoi la Koln. . .aptri la kris. Aveam 37 de aui, pentru tntiia onf, iegeam"afari.(deqi niei 'i.uiuntru'nu fusesem, nu rni lrsasem seeuriqtii nieiEacar ia baraea veeinf,: Bulgaria), crr nn an in urme - lgz l -imi fusese publieat <strong>ro</strong>manul 'Ostinato'simultan, ln variantigermana, la Surhkamp pi fraueezt la Galliuard la Ttrgul deearte de la Frankfurt avusese loe scandalul retrageriiexpozan[ilor din RSR (astfel "p<strong>ro</strong>testind" tmpotriva aparifiei instnf,inltate a unei cirli de ua autu rmen), tn timpul iernii(197 l-72) Seeuritatea, Uniunea Seriitorilor, tn general, inspeeial eitiva seriitori (buni seriitori: Niehita Stf,neseu, C foiu)lneereaser{ pe rind, simultan, se me cumpere, str mi vtnzf, (imip<strong>ro</strong>pusesere "pleearea definiiivt din tartr"), eE mspunsesem ca::::::::::,,:--:::=== ==::::.:=':-::..==--:.-:=*rnu mA lase jidoavca de nevastf,-mea sA-mi plnesesc tiriSoaratrieoloarX,pe eei 30 de argint.i pe care mi-i nunarase, lrbuzunar, prin stofa pantalonului, Eugen Barbu, o lisasere(deocamdatf,) moarti, lnsi ln primet16m mett Snriitot-a,-www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
L&; )f"-,U,!*?" b"W)141Zaharia Staneu, prepedintele, ci eI imi da4c, 9i mie gi s4.iei,'pa$apmrte turistiee, s& adue dcr fotografiile afit, aeeeptasemnumai un passport, al [lerrr ln eazul et nu mf, lasi. "gr*nieeriiPatriei's& reintrt in Lagen nevasti-mea, r[tnasA cnedineimsfiln baraea RSR pmte sf, me ceanf, (t), invoclnd reunifieareafamiliei (dmr 9i familia-i rrn, vcta euiva). . .A$adar, ln aeea septimttra de iunie (19?2) eram, oriee-arfi zis Titus Popoviei 9i Dumitru Popeseu-Dumuezeu - ehiar gitovampul nctru, al tutulon Nieolae Ceugeceu - rrn cetilean<strong>ro</strong>mfin ferieit in Oeeident. Chiar foarte. Deci, eu rrn an ln rrrmalmi apfiruse'OstiDato", ln toamna Gare venea mi se publiea -tot la Surhkamp - 'U$a. . .', prio Viena mt condueeau prietenagi tradueetoarea mea de germanf,, Marie-Th6rese Kersehbaurnergi soful el bani ayeam, timpul era fimcr crrnoscrnrcrD o mulfimede baie+i qi de fete indigeni, print<strong>ro</strong> ferieim tmprejurare, tlcrrnccrrsem gi pe "pmtul fintr', $tefan Baeiu, scit la Vienadin Hawaii, ca s-o lnttlneasci pe [rama sa, venita de la Bragov- ee-mi mai lipsea?Ei, asta-i qL nu-mi mai lipsea niei meeac Eatry lifut* -.Cind, lntr-o (ap<strong>ro</strong>rimativ) diminea[i, aud voceaultraeunoseuti:- Aici e lUoel Bernard. . .-\-::a:::.::a::::=:.::::::=:- :::_=-=,==-:=:::1:::-:-:::=-refrEu, chitibu$ar lntru ale limbii, coreelez:- Se ziee: 'Aiei e Eatwpa libea. $i se mai riee: 'NoelBernar4 dirrctorul postului noetru de radio.. . "aChiar daea ap fi fct eu totul trreaz ti odihnit, n-ag fireaetionat eu mult altfel. Acea voce - sigur ct mi se adresa giwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
142niei ehiar a$a...Ceea ce mf,rturisese eu, aiei, sunt eonvins: au spus, r<strong>ro</strong>ruai spune sute, mii de <strong>ro</strong>mini despre v(meaMonieei Lordneseu;despre rcaaalui Noel Bernard. Despre uluiala ci o voce poate sf,aibe 9i,.. corp.An fi putut rf,rnine aiei, la asta: Ia socul-confrunttrii. Afmt sa fie altfel: ehiar daea acea *conveFsatie telefonici' afost un extras din 'Ctntireata cheale' de loneseo, ehiar daefi,irei-patru zile mai ttrziu, f,r Mtnehen, cind am dat fat& eatrefafi Du s-a p<strong>ro</strong>dus fulgerul cu prieina. . . Din carrza nmindorura:el erz, prin p<strong>ro</strong>fesie, prudent, eu. . . reaeiionam pe faf.e lasimpatiile declarate ale sale (Ivasiue, Breban, Sorescu. . .).A fct nevoie de timp, de'p<strong>ro</strong>be" (de ambele plrti), de"verifieeri", plne sa De ap<strong>ro</strong>piem. Mie nu-mi plae funetionarii(ai orieerui pat<strong>ro</strong>n ar fi) qi gtiu: eu displae foarte multora: suntmigar 9i violent gi n-am maDere. ..S-a lnttmplat apa curn, p<strong>ro</strong>babil, trebuia st se tntimple:abia dupa disparitia tragiet, nedreapti a lui, am lnteles elt deputin tl pretuisem pe etnd era ln yiati qi ctt de strimb tljudeeasem. Au trebuit st vina alti direetori Ia Ea<strong>ro</strong>lm ribetqca se tnteleg ctt de 'neaseultitor' (fa[r de pat<strong>ro</strong>n] fusese*obedieutul'; a fct nevtie de timp gi de evenimeute (printreacestea: noartea lui), ea sl aeeept d, tlerw de doae *phaiainu-i era imputqhila lui llel Bernard - ba se instalase rmpotrivavoinfei lui 9i ln ciuda eforturilor lui de a o sparge. (Este vorba k")www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
arestarea mea, la I aprilie - deEi, ln aeeea$i zi, Bu trrra, ei treipergmne diferite ioti funetimari amerieani, fuseseri anunlate.Abia tn 14 aprilie s-a dat gtirea - tD-arn eonsolat, spunlndu-micA ar fi putut sA n-o dea nieiodati, nu?).Ctt timp a tnLit, relatiile nmstre Du au fat .. . prietenoase.Ba ehiar, la un moment dat (eind a scqs, din emisiunea luiVirgil lerunca - la somatia Departauentului de Stat - un pasaj143din tutorile cureubeului" rn cape tl rugreveam pe Ivasiuedrept informator al Securitetii), +lm-am supimt eumplit gi am lntrerupt colaborarea.at_h^=--r\
144G"e nu pot uita ea, ln elteva tmprejurtri, lloel Bernard(totuEi: direetor al poctultiameriaade radio in limba <strong>ro</strong>m&nf,)1a le.sat de-o parte obligatiile sale de salariat al amerieanilor -tru spun ei le-ar fi tnealcat, ci doar, pentru moment, nu le-aprivit. . -a-aUna din aeestea a fct tegate de I. C. Dmganz Ea<strong>ro</strong>paIibertttransmisese uD text de-al meu ln care, printre 'oameuiilui ceauqescu ln oeeident'il numisem $i pe legionarul seeuristcu acelagi nume. Dmgan a trinis o serisoare de p<strong>ro</strong>test, eerindsa fie difuzah 'ln repliea'. luoel Bernard a fteut si-mi parvinao fotoeopie, Iesind sfi se tnfeleage ce. . , daee arn de gind sa daureplieii o repliet, atrrnci si trimit lertul ln termenul eutare "9i,daea se poate, s& nu-l tnjur foarte tare, niei pe Dmgan, niei peCeaugescrr. . . ".Mi-a prins fmrte bine 'serismrea" Iui Dmgan: avlndtertul dinaintea oehilor, am putut urmf,ri tiliatigafit tntr-unartieol (nesemnat l) publieat tn ziarul soeialisl italian llmaait$eit ;i fraternitatea: 'tradueerea' apiruti ln laceafaral,pasamite din ziarul gree Pwini (l) - paternitatea apatintnd,a\4tSecuritatii eare, prin lon Brad (pentru Greeia), I. C. Dmgan(pentru ltalia), a lansat pentru tnttia oar.i'adevirata biografie"a mea gi a "deconspirat adeviratul meu DurDe: Efremoviei'...Am diseutat de atltea ori eu Monica Lovineseu despreNel Bernad.ltra&vancu Nel te puteai ertape o p<strong>ro</strong>blemi:trgumentai tu, eontraargumenta eL strigai tu, ridiea el tonul -tnsi indifer.ent de rezultatul 'diseuliei" (uneori ieqea pe a h,altemi pe a lui), $tiai: discutia, oearta (seandalul) - fusese dialog:www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
trDul din fata ta aoeepta Grt. . . . nu ttie ehiar totu} accepta ca,s-ar putea se se Eneri, tn+ele. Aceet *cusur'se tntilneqte din oeln ee mai rar, in genenal, la cmeui $il deloe la vcbiteii delimbe <strong>ro</strong>m&n&.iloel Bernard nu mi-a fat ceea ce se eheamd.: prieten.Dupa disparitia lui am lneeput se-mi spun, din ee ln ce maideq din ee ln ce mai eu durere:-d)Dmmne145'ce bine ne-am fi tnteles noi doi - daee el n-ar fi pleeat. ..ce. . . ce,rtmi i-am fi trasl nri dcf - ca lntre prieteni t"www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
PROF.DR. HEIIRYEART.L-an cunoseut pe l[oel Beraard de-a luugul nume<strong>ro</strong>gilorani lu care a fmt dineetor aI departamentului <strong>ro</strong>m0.nese alEu<strong>ro</strong>pei Libere. Era un p<strong>ro</strong>fesionist de eel mai tnalt ealibru 9i ofiiute umane bineeuvlntatf, cu un earaeter ales qi idealuritnalte. Am devenit prieteni ap<strong>ro</strong>piati.cind IUel a pneluat omdueerea departamentului <strong>ro</strong>mfinese,popularitatea emisiunilor Eu<strong>ro</strong>pei Libere era foarte scezute lnRom&nia. Aseultarea ae ridiea la eirea 25% si adesea se eifrasub eea a voeii Amerieii sau BBC-uIui. [a ap<strong>ro</strong>rimativ uD ande la venirea lui Noel la direefia postului de radio <strong>ro</strong>minese,ascultanea a creoeut la eirea 50%, dubllndu-se. Dupa lnet un,nr ea a ajuns la 65% , tripttndu-se ap<strong>ro</strong>ape lntr-un ristimp denumai doi ani.Niei un alt director al Eu<strong>ro</strong>pei Libere nrr a atins operf ormantf,. comparabila. Influenta lui NoeI asupradepartamentului a fct prdunda si de lunga dmati, astfel iueitehiar dupa moartea lui aseultarea a eontinuat sa rarDint foarteridieata. O realizare lntr-edevir uniea gi uimitoare!t F*t Ilirecior aI tleynrtameutului de sond4i aI ascult^itorilor - nnfl,t-/www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
VIRGIL IERUIICA'Moartea trausformf, viala unui om tntr-o biografie.Biografia lui Noel Bernard a?e ceva din simplitatea de lumina aunui destin: s-a trascut gi a murit ln studiourile Eu<strong>ro</strong>pei Libere.Adiea h RomAnia. Pentru d ln spatiul imaginar al studioului,a fct instalattr Rm&nia r.eala, ln ear.e Noel Bernard - acestagnostie cunpatat - a intrat ea lntr-o religie. O religie ciudata,eu milioanele de eredineiooi invizibili care - din l.ara ferecatf,de istorie +i de Deno<strong>ro</strong>c - ti agteptau mereu spusul, ea uD fel deizbavire.Paradorul e insa ce Nel Bernard n-e p<strong>ro</strong>ponf,duit nieiodaH.$i totugi, lara li agtepta euvintele eu o lnfrigurare ee depi'geptetonalitatea rece a cornuaicarii. Coaaniearea deveneaamaaiane, Cum se erplief, rcest transfer, aeeastf, migrarecuvlntf,tmr.e? Existi un mister al vocatiei. Voeatia lui NoelBernard a fost aoeea de a opune mineiunii ca trgomot, adevlrulea poaptf, esenfialf,. A gopti esenlial adev&rul, lnseamn& a Iuaeurintele eele mai sinple gi a le a;eza tn a$a fel, lnclt fiecaredintre ele si seeundeze bttaia de inima a aseultttorului. Asta' Critie lilerar. Aeest tert a fost difuzat la Radio Eu<strong>ro</strong>pa Libera.la moartea lui NoeI Bernard, laZg decembrie lg8l.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
&tpu A.^^- k*vacea dimensiune cecreti ce di adevirului insugi o gireutate,o uecesitate vocativi, o yrednici inridieinare. Totul firiemfazi, fEri semelie. ciue I-a accultat pe iloel Eeruard -.dar existi careva care si nu-l fi ascultat? - nu-i va puteauita vocea, o voce in transparen[a cireia se coutopmu subit<strong>ro</strong>stirea rflspicati, rigoarea ideii, respectul pentru fapte,uueori au lipseau nici i<strong>ro</strong>nia <strong>ro</strong>ditoare, uici semnul nirErii,dar niciodati ace*te figuri de retorici ocoliti nu se abiteaude la demoitatea eleganti a spusului. Hoel Ber:oard a fostmai mult dccit uu bun ziarist. De obicei, ziari;tii sau goleseeveaimentul de suhtertul lui intim, sau ii eaagereazil - prinseuzalional - conlinutul, ceotindu-l astfel din matcaobiectivf, a povegtii iatimplafa For[a lui toel Beruard erade a citua eveaimentul - prin analogie qi participare - ineontertul triit de inqiqi aseultEtorii sEi, De aici, convertireacosrnievirii in saoszisae. $e vor fi gieit, pmte, unii careei nu fie receptivi la aceasti pasiune de a refcri desprerealitate. Acestora le vom ri*punde cu depa*ionatul yalery:uileverulAnu se pmte ob[iue decit pasioral". $i le vom mai >{.4$ptrne ei seerctul lui iloel Bernard nu consta in a invilui148::,::: ::: :::: :::::::::::::::-=-::j:: =-=-:::=re lre!rerpasioaail,ldeile gi faptele - aetfel ar fi cizut in ideologie - cide a inte<strong>ro</strong>ga adevirurile eu pariune, toel Bernard n-a fostun ideolog, ci o eongtiinfi sare a intruchipat cetea dedrqrtate ;i libertate a <strong>ro</strong>minilor de pretutinileui. Gra[ie lui,Eu<strong>ro</strong>pa Libed a deverit o tribuni a drepturilor omurui, rawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
unde nu aj'ng uiei tntimpinf,rile, niei plingerile. spre'Eu<strong>ro</strong>pa Libem 9i spre direetorur ei, a pornit 9i lrlba is<strong>ro</strong>ric&de p<strong>ro</strong>test a minerilor tn greya pe valea Jiului. ya uiracineva, apoi, ef, ln yrernea eutremurqlui, <strong>ro</strong>minii gi-aulndurat mai upor suferinta li dezastrul, gra[ie lui iloelBernard, caFe a transformat Eu<strong>ro</strong>pa Libem lntruu scudiodesehis apelurilor qi tntr-ajutorului?Daea "irtelig€nla nu este - cum se spune - deeit o memorieorganizata', Noel Bernard gi-a consumat acestf, inteligentaprintr-o risipa inimaginabile de lueiditate, efort, tnfelqere piaetiune. sosea primul tn atelierul lui de lueru, si era cel dinurma eare-l piri.sea. Tot eeea ee putea iateresa Rominia eraascultat, dmmuit, interpretat, penlru a fi lansat apoi pe undein tara ffra antene, tn ta;.a sistematie dezinfmata lflie<strong>ro</strong>fonal adevenit pentru iloel Bernard instrumentul viu al inteligenteiIui gi al memoriei tutu<strong>ro</strong>r. Din timpul coneentrat pe anteni, ela feeut earierd libertetii.Taina pneumatiei a mortii se stmduiegte sf, transformeacum aeeasta prezenti scump&, intr-o cutremurfitoare abseutfi.Absentele slnt lnso - trebuie sf, r.rf,mlni - nemotivate ln eeasulaI uuspnezeeel€a, eeasul despartirii de prietenul nctru risipitor.Aiei e Eu<strong>ro</strong>pa ubera. Fera NoeI Bernard. ca gi eum laeremile arputea sptla doliul. Doliul domneavoastrf,. Doliul nostru. Iloliulvintuit aI undelor. Aiei e Eu<strong>ro</strong>pa Libera. Fera lloel Bernard. oe<strong>ro</strong>are a destinului.149www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
VLADIMIR KRASNOSSELSKI.Rtspunsul a fost p<strong>ro</strong>mpt ln oetombrie'?8. Treeuseri doargase zile de etnd li serisesem, la seurtf, vreme dupa sosirea lnoeeidenl &Iitcialele salg prezeu[a me de-a rindul tn studiopentru eontactul eu gi lntre vietimele eutremurului din 'zz, ildesemnau natural ea primul meu demers *dincoace'.Aveam sa tnteleg de la prima tnttlnire: p<strong>ro</strong>mptit"An"fuyenea dint<strong>ro</strong> emstantt" inepuizabile, febrila sete de informare.Impletite eu darul de a despf,rii pe loc esentialul de seeundar,integrindn-l lntr-o reppezentare coerenti. Noul venit erapufratml unc date pemeptii impnesii pnmspete. p<strong>ro</strong>fesionistul,\1nu rala asemenea oeazii.Augajate, analizele lui nu erau niciodati patimage,"ideologizate".Ilar un asemenea interlocutor rezervf, surprize.La B mai 1979, abia fteusem eunoqtin[ireind lmi spuse:"l" rqg se-mi faei pentru p<strong>ro</strong>gramul politie de miine un text de)"T=--:=:doui pagini sarirnsp, despre semnifieatia p,s care 9 mai o arelntru dmneata'. Prmet ;i fere prcalabile arabescrni stilistiee.=-}Gcilt Col"bor"lor al Eur.opei Libere - Serre"{ ,/www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
H151Bazatf, pe r,n intens travaliu inteleetual anterior,,rapiditatea optiunilor gi deeiziilor era de naturt sf, surprindh,eontrariind totodatd eonfortul gi lncetineala.A doua zi pareurse manuscrisul ln eiteva eUpe, iar apoi:h$artieipi la o mase <strong>ro</strong>tunde. Intram tn studio peste zeeeminute'. Interval in care, cu toati ora rerativ avansati,modifiea tot pr€ramul Aetuatiritii Rmf,ueqri: date de ultimmoment inversasem prioritriile. Aetualitatea trebuie strnf,mttrf, aetualitate. Ftm amintri gi tntemeiati pe fapte bineverifieate. Si daef, informatia nu pmte transgr.esa maqginearelative a obleetivitetii men6ti si rn fapt nu este de rceeanieiodata total inoeenti, ultimul seu efort rf,Dine onestitatea.Aprehendrrea gi verifiearea evetrimentului real sau presupus,opliunea sneori dure<strong>ro</strong>asl pentrE adevlr, ln detrimentuldorintelor.Cmmicarca, la rindul seu, are o regula de aur. Emiletorul,reporter, eomentator, are misiuuea sA transmitf,Brr se auto-aseulte. HiveIuI limbajului depinde dese adreseaza. $ccla gFea pentru epiritele supra-spoeializate,abiinere obligatorie pentru prefiozitate sau snobism. {ngeneral, tmi scria l$oel tn martie 1980, un text radiofonie euuneeimesaj, saGf,<strong>ro</strong>ra liicit este mai simplu, eu atit ria fi urmerit mai E or, eu afit mai:::::::::=-::::::==: ::--:-:=:::remult eu eit Du ne adresam numai inteleetualilor ci gi maselor".Ultimele rtnduri primite de la eI poarti data 29 augusttq8I. Insoteau serisoarea unui ascultator care sqgera postuluiclteva teme.'Mi-ar pareB bine si diseuttm aeeste emisiuni in)),.eeptembri{www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
MONICA TOVINESCUTCind Pierre llora spunea cA, lD aeeastf, ere a comunimtiilor,istoria se faee ln selile de redaetie, de la eiare, radio,televiziune, n-avea cum si cun(nsce uaul din eremplele celemai gmitoane lntru confirmaFea acestei coneepf.ii, pe lloelBernard,Deorrece ileI Bernard n-a fct dcr un gazetar ln aceeptiaelasie& a euvlntului - oriett de remarcabil - ei a gi partieipat Iarefaeerea unei istuii sttleite. cu el tn frunte Eu<strong>ro</strong>pa Libemn-a fct numai un pct de mdio avlnd meritul de a infonma o+are supuse dezinformf,rii sistematice, ei gi o repliea aetivt Iacwelianul Minister al Adeverului ce pusese Rorninia, ca totestul Eu<strong>ro</strong>pei, sub sennul minciunii ofensive. A restabiliadevirul ar fi fct dqia o menine crr caFe s-ar fi mulfumitoriee direetor de emisiuni lntr-un astfel de contert. Nu oi NoelBernard. Implieat, angqlrt ln cel mai bun sens aI cuvlntului(eeea ce eontrar aparenielor nu desfide obiectivitatea ci olntiregte), eI a inteles ei evenimentul poate fi ereat, nu doarcoment^at. *t R.daotor la Radio Eu<strong>ro</strong>pa Llbert - *r{-I\^ii ir- l.-1" . a"^-4-'.\t'*nn tnY',tt'. tt-, ij)"t o**a-E- e& i[_c A.- il.&a,".hd.C*-r---o- c-6.r. t -r.-i.gl-IA.lyl**traowww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
154./\ Inainte de a deveui tn Rominia acelor ani un mit, o'legenda vie, Noel Bernard a inteles instiuetiv ei opinia publieeTdin fari nu trebuie doar informati dar gi formah gi ee orieelibertate se Gepe preeedata de o pedagogie a ei.Pentru ertrema uIgeDlA a situatiei - o ulgeDta ce s-atntins pe decenii - Noel Bernard avea o ealitate eonsiderabilt.Rapiditatea. Nu a fost doar unut din eei mai buni gazetari pecare i-am eunoeeut dar 9i uuul dintre eei mai rapizi. singuradifieultate cu eI era ci tnrelegea ce rrei se-i spui lnainte ea tu"e-1i fi putut duce ptna la capf,t ratiouamentul. un siugureremplu. Imediat ce se pr.oduee eutremurul din tg?7, lloelBernard initiaze un prqgram speeial de o om, consaerat mesajeloreelm din stn[initate llentru rudele gi prietenii din iara.Telefonele lneep s& zbiruiie au numai la Munchen dar gi taParis. Dupa o orf,-doua, supusi aeestui adevf,rat asalt, ll ehemgi-i atrag atentia asupra aeumulf,rii de apeluri eirm nu lemai putea faee fati doar o ort de p<strong>ro</strong>gmm. I te transmit pe eelemai urgente (tmi aduc aminte gi azi, mai multi eritati din pariscereau strruitor ve$ti despre Ana Blandiana).'il intreb ee s-ar.Jputea face ea sa lergim epatiul rediofonie. oilu gtiu lnei - rmirtspunde - ile mai telefonf,D spre eeam". Nu aveam si a;teplatlt.'In vreun sfert de orl me gi ehemasera alte rece persoa.De.'tPeste alta jumf,tate de orn il caut pe lloel Bernard. 'Nu pot savi-I tree - tmi mspunde seeretara. E In studio". ora rer,er\xatep<strong>ro</strong>gramului speeial treeuse. llu ln[eleg, inse eer legaturadireetf, cu studioul. o obtin pi tn eiteva secunde aflu ee selntimplase. Intr-un timp record, Hoet Bernard reugise siwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
convinge direetia amerieanf, sf, transforme eomplet p<strong>ro</strong>gramelelntr-un "non-stop' de infor-maiii Ei mesaje supunindu-se el155lnsugi rigorilor aeestui ritm, tn studio, tot timpul, primind 9itransmittnd tn direet apelurile care, rapid, au ineeput e& curgenu doar din strdinitate, dar gi din Rominia pentru Rom0.nia.fnIoeul lui Radio Bueuregti, paralizat de sele<strong>ro</strong>za partiuiee,ILEu<strong>ro</strong>pa Liberf, faeea astfel lqgetura din orage spre Bueure$ti, depe o strada pe alta a Capitalei.Nu-mi adue aminte cite zile a [inut aceastr stare deereep[ie, pentru eare Noel Bernard obtinuse gi lungimi de undaqi emiiat@re suplimentare, gtiu dcr eum Munehenul, gralielui, s-a mutat atunei la Bueuregti, lnlocuind administratiarmineasea d earei optimism amutise. Aiei se auzea rtsuflareaeelor care se Iinigtisera afltnd de rude 9i prieteni nevitf.mati,tot de aici se afla gi de primele ajutcre trimise din striinf,tate,inainte ehiar ea avioanele 9i eamioanele sf, fi pamsit eapitalele(hcidentului, iar Munehenul devenise epieentrul cutremuruluibueur6tenn.Ile la eutremurul geografie la cel al "oamenilor". primadisidentf, din fara a fost tDregistpata tot la Muaehen. Illi;eareapentru drepturile omului lansati de Paul Goma, rn primul riud.In afam de gtirea arrestarii p<strong>ro</strong>priu zise a lui Paul Gma, pecare regimul de Ia Bueuregti a reuqit s-o bloeheze eltra timp1hiei o ambasadl nefiind la cueut, $i niei un telefm ne ajungindptne h Oeeident), miqearea Goma a fost urmf,rita etipr de elipeprin gtiri din Rmania rnsotite de tote neaefiile rlin strtinitate.Nu era numai pasiunea de a informa dar gi aeeea - mai nobilawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
- de a p<strong>ro</strong>teja. NoeI Bernard a lnteles lnaintea multora ce un156om persecutat, despre perseeutia ef,ruia se vorbette, doblndesieun fel de eelebritate ee-I pune la adepost. Me tntreb etti dintreeei eare 6-au vizut pur gi simplu salvati prin interven[iileEur.opei Libere tSi mai amintese eum trebuie de acest fapt?Foarte pulini, daca ne referim Ia tieerea care s-a apternut lnjurul numelui lui Noel Bernard chiar 9i dupe revolutia dindeeembrie 1989. Cit era in viali gi la pct (el a murit laEu<strong>ro</strong>pa Libera crrm, alta date', Molidr.e muFea pe seentr) NoeIBernard devenise aprmpe un Bume ctxnun intru atita erarepetat. Toti +tiau c[ au tn el pe rpf,ritorul prin ereelenla, dela intelectuali la minerii de pe Valea Jiului, de la scriitori lamuneitorii primului sindieat liber din Romtnia (SLOMR).Un atare sentiment al urgeni.ei nu se erplica doar prinomenia lui Noel Bernard. ilu numai prin reflerele lui deexcelent gazetar. Sau prin sentimentul pe care Du se putea siuu-l aibe - degi nu-l mirturisea aieiodah - de a fi adevtrata(singura de fapt) eontra-putere din Rominia. Ci +i princunoagterea in p<strong>ro</strong>funzime a regimului comunist gi a pirghiilorsale. E, foarte p<strong>ro</strong>babil, primul direetor de emlsiuni spreRominia care a tntreles locul pe eare-l joaet Lntr-un astfel desistem'inginerli sufletului".Pentru rqgimul conunist cultura rrmla si fie eea maiPretrui6 umi a pFopagandei. De unde, [a tneeput, privilegiileaemdate inteleetualilor, seriitoriltr, rrtittilu. Armi ce puteasf, fie lntoarsi lmpotriria sistemului. A gi foet. Chiar ignorlndbarieadele pe eare eolegii lor din restul Eu<strong>ro</strong>pei se ureasent lnwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
157clipele de cumplnf, (revdu[ia maghiarr prqgititi de cercul .petoffi, charta ?7, K.o.R-ul, prima repunere rn ehestiune a luistalin care ln Rusia tneepe cu soljenittn ri umbraeoncentrationarl a lui Ivan llenisoviei) scriitorii, artl$tii ce s-.1:d{ 1r+ :
ce nrr erista pe rrD post franeez: 'Tezele gi Antitezele la Paris".'Tot aga qi 'Povestea Yorbei' a lui virgil lerunea. pentrupaginile cenzurate, interzise, erilate, aceeagi imediatatntrelegere. Fara ea vreodati o imirtiune erterioara - fie chiara lui - se le fi sehimbat niei eursul, niei conlinutul, niei maea<strong>ro</strong> virgula. crnd ayea un eolaborator etruia ti reorda inerederea,iloel Bernard abaadona orice pre<strong>ro</strong>gative direetoriala. Deveneael tnsugi eolaboratorul colaboratorilor sf,i.Am spus ea lloel Ber.nard 'intuise' impctanta eulturii.Intuise gi pentru ci el eunoqtea literatura rmini. cind unseriitor <strong>ro</strong>min, in trecere prin Paris, voia sa-l vadf,, luaavionul gi veuea. Marin Pr.eda ne ceruse si-l cun@sca. Noel158Bernard a sosit imediat.$lneori tnttlnirile aeestea luau $i olntorsiturtr emie*r. La a doua sa gedere in capitala Franlei,FMinon Radu Parasehivescu ne tngtiintase din prima elipa eatrebuie neapf,pat sa-l vadr pe iloel Bernard. Nu ne va eomunieace &Fe de spus decit reuniti cu totii. Era "extrem de important".$i bine lnteles urgent. L-am lntrerupt pe lioel intr-o eonferintrn.Era forte ocupat. A hsat totul qi a luat primul avion. Lanestaurantul unde ne-am dus se-i vedem pe el $i pe MRp, l-nm:::::::: :::.:::::::-::-:::::=::=r-:== -:r:l::-:retFgtsit cu uimirea fntiparita p fa[t Ce avea atit de esential sa-i,sa ne comuniee M.R.p.? Mai tntti ii eerea ea Eu<strong>ro</strong>pa Liberf, stalclcuiasce utr juriu de onoare format din. . . legionari care sa-ljudece la mic<strong>ro</strong>fon pe Mihai Beniue pentru denuntarea laSeeuritate a unui'camarad" al lor. "Bine, a replicat buimeeitlioel, dar eum o si vini Mihai Beniue la a-sa eeva?""*Niei o p<strong>ro</strong>blemf,- MAB fgi pregatise respunsol - arn vorbit eu Dumitruwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
159Popeseu, ml-a p<strong>ro</strong>mis: tl trimite cu forl,a'. $i e p<strong>ro</strong>babil cn lnfala enornititii p<strong>ro</strong>puDerii, Dumitru Popeseu tsi rpusese ca nutrebuie eontrariati ziuateeii. Ce-l cocta sf, p<strong>ro</strong>mite,, elnd orieinetgi putea da seama ci un astfel de ljuriu" Du s€ poate aleatuila Eu<strong>ro</strong>pa Libera, ca, ln generalrun post de radio ru se poateeonstitui nici ln tribunal, niei tn ltitrnberg? Oricine, nu Lnsi $iM.R-P. Gare iiaea la planul lui.Tot MR-P. mai ave& si ne tn$tiinteue de uqgentf, gi asupramarelui perieol ce s-a abetut rsupra culturii bueuregtene:invazia seriitorilor transilvineni.Ilupa ee l-am eondus lmpreuue Ia hotel pe M.R.p, primaoarl l-am yezut pe Noel buimaeit: voi eredefi ci M.R.p.-ul e intmte mintile? L-am linigtit: era lu tmte mintile, numai eamintile ru""t"#Hu ale lui, deei de ua tip speeial. N-am maiemeutat mult, Noel a serit tn primul tari sf, nu-$i piardaardonul; se repezise la Paris lntre o mase <strong>ro</strong>tundt gi editorialul'btLpe eare trebuia sa-l tnregistreze a doua zi. $i ln care - mai enevoie st insist? - D-a foct vorba uiei de Mihai Beniue, niei denavala ardelenilor in cetatea lui Bueur.,\ 'Intilnirile cu scriitcii Err erau, bine tnteleo, singurele.Am pomenit de ele deoareee la ele asistam cu virgil lerunea.IIhpa crrrn nu doar eultura <strong>ro</strong>m&na o cunogtea Noel, ci tot ceeaee privea Rmonia, & la eemomie la polidca, de la eveuimentelevizibile la eulisele Comitetului C.entral.Ctnd bruse a lneeput boala ce avea se-l rapuna, cu totiiam resimtit-o ca pe o rnare primejdiernu doar peutru eI dar pipentru viitorul Eu<strong>ro</strong>pei Libere. Mi-adue amlnte: iegeam de la unwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
hrt );-k*tIerunea gi mie:'Am ceva Ia phmtni. Sper si nu fie eaneeC'. Amtughetat. Era eaneen Cind diagnretieul s-a precizat, tloel alneeput se aibe benuieli. hintre emisarii pe care ti tot trimiteaBucuregtiul of,icial, yreunul n-a venit cu rru gtiu ee sistemsofistieat pentru a-l iradia? Btnuialf, eare a sporit, dupadisparitia lui, atunci cind, rind pe rtnd, Mihai Cismir.eseu 9iVlad Georgeseut urmagii sf,i la postul de directie, au fostdoboriti de acelagi ntu, tot attt de galopant. La lloel Bernarddevenise la ultimele clipe o eouvingere. Iloar ln ziua cind vorputea fi consultate toate arhivele Seeuritalii, vom obtine160confirmarea sau infirmarea enigmei.-/ In momeutul ctnd a izbucnit revolta de la Timi$oara $iapoi s-a ertins Ia Bueure$ti, de la primele imagini televizate,m-am gindit la Noel Bernard. Nu-i fusese dat sf, trf,iasef,aeeastt elipa pentru care se pregetise, pe care o pregf,tise de-alungul lndelungatilor ani de lupta.'Ir*i ""o"asa fac trumarullui de ielefon: 'Ce spui Uo"t&*Si aga cum transformase laeutremur toate prqgramele intr-o singum emisiune "Don-stop'',I-\Ttot atit de re@e mi-ar fi r:espuns p<strong>ro</strong>babih 'Mutim EunopaLibera la Bueuregti'.. .Moarlea lui mi s-a perut ln deeembrie 89 poate gi mainedreaptA ea atunei clnd se sivi$ise. Daei. tmpotriva ei uimeninu mai pmte lupta, uu lueru stf, ln pcibilitatea nestrn atutu<strong>ro</strong>n si eurntm uitarea ce gterge din eumplita istorie atotalitarismului de Ia noi numele unuia dintr"e eei care au{)_}rwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
1;1i;;,- l"t-fistciei. ilel Bernard trcbuie redat menrciei rmaneqti" In ea, $i-a .treucenit laul. $i t-a sfintit161www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
MARIN CONSTANTIN.s-a seurs un deceniu de clnd s-a despertit de ncli iloelBernar4 cel ee, tn eemrile cald izvrite din acudrrile RapsodieiX lX a marelui Eneseu, re cemnala pe ealea undelor, cualaruanti tugrijorare gi ura organiea, draeonieele migeiri alecrrniei dictaturi $aE. . . eu adinet dragcte umani, ne alinaspaima tn raze de nadqlte qi lumine.Stradaniile ftra de istov gi eredinta fam de prihani aleaeestui lnaripat luptf,tor pentru libertate gi demoeratie, auiseat qi plemadiL'{; noi toti, nevoia de a-I simti mereu viu 9iappoape, tnvingindu-li mmrtea, diminuind tristefi, calindvoinie, tonifietnd fiiate eizute ln deznedejde, sttrniad nelinigtigi fmmintare, solieitind per-spieacitate 9i intelepeiune celordce-gi desfegurau eristenia 'acolo', pe meleagurile undeopresiuuea trnrar<strong>ro</strong>ief,, lueiferyiei, ce pf,nea fem sfiqit aliena,desfigura, distrugea sau ueidea bezmetie.'llo<strong>ro</strong>cul gi p<strong>ro</strong>pria-mi stea m-au purtat pe drumul princare l-am putut eunoagte bine pe lloel Bernard,tn mai tot deeeniul dinaintea trreeerii sale 1a agfiintt,'lt Diriir<strong>ro</strong>l eorului Uaduiigaldfiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
obignuia sa vinf,, aleturi de eolaboratori ap<strong>ro</strong>pia[i sau eu loauagi Andrea, la eoncertele Madrigalului, prin Austria, Germania,Italia sau Elvetia. ..Mult mai ltrziu, tn 1988, ctnd tcmai la San Diqgq lagranita Statelor unite eu Merieul, am zf,rit-o ln sala, printreauditcii reeitalului nctru, pe Andrea, treof,rind tn unda debueurie Ge m-a lnfiorat, rm tevf,zut, parci, pe cel ce, cu ani lntruna, a dcit sa infs[oqge Madrigalul sa-i deslugeasca md.ivatiaabcderii unui repertciu derutant sau eontradictoriu, neezitindapoi sf, pledeze cu pasiune 'p<strong>ro</strong>-Madrigal" ln fata atijorseeptiei, daet tru reuvoitori, aeiuiii prin eotloanele politiee sau"muzieale'ale tirii ori strf,inf,tf,fii, dovedind astfel adrnea saiubire de art6 gi nepotolita-i sete de eulture 9i dreptate, triitedin speeifiee unghiuri nationale sau universale.'Pentru eolindele sau eintf,rile neligimse, ctodoxe saueacolieg pe care le prmiovaii tri pentru "documentele vechi"culese de mari euncef,tori prin mtntstrile if,rii sau pentrumulte luemri de avangarda, ya trebui (mai mult deeit p<strong>ro</strong>babil)sa plrtiti un tribut ; de nu veti sef,pa, ginditi la mariidomnitori moldoveni sau munteni gin asemeni lor, evitati, priubin si deveniti "pagalie'. Cum rctul Madrigalului, in afara163turneelor, este aeolo,'acasf,", evident cf, nu va fi deloe u$or!". .Spusele lui s-au adeverit. Tracsea el, iloel g"nou;: )rtnine pentru noi un mare prielen vizionar. Ilar tri.sf,tura decaraeter eea mai lmportanti ne rpare clari li definitorielntrebtndtr-De: eine va putea uita devotiunea fanatiee eu carese daruia, plna la uitarea de sine, peutru ideile qi idealuritewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
libertf,tii? ... ani 9i ani... emisiuni si... iar emisiuni...'editoriale gi tnfltcf,rate pledoarii . . .'mese <strong>ro</strong>tunde" . . . gi, . .mereE. . . aprinse comenl.arii; pote uiea vneun rmin cu cep<strong>ro</strong>mptitudine uniei a aetrionat eI, cu tntregul post.de radio pe164eare I-a eondus gi eu care gi-a eonfundat eristentra, ln noapteateribilului eucremur din 1977, sau tn zilele ealamitllilor,tinundatiilor... sau.... saE...$<strong>ro</strong> tmpf,timirea cu caresustinea' alnra cauza demoeraliel oeeidentalg fervmrea eud;Garte ne-a rplatat filmul alegerii lui Rmald Reagan ca pregediateal Statelc unite insistind eu ttrie uirrpra tnal[elc semnifieatiipi perspeetive ale unui astfel de fapt sciat-politie?Bunul nootru prieteu a dispirut pe p<strong>ro</strong>pria-i barieada, hchinurile celei mai neerulitoare dintre boli.. ..Starea de priveghi a loanei nu poate lua sfirpit deeit l&. .,\"relntilnire". .. $i a noastri, a tutu<strong>ro</strong>r.AjEffi-LDoamnerpe <strong>ro</strong>mini sl-l eunoasee, farf, oeoliguri,pe eel ee a fmt Noel Bernar& un om adevirat, un p<strong>ro</strong>funddemoeratl:- t'z'6-r'UIwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
IRINA MOSCHUNA-SION.AD frr fala mea o fotografie a lui lloel Bernard, faeutacu pu[ine luni lnainte de disparitia lui prematurt. cu eeareineadinei sub oehi, cu trf,siturile aeeentuate de suferinit, cu cevaertenuat! ap<strong>ro</strong>ape deznrdrjduit tn privire Scriu aeeste rlnduricu stiloul lui aurit, pe cane sotia sa, Iola, mi l-a daruit eaamintire qi eu s&re, ani de zile, el a eorecte t s#dut o.K.-urile la.a-texte, a seris note de instruetiuni membrilor departamentului,a ftcut lnsemnf,ri de tot felul.G*rt sf, evc o imagips eit mai oompleti, exaetf, a lul a$a1tum l-am eunccut zilnie, iimp de peste zece ari de colaborareeontinu[.Ceea ce cred ed nimeni - niei chiar eei ee au ineereat sa-lloveasea - nu i-ar putea eontesta vreodatf,, este pasiunea pecare a avut-o pentru p<strong>ro</strong>fesia sa ti dlruirea totalf, cu care gi-atndeplinit - eeea ce el eonsidera o adevaraH misiune - sareinade dinectm al departamentului rm0nese al pmtului de radioEu<strong>ro</strong>pa Libera.Impresiona ln primul rtnd la el un magueetism Ge erunnat F*te s€cretart de directie - Ilelnrtamentul <strong>ro</strong>mi o* nnl{www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
166-:rcrercdin ochii sf,i de un albastru inlens elnd te fira nu puteai sf,-ti'desprinzi privinea din ochii lui, emi eaptivat. Apoi, euerglia,puterea lui de rtunce, de deeizie, eonstiineiozitatea, dublate de ominte ager1, de uu Salent gi o euucater"e a meseriei eale de'r,iarist, care atingeau uneori perfeefiunea. Niciodati un euvlntlu plus, nieiodaffi o informalie eare DII era eu grijl verificatf,'totdeauna erprimlndu-se tn putine euvinte, dar alese 9,i tnacelagi timp preeise, lovindu-l tu piePt Pe adversar 9idoborindu-L Eindu-i oriee posibilitate de a se apera, punindu-lla zid. ilieolae Ceau$eseu a fost de nenumf,rate ori supus unuip<strong>ro</strong>ces eu mul[ mai drastie deeit ultimul, eel ee l-am vf,zut eutotii la televiziune - gi 'ereeutat' de Noel Bernard, lneditorialele sale. Editoriale Pe caFe mi le dieta mie ap<strong>ro</strong>apetotdeauna; mmente Ge Y(x. ri.mine IneFeII vii tn mintea IDea'Adesea, eu doue-trei ore lnainte de a le dieta' Noel Bernard nuera ine{ firat asqPra temelor I}e Gare aYea si Ie trateze in aeeastmbate. Dar se vedea dia privirel sa ef,, in timp ee I'ndeplineaalte sareini, eitea telte, purta discutii la telefon sau tn bi<strong>ro</strong>ulsAU, era p3eocupat mereu de ee Va serie. P1aa ee, spontan, lnultimul moment, se decidea. Cerea materiale' elemplare din'scinteia" cu diseursmile C,ondueftorului' 'celui mai iubit fiual poporului", se documenta $i, uneori, vineri la ora I7, lnaintede termiDarea servieiului, me chema st-mi dieteze. Dieta de Ialneeput eu ciguran(A, ea gi cum textul era deja imprimat tninlea s& ciFcEtirrd prin Htou, fumrnd iigari & foi 9i qrindu-seetnd ltnga mine, eu ochii pe ma;ina de seris, cind lu fa[aferestrei ee dldea spre Englischer Garten, eu privirea pierdutawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
ln zare, eufundat ln efortul de a gf,si euvintele potrivite..Foarte stgur pe vcabularut seu de+i perasise (am I,a ls ani,<strong>ro</strong>m&aeasea sa era perfeete. TotE$i, nu refuza gi ctte o sugpstiea mea' clnd nu gisea un eurrlnt gl ea coresptrDdea eu csea cedorea el se exprime.I),espre <strong>ro</strong>lul important Jueat de NoeI Bernard tn timpulerizelc internatim.ale Ga, de eremplq Gullanea Cehclovaeieide ef,tre rugi tn 1968 sarr cu oeazia eatastr.ofelm naturale ees-au abatut asupm Rominiei, ea inundaf.iile din 19? I saucutremurul din 1977, ett gi despre qiutorul enorrn pe eare I-aadus terii 9i popuului <strong>ro</strong>min, yotr vcbl desigur gi altii, maibine ea miue. Eu mi limitez mai ales la lsoel Bernard, omul,asa crrm l-am putut observa, zi de zi, la masa Iui de lueru. cu ocongtiinciozitate oi rtbdare de admirat la un om afit de167solieitat de p<strong>ro</strong>bleme maltr€, €l nu ezita sr dediee ore tntregideseifra.rii serisorilor eare, pe atunei, veneau din [ara atit derar pi eonstituiau pentru noi un eveniment de prim ordin. Deeremplu, scrisonile minerllor din valea Jiului, scrise fmrteneeltet gi eare au p<strong>ro</strong>dus pe atunei senzatie printre noi sau eeleale altor euralrgi lrptitori peatru liberlate ea preotut caleiu-Ilumitreasa ori scriitorii PauI Goma gi llorin Tudoran. Uneori Iedeseifra eu lupa, oprindu-se lndeluBg asupra unui cuvlntneelar. Pentm nimic tn lme Err ar fi schinbal mis ci adeqgatErelar o vorta. Hiei tn Geea Ge privqte nestul corespoDdentei,lloel Bernard nu nqlija nici eel mai modest sau neinteresantGoFesllondent, dorind sf, rlhspunde personal gi detaliat, eu multarabdare gi auahilitate tutu<strong>ro</strong>r.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Pentru el nu eristau vacante, aiei o elipa nu uita postul,de radio gi eeea ce se petreeea ln Romtnia. unde pleea, tllnso0ea peste tot un tranzistor puternie cu care urmerea168emisiunile gi eont<strong>ro</strong>la eraetitatea informagiilon Ga tru cumvas[ se omite offi"rsea ce]-a. sicurajul era alta din earaeteristieile sale. Moral gi fizie.cind l-a lovit erunta bmle care l-a doborit, puterea sa dernutrea nu I-a pir:f,sit, a luptat cu tndtrjire, ff,m utr rDoment deslabieiune.Ihpa opera[ie, s-a lntors dintr-un eoneediu ln Florida, careinviat, Era illoel Bernard pe care il cunoseusem ln primii ani,soarele ti redase culorile tiaer"elii, privirea lui era iar vioaie gipline de speranE. $i-a neluat aetivitatea ca gi eum totul nufusese deeit un vis urit.Dar destinul stu era pecetluit.'?n pofida aparetrfelor, iboala ll mteina pe diniuntru. Din ee rn ee, sub b<strong>ro</strong>zul aparent,reyenea culoarea eenugie, oboseala i se eitea pe fa[e, forlele iIptrrf,seau.tlu vcri uita niciodati ultimul editorial pe care mi l-adietat. Fusese o zi epuizanti. Tcte dimineata o petrecuse lnstud.io, intervievind un <strong>ro</strong>min care ocupase un post importanttn lan& 9i aleseee lihertatea. Ilupi masa alte eorvezi. ptrrea einu mai rezistt. Ca adesea ctnd era foarte obosit, m-a rugat se-iadue un pa.har m&rre de Coea Cola. Cu mare greutate, pentruprima oari de cind lueram cu eI, NoeI Bernard a dietat lneet,govtind, de abia mai putind respira, de abia mai puttnd vorbi..a f .Fata sa era eontraetatt, privinea stinsf,, riticiti. . . A fctwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
ultina (npf, ctnd l-am yf,zut. Dar imaginea lui va r.rf,mine.totdeauna vie ln mintea urea, caei putini oameni au fosl maivitali, mai plini de fcti, de inteligenti $i eu o penlmalitatemai mareanti deett iloel Bernard.Cu disparitia lui, nu numai departamentul <strong>ro</strong>mtnese aIEurupei Liber.e a suferit o mal:e pieldere, ei Si tntruga far'f,,pentru libertatea ef,reia a luptat eu tmte forfele, obtiutnduneori rezultate uimitcre pentru aeei ani de lntunerie giatingind o popularitate de p<strong>ro</strong>pctii legendarre. Numele lui var[mine legat de marile suferinie ale poporului <strong>ro</strong>min subtirania lui Ceaugescq nici cele mai drastiee interdietii nu-itmpiedicatr pe <strong>ro</strong>minii din tmte c'oliurile larii, fie cate, fiesate, fie chiar gi eele mai izolate regiuni, si asculte voeea luiatit de ealde 9i eonvingatoare, informrndu-i despre nelegiuirilece se petr.ecea[ pe pimlntul str:f,mogese 9i dtndu-le euraj,speran[tr gi puterea de a suporta gi trei mai departe.169www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
VLAD MUGUR.L-am eunoseut pe Noel Bernard aseultlnd Eu<strong>ro</strong>pa Libera.Sprre sfiraitul anila 60,pe eind enam i.nea direetqrl Nationaluluielujeaa, lmi feeusem un p<strong>ro</strong>gram fir: Ia ore& 22.30 apesam pebutonul magie e&re! fera pagaport, mi. muta in lumea lui NoelBernard. Aeum imi dau seama ca prqgramul meu de Ia ora22.30 r&spundea nu num&i uuei neeesitali ei Si unei presimtiri,iar vocea tenoral-pitrunztt@re a lui tloel Bernard era uncatalizator pentru eea de a doua viata a mea din Rom&nia, eeanevrzuta de altii.Am peresit lara eu oriee rise. Chiar eu aeela de a nu maiinjgheba alte vieli sub luminile seenei. Vindeam eirti, suuindpe la ugi, solia rnea celea intr-o lavanderie. llle pripagisem ineea mai s&raetr gi tnfriguEte pensiune florentini, cind sunetelefonul. Era loana, sotia lui Noel Bernard. Apoi, yocea lui, bineeunoseuta. Mi se pf,rea ireale, ln eontact direet cu mine. "Draga,urei-te ln avion, eoboarf, I,a Mtnehen gi cere pe ae<strong>ro</strong>port azilpolitie.'f,liei mai mult niei mai putin Dupa Ge am fugit dintr-ol.ar[, sa fug li din eealalta. A$a era NoeI Bernard: direet, p<strong>ro</strong>batR.gi<strong>ro</strong>"de teatru.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
171bilitatea deveuea pentru el aetiune, riseul - pasiune. A+a ,rqd:un jurnalist adevtrat.fo fior, am poposit Ia Mtnehen Ma agtepta prima camerf,aldu<strong>ro</strong>asa dupa ap<strong>ro</strong>ape 6 luni. iloel Bernard o"-: luat de Ia.1,I.hotel, pe mine $i pe Magda, la ora 11. Bra foarte punetual. Ilie-aur.cat pe nigte serpeltine cu un BMW6/fmrte rapid. Era un.{tr,&;eondueato'*ffi""at +i ti placea viteza. Am mtneci-.Ii plaeea saBeninee gi sf, bea ee e bun, dar foarte mtsrrat. M-a lntrebat:'Ce erezi despr.e Fedinti?",Era vorba de elebra, din iunie ? l,crL,.i.l,ir-prin care Ceaugeseu laeepuse sA distruga p{-rnq oameni, sategi orage. Fieeare ne-am spus pirerea. "I)aea yrei, ft o serie deemisiuni, ln eare se poyeoteOti ged.inla. . . 6a zieem 400 dedolari." Pe vrremea aGssa, 400 de ddari, pentru a vcbi tmpotrivasingurului om Ile care l-am urlt weodata. . .Illoel Bernard a fteut ce-a spus. Eu am dormit tn casaImnei $i-am seris. A$a cum m-a eiutat, cum m-a primit pemine, a ftreut NoeI Bernard gi cu alti <strong>ro</strong>m&ni, veniii sau lntreeere. Departe de el a<strong>ro</strong>ganfa individului care-l agtepta eudispret pe eel slrman, de dincolo. El il etuta, tl aqteptat era unjurnalist adevf,rat.iloel Bernard ma ehemase sr-+i spune ptrerea desprematerialul primei mele emisiuni. 'E superb. Am o singuraobieelie, dar rimlne la latitudinea dumitale, daerf, o elimini sauoo.{io"putul mi se pape eam abstract." Emm pe vrenea aceeamlndru, arn spus totul.Primul gory a bntuu Eram mai emotionat deett tnainteaunei premiere. Intram pentru prima oara ln studioul care, inwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>-t
elteva seeunde, lvea st' ma despartn de janf,. Prin geamul'studioului vedeam ehipul lui iloet Bernard, eoneentrat, cred ctremo[imat. ilu era acasl la terminarrea swiciulul Nu era lnbi<strong>ro</strong>ul lui, de unde m-ar fi putut aseulta. Era aiei, ln studio, deunde mA vedea, Erl simtea, mf, aseulta, poate de teamf, se nugre$esc, sf, nu-mi 3remure yocea. Era pariul lui, pe care-lurmf,r.ea pe viu. Se lntunecase. Popieu (Ion Megureanu) mtrprezenta. Nu auzeam nimie. S-a aprins butonul <strong>ro</strong>$u. Trebuia selneep. Deodate, luminile s-au stins. Panf, de lumine lD Eu<strong>ro</strong>paLibera. Pentru prima em? Iutuneric. Apoi, flaeara eltorvalumini.ri. Una mi s-a pus lingf, mier.ofon. Butonul <strong>ro</strong>gu s-aaprins din nou. Am tnceput si vorbese" Ls sfir+itul unei fraze,respirtnd adlne pentru a redoblndi linbtea necesarf,, am vf,zutprin geamul studioului capul difuz aI Ioanei, al altora care Eeurmereeu Fi pe eel al lui iloel Bernard, luminat mai puternie,de lrrminarea pe care o tinea in mtnt Era tot atit de eoncentrat,poate emotionat. Straniu, fata aeestui om atlt de realist mi septrrea, tremuraCtr de flaetrf,, atlt de ireala.Speriat, m-am dus lnt<strong>ro</strong> zi l,a Nel Bernard. Un binel'oitor,lntr-o scrisoare, un aetor ln treeere prin Mtnehen gi fatadoctorului X, tmi atrageau ateatia, ftm sf, $tie unul de altul, sanu ies singur elnd se lnnopteazi, cA de, un cutit rau o matina.Fusesem ameaintat eu moartea? *llu se-nttmplr uimie, draga,au mai ameulntat, [-arrea niei o grije, nu se-ntlmple niuie." Mis-a perut lntotdeauna faseinanti siguran[a 9i rapiditateanf,spunsulul felul la care tmnsf,c'na hazardul iE centitudine,172ehiar formularea i<strong>ro</strong>nice a tndoielilor, pe care le aeeepta ca owww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
173l;tn" A''"'ttUceea ce lnseamnf, juraalism 9i viatf, oeeideuale.fmi "nooo,'"Drage, un jurnalist bun trebuie st scrie simplu, limpede. OuIlui eolumbian este st tneeapi. prin a spune ceea ee vrea sa.LspEn[, apoi se spune ee are de spus., iar ln eoneluzie, de ee aspus ceea re a spus." Luasem un interviu, in care mfiambitionasem sa fiu mai istet deett iaterloeutorul. M-a dojeuit:'Cind iei un interviu, prrne intnebari, nu nf,spunde, nu vorbimult, lasi-l pe intervievat si vorbeasei. ASa ai o ganse se-fiasa bine."L-am urmtrit pe Noel cind, cu minecile sufleeate, cudmt televizmr-e in fatf, li gtirile ee-i eurgeau pe masa dinstudio, tradueea simultan din gngleza gi germane. Timp de douizile a transmis singur tragedia olimpiadei din tg?Z de laMtnehen, atunei eind tntrreaga echipa israeliant fusese ueiside tercrigti. Era inima aeelui radio. Inspira totul, deeidea,imp<strong>ro</strong>vizu. ?" anii eei mai negri ai Jarii <strong>ro</strong>m0.negti, a fostdireetorul <strong>ro</strong>m&nilor din Eu<strong>ro</strong>pa Libem, dar mai ales prietenul<strong>ro</strong>minilor din tara, vorbind eu fieeare pe limha lui, ea unjurnalist adevirat.f-i adue emiute. M-a luat odata de hrat si apornit-o pe euloarul gol al radioului. *Draga, vreau se tenumesc direetorul sectiei nmstr.e din lUerr' Yorh". Dae-aq fiIIdeseoperit tn mine asea permarlenta dinamirt, aeea neezitare lnfa[a iusolitului, pe care le deseoperisem la el, poate ei dorintalui iloel ni-ar fi scris un alt destin.ile-am respectat gi ered cA ne-am tmprietenit. Venea lawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
yn6X,^ 4(lfiIg*Vrrady. Eu am pleeat spresu4f,<strong>ro</strong>r4 dareIsehinbam arneneu *;;; :::"j I FaEa$ deparh r,r,_a. deeis siEe peh<strong>ro</strong>re ra r{unehea,*"::T;:-":::.uf,<strong>ro</strong>el se fae si o emisim",r<strong>ro</strong>or;;;;:::.:::rff;1747luni' hainte s-o porne$e spre sud' r-am sunar la telefon. ,i-at{sprrns o vooe seLiobata, lmpiedieati de resveate prustt". Rareori r_am anzit spunrndrpirafie. "Draga, oolrraf mi-au gtsit Geva, Dn se Stie Inoa de ccr$a ceya. "[f_amera friot de morre. A muneit crr"_:-::,ce naturr e". ilu-irceasra vihrirare n_o por"*j"'il;;:i ::ff"x:;apare gi astazi fala aeeea concentratt, I<strong>ro</strong>ate emotionah, aut deireara' tremurata de flaeara Inm6f ii lle care o rinea h urtna.Mtuehen, Bo Aqgust I99lwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
SERBAN oRAscu'4-,I..Noel Bernard nu a fteut polidce militaata, &r ca direetoral Eu<strong>ro</strong>pei Libere a fost vizut ea atare de totri eare lI aseultau. .,f;1 M-am numirat ani la rtnd printre aceptia ln Rominia.IJcapacitatea de a sesiza ce anurtre agtepta poporut <strong>ro</strong>m&n (ceei-3-'"tqi^"de etr e vqta elnd spunem auditc) tn alegerea temelc, totdeaunaaetuale, sesizarpa la fel de pnmte gi sigum a suhtratului politic,a rapctului de putenq ln misurt se erpliee ti sa remedieze(dupa caz), feeeau dovada uaui rnare instinet pe ca"e tl ai saunu, ftrnf, a-l putea dobtudi.Adevirati pentru poet" maxima -poeta naseitur, oratorfit' era aplieabile - mu&atis mutandis - ambe<strong>ro</strong>r eompmenteale prezentei lui Ia mic<strong>ro</strong>fon. om politie lnnescut, devenise totmai mult gi orator politie. Impaetul dietiei acompania o frazanu uumai giDdita dinainte spre a fi <strong>ro</strong>stih, ci Ei daltuita spre aeonvinge, uneori prin spulberarea advercarului.sosind in Germania, am rvut curlnd dupa acsea dorintalqitime se-l cunose. M-a putut frapa rapiditatea cu caFe NoelBernard sesiza Ge era eeenfial potitic lntr-un diseurs uarativ,La el eoneentrarea ideilor nu deptgea eapaeitatea de asimilare'Red"etor la Radio Eu<strong>ro</strong>pa n*ql"www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
a aseultetorului obi+nuit; ea era tnst mai mult deeit sufieienta176spFe a incinta pe cel mai putin &i9nuit. gi uul # altul ascultaufaseinati, crr l!f,Fercea de rf,u ce editorialele nespectau cele l0minute, dar gi cu uimirea ca iotul fusese spus. tn sine,diseursul siu politie p<strong>ro</strong>dueea prin ordouarea pf,rtilor4Icompotrente impresia unei clasiee simfonii - cu o bine apasateeoncluzie finala; crr ea r.imlnea aseultetorul in minte pinasimbata viitoare. ..Nu era ua speeialist gi niei nu trebuia se fie. Dar nu mis-a lntlmplat si surprind yreo e<strong>ro</strong>are de economie, dupa cumnu i-am putut rep<strong>ro</strong>$a yreo insufieieu[e de informare. Semn alunei faeultrti de adaptare gi de asimilare eu totul remareabile- dact se aFe in vedere cA tru a fct domeniu pe eare lloelBernard si nu-l fi tratat in editorialele lui, Se poate spune canecAutlnd neeesarmente eqlacii, el a vizut mai bine padurteadeeit mulf.i speeialigti. $i nu voi uita nieiodatf, cum, tratind lamie<strong>ro</strong>f on p<strong>ro</strong>blema respectirii eontraetelor dintre ln treprinderi,iloel Bernard mi-a sugerat subieetul viitmrei mele teze dedoctorat. Era rD ptrnct nevralgie aI eeonomiei planifieate(meritlnd deei se fie analirat pe larg), csea ee peete eltiva aniavea sr-mi rep<strong>ro</strong>ssze de altfel un ofiter de securitate, negtiinddesigur cine tmi inspir.ase subiectul. .. gi mai ales pe ce eale,fo C.t*ania m-am pEtut eonvinge odan mai mult deaseufimga simfului seu politic. Cfnd i-am sugerat o diseutie lamie<strong>ro</strong>fon (pe atunei eram prepedintele unei asoelatii <strong>ro</strong>minegtide la KoIn) despr-e trE ppqram de reforme democratiee lnRominia, a prins ideea din zbor. Peste doui siptlrnlni disenliawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>AJ-
4,i ).* +rEIr&spunderea pentru ce lgi dadea seama de utilitatea politica,eonvingere pe eare allii Du o lmpertd;eau in mod necesar.Dopa oe rn-arD angaFt la Eunopa Libem in mai lgg l, l-amtntrebat eum crede ci tnebuie scris un artieol. Mi-a raspuns'nu-i niei o filozofis la lneeput spui elar de ae anrrme te ocupi,la mi$oeul artieolului e de dorit sf, o repeti (pentru eel eareabia atunei a desehis mdioul) iar la sfirtit (qi aeesta e momentuldeeisiv), tnebuie si oferi aseultatorului eoneluzii elare, crr caresi nhminl in minte. oarwum r€gulile pe cane lra aplieat 9iBeethoven, oompuutndu-gi sonatele. . . caei iloet Bernard a fostun amator de muzicf, elasie&. Am aflat asta mai tirziu, daraflind-o mi-am erplicat multe, lntre care gi seusibilitatea pertrutot eeea ce vibra tn jur. Din aeeasta categorie a faeut parte,poate, gi apleearea spre politiee, inteleasi de la lnal[imeaamvonului pe Gare l-a slujit eu pasiune - mie<strong>ro</strong>fonul Eu<strong>ro</strong>peiLibere - ca rra fel de simfonie a naturii rrmnne.Nu ag putea ilustra mai bine dorinla lui NoeI Bernard dea veni tn qiutml eelc naptrsttriti poli[ie dectt eitind urmitorulfapt.Pe ctnd nu eram lnei la Eu<strong>ro</strong>pa Libem, aflindu-mt laMadrid in deeembrie lq80 peutru a p<strong>ro</strong>testa la conferinlapost-Helsinki;are toemai avea loe aeolo, tmpotriva lnetleiriidrepturilor omului tn Romi.nia, Noel Bernard mi-a telefonatarume' rugindu-ma se ridie $i eazul unui eet"itean din lagi dela eare primise tocmai o scrisoare ln legatura eu presiunile Ia177www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
fi ";^ I*#J,;t v* 6r^A.178nelattnd apoi tutr-una diu emisiunile pctului Eurcpa Ufem.SfIhpa elte ttiu, eettteauul respectiv a primit satisfactia ..Ce fel de politice ar fi fecut iloel Bernard dae& ar firjuns de la mie<strong>ro</strong>fou ln arenf, e.{{'t rrru de spus; cred tnsi c[q-ideile lui erau undeva lntne social-demcratie gi liberalismulsocial. Mmrtea I-a lipait de satisfae[ia de a vedea triumfulideilor democratiee pentru caFe luptase de la distanfi o viataiDtreage. Dar si spenlD cf poporul pentru GaFe a luptat ptna tn'? lilultima clipe va gesi modalitatea de a-i eterniza Ia un momentdat memoria, ageztndu-l aleturi de marile figurt ale r.ezistenteien ticomuniste <strong>ro</strong>m&negti.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
ALEXAITID RU PATEOLOGUTCu Noel Bernard am avut numai dout tnttluiri, fn t96Bla Paris gi tn 1979 la Mtnehen. Ile cunoseut ll cunogteam demult, auzindu-l tn cursul anilor la radio Eu<strong>ro</strong>pa Libere.Admiram euorrn comentariile lui politiee gi Ie fi.seamreeonforlante. Nu erau totdeauua optimiste dar erau totdeauna.A.lneurajatoare. In primul rtnd prin lueiditate. Nu ltiu altii eumor fi dar pe mine eel mai adesea optimismul mi deprimtr, iarmetoda Cou6 tmi distruge oriee sperantt.i sehimb inteligentatmi ridiei. moralul, indifereut daef, perspectiva pe care oIIdezvtluie e favorabilt. sau nu. Unii ered ci lueiditatea eneees&rmente pesimiste, dar Drr e adevilaL pesimismul nu e oatitudine mult mai inteligenti deett cmtrariul sf,u. Ctnd ilascultam 1le l{oe[ Bernard la Eurupa Libem analizind drumulspre dezastru al regimuld din fara noastrf,, lmi zieerm: da, da,mai bine crr un de;tept Ia paguba deett eu un prct ta ctEtighumai ci aI doilea termen aI alternativei nu era niei atunci giuu e niei acuu acesta, ei: iot la pagube dar cu o d<strong>ro</strong>ie dep<strong>ro</strong>qti).t ctitio ,r*.-r{-wwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
180ceea ee lntirea efeetul reeonfortant al eomentariilor luilloel Bernard er& eonaturala cu lueiditatea, ertrema limpezimea analizelor lui, ferieita lor formulare, darul de a relevaimediat gi frapant esenlialul, eleganta preeizie lerieala 9ifrumusetea <strong>ro</strong>stirii (aeesta fiind azi un fenomen din ee ia cemai rar nu numai tn limba rmeni dar oi tn altele ea, bunioari.,constat cu rcceagi tristete, franceza). f, sfr<strong>ro</strong>it, la efeetulacesta mai eontribuia tot attt de hotirltor tonul ferm, juvenil,),eurajos pi totdeauna bine dispus (nu vesel, nu jovial, nu glume[,ci serios dar bine dispus ).Noi nu puteam gti daea tn dmpul vielii vom avea p&r[e,generatia Doastre, sa vedem pmbugirea comuuismului, dar desperat o speram gi me glndeom et, atunei ctnd lceasta se valnttmpla, pr"obabil ea iloel Bernard rra veni so eonduef, ln tartrrn rnare ziar de faeturi oceidentala, dupt modelul celor careaptreau la noi lnainte de rezboi (pi mai ales ln ceeolul treeut).Marea lui erperienit gi prieepere ar fi eonstituit desigur oemulatie eolegiala de mar.e pret tn eadrul ncfi nmstrre preseindependente.Ctci singuta cuoerire realf, a cieea oe s-a aumit, nu gtiuctt de p<strong>ro</strong>priu, *revolufie', e libertatea presei. Mai eract,libertatm de erpr.esie, preoa nefiind eu adevtmt libem cttavneme eelei lndependente i se fae gieane eu hlrtia, tiparul gidifuzarea. Puterea din Romtnia lneeeref, prin toate mijloaeelest juguleze aeeaste libertate de erpresie sau macar s-o reduei;nereugin!"" pnevaleazl de ea si o invoca drept dovada detoleran[i gi democralie, dar asta Du e deett lnce o impostum.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>,
Ip:"i )io- .u+7erpresie 9i o mentin eu tenaeitate neoboeitf,, ore cu orA gi pascu pas. Aeepti ziarigti nu puteau erista ca atare La noi luaintede "reyolutie": ru apf,rEt ea prin genera[ie spontanee, de la o zila alta, dintre intelectualii (mai ales tineri) de foarte diversediseipline: filologi, istoriei, arheologi, poefi, pietori, aetori, critiei181Hterari, fizieieni, filozofi; chlar +i dintre eei ettiva ziarigti dep<strong>ro</strong>fesie care nu putuseri st se manifeste tuainte pi ale ct<strong>ro</strong>rtentative eurajoase fuseseri drastie reprlrnate.llu mf, pot opri de a-mi imagina prezeuta 9i aetivitateatui Noel Bernard, daea ar mai ti t'*li+{rrzi, printre noii luieonfrali din Romtnia.fn contertul <strong>ro</strong>ninesc de azi, cutranziliile $i mai ales eu non-tranziiiile actuale, eu mutatiileistorieegte neeesare, crr stagntrlle voite, cu fantastieaineompetenlf, gi stupida fe[e'raieie a autoritefilor, eritieattioas& a lui lioel Bernard ar fi arrut ln fatri o materie tot atltg{..^tde stimulentf, ca acsea oferih atlta yrerne de regimul eeaugist.Ba ehair mai stimulentf,, neocomunismul fiind orieum unfenomen diferit, poate mai eompler, ln tot eazul mai eonplieat9i mult mai zapeeit, foarte ineoerent la suprafati iar lnsubstrat mai mult tndtrltnic deett coerent. Cum ar fi eomentatlloel Bernard toate aeestea? C.e solutii ar fi p<strong>ro</strong>pus, buntoar.a, tnalternativele Aliantei eiviee? Tocmai icum clnd multi rcmlnitgi pierd speranfele o elipe redegteptate, etnd atttia dlntretinerii caFe rrr lnfruntat glonlele gi taneurile ta deeembrie1989, dezamegifi de tot ee ved ln tari, sunt EEta s[ pleee c&rewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
-=:.ap<strong>ro</strong>ape de rdsata demoeratie, lueiditatea $i tonusul ridieat aleIui lUoel Bernard ar fi fost de natura a ne stdvili aluneearea pepanta starilor depresive. El nu e printre noi, dar amintirea luine poate ajuta. Cunoseindu-i stilul li forma de spirit, tmi potinehipui cum De-ar faee sa tntelegem lamurit gi eonrdngetor caneoeomunismul e eondamnat. Ce nu mai are mult. llJiei el, nieislujitorii Iui.182==.=www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
MICHAEL SHAFI RISmrta nu mi-a oferit $ansa de a fi luerat cu, sau inap<strong>ro</strong>pierea lui l\oel Bernard. Mai gene<strong>ro</strong>s, eI mi-o oferise. Eraprin vara lui 196?, seurt timp dupa Rezboiul de gase zile pecare, israelian fiind, trebuise sa *il fae' la. Muenehen.Lueram pe atunei in seetia de sondaj al ascultitorilor postuluide rad"io Eu<strong>ro</strong>pa Libera, $i . , .pa plietiseam eopios de tot ceea ee/'\faeeam. Razboiul a treeut repede, fulgerator de repede, gi uniiiau putut uita eu tot atita rapiditate ee insemDase ajunul lui.Eu nu puteam uita. Aveam 23 de ani (eeea ee. orieum este oseuza) qi m-am hot6rit sa rDe lntorc imediat in Israel, p€ntru anu mai treee tnea &.ata prin eogmarul prin eare treeusem de-a\lungul aeelei sf,pttmini. departe de tara de eare apueasem sarle atagez p<strong>ro</strong>fund- Fortuna, o zeila pe elt de dialeetiea pe atitIde perfidi, zimbea p<strong>ro</strong>babil, eu satisfaetie, gtiind ea dupa dourdeeenii gi eiteva razboaie petreeute tn Israel, va trebui si treeprint<strong>ro</strong> erperieng similam in anul de gratie lggl, aflindu-maIa . . Moenehen. Reflee[*m asupra ac€stor inmii ale sorte{ cuclteva zile in urna, cind loan" i""o""d mi-a p<strong>ro</strong>pus si agterni' Specialist in p<strong>ro</strong>bleme esl-eu<strong>ro</strong>peneEL/L. Tertul a fost seris la Muneheu lala Inslitutul de eereetari7 februarie 199 I : ::www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
citeva rinduri. $i mi-am amintit eum, auzind de hotarireameai llloel mi-a p<strong>ro</strong>pus sa trec Ia departamentul <strong>ro</strong>minese.Aveam 23 de ani gi . . . am refuzat. IlJoel a iuteles. Itiu-miamintese sa fi insistat. Dar imi adue aminte cum m-a privitindelung in oehi, dindu-mi paref, a intelege ei peste mul[i anivoi gindi poate, altfel. Dar eu avearD 23 de ani, eeea ceorieum, este o scuza..184,t,,::::: :==-=:I[u, nu am regretat *i tru re'gret pasul faeut atuuci. Darered ei lioel gtia. El a qtiut ca va trebui sa tree personal prinaeea erperienti. fara de tare aeel Aufhehung de ordin hegelian.eare inseamna pestrare gi depagire in aeelagi t.imp, nq ar fifost posibil. EI $tia ci ma voi alatura aeelor israelieni eare sintconrin;i ea fara ca poporul palestinian si-9i obtina drepturile,popornl israelian nu va avea nieiodata, niei "1.p"o".-imi spunca aeum. eind TeI Avir'-ul este prada raehetelor Seud irakiene,;i eind liderii palestinieni (peatru a eita mra?) fae aeeleagigrqeli aplaudiud fiecare erplmie. este mai important decitorieind sa nu uit toate astea. Sa nu uit ceea ee l\oel stia.Iletesta fanatismul, detesta mineiuna. Dar le detesta indiferenlde p<strong>ro</strong>venienln. D*'""""", a fost de multe ori neinleles. De preamulte ori.!\iu l-au inteles niei aeei eolegi care se mirau eum poatesa-gi lntrebe eorespondentul Ia Tel Avir', tn timpul rezboiuluidin 1973: *De ce mint eondueitorii vogtri?" 9i eu atit mai putinl-au inteles aeeia eare, ineapabili de a diferenlia intre datoriaetieii jurnalistiee qi identifiearea politiea, l-as aeuzat desimpatii legionare numai pentru ca reruse ea episeopulwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>I
Yalerian Trifa se fie inten'ievat atunei eind treeutul lui185devenise obieetul disputei publiee in Statele Unite. Ctta i<strong>ro</strong>nie. . ,I[oel, eare fusese nevoit sa-gi para.seasea primul direetorattocmai din cauza uDon intrigi strave(r)zii. $i l$oel ? tUoel nuputea deett s& dea din umeri la asemeDea aeuzatii. l\u, Du era,gi nu putea fi nepisirtor. Ar fi trebuit se fie un inger pentru aputea treee peste ele cu nepesare. Dar Noel nu era uD inger. Erauman, eu tot ce€a ee fiinta umaDa are mai pozitiv pi maiintens. Ba putea fi ehiar eolerie. Dar ee alteeva putea sir faeideeit si dea din umeri. atunei elnd era eonfruntat cu singuraboala umana de-a pururea ineurabila, p<strong>ro</strong>stia?Memoria joaee multe feste. Noel se uita in oehii mei sigtia. Altfel, de ce am fi ramas in legaturi strinse. degi nedesparteau mii de kilometri gi in ciuda faptului ea n-amsehimbat nieiodata un rind intre noi ? (ltu ;tiu daea l\oel eraomul epistolelor.?nelin sa ered ce nu. Era prea energie in riatade tmte zilele gi. prea dedicat scrisului, pentru a serie. . .serisori. Mie, in oriee raz. Du mi-a seris nieiodata. Si niei eu Dui-am seris.) Dupa citeva zile ne-am reintitnit. $i ee daeafusesera, de fapt, eitiva ani ? Sa fi fst prin 1973. Dar nespusesem numai ieri "la revedere". Part.iripam amindoi la oconferinta de'sovietologi" la Garmisch-Partenkirehen. inGermania. IUoel apreeiase foarte mult un referat linut de PaulShapi<strong>ro</strong>, care sus(inea ce in RomAnia iuterbeliea valoriledemoeratiei fusesern deja inradaeinate. Eu eritieam referatul,gi l-ag eritiea $i astazi. llioel mi-a adresat citeva remarei pecare Ie rredeam sarrastiee.'in nairitatea rnea. eram eonrins cawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
de aeum ineolo relatia Doastra se va sehimba. De fapt, am ar-utdreptate. A devenit mai strinsi. Aveam 29 de ani, 9i nu maiaveem niei o seuza.Rareori am intilnit o per.smna catp sn fie atit de capabilasi fac2r distinetia neeesara intre o opinie diferita, dar bineargumentata, 9i una identica p<strong>ro</strong>priei vederi, dar lipsitn deargumente. IUoeI prefera, de departe gi orieiud, soeietatea primeieategorii. Memoria joaeA fest.ele ei. .{ mai treeut o saptamina. Siee daei fuseseri. din nou. ciliva ani? La Ioana 9i foel aeasa. IaMtineben. Citiva fogti. niseaiva riitori eolegi Ia "Eu<strong>ro</strong>pa". La uDmoment da[, se diseut& o anumita personalitate politieaoeeidentala a vremurilor, nu-mi amintese exael de eine eravorba. Cineva (poate chiar eu, sint ap<strong>ro</strong>ape sigur ea ata e) zieeei respeetivul e "prea de stin$a. prea social-demoerat". JUoelspure t&ios: "$i eu sint soeial-demoerat". Se rhspunde ap<strong>ro</strong>apein con "gi eu, dar gi eu". Ma <strong>ro</strong>g, pererea domnului direetor,org'eum. . . IUoel se uita tndelung la Ioana si, daei nu me insel(sinl ap<strong>ro</strong>ape sigur ce a$a e), la mine. Am stiut atunei rA l-aminleles, Creseusem. Aveam peste 30 de ani gi uu mai trebuiasa-mi cer scuze. F"ta de mine, bineinteles.l98I. \Ioel nu mai este. Cind am aflat vestea, nu i-am186:.:::,,=:::j=:-.-=::== ::-_-:-==!seris nimie loanei. Atunei, p<strong>ro</strong>babil Du a inteles. Aeum ered eaintelege. Ulterior am aflat de tmte eelelalte care ne legau.Mozart, de exemplu. Aflasem de Ia l\Joel en i;i petrecuse o buuaparte din adoleseenti Ia lerusalim (Si asta ne lega) ;i ca isifacuse "ueeDieia" de meloman in singura sala de eoneerle rareexista pe atunei in orag. sala YMC-{. Dar nu stiam restul. Aeumwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
e prea tlrziu. Dar imi amintese eu citir nostalgie vorbea de orele187petreeute in aeea sala. Ceea ee Du lnseamni citusi de pulin eaI\oel Bernard nu a fost, in primul rind gi deasupra oriea<strong>ro</strong>r I'a-Iori, un <strong>ro</strong>min ee tpi iubea p<strong>ro</strong>fund tara.il aeeasta iubire intra..]Igi conr-ingerea ef, ade.r'iratul patriotism poate fi slujit deoriunde te-ai afla, ce lD mod paradoral, el nu cunmste nieigranite 9i niei deosebiri de etuie, 6i eir, mai presus de oriee. eliueepe eu aeele valori oniversale ee nu pot fi uit.ate nieiodata.$i niei misurale nu pot fi aeele valori, fie pe seala $tiinlelorsociale, fie pe cea a sentimentelor generate de apartenenledatorate, in cele diu urmir, simplelor aceidente naturale. I\oel;tia. Si de aeeea nu a ramas nimanui dator eu seuze. Ceea ee,din paeate, nu esle valabil +i reeip<strong>ro</strong>e. Mai ales ea prea multidin eei eare ii datoreaza seuze Du au 23 de ani.awww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
LIvILi TOFAIIIL-am cunoscui pe Noel Beruard in primavara anului1973, elnd, prmspat r.efugiat in Germania, am ajuns, ea dinintimplare, la Eu<strong>ro</strong>pa Libem. "Ce vor studentii din Rominia?",s-a interesat Bernard. "Sa fie ltsati ln paee. am sptrs eu,parasit bruse de oriee inspiratie. Banuiese ea rsspunsul meu DuI-a impresiouat cine gtie ee. Ma eonsolez cu giDdul ea n-am fostniei primul niei ultimul e&re Du s-a aratat tocmai la inaltimeintr-un moDlent ce ayea sa se dor.edeasei hotiritor pentruviitorul lui.l[oel Bernard parea sa creada ca ag fi <strong>ro</strong>tu;i bun la ceva.Am ramas tn redaetie, unde, eu timpul, praetic niei o emisiunenu a seapat de aportul rneu. Degi eram doar eolaborator ertern,Bernard mi-a oferit dupa un timp destul de seurt orerDuneratie firn de eare Du ma puteam plinge (ehiar dae&aveam s-o fae, eeva mai ttrziu). Ceea ee me preocupa lns& pe:::::::::=:-:-=::: :==::=-:-:-:==:mine ln aeea perioada nu era Eu<strong>ro</strong>pa Libera, ei o pasiune maiveehe - einematografia. \'enisem in oeeideDt cu ideea de a faceAregie de film.'In redsctie l-am tntilnit pe llad Mugur, cuDoseu-rereGt'Direelor a(iunet al Departamentului <strong>ro</strong>minese - Radio Eurpopa Libera.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
tul regizor de leatru, pe care inghelul eultural diu l gZ l f lfaeuse si aleaga ealea exilului. Curind aveam sa-mi imparttimpul lntre redactia din Munehen gi teatrul din ora;elulKoostanz, unde VIad Mugur aeeeptase lntre timp un pct deregizor, oferindu-mi gansa de a-i fi asisl.ent. lUoel Bernard mi-aoferit la rindul lui un aranjament deosebit de favorabil:trebuia sa fiu la MuneheD numai la sfir;it de septamina,pentru a faee de senieiu simbata gi duminiea. Aveam astfeltimp pentru teatru, dispunind gi de un venit extrem de neeesar,dat fiiud ea asistenta de regie Du era platita. Faptul ce maboeuram de un tratament preferential diu partea lui Bernardmi-a devenit mai elar abia atuoei elnd asupra radioului s-auabatut primele <strong>ro</strong>nseeinle finaneiare ale "destinderii" relaliiloramerieano-sovietice; dia rauza restriel.iilor bugetare. unelesectii au fost nevoite sa recurga ehiar la coneedieri, iar seetia<strong>ro</strong>mini a trebuit sa se despar[a de toti eolaboratorii externi -cu exeeptia mea.Cam eit de ingrat pot fi am al.ut oeazia si demonstrez invara anului 1975. \'lad Mugur lmi facuse <strong>ro</strong>st de un post deregizor tehnie la teatrul din Xonstanz, gi nu am stat prea multpe ginduri. M-am hottrrit sa plee de la radio. lioel Bernard,eonsiderind pr.obabil ea sunt rnomente in care unii mmenitrebuie apirati de ei in$igi, m-a invitat intr-o seara Ia el aeasagi a ineereat se-mi erpliee, eu mult taet, ei umblu eu p<strong>ro</strong>stii gica ar fi biue sa-mi bag mintile in eap, pentru ca eu Du sunlbun de teatru, ei de radio; $i ca ma va angaja de indata ee vaavea un post liber. Culmea este cA Bernard s-a tinut dewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>189
p<strong>ro</strong>misitrne, ehiar daen eu Du m-am lasat con!'ius sa remin laMunehen.[,a teatrrl din llonst.anz am pet.r.ecut un an demebit deiuteresant 9i placut, invitind teatru de Ia vlad Mugur gi faeindo foame erunta (ered et de Ia eartofi prajiti gi oua mi se tragmulte). cu alte eurinte, boema totala. Salariul de regizor tehniefiind niei si mori, niei sir triiesti, mai eurind sa slabesti,mi-am amintit repede de Eu<strong>ro</strong>pa Libera, oferindtr-ma sacolaborsz de la distanta. De Ia Mtinehen - refuz categorie.Bernard ma pusese sub un embargo total, cu seopul edueativ dea ma qiuta s6-mi bae miutile tn eap. M-a ajutat.IUe-am revazut de eiter-a ori la Konstanz, eind Bernard giIoana au venit sa vada premierele lui Vlad Muqur. De fieearedata, Bernard se interesa - redau doar ap<strong>ro</strong>rimativ spusele sale- daei mai vreau tealru, sau m-am siturat?! Fapt este ei, invara lui 1976, destramarea grupului de prieteni din Konstanz(\'lad Mugur pleca la alt teatru) m-a determinat (;i eartofiipra$ti) sa refin Ia radio L-am suDat pe llioel Bernard. Mi-aspus: "\''iDo". Dintre oei care au pleeat de la radio qi au dorit IaIrD morDent dat sa vint inapoi, am fost, din eite gtiu, sinEurulpe eare Bernard I-a primit.190:::::--::,,=.:::.-=: -.=:::=--=:reSpuneam ce BerDard s-a tinut de p<strong>ro</strong>misiunea de a mtrangaja. in pofida indaratnieiei mele. cind m-arD intors laMtinehen Eu era niei un post liber. A intervenit lnsi moarteasubita a lui Preda Buneseu. direetorul adjunet.. Bernard atransformat acest post intr-unul de redaetor in seetia de stiri.In 1980, lfoel Bernard m-a numit geful aeeslei seetii.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
191Ca Ia orice bun <strong>ro</strong>m&n, mintea de apoi este cea de-,referinti.'Imi este foarte ugor aeum sa eonstat ee <strong>ro</strong>l deosebit ajueat Bernard in riata mea. Mai greu mi-ar fi sa spun ee I-adeterminal si mizeze atuaei pe aeel aiurit de niei 25 de ani,care spunea ee studentii vor sa fie lasali in paee, gi eare aveain eap aumai p<strong>ro</strong>stii ca film, teatru 9i alte asemenea oeupatiide baza. Cert este ea, fara l[oel Bernard" r'iata mea ar fi luatalt curs. Iliu gtiu currr ar fi arttat aeesta. $tiu doar ca eeea eesunt eu acrrrn, sunt gratie lui tioel Bernald. Constatar,ea esteugm eopl6itere. dar imi de un sentiment plaeut. Ca gi senzalia,avula adesea. ea l\oel Bernard este ln preajma.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
CRISTIAN TOPESCLI'Aseultam Eo<strong>ro</strong>pa Libera. Ca gi aeum. Doream sa fiuinformat. Sa gtiu ce se intimpla iu lume ert mai repede 9i de lao supsa eit mai "pe faza". Iertati limbajul sportir'. Aflasem cacele mai bune buletine de gtiri se fae Ia Eur.opa Libera ;i laBBC. M-am eonvins ca aga esle. Cu timpul, nu m-am maimultumit eu gtiri. -Am simtil Devcia sa ascult gi eomentarii. l\-amfaeut nieiodati politiea. M-a pasiotrat sportul. Dar, uneori,politiea e un speetaeol ea 9i sportul. Am eautat in ambele "fairplav-ul". Maear al eomentatorilor daca nu al "actorilor". Unastfel de eomental.or a fost, dupa umila Dea parere, ilioelBernard.M-a cistigat prin obieetiritate. Apoi priu eaparitatea de sinteza./ri\ lr ir\ L ,,:. \$i cind l-am eunmeut per<strong>ro</strong>nal. tirziu prin 'B l, int<strong>ro</strong> scurtadiseu{ie (nu se putea mai mult. cooperativa "oehiul +i ureehea"avea oameni peste tot). deei lntr-o seurta diseulie, am pereeputgi ealitatea umana. Niei un fel de emfaza (era totusi pe ealea::::::::.:-:::=.:,::::::===--::=:undelor eel mai ascultat om ^fa Romfrniar dia Romnnia eraalteineva...) niei uD gest, niei o expresie cu aer de superioritate' Comentator sportiv de rad.io 9i teler-iziune.---www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
(eine eram eu, iE fond, pe linga el?) o comportare fireasea,sport. A inteles imediat ei e mai bine pentru mine ea in seurtanoastri diseulie si nu-mi puua lntrebari la care D-a$ fi gtiutce se raspund. $i eulmea, ur-a intrebat ce nu-mi plaee in.p<strong>ro</strong>gramele postului de radio pe eare-l eondueea. M-a surprins.Mi-am adunat gindurile gi am formulat citeva obiectii eucaraeter p<strong>ro</strong>fesional $i m-a surprins gi mai mull atonei eiud,ulterior, am constatat et a linut eont de unele dintre obieetiilemele. Am iavalat atunei ei de vrei binele institutiei tale,trcbuie si-i lntr.ebi pe 'benCiciari", in primul rind, ee nu leplaee'"in rnunca ta gi a eolegilor tai, ee trebuie si faei pentru afi aseultat eu un interes constant. Am prins euraj. Am pus gieu inLrebari. Ocazia era rara. (Din paeatg o alta nu s-a maiivit). La una din intrebarile de reporter vrind sa invete dinerperien[a altora, mi-a respuns: o& etezi @a @ spai sa spui@ea ee enezi'r lntrebarea eare a p<strong>ro</strong>voeat aeest nf,spuDs nu e193greu de ghieil l-am urmat sfatul. Si un an mai tirziu, in '82,am fost "debarcat" de pe corabia T!?.fn oriee reu este gi un-'-:\bine. corabia era in deriva. cirmaeiul pierduse busola. DupaIovitura pe care am aeuzat-o din plin, (paraseam totugi oEuDei facute cu pasiuae), aD aseultat eu radioeasetofonul sub::::: :::::::::::a ::::,=====:--=-:IEilperne qi e-u telefonul mutat ln buetterie, fiindei aeei care mepedepsisenh v<strong>ro</strong>iau se auda cuEr reaetionez gi mijlmeele deascultare intrasere in funefiune, am ascultat un c(xtreutariudespre eele ee mi se tnttmplasera.fl am si aeurn lnregistrat peo caseta. Se termina cu euvintels *In numele iubitorilor desport din Rominia, cerem, fiindea ei nu pot se o faca, revenireawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>-+\
:=ij: ==194lui Cristian fopeseu Ia mier.'ofon". Inutil, fineste. Dar util pentru.moralul ureu. Si ee mult conteaze moralul. io "po"tea gi inviatf,. Daea este adeverat, Si este, ei reeuno$tinta tru sepreserie, daef, memoria e buni +i inima e dreaptf,, ii slntreerrDmcator lui lUoel Bernard pentru un cuvlnt hun, spusintr-un moment greu pentru mine. A contat. Multuurese,-*\ Ldomnule Noel. Ati fct un OM.:,::::=:::: :=:: ::=-_-=E#twww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
RALPH S'ALTERTL-am vtzut ultima oara pe Noel Bernard eu o zi lnaintede a se interna in spitalul de unde Du ayea se se mai intoareinieiodati. A murit la citeva zile dupa aeeasti ultima lntilnire.$tia ea moartea este ap<strong>ro</strong>ape; aflase de o bueata de weme easufera de un cancer ineurabil. cu toate astea, era ealm, lueid girational; ba in timpul eooyersat-iei a mai reugit sa aihe girlrDor. l\loel nu videa niei o amtrf,ciune sau mila de sine. Erapreoeupat mai ales de viitorul sotiei sale loana 9i de aI fiieeisale Andrea (doi eopii dintr-o eisatorie anterioara fiind la datarespeetive deja adulli gi pe pieioarele lor). Din fericire, Du aveadureri dar se plingea ca este eomplet epuizal Aeeastf, stare eraatlt de stmine de intensitatea cu,car'p trtise, incit viata numai avea niei un rmt. Am stat de vorbe tn linigte, amindoifiind eongtienti ta nu vom mai ayea o alta oeazie.Ne-am tntilnit prima (Ere Ia mijlocul anilor S0. la:':::::::::::::_====€reMtinehen, unde amindoi eram nou veniti la Radio Eu<strong>ro</strong>paLibera. cum activitatea Erea la timpul respeetiv se eoneeutralsupra evenimentelor poloneze, am ajuns sa De osssnft€m prin' Directr al Eunopei Libpre, l96E-1975: viee-presedinre REL/RL lg?S-$sd-\ \. :-:www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
196intermediul unor prieteni eomuni, Ia lneeput mai mult soeialdeeit prdesimal. Cind llrel a devenit director aI deprtamentuluiruminesq err erartr iocl ru]ul din fmrte finerii diFectori din Bir.,mlConsilierului politie, Noel eolabora strins eu eI $i se bucura deeea mai rnare eonsideratie din partea lui +i a a(iunetului siu,cu eare tmpartegea atrunite valori fundamentale ln abordareaemisiunilor pentru Eu<strong>ro</strong>pa eentrala gi rasariteane.-io to"-oa tui t958, dupe ap<strong>ro</strong>ape trei ani qi jumatate incare se dovedise cel mai efieimt dirretor pe rane i.l avusesepostul de radio <strong>ro</strong>minesc, eoutractul lui tioel cu Radio Eu<strong>ro</strong>paLibera a fost desfaeut pe neagteptate Si in modul eel mai ineo -reet, Ia ordinul direetorului de atunei aI Eu<strong>ro</strong>pei Libere, de laNerr' York. Noel a fost vietima eforturilor acestui om de asubmina autoritaiea eonsilierului politie de la Mrnehen. tloeldevenise tiuta ataeurilor sale brutale, datorita loialitatii tuifate de eonsilierul poLitic de la Mnnehen 9i de prineipiile pecare Ie apirau amlndoi. Dezgustat, ca multi dintre noi, deaceasta nedreptate cmse. am constatat ei Drr se putea faeenimie pentru a o impiediea.::::::=:::: =:::::::===-==G*reEIPentru Noel a fmt o erperieuli devastatmre, d6i, euverva 9i optimismul sau obignuit, a pemsit Eu<strong>ro</strong>pa Liberahotirit Ee se reafirme p<strong>ro</strong>fesional elt de eurind pcibil. Adevenit eorestrrcDdent strain al uDor poeturi de radio amerieane,bueur.os ei-gi pmte eontinua aetivitatea de ziarist. Cu teteastea, rcgrcta pnofund ca ntr mai pote om riea eu aseultfrtoriilui din Rominia.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Cind am devenit direetor politie al Eu<strong>ro</strong>pei Libere, lasfiraitul lui 1965, era elar ei. departamentul <strong>ro</strong>manese iveanevoie de o eondueere mai dinamiet pi mai energietr.Reeomandarea psa insistent& a fost ea NoeI si fie reangajat tnpostul de direetor, lueru care s-a tnttmplat, din ferieire, ln mai1971966.'iot**""". tui NoeI a avut atit efeetul de a cflnpensatevidenta nedreptate pe care o suferise, cit qi de a faee sacreasea rapid 9i impresionant numirul aseultetorilor postuluide radio <strong>ro</strong>minesc. Cum era de agteptat, iloel nu a lntirziat strdea un sens nou misiuD,ii, direetiei pi energiei sale.Ile la lntoareerea lui Ia Eu<strong>ro</strong>pa Liberf,, tn 1966, gi pinn hmomentul cind boala cane avea sf, se dovedeasei fataltr I-aimpiedieat sn mai luereze, iloel +i eu mine am eolaborat strins,cu exceptia unei perioade Geva mai lungi de doi ani, ln e&re euam fost mutat la bi<strong>ro</strong>ul radioului de la Washingtou. Dar ehiar9i in aeest ristimp am pistrat o legaturi strlnse prin popte 9itelefon gi ne-am vtzut eu prilejul ealttoriilor mele de serrriciula Mttneheu sarr in apartameutul sotilor Beruard din Florida. r4.Cum ne lntilnisem prima oare iu 1954, la data mortii sale neUr-t^gV*._cunopteam de mai bine de 25 de ani.Noel avea preocupari nume<strong>ro</strong>ase gi variate 9i le praetieape tmte eu entuziasm. ?l iot""*sau ideile, era faseinat dep<strong>ro</strong>cesul politie, citea mult $i cu laeomie qi era un ereelent,tinterlocutor, datoriffi erprimerii sale ertraordinar de elare gi aprezenfei lui de spirit. Iubea muziea clasiet, uitlnd eomplet desine, p<strong>ro</strong>fund emotionat de eeea ce asculta. Una din compozitiilewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
198sale pneferate era *vesp<strong>ro</strong> della Beata veqgine" de claudio,Monteverdi. fi acelagi timp rusi iloer juea poker, bine 9iagresir', eigtigind de cele mai mult* ori.'il plaeea sf, eonduef, omaqinf, bunermergind de obieei mult prea r-epede.fmi amintesede rrn drum eu Noel pe autostrada salzburg-Mtinehen, care mi-afwt frici et va fi lntr-adevtr ultimul din via0a mea. Noel+4r--t-*s.\aprwia o minearce qi un vin bun gi avea o elabieiune pentruwhishy-ul seotian, vechi de 12 ani. Bauii nu l-au preoeupatnieiodate. cit avea, eheltuia cu gene<strong>ro</strong>zitate. cit nu avea, nu-ltngrijora. Era rrn orn debordind de energie, aembdator dar totusiperseverent, uneori ap<strong>ro</strong>ape filozofie.Indiferent ce faeea, era crr entuziasm, vervi gi intensitateEnergia lui ptrea str Du aiba limite. Aeeasti eombinatie degindire napide, eneqgie inepuizabila gi devotament total pentruactivitatea lui la Radio Eu<strong>ro</strong>pa Libem, faeea difieile infelegereagi eolabor&rea armonioasa eu eei care nu benefieiau de aeelea+iealitati. Noel ayea teudin[a si seziseze rapid oamenii *isituatiile; uneori prea pripit, eind viteza gindirii prevalaasupra judeeatii. Ile-a lungul timpului, asta a dus la o serie dep<strong>ro</strong>bleme serioase de Personal, datoriti unor gregeli in angajari.Singur ajunsese se recunoaset ei se insela deseori ln judeearea:=:::=:t: =::::,=:::::::-==:= :=:iEeilffioamenilor, avlnd tendinia sa se lase influentat de apareute +isa nu fact efortul de a lneerea si afle mai mult despre eipentru a-gi forma o perere mai judieioase.Pe scurt ilel Ber:nard a fat un fln Femarteabil qi empler,cu o personalitate gi motiva[ie puterniee gi eu tresitEriemtradietorii, earaeteristiee de obieei cmenilor demebit dewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
n199capabili +i dotali. Nu-i era u$or sa accepte limitele care-i'lmpovirau pe eei mai putin talentati $i era ap<strong>ro</strong>ape ineapabilse-$i slipineasee dispr.etul fafe de eei Garre nu se dedieau inaeeeagi mf,surf, p<strong>ro</strong>fesiunii lor.Calitatil* So"ffiistiee ale lui Noel erau deosebit deimpresiouante $i p;plin apreeiate de aseultf,torii lui dinRomflnia. Ayea capaeiatatea sf, prindi din zbor noutateaevenimentelor, iar apri si serie rrn cqnentariu efieient gi la.)l.ar.obieet pe eare str-l difuzeze ln eel mai seurt timp posibil. Nuarareori, eind un redactor al departamentului <strong>ro</strong>m0.nese selmholndvea li tru putea sa-$i pregtrteasca p<strong>ro</strong>gramulincr.edintat, Hoel redaeta pur gi simplu el tnsugi comentarinlrespeetiv, dietindu-l pe loe. Se simtea foarte ap<strong>ro</strong>ape deaseultatorii lui, striduindu-se s[ fie eit se poate de coreet qi:=::=:-==GuEtEsrigu<strong>ro</strong>s in p<strong>ro</strong>gramele sale.Aetualitatea era pentru el de eea mai rDare importan[n.Capaeitatea lui de a absorbi informatii eu o vitezi uimitoare pitunm.sterea vastt a prrcblemelon nomflnqti Si internatimale,faeeau ca emisiunile sale si fie tntotdeauna ln perfeetaeoneordanti eu situatia oamenilor din Romflnia.Noel era tot mai agasat de lentoaree p<strong>ro</strong>cesului deschimhare diu Romf,nia, pe masura ee devenea durerm delimpede c{ sperantele pe eare multi +i le pusesere ln Ceaupescu,odatfi cu venirea sa la puter", &l#tffilemeiat*. ft i"irrpolitica Statelor Unite, care punea mai mult aecentul peindependenta limitate a lui Ceaugeeeu ln afaeerile erternedeeit pe rrepresiunea brumla gi stupida, pe tmte planurile, a*-www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
oamenilor din Romtnia, Noel qtia et ceaugeseu distrugea tnsigiflbra soeietitii <strong>ro</strong>minegti. Dorea din tot sufletul se oe pmtnface mai mult pentru oprirea aeestei spirale deccende.nte aanihilariiNoel era eontaetat de un flur eontinuu de vizitatori dinRom&nia, care tI ajutau efeetiv si se lintr la eurent cu Eeea ce200se intimpla lntradevir in aeeasti iarf,. drdea de dcinta str.,{vizitere Romonia $i sa vade eu pr<strong>ro</strong>pri{)toi oehi. fn eele dintrrma, ln 1978, pirea ee ar fi venit momentul pentru o astfelR-->/\(ti)'"':,:;;4..de viziti, elnd nn redaetor aI Televiziunii Romlne l-a invitatinsistent se se duei la Bueuregti. Noel era entuziasmat giereitat de aeeasta perspeetive. Fiind eongtient de ura patologieaa ceaugegtilor pentru Radio Eumpa Libera $i tn mod speeialpentru Noel Beruard, mi s-a perut ca ratiutrea unei astfel deeeletorii era ertrem de discutabile. cind i s-a solicitat parereaGeneralului Ion Paeepa, afrat deja rn oeeident, aeesta s-ap<strong>ro</strong>nun[at eatqorie tmpotrive. I se pirea forte p<strong>ro</strong>babil ca,lntrun fel sau altul, tn timpur gederii sale la Bueure$ti, luif,loel sa i se faea un reu, Atunei s-a hotirit ef, momentul erainoportun, desi NoeI a fost ertrem de dezr-f,git de pierderea aceiea ce el credea ed repreziati o oeazie uniet Din neferieire, numai triit destul pentru a faee rreodata celabria attt de multdorita.a-Respectul meu pentru iloel Ei pentru ealitttile lui uniee,era uria$. Cmtributia lui la eueeesul Eunopei Liberre si, maiFesus de cieg la alinapr restri$tei ascul6tmilc din Rominia.este dineolo de oriee eragerare. C-olaborapea eu lioel nu era insiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>i:-:.:-:
lntotdeauna simplf,. Nu o datf, aE avut divergenle de opinii'destul de serimse; iar faptul cf, lnef,pitinarea reprezenta otresfi.turf, comrrne, nu era tocmai un avaniaj. De-a lungulanilon, am avut o serie de lnfruntf,ri vehemen[g dezaemduri.substantiale eare tnebuiau rezolvate pentru evitarea unor201nein[elegeri viitoare. Noel s-a yazut uneori eonfruntat eualternative dure. Spre satisfactia amtndu<strong>ro</strong>ra, am fost in stares[ rezistim aeestor confruntiri fere niei o fisure in relatiilenoastre p<strong>ro</strong>fesionale sau personale pi fara niei o diminuare arespeetului pe eare ni-l purtam unul altuia,fL situatiite de urgenti sau ln cursul erizelor, cainvadar=a Cehmlovaciei de cetFe trupele Pactului de la Varqoviaeonduse de sovietici, ealitefile uuice ale lui Noel iegeaunumaideeit in evideuta. Era gata sf, luer.eze ptnf, eidea dinpieioare $i era lntotdeauna <strong>ro</strong>mplet stf,pin pe situafie. RomfiniiDu vor uita podul radifonie desfesurat de Noel in timpulteribilului eutremur din 1977. Astfel de situafii iI stimulau,obligindu-l sa-gi dea mi.sura puterii de deeizie, imaginatriei,pregatirii 9i eapaeihtii de a realiza emisiuni pline de miez, ineel mai seurt timp posibil..+Crcetoria lui Noel eu Im.na Megum s-a dovedit o mar.ebinecuvintare pentru tmindoi, ea gi pentru Andrea, fiiea Ioaneidin primul ei mariaj. Aeeasti eisnieie a adus tu viata lui NoeIun grad de stabilitate oi ealm GaFe s-au dovedit tnee gi mai irportante elnd a fost lovit de mnee".fot"" Andrea gi iloel s-autnfiripat relatii de afeetiune, p<strong>ro</strong>fund semnifieatiye. Acestputernie nueleu de familie l-a suslinut imens pe llioel, in zilele,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
202sepEmitrile +i lunile grele in eare s-a luptat cu boala.chiar lnainte de a se interna tn spital pentru opera[ia laplemin, iloel mi-a p<strong>ro</strong>pus sf, mergem impreuni la masfi. lfu eraniei deprimat, niei speriat, ci realist: gtia et o opera[ie laplamh nu poate fi o interventie minori. Era perfeet conqtientde riseurile eristente. Pentru el, eristau douf, lucruri deimpctanF eapiule: siguran[a familiei gi sueeesiunea eondueeriidepartamentului <strong>ro</strong>m&nese.Cind, tn timpul operafiei, doetorii au descoperit ea boalanu mai putea fi oprita, au decis se Drr-i eomuniee tragieaeonstatare, hottrire care i-a stirnit furia clnd a aflat adeverul,gapte luni mai tirziu. fotr* timp, deqi supus unui tratament euradiatii, pirea eonvins ea boala a fost stevilim $i ci se afln pecalea insf,ni.to,girii. Dupd goeul initial p<strong>ro</strong>vocat de aflareaadevi.ratei naturi a bolii sale, Noel a aeeeptat cu trn curajLeremplar eee& ee Dtr mai putea fi 6gaduit. Nu v<strong>ro</strong>ia si devinfio porari pentru familia lui. Ca noi toti, spera ea va fi seutit deo suferinta iDsuportabila, Din ferieire, nu a trebuit sa treaceprin agonia eare lnsote$te atit de freevent eancerul pulmonar.NoeI a fost luat din mijloeul nostru literalmente lnfloarea vlrstei. Energia gi entuziasmul lui nu deduseri. niei unsemn de oboseald ineinte de a fi lovit de boala ineurabilfi carel-a mpus. Ele au fmC de fapt rpvitalizate in Dorra sa vialir,alaturi de Ioana ;i Andrea. Celor dintre noi eare tI cunogteqmbine, Du ne veuea sd eredem ef, poate fi doborit la o asemeneavirsti $i eu atlta timp tnainte de a fi realizat idealul eeruia igidediease viat& aDurne de a faee oriee eu putin[e spre a grabiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
G==ziua ln Gare r.omenii se petf, trii tntr-o soeietate liberi gi,demoeratf,.Soiia mea gi eu mine resimtim p<strong>ro</strong>fund lipor lui iloel caprieten, tn timp oe eu am pierdut ln plus un eoleg ertrem depretuit. Ne gindim adesea ce faseinat ar fi fmt de rrecenteleevenimente din Eu<strong>ro</strong>pa rf,sf,riteanfi gi din Uniunea Sovietiei, euee graba ar fi p<strong>ro</strong>fitat de posibilitatea de a ealetori tn Rominia,ce nefericit ar fi fost si vada p<strong>ro</strong>misiunea revolutiei violentedin Romf,nia transformlndu-se ln cerugi gi eu clte energie arfi eautat mijloaeele de a-i ajuta pe ascultatorii din Rom&aia s[lupte eu realitatile difieile ale vietii lor. iloel este afft de des tngtndurile noastre lneit nu tre vine se credem ei ln eurlnd sevc lmplini trsts rni de la mcrtea sa Cmtributia lui remareabilrla viata atltor oameni din Rominia, de-a tungul anilor, nu va fiuitatt curind - o amintire mult mai semnifieativf, deeit arputea fi vreodatf, un u<strong>ro</strong>nument ofieial.203Mai, l99l::::===www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
-:scntrIDtpLwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>= ::=
In aeest eapitol am rep<strong>ro</strong>dus elteva serisoriprimite de Noel tn timpul bolii, 9i altele adresate miedupa moartea lui.:t::www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>::=
206Paris, 2I octombrie l98lIlraga Dounule Bernar{Am aflat, de eurin{ et starea senetetii te va obliga sertmii, pentru o vreme, departe de trebile Eu<strong>ro</strong>pei Libere. Inea oveste pnm'ste din salba de v6ti prmste caFe se abat asupmnoastri, tn ultimul an.Chiar daea din punet de vedene, si-i zieem: administrativ,tru am fct legat de 8"L., pot spune e[ l€eturile mele au fctmult mai strinse deett ale ryief,rri alt funetimar.Mai inti, pentru ci, ehiar daee uneui mi se pere c{ m-amfaeut singur, totugi, rD-arr faeut singur. . . ru ajutorul Eu<strong>ro</strong>peiLibere. $i ehiar daei ag admite cf, aq fi ajuns la aeelaqirezultat, (eeea ce nu este sigur deloe), drumul ar fi fost multmai lung 9i mult mai anevoios, Lipsit de dreptul la euvtnt, lnRmiinia, paradoxal (dar adevf,rat), iE avu[, datoriH EurnpeiLibere, o audienla infinit mai mare deeit datre E-aS fi putute\./erprima, ln lanf,, priu mijloaeele permise aeolo.'tn il doilea rind soarta mea individuala s-a legat, maiales din 1977, de soarta altora. Ajutindu-ne unul pe altul,benefieiind eu totii de tribuna Eu<strong>ro</strong>pei Libere, am reugit, totu;i,daef, Du sA ne libemm [ara, eel putin (dar nu e putin] si neliberem de fnea de a vorbi.Or, aeeasti tribuni este de necmeqrut fe*f www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>Dumtr€ata.
Fam sfi. cunce tmte detaliile binoeratiee gi de bueet&rie ale'postului, gtiu, totuqi et, d.aea Seetia Rom0.ueasea &r fi arut un2A7alt d.ireetor, rezul[atele ar fi fost, nu doar altele, ci, p<strong>ro</strong>babil. . .contrariiIlaea le lufm, c<strong>ro</strong>nologie gi logie rr lg?I, ai ap<strong>ro</strong>bat ca<strong>ro</strong>manul meu, "Ostinato" se fie difuzat in foileton; daea nu ar fjfost difuzat (pi daca tru ar fi fost difuzate gi alte "terte"), euBrr a$ fi primit pagaport tn 19?2; primind pagaport, am al,utposibilitatea si seriu gi sa inregistrez, la Paris, oGherla" - 9i,prin eiteva interviuri, si.-mi confectionez o umbrela dep<strong>ro</strong>tee[ie - eape a fost incredibil de efieaee (pina la I aprilie1977. . . ).aln continrare: daea nu ai fi eristat Dumneata, Eu<strong>ro</strong>paLibera Drr ar fi sustinut - la zi, iar in anumite prilejuri: la eeas- miqearea noastri peutru apArarea drepturilor omului. $i maimult daa na l$ fi gtiat ea pt aata pe Daaawta, aa aS fiYpornit la trwhap:obabil amerieanilor nu le-ar faee deloe plir.-cere sa auda rrna ca asta, dar eu me adresez Dumitale, nu\.lr,Aaemerieanilor (eare se tem si nu p<strong>ro</strong>voace mi+eari . . . pe eare nule-ar putea eont<strong>ro</strong>la). Iata ce, in cazul Rom&niei, le-au p<strong>ro</strong>voeat(fera sa-gi dea seama), nu le-au emtnolat - dar totul a ie+itap<strong>ro</strong>ximativ bine. . .\./Dghsemeni, dupi. eutremurul din 4 martie: atuaei Eu<strong>ro</strong>pa,(Libera a devenit un post nalional- datorite Dumitale. Apoi inevenimentele care au umat: gFeya din Valm Jidui, constituireaComitetului Creptin, a Sindieatului Liber - eu toatf, istoria lortragie[ - in fine, emisiunea Dumitale'De vorba eu ascuttitorii"www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
ffidedieatf,, de ani de zile, neferieitilor din fare care Du au alt Zidal Pltngerii.Am iryirat aeeste'fapte' ale Dumitale (El desigur, numaio parte din ele), peutru ei am senzatia aeutt - uai preeis: certiludinea- ea altol tu lcul Dumilal* nu le-ar fi faeul $i pentruct, daee este adeverat ct ai de Bind se abandmezi emducereapctului, sunt emvins ee eel eare te va sueceda, cieine ar fi el,nu le va faee. Ca ai fct ataeal din tmte pardle mai ales cu208'argmente' antisemite. . . - ce vrei, draga Ilomnule Beruard, afost nevoie de un et?eu Gare sa allere interesele <strong>ro</strong>minapilor I:::: :: :.::::::: :::::::::::=:a ::===::::::=i=:=-:-=:=:=Or sfi vada ei, eind va ineipea postul pe mina uDor daeo<strong>ro</strong>mani... el$i etrmvot fi aptrate iateresele tricolore.. . (nu mai intruz\in detalii de pr"ofe[ie, fiindci +tiu ce am gura spureattr).Ti-am seris toate astea, Du Ga sf, te amirase pi mai multci nu iti sta tn putintf, si emtiuui eeea ee Dumneata ai ineeput;ei ea si-ti repet ceea ce ti-am mai seris ti cu alte prilejuri,anume ea ai faeut din Sectia Rmiufi, nu dm.r eea mai buniseetie a Eu<strong>ro</strong>pei Libere, ci unieul pritej pentru douezeei demilioane de traumatizati pi tndobitoeiti sf, spa.rgr, din cind incind, cnrsta, gi sA-$ aratg daea nu eapul, micar un deget, fuor-<strong>ro</strong>i,Ytta a fost Eu<strong>ro</strong>pa Libera, creatia D'rmitale.(IFie ca eei care te vor urEra si fie maear pe sfert atit de'$dani" eum ai foot Dumneata, pentru "eregtinii" noqtri.Cu pretuire, cu prietenie, cu rseuno tinttr,AI Dumitale,Paul GomavI,-(www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
20924 februarie l98lStimate llomnule Bernar4vt urmirese cu gtndul de etnd al,i pleeat ln fieeare zi, eufieeare iasomnie $i ma doar.e se vrd uqa bi<strong>ro</strong>ului Dv. lnehise.Pmte ee mi-ati simiit gtndurile atintite, a$a curn simfi demulte ori o privire gi tutorei eapul. De fapt, 1rcate ed asta vreausi vf, spuD: ci stnt aleturi, ea mi-ati iuvadat zilele 9i noptile 9iyreau si aveti acurn gl un sernn material. Sau poate vreau save spun mai muIL mult mai mult. Cum ne tmpiedici Eer€ucuvintele. $tiu asta lnei de pe yremea adoleseeutei gi avisurilor literare, cind nemultumite de heeretrile mele, lntr-ori mi-am dat seama Gf, at yrea sa fiu, de fapt, doar urrDa aripiide flutun strivita fera vorbe pe htrtie. . .NoeI, te <strong>ro</strong>g si te faei biae.Ilaee rryei mata - este posibil.$i de ee n-ai vrea? Attta timp clt slnt lnet lucruriminunate pe luue, ea brira sirate a Ef,rii, fiestele muzieii,credinta diu oehii unui om ap<strong>ro</strong>piat gi fre,amatul loeurilor ineare n-ai fost tnet nieiodatt.Ve dorese din inima st.nitateCu aesflrr'itf, afeetiune,Iloiaarrlloina Alerandru, redaetor la Eu<strong>ro</strong> e Lihredwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
210Paris, 29 lanuarie lg8 lDraga llloel,Speram ef, vei ayea de lndurat o operatie ugoara, cA totulse va [simina eu bine. ca barbeiia pi eurajul D ritale mora]vor sfida lneerearea. Noi ne spunem - zilnie - niei rru se poatealtfel.Ne vei ierta eriza de patetism prin care treeem, dar nu-tiputem aseunde ceea ee niei noi nu gtiam: e& in familiaVnostr{(numemsa) erista, de fapt, un al treilea: un frate, $i eeam descoperit^ eu aeelagi prilei dimensiunea eopleqite de adineirt./ G--ft-aprieteniei.Virgil gi Monieawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
=-==--E'211Mtnchen,27. 04. 8lDraga Domnule Bernard,Ma bueur mult si aflu ce ve simtiti bine gi ee ne vomrevedea ln eurind la Mtnehen. Repet pr.obabil un lueru gtiutatunei eind spun cA prezenta dumneavmstri la nadio esteertrem de neeesanf,. Situatia aiei este destul de triste, darlncerc, atunei cind pot, si-mi pAstnee calmul Ei ummul. Spreilustrarea faptului, gi a lneeref,rilor, ar putea servi urmttoruleitat cules reeent din spusele risipite ale eolegului Mar Banug:'Rau cE mu, dar mai rau fera Df,u!'.Ce v-afi fi pulut dori maimult?Multe eomplimente loanei.grabnier la Mtnchen.Va dorese si.nitate eit cuprinde pi o tnapoiereCu stima,Liviu Tofan::::::::a:::::::::::GGE= rewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
212Stimate D-le Dineetor, q-am bueurat nespus cindam aflat de la Alerandrmie cA operatia a reu$it gi c[ v&.simtiti bine. Ve rqg sf, nu rideti de mine, niei sa nu me eredeticlrrnva bigot, dar eu o duminiei lnninte de a vi interna, m-amdus La Perintele Birsan (eare este din Bragov gi eare reeent atrecut de la Episeopia Misionara a Bueuregtiului la eeaindependentA a lui Trifa) +i m-am rtrgat sa vf, dea Dumnszeuslnf,tate. Nu mie nu Eu<strong>ro</strong>pei Libe!? sau ehiar D-nei l@nn, nesuntefi necesar, ci ,arii tntregi, popcului eare vi aseulttr eusufletul la guri, pentru eare reprezertati mai mult deeit orieePrmintean de atlta amar de ani. Ve dorese se reveniti eit mairepede Ia loeuJ damaeat'aaslrd,pentru eare v-ati saerifieat opa.rte din viati 9i din sinf,tate. MAear ca se moare dugmanii deneeaz!Cu stimi deosebita,Cornel DumitreseuII Feurar l9Bl, New Yorhwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
==21328. Ot. BtDrage d-le Bernard,M-am apteptat si iegiti eurlnd din spilal. Aflu acrrm eurqgret ca veti lipsi o perioade mai tndelungatf,. Eu unul veresimt foarte aeut Upsa. gtiu ce slnt ln eompanie bun&: multormilioaue de aseultabri radioul tr.ebuie si li se pari un obieetplietisitor fam "directorul postului nostru", ff,ra vocea pe careobignuiese s-o asculte cu veneratia datorati de obieeiinstitutiilor, nu oamenilor. Dar, desigur, Noel Bernard e o"iustitufie".Insanetqire grabniea ri revenire neintirziatf, in<strong>ro</strong>bia radiofoniea.Cu dragoste, Nestor Rateg:::-:,iE- ::-www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
214Este greu de crezut ea Noel Du se mai afle printre noi.Conform ultimei sale dorinfe, nu va ayea loe niei oceremonie.Fie ea toli eei eare l-au iubit pe NoeI st nu-l uitenieiodati.Ioana BernardMtnehen,2S Dee.l981www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
215Paris, 12 lleeembrie lg8lTESTAMENTB. ApanFmente funerare. Dor.ese str fiu lneinerat faraniei o ceremonie religimse ori publiee. Daea este necesar caeineva si fie pnezent, acesta va fi fiul meu Dan, va.rul meuRalph sau Marin Dordea. lliueni diutre memhrii familiei saudintne prieteni tru va purta doliu. Deasemeni, nu se vor tineniei un fel de cuvintf,ri. Virgil lerunca va serie $i va rctinee<strong>ro</strong>logul pentru emisiunea <strong>ro</strong>mina. Colegilor mei le urez multsueees in aetivilatea lor viitoare.9. Multumesc eondueerilo succesive ale Eu<strong>ro</strong>pei Liberepentru sprijinul lor constant Si pentru ei mi-au permis si matmplinese p<strong>ro</strong>fesioual. Daea Glenn Feqguson vFea st pun[ unanunt Ia avizier, n-am nimie tmpotriva. Vreau si $tie ci l-ampreiuit lntotdeauna ln mod deosebit, ea pregedinte gi a prieten.Paris.Scris gi se,mnat de mine ln aeeasta zi de 12 lleeembrie, laNoeI Bernardwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
216tIn ziua de 23 Deeembrie 1981, la ora l7 gi l0minute, desehizind ca de obicei emisiunea Met<strong>ro</strong>nom, RaduTeodor se adresa astfel aseultetorilor lui:Ib Ia tnepal fi ea toatt siaeritalea ul oer sEaze, daaastlzi, aeamt fa aeeastd orfl de p<strong>ro</strong>graa a dapt amiezii,ziabetal lai pie'w dia vac.e *i de pe baze, elad ut adtesezfriSaailal salat de ban gasit. tVapta ltwat& s-a stias diatial& lJoel Bernatd, dirwtoral pslulai nostra de radiatVa ar fi meairw fi{ett:ooomalzi - eaisiane uazieald - saGonepmnese ae6l trist eveaimeal llad a fae tnsil se datoreazeanei aaamite sdidaritali artistiee" lUel Bematd, paliai Etiaawl laem, e.m tm Infld&nt psimat de mwit* elasiei. ITaiamaziea la fieeare fibre a safletalai sea. O tteia caiaeaadseald si lal.elqgnd-o dqlia, la iaima, la spirital ;i tasafletul sau. Valori 1rc elt de aobila pe atit de nte $i F anei{ettwnamal liae & le oDoneae eu tol tespetul astLzi.NouI direetor aI eeetiei <strong>ro</strong>m&negti a Eu<strong>ro</strong>pei Libere, MihaiCismareseu (Radu 6cun), desehidea ln aceea;i zi P<strong>ro</strong>gramulPolitie eu citeva euvinte de rtmas bun pentru ltloel:4-Imi tev'iae mie acaslfi lristt sanine fi spaa ettetaeatinle la dtsprilia lai ,UoeI k<strong>ro</strong>atd, la dtspritia wri *lqttwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
217Aa laent aletari de el Ia arct pst de ndio aprwp 25de ani. fr Ut aee.sr fimp, eI a eoadus ea inleligenla, eudevotaaenl, ca ahaqatie fal nuttz, frar ai-a fatdat sa Gtm6? an dn allt de devotat fn sltrfu awei t*teia seaagqi*sa II gasam la qele 7 drmiaala la rdaetie Si sanllrtia, anoeti piat la mie.zal aoplii. Diseuta p<strong>ro</strong>blemelewmfinqti elabora planuri de ptgnm, data sfr adaet menpataaoiri Si tmbaaa&liri emisraailor amstte. A fact za maaeitorlmsioaat, at ann de eu4i Si iaitialit*. A fost o pereoaalitate.Pealra aai disparilia lai prcmatar& - Dtr lapliaise lacla57 de aai - trytwiatt o g|w lor.ilw*. Cd arc am reruas a &w ttn aam aetitita ta lbpfiamea tzlui Rmfinw, I aalinzdmtnasaisiunile fn linba wmfat, ne lqaa si faeem tot e stiIn putinld pealru ea diqnrilia lai irel Benatd st aa fiefuuparabile. Adio ilel Dorai ta pce !l;-"'La 9 Ianuarie 1982, dupa tema muzieala eunoeeutt,Monica lpviueseu desehidea astfel Tezele gi Antitezele la Paris:E priaa emisiane lrc cate o latqrisfiez la Paris dapaarf,a Iu ilel B*zard Si rwlcxtlada-i Mata, aa va a&aganimie Ia nxtolqwl F arc i l-a faeat J'|itgtl l*ma. Dar aa mapd fmpidia g-ai aainlse et acastt misiane s-a atsertilwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>=-
{,.,p;{;}*,6 ',.1'to\entbziasle, et priaa am tntqislral-o, aeaa weo ,aee aai lnstadiwl dtn kdd la pmenta IEt, ane veaise spial de Iatr{taehea eu ae.sl p?ilet l{i se pre dui cam ns se loute maiaatanl ea de ,eam Ineolo $i Paoemt ln mod iapllit Te,'ze giAatiteze Ia Paris' sab seaaal meaoriei lai iloeI Eetaard,e&mia, wieate ar fi subixtal ltalal, Ii vs fi ddiale lateeaisiaaile e.e vor aprrra" $i pe.atru a ze daprfii de eI' pealruaeev,sll noad a.bsezli tulelart, sd-mi fie nfoadait laet o'lamiatire:Ia patinil tle.me laainte de aaarta elad safem peslepaleri, ana din alrimele fnze pe eane le-a twtit, a fut ore,ferialt Ia rtIonlev'erdi: -A,r<strong>ro</strong>re ca tlloaleverdi Taseiale miL"'morirci . . Sa legm dxi mazieii, srcina implaeabila de alasoti ireparabiluL218.',,'/i / ,,,.11\ ,,,'fr.,,,r1',,,www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>.::]==:-=
219RADIO EUROPA LIBERA/RADIO LIBERTATEAMUilCHENBTROUT PRESEDINTELUI23 DECEMBRIE I9B ICATRB PERSONALUT RELIRL/.Cu cel mai p<strong>ro</strong>fund regret, anunltm mmrtea lui IlloelBernard, Directonul Departamentului Rominesc al Eu<strong>ro</strong>peiLibere. Dupa o boala tndelungatf,, Dl. Bernard a murit ln zoriizilei de asti.zi, Ia Mtnehen.ilod Bernad s-a niscut la Bueureqti pi a pafisit Rom&nia[a ineeputul eelui de al doilea razhf mondial Delinea titluriaeademiee in matematie& ti filcofie de la Universitaiile dinIerusalim +i Londra. Dupa eiliva ani de aetivitate ln seetia<strong>ro</strong>mini a BBC-ului de la Londra, tn l954rDl. Beruard a devenitdireetor al Departamentului Romio""oTl Eu<strong>ro</strong>pei Libere, laMtnehen.ln perioada 1959-1965, lloel a fost Direetorul OperatiilorInteraationale ale lui Radio Press Interuational, o agentiepartieulara de qtiri cu cediul la Lmdra.In 1966, iloel a revenit la Munehen, ta director alIlepartanentului Rominese aI Eu<strong>ro</strong>pei Libere.tu ultimii 15 ali,6{r -/'-a tndeplinit aeest <strong>ro</strong>l critie cu o Gornpetenli gi dedica-re uaiee.dfil=. r--Twww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Inzestrat crr nE inteleet aseutit gi eu un simf lnvior:ttor alumorului, $i-a erqdgat o reputatie bine meritati de adevf,ratp<strong>ro</strong>fesionist al radimlui inte<strong>ro</strong>atioal sub cmdueer.ea sa, seetiamiai s-a bueurat de un nrmir forte rnare de ascultltmi gi a2Nfispuns unei aecesitati fundam€ntale lu Rominia.,,,*:-.-, N" exprimf,m simpatia ir* U" sotia sa, Ioana, gi fati dera&ili" lui.t eouformitate cu doriata lui lrioel, nu va avea loeniei o eeremonie funeram.l="Glenn W. FergusonPreoedintewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>:
ffi225fIOEt BERilIARD(n. Bueurepti 25.2.1925 - m. Mrneheu Zg. lZ. lgBl)o bola neeruEturce l-a rf,pus pe Nel Beruard ln floareavirstei; tn plinf, putere. Abia ayea 56 de anil ctnd l-nm vhzutin casa lui din Florida, tn aprilie anul trecut, nu gtia cit degpav bolnav era. Faeea plauuri. v<strong>ro</strong>ia si scrie douf, e{rti. Mi-avorbit de ele. Ambele legate de lunga lui erperienli ea gef altransmisiunilor Radio Eu<strong>ro</strong>pa Liberr h limba <strong>ro</strong>min&.illoel a fost un om de o integritate rara. Avea eoneep[iilegi eredint.ele lui care nu eoincideau tntotdeauna crr ale mele.Dar am respectat intotdeauna mtestria lui p<strong>ro</strong>fesionqlr ;ieongtiineiszitatea crr care se adresa Rominiei. L-am vizut,ultima dati, cu dou& siptimini lnainte de deeesul lui. Mi-avorbit lueid - fara pie de auto-milf, - de moartea eare gtia ef,trebuie sf, vini. Pregetise totul. Era gata. curajul 9i tariaomului, eu totul ereepfionale.Dopa pleearea Imnei, sotia lui, am stat, apoi, gi-amascultat tntregol p<strong>ro</strong>gnam al Em.qei Libene Hel feeind tot felul:::::::-:::::::=:::::==:=::-:de eomentarii. Era, iu general, multumit de ee a realizal Mi-avcbit de Im.na, de eopiii 9i de aepotii lui. Totul eu un ealmabsolut.La despfirtire, m-a lmbreiigat gi m-a sf,rutat pe rmiafleiobrajii. Heobilnuit la el. eaei nu-i plecea si mirturiseascirewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
221CONSUI,ATUL GENERAL AtSTATELOR UNITE AIE AMERICII28 Deeembriel9BlModul intelept pi inspirat tn care NoeI Bernarda eondus l}epart@tul Ron&Dese aI postului de,a*\-A",radio Eu<strong>ro</strong>pa Libem, a fost lntotdeauna apreeiatde eei care au luerat la Ambasada din Bueuregtipi nu mai pufin de noi, eei din actuala generafie.Multi dintre noi am awt de-a lulgul anilor giplteerea de a-l eunoagte personal, benefieiind astfeldireet de eunogtiutele sale rmste 9i de analizap<strong>ro</strong>funda a evenimentelor <strong>ro</strong>mfinegti; noi toti iivom resimti lipaa.rtk",'dr: fr,rr. lr,WawVu.{f.t h^.F,'Qtnan \nt--ay),.h,)un-^IlaYid B FuaderburkAmeriean AmbasadorAmeriean EmbassyBueharest, Romaniawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>=:
222Mesaj de eondoleante pentru D-na iloel Bernard. din parteaIlepartamentului de Stat, Washington, D.C.Dragn D-na BernardAceia dintne noi, din Departamenul de Stat de laWashington, eare l-au eunoseut $i au luerat eu Noel Bernardde-a lungul aailor ln eare a eondus llepartamentul Rominese alEurqei L,ibere, au fat ertrcm de tntristati aflind desp.e moarteasa.Am apreeiat enorm contribulia lui neobosiffi laefmturile Eumpei Libere de a-i informa in mod eehilibrat pionest pe <strong>ro</strong>miui despre"""oi-ftIe din p<strong>ro</strong>pria lor gam pi dinstriinttate. Cunoa$tem presiunile puterniee ef,<strong>ro</strong>ra a trebuit s[le faefi fate tn aetivitatea lui. StiE ea iubea poprul <strong>ro</strong>mfin qiera afectat de soarta lui.'ii "mnesimti lipca dar ne vsn rminti lntotdeauna f-de eI cu afeetiune $i admirafie.Ne alatumm doliului dumneavoastra.,1L-.23 Ileeembrie l98lwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
2235 lanuarie l9B2Ihage D-le Feryrrsorr,Gto*iodu-Ere dintr-o scurta Yaeanti, am aflat asti.zidespre tragiea pierdere a dineetmlui Departamentului Romfineseal Eu<strong>ro</strong>pei Libere, l$oel Bernard,Cu mulli ani ln rrrma, lnainte de venirea rnea la VoeeaAmerieii, iloel Beruard gi-a pus talentul fn seryieiul emisiunilmVcii Amerieii, err o mare dedieatie pi empetent& fiiud unul dineuespondentii nqtri la Lmdra Chd a hotirit sa se htoareo laRadio Eu<strong>ro</strong>pa Libem, i s-a resimtit puternie lipsa; singuranmstrf, emsolare a fct ci, de fapt, Du a pamsit nicioda6 luptaln eare sintem angalti eu totii - lupta pentru informareaonesti gi adevarata.frleles ef,, de-a lungul anilor, trloel Bernarda devenit un nume f'miliar tn Rom&nia gi sint sigur ea UpsaIui va fi resimfite qi mai puternie de aseultttorii sei.Va nqg s& tr:ansmiteti familiei lui gi cdqilc emfoleantelemele eele mai sineere pentru aeeastf, tragice gi prematurapierdere.Cu sineeritate,James B. ConhlingDireetor4.TaD-lui Glean FergusonPreoedinteRadio Bu<strong>ro</strong>pa Libem - Radio Libertateawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>=
22424 Deeembrie l9B IDraga loana,vreau sa $tii eit de mult am fost alaturi de tine in eruda@eapsa pe caFe ai indurat-o in aceste ultime luni. prima meamult iubiti sotie a murit de eaneer acrrm lB ani, s-a scins indureri car.,e Drr puteau fi alinate deeit eu d<strong>ro</strong>guri. Doream cudisperare sd trtriasca, dar tn aeelagi timp nu mai puteam supctas-o vld chinuindu-se. gtiu deci prin ce ai treeut gi nu pot deeitse ma <strong>ro</strong>g ca suferinta ta si ia eit mai repede sfirgit. primelesiptf,mini sint eele mai grele.Imi va lipsi lioel. L-am apreeiat pentru multe lueruri, nunumai fiindea era un ziarist stnhlueit ei gi pentru ei gi spunea.parenea cu tmtf, siueeritatea decpre p<strong>ro</strong>blemele nm.stre dinRadio. Cind am venit prima oam la Mtnehen, i-am rugat pe totidineetcii str-mi atraga ateutia eind vad ei !ne$ese. llel a fctsingurul eare a ficut-o. I-am foot lntotdeauna ertrem deFecuDmcf,tc pentlu sfaturile lui. M-a ajutat en(rm.Am pi alte amintiri pleeute. Doutr zile tn compania lui laski. Citeva eine in loeuinta voastra. Seri de poker,An pierdut un prieten minuat.Mury mi se alatura pentru a-ti trimite simpatia noastricea mai p<strong>ro</strong>funda.r *illiam Buell - foet director al Eu<strong>ro</strong>p ei L;*ry)/'-7_Cu sineeritate,Biu rwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
26emotie.'l[-o sa ne mai vedem", mi-a treeut prin cap. Dar niei oelipe Du Er-am gindit ei desnodemintul va veni attt de eurind,Ce pot str mni adaug ln aeeste seraee rtnduri?Cred ei istoria va recunoa$te cf, NOEL BERNARD a fostomul eare a influentat euorm mersul poporului <strong>ro</strong>mon intr-ointreaga epoca. Dupa ee a luerai La Radio Londra, a ajuns saconduee seetia <strong>ro</strong>monf, a pctului de radio Eu<strong>ro</strong>pa Libem lndoui perioade: 1954-58 ti 1966-Bl.fo tot aeest timp, tloel adat dovade de un p<strong>ro</strong>fesionalism eremplar. Ilevenise rrn mit inRominia, Era aseultat ln orage ti la sate. Pretutindenea. Peatruci spunea <strong>ro</strong>m&nilor Geea ee Du puteau afla altfel Pentru cf,spcnea adevi.rul, nefalsifieat de P<strong>ro</strong>Paganda eomunistf,.tCeI mai frumos epitaf, dupa mine - ti Pe carer sunt sigur,iloel l-ar apreeia - este povestea eu Ceau$eseu aterizind, fortat,eu elieopterul pe rrtrful munlelui.*Nu mf, cun6ti? ilu +tii cine sunt? se mira Ceauteseu,adresindu-se ciobauului."?7??"*Da'D-ai radio? Eu vorbese la fieeare zi."::::a-===='Baciuleeee!! striga pacurarul, ln gura mare. Hai repede,eb vint NoeI Bernard!"oFie-i tdrtna utoanl!Ion RatiuAeest nec<strong>ro</strong>log a apdrut la17 irnuarie 1982, tn publieatia FreeC. tr -*.ue=Romanian Press.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
227Draga noastri loana,Am aflat eu multl ptrere de rf,u ca azi noapte eelmi-a fat maestru, pef 9i p<strong>ro</strong>teetm a incetat din viala Uo t#rtitpe eare-l tntreziream mai de mulL dar pe cane-l aluugam dinmintereiei pe undeva uai speram ci aeest mare luptitor vafnvinge destinul.$i daee ne gfrndim mai bine, l-a tnvins. Chiar daenel a murit, spiritul sau ertraordiDar va dainui de-a pururi lneongtiintele milimnelor de aseultitori, iar celor ce am fostap<strong>ro</strong>ape de marea lui opem, nrr ne rimine deeit a ne .fta"i"n*#oAo-o.,')f*luerat tn subordinea lui iloel Bernard".Da, el, marele rrreu maestru, $ef qi p<strong>ro</strong>tector a&_tI,i".,iAmodelat suflete, a aseutit iuteligente gi sunt eonvins ei aeumlntreaga Rominie fI plfnge pe eel ee i-a fost un devotat prieten.Si nu se etie &"U ideile tlri ,t*t de gene<strong>ro</strong>ase si ,tfi a*stmlueit erprimate vor da fi mai multe <strong>ro</strong>ade.1.tlluiti-am foot tntotdeauna at8t de loial pe ehilmerita. N-am a\rut prilejul sfi-i mri eer odata iertare tnainte demarea deepertire. Te nog ttrstr pe tine, sotia lui, et primegtiIlJrqgrmiutea rnea sineer.t ln acest sens.i/)t,Alfrl Lydia dt $i eu Stim bine *t ati fteut pentrunoi lntotdeauna ti tudeosebi tn zilele de dupi atentafliu vom+ 9r^ank vt,fu ry**A i.--lwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
::::-:uita nieiodatt aeest lucru, iar poitia lui iloel fati de mine,dreapte gi einstitf,, ya constitul mereu o pilda demni de urmat.//Suatem altturi de ting dragt lona, cu gflndul gicu sufletul natru, ,npkao-te sf, prinegti cmddeantele aoastrecsineere $i sa eontezi orieilhd pe noi.228Lydia ti Emil Georgeseu24 Deeembrie l98lwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
28Geneva,3 ianuarie l9B2MuIt Stimati lloamnfi,O asemenea durere pi un asertrenea gol nu aueuvinte, ehiar daef, nu pot fi asemuite crr ale dmueavmstrt.Taleutul, inteligeD[a, energia, vointra, pasiuneapmfeeimala, eine nu i lra necunceut ?Dar uumai dumneavcstrt ati patruns tn taina uneisensibilitali eare se apora sa fie cunceute, fiindea, dupa eumam benuit, fusese uleemti.Primiti, rri <strong>ro</strong>E, reeunoqtinia mea flra marginipetrtru a fi oferit o insule de pace gi armonie bunului meuprieten, a ctrui fiinE va emtinua si treiasn[ ln mine atit timpeit vti trf,i 9i eu.Vladimir f, rasnosselskiwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
230Boulogne, 7 Ianuarie l9B2Drage loana,Crede-ma et tmi Iipsese euvintele adeevate pentru a-miexprima imensa tristele la aflar.ea vegtii ef, lloel nu mai eprintre noi. lllu arr crszut Ia tnceput cd aeel om attt de genepos,acel ziarist eare De-a mentinut eperan[a in0r-o lume mai bunir,nu mai e printre uoi. L-nm eunoscut pe ealea undelor de foartemultt rrreme ca pi multi alti <strong>ro</strong>mtni. In fieeare zi ap<strong>ro</strong>ape ilaseult.am. Felul lui "britanie" de a se adresa rminilor, mtrfermeea. Prin anii 72-73 am arrut oeazia str-l cunose la Parisgi sa-mi eoufirm impresiaHre o aveam despre el. ille-amrevezut la Mtnehen ln aeele zile de toamn[ Ei de primil'arf,, incare ne-ati primit atit de generm pe mine gi pe sotia rnea.Sonbeam euvintul lui Noel. Regretnm ef, nu puteam sta maimult sa-I aseult.Ihaga loana, te r-ugem mult, solia mea gi eu mine, daeatru o floare, cel putin un gtnd bun si depui ca pioastr amintirediu partea noastri, cu oeazia unei oerernonii eare se va eelebraln onoarea eelui care a fost NoeI Bernard ziarist care a feeuteinste pogrcrului <strong>ro</strong>min.Cu deosebita tristete qi afeetiune,Miehel gi Henriette l[ieolasMiehel iiieolas alias Mihai hlieuleseu, fost redaetor ia seetia deemisiuni interuationale la Radio Bueuregti.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
231londra, 30 Ileeembrie l98tIlraga loana,HiIary 9i eu mine am fct fmr{e tulhurati la primireave$tiiFXeldespre moartea lui llloel. Apreeiem faptul ei ne-aitrimis-o 9i fti erprimtm cele mai p<strong>ro</strong>funde condoleanfe pentruaceasti pierdere teribila.iloel mi-a fost pe vremuri bun prieten. El a avut oinfluentf, emsiderabile asupra vietii mele. Eram thar, mai tinerpr.obabil deeit enii mei, iar el cm.ducea seegia erternf,.ihRadior*tl*uPress Intematim.al, dintru bim de la Lmdra" L-em htrlnig 9ii-arn eerut sf, mi triniti oolaborator ln Algeria, pentru a relatadespre ultima faza a rezboiului de aeolo M-am dus gi autrimis eoespondente pentru RPI gi pentru un ziar ameriean.Cind rD-am lntm la Lmdra, lloel mi-a ofenit o jumente deDorne ca nunltrrul doi ta bi<strong>ro</strong>ul de acolo. lsu qtiam rtrare luerudespre radio gi nimic despre editarea unei benzi; Noel m-alnrif,tat. Ilar munea aleturi de el a lnsemnat o edueatie lntr-uncens mult mai laqg: m-a tnve[at sa priveee altfel lumea politieii,ea dealtfel gi alte lueruri lnei gi mai importante. I-am pretuitfoarte mult prietenia.- Ile*i l-am y*zut rar ln ultimii a-ui, este - aga eum spui -&.greufirezut ei nu mai apar[ine lumii noostre, Multi oameni tgilmintesc lntr-adevir de el eu mult respeet gi afectiune. speref, asta tti poate alina putin durerea.Cu sineeritate,ilormaa Mosswww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
232? Ianuarie 1982Ilrage loana,Primirea veptii tale cf, dragul tloel - totdeauna atltde vital - Du mai este eu tiue +i cu toli ceilalti care l-aueunooeut bine, ca pepsoanf, fiziei pe aeest pf,mint, a fostneogteptattr, p<strong>ro</strong>vctndu-mi urr $oc ai o pnofunda tristele. Amar.ut prilejut deocebit de ferieit si mtndria de a luera lmpreunf,eu el pentru o buni informarre, despre care am eonstata[ cLpoate fi adevarat&, falsfi, bunf,, rea, deeenti cau orieum, gi, inconsecintf,, erpusi ori eritieati tau sprijiniE gi aparatn.Daei cnezi ct pot emtribui cu ceYa aBlrrne la unrt<strong>ro</strong>Dument eare i s-ar faee lui Noel sau sprijini o cauzf, ln earear fi dorit sf, fiu implieat, te <strong>ro</strong>g spune-rni.'intre timp,tmpirffigindu-ti mrndrla de a-I fi cunoseut bine pe iloel 9i de afi petneeut cu el multe ore pleeute de discutii, fiind apr@pelntotdeauna de aeotd cine gi c-e.este bun sau rrf,u ln Yriemeanoastrf,, eI va trii mereu tndni'ifi a*oe lie 9i a lor 3ii siguranE siacea Lume Libem mai buntr, la eduearea cireia aprintr-o activitate attt de tndelungaE.ferieire 9icmtribuitie--tAI IAu,Stephen Lairdwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
e233Tel-Aviv, 24.02.82Draga loana,Acum eiteva zile mi-a spus lulia ef, ii-ai erprimatsurprinderea ef, nu te-am condolat Ia pierderea lui Noel.Nu are <strong>ro</strong>st sf, caut seuze cere se apariana/ lipsite desens deeit taeerea mea de la sfirgitul lui lleeembrie gi deei, amsa-fi seriu adeueral, care poate tl.i va aparea banal: ameonsiderat ct slnt (persoml) prea putin important pentru a fifost remarcat ln aeele momente triste. se pare ce am gregit gicum Ln asemenea cazuri este inutil sa-ti ceri "seuze', te <strong>ro</strong>g sf,uifi, eonsiderind ee am fost lingi tine curn, de altfel, a si fosteazul.$tiu bine ea pielderea ta persmala nu pmte fi consolataniei de cuvinte pi niei de gesturi pseudoteatrale. Noi, eei careI-+m apreeiat pe Noel ca inteleetualul lipsit de empmisuriGans era, cei care em gtiut cit de identifieatffieu to[ eeea eefaeea, slntem emtiienli cf, nu va putea fi tnloeuit. Nu esteadevf,rat intotdeauna ei timpul taehide mnile. sint mmeni:.::: ::::::::: ::::t:::::::::=-:::::=:=::IGEErecare, prin statura lor iqit{ din eomun, lasa ln urmi locuri carenu se pot eieatriza. gi timpuri, Si aminti r+F, affitea altele. Noel{era unul din acegti putini mmeni, gi este, in aeelasi timp,ghinionul ttu - dar gi marele tau privilegiu - de a fi tmpertagird"[a sa. De aceea, bineinteles ca vei fi nevoita se duei aceastatrista qi tn aeelali timp unie-eonsnlaloare povarr a amiatirilorwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
EEi294ap<strong>ro</strong>ape de una singum, Prieteuii - aceia Ge erau attt de multi -vor nf,rnlne aeum putini, tn schlmb gobolanii (dar mai alesgorieeii) tpi vor artta dinlii ln curtnd.Te <strong>ro</strong>g si consideri, tn ciuda distantei fi a tteeriianterimre, ca Be vri numira lntotdeauna printne primii. Estesingurul fel rn eare vti putea einsti memcia aoeluia GaFe, ehiaratunei ctnd Drr eram de aceleagi pereri, €pi printre putiniiadeverafi parteneri ai unc ciutiri Ge nu pot fi definitivatefem a eidea tn pf,eatul ridicolului verbal.Cu multe prietenie,Miehael Shafirwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
=:==:-23sScumpe duduie Ioana,P<strong>ro</strong>fund lndurerali, nu gtim crrm v-am putea aratasentimentele noastre de desevtrgiti tristete gi ptrere de r.[u eidragul noatru prietea De-a perAsit.Ne gindim la matale Oi daee o eonsolare esle posibila saueel putin o ugurare ln durerea imens{ Le o fneereati - apoi, ogesiti ln laerimile oi rqgretele unanime cu care noi toti sifoarte multi altii au primit trista yeste.Ve asigusm de afeetiunea nmstr.rf, gi rugam pe bunulIlumnezeu sf, vli lumineze eafea, sf, yi fereasef, de nieazuri gisi Yi deruiisa multi ani sanetogiiIMary 9i GutaNrH,.Scrisoarea a fost expediati prin po$tlt, pe un Drrme german, de Waetrita Maria Voluntaru 9i sotul ei, Gabriel Steinberg.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>:::=:
Washifl on,22 febr. lgilz236Draga Ioana,Degi s-au dus dma lui de zile de cfnd iloel a treeut peste.pragul vieiii, ln fieeare dimineati clnd primese de la voiprlgramul emisiunii Oi vad un alt nume pe el, tresar peutru oclipe neputindu-ma obiqnui eu gindul ci nu mai este printrre noi..* 'Imi inehipui eit de gneu tti este tie sr te obignuiqti eu acestieribil gind.ilu-mi vine si cr.ed ci a pleeat; cf, l-am vtzut peutruultima oara vara treeuti., dupe intoareerea yoastra dir Florida;ci aeest om ni-a tntins o mlni de qiutor elnd m-am aflat laeea mai mare cumpiua a vietii mele gi n-a agteptat si-i arata..ica pot face gi eu oeya pentru el tS-a dus ca o vijelie, eraet aga cun gi-a trait tntreaga-iviali. A treeut peste pragul ei ri.minind tn pieimre, ca unstejar. Niei prin mmrte n-a dat satisfactie refraetarilor sf,i rnehsindu-i sa lade ett de mult a suferit, iar prietenilor nu Ie- ./ }",z/ it,,,-ia ingreuaat inimile, aseunzindu-le drnerea.l; ''p;'aLui tloel, pe care D-arD qiuos so-I eunose bine, pentru efia$a au fost tmprejurarile, li &torez mult". f-i pare imens dereu ca D-am putut sa-i fiu de uici un ajutor atunei eind aveanevoie de tot qiutorul d" p. lune... ,^-Il voi purta tot timpul in grnd. Cum oare l-ag putea uitaeind lntreaga-mi viatf, de dupr l? martie 1980, a fostlfeehimbati de el ?!Constantin Alerand<strong>ro</strong>aiewww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
E=:-.237Stimati doamnt Bernard9i stimatri prieteni de la Eu<strong>ro</strong>pa Libera,Vestea rlisparitiei lui iloel Bernard m-a clatiuat 9i m-a durut,dar m-a surprins lnainte de toate.un simfamtut de iueredulitate a ftcut ea zile rn;ir eondeiul sanu mi se lqge de mtni ca se vi seriu citeva euvinte. prea era oprezenfi eontinui lloel Bernard pe acea linie libera de eter, ,cf,utati gi aseultati cum putine sunt eiutate gi aseultate.Ilevenise traditie 9i legenda, pirea sedit acolo de-o veguieie qipentru o vegnieie. Crm sf, crezi ci aeum nu mai e? .Primiti, vt <strong>ro</strong>g, sentiuentele mele alese.Ciee<strong>ro</strong>ne CerneguraRoma, ianuarie'82www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
28B Februarie 1982, ilew YorkStimati D-na Bernard,A+ dori din tot sufletul sf, ma eredeti ef, sunt alaturi deDvs. tn durerea p<strong>ro</strong>voeatf, de pierderea unui om m dl. DireetorNoel Bernard (eu aqa trJ, spune latotdeauna). Ilin neferieire,sunt unul dintre putillii <strong>ro</strong>mini diu eril care l-au iubit,apreeiat gi respeetat 16ne tn ultima etipa pe eel ee a fost unft-at ,tit.tt -,urare Om, un bun Romnn (degi adeseori i se imputa ef, n-are uD*escu' tn coada) +i un p<strong>ro</strong>fesionist extraordinar. Chiar daca aar"ut multi dupmani (eei mai multi - paradoxal - diutre evrei),a avut gi un tnare prieten: poporul <strong>ro</strong>mi.n, cel diu tara, pentruf/care a eontat eft un Ilumnezeu gi eare nu-l va uita nieiodata. .La 23 Ianuarie, Ia New Yorh, Comitetul 'Adeverul despreRmf,nia" de sub emdueerrea d-lui PFof. Bmrtus Ccte a aniyersatUnir.ea Prineipatelm, ca tn fiecare an. Fiind vclftml prineipal,em eonsiderat ei este de datoria rlea si adue un ultim omagiueetui de la care arn lnvigal ,tfit a" multe (deli erem peste mAria\.1/de dlnsul). I-am faeut utr pan€irie 9i apf am p<strong>ro</strong>pus asistenfeisi pf,strim rrn moment de recul4ere ln memoria sa.Am auzit (mi-au spus ai mei prin telefon, eu euraj) ef, intrare i s-au aprins luminf,ri la biserici pentru sufletul seueinstit gi pentru eeea Ge a lnsemnat el tn ultimii ap<strong>ro</strong>ape 20 deani pentru fara noastnL.. Cred ef, cineva, $i cel mai tndreptetit ati fi Dvs., arwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
trebui si scrie o arte despre rcest rihr mti-eomrnis[ care ilatrat definitiv ln istoria poporului rrDtrtirL . ,Tcmai pentru ct a fct atlt de Dar-, dugmanii nu-l iarttntci dupa mo*.tnffi:"t-, ofii'i€;hp,? h uew ych,subventieatl de BuereOti eu cazia mctii sale s-a scUs Gtutf, aetivilatea s-! a dovqdit o puternicl orientare nazistf,,/i,./n tp<strong>ro</strong>movltod 9i ajutfina p" dft i-a fost cu putinta nazismul $i peadeptii lui" Am inelus acest pasaj ln diseursul ueu gi rumeadin sala a foet isdignatf, la au,irea aeestei Eer$ayii. ..Cu stimt,Cornel Ilumitreseu239/1T.t(*/ur*, *-www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
240Mttnchen, 30. XII. 98ID".ga Doamna loana,cuvinte ehiar lzvcite din prietenie sint neputineimse atitpentru cel ee le exprimf,, eit gi pentru cel camia ti sint adresate.Dintr.e nd a disparut rm (nn, hdirit, dedieat-, cane a arrut gansauniea de-a faGe din pr.ofesia sa o vmtie o misiune. Nmai eeialeqi de smrto ating un asernenea nivel +i - in majoritateacnzurilm - eei cu care luer.eazl nu-gi dau seama deeit pnea tirziu,Ardoarea cu care a muneit nu i-a mai dat timp seeuamsci m.menii din jurul stn llml a asumat ci o pnefesiune eaa nm.stri este o dedieare integrala $i s-a anf,tat dezamagit de eelcal.te Du aveau acea flaef,nf, in ei - EraFea mqlritate l,a Eurrya.Libera.Miernfmul nctru va fi pentru nomnni eu totul artul feredediearea militanta fata de libertate pe care NoeI o difuzaneineetat. Oameni abili, talentati, crr rem&rcabile eunogtin[e sevor mai gasi pi ei vor vorbi la Bu<strong>ro</strong>pa Libere, dar mi rndoieseei se va gasi un radio-juraalist de calibrul lui Noel.Mie<strong>ro</strong>fonul este un deteetor nemiloo fi pretentic. Ellnregistrazf, eele mai neinsemnate eziteri, rezerye saunesincerihti. Nel, ln rnii lui de matm-pr.ofesimalism, a devenitun minuitc aI ideii vcbite' Currinte simple, dineete clare gi maipresus de tmte sincer.e. Ca erai de aeord sau nE eu el eramrrcnm secundar, ef,ei aqgmentul lui te afecta. Pledmria sapasionati, dar ralionalf,., impresiona fiindea se adresawww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
colrcetiteanulEi tn temeni care-i erau inteligibili ap<strong>ro</strong>piag.i,,ehiar perconali. iliei false eruditie, niei zeflemea ieftiae gi rare241ori poleniea. Polemiea a folosit-o ca sa-gi lpere colaboratorii.& sef aI mei echipe de ruerr eI a tuptat, ehiar{u sunericiisil ea sa-qi ape,e qiniile pe care Ie dmea erprimate. ilel Ei-aI-\t..t",aparat cdqii dar a uitat sf,-*i asigune slntele.Majoritatea norilor care i-au umbrit aaii Ia Eu<strong>ro</strong>paLiberr as fost p<strong>ro</strong>voeati - indireet - de eredulitatea sa. Un darnu a avut tn viatf,: de a eunoagte oamenii. H li eredea de bunacredintd Si dezamrgirea f-a fost eu afft mai eruutt Lggile gircgulamentele americane gi germane i-au paralizat aefiunileiar cmpasiunea l-a tmpiedicat se ia aeele decizii eare st-Ipotd elibera de colaboratci ineapabiti, nedemnl ba ehiar derea eredinfi.Tmte aoestea, firu$te apartin acrrm treeutului, dar pentrumine Noel - coleg la BBG apoi amic dup o lunga separane _rtrnine rrn orn ridieat de talentul gi putenea lui de mme&, darnlpus, ln mare parte, de nepd.saFea ar.[tatt animozit1tii piperieolelor eare-I lneonjurau.Ih"ga lloamni loana, Dta ai pierdut un tovarts de viatd,noi - care l-rm cunoseut ea amiei - un tovarrg de drum. Totinf,mlnem sufletegte mai simei. Timpul ya rnehide rana, dartrrnra ei nu va disptrea u<strong>ro</strong>r,Puiu CristeaLiviu cristea alias Radu pi.rvan, redaetor la Eu<strong>ro</strong>pa Libera.www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
F.=.: =242Mult stimatt Dormni Bernar4t*,J\,()L'1/'Va multumesc peDtru cartea (Alei_e Eu ta Lilem) pecare am primit-o eu mare emotie gi am eitit-o eu un interesdeosebit. Din paginile ei arn Feu$it sa reintrupez imagineafaseinan& a regretatului prieten - deqi Du ne-arn tntilnit deeitde prea putine ci, l-am eonsiderat gi eu ca gi atitia pe Gar.edinsul niei mf,ear Du i-a eunoseut, un prieten de nedejde, eumputini ai cazia sn inffimpini rn viate. ceei seenetul pensonatitatiilui Nel Bernard, dineolo de inteligenta ld ertraordinam, eare i.ipermitea sa cuprinda, ln asoeiatii de idei frlgeritoarersituatiigi evenimente din eele mai eomplieate, eonsta ln atagamentulpasionat fate de o realitate pentru eI totdeauna bogatl,'vrnednief, de eueerit prin tnfelegerea, prin deseifrar.ea ei. Dinaeest atagament, din aeeaste pasionalitate, a cerei ardentfi setransmitea prin $asul vibriud de menie se ntttea in ascultatorgi intedoeutor puternieul sentiment ce €$ti intimpinat de unprieten. Noel Bernard, ziaristul genial, onul minunat - suntferieil ef, l-am cunoseut, sEnt lnclntat ci trumele meu eprezent in earta lui (aeeastf, carte, ce nepFezinti un atit devalo<strong>ro</strong>s doeument istorie), sunt meneu dezolat efi Romflnia gi noitoti l-am pierdut.Ion ilegoiteseuwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
www.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
F24La eiliva aui dupf, mmrtea lui UeL lrina Mcehuna,.- secretara dirrectorului de atunei, Vlad Georgeseu, m-a chemattn bi<strong>ro</strong>ul ei $ mi-a dat o earte: un album Cauil Ressu lle careVtad tl primise printr-un intermediar din Rominia, de ladoamna Floriea lorrtneseu, pentru Noel. Ctud va fi fost trimisoeartea ti eare era erplieatia faptului ee erpeditorul nu aflaselncf,, dupa attta \rretner ea Noel nu mai este ln vial.i, nu am deunde sa OtiuJ Ce gtiu lnsi eu eertitudine este ce gestul DoamneiIorri.neseu m-a emo[ionat ap<strong>ro</strong>pe la fel de mult ea biletelul pe!care l-am gtsit tn album, scris de mina lui Ylad.oIoaDa,A ajuns Ia mine.Dupa eum vezi,'lqgenda trf,ieqte"fkL"-t*,(-...rsrlruwww.<st<strong>ro</strong>ng>arhivaexilului</st<strong>ro</strong>ng>.<strong>ro</strong>
Change language