Descarcă revista în format PDF - idea

arhivaSchema culturii de masæ*Theodor W. AdornoÎn caracterul comercial al culturii piere diferenfla acesteia faflæ de viafla practicæ. Aparenfla esteticæ devine o poleialætransmisæ de reclama fæcutæ mærfii, care o absoarbe; de altfel, momentul acela de autonomie, conceput de filosofiesub numele de aparenflæ esteticæ, se pierde. Pretutindeni se øterge granifla faflæ de realitatea empiricæ. Terenul a fostpregætit de multæ vreme printr-o temeinicæ muncæ de pionierat. Începînd cu epoca industrialæ a apærut o artæ plinæde bune intenflii, care s-a asociat cu procesul de reificare, atribuind lumii desacralizate, prozaicului, chiar ocupafliilortrudnice, o poezie proprie, condimentatæ cu etosul muncii. Goebbels a impus apoi în mod totalitar acest romantismde oflel. De aceea au fost atît de apreciate în Germania scrieri ca În spatele plugului øi al menghinei 1 øi A trebuiøi a avea 2 , care erau recomandate tinerilor drept lecturi deosebit de sænætoase. Ele se plaseazæ în zona rupturii fundamentalecu educaflia burghezæ. Aceasta este orientatæ, în mod oficial, spre ideal, spre „tot ce e bun øi frumos“; eastîrneøte admiraflia pentru eroi, preamæreøte francheflea, altruismul, mærinimia. Faflæ de toate acestea existæ însæ dinfragedæ tinerefle reflinerea cæ nu ar trebui luate în serios. Cu fiecare gest, øcolarului îi este dat de înfleles cæ provocærile„vieflii reale“ se aseamænæ mai mult cu concurenfla pentru întîietate øi cæ idealurile însele trebuie fie înflelese ca oconfirmare a acestei viefli, fie puse nemijlocit în slujba acesteia. A te entuziasma pentru Schiller înseamnæ a-fli toci latimp colflii, iar compunerea înflæcæratæ despre Fecioara din Orléans promite promovarea siguræ øi neîntîrziatæ la Paøti.În asta rezidæ conivenfla dintre învæflætor øi elev, care îi leagæ strîns în ciuda tuturor conflictelor. Aøa-zisele glume aleprofesorilor øi fraternizærile la chefuri øi la ieøirile la bere amægesc mizeria subordonærii ierarhice øi demascæ egalitateape baza cæreia ierarhia se formeazæ. Totuøi, mereu invocata lipsæ de experienflæ a tinerilor îi poate face sæ ia înserios idealul, care li se impune în mod pragmatic: nu se øtie niciodatæ cu certitudine dacæ integrarea a avut loc destulde timpuriu øi de radical. Aici sar în ajutor cei ca Eyth øi Freytag. Sub veømîntul întîmplærilor aventuroase, ei traficheazæprin contrabandæ utilitatea øi îøi conving cititorul cæ nu e nevoie sæ-øi sacrifice visul, chiar dacæ el devine inginer sauajutor de vînzætor – visul care în societatea de clasæ este înregimentat în lumea lucrurilor øi se adreseazæ imaginaflieiøi imaginii mecanicului de locomotivæ øi a cofetarului, chiar înainte ca literatura curat pentru adolescenfli sæ fie reværsatæpeste ei. Probabil cæ nici fantasticul Robinson nu era altfel, cel care a reprezentat modelul însuøi de homo oeconomicus,ræpit din sistemul societæflii burgheze de un fericit naufragiu, pentru a o reproduce pur øi simplu, cum se spuneîn scrierile pentru tineri, „prin propriile forfle“. Totul, pînæ øi ræzboiul, are propria sa poezie, chiar dacæ aceasta sereduce la lirica lui Eyth øi a poeflilor muncitori. Trecînd, mens sana in corpore sano, prin Flaggenlied 3 , aceasta a ajunsla expansiunea colonialæ øi la asociafliile de muncitori. Cultura de masæ totalæ înlocuieøte azi acel „Neue Universum“ 4 .Fotografiile cele mai stilizate cu avioane deasupra norilor, cu reflexii de luminæ pe rofli dinflate, chipul bræzdat de ridurial unui reprezentant bine ales al common folk imitæ acea perfidæ candoare care împodobeøte, ca o carte de aura tehnicii, masa de Cræciun a copilului liberal. În cinema, mezalianflæ dintre roman øi fotografie, pseudopoezia devinetotalæ; ea devine atît de prezentæ în fiecare detaliu, încît nu mai trebuie sæ fie spusæ în cuvinte. Numai puterea carese aflæ astæzi în spatele poeziei cotidianului øi care se impune într-o etalare risipitoare øi viu coloratæ are capacitateade a le da adulflilor impresia cæ træiesc o copilærie prelungitæ, care le este pregætitæ special pentru ca aceøtia sæ funcflionezecu mai multæ maturitate. Fiecærui fragment de sobrietate emfaticæ i se cere un fior poetic. Fiecare „oh“ de încîntareîn fafla obiectivei imagini de ansamblu e îngînat de muzica liricæ de fundal. Fiorul træieøte din supremaflia tehniciica întreg – øi a capitalului care se aflæ în spatele acesteia – asupra fiecærui lucru individual. Aceasta este transcendenflaîn cultura de masæ. Secretul poetic al produsului, de a fi mai mult decît este, constæ în participarea sa la infinitul producfliei,iar respectul profund, impus de seriozitatea platæ, se potriveøte perfect în schema reclamei. Tocmai în accentul puspe simpla existenflæ, care trebuie sæ fie atît de mare øi de puternic încît nici o intenflie subiectivæ sæ nu poatæ ceva înaceastæ privinflæ – iar acest accent corespunde astæzi neputinflei artei în relaflia cu societatea –, se ascunde transfigurarea,împotriva cæreia se agitæ seriozitatea. Existenfla devine propria sa ideologie, prin scamatoria dedublærii salefidele. Astfel se flese pînza tehnologiei, mitul pozitivului. Dacæ însæ realul devine imagine, prin aceea cæ, în particularitateasa, el seamænæ cu întregul precum un automobil Ford cu toate celelalte din aceeaøi serie, atunciTHEODOR W. ADORNO s-a næscut la 11 septembrie 1903; este unul dintre cei mai influenfli filosofi ai secolului XX; a studiat filosofie, teoria muzicii øicomponisticæ, fiind unul dintre inifliatorii Øcolii de teorie criticæ de la Frankfurt. Autor prolific, printre cele mai citate lucræri ale sale se numæræ Dialectica iluminismului(1947, împreunæ cu Max Horkheimer), Minima Moralia (1951), Dialectica negativæ (1966) øi Teoria esteticæ (1970).5