11.07.2015 Views

Florin_Tudose_-_Ana_.. - of carti

Florin_Tudose_-_Ana_.. - of carti

Florin_Tudose_-_Ana_.. - of carti

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

ALFABETARDE SEXOLOGIEprea multa elaborare sau considerare a consecintelor. Declansareacomportamentului este legata de obicei de absenta unui control socialextern. (De exemplu un exhibitionist care zareste doua eleve pe ostrada pustie).De obicei compulsivitatea si impulsivitatea sunt intricate, declansându-seuna pe cealalta.Primul care a încercat o clasificare stiintifica a perversiunilor a fostKrafft-Ebing care a publicat in 1895 «Psychopathia sexualis».Freud la rândul sau a incercat o clasificare plecând de la conceptulde pulsiune, pe care el o defineste prin patru termeni: un impuls, osursa (un organ), un obiect, un scop (placerea). În cazul perversiunilor,pulsiunea este fixata de un scop sau obiect anumit, iar placereanu poate fi atinsa în afara referirii la acestea. Astfel Freud vorbestedespre perversiuni de obiect si perversiuni de scop.Astfel pentru el perversiuni de obiect (prin obiect se întelege persoanasau realitatea substitutiva care exercita atractia sexuala dominanta)suntcele cu obiect uman si cele cu obiect non umanPerversiunea cu obiect uman reprezinta în psihanaliza clasica aceafonna de atasament sexual unde pa.rtenerul pasiv aminteste de primulpartener interzis, adica mama. Acestea sunt: incestul (este pentru Freudperversiunea de obiect prin excelenta, celelalte perversiuni de obiectreprezentând deplasari sau deturnari ale problematicii incestuoase),homosexualitatea, ped<strong>of</strong>ilia, geront<strong>of</strong>ilia, autoerotismul (subiectul seconsidera pe sine obiect sexual, identificându-se inconstient cu parinteleinaccesibil) si necr<strong>of</strong>ilia.În perversiunea cu obiect nonaman, eSIe vorba despre un substitutal obiectului, fie ca obiect partial fie ca echivalent inversat, travestismul,fetisismul, zo<strong>of</strong>ilia.În ceea ce priveste perversiunile de scop Freud noteaza scopul esteplacerea vizuala (a privi sau a fi privit):exhibitionismul, voyeurismul siplacerea de a suferi sau a provoca suferinta:, masochismul, sadismul.O alta categorie de perversiuni freudiene sunt perversiunile "prinsupraestimare sexuala".Este vorba uespre obtinerea satisfactiei, legat de zone erogenefoarte precise, în mod aproape exclusiv, gura: preferinta exclusivapentru sarut, felatie sau cunniIingus, anusul sau uretra.[37

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!