Florin_Tudose_-_Ana_.. - of carti

FLORIN TUDOSEANA MARIANetatea legata de despartire. Nivelul pasiunii romantice creeaza iluziade stare de bine, posesivitate si fantezii de tipul "fericiti pâna la adâncibatrâneti" În psyche-ul Îndragostitului. Partea negativa a pasiunii oreprezinta gelozia si furia oarba. (Donahue, 1985).Frumusetea conteaza? ... Oricât ar fi de Înteles sau de neîntelespentru unii, de drept sau de nedrept pentru altii, de logic sau de ilogic.se stie ca frumusetea are avantajele sale, nu numai pe "piata relatiilorsentimentale" ci si în alte interactiuni sociale. Unii obiecteaza sauchiar neaga existenta unei asemenea superficialitati Într-o societateaparent evoluata. Totusi, numeroase studii au demonstrat ca oameniifrumosi sunt avantajati atunci când concureaza pentru slujbe, calificative,prieteni sau parteneri; acest fapt ne face sa blamam si sa ne fierusine de cultura noastra în care obsesia evidenta pentru atractivitateafizica functioneaza. Obsesia pentru frumusete fizica a existat În toateculturile, de-a lungul istoriei, exemplul culturii elenistice fiind zdrobitor.Se pare ca oamenii, mai mult decât alte animale, fac o evaluareautomata, mai rapida, a celor pe care îi Întâlnesc, judecând daca arvrea ca acea persoana sa contribuie sau nu la genele vlastarelor lor.Se credea ca standardele atractivitatii fizice au variat foarte multde-a lungul istoriei si de la o cultura la alta. Surprinzator, neurobio­- .1. - .50logii afirma ca studiile au relevat faptul ca atractivitatea este o chestiuneuniversala. Indivizi din toate tinmurile si clasele de toatevârstele, culturile si rase le l'rnparr un silnt conlun al atracti\/itatii sau allipsei de atractivitate. Asta nu înseamna ca nu cxist{t si de laregula: niste buze subtiri sau ni inele de in au fost uneoriconsiderate elemente de sex-oppeal. Totusi, când unor femei saubarbati li s-a cerut sa evalueze un grup de persoane apartinând aherculturi, din punctul de vedere al atractivit~\~ii, r{\spunsurile lor au fostinfluentate doar de mediul din care acestia provin.Unii pot argumenta ca de comunicare in masa i-auînvatat pe oamenii din toatii lun1ca :;Ii gândeasca la fel. lrbEl oameniide ~tiintfi au studiat un grLtp care ~rvea experjentr~ în trendurile fru~musetii: copiii micI.~unl aulTiLl! t I'n;:] 1 I'n L~]tfotografiilecu perS0a11t:'