APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãrichimice, refuzând sã semneze convenþia de interzicerea acestor arme. De asemenea, se presupune cãSiria posedã ºi arme biologice.Siria încearcã sã-ºi dezvolte ºi un arsenalnuclear. La începutul lunii septembrie 2007, trupespeciale israeliene, în urma unei operaþii desfãºuratãla o bazã militarã din zona deºerticã Dayr az - Zawar,au capturat material nuclear, dovedit a fi de provenienþãnord-coreeanã. A urmat, la 6 septembrie, unatac aerian israelian pentru a stopa tentativa Sirieide a fabrica arma nuclearã.Sustragerea de materiale, tehnologie ºichiar de arme de distrugere în masã reprezintãcel mai greu de controlat mijloc de dobândire a acestorade cãtre entitãþile teroriste. Sustragerea estefacilitatã, în principal, de lipsa unor mãsuri de securitateeficiente la multe dintre obiectivele care deþinastfel de arme sau produse cu dublã utilizare, folosibilela dezvoltarea acestora.Datoritã dificultãþilor economice ºi a proliferãriireþelelor de crimã organizatã ºi a corupþiei înstatele fostei Uniuni Sovietice, posibilitatea de sustragereºi traficare este în creºtere. Un oficial rus adeclarat cã aproximativ 100 dispozitive nucleare audispãrut, iar serviciile secrete ale SUA au confirmatcã au fost sustrase materiale nucleare de la institutedin Rusia. ªeful Departamentului de Control alEnergiei Atomice ºi Materialelor Nucleare dinFederaþia Rusã recunoºtea, în 1998, cã din regiuneaCeliabink a fost sustras suficient material nuclearîncât sã se fabrice o încãrcãturã nuclearã.Fenomenul de sustragere a materialelornucleare ar putea fi favorizat de faptul cã sistemelede securitate ale silozurilor de arme nucleare sovieticeau fost concepute sã fie asigurate faþã deameninþãri externe ºi mai puþin faþã de cele din interior.Nu pot fi ignorate nici posibilitãþile dedobândire sau sustragere de materiale nucleare dinalte state care deþin tehnologii sau reactoarenucleare precum India, Pakistan, Coreea de Nord.În urma interogãrii prizonierilor Al Qaeda,au fost dezvãluite intenþiile organizaþiei teroriste dea sustrage materiale fisionabile sau deºeuri radioactivedin centrale nuclearo-electrice aflate pe teritoriulamerican. Îngrijorarea a fost sporitã deaprecierea cã, la nivelul anului 2002, mãsurile desecuritate nuclearã nu erau suficient de bine organizatepentru a putea face faþã unor încercãri de sustragerea materialelor radioactive sau chiar fisionabileºi, mai grav, chiar unor atacuri ce ar puteadeclanºa catastrofe nucleare.O altã modalitate de sustragere a materialelorsau substanþelor chimice, radioactive saufisionabile de cãtre teroriºti este pirateria. Suntcunoscute cazurile de piraterie sãvârºite în strâmtoareaMalacca de cãtre membrii organizaþiei TigriiTamili ºi membrii Al Qaeda, prin care au încercat sãprocure uraniu ºi oxid de plutoniu.Potrivit unei avertizãri a Agenþiei Internaþionalepentru Energie Atomicã din luna mai2002, materialele necesare construirii unei bomberadiologice sunt disponibile, practic, în toate þãrilelumii ºi sunt insuficient controlate. Existã aproximativ100 þãri care nu dispun de procedurile necesarecontrolului sau chiar detectãrii unor astfel de materiale.Dezvoltarea proprie de tehnologie, materialesau chiar arme de distrugere în masã se bazeazãpe aptitudinea grupului sau organizaþiei teroriste dea coopta sau racola în rândurile sale persoane calificate,capabile sã proiecteze ºi sã dezvolte asemeneacapacitãþi.Indivizi cu o pregãtire ºtiinþificã ºi tehnicãsuperioarã sunt capabili sã gãseascã reþetele deobþinere pentru agenþi chimici de luptã. Procedeelede producere a unor asemenea substanþe sunt vechide 50 - 80 ani ºi sunt încã viabile. Sinteza diferitelorsubstanþe chimice se regãseºte în manuale, lucrãriprofesionale sau chiar pe Internet. Producerea unorsubstanþe chimice toxice necesitã, pe lângãcunoºtinþele necesare, obþinerea de materiale sauprecursori, precum ºi spaþii de producere cu dotãrisimilare unui laborator.Mai multe substanþe, precursori ai agenþilorchimici de luptã, pot fi achiziþionaþi legal, datoritãutilizãrilor lor comerciale curente.Unii experþi considerã cã un terorist poatedezvolta o cantitate semnificativã de arme biologicesau chimice într-o încãpere cu dimensiuni de4,5m x 4,5m cu un cost de pânã la 10.000 dolari.Majoritatea atentatelor teroriste au folositcantitãþi limitate de substanþe radioactive, chimice,toxice sau de agenþi patogeni, de aceea, în astfel desituaþii, preferãm noþiunea de terorism cu mijloaceCBRN sau terorism CBRN. Atât noþiunea de terorismcu arme de distrugere în masã (terorism ADM),cât ºi noþiunea de terorism cu mijloace CBRN (terorismCBRN) includ ºi actele teroriste referitoare laatacarea unor obiective civile, urmate de dispersareaîn mediu a factorilor nocivi respectivi.În perioada 1975 - 2000, entitãþile teroristeau încercat sã dobândeascã, sã deþinã ºi sã ameninþecu folosirea a peste 60 tipuri de agenþi chimici ºi biologici.În ordinea descrescãtoare a frecvenþei, mate-50
APÃRAREA NBC 15/2008Riscuri ºi ameninþãririalele implicate în aceste categorii de activitãþi, aufost:Proliferarea armelor de distrugere în masãeste desfãºuratã de un numãr restrâns de state ºientitãþi nonstatale, dar reprezintã un pericol realdatoritã, atât diseminãrii informaþiilor ºi tehnologiilorprivind aceste arme, cât ºi posibilitãþilor de ajutorarea statelor proliferatoare sau entitãþilor teroriste.Diseminarea în creºtere a armelor de distrugereîn masã sporeºte riscul utilizãrii acestora decãtre state în conflicte locale sau regionale ºi alachiziþiei de cãtre entitãþi teroriste, care ar puteadesfãºura atentate menite sã producã un marenumãr de morþi ºi distrugeri pe scarã largã.În pofida eforturilor depuse la nivel internaþional,regional ºi al statelor democrate pentru acontrola fenomenul proliferãrii armelor de distrugereîn masã, se î<strong>nr</strong>egistreazã totuºi un procesîngrijorãtor de continuare ºi chiar dezvoltare a acestuia,în special de diseminare necontrolatã atehnologiilor nucleare.Într-un numãr viitor al revistei, vomprezenta câteva exemple privind folosireaarmelor de distrugere în masã în atentateteroriste.Bibliografie selectivã:1. Marius Petrescu, ªtefan Mihai Dogaru, Vladimir Boboc, Horia Dogaru, Anca Gabriela Petrescu -Armele chimice ºi statutul acestora în dreptul internaþional, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei,Bucureºti, 2005, p. 15;2. ªtefan Dogaru, Horia Dogaru - Convenþia privind interzicerea armelor chimice ºi legea internã deaplicare a prevederilor acesteia, Revista românã de drept umanitar, anul VII, 1999, <strong>nr</strong>. 1 (25), p. 14 - 16;3. Petre Junie - Arma chimicã - din istoria unei triste cariere, Colecþia revistei "Lumea", 1986;4. General de brigadã dr. ing. ªtefan Dogaru - Din istoria armelor chimice ºi a negocierilor pentruinterzicerea acestora, Buletinul Convenþiei pentru interzicerea armelor chimice, ANCESIAC, Bucure?ti, <strong>nr</strong>.10, octombrie 1995, p. 1 - 15;5. General locotenent prof. univ. dr. Tudor Cearapin, inspector de poliþie drd. Horia Dogaru -Terorismul cu arme chimice - o gravã ameninþare, Revista APÃRAREA NBC, Câmpulung - Argeº, anul VI(2005), <strong>nr</strong>. 1 (9), p. 37 - 44;6. Horia Dogaru - Terorismul chimic, Revista românã de drept umanitar, anul <strong>IX</strong>, 2001, <strong>nr</strong>. 3 (38),p. 19 - 21;7. http://cns.miis.edu/pubs/week/020903.htm8. http://www.ccfr.org/publications/opinion/opinion.html;9. http://www.un.org/french/news-13 september 200510. http://www.sri.ro/pdfuri/strategia.pdf11. http://cns.miis.edu/pubs/reports/cbrn.2k.htm;12. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_contries_with_nuclear_weapons.51