STUDIUL ECOLOGIC ASUPRA FACTORILOR STAÅ¢IONALI DE ...

Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 283-288STUDIUL ECOLOGIC ASUPRA FACTORILOR STAŢIONALI DE BIOTOPDIN ECOSISTEME PRATICOLE DE TERASĂ DIN LUNCA SIRETULUIGeanina Bireescu, Iuliana Gabriela Breabăn*,L. Bireescu, E. Teodorescu**Institutul de Cercetări Biologice Iaşi*Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi**Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, „Ion Ionescu de la Brad”, IaşiECOLOGICAL STUDY ON THE BIOTOP STATIONAL FACTORS FROMPRATICOL ECOSYSTEMS FROM SIRET MEADOWAbstractThe research are propose a featuring of natural ground as well as a topicalnatural mood of everglade and terraces biota the praticol ecosystems situated on Siret Culoar.The main natural ecological factors by medium and ecopedobiota are emphasizewith their influence regarding the structure and function of praticol biocenoses.We made the impact matrix zone and local (climatically, pedologically andanthropically) who emphasizing the negative ecological main factors and their effects, as aresult of irrational aggressive and maintenance of praticol surface which do to anunreasonable user of trophic potentialsKey words: ecological factors, Siret meadow, praticol ecosystemsINTRODUCERERelieful culoarului Siretului este format din talvegul de scurgere alrâului, albia majoră, terasele laterale şi versanţii (Băcăoanu şi colab.,1980, IeleniczM.,1999). Terasele Luncii Siretului s-au format în etape succesive de la N spre S.In sectorul inferior Siretul mărgineşte Podişul Bârladului, N-E CâmpieiRomâne, sudul Podişului Covurlui, ceea ce determină o diversificare a solurilor,biotopurilor de terasă (care în general aparţin la 2 clase de soluri: cernisoluri şiluvisoluri).Interpretarea ecologică a solului defineşte din punct de vedere cantitativ şicalitativ cele 2 caracteristici obiective principale ale solului: potenţialul trofic şispecificul ecologic al solului (Chiriţă, 1974).MATERIAL ŞI METODĂPrezentul studiu analizează principalii factori ecologici ai biotopului deterasă Şendreni-Galaţi (climatici şi pedologiei), ştiut fiind faptul că între sol,biocenoză şi mediu au loc schimburi permanente şi reversibile de materie, energie şiinformaţie (Chiriţă,1974, Bireescu şi colab., 2001şi 2002).283

G. Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 283-288S-au efectuat studii asupra profilului de sol în teren şi laborator analizânduseprincipalele proprietăţi fizice, chimice şi biologice. De asemenea s-a întocmit fişade specific ecologic a biotopului analizîndu-se din punct de vedere cantitativ (în 8clase de mărime) şi calitativ (în 6 clase de favorabilitate ecologică) un număr de 20factori şi determinanţi ecologici..S-a întocmit de asemenea şi formula diagnozei ecologice a solului dupăcaractere proprii, în care se analizează troficitatea solului în contextul ecologic zonalşi local.Formula conţine la numărător indicii de troficitate potenţială şi efectivă,iar la numitor principalii 10 factori de specific ecologic zonal şi local:DE=Tp* Te/(N*A*O*C*T*D)(H*t*Ve*V)unde: DE = Diagnoza ecologică a solului după caractere proprii; N = Conţinutul denutrienţi; A = Precipitaţiile medii anuale; O = Aeraţia solului; C = Consistenţaestivală a solului; T = Temperatura medie anuală; D = Lungimea perioadeibioactive; H = Conţinutul de humus; t = Textura solului; Ve = Volumul edafic util;V = Gradul de saturaţie cu baze.REZULTATE ŞI DISCUŢIICercetările au fost desfăşurate în cadrul Programului naţional „Orizont 2000”.În lucrarea de faţă prezentăm un studiu ecologic asupra solului în contextul ecologiczonal şi local din sectorul inferior al Sdiretului (Şendreni). Pe baza studiului profiluluide sol s-au analizat prin fişa de specific ecologic şi diagnoza ecologică a soluluiprincipalii 20 de factori şi determinanaţi ecologici zonali şi locali.a. Principalele însuşiri fizice, chimice şi biologice ale solului cernoziom verticIn urma analizelor probelor de sol, recoltate din profilul solului, peorizonturi genetice, prezentăm în tabelul 1 principalele însuşiri ale solului (fizice,chimice şi biologice).Conţinutul procentual de argilă coloidală variază între 33,01% la suprafaţă (înprimii 0-20 cm) şi 32,07 % în adâncime, sub adâncimea de 1 m. Textura solului estemijlocie (clasa texturală = lut mediu - simbol LL). pH- ul este neutru în orizontul debioacumulare Am (7,05-7,25) şi slab alcalin în orizontul de trecere A/CY l (7,54) şiîn orizontul Cc a (7,65-8).Conţinutul de humus este mijlociu în orizontul Am (4,1520 -3,3014 %) caapoi să scadă treptat pe profil (în orizontul de trecere A/CY 1 , conţinutul de humus estemic-2,5316%).Conţinutul de azot total este mijlociu în orizontul Am (0,221-0,198 %) şi înA/CY1 (0,142%) şi scăzut în continuare pe profil.Aprovizionarea solului cu P mobil este ridicată în orizontul de bioacumulare(148-125 ppm) şi în orizontul de trecere (72 ppm) şi mijlocie pe profil.Aprovizionarea solului cu K mobil este ridicată în primii 60 cm (şi anume înAm- 480-440 ppm, în A/C-310 ppm), mijlocie în C 1 Y 2 -140 ppm şi mică sub 100 cm284

G. Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 283-288adâncime. SB- me/100 g s.u. are valori ridicate în Am (32,11-26,00 me/100g s.u.),mijlocie în orizontul de trecere (24,96 me) şi în orizontul Cc a (20,80-19,24 me).Tabelul 1PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI FIZICE, CHIMICE ŞI BIOLOGICE ALE SOLULUISpecificareOrizonturi geneticeAm Am A/CY 1 C 1 Y 2 C 2 Y 3Adâncimea (cm) 0-20 20-40 40-60 60-90 90-120Argilă coloidală (%) 33,01 32,47 32,85 32,54 32,07Clasa texturală LL LL LL LL LLReacţia solului (pH) 7,05 7,25 7,54 7,65 8Conţinut în humus (%) 4,1520 3,3014 2,5316 1,3473 0,0921Conţinut de azot total (Nt%) 0,221 0,198 0,142 0,101 0,068Conţinut de fosfor mobil (ppm) 148 125 72 21 18Conţinut de potasiu mobil (ppm) 32,11 440 310 140 122Suma bazelor de schimb (me/100g s.u.) 480 26,00 24,96 20,80 19,24Capacitate totală de schimb cationic (me) 32,11 28,51 26,11 21,74 20,31Gradul de saturaţie cu baze (V%) 34,23 100 100 100 100Troficitatea potenţială (Tp = puncte) 95 59 42 36 3Trofîcitatea efectivă (Te)155 puncte = sol megatrofîcActivitate biologică (dehidrogenaza - mg TPF) 16,31 12,11 7 | 5,72 4,18Capacitatea totală de schimb cationic (T- me/100 g s.u ) are valori mijlocii peîntregul profil al solului, cu valori cuprinse între 34,23 me/100 g s.u, la suprafaţă (0-20cm) şi 20,31 me/100 g s.u sub adâncimea de 1m.Gradul de saturaţie cu baze are valori mari, solul fiind eubazic în jur de 95% înprimii 20 cm şi 100 %, în jos pe profil.Indicele sintetic al Tp a solului este ridicat cu valoarea de 215 puncte, solulfiind megatrofic.Indicele sintetic al Te este de asemenea ridicată şi anume 155 puncte (solmegatrofic).Activitatea biologică este mijlocie în direcţia transformării resturilor organiceîn direcţia humificării precum şi în direcţia mineralizării humusului pentru asigurareaplantelor cu nutrienţi.b. Fişa specificului ecologic al ecopedotopului.Solul îşi manifestă potenţialul său trofic într-un anume context ecologic,determinat de factorii de mediu cu care solul face permanent schimburi de materie şienergie (în cadrul unitar al ecosistemului). Am analizat principalii 20 factori ecologiciimportanţi (15 pedologiei şi 5 climatici), întocmind fişa specificului ecologic alecopedotopului. în această fişă am încadrat cei 20 factori şi determinanţi ecologici înclase de mărime (evaluare cantitativă) şi în clase de favorabilitate ecologică (evaluarecalitativă)- tabelul 2 în ceea ce priveşte încadrarea acestora în clase de mărime, situaţiase prezintă astfel:285

G. Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 283-288Cei 5 factori ecologici climatici sunt încadraţi astfel: temperatura medieanuală în clasa IV de mărime mijlocie, precipitaţiile medii anuale şi regimul vânturilorîn clasa III de mărime mijlocie, iar în clasa II de mărime mică sunt încadraţi 2 factoriclimatici stresanţi prin lipsă şi anume nivelul scăzut al precipitaţiilor estivale şiumiditatea relativă a aerului scăzută.Cei 15 factori şi determinanţi pedoecologici sunt încadraţi astfel:- Cei 3 factori ecologici de creştere sunt încadraţi în clasa a V-a de mărime ridicată(conţinutul de K şi de P mobil) şi în clasa a IV-a de mărime mijlocie (cantitatea de azottotal).- Cei 2 factori pedoecologici dependenţi de spaţiu şi timp sunt încadraţi în clasa V demărime mare (volumul edafic şi lungimea perioadei bioactive).- în clasa a II-a de mărime mică sunt încadraţi 2 factori pedoecologici negativi:alcalitatea scăzută a solului, consistenţa estivală dură.Cei 8 determinanţi pedoecologici analizaţi sunt încadraţi astfel:- în clasa a II-a de mărime mică este încadrată aeraţia solului din cauza terasăriiexagerate a solului ca efect al păşunatului agresiv pe acest ecopedotop praticol.- în clasele III şi IV de mărime mijlocie sunt încadraţi: conţinutul mijlociu de humus,reacţia neutră a solului, capacitatea totală de schimb cationic mijlocie, activitateabiologică mijlocie.- în clasa V de mărime mare sunt încadraţi: nivelul ridicat al troficităţii solului, sumabazelor de schimb, gradul de saturaţie cu baze.În ceea ce priveşte aprecierea calitativă a celor 20 de factori şi determinanţiecologici situaţia se prezintă astfel:- 2 factori ecologici climatici sunt încadraţi în clasa de favorabilitate foarte scăzută:nivelul scăzut al precipitaţiilor estivale şi umiditatea relativă a aerului estival scăzută.- 2 factori pedologiei (şi anume consistenţa estivală dură şi aeraţia scăzută a solului,din cauza tasării prin păşunat abuziv) sunt încadraţi în clasa de favorabilitate scăzută.- 6 factori şi determinanţi ecologici, sunt încadraţi în clasa de favorabilitate mijlocie:precipitaţii medii anuale, regimul vânturilor, conţinutul mijlociu de humus, conţinutulmijlociu de N, T mijlociu şi activitatea biologică, moderată- 7 factori şi determinanţi pedoecologici sunt încadraţi în clasa de favorabilitateridicată şi anume: reacţia neutră a solului, conţinutul ridicat de K şi P mobil, gradul desaturaţie cu baze ridicat, nivelul ridicat al potenţialului trofică.,SB scăzută- 3 factori şi determinanţi ecologici sunt încadraţi în clasa de favorabilitate foarteridicată: temperatura medie anuală, volumul edafic şi lungimea perioadei bioactive.c. Diagnoza ecologică a solului după caractere propriiDiagnoza ecologică a solului exprimată sub formă de formulă analizeazăcele 2 efecte esenţiale ale fertilităţii solului şi anume: la numărător potenţialul trofic şila numitor specificul ecologic zonal şi local (care poate amplifica, atenua sau poatepermite utilizarea corespunzătoare a fondului trofic).286

G. Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 283-288Diagnoza ecologică este un indicator sintetic general şi complex care ne dă oimagine de ansamblu asupra interrelaţiilor dintre potenţialul productiv şi condiţiilede climat zonal şi microclimat local.Aplicând formula generală de calcul la cazul ecopedotopului praticol de terasăŞendreni-Galaţi rezultă:DE = Tp 235 * Te 155 / (N IV *A III *O II *C II *T IV *D V ) (H III * t IV *Ve v *V v )Formula scoate în evidenţă condiţii de troficitate superioare uşor penalizate încontextul ecologic zonal de sezonul estival foarte secetos, de aeraţia slabă a solului şitasarea ridicată din cauza exploatării agresive şi neraţionale a ecopedotopului praticolanalizat.CONCLUZIIIn sectorul inferior Siretul mărgineşte Podişul Bârladului, N-E CîmpieiRomâne, sudul Podişului Covurlui, ceea ce determină o diversificare a solurilorbiotopurilor de terasă, care în general aparţin la 2 clase de soluri: cernisoluri şiluvisoluri.Interpretarea ecologică a solului defineşte din punct de vedere cantitativ şicalitativ cele două caracteristici obiective ale solului: potenţialul trofic şi specificulecologic, al biotopului.Principalele însuşiri fizice, chimice şi biologice ale solului de tip cernoziomvertic din ecopedotopul praticol de terasă Şendreni- Galaţi asigură un potenţial troficridicat, solul fiind megatrofic.Principalii factori ecologici climatici şi pedologiei ai biotopului precum şiinterrelaţiile dintre aceştia asigură un specific ecologic favorabil pentru fitocenozelepraticole.Din cauza nivelului scăzut al precipitaţiilor estivale, a consistenţei estivalescăzute a solului (a tasării solului prin păşunat excesiv şi agresiv), fondul trofic nueste pe deplin valorificat.BIBLIOGRAFIEBĂCĂOANU V., BARBU N., UNGUREANU A., CHIRIAC C., PANTAZICĂMARIA,1980, Podişul Moldovei, Ed, Ştiinţifică Şi Enciclopedică.BIREESCU L., BIREESCU GEANINA, DAVIDESCU G., TEODORESCU E.,2001, Cercetări ecopedologice complexe asupra biotopului dinecosisteme situate pe terenuri degradate din Lunca Prutului, LucrărileŞtiinţifice USAMV Iaşi, seria Horticultura, anul 44, vol. II, pag. 327-334BIREESCU L., TEODORESCU E., BIREESCU GEANINA, GAVRILUŢĂI.,2002, Cercetări ecopedologice asupra biotopurilor din sectorul mijlociual culoarului Siretului, Lucrările Ştiinţifice USAMV Iaşi, seria Horticultura,anul 45,vol.II, pag.495-500.CHIRIŢĂ C.,1974, Ecopedologie cu noţiuni de Pedologie generală, Ed. CeresIELENICZ M.,1999, Dealurile şi Podişurile României, Ed. Fundaţia România demâine, Bucureşti287

Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 283-288Tabelul 2FIŞA SPECIFICULUI ECOLOGIC A ECOPEDOTOPULUI PRATICOL DE TERASĂ –ŞENDRENI GALAŢIFACTORI ECOLOGICICLASE DE MĂRIME ALE FACTORILORECOLOGICI0....m I II III IV V E 1 E2CLASE DE FAVORABILITATE ALEFACTORILOR ECOLOGICIN...m FS S M R FRTemperatura medie anuală (Tm) ● ▲Precipitaţii medii anuale (P) ● ▲Vânturi (V) ● ▲Precipitaţii estivale (Pe) ● ▲Umiditatea relativă estivală (Ur) ● ▲Conţinutul de humus (H) ● ▲Reacţia solului (pH) ● ▲Conţinutul de azot total (Nt) ● ▲Conţinutul de fosfor mobil (P 2 O 5 ) ● ▲Conţinutul de potasiu asimilabil (K 2 O) ● ▲Capacitatea totală de schimb cationic● ▲(T)Gradul de saturaţie cu baze (V%) ● ▲Suma bazelor de schimb (SB) ● ▲Activitatea biologică (Bio) ● ▲Alcalinitatea (Na + din T - %) ● ▲Consistenţa estivală (Con) ● ▲Aeraţia solului (Aer) ● ▲Volumul edafic (Ve) ● ▲Troficitatea potenţială (Tp) ● ▲Lungimea perioadei bioactive (LPB) ● ▲