SOLURILE CARACTERISTICE ARIEI PROTEJATE ... - Soil Science

N. Băcăinţan et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 93-100abundenţă a vegetaţiei ierboase de pe dune, în ciuda cantităţii reduse de precipitaţii, adrenajului global intens şi a capacităţii de apă în câmp foarte mici. Reacţie moderatacidă în partea superioară (orizonturile A, E, EB), slab acidă mai jos; sol mezobazic, cucapacitate de schimb cationic foarte mică; conţinut de humus mare în orizontul Aoţ,mijlociu în Ao; conţinut de azot total mare în Aoţ, mare în Ao; conţinut de fosfor mobilmic în Aoţ, foarte mic în Ao; conţinut de potasiu mobil mic în Aoţ şi Ao. Solul are 33puncte pentru arabil, 48 puncte pentru păşune şi 36 puncte pentru fâneaţă (conformmetodologiei de bonitare a I.C.P.A. – Florea, Bălăceanu et al., 1987).Foto 1. Sectorul nordic al Mestecănişului de la Reci; vedere spre sud-vest, de lângă profilul 4.Profilul nr. 5, Reci, descris şi recoltat de Băcăinţan 2 (27.07.2004): gleiosoldistric-psamic, lutonisipos/nisipolutos (GS di-ps, s/u; SRTS 2003); gleiosol arenic(WRBSR 1998).Profilul este amplasat în apropierea celui precedent (la circa 70 m distanţă),într-un luminiş înconjurat de mesteceni (foto 1, partea stângă). Condiţiile de mediu suntidentice cu cele prezentate la P. 4, cu excepţia următoarelor:Relieful: interdună, situată cu aproximativ 3 m mai jos decât coama duneialăturate (P. 4).Apa freatică: nivel mediu la 0,3 m; în momentul descrierii profilului nivelul erala 1,7 m.2 Idem 196

N. Băcăinţan et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 93-100Vegetaţia (determinată de Danciu): Glycerietum aquaticae. În interdunedomină comunităţi higrofile, în special cele edificate de Glyceria maxima şi Carexvesicaria, alături de care se întâlnesc frecvent Galium palustre, Lythrum salicaria,Lycopus europaeus, Epilobium palustre, Poa palustris, Lysimachia vulgaris, Juncuseffusus, Scutellaria galericulata, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Veronica scutellata,Myosotis cespitosa, Ranunculus flammula.Descrierea morfologică:Aoţ, 0 – 8 cm, lutonisipos, brun închis (10YR 3/3) la umed, brun (10YR 5/3) la uscat,poliedric angular foarte mic, slab dezvoltat, trecere treptată;Ao, 8 – 18 cm, lutonisipos, culori idem Aoţ, poliedric angular mic, slab dezvoltat,trecere treptată;ACGo, 18 – 28 cm, nisipolutos, brun închis (10YR 3/3) la umed, brun pal (10YR 6/3)la uscat, cu pete de reducere frecvente (25 – 30 %), cenuşii (2,5Y 5/1) la umed,poliedric angular mediu, slab dezvoltat, trecere treptată;Cn1Gr, 28 – 148 cm, nisipos, cenuşiu (2,5Y 6/1) la umed, cenuşiu deschis (2,5Y 7/1) lauscat, cu pete de oxidare foarte frecvente (30 – 40 %), brune intens (7,5YR4/6) la umed, nestructurat monogranular, trecere treptată;Cn2Gr, 148 – 250 cm, nisipolutos, cenuşiu oliv închis (2,5GY 4/1) la umed,nestructurat.Tabelul 2PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI FIZICE ŞI CHIMICE ALE PROFILULUI DE SOL NR. 5RECI – GLEIOSOL DISTRIC – PSAMIC, LUTONISIPOS/NISIPOLUTOSOrizonturi Aoţ Ao ACGo Cn1Gr Cn2GrAdâncimea probelor (cm) 0 – 8 10 – 18 18 – 28 80 – 90 160 – 170Nisip grosier (2–0,2mm)% 24,86 28,86 34,86 52,32 49,91Nisip fin (0,2–0,02mm)% 39,04 44,24 47,14 39,28 39,09Praf 1 (0,02–0, 01mm)% 4,2 4,4 3,8 1,8 1,4Praf 2 (0,01–0, 002mm)% 13,9 9,4 6,5 2,6 2,9Argilă (

N. Băcăinţan et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 93-100acidă mai jos; sol oligomezobazic în A şi mezobazic mai jos, cu capacitate de schimbcationic mică în A şi foarte mică mai jos; conţinut de humus mijlociu în Aoţ, mic înAo; conţinut de azot total mic în Aoţ, foarte mic mai jos; conţinut de fosfor mic în A,mijlociu în AC; conţinut de potasiu mic în Aoţ, extrem de mic în A şi AC. Solul are 2puncte pentru arabil, 20 puncte pentru păşune şi 21 puncte pentru fâneaţă (conformmetodologiei I.C.P.A. – Florea, Bălăceanu et al., 1987).Alte profile de solLuvosolurile psamice din Mestecănişul de la Reci au trăsături morfologice şicaracteristici fizico–chimice care prezintă variaţii reduse (există însă şi excepţii).Pentru a ilustra relativa uniformitate prezentăm, sumar, alte două profile de sol din ariaprotejată: profilul 41 Reci, situat la 1,9 km vest de P. 4 şi la 1 km sud de Reci, pe terenarabil, a fost descris şi recoltat de Şandor 3 (08.2004; tab. 3) şi profilul 469 Ozun, situatpe teritoriul comunei Ozun, la 1,2 km sud de Reci şi la 1,5 km est de Sântionlunca, pepăşune, a fost descris şi recoltat de Băcăinţan 4 (9.09.1992; tab. 4).Tabelul 3UNELE ÎNSUŞIRI FIZICE ŞI CHIMICE ALE PROFILULUI DE SOL NR. 41 RECI –LUVOSOL PSAMIC, NISIPOLUTOS/NISIPOSOrizonturi Ap El BtinterbandăBtbandăAdâncimea probei (cm) 0-10 30-40 80-90 90-100Nisip grosier (2-0,2 mm) 50,74 64,55 67,37 60,38Argilă (

N. Băcăinţan et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 93-100DISCUŢIIO mare parte din relieful Depresiunii Braşov constă din terase lacustre,pliocen–pleistocene (Băcăinţan, 1979). Originea fluvio–lacustră a nisipurilor carealcătuiesc aceste terease a fost evidenţiată, de diferiţi autori, prin studiisedimentologice, dar ea poate fi remarcată cu uşurinţă şi macroscopic, în deschideri.Relieful ondulat de la Reci a luat naştere prin eroziunea inegală a cuverturii mai finecare acoperea nisipurile (cuvertură care acoperă şi în prezent, de exemplu, nisipurileteraselor din sectorul Turia – Tg. Secuiesc, amonte de Reci); apoi a urmat o rermaniereeoliană superficială a acestor nisipuri.Cercetătorii care s-au ocupat de originea benzilor feruginoase din nisipuri(orizontul B lamelar) în Depresiunea Braşov afirmă că ele sunt legate de oscilaţiitermice din Pleistocen. Însă unii apreciază că geneza lor a avut loc în interglaciar(Iancu, 1965), iar alţii – în perioade glaciare, când în depresiune exista gelisol (Alimen,1968). Un alt punct de vedere este susţinut de Bouabid et al. (1992): studiulmicroscopic al unui orizont B lamelar (din S.U.A.), prin epifluorescenţă, a condus laipoteza că diferenţierea iniţială a distribuţiei mărimii porilor a determinat schimbări aleproprietăţilor hidraulice ale solului. Aceste modificări ar putea fi responsabile deformarea iniţială a lamelelor. Este posibil ca această explicaţie să fie valabilă şi în cazulnisipurilor de la Reci, deoarece în nisipurile teraselor lacustre din Depresiunea Braşovse observă o sortare fină, dar evidentă. Diferenţierea iniţială, provenită din manierasedimentării, ar putea explica şi două caracteristici ale lamelelor de la Reci care nu potfi explicate prin oscilaţiile termice: prezenţa anastomozelor (a legăturilor dintre benzi)şi reducerea accentuată a grosimii lamelelor spre suprafaţa terenului (peste 1 dmgrosime în adâncime, câţiva milimetri spre suprafaţă). Ambele ipoteze (oscilaţiitermice – diferenţiere fizică iniţială) ar putea fi valabile în cazul luvosolurilor psamicede la Reci, fiindcă sunt ipoteze complementare.Cea mai mare parte a solurilor din Mestecănişul de la Reci sunt luvosoluripsamice. Aceste subtipuri sunt răspândite pe coamele şi versanţii dunelor, dar uneorichiar şi în interdune. În ultima situaţie solurile sunt, cel mai adesea, gleizate.Luvosolurile psamice ocupă circa 70% din sectorul agricol al ariei protejate.În interdune domină gleiosolurile, frecvent districe-psamice, dar (mai rar) şieutrice-psamice. În aceste microdepresiuni însă există diferite soluri, care variază de lalimnosoluri (soluri subacvatice) la luvosoluri psamice. Luvosolurile pot avea omorfologie asemănătoare cu cea a profilului reprezentativ descris mai sus (P. 4, Reci),mai ales în cazul microdepresiunilor largi şi mai puţin adânci; alteori pot fi gleizate(batigleice, de regulă), iar în unele cazuri prezintă o morfologie neobişnuită. Profilul103, Reci (situat în apropiere de P. 5, dar de cealaltă parte a dunei), spre exemplu, areun orizont Bt atipic, cu incluziuni aproximativ sferice (cu diametrul de 5 – 15 cm).Materialul dispus în benzi la luvosolurie psamice obişnuite se regăseşte în orizontul Bal profilului 103 (cu aceiaşi textură şi culoare) concentrat în elemente sferoide distincte(fără legături între ele). Este posibil ca elementele sferoide să provină din remaniereabenzilor, dar pentru elucidarea genezei acestor formaţiuni sunt necesare alte studii.Existenţa solurilor hidromorfe şi a bălţilor în microdepresiuni este determinată de99

N. Băcăinţan et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 93-100litologie. Prezenţa stratelor puţin permeabile la adâncimea de 1,5 – 3 (5) m favorizeazăformarea unor pânze freatice care influenţează decisiv procesele de pedogeneză. Înacest fel apar soluri gleizate, gleiosoluri şi liminisoluri (bălţi). Gleiosolurile şi altesoluri ocupă 15 – 20% din suprafaţa agricolă, iar bălţile 10 – 15%. În cadrul pădurilor,solurile hidromorfe ocupă suprafeţe mai mari; ponderea gleiosolurior şi a bălţilordepăşeşte 60% din suprafaţă. Aprecierea suprafeţelor ocupate de diferitele soluri are omarjă de eroare importantă. Deşi cel mai recent studiu pedologic al comunei Reci(2005) s-a făcut la scara 1:5000, pe planuri la aceiaşi scară, cu curbe de nivel(echidistanţa la 2,5 m), acurateţea lor nu a permis delimitarea satisfăcătoare adiferitelor unităţi de sol. Ca urmare, întregul areal cu dune a fost caracterizat printr-oasociaţie de soluri.Frecvenţa ridicată a gresiilor silicioase şi feruginoase, cu mult cuarţ, în bazinulRâului Negru explică, în mare măsură, caracteristicile chimice ale solurilor evoluate penisipurile de la Reci.BIBLIOGRAFIEALIMEN HENRIETTE, RĂDULESCU C., SAMSON P., 1968, Précisionspaléontologiques et indices climatiques relatifs aux couches pléeistocènes dela dépression de Braşov (Roumanie). Bull. Soc. Géol. France, (7), 10.BĂCĂINŢAN N., 1979, Depresiunea Braşovului. Geologie, geomorfologie, Ghidulexcursiei celei de a X-a Conf. Naţ. Şt. Sol., Publicaţiile SNRSS, 18, Braşov.BĂLĂCEANU V., RÂŞNOVEANU I. et al. (redactori), 1975, Harta solurilor R.S.R.,scara 1:200.000, foaia 28, Braşov, I.C.P.A. Bucureşti.BOUABID R., NATER E. A., BARAK P., 1992, Measurement of pore sizedistribution in a lamellar Bt horizon by epifluorescence microscopy and imageanalysis, Geoderma, 53.FAO, ISRIC, ISSS, 1998, World Reference Base for Soil Resources (WRBSR). WorldSoil Resources Report No. 84, FAO, Rome.FLOREA N., BĂLĂCEANU V. et al. (redactori coordonatori), 1987, Metodologiaelaborării studiilor pedologice, I–III, I.C.P.A. Bucureşti, Redacţia depropagandă tehnică agricolă.FLOREA N., MUNTEANU I., 2003, Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor(SRTS), Edit. Estfalia, Bucureşti.IANCU M., 1965, Relieful nisipurilor de la Reci (Depresiunea Braşovului), Comunic.de geogr., III.KOVÁCS AL., 1969, Mestecănişul de la Reci. Studiu monografic, Aluta, I, Muzeul Sf.Gheorghe.MIHAI ELENA, 1975, Depresiunea Braşov. Studiu climatic, Edit. Academiei R.S.R.,Bucureşti.100