august 2006 - Dacia.org

nr. 35 august 2006piatrã al Drobetei“ se afla împãratul Traian; de la Drobeta, uncorp de armatã a pornit-o spre Sarmizegetusa, pe „drumulDiernei > Tsiernei > Cernei“: Drobeta – Dierna – Ad Mediam/ Mehadia – Tibiscum / Timiº – Tapia – Sarmizegetusa; grosultrupelor ºi Traian au pornit de la Drobeta la Amutria / Motru;de la confluenþa Motrului cu Jiul – Gura Motrului, un aldoilea corp de oaste a înaintat spre pasul Vâlcan, blocândieºirea Sarmizegetusei la Valea Jiului;pentru supravegherea zonei de laconfluenþa Amutria / Motru – Jiu, Traiana ordonat ridicarea castrului de laTatomireºti / „Rãcari-Garã“; de aici,împãratul a înaintat cu legiunile laPelendava / Craiova, apoi la Alutus / Olt,spre a joncþiona cu armata Moesiei-Pulpudava spre Sarmizegetusa; „TabulaPeutingerianã“ menþioneazã localitãþile:Pelendava, Castranova, Romula,Acidava, Rusidava, Pons-Aluti,Buridava, Castra-Traiana, Arutela,Pretorium, Pons-Vetus, Stenarum,Cedonia, Decidava, Apulum – cf. XIRD,I, 152 sqq.), Oescus / Sucidava (pentruarmata Moesiei Inferior – Pulpudava,fuzionând la Pons-Aluti cu cea condusãde Traian dinspre Pelendava / Craiova ºitraversând Carpaþii Meridionali prin Turnu Roºu),Durostorum (pentru armata sud-est-moesianã, înaintândspre Ramidava / Cumidava prin pasul Bran, ca sã seîntâlneascã la Caput Stenarum cu Traian) ºi Troesmis /Aegyssus (bazã pentru armata est-moesicã foarte bine dotatã,care a înaintat pe „drumul lui Burebista“, la Piroboridava, atraversat Carpaþii Orientali pe la Angustia, din capãtul pasuluiOituz, sau culoarul Târgu Ocna – Miercurea Ciuc; de la CaputStenarum, împãratul Traian a trimis trupe întãritoare spre aocupa zona dintre Angustia ºi Samum, presãratã de castrelede la Comãlãu, Boroºneul Mare, Olteni, Hoghiz, Baraolt,Sânpaul, Odorheiul Secuiesc, Sãrãþeni, Cãlugãreni,Brâncoveneºti, Odorheiul Bistriþei, Iliºua; Traian înaintaseºi ocupase Apulum, Potaisa, Napoca, Optatiana, Porolissum,Samum); b) pe cât posibil, la intrarea în iarna anilor 105 – 106,zona fortificatã a Sarmizegetusei sã fie prinsã în „cleºtelelegiunilor“; c) iernarea armatelor în Dacia, „pe poziþii“, încastrele / davele din punctele-cheie ale reþelei fortificaþiilorlui Decebal (din Transilvania / Ardeal, Banat ºi Oltenia); d)asedierea capitalei nemuritorilor în primãvara anului 106,ocuparea ºi distrugerea Sarmizegetusei; e) transformareazonei ocupate din Dacia Nord-Dunãreanã în provincia romanãDacia Superior (având ca guvernator pe Scaurianus); f)capturarea recoltelor verii / toamnei anului 105 de pe ogoareledacilor ºi depozitarea lor în castrele romane, ori în davelecucerite; înfometarea populaþiei; recoltele care nu puteau ficapturate de legionari erau distruse; capturarea turmelor,cirezilor, hergheliilor, cârdurilor de pãsãri domestice, prisãciloretc.; aºezãrilor dacice care se supuneau stãpânirii romane lise asigura hrana spre primãvara / vara anului 106; g) acordareade privilegii nobililor daci trãdãtori ai lui Decebal, corupereacelor din dacica ierarhie socialã. Dio Cassius a înregistrat înistoria sa ºi o serie de amãnunte revelatoare a stãrilor deDACIA magazintensiune de la Sarmizegetusa; «din pricinã cã mulþi dacitrecuserã de partea lui Traian, precum ºi din alte pricini,Decebal ceru din nou pace». Dar condiþiile împãratului n-aufost acceptate de regele Daciei – între acestea fiind ºi «apreda armele ºi pe sine însuºi». Decebal vãzuse o soluþiespre salvarea Daciei chiar în moartea împãratului Traian; ºi«Decebal trimise, deci, în Moesia, niºte fugari ca sã-l omoare,dar aceºtia n-o puturã face: unul din ei,fiind bãnuit, fu prins ºi, dat chinului,mãrturisi tot planul urzit». Atentatul sepetrecuse prin luna iulie 105. În timpulcampaniei nord-dunãrene, din ordinul luiDecebal, soldaþii daci reuºiserã sãcaptureze pe Longinus, unul dintre ceimai apreciaþi comandanþi ai legiunilor luiTraian. Adus în faþa statului major alarmatei dacice, Longinus a refuzat sã deadetalii despre planurile lui Traian: «ºifiindcã el (Longinus) nu voi sã spunãnimic, îl puse sub pazã neferecatã ºi,trimiþând un sol la Traian, ceru sã-i lase(Traian) þara pânã la Istru ºi sã-i întoarcãJerome Carcopino, banii pe care-i cheltuise cu rãzboiul:ilustru savant francez cercetãtor numai aºa îi va da drumul lui Longinus;al rãzboaielor daco-romane Traian, rãspunzându-i cu vorbeîndoielnice, din care voia sã se vadã cã elnu pune preþ nici prea mare nici prea mic pe Longinus (aceastapentru ca nici sã-l piardã pe acela, nici sã-l rãscumpere cuprea mulþi bani), Decebal, socotind ce sã facã, stãtu încumpãnã; între aceste, Longinus, cãpãtând otravã prinmijlocul unui libert, pentru ca Decebal sã nu bãnuiascã delocceea ce avea sã fie ºi sã nu-i facã paza grea, îi promise cã vamedia spre împãcarea cu Traian; apoi, scriind o epistolã cecuprindea o rugãminte, o dãdu libertului s-o ducã lui Traian;pentru ca sã fie fãrã grijã; ºi astfel, libertul plecând, pestenoapte Longinus bãu otrava ºi muri; dupã aceasta, Decebalceru de la Traian pe libert, promiþându-i cã-i va da în schimbtrupul lui Longinus ºi 10 captivi; el, deci, ca sã aducã întruîndeplinire aceasta, îndatã-l trimise pe centurionul prinsdimpreunã cu Longinus, de la care Traian aflã tot ceea ce seîntâmplase; totuºi, Traian nu-l trimise nici pe acela înapoi ºinici nu dãdu drumul libertului, socotind cã, pentru onoareaîmpãrãþiei, viaþa acestuia era mai de preþ decât înmormântarealui Longinus» (CDIR, LXVIII, 12 / cf. DDB, 331 sq.; DD, 234;XIRD, I, 158). Dar încercarea „tranzacþiei Longinus“ avuseseloc, probabil, înainte ca armata condusã de Traian sã fi ajunsla Buridava. Columna Decebalo-Traianã din Roma neînfãþiºeazã lupte în munþi, desigur, în situaþii jur-împrejurulCogaionului („Munþii Orãºtiei“); «se pot vedea iarãºi marºuriale armatei romane, atacuri date cu energia disperãrii de cãtredaci, scene de incendiere a aºezãrilor cucerite de Traian; darîn acelaºi timp se pot vedea ºi daci care, învinºi, se închinãînvingãtorului împreunã cu familiile lor; descoperirilearheologice atestã cã dava de la Costeºti e (...) cuceritã ºitrecutã prin foc ºi sabie; urmele incendiului sunt deosebit deputernice la turnurile-locuinþã de pe platou; ultimeleconcentrãri de forþe dacice se fac în vederea supremeirezistenþe de la Sarmizegetusa; un ºir de scene de pe ColumnaDecebalo-Traianã înfãþiºeazã asediul capitalei dacice în vara11