august 2006 - Dacia.org

nr. 35 august 2006DACIA magazinCOSTEªTI 2006O MANIFESTARE SUBSEMNUL LUI DECEBALDe mai bine de 30 de ani, la Costeºti, în judeþulHunedoara, are loc în fiecare an, între Schimbarea laFaþã ºi Sfânta Maria, o mare serbare câmpeneascã.Este perioada în care dacii sãrbãtoreau Ziua Ursului,când cerbul spurcã apa de munte ºi nu mai e slobod lascaldã, cum spun bãtrânii. Este perioada în care primelesemne ale toamnei încep sã aparã. Pe la începuturi,serbarea era numitã Întâlnirea tineretului cu istoriadar odatã cu timpul, istoria a pierdut tot mai mult terenîn favoarea distracþiei. Începeau serbãrile cu discursurioficiale ale unor politicieni în goanã dupã capital electoralºi dacã mai avea loc vreun istoric, sã spunã mulþimiicâte ceva despre istoria minunatã a locului, era bine.Dacã nu, era la fel de bine. Anul acesta, parcã ceva s-a schimbat. Nimic nu a pãrut oficial iar cei ce au vorbitîn faþa câtorva mii de oameni s-au simþit ai casei,transmiþându-le nu tradiþionale urãri de bine, ci propriilelor simþãminte. Printre ei, directorul Direcþiei pentruCulturã Culte ºi Patrimoniu a judeþului Hunedoara,profesoara Silvia Beldiman a surprins asistenþa pringândurile pline de sensibilitate ºi prin nebãnuitul, darsurprinzãtorul ataºament faþã de daci ºi de istoria lor.Reproducem cuvântul domniei sale, ca semn alaprecierii pe care redacþia Dacia Magazin o aratã unuiastfel de moment de excepþie.Stimaþi invitaþiNe aflãm azi, aici, uniþi la sãrbãtoarea aflatã subgenericul „Istorie, naturã, culturã”, la 1900 de ani de lamoartea eroicului rege Decebal, pentru a ne cinstistrãmoºii, chiar în inima Daciei strãbune.Le cãutãm umbra îndãrãtul codrilor adânci, cãlcãmaceleaºi poteci strãbãtute de ei cu mii de ani în urmã,am privit douã nopþi la rând acelaºi cer spuzit de stelespre care ºi ei îºi ridicau privirea cãutându-ºi zeii ºi amsimþit un freamãt anume, ca un îndepãrtat ecou de luptã,care rãzbate uneori prin munþi.Pentru cã nu sunt istoric, eu nu ºtiu dacã Dacia afost buricul pãmântului, dacã dacii cei atârnaþi de munþiau fost poporul civilizator pentru o mare parte a lumiidar ºtiu cã dacii sunt strãmoºii noºtri pe care istoria i-aconsacrat drept „cei mai viteji dintre traci” ºi pentruasta sunt mândrã !Acolo, sus, în creierul munþilor, la cetãþile dacice, tesimþi deasupra lumii, când între tine ºi cer nu mai enimic, decât azurul fãrã margini, care dã putere sufletuluiºi minþii ºi îmi place sã cred cã, din asprimea stâncii ºinesfârºitele zãpezi ale iernii, au împrumutat, strãmoºiinoºtri, dârzenia ºi frumuseþea celei mai curate dintreiubiri - cea pentru pâmântul pe care îl calci.Din seva puternicã a acestui pãmânt binecuvântatva trebui sã luãm demnitatea cu care vom intra, curând,în Europa valorilor eterne, dãruind unei lumi obosite ºisupertehnicizate prospeþimea trãirilor noastre ºi aobiceiurilor fãrã egal, pentru cã niciunde în lume, doinanu sunã ca la noi, cãluºerul nu-þi tulburã sufletul ca lanoi iar casa, în toatã simplitatea ei, nu este dãruitã maidin inimã.Vã invit pe toþi cei prezenþi aici ºi mai ales pedumneavoastrã, trãitori în acest sfânt spaþiu, ca împreunãsã ne cinstim înaintaºii, nu doar odatã pe an, ci în fiecarezi a vieþii noastre, încercând sã punem în valoare cetãþiledacice din Munþii Orãºtiei ºi tradiþiile acestor locuri,deschizându-le turismului cultural ºi istoric, care ar fi,fãrã îndoialã, o importantã sursã de prosperitate pentruaceastã zonã.ªi mai avem o datorie. SFÂNTà ! Sã pãzimpatrimoniul din munþi, al cãrui prãduire ne-a adus, dinnefericire, o tristã faimã ! Dacã aceste lucruri vor fiîmplinite, de acolo, de sus, strãmoºii ne vor zâmbi dintrestele, iar lumea ne va cunoaºte ºi preþui.În numele colectivului Direcþiei pentru Culturã Culteºi Patrimoniu Cultural Naþional – Hunedoara, vãîmbrþiºez cu toatã cãldura inimii mele ºi vã rog, maiales pe voi, tinerii, sã nu uitaþi cã suntem descendenþiiunui neam puternic harnic ºi viteaz care acolo, sus, peplatourile munþilor veºnici, cu tâmpla sprijinitã de stele,ºi cu sabia în mânã, a clãdit o istorie tulburãtoare ºi neadãruit o þarã.25