Download - idea

verso: crizele capitalismului mondial – instrumente de lecturæcu începere de la præbuøirea bæncii Herstatt, autoritæflile bæncii centralevest-germane în cazul mai multor bænci ameninflate, iar guvernul britanicøi cel francez atunci cînd au subvenflionat corporaflii aflate în pragulfalimentului sau le-au naflionalizat, preluînd schemele lor de datorii.Odatæ însæ cu creøterea datoriilor statului, serviciul datoriilor publicedevine o problemæ gravæ, iar capacitatea statului de a acfliona în continuaredrept creditor de ultimæ instanflæ e pusæ sub semnul întrebærii. Costurilestatului cresc odatæ cu erodarea bazei sale de impozitare. Cîndpunctul ireversibilitæflii e atins, statul nu va avea altæ opfliune decît aceeade a tipæri bani fiduciari pentru a lichida datoriile din cadrul economiei(øi, odatæ cu ele, producflia), iar asta se întîmplæ fie printr-o inflaflie læsatæde capul ei, fie printr-o deflaflie controlatæ, în care falimentele sînt purøi simplu refinanflate øi læsate sæ se consume încet. Oscilafliile guvernelordin sectorul capitalist avansat s-au miøcat între aceøti doi poli, dar n-auatins încæ niciuna dintre aceste extreme. Însæ, cum spunea un analist burghez,cît timp „problema e aceea a excesului de datorii, iar soluflia aceeaa creøterii datoriilor“, încercærile de a reglementa criza prin mæsuri monetareøi credite nu vor dispærea, pentru cæ problema fundamentalæ nupoate fi nici mæcar pusæ de un guvern capitalist. Tocmai în punctul acesta,echilibrul politic de forfle, determinat mai ales de ræspunsul pe care-ldæ crizei clasa muncitoreascæ, devine crucial.Întrebarea realæ legatæ de præbuøirea mondialæ din 1973–1975 e nude ce a avut ea loc, cæci a fost în mod clar rezultatul întregii perioadecare a precedat-o, ci de ce n-a fost mai gravæ. Factorii principali careau împiedicat o præbuøire instantanee øi definitivæ a comerflului mondialau fost:Lichiditæflile ræmase ale sistemului, graflie în primul rînd încetærii, practic,a investifliilor în mijloace de producflie. Pentru prima oaræ de la celde al Doilea Ræzboi Mondial încoace, proporfliile de lichiditæfli ale corporafliilornonfinanciare din Statele Unite (în mare, proporflia dintre baniigheaflæ disponibili øi datoria totalæ) s-au îmbunætæflit, de fapt, în 1975, odatæce combinaflia dintre inflaflie øi încetarea investifliilor va fi permis firmelorsæ-øi reducæ din datorii øi sæ-øi refacæ lichiditæflile (care au atins coteleistorice cele mai joase în perioada precedentæ). În ecuaflie cu acestfenomen øi, de fapt, în complementaritate nemijlocitæ cu acest picaj înachiziflionarea de capital fix, s-a aflat capacitatea statului, mai ales în StateleUnite, Franfla, Germania øi Japonia, de a lansa programe reflaflioniste,færæ a apela excesiv la imprimarea de bani fiduciari ori lafalimentarea pieflelor de capital privat.Lærgirea în progresie geometricæ a comerflului între sectorul capitalistavansat luat ca întreg øi flærile din OPEC (Organizaflia fiærilor Exportatoarede Petrol), respectiv cele din blocul CAER (Consiliul de Ajutor EconomicReciproc). Volumul total al acestor douæ canale comerciale aechivalat cu 10% din exporturile americane øi 8% din cele europene,în comparaflie cu 6%, respectiv 7,5% în perioada 1970–1973. Inseparabilæde aceastæ transformare în ce priveøte tiparele de comerfl a fost vînzareaunor cantitæfli færæ precedent de armament atît flærilor din OPEC,cît øi celor non-OPEC din Lumea a Treia. 7fiæri industriale: exporturi cætre OPEC øi blocul sovieticOPECBlocul sovietic(modificæri % pe an) Valoare (modificæri % pe an) Valoare(în miliarde de dolai)(în miliarde de dolari)fiæri 1974 1975 1975 1974 1975 1975UEBL* 49 66 1,2 70 4 0,9Canada 101 34 0,7 6 42 1,1Franfla 64 63 4,9 34 64 2,9RFG 80 68 6,8 48 16 7,1Italia 86 65 3,7 65 32 2,4Japonia 99 55 8,4 101 19 4,7Olanda 46 60 1,4 59 17 0,9Suedia 75 83 0,7 49 43 1,2Elveflia 48 57 0,8 43 25 0,8Marea Britanie 45 78 4,5 23 24 1,5SUA 86 60 10,8 –17 48 2,9Total 76 63 43,9 42 28 26,4* Uniunea Economicæ Belgiano–Luxemburghezæ.Sursa: Banca Reglementelor Internaflionale, Raportanual, 1976.Cheia „succesului“ înregistrat de reflafliadin 1975 nu e totuøi nici amplificareacomerflului cu flærile OPEC øi CAER,nici structura uøor îmbunætæflitæ a datoriilordin industrie. Ea e datæ mai degrabæde caracterul concertat øi færæ precedental restricfliilor afectînd nivelul de trai al claseimuncitoare øi reproducflia socialæefectivæ. Acest lucru se poate vedeaclar în scæderea serioasæ a salariilor, carea devenit posibilæ prin øomajul în masæ,accelerarea øi raflionalizarea forflei demuncæ angajate, respectiv prædarea intensificatæa stocului de capital existent,care este reversul încetærii investifliilor decapital.Prædarea sporitæ a flærilor din Lumea a Treia neintegrate în OPEC. În toamnalui 1973, creøterea preflului flifleiului la unul de patru ori mai mare adistrus pozifliile economice fragile ale flærilor din Lumea a Treia, care nudispuneau de exporturi de mærfuri pentru a acoperi cheltuielile suplimentare.Aceastæ situaflie a fost compensatæ într-o oarecare mæsuræ deo scumpire a tuturor materiilor prime în perioada 1973–1974, dar, începîndcu præbuøirea producfliei industriale în sectorul avansat øi diminuareacererii de materii prime care i-a urmat, preflurile multora dintre acestemærfuri au scæzut drastic. Drept consecinflæ, flærile din „Lumea a Patra“au înregistrat un deficit enorm, care putea fi acoperit doar printr-o infuziemasivæ de credit dinspre bæncile americane øi vest-europene, pline detemeri în privinfla unei incapacitæfli definitive a acestor flæri de a-øi plætipînæ øi datoriile precedente.149