explorări imagistice în diagnosticul şi tratamentul bolii parodontale

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “GR.T.POPA” IAŞI 

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ 

TEZĂ DE DOCTORAT 

EXPLORĂRI IMAGISTICE ÎN DIAGNOSTICUL 

ŞI TRATAMENTUL BOLII PARODONTALE 

Coordonator ştiinŃific 

Prof. dr. SILVIA MÂRłU 

IAŞI 2010 

Doctorand 

As.dr. Silvia Teslaru

Cuprins 

Cuprins 

INTRODUCERE- MOTIVAłIA ALEGERII TEMEI DE CERCETARE ....................4 

STADIUL CUNOAŞTERII 

CAPITOLUL I 

FACTORII ETIOLOGICI AI AFECłIUNILOR PARODONTALE.............................4 

CAPITOLUL II 

FORME DE BOALĂ PARODONTALĂ .....................................................................5 

CAPITOLUL III 

EXAMENUL RADIOLOGIC ÎN BOALA PARODONTALĂ .....................................6 

CAPITOLUL IV 

DIAGNOSTICUL ÎN BOALA PARODONTALĂ.......................................................8 

CAPITOLUL V 

PRINCIPII DE TERAPIE PARODONTALĂ ..............................................................9 

CERCETARE PERSONALĂ ........................................................................................... 12 

CAPITOLUL VI 

OBIECTIVE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII; CREAREA BAZEI DE DATE ŞI 

METODE STATISTICE DE EVALUARE ................................................................12 

CAPITOL VII 

STUDIU ORTOPANTOMOGRAFIC PRIVIND AFECTAREA PARODONłIULUI 

PROFUND LA PACIENłI CU PARODONTITE CRONICE....................................15 

SCOPUL STUDIULUI ................................................................................................ 15 

MATERIAL ŞI METODA........................................................................................... 15 

REZULTATE .............................................................................................................. 17 

CAPITOL VIII 

STUDIUL PRIVIND EVALUAREA PE ORTOPANTOMOGRAFIE A PIERDERII DE 

OS LA UN LOT DE PACIENłI CU SUPURAłII MANDIBULARE DE CAUZA 

ODONTO-PARODONTALĂ ....................................................................................25 


MATERIAL ŞI METODA........................................................................................... 25 

REZULTATE. DISCUłII ............................................................................................ 26 

2

CAPITOLUL IX 

STUDIU COMPARATIV: IMAGISTICA CLASICĂ VERSUS COMPUTER- 

TOMOGRAFIE CLASICĂ (CT) ...............................................................................29 

SCOPUL LUCRĂRII................................................................................................... 29 

MATERIAL ŞI METODĂ........................................................................................... 30 

REZULTATE- DISCUłII............................................................................................ 30 

CAPITOLUL X 

STUDIU COMPUTER TOMOGRAFIC AL DENSITĂłII OSULUI INTERDENTAR ŞI 

A OSULUI MANDIBULAR BAZAL LA UN LOT DE PACIENłI CU PARODONTITE 

MARGINALE ...........................................................................................................36 



REZULTATE. ............................................................................................................. 39 

CAPITOLUL XI 

STUDIU PRIVIND UTILIZAREA INVESTIGAłIILOR RADIOLOGICE ÎN 

STABILIREA OPłIUNII TERAPEUTICE -TRATAMENT CONSERVATOR SAU 

CHIRURGICAL ŞI EVALUAREA RĂSPUNSULUI LA TRATAMENT .................50 



REZULTATE -DISCUłII............................................................................................ 53 

CONCLUZII GENERALE ŞI APRECIERI PERSONALE CU APLICABILITATE 

PRACTICĂ ...............................................................................................................59 

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................65 

3

INTRODUCERE- MOTIVAłIA ALEGERII TEMEI DE 

CERCETARE 

Pentru evaluarea parodonŃiului de sustinere sunt obligatorii explorări 

imagistice care să ofere date despre tipul lizei alveolare, mărimea acesteia, 

eventuala afectare a zonei interradiculare, relaŃia lizelor cu cariile proximale sau 

obturaŃiile şi coroanele de înveliş incorect adaptate. Examenul imagistic de 

rutină rămâne ortopantomografia completată la nevoie de radiografii retrodento-alveolare. 

Am abordat studiul imagisticii în diagnosticul şi tratamentul bolii 

parodontale deoarece, pentru acestea, doar examenul clinic este insuficient. 

Premisa de la care am plecat în studiile noastre a fost aceea de a vedea 

modalitatea în care examenele imagistice clasice oferă date suficiente care se 

corelează sau nu cu aspectul intraoperator real al defectelor osoase, şi pentru a 

aprecia cum se corelează, investigaŃiile mult mai precise şi de actualitate, 

precum CT, cu pierderea de os prin liză orizontală, cu prezenŃa leziunilor 

carioase, cu prezenŃa obturaŃiilor, mai ales cele incorect adaptate, cu prezenŃa 

obturaŃiilor radiculare şi a leziunilor periapicale. 

PARTE GENERALĂ 

STADIUL CUNOAŞTERII 

Capitolul Capitolul I 

I 

FACTORII ETIOLOGICI AI AFECłIUNILOR 

PARODONTALE 

Factorii etiologici ai afecŃiunilor parodontale se clasifică în funcŃie de 

originea lor specifică, după cum urmează: 

FACTORI ETIOLOGICI LOCALI (EXTRINSECI) 

o DeterminanŃi – placa bacteriană 

o PredispozanŃi (favorizanŃi) 

� De iritaŃie 

• depozite moi - materia alba 

• resturi alimentare - retenŃie şi tasare 

• coloraŃii dentare 

• depozite calcificate - tartrul 

• cariile 

• Ńigările şi tutunul 

• tipul de alimentaŃie 

4

• igiena orală 

• tratamente dentare defectuoase 

� FuncŃionali 

• dinŃi absenŃi neînlocuiŃi 

• malocluzii 

• trauma din ocluzie 

• parafuncŃii ocluzale 

• pulsiunea limbii 

• respiraŃia orală 

FACTORI SISTEMICI (INTRINSECI) 

� factori endocrini (hormonali) 

� deficienŃe alimentare 

� medicamente 

� factori psihologici (emoŃionali) 

� ereditatea 

� maladii metabolice 

� perturbări şi maladii sanguine 

FORME DE BOALĂ PARODONTALĂ 

Capitolul Capitolul II II 

II 

Dată fiind multitudinea manifestărilor de boală, în decursul timpului s-au 

făcut multe tentative de a le clasifica, în funcŃie de diferite criterii. 

Taxonomia bolilor parodontale diferă puŃin de la un autor la altul în unele 

incluzându-se şi gingivitele, în altele fiind cuprinse numai bolile parodontale. 

Dintre numeroasele clasificări ale bolilor parodontale, cităm: cea a lui 

Lindhe, stabilită în funcŃie de gradul de afectare al parodonŃiului, cea a lui 

Genco (1969), Slots (1979), Page şi Schröeder (1982), Suzuki (1988), Carranza 

şi Newman (1996), Dumitriu (1998), Armitage şi Christie, 2000. 

TIPURI DE BOLI GINGIVALE INDUSE DE PLACĂ 

Gingivita, forma cea mai comună de boală gingivală, este o afecŃiune 

inflamatorie cronică a gingiilor şi reprezintă o stare reversibilă, în cazul în care 

se stabileşte igiena orală. Fenomenele inflamatorii pot fi asociate sau nu cu 

fenomene degenerative, necrotice sau proliferative. Ele constituie prima etapă 

spre distrucŃia parodonŃiului. 

InflamaŃia însoŃeşte, aproape constant toate formele de boală gingivală, 

deoarece placa bacteriană care produce inflamaŃia şi factorii de iritaŃie care 

favorizează acumularea de placă sunt frecvente în mediu gingival. 

5

Migrarea ataşamentului epitelial şi transformarea în parodontită nu este 

sistematică. Singura formă de gingivită observată clinic la adulŃi este leziunea 

stabilită care poate manifesta grade diferite de severitate. La copii leziunea 

precoce poate persista ani întregi. 

La nivelul gingiei apar însă şi procese patologice care nu sunt cauzate de 

iritaŃie locală cum ar fi atrofia, hiper- sau neoplazia. 

AFECTĂRI ALE PARODONłIULUI DE SUSłINERE 

Majoritatea parodontopatiilor au natură inflamatorie. În bolile 

parodontale, agresiunea provine iniŃial din invazia produşilor microbieni în 

Ńesuturile gingivale. Corpul caută să neutralizeze sau să distrugă iritanŃii 

microbieni şi să iniŃieze reparaŃia tisulară şi cicatrizarea. 

łesuturile parodontale pot fi afectate iniŃial prin acumularea de placă în 

zonele gingivo-dentare, boala având un caracter inflamator. Există o continuare 

a modificărilor apărute iniŃial la gingia marginală (gingivită) care se transformă 

prin progresie în profunzime în parodontită. Termenul de boală parodontală a 

fost folosit generic pentru a se referi la întregul proces care are loc la nivelul 

parodonŃiului de susŃinere. 

“Parodontita” este un termen general care cuprinde numeroase forme de 

boli inflamatorii, care diferă şi într-o oarecare măsură în ceea ce priveşte 

etiologia microbiană. Rolul pe care îl joacă răspunsul gazdei este foarte variabil. 

După Schröeder (1987) “parodontita este o boală inflamatorie a sistemului 

de susŃinere a dintelui care provoacă distrucŃii rapide, inegale şi profunde ale 

parodonŃiului (resorbŃii osoase) antrenând pierderea ireversibilă a ancorajului şi 

conducând la pierderea dinŃilor în lipsa unei terapeutici adecvate”. 

Toate formele de parodontită au o fază de debut situată undeva în timp, 

ele se dezvoltă în perioade variate ale vieŃii pacientului, de obicei în urma 

preexistenŃei unei gingivite determinate bacterian. În absenŃa tratamentului boala 

progresează, în proporŃii variabile. 

Capitolul Capitolul Capitolul III 

III 

EXAMENUL RADIOLOGIC ÎN BOALA PARODONTALĂ 

Examenul radiologic este principalul examen complementar utilizat în 

parodontologie. 

Examenul radiografic este indispensabil, nu numai pentru precizarea 

diagnosticului şi stabilirea planului de tratament, dar şi ca imagine de referinŃă 

pentru urmărirea evoluŃiei cazurilor în timp. 

6

Dezvoltarea vertiginoasă a imagisticii medicale, mai ales în ultimele 3 

decenii, a deschis calea utilizării în explorarea patologiei orale şi maxilo-faciale, 

a 4 metode imagistice, toate aceste tehnici fiind complementare: 

� radiologia convenŃională, 

� computer-tomografia (CT), 

� imagistica prin rezonanŃă magnetică (IRM), 

� ecografia. 

Metodele imagistice pot fi invazive şi neinvazive. 

Metodele,,invazive” folosesc radiaŃii ionizante ca sursă de energie, 

potenŃial periculoase biologic (doze nocive): 

- razele X sunt utilizate în Röntgendiagnostic, 

- izotopii radioactivi (radiotrasori), utilizaŃi în Medicina nucleară. 

Metodele,,neinvazive” folosesc radiaŃii ne-ionizante: 

- câmp magnetic şi unde de radiofrecvenŃă utilizate în Imagistica prin 

RezonanŃă Magnetică (IRM), 

- radiaŃia US utilizată în Ultrasonografie (US) = Echografie. 

Radiografiile orale au o imensă valoare în punerea diagnosticului pozitiv 

şi diferenŃial. Totuşi, nu trebuie făcut exces prin expunerea inutilă sau excesivă 

la raze X. 

Radiografiile diagnostice trebuie interpretate într-o manieră sistematică şi 

scrupuloasă. Urmărirea radiologică de rutină poate detecta patologii 

neprevăzute, dar, de regulă, trebuie privită ca un examen complementar 

confirmant al procesului de diagnoză. 

ObservaŃiile radiografice trebuie întotdeauna corelate cu datele de 

anamneză şi examen clinic, şi confirmate în urma coroborării unor proceduri de 

diagnostic. 

TIPURI DE IMAGISTICĂ UTILIZATE ÎN PARODONTOLOGIE 

1. EXAMENUL RADIOGRAFIC PRIN IMAGISTICĂ 

ANALOGĂ -Imagistica cu raze X ( Röntgendiagnostic). 

Razele X sunt oscilaŃii electromagnetice cu lungime de undă situată între 

razele UV şi razele γ (gama) folosite în diagnostic. 

Producerea lor se face într-un tub de raze X, prin frânarea bruscă pe anod 

a unui fascicul de electroni rapizi emanaŃi de un catod incandescent, sub 

acŃiunea unui curent de înaltă tensiune, aplicat tubului generator. 

Razele X, emise de tubul radiogen în instalaŃii specializate, sunt proiectate 

pe regiunea anatomică de evidenŃiat şi trecând prin corp sunt absorbite 

diferenŃiat în funcŃie de compoziŃia chimică a structurilor, densitate, grosime şi 

distanŃa de emisie a fasciculului. 

7

La ieşirea din structurile anatomice studiate, fasciculul de radiaŃii este 

atenuat energetic, neomogenitatea sa exprimând diferenŃele de absorbŃie ale 

organelor/Ńesuturilor străbătute. Prin efectul ionizant/fotochimic, fotonii X ieşiŃi 

din corp vor impresiona filmul radiografic sau ecranul fluoroscopic, realizând o 

imagine structurată. 

Radiologia convenŃională a fost şi rămâne examenul iniŃial, care permite 

depistarea celei mai mari părŃi din patologia maxilo-facială, inclusiv 

parodontală. 

Tehnicile de radiografiere cu film extraoral sunt: 

� Radiografia panoramică 

� Ortopantomografia 

Tehnici de radiografiere cu film intraoral: 

� Radiografiile retro-dento-alveolare şi bite-wing 

� IncidenŃa bite-wing (interproximală) 

� Tehnica bisectoarei (metoda Cieszynski-Dieck) 

� Tehnica planurilor paralele 

� IncidenŃe cu film ocluzal 

2. IMAGISTICA DIGITALÃ 

� Imagistica digitală directă 

� radioviziografia 

� computer-tomografia 

♦ Computer-tomografia clasică 

♦ CT de înaltă rezoluŃie (CT-HR) 

♦ Computer-tomografia volumetrica (CBCT) 

� Imagistica digitală indirectă 

� imagistica digitală prin scanare 

� imagistica indirectă cu plăci de fosfor fotostimulabile 

� Imagistica prin rezonanŃă magnetică (IRM) 

DIAGNOSTICUL ÎN BOALA PARODONTALĂ 

Capitolul Capitolul Capitolul IV IV 

IV 

Diagnosticul în boala parodontală cuprinde patru etape strâns 

interconectate, în care trebuie să se determine: 

1. Tipul maladiei 

2. Bacteriile patogene- tiparele microbiene 

3. Starea de activitate sau inactivitate a bolii 

4. ImportanŃa pierderii de ataşament 

8

1. Tipul de boală 

Se defineşte după înregistrarea istoricului medical general, a istoricului 

special (local) dentar şi a tuturor datelor obŃinute individual la nivelul dinŃilor şi 

parodonŃiului, prin examene clinice şi paraclinice. 

2.Natura florei bacteriene 

Natura florei bacteriene, poate fi evaluată în cabinetul stomatologic prin 

mijloace simple, precum microscopia optică cu contrast de fază, metoda având 

avantajul de a fi simplă, rapidă, obiectivă şi de a nu selecŃiona specii rezistente, 

astfel se identifică compoziŃia plăcii subgingivale pe criterii strict morfologice 

(sunt comercializate sisteme complet automatizate – Affirm DP). 

3 Starea de activitate sau inactivitate a bolii 

Se evaluează pe baza următoarelor criterii: 

microbiologice, 

clinice, 

biologice. 

4.Stadiul de evoluŃie al bolii parodontale-pierderea de 

ataşament 

Se poate evalua în mod curent prin: 

1. Examen vizual, 

2. Măsurarea adâncimii pungilor/nivelului de ataşament, 

3. Măsurări radiografice. 

PRINCIPII DE TERAPIE PARODONTALĂ 

Capitol Capitolul Capitol ul V 

V 

SCOPURILE TERAPIEI PARODONTALE 

Un tratament parodontal bine realizat trebuie: 

• să elimine durerea, 

• să elimine inflamaŃia şi sângerarea gingivală, 

• să reducă pungile parodontalesi să elimine infecŃia, 

• să oprească distrucŃia Ńesuturilor moi şi a osului, 

• să reducă mobilitatea dentară anormală, 

• să stabilească o funcŃie ocluzală optimă, 

• în anumite cazuri să restaureze Ńesuturile distruse de boală, 

• să restaureze conturul gingival fiziologic necesar prezervării 

sănătăŃii parodontale, 

• să prevină recidiva bolii şi să reducă pierderea dinŃilor. 

9

ETAPIZAREA TERAPIEI PARODONTALE 

Planul de tratament şi etapizarea trebuie alcătuite după o examinare 

minuŃioasă şi după un diagnostic corect. Tratamentul variază de la un pacient la 

altul, în funcŃie de stadiul de evoluŃia al bolii şi gravitatea leziunilor. 

Faza preliminară 

� Tratamentul urgenŃelor: 

- Parodontale, 

- Dentare, periapicale, altele. 

� ExtracŃia dinŃilor compromişi şi protezare de urgenŃă/tranzitorie. 

Faza I de terapie – faza etiologică sau etiotropă 

Terapia iniŃială are ca scop crearea unei cavităŃi orale lipsite, pe cât 

posibil, de placă şi tartru, astfel, terapia iniŃială este îndreptată către factorii 

etiologici ai procesului de boală. Ea are ca obiectiv intercepŃia şi oprirea 

evoluŃiei bolii parodontale prin eliminarea şi controlul tuturor factorilor 

implicaŃi. În acest sens cooperarea pacienŃilor joacă un rol deosebit şi trebuie 

stimulată prin toate mijloacele ce ne stau la dispoziŃie. 

Evaluarea răspunsului la faza I 

Reevaluare: - profunzimea pungilor şi inflamaŃia gingivală, placa şi 

tartrul. 

Faza a II-a de terapie – faza corectivă 

(chirurgicală/restaurativă) 

Etapa cuprinde măsurile terapeutice tradiŃionale, având ca obiect 

restaurarea funcŃiei parodontale. Acestea se referă la metode chirurgicale, de 

terapeutică endodontică, tratamente conservatoare protetice şi/sau de refacere a 

obturaŃiilor, lucrărilor incorecte, cu echilibrarea ocluziei. 

� Chirurgie parodontală, plasarea implantelor, 

� Terapie endodontică, 

� Restaurări definitive, 

� Protezări fixe şi amovibile, 

� Echilibrarea ocluziei. 

Evaluarea răspunsului la procedurile restaurative 

Examinarea parodontală 

Faza a III-a de terapie – faza de menŃinere 

Îşi propune menŃinerea rezultatelor obŃinute, controlul plăcii având o 

importanŃă majoră pentru succesul tratamentului. 

Etapa vizează controlul, prevenirea şi evoluŃia bolii, prin reevaluări ale 

efectelor tratamentului şi a măsurilor de igienă orală. 

Reexaminări periodice şi verificări ale: 

- plăcii bacteriene şi tartrului, 

10

- pungilor, inflamaŃiei, , 

- ocluziei şi mobilitaŃii dentare, 

- alte modificări patologice. 

Evaluarea rezultatelor în timp se bazează, desigur, pe examenul clinic 

şi în special pe cel radiologic, singurul care ne oferă informaŃii obiective despre 

evoluŃia resorbŃiei osoase. RetracŃia gingivală asociată cu resorbŃie osoasă 

marginală şi interradiculară precum şi periodicitatea simptomatologiei sau chiar 

pierderea dinŃilor indică, în mod evident, un eşec al tratamentului. 

TERAPIA CHIRURGICALĂ ÎN AFECłIUNILE PARODONTALE 

Alegerea unei metode chirurgicale se bazează pe o serie de consideraŃii 

precum: 

• Caracteristicile pungii (adâncime, configuraŃie, relaŃie cu osul); 

• Accesibilitatea pentru instrumentare; 

• ExistenŃa problemelor muco-gingivale; 

• Răspunsul la faza etiologică a terapiei; 

• Cooperarea pacientului (menŃinerea igienei orale corecte); 

• Vârsta şi starea generală a pacientului; 

• Diagnosticul global de boală; 

• ConsideraŃii estetice; 

• Tratamente parodontale anterioare. 

Manoperele de chirurgie parodontală se pot împărŃi în: 

1. manopere destinate tratamentului pungilor parodontale: 

� chiuretajul parodontal, 

� ENAP, ENAP-modificată, 

� gingivectomia, 

� intervenŃii cu lambou (Widman modificată). 

2. chirurgia osoasă destinată tratamentului leziunilor osoase: 

� prin substracŃie – osteoplastia, 

� prin adiŃie – comblare, 

� prin regenerare ghidată, 

� tehnici combinate – RTG+comblare, 

3. chirurgie muco-gingivală destinată corijării problemelor legate de 

rapoartele anormale între gingia ataşată şi mucoasa alveolară. 

11

Cercetare Cercetare personal personală 

personal personal 

EXPLORĂRI IMAGISTICE ÎN DIAGNOSTICUL ŞI 

TRATAMENTUL BOLII PARODONTALE 

Capitolul Capitolul VI 

VI 

OBIECTIVE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII; CREAREA 

BAZEI DE DATE ŞI METODE STATISTICE DE EVALUARE 

Ca urmare a preocupărilor atât în practica curentă cât şi în cursul pregătirii 

doctoratului, mi-am propus: 

o adunarea unui material documentar care să integreze datele 

din literatura de specialitate, privind diferitele forme de 

afecŃiuni parodontale şi tratamentul acestora, conservator sau 

chirurgical, 

o studierea patologiei parodontale la pacienŃii luaŃi în studiu, 

prin diferite metode radiografice în programul complex de 

evaluare şi tratament al pacienŃilor cu afectare parodontală 

cât şi stabilirea indicaŃiei de tratament conservator sau 

chirurgical, 

o efectuarea unor studii clinico-statistice, pe o bază de date 

personale privind rolul imagisticii în evaluarea stării 

parodontale la pacienŃii care s-au adresat pentru tratament 

stomatologic la cabinetul personal, în Clinica de 

Parodontologie, Facultatea de Medicină Dentară, UMF Iaşi şi 

Clinica de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, Facultatea de 

Medicină Dentară, UMF Iaşi. 

OBIECTIVE 

Pentru realizarea acestor scopuri, au fost nominalizate următoarele obiective: 

o elaborarea unui program complet de evaluare care cuprinde: 

o diagnosticul de afectare parodontală clinic şi radiografic, 

o obiectivele generale şi particulare ale fiecărui caz clinic, 

o studierea cazuisticii care să constituie baza de date pentru 

prelucrarea statistică, 

o precizarea elementelor clinice şi a investigaŃiilor imagistice 

pentru diagnosticul de certitudine şi a diagnosticului 

12

diferenŃial, cât şi aprecierea prin aceste metode a necesităŃii 

de tratament conservator vs chirurgical, 

o Stabilirea prognosticului şi a metodei optime de tratament, 

o Evaluarea răspunsului la tratament prin utilizarea criteriilor 

clinice şi radiografice. 

Baza de date privind selecŃionarea, examinarea, şi evaluarea cazurilor am 

efectuat-o într-un interval de 4 ani (2007-2010) în Cabinetul de Medicină 

Dentară ADORAL, în Clinica de Parodontologie, Facultatea de Medicină 

Dentară Iaşi, Clinica de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, Facultatea de Medicină 

Dentară, UMF Iaşi. 

Explorările imagistice au fost realizate la: 

• Centrul imagistic EXPLORA Iaşi 

• Laboratorul de radiologie al Bazei de ÎnvăŃământ Stomatologic al 

FacultăŃii de Medicină Dentară, UMF Iaşi. 

• Centrul radiologic Wittenberger 

Studiul efectuat a fost orientat pe următoarele direcŃii: 

� Studiu ortopantomografic privind afectarea parodonŃiului 

profund la pacienŃi cu parodontite cronice 

� Studiu privind evaluarea pe ortopantomografie a pierderii de 

os la un lot de pacienŃi cu supuraŃii mandibulare de cauză 

odonto-parodontală 

� Studiu comparativ: imagistica clasică versus computertomografie 

clasică (CT). 

� Studiul computer tomografic al densităŃii osului interdentar şi 

a osului mandibular bazal la un lot de pacienŃi cu parodontite 

marginale 

� Studiu privind utilizarea investigaŃiilor radiologice în 

stabilirea opŃiunii terapeutice -tratament conservator sau 

chirurgical şi evaluarea răspunsului la tratament 

Am luat în studiu un lot de 356 pacienŃi, care prezentau simptomatologie 

parodontală, manifestată prin modificări de formă; culoare sau textură ale 

gingiei, edem; sângerare provocată uşor sau spontană, dureri şi sensibilitate 

gingivală sau prurit gingival, mobilitate dentară, pungi de diferite adâncimi, 

hipercreşteri de diferite grade. 

Pentru a obŃine rezultate comparabile, dintre cazurile cu afectare 

parodontală s-au constituit loturi de studiu, după cum urmează: 

Lot martor la care s-au realizat procedurile terapeutice 

conservatoare, format din 283 pacienŃi 

Lot de subiecŃi la care s-a practicat tratament chirurgical – 73. 

Algoritmul clinic a inclus: 

13

Întocmirea foii de observaŃie clinică cu specific parodontal 

Foile de observaŃie au fost completate cu examene paraclinice: 

� evaluarea plăcii bacteriene, 

� evaluarea gradului de inflamaŃie – 

Examenul Rx, util în aprecierea importanŃei pierderii de Ńesut parodontal 

s-a făcut pe clişee retro-dento-alveolare în incidenŃă izometrică şi ortoradială sau 

prin ortopantomografie (OPT), sau Computer Tomograf - CT - în vederea 

evaluării gradului de afectare a osului alveolar, a tipului de alveoliză, numărul 

pereŃilor osoşi verticali, relaŃia lizei osului alveolar de la nivelul molarilor 

maxilari cu sinusul maxilar, leziunea interadiculară, relaŃia lizei osoase cu 

factorii locali. 

ConsimŃământul 

Înaintea oricărei evaluări (a tuturor investigaŃiilor) am procedat la 

obŃinerea consimŃământului în cunoştinŃă de cauză, mandatat, informat, motivat, 

al tuturor pacienŃilor. 

Indicii clinici de diagnostic ai bolii parodontale utilizaŃi au fost: 

Indicele de placă bacteriană IP 

Indicele de sângerare IS 

Indicele gingival IG 

Pierderea de ataşament - evaluată prin sondaj parodontal şi examen 

radiologic PA. 

Adâncimea pungilor - AP 

METODA STATISTICĂ 

În cadrul studiului şi pentru finalizarea rezultatelor s-a utilizat un 

computer cu programele: 

• MS Office pentru tehnoredactare, grafice şi desene; 

• Analiza statistică a fost realizată utilizând programul Microsoft Excel şi 

programul de statistică SPSS (SPSS, Inc., Chicago, SUA), cu aplicaŃie în 

statistica medicală. Programul de statistică utilizat reprezintă un mediu pentru 

rezolvarea problemelor folosind metode şi tehnici de statistică matematică prin 

prelucrarea datelor obŃinute din măsurători şi realizarea de reprezentări grafice 

adecvate, program dedicate pentru prelucrarea statistică a datelor, rezultatele 

obŃinute ducând la concluzii clare asupra fenomenelor studiate. 

14

Capitol Capitol VII 

VII 

STUDIU ORTOPANTOMOGRAFIC PRIVIND AFECTAREA 

PARODONłIULUI PROFUND LA PACIENłI CU 

PARODONTITE CRONICE 

SCOPUL STUDIULUI 

Ne-am propus studiul afectăriii parodonŃiului profund, a relaŃiei acestei 

afectării cu factori favorizanti locali (obturaŃii incorecte, coroane de înveliş 

incorect adaptate), cu prezenta obturaŃiilor radiculare şi a leziunilor periapicale, 

precum şi comparaŃia afectării pe dinŃi omologi, pe fiecare tip de dinte (incisivi, 

canini, premolari şi molari). 

MATERIAL ŞI METODA 

Studiul s-a realizat pe un lot de 112 de pacienŃi, cu vârsta cuprinsă între 

25-69.ani, 71 femei şi 41bărbaŃi aleşi aleatoriu din pacienŃii care s-au prezentat 

pe parcursul a 3 ani pentru diferite afecŃiuni dentare la un cabinet de medicina 

dentară. Au fost excluşi pacienŃii cu afecŃiuni sau medicaŃie care ar putea 

influenŃa metabolismul osos. 

Criteriul de participare a fost vârsta de minim 25 de ani: 

• boală parodontală severă sau moderată netratată 

• parodontită recurentă fără chirurgie parodontală 

cel puŃin pentru ultimele 24 luni, 

• igienă orală indiviuală eficientă (placă

Înaintea terapiei, la toŃi pacienŃii au fost realizate OPT pentru a se evalua 

tipul de pierdere osoasă (verticală/orizontală). 

Am recomandat ortopantomografii la toŃi subiecŃii, cu consimŃământ 

informat. Acestea s-au realizat cu AZ-3000 (Asahi Co., Kyoto, Japan) la 12mA 

şi 15 sec; Kv a variat între 70 şi 80. 

Au fost evaluaŃi numai dinŃii mandibulari ai pacienŃilor, datorită 

suprapunerilor rădăcinilor dinŃilor vecini şi complexităŃii morfologiei radiculare 

de la nivelul molarilor maxilari şi din cauza proximităŃii radiculare la premolarii 

maxilari. 

Am folosit două metode de evaluare a osului alveolar pe radiografii: 

Metoda care exprima pierderea osoasă ca proporŃie din lungimea 

totala a dintelui sau doar a lungimii rădăcinii (prin utilizarea riglei 

Schei) 

Metoda care măsoara pe radiografii înaltimea osului alveolar în 

pixeli. 

Toate ortopantomografiile au fost scanate şi s-a analizat, prin mijloace 

informatizate, pierderea de os lveolar, utilizănd suprapunerea Riglei Schei peste 

imainile scanate. 

A. Pierderea osoasă relativă în procentaj (pierdere de os procentuală) a 

fost evaluată la două situsuri per dinte (mezial şi distal) folosind rigla Schei. 

Această riglă are 10 linii drepte ce converg în acelaşi unghi. 

B. Sistemul de analiza digitala a fost folosit pentru estimare în pixeli a 

următoarelor 3 elemente: 

- de la CEJ la marginea osului (A pixeli) 

- raportul A pe lungimea rădăcinii (A/R) 

- raportul A pe lungimea totala a dintelui (A/T) 

ÎnălŃimea osului alveolar a fost măsurată pe radiografii în pixeli. 

Pentru realizarea corelaŃiilor statistice am folosit analiza de regresie 

multiplă, folosind ca variabile în grupul de studiu: 

o resorbŃia osului alveolar, 

o resorbŃia osului alveolar raportată la lungimea rădăcinii, 

o resorbŃia osului alveolar raportat la lungimea dintelui, 

Măsurătorile (analiza statistică ) au fost efectuate în corelaŃie cu următorii 

factori locali favorizanŃi (iatrogeni): 

o dinŃii cu lucrări protetice coronare, 

o dinŃii cu tratamente endodontice, 

o dinŃii cu leziuni periapicale, 

o dinŃii cu restaurări coronare prin obturaŃii aproximale. 

Tipul de cadran mandibular (dreapta/stanga), tipul de dinte (incisiv, canin, 

premolar, molar) au fost considerate variabile în grupul de studiu. Numai 

valorile P mai mici de 0.05 au fost considerate statistic semnificative. 

16

REZULTATE 

În studiu au fost evaluati numai dinŃii mandibulari ai pacienŃilor deoarece 

la nivelul molarilor maxilari nu s-a putut determina nivelul osos pentru toate 

cele trei rădăcini, iar la nivelul premolarilor datorită suprapuneii imaginilor 

radiografice. 

250 

200 

150 

100 

50 

y = 0.6574x + 36.31 

R 2 = 0.4152, P

0.9 

0.8 

0.7 

0.6 

0.5 

0.4 

0.3 

0.2 

0.1 

y = 0.4066x + 0.2418 

R 2 = 0.1398, P=0.001 

0 

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 

Fig 7.3. Evaluarea corelaŃiei între resorbŃia osului alveolar raportată la lungimea 

rădăcinii de pe feŃele meziale ale dinŃilor omologi 

Coeficientul de regresie (b) este în acest caz 0,4066, ca urmare, varianŃa 

criteriului (y) este comună sau explicată de predictorul x în proporŃie de 13%. 

0.6 

0.5 

0.4 

0.3 

0.2 

0.1 

y = 0.2395x + 0.2126 

R 2 = 0.1044, P

1.2 

1 

0.8 

0.6 

0.4 

0.2 

y = 0.3847x + 0.2702 

R 2 = 0.1135, P

250 

200 

150 

100 

50 

y = 0.7001x + 32.541 

R 2 = 0.4783, P

0.6 

0.5 

0.4 

0.3 

0.2 

0.1 

y = 0.4127x + 0.1734 

R 2 = 0.1564, P

0.7 

0.6 

0.5 

0.4 

0.3 

0.2 

0.1 

0 

*** 

*** 

Incisivi Canini Premolari Molari 

Fig 7.11. Evaluarea comparativă a resorbŃiei osului alveolar raportat la lungimea 

rădăcinii la nivelul incisivilor, caninilor, premolarilor şi molarilor (p

osului alveolar raportat la lungimea dintelui la nivelul incisivilor, caninilor, 

premolarilor şi molarilor. 

Constatăm că nu avem diferenŃe semnificative din punct de vedere 

statistic în ceea ce priveşte resorbŃia osului alveolar între canini şi premolari, 

canini şi molari precum şi între premolari şi molari. 

(P>0.05) 

160 

140 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

Stanga Dreapta 

Fig 7.13. Evaluarea comparativă a resorbŃiei la nivelul celor două cadrane 

(p>0.05) 

Nu s-au constatat diferenŃe semnificative însă între cele două cadrane, atât 

în ceea ce priveşte resorbŃia osului alveolar, resorbŃia osului alveolar raportată la 

lungimea rădăcinii, resorbŃia osului alveolar raportată la lungimea dintelui. 

La nivelul celor două cadrane, conform testului t şi aşa cum reiese şi din 

reprezentarea box-plot de mai sus nu rezultă diferenŃe semnificative din punct de 

vedere statistic între stânga şi dreapta, p > 0.05 în ceea ce priveşte resorbŃia 

osului alveolar, existând o simetrie a lizelor osoase. 

0.6 

0.5 

0.4 

0.3 

0.2 

0.1 

0 


Fig 7.14. Evaluarea comparativă a resorbŃiei raportat la lungimea rădăcinii la 

nivelul celor două cadrane (p>0.05) 

La nivelul celor două cadrane, conform testului t şi aşa cum reiese şi din 

reprezentarea box-plot de mai sus nu rezultă diferenŃe semnificative din punct de 

23

vedere statistic între stânga şi dreapta, p > 0.05 în ceea ce priveşte resorbŃia 

osului alveolar raportat la lungimea rădăcinii. 

0.45 

0.4 

0.35 

0.3 

0.25 

0.2 

0.15 

0.1 

0.05 

0 


Fig 7.15. Evaluarea comparativă a resorbŃiei raportat la lungimea dintelui la 

nivelul celor două cadrane 

CorelaŃii privind resorbŃia osului alveolar şi prezenŃa factorilor locali 

favorizanŃi 

Analiza de regresie multiplă a demonstrat că prezenŃa lucrărilor protetice 

coronare, a leziunilor periapicale, a restaurărilor prin obturaŃii aproximale şi 

tipul de dinte (incisivi, canini, premolari, molari) sunt determinanŃi semnificativi 

ai resorbŃiei osului alveolar, resorbŃiei osului alveolar raportată la lungimea 

rădăcinii şi resorbŃiei osului alveolar raportată la lungimea dintelui (P

Capitol Capitol Capitol VIII 

VIII 

STUDIUL PRIVIND EVALUAREA PE 

ORTOPANTOMOGRAFIE A PIERDERII DE OS LA UN LOT 

DE PACIENłI CU SUPURAłII MANDIBULARE DE CAUZA 

ODONTO-PARODONTALĂ 


Scopul acestui studiu este de a evalua afectarea parodontală şi starea de 

sănătate orală a pacienŃilor cu supuraŃii mandibulare de cauza odontogenă. 

MATERIAL ŞI METODA 

Am folosit un tip de studiu transversal caz-control. Studiul s-a facut pe un 

lot de 59 de pacienŃi cu supuraŃii mandibulare, care au necesitat internare în 

Clinica de Chirurgie Maxilo-faciala a Universitatii de Medicina şi Farmacie "Gr. 

T. Popa", Iasi în perioada noiembrie 2008-octombrie 2009, aleşi aleatoriu. Lotul 

martor a cuprins 54 pacienŃi fara probleme generale de sănătate, aleşi cu vârsta 

comparabilă cu cei din lotul de studiu care s-au prezentat în aceeaşi perioadă, 

pentru diferite probleme dentare, la un cabinet dentar cu practică privată. 

Pentru studiu au fost strânse date privind: 

1) condiŃii socio-demografice (vârstă, sex, nivelul veniturilor, nivelul 

educaŃional, fumatul şi consumul de alcool), 

2) tip de supuraŃie mandibulară şi dintele cauzal, 

3) starea de sănătate orală (numărul de dinŃi, numărul de dinŃi afectaŃi 

trataŃi/netrataŃi, numărul de dinŃi cu tratament endodontic, numărul de dinŃi cu 

coroane de inveliş). 

Gravitatea afectării parodontale a fost evaluată prin măsurarea pe 

ortopantomografie a pierderilor de os alveolar. Alveoliza a fost măsurată pe 

feŃele meziale şi distale ale dinŃilor Ramfjord folosind un program interactiv. 

Programul permite măsurarea distanŃei de la joncŃiunea smalŃ-cement până 

la nivelul osului alveolar după o linie paralelă cu axul lung al dintelui. O grilă 

milimetrică a fost folosită pentru a transforma numărul de pixeli în milimetri. 

Afectarea furcaŃiilor a fost deasemenea înregistrată. S-a măsurat şi grosimea 

corticalei în dreptul găurii mentoniere, bilateral şi valoarea mediei s-a folosit în 

studiu. Pentru a obŃine rezultate comparabile am utilizat un lot de control de 63 

de pacienŃi, cu aceleaşi caracteristici socio-demografice 

Analiza statistică şi studiul descriptiv a fost efectuat cu programul de 

statistică SPSS (SPSS, Inc., Chicago, SUA). Descrierea populaŃiei studiate s-a 

realizat folosind valorile medii, deviaŃiile standard şi proporŃiile variabilelor 

relevante. DiferenŃele dintre grupurile de studiu au fost analizate cu ajutorul 

testului t pentru eşantioane independente. DiferenŃa este statistic semnificativă la 

nivelul de semnificaŃie de 5%. 

25

REZULTATE. DISCUłII 

Majoritatea pacienŃilor au fost bărbaŃi (67,9%), cu mai puŃin de 12 clase 

(71,4%), cu venituri mai mici de 800 RON pe lună (89,3%), fumători (82,1%) şi 

consumatori ocazionali de alcool (89,3%). 

Din cele 59 de cazuri avute în studiu (fig 8.1): 

� 5 supuraŃii au fost de cauza parodontală (8,47%), 

� 4 supuraŃii au fost cauzate de sindromul endo-parodontal 

(6,78%), 

� 31 supuraŃii de cauze endodontice (52,54%), 

� 19 fiind de alte cauze, în principal chirurgicale(32%). 

32% 

8% 

53% 

7% 

Supuratii 

de cauza 

parodontal 

a 

Sindrom 

endoparodontal 

Supuratii 

de cauze 

endodontic 

e 

Alte cauze 

Fig.8.1. RepartiŃia cazurilor în funcŃie de etiologie 

De remarcat este proportia mare de supuraŃii de cauza parodontală şi endoparodontală 

ce au necesitat internare în lipsa unor afecŃiuni generale, ceea ce se 

explică prin virulenŃa biofilmului bacterian implicat. 

Evaluarea pierderii de os alveolar a fost apreciată pe OPT, în corelaŃie cu 

examenul clinic. În urma determinărilor făcute am constatat următoarele 

Pierderea medie de os alveolar a fost semnificativ mai mare în cazul 

pacienŃilor cu supuraŃii comparativ cu grupul de control. (4,80mm faŃă de 2,19 

mm; P < 0,0001).(fig.8.2) 

Valoarea medie a rezorbtiei osului alveolar (mm) 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

4.805 

P

Numarul medu de dinti cu leziuni inter-radiculare 

2.5 

2 

1.5 

1 

0.5 

0 

1.821 

P=0.0006 

1 2 

0.3913 

Lot de studiu Lot de control 

Fig 8.3. Numărul de dinŃi cu leziuni interradiculare la cele două loturi de studiu 

Numărul de dinŃi cu afectare interradiculară a fost semnificativ mai mare la 

pacienŃii cu supuraŃii decât la lotul martor (P = 0,0006) (fig. 8.3). 

Corticala mandibulară a fost mai groasa la lotul de studiu decât în lotul 

martor (P = 0,0001) (fig. 8.4). 

Grosimea bazilarei la gaura mentoniera (mm) 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

5.579 

P=0.0001 

1 2 


Fig 8.4. Grosimea bazilarei la gaura mentonieră 

Cauza dentară cea mai frecventă a supuraŃiilor dentare a fost primul molar 

mandibular (37%), urmată de molarul secund (29,6%) şi de molarul de minte 

(29,6%). 25,8% dintre pacienŃi au prezentat supuraŃia regiunii geniene, 18,5% au 

fost diagnosticati cu supuraŃia regiunii submandibulare, şi 18,5% cu supuraŃia 

lojei maseterine. 

S-a constat că pacienŃii cu supuraŃii mandibulare de cauză dentară prezintă 

un număr semnificativ statistic mai mare de dinŃi afectaŃi netrataŃi (fig. 8.5), mai 

puŃine obturaŃii coronare (fig. 8.6), mai puŃine tratamente endodontice (fig. 8.7) 

şi mai puŃine coroane de înveliş decât lotul martor (fig. 8.8). 

4.5 

27

Numarul medu de dinti cu leziuni carioase 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

5.286 

P

Numarul medu de dinti cu lucrari protetice fixe 

4 

3.5 

3 

2.5 

2 

1.5 

1 

0.5 

0 

1.071 

P=0.0038 

1 2 

2.826 


Fig 8.8 Numărul de dinŃi cu lucrări protetice fixe la cele două loturi de studiu 

Acest studiu prezintă, după cunoştinŃele noastre, prima dovadă a unei 

posibile asocieri între parodontita cronică şi supuraŃiile mandibulare de cauză 

dentară. 

Studiul arată că pacienŃii cu aceste afecŃiuni au un status precar de sănătate 

orală, cu un număr mai mic de dinŃi cu obturaŃii coronare, cu tratamente 

endodontice, dar şi un număr mai mare de leziuni odontale netratate. 

Capitol Capitolul Capitol Capitolul 

ul IX 

IX 

STUDIU COMPARATIV: IMAGISTICA CLASICĂ VERSUS 

COMPUTER-TOMOGRAFIE CLASICĂ (CT) 

INTRODUCERE. MOTIVAłIA TEMEI DE CERCETARE 

Examenele paraclinice, radiologice utilizate în diagnosticul parodontal şi în 

evaluarea eficacităŃii tratamentului ales sunt: ortopantomografia, radiografiile 

retro-dento-alveolare şi mai puŃin utilizată curent, computer-tomografia. 

SCOPUL LUCRĂRII 

Demersul nostru de cercetare a plecat de la realitatea că, de multe ori, 

examenele radiografice de rutina (ortopantomografia, radiografiile retro-dentoalveolare 

şi bite-wing) nu oferă suficiente date cu privire la arhitectura 

pierderilor osoase verticale, a numărului de pereŃi ososi verticali, a asocierii 

acestora cu leziuni infraosoase serpiginoase în cazul molarilor, în special cei 

superiori; la aceştia, morfologia radiculară complexă pune de multe ori 

probleme de diagnostic corect, cât şi probleme în stabilirea celei mai bune 

29

metode de tratament ce poate fi aplicată cazului particular, cât şi în stabilirea 

prognosticului. 

MATERIAL ŞI METODĂ 

Am luat în studiu pacienŃi cu parodontite marginale în stadiu moderat şi 

sever (cronice şi agresive), la care s-au realizat evaluări radiografice 

convenŃionale şi CT (39 ortopantomografii şi 34 CT). La aceşti pacienŃi am 

analizat măsura în care aspectul intraoperator a fost diferit de datele oferite de 

examinarea radiologică bidimensională şi măsura în care examenul computertomografic 

este util şi în ce situatii este necesar pentru un diagnostic corect, 

complet şi pentru a alege metoda de tratament optimă. 

Examenele radiografice au fost realizate la: 

� Centrul de imagistică Explora- pentru CT 

� Laboratorul de radiologie al FacultăŃii de Medicină Dentară 

UMF Iaşi 

� Centrul de imagistică Wittenberger 

Evaluarea radiografică osoasă a permis estimarea cantităŃii de os 

interdentar şi eventual interradicular. Elementele esenŃiale asupra cărora am 

insistat la analiza radiografică au fost: 

- anatomia dentară; 

- gradul şi forma alveolizei (septul interdentar); 

- lamina dura 

- corticalele osoase V şi O; 

- trabeculaŃiile osoase; 

- spaŃiul desmodontal; 

- proximităŃile radiculare 

- leziuni endo-parodontale. 

In evaluările imaginilor CT, softul programului a permis si măsurarea 

directă a dimensiunilor osului, respectiv a pierderilor osoase. 

REZULTATE. DISCUTII 

La pacienŃii luaŃi în studiu, ortopantomografia a furnizat date orientative 

asupra existenŃei lizelor osoase verticale. 

Ortopantomografia necesită adesea să fie urmată, în funcŃie de patologie, de 

alte examene: radiografii periapicale sau ocluzale, radiografii standard ale 

craniului, sau metode moderne (CT şi RMN), aşa cum este cazul pacientului 

următor. 

30

a b 

Fig 9.1. Pacient E.V., 39 ani, parodontită agresivă. Sondaj parodontal 15(a), 16(b) 

Sondajul parodontal la nivelul 15, 16 pune în evidenŃă pungi parodontale de 

3mm, respectiv 6mm. 

Fig 9.2. Pacient E.V. Ortopantomografie iniŃială 

OPT iniŃială evidenŃiază alveolize verticale la nivelul 16-15, 36-35 şi 

alveolize orizontale generalizate, de diferite grade. Zona 23-25 şi zona frontală 

mandibulară au imagine neclară. 

Fig 9.3. Pacient E.V. Radiografie retro-dento-alveolară15,16,17 

Pe clişeele radiografice retro-dento-alveolare se observă liză osoasă 

orizontală la nivelul 17-16, 25-26-27 şi liză osoasă verticală 15-16. RelaŃiile 

despre afectarea septului interradicular la 16 sunt insuficiente, datorită 

suprapunerii rădăcinii palatinale peste septul interradicular vestibular. 

Ortopantomografia şi radiografiile retro-dento-alveolare şi orientează spre 

examene complementare ce furnizează mai multe informaŃii (ex.CT) 

31

Fig 9.4. Pacient E.V. Planurile după care se realizează reconstrucŃiile 2D 

Fig. 9.5. Pacient E.V. ReconstrucŃii 2 D la nivelul sextanŃilor 1, 2 şi 3 arată alveoliză 

verticală la 15-16 mult mai bine evidenŃiată decât în OPT 

Fig. 9.6. Pacient E.V. Planurile secŃiunilor oblic-transversale. 

32

a b 

Fig. 9.7. Pacient E.V. SecŃiunile paraxiale (oblic-transversale) arată morfologia 

leziunilor infraosoase de la nivelul 16, 15. 

Preoperator, măsurarea pe reconstrucŃiile 2D şi secŃiunile axiale, oblic 

transversale ale defectelor osoase a permis evaluarea mult mai obiectivă a lizelor 

osoase, mărimea, tipul şi arhitectura defectelor osoase. Aspectul intraoperator 

demonstrează insuficienŃa examenelor radiografice clasice şi confirmă aspectele 

observate pe CT. 

În plus, spre deosebire de OPT şi Rx retro-dento-alveolară, imagistica CT 

a permis detectarea leziunilor de furcaŃie la nivelul molarilor maxilari 16, 17, 26, 

27. 

a b 

Fig. 9.8. Pacient E.V. EvidenŃierea intraoperatorie a leziunilor parodontale 

infraosoase de la nivelul 15, 16. 

Intraoperator s-a evidenŃiat defectul cu doi pereŃi osoşi verticali mezial de 

16 şi alveoliză în sens orizontal de 3mm şi în sens vertical de 4mm la nivelul 

furcaŃiei la 16, pe faŃa vestibulară, nedepistat în intregime pe OPT şi Rx retrodento-alveolară, 

dar observat şi măsurat pe CT. 

Radiografia panoramică convenŃională de una singura poate să nu fie 

concisă, întrucât structurile osoase sunt căteodata suprapuse şi reconstrucŃiile nu 

sunt posibile. Conturarea procesului alveolar din diferite unghiuri poate fi 

realizată cu CT, ce permite reconstrucŃia cu ajutorul softurilor speciale. 

33

Cum doza de radiaŃii efectivă pe pacient este în special mărită de 

examinările CT, indicaŃiile pentru CT trebuie bine definite. 

Ortopantomografia prezintă avantaje legate de faptul că este un studiu 

global, obŃinând pe un singur film radiografic tot sistemul dento-alveolar. 

Simplitatea sa datorată poziŃionării relativ uşoare, fără pregătirea specială a 

pacientului, fără reflexe de vomă, asociată cu execuŃia rapidă, preŃul şi iradierea 

scăzute o recomandă ca examen iniŃial în stomatologie. 

Radiografia relevă cauza locală a leziunilor osoase, vizibile pe 

radiografie: tartru, limite marginale defectuoase ale restaurărilor protetice, 

obturaŃii debordante, cavităŃi carioase etc. Se poate evalua raportul coroană / 

rădăcină, deoarece nivelul osului în raport cu lungimea dintelui şi forma 

rădăcinii sunt cruciale pentru prognostic. Pe lângă acestea se pot observa 

resorbŃiile radiculare în caz de traumatism ocluzal, o hipercementoză sau o 

anchiloză radiculară. 

AbsenŃa imaginii radiografice nu înseamnă în mod obligatoriu absenŃa 

patologiei. 

Evaluarea radiografică a distrucŃiei osului alveolar este bazată pe aspectul 

septului interdentar. Osul interproximal este singura structură care beneficiază 

de o reprezentare individuală. 

Ortopantomografia este metodă de explorare radiologică panoramică ce 

permite derularea pe un singur film a imaginilor ambelor arcade de la o ATM la 

cealaltă. OPT îmbină două tehnici radio-imagistice: radiografia prin fantă şi 

tomografia clasică, obŃinându-se radiografia clară a planului stabilit. 

Metoda este foarte valoroasă pentru stabilirea dignoasticelor în patologia 

dento-maxilară, însă pentru examenul parodontal oferă informaŃii insuficiente cu 

privire la amploarea, situarea şi topografia leziunilor. 

În ceea ce priveşte aspectele radiografice ale afectării furcaŃiilor, 

diagnosticul de certitudine al leziunii de furcaŃie s-a făcut prin examinarea 

clinică – sondaj cu sondele speciale Nabers, deoarece, examenul radiografic 

clasic a fost util, numai la nivelul molarilor mandibulari, în timp ce, la molarii 

maxilari, frecvent prezintă artefacte astfel încât, chiar în prezenŃa unei afectări 

furcale, radiografia nu prezinta semne detectabile de boală. În schimb, achiziŃiile 

de imagine CT, au permis, atât prin reconstrucŃiile 2D cât şi prin imaginile 

paraxiale oblic transversale vizualizarea complexităŃii zonei de furcaŃie, relaŃia 

acesteia cu afectarea osului alveolar mezial şi distal, precum şi relaŃia pungilor 

parodontale avansate ale dinŃilor în stadiu terminal cu formaŃiunile anatomice 

importante din vecinătate (sinus maxilar, canal mandibular). Aceste specte au 

permis stabilirea unui plan de tratament individualizat şi o abordare terapeutică 

conservatoare sau chirurgicală a zonelor critice. 

Un aspect relevant, care poate trage atenŃia operatorului incă din etapa de 

evaluare clinică/paraclinică a pacientului,este acela legat de posibilitatea de 

anticipare a unor probleme ce pot apare intraoperator, cum este în cazul 

34

necesităŃii de extractie a molarilor superiori în stadiu terminal, care au rapoarte 

intime cu sinusul maxilar. 

La abordul chirurgical, am observat că, de regulă, pierderea osoasă era 

întotdeauna mai mare decât apărea pe radiografie. În funcŃie de modul de 

realizare a OPT sau a rx retro-dento-lveolare, variaŃiile de tehnică radiografică 

au mascat în unele cazuri, prezenŃa şi întinderea leziunii de furcaŃie. 

În general, recunoaşterea unei radiotransparenŃe largi, bine definite, în 

zona de furcaŃie, nu a pus probleme, dar modificări radiografice mai puŃin 

definite pot fi adeseori trecute cu vederea. 

În consecinŃǎ, radiografia panoramicǎ, deşi este o examinare de primǎ 

intenŃie în parodontologie, reprezintǎ o metodǎ insuficientǎ de apreciere a 

statusului parodontal, deoarece nu oferǎ relaŃii despre grosimea crestei alveolare, 

a corticalelor vestibulară şi orală, arhitectura defectelor infraosoase, iar 

mǎsurarea dimensiunilor alveolizelor genereazǎ erori semnificative. 

Inconvenientul major al acestui tip de examinare rezidǎ în faptul cǎ 

imaginea nu este foarte clarǎ din cauza fluu-ului de mişcare (film şi tub), cât şi 

datoritǎ suprapunerii coloanei cervicale. De aceea, este necesarǎ completarea cu 

alte tipuri de examinǎri radiologice şi/sau imagistice. 

Cea mai clară imagine a osului alveolar pe ortopantomografii este la 

nivelul regiunii premolar-molare mandibulare. în parte, limitările radiografiilor 

panoramice (OPT-uri) pentru evaluarea nivelului osului parodontal sunt datorate 

aceloraşi factori care influenŃeaza diagnosticul cariilor: calitatea proastă a 

imaginilor şi suprapunerile dentare. 

In plus, deloc de neglijat sunt diferenŃele de deformare (mărire) a 

imaginilor în diferite zone ale maxilarelor, variaŃiile în interpretarea imaginilor, 

reproductibilitatea precară a identificării joncŃiunii smalŃ-cement. 

CT convenŃionalǎ rǎmâne tehnica cea mai fidelǎ pentru aprecierea 

dimensiunilor crestei, a raportului cu structurile anatomice învecinate, putând 

preciza densitatea osoasǎ şi permiŃând reconstrucŃii bi- şi tridimensionale. Una 

dintre limitările acestui tip de investigaŃie este cea legtă de apariŃia artefactelor 

induse de metale(aparate conjuncte, brackets-uri, obturaŃii mari de amalgam). Pe 

lângă aceasta, costul examinǎrii este, însǎ, ridicat şi, cel mai important, iradierea 

pacientului este semnificativǎ. Examenul CT (secŃiuni axiale şi coronale) are şi 

dezavantajul inexactitǎŃilor de calcul (diametrul alveolar) cauzate de 

configuraŃia variatǎ a arcadelor dentare. 

Limita examenelor radiografice clasice ramane aceeasi: lipsa perspectivei 

asupra configuraŃiei spaŃiale a defectelor osoase verticale, mai ales în cazul 

pungilor parodontale profunde, serpiginoase cât şi a celor profunde cu 

morfologie complexă 

Pentru CT, doza de radiaŃii este mai mare decât doza unei imagini 

panoramice standard (2, 8 mSv pentru o CT cranianǎ comparativ cu 0, 5 mSv 

pentru o radiografie panoramicǎ), de aceea folosirea CT trebuie justificata cu 

35

grijă (trebuie argumentat raportul diagnostic- risc), dacă protocolul de expunere 

este optimizat, urmărind principiile ALARA. 

Capitolul Capitolul X. X. 

X. 

STUDIU COMPUTER TOMOGRAFIC AL DENSITĂłII 

OSULUI INTERDENTAR ŞI A OSULUI MANDIBULAR 

BAZAL LA UN LOT DE PACIENłI CU PARODONTITE 

MARGINALE 


Scopul acestui studiu a fost de a evalua utilitatea tomografiei computerizate 

dentare ca explorare diagnostică a afectării parodonŃiului profund şi măsura în 

care densitatea osului mandibular se corelează sau nu cu numărul dinŃilor 

pierduŃi şi indicele mandibular panoramic superior şi inferior. 

MATERIAL ŞI METODĂ. 

Am luat în studiu un lot de 69 de computer-tomografii realizate la pacienŃi 

cu diferite grade de efectare a parodonŃiului profund, în scopul realizării 

reabilitării parodontale complexe, a aplicării de implante intraosoase sau de 

investigare a poziŃiei intraosoase a dinŃilor incluşi, înaintea instituirii 

tratamentului ortodontic. Deşi examinare CT nu s-a realizat expres pentru 

evaluare parodontală, toŃi pacienŃii luaŃi în studiu, prezentau un anume grad de 

afectare parodontală. 

Computer-tomografiile s-au realizat pe un aparat Somatom Emotion 

(Siemens), la Centrul Explora-RX din Iaşi, România. 

Programul Syngo (softul eFilm, al Merge eMed) a fost utilizat pentru 

măsurarea densităŃii osoase punctual şi pe o anumită suprafaŃă aleasă, cât şi a 

distanŃelor, în mm. 

Din studiu au fost excluşi pacienŃii cu boli generale, cu leziuni patologice la 

nivelul oaselor maxilare şi cei care luau medicaŃie care influenŃează 

metabolismul osos. 

Deoarece determinările densităŃii osului interdentar s-au făcut numai pe 

dinŃi omologi, din studiu au fost excluşi acei dinŃi cărora le lipseau, pe imaginile 

CT, omologii. Au fost excluşi, de asemenea, dinŃii la care nu s-au putut realiza 

măsurătorile datorită artefactelor date de restaurările metalice şi brackets-uri. 

Lotul de studiu a fost alcătuit din 35 de femei şi 34 bărbaŃi cu vârsta 

cuprinsă între 17 şi 73 ani. 

Studiul a fost orientat pe două direcŃii: 

36

� Studierea densităŃii osului interdentar la adâncimi diferite şi 

comparea acesteia la dinŃi omologi cu afectare odontală/ 

endodontică, cu şi fără tratamente odontale/endodontice/ 

protetice 

� Studierea densităŃii osului bazal mandibular în zonele de 

afectare parodontală 

După stocarea în calculator a imaginilor CT cu grosimi ale secŃiunilor de 

1mm (130kV, 90mAs), au fost selectate secŃiunile orizontale CT pentru a 

măsura densitatea osoasă, din 0,5 mm în 0,5mm, de la vârful septului interdentar 

pina la 8mm profunzime de acesta, pe mijlocul septului interdentar. 

Programul permite măsurarea direct în unităŃi Hounsfield (HU) a densităŃii 

medii a zonei centrale a septului interdentar. 

S-a înregistrat mărimea în milimetri a lizei osose orizontale, precum şi 

prezenŃa sau absenŃa: leziunilor carioase, prezenŃa tratamentului ortodontic fix, 

tratamentele endodontice, leziunile periapicale, coroanele de înveliş. 

Din acest studiu au fost excluse situs-urile cu lize verticale deoarece, la 

nivelul septului interdentar respectiv, pe secŃiune orizontală, măsurarea pe 

mijlocul septului ar fi furnizat rezultate eronate, acesta lipsind partial. 

Grosimea secŃiunilor a fost de 1mm ( 130 kV, 90mAs); acestea au servit la 

realizarea reconstrucŃiilor bidimensionale 2D, de-a lungul liniilor construite de 

operator în oasele maxilare, în lungul arcadelor dentare, pe acestea s-au măsurat 

grosimea şi densitate bazilarei mandibulare în dreptul găurii mentoniere şi la 

nivelul gonionului. Măsuratorile au fost realizate dreapta-stanga. 

Prelucrarea imaginilor a început cu trasarea planurilor de secŃiune de-a 

lungul arcadei dentare, după care s-au realizat reconstrucŃiile 2D 

Fig 10.1 Planurile secŃiunilor pentru reconstrucŃie 2 D 

37

Pe reconstrucŃiile 2D a fost trasată o linie paralelă cu axul lung al ramului 

orizontal al mandibulei, tangenŃială la marginea inferioară. 

Grosimea bazilarei s-a măsurat prin trasarea unei perpendiculare pe această 

tangentă în dreptul găurii mentoniere. 

Fig 10.2 ReconstrucŃii 2D, sextanŃii 4-5, măsurarea grosimii bazilarei în dreptul 

găurii mentoniere 

Pe reconstrucŃiile 2D au fost măsurate şi distanŃele de la marginea 

inferioară a mandibulei până la marginile superioară şi inferioară ale găurii 

mentoniere. 

Fig 10.3 ReconstrucŃii 2D, măsurarea indicelui panoramic mandibular superior şi 

inferior 

Au fost astfel calculaŃi doi indici, prin împărŃirea grosimii bazilarei la 

distanŃa relativ constantă între marginea inferioară a mandibulei şi gaura 

mentonieră: 

38

1. Indicele panoramic mandibular (PMI) superior = grosimea 

bazilarei/distanŃa de la marginea superioară a găurii mentoniere 

pina la marginea inferioară a mandibulei (PMI superior ) 

2. Indicele panoramic mandibular (PMI) inferior = grosimea 

bazilarei / distanŃa de la marginea inferioară a găurii mentoniere 

până la marginea inferioară a mandibulei. (PMI inferior). 

Densitatea bazilarei a fost evaluată în dreptul găurii mentoniere şi la 

nivelul gonionului, atât pe partea dreaptă cât şi pe partea stângă. 

Analiza statistică a fost efectuată cu ajutorul programului SPSS ( SPSS 17.0 

Inc, Chicago, SUA). DiferenŃele dintre grupurile de studiu au fost analizate cu 

ajutorul testului t pentru eşantioane independente. 

Am evaluat cu ajutorul corelaŃiilor Pearson: 

� asociaŃiile între variabilele de studiu: vârstă, sex, 

� densitatea bazilarei mandibulare în dreptul găurii mentoniere, 

� grosimea corticalei mandibulare în dreptul găurii mentoniere, 

� densitatea corticalei mandibulare la gonion, 

� grosimea corticalei mandibulare la gonion, 

� Indicele panoramic mandibular superior 

� Indicele panoramic mandibular inferior şi numărul de dinŃi 

prezenti. 

Toate valorile p mai mici de 0.05 au fost considerate statistic semnificative. 

REZULTATE. 

RepartiŃia pacienŃilor pe grupe de vârstă şi pe sexe a fost după cum 

urmează: 

34% 

Repartitia lotului pe grupe de varsta 

16% 

26% 

7% 

17% 

51ani 

Fig 10.4. RepartiŃia pacienŃilor pe grupe de vârstă 

39

49% 

Repartitia pe sexe a lotului 

51% 

Fig 10.5. RepartiŃia pacienŃilor pe sexe 

Femei 

Barbati 

CorelaŃii între adâncimea septului interdentar şi media 

densităŃii osului alveolar 

Rezultatele măsurătorilor mediei densităŃii osului alveolar la diferite 

adâncimi ale septului interdentar, pe grupe de vârsta sunt prezentate în 

continuare. Se observă că această corelaŃie devine evidentă peste 3mm 

profunzime a septului interdentar, până la 5,5mm profunzime, aspect ilustrat în 

tabelul următor şi fig 10.6. 

Tabel 10. I Media densităŃii osului alveolar la diferite adâncimi ale septului 

interdentar, pe grupe de vârstă 

Vârsta 0mm 0.5mm 1mm 1,5mm 2mm 2.5mm 3mm 3.5mm 4mm 4.5mm 5mm 5.5mm 

50 ani 269.7 462.4 553.7 651.8 676.8 650.2 653.2 542.0 595.7 578.7 578.1 554.0 

Deşi măsurătorile au fost realizate până la o adâncime de 8mm de la vârful 

septului, calculele s-au făcut până la o adâncime de 7mm deoarece, pe studiul 

pilot am observat că, densităŃile osoase dincolo de această limită sunt irelevante 

(datorită vecinătăŃii sinusului maxilar, găurii mentoniere, proceselor priapicale, 

etc). 

40

Fig 10.6. Media densităŃii osului alveolar interdentar, pe grupe de vârstă, la diferite 

adâncimi, de la vârful septului până la 7mm 

Valoarea densitatii osoase (HU) 

700 

600 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

Comparatii intre media densitatii osului interdentar la dinti cu si 

fara tratament ortodontic fix 

Media densitatii osului 

alveolar la varful septului 

interdentar 


alveolar intre 0,5-3,5mm 

profunzime a septului 

interdentar 


alveolar intre 3-5,5mm 


alveolar 

Fara tratament ortodontic fix Cu tratament ortodontic fix 

Fig 10.7 ComparaŃii între media densităŃii osului interdentar la dinŃi cu şi fără 

tratament ortodontic fix 

Comparând media densităŃii osului interdentar, la dinŃi cu şi fără tratament 

ortodontic fix (lot de studiu) cu dinŃii indemni, fără tratament ortodontic, la 

acelaşi grad de afectare parodontală, se observă atât în intervalul 0,5-3,5 mm, cât 

şi peste această limită, o valoare medie a densităŃii osului interdentar mai mică la 

dinŃii cu brackets-uri. Acest aspect poate fi pus pe seama proceselor de 

remodelare osoasă induse de forŃele ortodontice la nivelul acestor dinŃi. Aceasta 

impune o monitorizare parodontală constantă, cu atât mai mult cu cât 

dispozitivele ortodontice fixe se asociază cu o modificare a compoziŃiei 

biofilmului oral, cu selectarea de specii parodontopatogene. În plus, vârsta 

tănără, la care se instalează specii bacteriene cu potenŃial distructiv parodontal 

este în acelaşi timp şi vârsta la care se aplică multe din aparatele ortodontice 

fixe. 

41

Fig 10.8 ComparaŃii între media densităŃii osului alveolar la dinŃi cu şi fără 

coroane de înveliş 

La dinŃii cu coroane de inveliş se observă în intervalul 0,5-3,5 mm o uşoară 

reducere a densităŃii medii a osului alveolar, legată probabil de progresia 

inflamaŃiei parodontale. La peste 3,5 mm adâncime, se observă o creştere 

semnificativă a densităŃii medii alveolare, fapt care poate fi datorat tendinŃei de 

stabilizare parodontală. 


procese carioase 

Un aspect paradoxal se observă în măsurarea densităŃii osului alveolar la 

dinŃii cu procese carioase. Comparativ cu dinŃii indemni, atât la 0,5-3,5 mm, cât 

mai ales peste aceată limită, media densităŃii osului alveolar prezintă valori 

cuprinse între 666.9500- 581.9583HU la dinŃii cu procese carioase faŃă de 

572.2875-433.4000 HU, la dinŃii indemni. 

42


tratament endodontic 

Chiar dacă la vârful septului valorile medii ale densităŃii osoase sunt 

apropiate(265.1800HU, respectiv 270.3333HU), la dinŃii cu şi fără tratament 

endodontic, la profunzimea de 0,5-35 la dinŃii cu tratament endodontic am 

înregistrat o densitate medie de 572.0333HU, mai mică decât la cei fără 

tratament endodontic(587.4640HU). Raportul densităŃilor se schimbă la reperul 

3-5,5mm, situaŃie în care, la dinŃii cu tratament endodontic, media densităŃii 

osoase (515.1944)este mai mare decât la cei fără tratament (448.2447HU). 


leziuni apicale 

La dinŃii cu patologie periapicală, valorile medii ale densităŃii osoase sunt 

mai mari la toate adâncimile, faŃă de dinŃii indemni. Acest fapt este foarte 

evident în intervalul 3-5,5mm (671.8333HU vs422.9529HU ), şi s-ar putea 

explica prin fenomenele de hipercondensare osoasă ce apar ca reacŃie la 

inflamaŃia cronică periapicală. 

43

valoarea densitatii osoase (HU) 

700 

600 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

Comparatie intre dintii indemni si cei cu factori de retentie a 

placii ortodontici/protetici 

Media densitatii 

osului alveolar la 

varful septului 

interdentar 

Media densitatii Media densitatii 

osului alveolar intre osului alveolar intre 

0,5-3,5mm 3-5,5mm 

profunzime a profunzime a 

septului interdentar septului alveolar 

medie fara tratament 

tratament ortodontic fix 

coroane de invelis 


factori de retenŃie a plăcii (ortodontici/protetici) 

Comparând densitatea medie osoasă în relaŃie cu factorii locali de retenŃie a 

plăcii, constatăm că la o profunzime de 0,5-3,5 mm, densităŃile medii osoase au 

valori apropiate pentru dinŃii fără coroane de înveliş şi cei cu tratament 

ortodontic. 

valoarea densitatii osoase (HU) 

800 

700 

600 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

Comparatii ale densitatii osoase la dinti cu afectare 

odontala/endodontica 


alveolar la varful 

septului interdentar 


alveolar intre 0,5- 

3,5mm profunzime a 

septului interdentar 


alveolar intre 3-5,5mm 


alveolar 

DinŃi 

indemni 

DinŃi cu 

procese 

carioase 

DinŃi cu 

tratament 

endodontic 

DinŃi cu 

leziuni 

periapicale 


afectare odontală/endodontică 

În ceea ce priveşte comparaŃia între densitatea osoasă medie a septurilor 

dinŃilor indemni cu cea a septurilor dinŃilor cu afectare odontală/endodontică, 

până în 3,5mm profunzime, densităŃile sunt sensibil apropiate de valoare de 

600HU, observându-se că peste 3 mm profunzime toate densităŃile medii ale 

44

septurilor dinŃilor cu afectare odontală/endodontică şi cu leziuni periapicale sunt 

mai mari decât densitatea septurilor dintre dinŃii indemni. 

Variabile Media densităŃii 

osului alveolar la 

vârful septului 

Tabel 10.II Regresia multiplă în funcŃie de variabilele studiate 

interdentar 

Media densităŃii 

osului alveolar între 

0,5- 3,5mm 

profunzime 

Media densităŃii 

osului alveolar între 

3-5,5mm profunzime 

Media 

pierderii de 

os (mm) 

Sex 0.356 0.065 0.112 0.477** 

Vârsta (ani) -0.107 -0.002 0.148 0.024 

Tratament 

ortodontic fix 

0.184 -0.132 0.122 -0.073 

Coroane 

înveliş 

de -0.138 -0.119 0.203* 0.388** 

Procese 

carioase 

0.027 0.145 0.263 0.190 

Tratament 0.036 -0.012 -0.058 0.028 

endodontic 

Leziuni 0.116 0.072 0.271 0.005 

periapicale 

R2 0.092 0.61 0.277 0.632 

F 0.691 0.445 2.467 11.021 

P NS NS 0.031

Ne-a interesat să aflăm dacă există o legătură între variaŃia medie a 

densităŃii osului alveolar pentru grupele de dinŃi 11-12 şi 42-41. 

Tabel 10.III Tests of Normality 

Kolmogorov-Smirnov a Shapiro-Wilk 

Statistic df Sig. Statistic df Sig.(p) 

d11_12 .213 10 .200 * .933 10 .477 

d42_41 .254 10 .067 .843 10 .048 

a. Lilliefors Significance Correction 

*. This is a lower bound of the true significance. 

Observăm că distribuŃia d42_41 (variaŃia medie a densităŃii osului 

alveolar a incisivilor 42-41) nu prezintă o formă normală (p = 0.048 < 0.05). 

DistribuŃia d11_12 are însă o distribuŃie normală (p = 0.477 > 0.05) 

Din acest motiv am utilizat testele neparametrice alternative – coeficienŃii 

de corelaŃie Spearman (sau Kendall). 

Spearman's rho 

Tabel 10.IV. Coeficientul de corelaŃie Spearman 

d11_12 

d42_41 

d11_12 d42_41 

Correlation Coefficient 1.000 .782 ** 

p. (2-tailed) . .008 

N 10 10 

Correlation Coefficient .782 ** 1.000 

p. (2-tailed) .008 . 

N 10 10 

**.CorelaŃia este seminficativa la nivel de 0.01(2-tailed) 

Coeficientul de corelaŃie Spearman a densităŃii osului alveolar este de 

0,78. N reprezintă numărul cazurilor luate în calcul. Probabilitatea de a obŃine 

această corelaŃie din întâmplare este mai mică de 0.01 (p < 0.008). 

Aşadar, între densităŃile medii corespunzătoare grupelor de dinŃi 11-12 şi 

42-41 există o corelaŃie pozitivă, semnificativă statistic. Coeficientul Spearman 

= 0.78, DF (gradele de libertate) = 8, p < 0.01. 

46

Fig 10.15 Diagrama scatter a corelaŃiei densităŃii osului alveolar între 11-12, 

respectiv 41-42 

În diagrama scatter de mai sus, răspândirea punctelor este relativ îngustă, 

ceea ce indică o corelaŃie mare. Forma împrăştierii rezultatelor este relativ în 

linie dreaptă, indicând o relaŃie liniară şi nu una curbilinie. Linia este de la colŃul 

din stânga jos până în dreapta sus, ceea ce indică o corelaŃie pozitivă. 

Compararea densităŃi osului trabecular interdentar, dreapta/stânga, 

intrapacient 

Pentru a compara variaŃia densităŃii osului alveolar la acelaşi pacient 

dreapta/stânga am folosit testul Wilcoxon, echivalentul neparametric al testului t 

pentru eşantioane perechi. 

s13_12 - 

s22_23 

s12_11 - 

s21_22 

Tabel 10.V Pacient P.A. Testul Wilcoxon 

Mean 

N Rank 

Sum of 

Ranks 

Negative Ranks 6 a 4.50 27.00 

Positive Ranks 2 b 4.50 9.00 

Ties 0 c 

Total 8 

Negative Ranks 6 d 7.50 45.00 

Positive Ranks 4 e 2.50 10.00 

Ties 0 f 

Total 10 

a. s13_12 < s22_23, b. s13_12 > s22_23,c. s13_12 = s22_23,d. s12_11 < 

s21_22,e. s12_11 > s21_22,f. s12_11 = s21_22 

47

Tabel 10.VI Pacient P.A. Test Statistics b 

s13_12 - s12_11 - 

s22_23 s21_22 

Z -1.260 a -1.784 a 

p. (2-tailed) .208 .074 

a. Based on positive ranks. 

b. Wilcoxon Signed Ranks Test 

Nu s-a găsit nici-o diferenŃă semnificativă între densitatea osului alveolar 

pentru septurile s13-12 şi s22-23 precum şi pentru s12-11 şi s21-22. 

1200 

1000 

800 

600 

400 

200 

0 

dens la varful septului 

Comparatia densitatii septurilor interdentare 12-11/21-21 (unitati Hounsfield) 

(liza os 1mm) 

dens la 1mm de vf sept 

dens la 0,5mm de vf sept 




dens la2,5mm de vf sept 



dems la 5mm de vf sept 








12 -. 11. 

Fig. 10.16. pacient P.A. ComparaŃia densităŃii septurilor interdentare 12-11 şi 21- 

22 (liza osoasă orizontală 1 mm) 

II Evaluarea osului bazal mandibular 

În studiu a fost folosită media grosimii corticalei mandibulare. Grosimea 

corticalei la gonion a fost măsurată bilateral şi în studiu a fost folosită.valoarea 

medie. 

Analiza statistică a evidenŃiat diferenŃe semnificative în funcŃie de sex doar 

în ceea ce priveşte grosimea corticalei mandibulare la gonion. (Tabelul 10.VII.) 

Modificări simetrice ale densităŃii bazilarei mandibulare în dreptul găurii 

mentoniere, ale grosimii corticalei mandibulare în dreptul găurii mentoniere, ale 

densităŃii corticalei mandibulare la gonion, ale grosimii corticalei mandibulare la 

gonion, a Indicelui panoramic mandibular superior, precum şi Indicelui 

panoramic mandibular inferior au fost observate, după cum s-a observat o 

corelaŃie semnificativă între măsurătorile pe partea dreapta şi stângă a 

mandibulei. 

21 - 22 

48

Tabelul 10.VII. CorelaŃia în functie de sex a grosimii corticalei 

mandibulare la gonion. 

Variabile 

Femei 

media D.S. 

BărbaŃi 

media D.S. 

Valoarea 

P 

Vârsta 41,35 13,30 46,76 10,31 NS 

Densitatea bazilarei mandibulare 

în dreptul găurii mentonieremedia 

1519,26 106,31 1499,68 91,51 NS 

Grosimea bazilarei mandibulare 

în dreptul găurii mentonieremedia 

3,69 0,66 3,5000 0,79 NS 

Densitatea osului cortical 1267,48 158,78 1319,41 262,99 NS 

mandibular la gonion-media 

Grosimea osului cortical 2,33 0,53 2,96 0,77

Capitolul Capitolul Capitolul XXI 

X 

STUDIU PRIVIND UTILIZAREA INVESTIGAłIILOR 

RADIOLOGICE ÎN STABILIREA OPłIUNII TERAPEUTICE - 

TRATAMENT CONSERVATOR SAU CHIRURGICAL ŞI 

EVALUAREA RĂSPUNSULUI LA TRATAMENT 


Scopul studiului a fost de a aprecia utilitatea examenului radiografic, în 

conjuncŃie cu examenul clinic în stabilirea opŃiunii terapeutice -tratament 

conservator sau chirurgical la pacienŃi cu diferite forme de boală parodontală şi 

evaluarea răspunsului la tratament. 

MATERIAL ŞI METODĂ 

Grupul de studiu a fost format din 82 de pacienŃi diagnosticaŃi cu boală 

parodontală moderată sau severă. 

Criteriile de participare au fost: 

o vârsta de minim 20 de ani, 

o boală parodontală în diferite stadii, netratată 

o parodontită recurentă fără chirurgie parodontală cel puŃin pentru 

ultimele 24 luni, 

o igienă orală indiviuală eficientă (placă

o indicele de sângerare papilară (IS) 

Înainte de terapia etiotropă s-au evaluat indicele gingival (GI) şi indicele 

de placă în şase situsuri. De asemenea, adâncimea pungii şi nivelul pierderii de 

ataşament au fost măsurate la nivelul aceloraşi situsuri per dinte. 

Sângerarea la sondare a fost înregistrată la aproximativ 30 de secunde 

după sondare. 

Criteriile cele mai importante de diagnostic au fost: 

pierderea de ataşament măsurată prin sondaj parodontal, 

sângerarea la sondaj, 

pierderea osoasă vizualizată pe radiografie. 

La reevaluare, am stabilit prognosticul pe dinte, în urma examenului clinic 

şi radiografic, după următoarea grilă, recomandată de Lindhe. 

Nerecuperabil 

Tabel 11.I Pacient P.A-M., Prognostic pe dinte 

18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28 

Prognostic rezervat X X X X X 

Prognostic bun X X X X X X X X X 

Prognostic bun X X X X X X X X X X X 

Prognostic rezervat X X X 

Nerecuperabil 

48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38 

După finalizarea terapiei etiotrope, s-au realizat aceleaşi măsurători, şi în 

funcŃie de valorile acestora s-a optat, când a fost cazul, pentru 

reducerea/suprimarea pungilor prin abord chirurgical. 

Toate măsurătorile clinice au fost realizate de către o singură persoană 

care a efectuat, deasemenea, şi terapia parodontală activă (debridare 

subgingivală şi chirurgie) la toŃi pacienŃii. La 3 şi 6 luni după terapie s-au repetat 

examinările clinice şi radiografice. 

EXAMINAREA RADIOGRAFICĂ ŞI EVALUAREA 

Înaintea terapiei, după evaluarea clinică, la toŃi pacienŃii cu parodontite 

moderate /severe, s-au realizat diferite investigaŃii radiografice, în funcŃie 

importanta afectării pentru a se determina tipul de pierdere osoasă 

(verticală/orizontală)–radiografii retro-dento-alveolare, Rx bite-wing, OPT, CT. 

Imaginile OPT, RX retro-dento-alveolară şi CT ale zonelor de interes au 

orientat decizia terapeutică spre metode de tratament conservator sau 

chirurgical. 

51

Decizia de intervenŃie chirurgicală s-a făcut, prin evaluarea, la 

diferite intervale de timp, a următoarelor repere, care denotau reducerea 

sau mărirea defectului osos: 

Reperele radiografice luate în considerare pe radiografiile 2D: 

– JoncŃiunea amelo-cementară (a1) 

– Limita coronară a crestei alveolare (b1) 

– Limita apicală a defectului osos respectiv lungimea normală a 

ligamentului parodontal (d1) 

– Expresia angulară a defectului osos (a1-d1-b1) 

– SuprafaŃa defectului osos (b1 – d1) 

Fig.11.1 Reperele radiografice luate în considerare pentru măsurarea defectelor 

infraosoase 

În plus, localizarea defectelor intraosoase s-a realizat prin utilizarea 

computer- tomografului. 

Terapia parodontală 

După examinarea clinică şi evaluarea radiografică, la toŃi pacienŃii, 

detartrajul subgingival/surfasajul a fost realizat la toŃi dinŃii, sub anestezie 

locală. 

La 6-8 săptămâni după ultima şedinŃă de surfasaj, s-a efectuat reevaluarea 

când s-a apeciat: 

� Calitatea controlului plăcii bacteriene de către pacient, 

� Gradul de reducere a inflamaŃiei gingivale, 

� Răspunsul parodonŃiului la tratamentul etiologic, 

� Profunzimea pungilor parodontale. 

Chirurgia parodontală a fost executată la cel puŃin 8 săptămâni de la 

finalizarea terapiei iniŃiale, după reevaluare. 

Abordul chirurgical a fost ales pentru dinŃii ce prezentau la reevaluarea 

după terapia iniŃială o adâncime a pungii parodontale de peste 4mm. 

52

REZULTATE -DISCUłII 

Caracteristicile loturilor luate în studiu sunt redate în continuare 

Fig. 11.2 RepartiŃia lotului pe grupe de vârstă 

Fig. 11.3 RepartiŃia lotului pe sexe 

71% 

Repartitia pe forme de boala 

29% 

P agresivă 

P cronică 

Fig. 11.4 RepartiŃia lotului pe forme de boală 

53

Repartitia in functie de gravitatea bolii parodontale 

23% 

44% 

33% 

IniŃială 

Moderată 

Fig 11.5. RepartiŃia lotului în funcŃie de gravitatea bolii parodontale 

Tabel 11.II.Tartru supra/subgingival în raport cu grupele de vârstă 

Vârsta (ani) Nr pacienŃi Procent din nr total 

20 – 29 4 26,66% 

30 – 39 12 63,15% 

40 – 49 18 90% 

50 – 59 20 90,9% 

60 –69 6 100% 

Fig 11.6. Tartru total (subgingival şi supragingival) în raport cu grupele de vârstă 

Tabel 11.III. Numărul de suprafeŃe cu tartru subgingival în relaŃie cu tipul şi severitatea 

bolii parodontale la loturile studiate 

P cronică P cronică P cronică P 

Boala parodontală 

incipientă moderată severă agresivă Total 

Fără tartru 74,9% 61,4% 54,9% 72,7% 62,5% 

Tartru subgingival sub 

1 mm 

Tartru subgingival peste 

1 mm 

Severă 

17,3% 23,8% 26,3% 20% 23,2% 

6,8% 14,4% 18,5% 7,3% 13,8% 

54

Fig 11.7. Numărul de suprafeŃe cu tartru subgingival în relaŃie cu tipul şi severitatea 

bolii parodontale la loturile studiate 

Constatăm că prevalenŃa depunerii tartrului total şi subgingival creşte 

odată cu vârsta pacienŃilor. 

Evaluarea gradului de pierdere de ataşament parodontal s-a făcut, 

comparativ, pe cele două loturi. Valorile obŃinute la cele două loturi: lot fără 

tratament chirurgical vs lot cu tratament chirurgical, demonstrează că există o 

relaŃie directă cu tartrul dentar. 

Fig 11.8. Pierderea de ataşament, % din numărul de persoane 

Fig. 11.9.Pierderea de ataşament pe număr de dinŃi 

55

Din aceste date constatăm că există o relaŃie directă între gradul pierderii 

de ataşament şi prezenŃa tartrului dentar. 

Putem aprecia că aceste procente sunt dependente în mare măsură de 

nivelul de educaŃie sanitară şi de igienă orală al pacienŃilor, indiferent de starea 

lor sistemică. 

Au fost măsurate recesiuni gingivale vizibile mai mari sau egale cu 2 mm. 

SuprafeŃele cu recesiuni gingivale au fost semnificativ mai mari la lotul cu 

tratament chirurgical (4,3+/-4,2) faŃă de lotul fără tratament chirurgical (1.4+/- 

2,5). 

Aproximativ 66% din pacienŃii din lotul fără tratament chirurgical şi 32% 

din pacienŃii lotului cu tratament chirurgical nu prezintă recesiuni gingivale; 7% 

din pacienŃii cu indicaŃie de tratament conservator şi aproximativ 36% din cu 

indicaŃie de tratament chirurgical au mai mult de 5 suprafeŃe cu recesiuni. 

Tabel 11.IV - PrezenŃa şi distribuŃia pacienŃilor din cele două loturi în funcŃie de 

numărul de situsuri cu pierdere de ataşament 

Nr CH (%) C(%) CH(%) C(%) CH(%) C(%) 

situsuri 2 mm 3-4mm >4mm 

0 12,8 24,3 62,5 74,8 15,1 30,0 

1-5s 32,6 60,6 32,6 25,2 32,6 57,3 

6-10s 21,8 12,6 4,9 0,0 28,4 10,2 

11-15s 19,7 2,5 0,0 0,0 10,9 2,5 

16-20s 10,7 0,0 0,0 0,0 10,8 0,0 

>20s 22 0,0 0,0 0,0 2,2 0,0 

CH - tratament chirurgical, C - tratament conservator 

Fig 11.10. PrezenŃa şi distribuŃia în funcŃie de numărul de situsuri cu pierdere de 

ataşament 

56

Monitorizarea clinică 

Parametrii clinici medii (PA-pierderea de ataşament, AP adâncimea 

pungii, IP-indicele de placă, IG indicele gingival) la evaluarea situsurilor sunt 

redaŃi în Tabelul 11.V. 

Tabel 11.V.Parametrii clinici evaluaŃi iniŃial, la 3 şi respectiv la 6 luni 

Examinare IniŃial La 3 luni La 6 luni 

Situsuri 3246 3228 3228 

PA(mm) 5,12±2,20 4,87±1,87 4,92±1,84 

AP (mm) 4,92±1,84 2,67±1,19 2,67±1,20 

IG 0,78±0,97 0,51±0,86 0,51±0,86 

IP 0,970±0,51 0,78±0,970 0,78±0,970 

În tabelul următor (Tabelul 11.VI ) sunt redate datele cu privire la tipurile 

de terapie realizate (fără terapie, detartraj/surfasaj, abord chirurgical). 

Tabel 11.VI. Parametrii clinici înregistraŃi la loturile de studiu 

Fără terapie Detartraj/ 

surfasaj 

Chirurgie parodontală 

Situsuri 786 1640 820 

PA (mm) 4,35±1,82* 5,55±2,30 5,39±2,02 

AP(mm) 4,35±1,82* 3,66±1,98 39±2,02 

IG 2,45±1,13* 0,94±1,00 1,02±0,98 

IP 0,15±0,49 01,6±0,53 0,14±0,49 

*diferenŃă semnificativă între detartraj/surfasaj şi intervenŃia chirurgicală 

În timp ce nu s-au observat diferenŃe semnificativ statistice pentru IP între 

grupuri, PA, AP sau IG al situsurilor, DM/S şi abordul chirurgical s-au prezentat 

ca fiind semnificativ mai mari (p< 0.001) comparativ cu situsurile netratate 

(Tabel 11.VI.). 

Monitorizarea radiologică 

La pacienŃii luati în studiu examenul radiografic clasic sau CT a orientat 

alegerea intervenŃiei chirurgicale, şi a servit la evaluarea postoperatorie şi la 

urmărirea în timp a rezultatelor terapiei. 

57

Fig 11.11. Pacient P.M. Examenul radiografic arată regenerarea osului alveolar în cazul 

lizelor verticale de la nivelul 14, 15, la un an după terapia prodontală (chiuretaj parodontal în 

câmp deschis) 

Evaluarea radiografică a permis urmărirea cazurilor din 6 în 6 luni, şi 

observarea reducerii defectului infraosos. 

a 

Fig 11.12. Pac A.D., 42ani, RX retro-dento-alveolara iniŃială (a), după tratament etiologic (b); 

reducerea dimensiunii defectului osos la 1 an după regenerare tisulară ghidată (c) 

Evaluarea radiografică, la diferite intervale de timp a permis evaluarea 

dimensiunii defectului osos, după tratamentul etiologic şi respectiv, după 

intervenŃia chirurgicală (acolo unde a fost cazul). 

Fig 11.13. Pacient C.D, valoarea dimensiunii defectului osos înainte de tratamentul 

etiologic 

58

a. Initial unghi A1-D1-B1 = = 30º 

b. La 6 luni unghi A1-D1-B1 = 21º 

c. La 12 luni unghi A1-D1-B1 = 17º 

Rezultate 

� corelaŃii statistic semnificative (p = 0.036) între aparenŃa radiografică a 

unghiului defectului infraosos şi adâncimea defectului infraosos (măsurat 

de la joncŃiunea amelo-cementară la limita apicală a defectului) 

� la aproximativ 2,3% din subiecŃii grupului test defectele infraosoase au 

fost trecute cu vederea şi subestimate de examinarea radiografică apicală 

� probabilitatea unui câştig de ataşament clinic de 4mm este de 3,2 mai 

mare pentru defectele osoase cu valori angulare mai mici de 20º decât cele 

cu valori angulare mai mari de 35º, şi cu 2,7 mai mari decât cele cu valori 

intermediare. 

Parametrii radiografici pot fi utilizaŃi pentru realizarea unui 

diagnostic parodontal, pentru a crea un plan de tratament, pentru a estima 

riscul de boală, pentru a documenta stabilitatea tisulară, remodelarea sau 

progresia leziunii şi poate pentru a detecta factorii de risc parodontali. 

Evaluarea radiografică a regenerării osoase reclamă şi ea tehnici de 

standardizare pentru poziŃionarea reproductibilă a filmului şi tubului. Chiar şi în 

cazul tehnicilor standardizate, radiografia nu va arăta întreaga topografie a zonei 

înainte sau după tratament. Mai mult, înainte de tratament pot exista zone de 

Ńesut conjunctiv osos subŃiri, care rămân nedetectate radiografic datorită faptului 

că o anumită cantitate de Ńesut mineralizat trebuie să fie prezentă pentru 

înregistrarea pe radiografie. Un număr de studii au demonstrat că radiografiile, 

sunt fiabile, mai les cele realizate cu metode standardizate. 

CONCLUZII GENERALE ŞI APRECIERI PERSONALE CU 

APLICABILITATE PRACTICĂ 

Evaluarea parodontală are la bază semnele de inflamaŃie gingivală, 

metodele de sondaj parodontal şi metodele de radiografie intra-orală 

pentru a măsura pierderea de os cât şi rezultatele tratamentelor care 

incetinesc/opresc pierderea osoasă sau permit câştigul de os. 

Limitările radiografiilor panoramice (OPT-uri) pentru evaluarea nivelului 

osului parodontal sunt: slaba intensitate (contrast) a imaginii şi 

suprapunerile dentare; în plus, diferenŃa de magnificaŃie între diferite zone 

din maxilare cât şi variaŃiile de interpretare. 

În studiul OPT au fost evaluaŃi numai dinŃii mandibulari ai pacienŃilor 

deoarece la nivelul molarilor maxilari nu s-a putut determina nivelul osos 

pentru toate cele trei rădăcini, iar la nivelul premolarilor datorită 

suprapunerii imaginilor radiografice. 

59

Din valorile obŃinute observăm că există corelaŃii semnificative între 

resorbŃia osului alveolar de pe feŃele meziale şi distale ale dinŃilor 

omologi, între resorbŃia osului alveolar raportată la lungimea rădăcinii de 

pe feŃele meziale şi distale ale dinŃilor omologi, şi între resorbŃia osului 

alveolar raportat la lungimea dintelui de pe feŃele meziale şi distale ale 

dinŃilor omologi. 

Deasemenea, s-au observat corelaŃii semnificative între resorbŃia osului 

alveolar raportată la lungimea rădăcinii şi între resorbŃia osului alveolar 

raportat la lungimea dintelui de la nivelul dinŃilor omologi. 

Diferente semnificative statistic s-au observat între resorbŃia osului 

alveolar, resorbŃia osului alveolar raportată la lungimea rădăcinii şi 

resorbŃia osului alveolar raportat la lungimea dintelui la nivelul incisivilor, 

caninilor, premolarilor şi molarilor. 

Constatăm că nu avem diferenŃe semnificative din punct de vedere 

statistic în ceea ce priveşte resorbŃia osului alveolar între canini şi 

premolari, canini şi molari precum şi între premolari şi molari. 

Nu s-au constatat diferente semnificative între cele două cadrane, atât în 

ceea ce priveşte resorbŃia osului alveolar, resorbŃia osului alveolar 

raportată la lungimea rădăcinii, resorbŃia osului alveolar raportată la 

lungimea dintelui. 

Analiza de regresie multiplă a demonstrat că prezenŃa lucrărilor protetice 

coronare, a leziunilor periapicale, a restaurărilor prin obturaŃii aproximale 

şi tipul de dinte (incisivi, canini, premolari, molari) sunt determinanŃi 

semnificativi ai resorbŃiei osului alveolar, resorbŃiei osului alveolar 

raportată la lungimea rădăcinii şi resorbŃiei osului alveolar raportată la 

lungimea dintelui (P

mandibulară a fost mai groasă la lotul de studiu decât în lotul martor (P = 

0,0001). 

Cauza dentară cea mai frecventă a supuraŃiilor dentare a fost primul molar 

mandibular (37%), urmată de molarul secund (29,6%) şi de molarul de 

minte (29,6%); 25,8% dintre pacienŃi au prezentat supuraŃia regiunii 

geniene, 18,5% au fost diagnosticati cu supuraŃia regiunii 

submandibulare, şi 18,5% cu supuraŃia lojei maseterine. 

S-a constatat ca pacienŃii cu supuraŃii mandibulare de cauză dentară 

prezintă un număr semnificativ statistic mai mare de dinŃi afectaŃi 

netrataŃi, mai puŃine obturaŃii coronare, mai puŃine tratamente endodontice 

şi mai puŃine coroane de inveliş decât lotul martor/ 

Acest studiu prezintă, după cunoştinŃele noastre, prima dovadă a unei 

posibile asocieri între parodontita cronică şi supuraŃiile mandibulare de 

cauza dentară. 

Studiul arata că pacienŃii cu aceste afecŃiuni au un status precar de 

sănătate orală, cu un număr mai mic de dinŃi cu obturaŃii coronare, cu 

tratamente endodontice, dar şi un număr mai mare de leziuni odontale 

netratate. 

Comparând investigaŃiile imagistice clasice cu imagistica CT (cap 

X)constatăm că cea mai clară imagine a osului alveolar pe 

ortopantomografii este la nivelul regiunii premolar-molare mandibulare. 

în parte, limitările radiografiilor panoramice (OPT-uri) pentru evaluarea 

nivelului osului parodontal sunt datorate calităŃii proaste a imaginilor şi 

suprapunerilor dentare. Deloc de neglijat sunt diferenŃele de deformare 

(mărire) a imaginilor în diferite zone ale maxilarelor, variaŃiile în 

interpretarea imaginilor, reproductibilitatea precară a identificării 

joncŃiunii smalŃ-cement. 

Diagnosticul de certitudine al leziunii de furcaŃie pe OPTse poate pune 

numai la nivelul molarilor mandibulari, în timp ce, la molarii maxilari, 

sunt frecvent prezente artefacte astfel încât, chiar în prezenŃa unei afectări 

furcale, radiografia nu prezintă semne detectabile de boală. 

OPT, deşi este o examinare de primǎ intenŃie în parodontologie, reprezintǎ 

o metodǎ insuficientǎ de apreciere a statusului parodontal, deoarece nu 

oferǎ relaŃii despre grosimea crestei alveolare, a corticalelor vestibulară şi 

orală, arhitectura defectelor infraosoase, iar mǎsurarea dimensiunilor 

alveolizelor genereazǎ erori semnificative. 

În plus, OPT nu dă relaŃii în legatură cu nivelul osului pe feŃele 

vestibulare şi orale ale dinŃilor – în cazul recesiunilor parodontale 

localizate sau generalizate, Nu dă relaŃii asupra morfologiei leziunilor 

infraosoase: numărul pereŃilor osoşi verticali, extinderea leziunii 

infraosoase, morfologia defectului osos interradicular şi nici Raportul cu 

sinusul la dinŃii în stadiu terminal. 

61

Limita examenelor radiografice clasice este legată şi de lipsa perspectivei 

asupra configuraŃiei spatiale a defectelor osoase verticale, mai ales în 

cazul pungilor parodontale profunde, serpiginoase, cât şi a celor profunde 

cu morfologie complexa. 

Tehnicile de înregistrare ale tomografiei computerizate pot fi benefice în 

domeniul diagnosticării bolii paodontale. Rezultatele tomografiilor 

computerizate prezintă atât o acurateŃe mai ridicată decât valorile 

sondajului parodontal, în ceea ce priveşte estimarea distrucŃiei provocate 

de boală, cât şi o superioritate netă în diagnostigarea zonelor de furcaŃie, 

în comparaŃie cu examinările clinice realizate. 

AchiziŃiile de imagine CT, au permis, atât prin reconstrucŃiile 2D cât şi 

prin imaginile paraxiale oblic transversale, vizualizarea complexităŃii 

zonei de furcaŃie, relaŃia acesteia cu afectarea osului alveolar mezial şi 

distal, precum şi relaŃia pungilor parodontale avansate ale dinŃilor în 

stadiu terminal cu formaŃiunile anatomice importante din vecinătate ( 

sinus maxilar, canal mandibular). Aceste aspecte au permis stabilirea unui 

plan de tratament individualizat şi o abordare terapeutică conservatoare 

sau chirurgicală a zonelor critice. 

Una dintre limitările acestui tip de investigaŃie este cea legată de apariŃia 

artefactelor induse de metale (aparate conjuncte, brackets-uri, obturaŃii 

mari de amalgam etc). 

Pe lângă aceasta, costul examinǎrii este ridicat şi, cel mai important, 

iradierea pacientului este semnificativǎ (2, 8 mSv pentru o CT cranianǎ 

comparativ cu 0, 5 mSv pentru o radiografie panoramicǎ). 

Defectele osoase vestibulare şi orale, ca şi furcaŃiile la maxilar sunt mai 

uşor de observat pe imaginile CT, acestea fiind dificil sau imposibil de 

evaluat pe radiografia intraorală sau OPT. 

Craterele osoase şi afectarea furcaŃiei au fost detectate în toate evaluările 

pe CT, în condiŃiile în care nu au putut fi identificate pe imaginile 

intraorale şi/sau OPT, fiind descoperite doar intraoperator. 

Pe OPT, afectarea furcaŃiilor maxilare au fost greu de detectat şi 

interpretat. Chiar dacă OPT au o foarte bună rezoluŃie, unii parametri cum 

ar fi evaluarea calităŃii osului au fost inferiori faŃă de CT. 

Luând în cosideraŃie avantajele, limitele şi riscurile celor 2 procedee (CT 

şi OPT), considerăm că, în mod curent,OPT se poate utiliza cu succes 

pentru elaborarea unui prognostic şi plan de tratament conservator, în 

timp ce CT este util în planul de tratament chirurgical, pentru evaluarea 

preoperatorie a defectelor parodontale complexe şi eventual luarea în 

considerare a aplicarii unui implant, ca urmare a faptului că examenul 

computer-tomografic furnizează date suplimentare, deosebit de utile mai 

ales în cazul leziunilor infraosose cu morfologie complexa, asociate 

eventual cu leziuni interradiculare. 

62

Comparând pe CT media densităŃii osului interdentar, la dinŃi cu tratament 

ortodontic fix cu dinŃii indemni, fără tratament ortodontic, la acelaşi grad 

de afectare parodontală, se observă atăt în intervalul 0,5-3,5 mm, cât şi 

peste această limită, o valoare medie a densităŃii osului interdentar mai 

mică la dinŃii cu brackets-uri. 

La dinŃii cu coroane de inveliş se observă în intervalul 0,5-3,5 mm o 

uşoară reducere a densităŃii medii a osului alveolar, iar la peste 3,5 mm 

adâncime, se observă o creştere semnificativă a densităŃii medii alveolare. 

Un aspect paradoxal se observă în măsurarea densităŃii osului alveolar la 

dinŃii cu procese carioase. Comparativ cu dinŃii indemni, atât la 0,5-3,5 

mm, cât mai ales peste aceată limită, media densităŃii osului alveolar 

prezintă valori cuprinse între 666.9500- 581.9583HU la dinŃii cu procese 

carioase faŃă de 572.2875-433.4000 HU, la dinŃii indemni. 

Chiar dacă la vârful septului valorile medii ale densităŃii osoase sunt 

apropiate (265.1800HU, respectiv 270.3333HU), la dinŃii cu şi fără 

tratament endodontic, la profunzimea de 0,5-35mm la dinŃii cu tratament 

endodontic am înregistrat o densitate medie de 572.0333HU, mai mică 

decât la cei fără tratament endodontic(587.4640HU). Raportul densităŃilor 

se schimbă la reperul 3-5,5mm, situaŃie în care, la dinŃii cu tratament 

endodontic, media densităŃii osoase (515.1944) este mai mare decât la cei 

fără tratament (448.2447HU). 

La dinŃii cu patologie periapicală, valorile medii ale densităŃii osoase sunt 

mai mari la toate adâncimile, faŃă de dinŃii indemni. Acest fapt este foarte 

evident în intervalul 3-5,5mm (671.8333HU vs422.9529HU ), şi s-ar 

putea explica prin fenomenele de hipercondensare osoasă ce apar ca 

reacŃie la inflamaŃia cronică periapicală. 

Comparând densitatea medie osoasă în relaŃie cu factorii locali de retenŃie 

a plăcii, constatăm că la o profunzime de 0,5-3,5 mm, densităŃile medii 

osoase au valori apropiate pentru dinŃii fără coroane de înveliş şi ei cu 

tratament ortodontic. 

În ceea ce priveşte comparaŃia între densitatea osoasă medie a septurilor 

dinŃilor indemni cu cea a septurilor dinŃilor cu afectare 

odontală/endodontică, până în 3,5mm profunzime, densităŃile sunt sensibil 

apropiate de valoare de 600HU, observându-se că peste 3 mm profunzime 

toate densităŃile medii ale septurilor dinŃilor cu afectare 

odontală/endodontică şi cu leziuni periapicale sunt mai mari decât 

densitatea septurilor dintre dinŃii indemni. 

În evaluarea densităŃii osoase a septului interdentar constatăm că între 

densităŃile medii corespunzătoare grupelor de dinŃi 11-12 şi 42-41 există o 

corelaŃie pozitivă, semnificativă statistic şi că există o relaŃie pozitivă 

semnificativă între densităŃile medii corespunzătoare grupelor de dinŃi 13- 

12 şi 42 -43 (r = + 0.74, DF = 8, p < 0.05). 

63

Reprezentarea grafică a corelaŃiei între densităŃile medii pentru grupele de 

dinŃi 13-12 şi 42-43 sugerează foarte clar existenŃa unei asocieri tip liniar 

între cele două variabile şi se constată că există o relaŃie pozitivă 

semnificativă între densităŃile medii corespunzătoare grupelor de dinŃi 13- 

12 şi 42 -43 (r = + 0.74, DF = 8, p < 0.05). 

Reprezentarea grafică tip scatter a corelaŃiei între densităŃile medii pentru 

grupele de dinŃi 13-12 şi 42-43, 14-13 şi 43-44, şi 15-14 şi 44-45 

sugerează foarte clar existenŃa unei asocieri tip liniar între cele două 

variabile. 

Între densităŃile medii corespunzătoare grupelor de dinŃi 21-22 şi 32-31 

există o corelaŃie pozitivă, semnificativă statistic. Coeficientul Spearman 

= 0.34, DF (gradele de libertate) = 8, p= 0.05 < 0.328. 

Există o corelaŃie pozitivă semnificativă între densităŃile medii 

corespunzătoare grupelor de dinŃi 24-25 şi 34 -35 (r = + 0.84, DF = 8, p = 

0.002 < 0.01) 

Studiul de faŃă confirmă utilitatea computer-tomografiei dentare în 

imagistica de diagnostic a osului interdentar, proximal. 

S-au înregistrat corelaŃii statistic semnificative (p = 0.036) între aparenŃa 

radiografică a unghiului defectului infraosos şi adâncimea defectului 

infraosos (măsurat de la joncŃiunea amelo-cementară la limita apicală a 

defectului) 

La aproximativ 2,3% din subiecŃii grupului test defectele infraosoase au 

fost trecute cu vederea şi subestimate de examinarea radiografică apicală. 

Pierderea de ataşament iniŃială şi adâncimea pungii au fost statistic 

semnificative (p< 0.001), mai mari la maxilar decât la manibulă, în timp 

ce pentru indicele de placă situaŃia a fost inversă. 

În timp ce în cazul situsurilor netratate studiul nu a reuşit să deceleze 

schimbări importante, detartrajul subgingival/ surfasajul, cu sau fără abord 

chirurgical au dus la reducerea adâncimii pungii şi câştig de ataşament 

clinic după 3 şi 6 luni (p< 0.001). 

64

BIBLIOGRAFIE 

1. ***American Academy of Periodontology (1992) Periodontal Diagnosis and 

Diagnostic Aids. Proceedings 5:22. 

2. ***American Academy of Periodontology. Tissue banking of bone allografts 

used în periodontal regeneration. Position paper. J Periodontol 2001;72:834- 

838. 

3. ***British Orthodontic Standards Working Party. Guidelines for the Use of 

Radiographs în Clinical Orthodontics. London: British Orthodontic Society, 

1994. 

4. ***DIMOND. Measures for optimising radiological information and dose în 

digital imaging and interventional radiology. European Commission. 5 th 

Framework Programme. 1998–2002. 

5. ***Efficacy and RadiaŃion Safety în Interventional Radiology. Geneva: WHO 

2000. 

6. ***European Union. Council Directive 97/43 Euratom, on health protection of 

individuals against the dangers of ionizing radiaŃion în relation to medical 

exposure, and repealing Directive 84/466 Euratom. Official Journal of the 

European Communities No L 180, 9th July 1997, 22–27. 

7. ***Guidelines on education, training în radiaŃion protection for medical 

exposures. RadiaŃion Protection 116, European Commission. Directorate 

General Environment, Nuclear Safety and Civil Protection. Luxembourg, 

2000). http://europa. eu. int/comm/environment/radprot. 

8. ***ICRP Publication 85. Avoidance of radiaŃion injuries from medical 

interventional procedures. Ann ICRP 2000;30(2). Oxford, UK: Pergamon, 

Elsevier Science Ltd. 

9. ***ICRP. Recommendations of the International Commission on Radiological 

Protection. RadiaŃion Protection. ICRP Publication, 60. Oxford: Pergamon, 

1990. 

10. ***International Conference on Radiological Protection of Patients în 

Diagnostic and Interventional Radiology, Nuclear Medicine and Radiotherapy. 

Malaga, 26-30 March 2001. IAEA-CN-85-196 and IAEA-CSP-7/CD. 2001. 

11. ***Kodak (2003) Rochester, NY: The Kodak Company http://www. kodak. 

com/dental 

12. ***MARTIR (Multimedia and Audiovisual RadiaŃion Protection Training în 

Interventional Radiology). CD-ROM. RadiaŃion Protection 119, European 

Commission. Directorate General Environment, Nuclear Safety and Civil 

Protection. Luxembourg, 2002 env-radprot@cec. eu. int. 

13. ***Medical electrical equipment. Part 2-43: Particular requirements for the 

safety of X-ray equipment for interventional procedures. IEC 60601-2-43. 

First edition 2000-06. Geneva, Switzerland: International Electrotechnical 

Commission. 

14. ***National Research Council. Health Effects of Exposure to Low Levels of 

65

Ionizing RadiaŃion. BEIR V, Washington, DC: National Academy Press, 1990. 

15. ***RadiaŃion Protection în Interventional Radiology. Proceedings of a BIR- 

CEC meeting held on 6 December 1993. Faulkner K, Teunen D, editors. 

London: British Institute of Radiology, 1995. 

16. ***Royal College of Radiologists and National Radiological ProtectIon 

Board. Guidelines on Radiological Standards for Primary Dental Care Vol. 5, 

No. 3. Chilton: National Radiological Protection Board, 1994. 

17. ***Royal College of Radiologists and National Radiological Protection Board. 

Patient Dose Reduction în Diagnostic Radiology. Report by the Royal College 

of Radiologists and the National Radiological Protection Board. VoLl No. 3 

Oxford: NRPB, 1990. 

18. ***Royal College of Radiologists Working Party. Influence of the Royal 

College of Radiologists' guidelines on hospital practice: a multicentre study. 

Br Med J 1992; 304: 740-743. 

19. ***World Health Organisation. A Rational Approach to Radiodiagnostic 

Investigations. Technical Report Series 689. Geneva: WHO, 

20. 40. Lang NP, Joss A, Orsanic T, Gusberti FA, Siegrist BE. Bleeding on 

probing. A predictor for the progression of periodontal disease? J Clin 

Periodontol 1986; 13:590-596. 

21. Aass AM, Albandar J, Aasenden R, Tollefsen T, Gjermo P. VariaŃion în 

prevalence of radiografic alveolar bone loss în subgroups of 14-year-old 

schoolchildren în Oslo. J Clin Periodontol 1988; 15: 130-133. 

22. Aass AM, Tollefsen T, Gjermo P. A cohort study of radiografic alveolar 

bone loss during adolescence. J Clin Periodontol 1994;21: 133-138. 

23. Ainamo J, Bay I. Problems and proposals for recording plaque and gingivitis. 

Int Dent J. 1975;25(4):229-35. 

24. Airila-Mansson S, Soder B, Klinge B (2005) Bone height changes în 

individuals with periodontal disease: a 17-year prospective longitudinal study. 

J Periodontol 32:822-827. 

25. Akesson L, Hakansson J and Rohlin M. Comparison of panoramic and 

intraoral radiography and pocket probing for the measurement of the marginal 

bone level. J Clin Periodontol 1992; 19: 326-332. 

26. Akesson L, Hakansson J, Rohlin M and Zoger B. An evaluation of image 

quality for the assessment of the marginal bone level în panoramic 

radiography. Swed Dent J Suppl 1991; 78: 101-129. 

27. Albandar JM (1989) Validity and reliability of alveolar bone level 

measurements made on dry skulls. J Clin Periodontol16:575-579. 

28. Albandar JM, Baghdady VS, Ghose LJ (1991) Periodontal disease 

progression în teenagers with no preventive dental care provisions. J 

Periodontol 18:300-304. 

29. Albandar JM, Brown LJ, Brunelle JA, Loe H. Gingival state and dental 

calculus în early-onset periodontitis. J Periodontol 1996;67:953-959. 

30. Alcouffe F, Mattout E. Le traitement chirurgical des maladies parodontales 

par les techniques resectrices: t'osteoplastie et Ie positionnement apical. J 

Parodontol 2003;22:89-114. 

66

31. Almog DM et al. Supplimentary Role of Panoramic Radiographs în the 

Medical Surveillance of a Patient at Risk for Strocke. Compendium 26(6): 

369-373, June 2005. 

32. Al-Wahadni AM, Mansour Y, Khader Y. Periodontal response to allceramic 

crowns (lPS Empress) în general practice. Int J Dent Hyg. 

2006;4(1):41-6. 

33. Amalfitano J, De Filippo AB, Bretz WA, Loesche WJ. The effects of 

incubation length and tempera ture on the specificity and sensitivity of the 

BANA (N-benzoyl-DL-arginine-naphthylamide) test. J Periodontol. 

1993;64(9):848-52. 

34. Anagnostou F, Ouhayoun JP. Valeur biologique et nouvelles orientations 

dans l 'utilisation des rnateriaux de substitution osseuse. J Parodont Implant 

Orale 2000; 19:317-343. 

35. Andre Gahleitner; G. Watzek; H. Imhof Dental CT: imaging technique, 

anatomy, and pathologic conditions of the jaws Eur Radiol (2003) 13:366-376 

36. Armitage A (1996) Review: Periodontal diseases: diagnosis. Ann Periodontol 

1:83-96. 

37. Armitage G.C Development of a Classification System for Periodontal 

Diseases and Conditions Annals of Periodontology Volume 4 • Number I • 

December 1999 

38. Atchinson KA, Luke LS White SC. Contribution of pretreatment radiographs 

to orthodontists' decision making. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1991; 71: 

238-245. 

39. Attstrom R, van der Velden U. Consensus report (epidemiology). In: Lang 

NP, Karring T, eds. Proceedings of the pi European Workshop on 

Periodontics, 1993. London: Quintessence; 1994; 120-126. 

40. Axelsson, P., Nystrom, B. & Lindhe, J. (2004). The long-term effect of a 

plaque control program on tooth mortality, caries and periodontal disease în 

adults. Results after 30 years of maintenance. Journal Of Clinical 

Periodontology 31, 749757. 

41. Barrington EP An overview of periodontal surgical procedures J Periodontol, 

1981 Sep; 52(9):518-28. 

42. Barthe M, Marchal MF. Les matériels panoramiques. Actualités Odonto- 

Stomatologiques 1993; 181:21-34. 

43. Batista EL Jr, Novaes AB Jr, Calvano LM, et al. Necrotizing ulcerative 

periodontitis associated with severe congenital immunodeficiency în a 

prepubescent subject: clinical findings and response to intravenous immunoglobulin 

treatment. J Clin Periodontol 1999;26:499504. 

44. Becker W, Becker BE. Periodontal regeneration: a contemporary reevaluation. 

Periodontol 2000 1999;19:104-104. 

45. Becker W, Urist MR, Becker BE, Jackson W, Parry DA, Bartold M. 

Clinical histologic observations of sites implanted with intraoral autologous 

bone grafts or allografts. 15 human case reports. J Periodontol 1996;67: 1025- 

1033. 

46. Benn DK (1991). Automatic analysis of radiografic images: 1. Theoretical 

considerations. Dentomaxillofac Radiol 19: 187 -192. 

67

47. Benson BW, Prihoda TJ, Glass BJ. VariaŃions în adult cortical bone mass as 

measured by a panoramic mandibular index. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 

1991; 71:349-56. 

48. Bergenholtz, G. & Nyman, S. (1984). Endodontic complications following 

periodontal and prosthetic treatment of patients with advanced periodontal 

disease. Journal of Periodontology 55, 63-68. 

49. Bergstrom J (2004) Influence of tobacco smoking on periodontal bone height. 

Longterm observations and a hypothesis. J Clin Periodontol31:260-266. 

50. Bergström J. Periodontitis and smoking: an evidence-based appraisal. J Evid 

Based Dent Pract. 2006; 6:33-41. 

51. Bhat M. Periodontal health of 14-17-year-old US schoolchildren. J Public 

Health Dent 1991;51:5-11. 

52. Bimstein E, Delaney JE, Sweeney EA. radiografic assessment of the alevolar 

bone în children and adolescents. Pediatric Dent 1988; 1 0: 199-204. 

53. Bimstein E, Garcia-Godoy F (1994) The significance of age, proximal caries, 

gingival inflammation, probing depths and the loss of lamina dura în the 

diagnosis of alveolar bone loss în the primary molars. J Dent Child 61:125- 

128. 

54. Bimstein E, Sela MN, Shapira L. Clinical and microbial considerations for 

the treatment of an extended kindred with seven cases of prepubertal 

periodontitis: a 2-year follow-up. Pediatric Dent 1997;19:396-403. 

55. Bittencourt S, Ribeiro Edel P, Sallum Ea, Sallum Aw, Nociti Fh Jr, Casati 

Mz. Root surface biomodification with EDTA for the treatment of gingival 

recession with a semilunar coronally repositioned flap. J Periodontol. 2007 

Sep; 78(9):1695-701. 

56. Bizzarro S, van der Velden U, ten Heggeler JM et al. Periodontitis is 

character- ized by elevated PAI-l activity. J Clin Periodontol 2007;34:574- 

580. 

57. Bland JM, Altman DG. Statistical methods for assessing agreement between 

two methods of clinical measurement. Lancet 1986;1:307-310. 

58. Blumenthal NM, Koh-Kunst G, Alves ME, Miranda D, Sorensen RG, 

Wozney JM, et al. Effect of surgical implantation of recombinant human 

bone morphogenetic protein-2 în a bioabsorbable collagen sponge or calcium 

phosphate putty carrier în intrabony periodontal defects în the baboon. J 

Periodontol 2002;73:1494-1506. 

59. Borghetti A, Liebart MF. La chirurgie plastique peut-elle etre resectrice? J 

Parodontol 2003;22:165-174. 

60. Bourjat P, Veillon F. Imagerie radiologique tête et cou. Paris, Vigot, 1995. 

61. Bourjat P, Veillon F. Le massif facial normal: tomodensitométrie et IRM. Ed. 

Masson, Paris, 1990. 

62. Bragger D, Pasquali L, Kornman KS (1988). Remodeling of interdental 

alveolar bone after periodontal flap procedures assessed by means of 

computer-assisted densitometric image analysis (CADIA). J Clin 

Periodontol15:558-564. 

63. Brägger U radiografic parameters: biological significance and clinical use 

Periodontology2000, vol 39/2005 

68

64. Bragger U, Lauchenauer D, Lang NP. Surgical lengthening of the clinical 

crown. J Clin Periodontol 1992; 19:58-63. 

65. Bras J, van Ooij CP, Abraham-Inpijn L, Kusen GJ, Wilmink JM. 

radiografic interpretation of the mandibular angular cortex: A diagnostic tool 

în metabolic bone loss. Part I. Normal state. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 

1982;53:541-5. 

66. Brink JA. Technical aspects of helical (spiral) CT. Radiol Clin North Am, 

1995, 33:825-841. 

67. Brown FR, Shaver JW and Lamel DA. The Selection of Patients for X-Ray 

Examination. U. S. Department of Health, Education and Welfare. HEW 

Publication (FDA) 80-8104. Rockville, MD: Bureau of Radiological Health, 

1998. 

68. Brown LJ, Lee H. Prevalence, extent, severity and progression of periodontal 

disease. Periodontol 2000 1993; 2:57-71. 

69. Brown LJ, Oliver RC, Loe H. Evaluating periodontal status of US employed 

adults. J Am Dent Assoc 1990;121:226-232. 

70. Brunsvold MA, Lane JJ. The prevalence of overhanging dental restorations 

and their relationship to periodontal disease. J Periodontol. 1990;17(2):67-72. 

71. Caffesse RG, Nasjleti CE, Morrison EC, Sanchez R. Guided tissue 

regeneration: comparison of bioabsorbable and non bioabsorbable membranes: 

histologic and histometric study în dogs. J Periodontol 1994;65:583-591. 

72. Caldas AF Jr (2000) Reasons for tooth extraction în a Brazilian population. 

Int DentJ 50: 267-273. 

73. Camelo M, Nevins ML, Schenk RK, Simion M, Rasperini G, Lynch SE, et 

al. Clinical radiografic and histologic evaluation of human periodontal defects 

treated with Bio-Oss and Bio-gide. Int J Periodont Rest Dent 1998; 18:321- 

331. 

74. Cappelli DP, Ebersole JL, Kornman KS. Early-onset periodontitis în 

Hispanic-American adolescents associated with A. actinomycetemcomitans. 

Community Dent Oral Epidemiol 1994;22:116-121. 

75. Carnevale G, Kaldahl WB. Osseous resective surgery. Periodontol 2000 

2000;22:59-87. 

76. Caton JG, Zander HA. Osseous repair of an intrabony pocket without new 

attachment of connective tissue. J Clin Periodontol J Clin Periodontol 6;3:54- 

58. 

77. Cattabriga M, Rotundo R, Muzzi L et al. Retrospective evaluation of the 

influence of the interleukin-1 genotype on radiografic bone levels în treated 

periodontal patients over 10 years. J Periodontol 2001;72:767-773. 

78. Cavézian R, Pasquet G. Imagerie dento-maxillaire. Approche radio-clinique. 

Paris. Masson, 1995. 

79. Chace, R. & Low, S. B. (1993) Survival characteristics of periodontallyinvolved 

teeth: a 40-year study. Journal of Periodontology 64, 701–705. 

80. Chen SK, Hollender L (1995) Digitizing of radiographs with a flatbed 

scanner. J Dent 23: 205-208. 

81. Chetrus Viorica, Gheorghe Nicolau, Nanescu Sonia Elena, Silvia Martu, 

Liliana Constantin, Silvia Teslaru: Dinamica markerilor metabolismului 

69

osos în sange la animale dupa implantarea biovitroceramicii PAW, JMDR, vol 

12, nr 1, 2008. 

82. Cleaton-Jones, P. & Walker, R. P. (1980) Patterns of tooth vulnerability to 

caries în South African high school pupils. Community Dentistry and Oral 

Epidemiology 8, 203–207. 

83. Clerehugh V, Worthington HV, Lennon MA, Chandler R. Site progression 

of loss of attachment over 5 years în 14- to 19-year-old adolescents. J Clin 

Periodontol 1995; 22:15-21. 

84. Cohen B (1962) A study of the periodontal epithelium. Br DentJ 112:55-68. 

85. Conover VB (1980) Practical Nonparametric Statistics, 2 nd ed., pp. I14-118, 

John Wiley & Sons, New York. 

86. Cortellini P, Pini Prato G, Tonetti MS. Long-term stability of clinical 

attachment following guided tissue regeneration and conventional therapy. J 

Clin Periodontol 1996;23: 106-111. 

87. Cortellini P, Pini Prato G, Tonetti MS. Periodontal regeneration of human 

intrabony defects. Clinical mesures. J Periodontol 1993; 64:254-260. 

88. Cortellini P, Pini Prato G, Tonetti MS. The simplified papilla preservation 

flap. A novel surgical approach for the managment of soft tissues în 

regenerative procedures. Int J Periodont Rest Dent 1999;19:589-599. 

89. Cortellini P, Tonetti MS. Focus on intrabony defects: guided tissue 

regeneration. Periodontol 2000 2002;22: 104-132. 

90. Cortellini, P., Pini-Prato, G. P. & Tonetti, M. s. (1995). The modified 

papilla preservation technique. A new surgical approach for interproximal 

regenerative procedures. Journal of Periodontology 66, 261-266. 

91. Crane AB, Kaplan H. The Crane-Kaplan operation for prompt elimination of 

pyorrhoea alveolaris. Dent Cosmos 1931;73:643-652. 

92. Curry TS, Dowdey JE and Murray RC. Christensen's Physics of Diagnostic 

Radiology. 4 th ed. Philadelphia: Lea and Febiger, 1990. 

93. Curtin HD. Separation of the masticator space from the parapharyngeal space. 

Radiology 1987; 163: 195-204. 

94. Davis WL, Harnsberger HR, Smoker WR, Watanabe AS. Retropharyngeal 

space: evaluation of normal anatomy and diseases with CT and MR imaging. 

Radiology 1990; 174(1): 59-64. 

95. De Backer H, Van Maele G, DeMoorN, Van den Berghe L, De Boever J. 

An 18-year retrospective survival study of full crowns with or without posts. 

Int J Prosthodont. 2006;19(2):136-42. 

96. Deas DA, Pasquali LE, Yuan CH, Kornman KS (1991). The relationship 

between probing attachment loss and computerized radiografic analysis în 

monitoring progression of periodontitis. J P eriodontol 62: 135-141. 

97. Dohan D, Choukroun J, Dohan A, Donsimoni JM, Gabrieleff D, Fioretti 

F: Platelet Rich Fibrin (PRF): a new healing biomaterial. Part 1:biotehnologies 

and fibrin. Implantodontie, 2004; 13(2): 109-115. 

98. Dolt AH, Robbins JW. Altered passive eruption: an etiology of short clinical 

crowns. Quintessence Int 1997;28: 363-372. 

99. Dougherty N, Gataletto MA. Oral sequelae of chronic neutrophil defects: 

case report of a child with glycogen storage disease type 1 b. Pediatric Dent 

70

1995; 17:224229. 

100. Douglass, J. M., Wie, Y., Zhang, B. X. & Tinanoff, N. (1995) Caries 

prevalence and patterns în 3–6-year-old Beijing children. Community 

Dentistry and Oral Epidemiology 23, 340–343. 

101. Dove B (2003) Image Tool San Antonio, Texas: The University of Texas 

Health Science Center http://ddsdx. uthscsa. edu/dig/itdesc. html 

102. Doyon D et al. IRM imagerie par résonance magnétique. Paris. Ed. 

Masson, 1992. 

103. Doyon D, Cabanis EA, Iba-Zizen MT, Laval-Jeantet M, Frija J, 

Pariente D, Idy-Peretti I. Imagerie par résonance magnétique, 2e édition, 

Ed. Masson, 1997. 

104. Doyon D., Caval-Jeantet M., Halimi P., Cabanis E. A., Frija J. 

Tomodensitométrie. Collection des Abrégés de Médecine. Masson, 1992. 

105. Drisko CH. Nonsurgical periodontal therapy Periodontology 2000. 

2001; 25:77-88. 

106. Dubayle P, et al. Imagerie maxillofaciale. Tomodensitométrie. Encycl 

Méd Chir (Elsevier, Paris) Stomatologie-Odontologie I, 22-010-D-30, 1996. 

107. Duckworth JE, Judy PF, Goodson JM, Socransky SS (1983). A 

method for geometric and densitometric standardization of intraoral 

radiographs. J P eriodontol 54:435-440. 

108. Dumitrescu Alexandrina Lizica, Silvia Teslaru, Veronica Mocanu, 

L. Zetu, Danisia Haba: radiografic Diagnosis în Periodontal Disease, în Rev 

Med Chir Soc Med Nat Iasi, 2007, 111 (3), supl. 1: 48-53 

109. Dunn SM, Van der Stelt PF (1992). Recognizing invariant geometric 

structure în dental radiographs. Dentomaxillofac RadioI21:142-147. 

110. Eickholz P radiografic Parameters for Prognosis of Periodontal Healing 

of Infrabony Defects: Two Different Definitions of Defect Depth Journal of 

Periodontology March 2004, Vol. 75, No. 3, Pages 399-407, 

111. Everett FG, Kramer GM (1972) The distolingual groove în the 

maxillary lateral incisors: a periodontal hazard. J Periodontol 43:352361. 

112. Feier Ioana, Dan Onisei, Darian Rusu, Stefan-Ioan Stratul, Doina 

Onisei: The Role of Interproximal Cleaning Instructions în the OHI Score 

Improvement Timişoara Medical Journal, nr. 1-2, 2008 

113. Feier Ioana, Dan Onisei, Doina Onisei: The plurivalence of the 

interpretation of correlation between plaque score and bleeding score. JMDR 

vol 13, nr1, 2009: 45-48 

114. Feist IS (1996) Estudo morfologico da anatomia radicular do incisivo 

lateral inferior [Master's thesis]' 1st ed., p. 45, Faculdade de Odontologia cia 

USP, Sao Paulo 

115. Felton DA, Kanoy BE, Bayne SC, Wirthman, GP. Effect of în vivo 

crown margin discrepancies on periodontal health. J Prosthet Dent. 

1991;65(3):357-64. 

116. Fleiss JL, Park MH, Chilton NW. Withinmouth correlations and 

reliabilities for probing depth and attachment level. J Periodontol 

1987;58:460-463. 

117. Fleiss JL, Wallenstein S, Chilton NW, Goodson JM. A re- 

71

examination of withinmouth correlations of attachment level and of change în 

attachment level. J Periodontol 1988;15:411-414. 

118. Fleiss JL. Chapter 1 Reliability of measurement. In: Fleiss JL, ed. The 

Design and Analysis of Clinical Experiments. New York, NY: John Wiley & 

Sons, Inc, 1986:1-32. 

119. Flores-de-Jacoby L, Mengel R. Conventional surgical procedures. 

Periodontol 2000 1995;9:38-54. 

120. Fox SC, Bosworth LB (1987) A morphological survey of proximal root 

concavities: a consideration în periodontal therapy. J Am Dent Assoc 14:811- 

814. 

121. Friedman N. Mucogingival surgery. The apically repositioned flap. J 

Periodontol 1955;26:257-263. 

122. Friedman N. Periodontal osseous surgery: osteoplaty and osteoectomy. 

J Periodontol 1962;33:328-340. 

123. Fuge KN, Stuck AM, Love RM. A comparison of digitally scanned 

radiographs with conventional film for the detection of small endodontic 

instruments. Int Endod J 1998;31: 123-126. 

124. Fukuda CT, Carvalho VF, Alves VTE, De Micheli G, Cameiro SRS 

(2005) Mensuracao da perda ossea alveolar em radiografias. Quais sao os 

recursos disponiveis na pritica clinica? Rev Periodontia 15:39-45. 

125. Gagnot G, Mora F, Poblete M, Michel JF. Le surfacage radiculaire 

dans Ie traitement des poches parodontales: evolution du concept, essai de 

clarification. J Parodont Implant Orale 2002;21:337-349. 

126. Ganz SD. Computer-aided design/computer-aided manufacturing 

applications using CT and cone beam CT scanning technology. Dent Clin 

North Am. 2008; 52:777-808. 

127. Gârdea Marta Silvia MarŃu, Diagnostic relevance of CBCT 

examination în the evaluation of the endo-periodontal syndrome Journal of 

Romanian Medical Dentistry, vol 13 (3), 2009, 74-77 

128. Gargiulo AW, Wentz FM, Orban B (1991) Dimensions and relations 

of the dentogingival junction în humans. J Periodontol 32:261267. 

129. Garrett S, Johnson L, Drisko CH, et al. Two multi-center studies 

evaluating locally delivered doxycycline hyclate, placebo control, oral 

hygiene, and scaling and root planing în the treatment of periodontitis. J 

Periodontol 1999;70(5):490–503 

130. Gilbert GH, Duncan RP, Shelton BJ (2003) Social determinants of 

tooth loss. Health Serv Res Dec 38:1843-1862. 

131. Gjermo P, Bellini HT, Santos VP, Martins JG, Ferracyoli JR (1984) 

Prevalence of bone loss în a group of Brazilian teenagers assessment on bitewing 

radiographs. J Periodontol 11: 104-113. 

132. Gjermo P. Epidemiology of periodontal diseases în Europe. J 

Parodontol Implantol 1998;17:111-121. 

133. Goaz PW, White SC, Blaschke DD. Temporomandibular joint. In: 

Goaz PW and White SC, eds. Oral Radiology: Principles and Interpretation. 

3 rd ed. St Louis, MO Mosby, 1994; 560-600. 

134. Goin JE, Hermann GA (1991). The clinical efficacy of diagnostic 

72

imaging evaluation studies; problems, paradigms, and prescriptions. Invest 

RadioI26:507-511. 

135. Goldman HM, Cohen DW. The infrabony pocket: classification and 

treatment. J Periodontol 1958;29:272-291. 

136. Groenhuis RAJ, Webber RL, Ruttimann DE (1983). Computerized 

tomosynthesis of dental tissues. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 56:206-214. 

137. Grondahl H-G, Grondahl K, Webber RL (1983). A digital subtraction 

technique for dental radiography. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 55:96-102. 

138. Grondahl K, Grondahl H-G, Webber RL (1984). Influence of 

variaŃions în projection geometry on the detectability of periodontal bone 

lesions; a comparison between subtraction radiography and conventional 

radiografic technique. J Clin Periodont 11:411-420. 

139. Gurdal P, Akdeniz BG (1998) Comparison of two methods for 

radiometric evaluation of resinbased restorative materials. Dentomaxillofac 

RadioI27:236-239. 

140. Haba Danisia, Ana Elena Petcu, Anca Indrei, E. Modovanu, 

Adriana Moldovanu: Traumatisme cranio-faciale înso ite de corpi străni în 

regiunile profunde ale fe ei, în Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi, 2007, 111 (3), 

supl. 1: 59-71. ISSN: 0048-7848 

141. Haba Danisia, Anca Indrei, C. Mihai, V. Costan, Violeta Trandafir, 

Ana Elena Petcu, Gabriela Dumitrescu, A. Iordăchescu: Aportul 

examenului CT şi al reconstruc iilor 2D şi 3D în diagnosticul tumorilor 

masivului facial, Med Chir Soc Med Nat Iasi, 2007, 111 

142. Haba Danisia, Anca Indrei, Norina Consuela Forna: Indica iile 

examenului CT folosind programul Dental CT în implantologie, în Rev Med 

Chir Soc Med Nat Iasi, 2007, 111 (3), supl. 1: 72-81. ISSN: 0048-7848 

143. Haba Danisia. Imagistica dento-maxilo-facială Ed UMF Iaşi, 2007. 

144. Haba Danisia. Imagistica masivului facial Ed UMF Iaşi, 2008. 

145. Haffajee AD, Socransky SS, Goodson JM. Clinical parameters as 

predictors of destructive periodontal disease activity. J Clin Periodontol 1983; 

1 0:298-31 O. 

146. Hammarström L, Heijl L, Gestrelius S. Periodontal regeneration în a 

buccal dehiscence model în monkeys after application of enamel matrix 

proteins. J Clin Periodontol 1997; 24:669-677. 

147. Hanafee WN, Mancuso AA: Pictorial essay: Normal and pathologic CT 

anatomy of the mandible. AJR 139:555, 1982. 

148. Hansen BF, Gjermo P, Bellini HT, Ihanamaki K, Saxen L (1995) 

Prevalence of radiografic alveolar bone loss în young adults, a multinational 

study. Int DentJ 45:54-61. 

149. Hansen BF, Gjermo P, Bergwitz-Larsen KR (1984) Periodontal bone 

loss în 15-year-old Norwegians. J Periodontolll:125-131. 

150. Harnsberger HR, Osborn AG. Differential diagnosis of head and neck 

lesions based on their space of origin. The suprahyoid portion of the neck. AJR 

1991; 157: 147-54. 

151. Harnsberger HR. CT and MRI of masses of the deep face. Curr Probl 

Diag Radiol 1987; 16: 141-73. 

73

152. Harnsberger HR. Head and neck imaging. Chicago, Year Book 

Medical, 1990. 

153. Heijl L, Heden G, Svardstrom G, Ostgren A. Enamel matrix 

derivative (Emdogain) în the treatment of intrabony periodontal defects. J Clin 

Periodontol 1997;24:705-714. 

154. Hesselink JR, New PF, Davis KR, Weber AL, Roberson GH, 

Taveras JM. Computed tomography of the paranasal sinuses and face: part II. 

Pathological anatomy. J Comput Assist Tomogr 1978; 2(5): 568-76. 

155. Hildebolt CF, Vannier MW, Pilgram TK, Shrout MK (1990) 

Quantitative evaluation of digital dental radiograph imaging systems. Oral 

Surg Oral Med Oral Pathol 70:661-668. 

156. Hildebolt F, Vannier MW, Shrout MK, Pilgrim TK (1991). ROCanalysis 

of observer-response subjective rating dataapplication to periodontal 

radiograph assessment. Am J Phys Anthropol84:351-361. 

157. Hintze H and Wenzel A. Longitudinal study of accuracy of clinical 

examination for detection of permanent tooth aplasia. Community Dent Oral 

Epidemiol 1990; 18: 256-259. 

158. Hintze H, Wenzel A, Williams S. Diagnostic value of clinical 

examination for the identification of children în need of orthodontic treatment 

compared with clinical examination and sceening pantomography. Eur J 

Orthodontol1990; 12: 385-388. 

159. Hintze H. radiografic screening examinations: frequency, equipment and 

film use în a general dental population în Denmark. Scand J Dent Res 1993; 

101: 52-56. 

160. Hirschfeld L, Wasserman B (1978) A longterm survey of tooth loss în 

600 treated periodontal patients. J Periodontol 49:225-237. 

161. Hirschmann PN, Horner K and Rushton VE. Selection criteria for 

periodontal radiography. Br Dent J 1994; 176: 324-325. 

162. Horner K and Hirschmann PN. Dose reduction în dental radiography. 

J Dent 1990; 18: 171-184. 

163. Indrei Anca, Danisia Haba, Elena Şapte: The Maxillary Sinus – An 

Anatomic and Radiological Study, în Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi, 2007, 

111 (3), supl. 1: 94-97. 

164. Indrei Anca, Elena Şapte, Gabriela Floren a Dumitrescu, Danisia 

Haba: Scurt rapel anatomo-clinico-radiologic al rapoartelor articula iei 

temporo-mandibulare, în Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi, 2007, 111 (3), supl. 

1: 98-100. ISSN: 0048-7848 

165. Jackson, D. & Fairpo, C. G. (1973) Distribution of symmetric and 

asymmetric patterns of caries attack în human permanent maxillary incisor 

teeth: Genetic implications. Archives of Oral Biology 18, 189–195. 

166. Jacob Horwitz, Eli E. Machtei, Peter Reitmeir, Rolf Holle, Ti-Sun 

Kim and Peter Eickholz radiografic parameters as prognostic indicators for 

healing of class II furcaŃion defects Journal of Clinical Periodontology, 

Volume 31 Issue 2, Pages 105 - 111 

167. Jacobs DJ, Steele JG, Wassel RW. Crowns and extra-coronal 

restorations: considerations when planning treatment. Br Dent J. 

74

2002;192(5):263-7. 

168. Jeffcoat MK, Bray KS, Ciancio SG, et al. Adjunctive use of a 

subgingival controlled-release chlorhexidine chip reduces probing pocket 

depth and improves attachment level compared with scaling and root planing 

alone. J Periodontol 1998;69(9):989–97 

169. Jeffcoat MK, Reddy MS, Webber RL, Williams RC, Ruttimann DE 

(1987). Extraoral control of geometry for digital subtraction radiography. J 

Periodont Res 22:396-402. 

170. Jeffcoat MK, Reddy MS. Progression of probing attachment loss în 

adult periodontitis. J Periodontol 1991; 

171. Jeffcoat MK, Wang IC, ReddyMS (1995) radiografic diagnosis în 

periodontics. Periodontology 2000 7:54-68. 

172. Kaimenyi JJ., Ashley FP. Assessment of bone loss în periodontitis 

from panoramic radiographs. Journal Of Clinical Periodontology 1988; 

15:170-174. 

173. Kallestal C, Matsson L, Holm A-K. Periodontal conditions în a group 

of Swedish adolescents. (I). A descriptive epidemiologic study. J Clin 

Periodontol 1990; 1 7:60 1608. 

174. Kallestal C, Matsson L. Marginal bone loss în 16-yearold Swedish 

adolescents în J Clin Periodontol 5 and 1988. J Clin Periodontol 1991;18:740- 

743. 

175. Kamma JJ, Lygidakis NA, Nakou M. Subgingival microflora and 

treatment în prepubertal periodontitis associated with chronic idiopathic 

neutropenia. J Clin Periodontol 1998;25:759-765. 

176. Kang, E. Y., Patz, E. F. & Müller, N. (1996) Cytomegalievirus 

pneumonia în transplant patients: CT findings. Journal of Computer Assisted 

Tomography 20, 295–299. 

177. Kantor ML. Trends în the prescription of radiographs for 

comprehensive care patients în U. S. and Canadian Dental Schools. J Dent 

Educ 1993; 57: 794-797. 

178. Kasaj A, Vasiliu Ch Willershausen. Assessment of alveolar bone loss 

and angular bony defects on panoramic radiographs. Eur J Med Res. 2008; 13 

(1): 26-30. 

179. Kerbauy WD (1999) Avaliacio da perda ossea alveolar em pacientes 

encaminhados i especialista em periodontia. Estudo radiogrifico [Doctoral 

thesis], Universidade Estadual Paulista 'Julio de Mesquita Filho", Sao Jose dos 

Campos. (in Portuguese) 

180. Kidd EAM, Pitts NB. A reappraisal of the value of the bitewing 

radiograph în the diagnosis of posterior approximal caries. Br Dent J 1990; 

169: 195-200. 

181. Killestal C, Matsson L (1989) Criteria for assessment of interproximal 

bone loss on radiographs în adolescents. J Clin Periodontol 16:300-314. 

182. Kim Ts, Schenk A, Lungeanu D, Reitmeir P, Eickholz P. Nonsurgical 

and surgical periodontal therapy în single-rooted teeth. Clin Oral Investig. 

2007 Dec; 11(4):391-9. 

183. Kinane, D. F., Peterson, M. & Stathoupoulou, P. G. (2006). 

75

Environmental and other modifying factors of the periodontal diseases. 

Periodontology 2000 40, 107-119. 

184. Kirkland O. The suppurative periodontal pus pocket; its treatment by 

the modified flap operation. J Am Dent Assoc 1931; 18: 1462-1470. 

185. Kohal RJ, Gerds T, Strub JR. Effect of different crown contours on 

periodontal health în dogs. J Dent. 2003;31(6):40713. 

186. Kois JE. Altering gingival levels: the restorative connection. Part I. 

Biologic variables. J Esthet Dent 1994;6:3-9. 

187. Kois JE. The restorative-periodontal interface: biological parameters. 

Periodontol 2000 1996; 11:29-38. 

188. Kornman, K. S. & Di Giovine, F. S. (1998) Genetic variaŃions în 

cytokine expression: a risk factor for severity of adult periodontitis. Annals of 

Periodontology 3, 327–338. 

189. Lang NP, Bragger U, Tonetti MS, Hammerle CF (1999) Supportive 

Periodontal Treatment. In: Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 3 rd 

ed., pp. 614-619, Munksgaard International Publishers, Copenhagen. 

190. Lang NP. IndicaŃions and rationale for non-surgical periodontal therapy. 

Int Dent J 1983;33(2):127–36. 

191. Lang, N. P. & Tonetti, M'S. (2003). Periodontal risk assessment (PRA) 

for patients în supportive periodontal therapy (SPT). Oral Health and 

Preventive Dentistry I, 716. 

192. Lang, N. P., Pjetursson, B. E., Tan, K., Bragger, V., Egger, M. & 

Zwahlen, M. (2004). A systematic review of the survival and complication 

rates of fixed partial dentures (FPDs) after an observation period of at least 5 

years. II. Combined toothimplant supported FPDs. Clinical Oral Implants 

Research 15, 643-653. 

193. Langlais RP, Hashimoto K, Yamamoto H. Dental diagnostic imaging: 

diagnostic features and pathology. Springfield: Charles C Thomas, 1995. 

194. Langland OE, et al. A textbook of dental radiology. 2 nd ed. Springfield: 

Charles C Thomas, 1984. 

195. Lanning SK, Best AM, Temple HJ, Richards PS, Carey A, 

McCauley LK. Accuracy and consistency of radiografic interpretation among 

clinical instructors using two viewing systems. J Dent Educ 2006;70:149-159. 

196. Larawin V, Naipao J, Dubey SP. Head and neck space infections. 

Otolaryngol Head Neck Surg. 2006; 135:889-93. 

197. Laudenbach P, Bonneau E, Korach G. Radiographie panoramique 

dentaire et maxillo-faciale, Paris, Masson, 1982. 

198. Laurell L, Romao C, Hugoson A (2003) Longitudinal study on the 

distribution of proximal sites showing significant bone loss. J Periodontol 

30:346-352. 

199. Lavstedt S, Bolin A, Henrikson (1986) Proximal alveolar bone loss în a 

longitudinal radiografic investigation. Acta Odontol Scand 44:199-205. 

200. Lecomber AR and Faulkner K. Dose reduction în panoramic 

radiography. Dentomaxillofac Radiol 1993; 22: 69-73. 

201. Liebart MF, Borghetti A. L'accroissement gingival secondaire a la 

prise de medicaments. J Parodontol 2000; 19: 385-396. 

76

202. Lindhe J. Clinical periodontology and implant dentistry. Copenhagen: 

Munksgaard; 1997, 425 p. 

203. Löe H, Anerud A, Boysen H, Morrison E. Natural history of 

periodontal disease în man. Rapid, moderate and no loss of attachment în Sri 

Lankan laborers 14 to 46 years of age. J Clin Periodontol 1986; 13:431-440. 

204. Löesche WJ, Giordano J, Soehren S, et al. Nonsurgical treatment of 

patients with periodontal disease. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral 

Radiol Endod 1996;81(5):533–43 

205. Login S. Radiologie stomatologică. Bucureşti. Ed didactică şi 

pedagogică, 1995. 

206. Loomer PM. Microbiological diagnostic testing în the treatment of 

periodontal diseases. Periodontol2000. 2004;34:49-56. 

207. Low SB. Clinical considerations în non surgical mechanical therapy. 

Periodontol 2000 1995;9:23-26. 

208. Luepke PG, Mellonig JT, Brunsvold MA. A clinical evaluation of a 

bioresorbable barrier with and without decalcified freeze-dried bone allograft 

în the treatment of molar furcaŃion. J Clin Periodontol 1997;24:440-446. 

209. Luiz RR, CostaAJ, Kale PL, Werneck GL. Assessment of agreement 

of a quantitative variable: a new graphical approach. J Clin Epidemiol 

2003;56:963-967. 

210. Lulic, M., Bragger, D., Lang, N. P., Zwahlen, M. & Salvi, G. E. 

(2007). Ante's (1926) law revisited. A systematic review on survival rates and 

complications of fixed dental prostheses (FDPs) on severely reduced 

periodontal tissue support. Clinical Oral Implants Research 18 (Suppl 3), 63- 

72. 

211. Lungeanu M. Manual de tehnică radiologică. Ed. Med. Bucureşti, 

1988. 

212. Mancuso AA, Harnsgberger HR, Muraki AS. C. T. and M. R. I. of the 

head and neck. Ed. Williams and Wilkins, Baltimore, 1985. 

213. Marshall-Day CD, Shourie KL (1949) A roentgenographic survey of 

periodontal disease în India. J Am Dent Assoc 39:572-588. 

214. Martin BS and Sheaffer JK. Clinical procedures în determining need 

for dental radiographs. Dentomaxillofac Radio11993; 22: 105 (abstr). 

215. Martin-Duverneuil N, Chiras J. Imagerie maxillo-faciale. Ed. 

Flamarion, 1997: 329-353. 

216. MârŃu S Medicina parodontală. Conceptul profund medical în 

stomatologie. Revista Romana de Medicina dentară, 2006, vol IX, nr, 5, pg. 

58- 65. 

217. Martu S, A. Chirakis, Solomon S, Zanoaga St,. Periosteoplasty. A 

new Technique for Recesion Coverage. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi – 

2006, vol. 110, nr.1; 198-201 

218. MârŃu S, Apostol I, Zanoaga St,. Evaluarea radiografica bazala a 

defectelor angulare; indicator de prognostic în chirurgia parodontală 

regenerativa cu derivati din matricea smaltului. Vol.Congresului “Zilele 

FacultăŃii de Medicină Dentară”, 1-3 martie 2006, 94-96. 

219. MârŃu S, Krekeler G The microbial bio-film and the implanted surface 

77

at the patient with periodontal disease/ Biofilmul microbian si suprafaŃă 

implantara la pacientul cu boala parodontală J.of Romanian Medical Dentistry/ 

Medicina Stomatologica,2008,12,2, 44-51 

220. MârŃu S, Mocanu C.: Parodontologie clinică, Ed Apollonia, Iaşi, 2000. 

221. MârŃu S, Mocanu R. Gingival overgrowths în patients with 

haemodialysis and the risk of gingival bleeding/Hipercresterile gingivale la 

pacienŃii cu dializa si riscul de sangerare gingivală. Medicina Stomatologica / 

Romanian Dentistry J., 2006, vol 10, nr.4, pag. 55- 61. 

222. MârŃu S, Nănescu S-E, Constantin L Stress effects on immune 

mechanisms în periodontal disease Medicina Stomatologica / Romanian 

Dentistry J., 2006, vol 10, nr. 1, 35 – 38 

223. MârŃu S, Nanescu S-E, Rudnic I, Pasarin L. Terapii alternative / 

conventionale minim invazive în terapia parodontală Revista Medicochirurgicala, 

2007, vol 111, nr.1, supl.,217-220. Medicina Stomatologica / 

Romanian Dentistry J.Supl, 2007, 11, 1, pag. 284-288 

224. MârŃu S, Pasarin L, Solomon S, Rudnic I Studies regarding the 

interrelation and interdependence between periodontal disease and sistemic 

diseases/Studii privind interrelaŃia si interdependenta boala parodontală boli 

sistemice. Medicina Stomatologica / Romanian Dentistry J. 2006, vol 10, nr.4, 

pag. 62-69. 

225. MârŃu S, Rotaru M, Nanescu S-E, Rudnic I.Implicarea factorilor de 

crestere în in procesele de vindecare,reparare si regenerare parodontală.Rev. 

Medico-Chirurgicala, 2008,112,2,supl.2, 238-243. 

226. MârŃu S, Solomon S, Rudnic I,. Damian B Clinical study regarding 

effects of systemic antibiotics and enamel matrix proteins used în non-surgical 

periodontal treatment. Rev. Medico-Chirurgicala, 2008,112,1,supl.1, 106-110. 

227. MârŃu S, Zanoaga St, Rotaru M, Tanculescu O The involvement of 

growth factors în the processes of periodontal repair and regeneration / 

Implicarea factorilor de crestere în procesele de reparare si regenerare 

parodontală J.of Romanian Medical Dentistry/ Medicina Stomatologica, 

2008,12,3, 60-66 

228. MârŃu S, Zănoagă Şt., Rudnic I, Bucătaru I, MârŃu 

M.C.Comparative evaluation of usual radiografic diagnostic techniques of 

angular defects în regenerative periodontal surgery. Medicina Stomatologica / 

Romanian Dentistry J. 2005, vol 9, nr. 4-5, pag. 63-69. 

229. Matthews DC, Tabesh M (2004) Detection of localized tooth-related 

factors that predispose to periodontal infections. Periodontology 2000 34:136- 

150. 

230. Mattout P, Mattout C, Les Therapeutiques Parodontales et 

Implantaires, Ed Quintessence, 2003. 

231. McLeod D. A practical approach to the diagnosis and treatment of 

periodontal disease J Am Dent Assoc2000, Vol 131, No 4, 483-491. 

232. McLeod D. E A practical approach to the diagnosis and treatment of 

periodontal disease J Am Dent Assoc 2000;131;483-491 

233. McNight-Hanes C, Myers DR, Dushku JC, Thompson WO and 

Durham LC. radiografic recommendations for the primary dentition: 

78

comparison of general dentists and pediatric dentists. Paediatr Dent 1990; 12: 

212-216. 

234. Mellonig JT. Bone allografts în periodontal therapy. J Clin Orthop 

1996;324: 116-125. 

235. Mellonig JT. Human histologic evaluation of bovine derived xenograft 

în the treatment of periodontal osseous defects. Int J Periodont Rest Dent 

1998; 18: 19-29. 

236. Meyle J. Leukocyte adhesion deficiency and prepubertal periodontitis. 

Periodontol 2000 1994;6:26-36. 

237. Miles DA, Razzano MR. The future of digital imaging în dentistry. 

Dent Clin North Am 2000;44:427-438. 

238. Misch CE. Density of bone: effect în treatment planning, surgical 

approach, and healing. In: Misch CE, editor. Contemporary implant dentistry. 

St Louis: Mosby; 1993. p. 469-85. 

239. Mol A. Imaging methods în periodontology. Periodontology 2000. 

2004; 34:34-48. 

240. Molander B, Ahlqwist M, Grondahl H-G and Hollender L. 

Agreement between panoramic and intraoral radiography în the assessment of 

marginal bone height. Dentomaxillofac Radiol 1991; 20: 155-160. 

241. Molander B, Ahlqwist M, Grondahl HG and Hollender L. 

Comparison of panoramic and intraoral radiography for the diagnosis of caries 

and periapical pathology. Dentomaxillofac Radiol 1993; 22: 28-32. 

242. Mombelli A, Meier C. On the symmetry of periodontal disease. J 

Periodontol. 2001;28:741-5. 

243. Mombelli A. Clinical parameters: biologic al validity and clinical utility. 

Periodontology 2000. 2005;39:30-9. 

244. Mombelli, A. Critical issues în periodontal diagnosis. Periodontology 

2000. 39(1):9-12, October 2005 

245. Mora F, Ouhayoun JP. Clinical evaluation of natural coral and porous 

hydroxyapatite implants în periodontal bone lesions: results of a 1 year followup. 

J Clin Periodontol 1995;22:877-884. 

246. Moskow BS, Canut PM (1990) Studies on root enamel (2). Enamel 

pearls. A review of their morphology, localization, nomenclature, occurrence, 

classification, histogenesis and incidence. J Periodontol 17:275-281. 

247. Müller HP, Ulbrich M. Alveolar bone levels în adults as assessed on 

panoramic radiographs. (I) Prevalence, extent, and severity of even and 

angular bone loss. Clin Oral Investig. 2005; 9:98-104. 

248. Murray, H., Clarke, M., Locker, D. & Kay, E. J. (1997) Reasons for 

tooth extractions în dental practices în Ontario, Canada according to tooth 

type. International Denta Journal 47, 3–8. 

249. Murray, H., Locker, D. & Kay, E. J. (1996) Patterns of and reasons for 

tooth extractions în general dental practice în Ontario, Canada. Community 

Dentistry and Oral Epidemiology 24, 196–200. 

250. Myers DR, McKnight-Hanes C, Dushku JC, Thompson WO and 

Durham LC. radiografic recommendations for the transitional dentition: 

comparison of general dentists and pediatric dentists. Paediatr Dent 1990; 12: 

79

217-221. 

251. Nabers C. Repositioning the attached gingiva. J Periodontol 

1954;25:38. 

252. Nakfoor CA and Brookes SL. Compliance of Michigan dentists with 

radiografic safety recommendations. Oral Surg Oral Med Oral Patho1 1992; 

73: 510-513. 

253. Natto S, Baljoon M, Bergstro¨m J. Tobacco smoking and periodontal 

bone height în a Saudi Arabian population. J Periodontol 2005; 32: 1000– 

1006. 

254. Neter J, Kutner MH, Nachtsheim CJ, Wasserman W (1996) Applied 

Linear Statistical Models, 4 th ed., p. 568, Times Mirror Higher Education 

Group, Chicago. 

255. Nevins ML, Camelo M, Lynch SE, Schenk RK, Nevins M. Evaluation 

de la regeneration parodontale apres greffe de defauts intra-osseux avec Ie 

Bio-Oss collagene: etude histologique chez l'homme. Int J Periodont Rest 

Dent 2003;23:9-17. 

256. Newman M.G., Takei H.H., Carranza F.A. Clinical periodontology, 

9 th ed Saunders Co 2002 

257. Nicolau Gh. Mucoasa cavităŃii bucale: rapel morfofuncŃional. Bioetică, 

Filosofie, Medicină practică. Chişinău 2000, p. 203-206, (0, 24). 

258. Nicolau Gh. Nicolaiciuc Valentina, Nastase C. Bazele endodonŃiei 

practice moderne.Ed Nasticor, 2009. 

259. Nicolau. Gh Mastocitele în componenŃa mucoasei bucale. Bioetică, 

Filosofie, Medicină practică. Chişinău 2000, p. 207-211, (0, 30). 

260. Nieri M, Muzzi L, Cattabriga M, Rotundo R, Cairo F, Pini Prato 

GP. The prognostic value of several periodontal factors measured as 

radiografic bone level variaŃion: a 1O-year retrospective multilevel analysis of 

treated and maintained periodontal patients. J Periodontol 2002; 73:1485- 

1493. 

261. Nowzari H. Aesthetic osseous surgery în the treatment of periodontitis. 

Periodontol 2000 2001;27:8-28. 

262. Nyman S, Lindhe J, Karring T, Rylander H. New attachment 

following surgical treatment of human periodontal disease. J Clin Periodontol 

1982;9:290-296. 

263. Ochsenbein C. Rationale for periodontal osseous surgery. Dent Clin 

North Am 1960;4:27-39. 

264. Odman P, Andersson B. Procera AllCeram crowns followed for 5 to 

10. 5 years: a prospective clinical study. lntJ Prosthodont. 2001;14(6):504-9. 

265. Ohki M, Okano T, Yamada N (1988). A contrast-correction method 

for digital subtraction radiography. J P eriodont Res 23:277-280. 

266. Okano T, Mera T, Ohki M, Ishikawa 1, Yamada N (1990). Digital 

subtraction of radiograph în evaluating alveolar bone changes after initial 

periodontal therapy. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 69:258-262. 

267. Onisei D Terapia initiala parodontală, Timisoara, Ed Mirton, 1998. 

268. Onisei D, Onisei D, Feier I, Rusu D, Stratul S-I: The Biofilm: 

Formation and Removal Timişoara Medical Journal, nr. 1-2, 2008 

80

269. Osborn AG, Hanafee WN, Mancuso AA: Normal and pathologic CT 

anatomy of the mandible. AJR 139(3): 555-559, 1982. 

270. Osborne GE and Hemmings KW. A survey of disease changes 

observed on dental panoramic tomographs taken of patients attending a 

periodontology clinic. Br Dent J 1992; 173: 166-168. 

271. Overman PR. Biofilm: a new view of plaque. J Contemp Dent Pract. 

2000 Aug 15; 1(3):18-29. 

272. Packota GV and Kolbinson DA. Patient selection criteria for dental 

radiography. J Can Dent Assoc 1995; 55: 643-644. 

273. Pajoni D, Jouan E, Pharaboz C. Stratégies d’exploration en imagerie 

maxillofaciale. Encycl Méd Chir (Elsevier, Paris) Stomatologie-Odontologie I, 

22-010-D-60. 

274. Papapanou PN, Wennstrorn JL, Grondahl K. A 10-year retrospective 

study of periodontal disease progression. J Clin Periodontol 1989; 16:403- 

411. 

275. Papapanou PN. Periodontal diseases: Epidemiology. Ann Periodontol 

1996; 1: 1-36. 

276. Park HS, Lee YJ, Jeong SH, Kwon TG. Density of the alveolar and 

basal bones of the maxilla and the mandible. Am J Orthod Dentofacial 

Orthop. 2008; 133:30-7. 

277. Pasler FA. Atlas de médecine dentaire: Radiologie, Flammarion, 1994. 

278. Paulander J, Axelsson P, Lindhe J, Wennstrom J (2004) Intra-oral 

pattem of tooth and periodontal bone loss between the age of 50 and 60 years. 

A longitudinal prospective study. Acta Odontol Scand 62:214-222. 

279. Peltola JS. A panoramatographic study of the teeth and jaws of Finnish 

university students. Community Dent Oral Epidemiol1993; 21: 36-39. 

280. Pepelassi EA, Diamanti-KipiotiA (1997) Selection of the most accurate 

method of conventional radiography for the assessment of periodontal osseous 

destruction. J Periodontol 24:557-567. 

281. Pepelassi EA, Tsiklakis K, Diamanti-Kipioti A. radiografic detection 

and assessment of the periodontal endosseous defects. J Periodontol. 2000 

Apr;27(4):224-30. 

282. Persson GR, Ohlson 0, Pettersson T, Renvert S. Chronic periodontitis, 

a significant relationship with acute myocardial infarction. Eur Heart J l 

2003;24:21082115. 

283. Persson GR. What has ageing to do with periodontal health and disease? 

Int Dent J 2006;56:240-249. 

284. Persson RE, T'zannetou S, Feloutris AG, Bragger U, Persson GR, 

Lang NP Comparison between panoramic and intra-oral radiographs for the 

assessment of alveolar bone levels în a periodontal maintenance population J 

Clin Periodontal 2003; 30: 833-839 

285. Petcu A, Maxim A., Haba D, Gălăeanu I: Modificări dimensionale la 

nivelul zonei de sprijin datorită pierderii premature a molarilor Rev Med Chir 

Soc Med Nat Iasi, 2007, 111 (3), supl. 1: 141-145. ISSN: 0048-7848 

81

286. Pharaboz C, Dubayle P, Goasdoué P, Foucart JM. Imagerie par 

résonance magnétique. Bases physiques et contrastes. Encycl Méd Chir 

(Elsevier, Paris) Stomatologie-Odontologie I, 22-010-D-40. 

287. Pharaboz C., Boyer B., Cordolani Y. S., Séquences d’acquisition et 

contraste de l’image. Feuillets de Radiologie. 1994; 34(4):304-18. 

288. Pierro VS, de Souza IP, Luiz RR, Barcelos R, Moraes RS. Reliability 

of two methods for measurement of alveolar bone level în children. 

Dentomaxillofac Radiol 2008; 37:34-39. 

289. Pistorius A, Patrosio C, Willershausen B, Mildenberger P, Rippen 

G. Periodontal probing în comparison to diagnosis by CT-scan. Int Dent J. 

2001 Oct;51(5):339-47. 

290. Plagmann H-C, Kocher T, Kuhrau N, Caliebe A. Periodontal 

manifestation of hypophosphatasia. A family case report. J Clin Periodontol 

1994;21:710-716. 

291. Prichard J. The infrabony technique as a predictable procedure. J 

Periodontol 1957;28:202-216. 

292. Prichard JF, Ferguson DM, Windmiller J, Hurt We. Prepubertal 

periodontitis affecting the deciduous dentition and permanent dentition în a 

patient with cyclic neutropenia. A case report and discussion. J Periodontol 

1984;55:114-122. 

293. Prodan P, MârŃu S Comparative study regarding the efficiency of using 

various biomaterials for bone regeneration Journal of Romanian Medical 

Dentistry, vol 13 (4), 2009, 163-167. 

294. Ranga V. Anatomia omului. Capul şi gâtul. Ed. Cerma, 1995: 23-244. 

295. Reddy MS. radiografic alveolar bone change as an outcome measure for 

therapies that inhibit bone loss or foster bone gain. J Int Acad Periodontol. 

2005 Oct;7(4 Suppl):175-88; 

296. Reitemeier B, Hansel K, Walter MH, Kastner C, Toutenburg H. 

Effect of posterior crown margin placement on gingival health. J Prosthet 

Dent. 2002;87(2):167-72. 

297. Richards AG, Barr JH and Silham RE. The effective use of X-ray 

radiaŃion în dentistry. Oral Med Oral Surg Oral Pathol 1963; 16: 294-304. 

298. RiseJ, AlbandarJM (1988) Pattern of alveolar bone loss and reliability 

of measurement of the radiografic technique. Acta Odontol Scand 46:227-232. 

299. Robbins JW. Differential diagnosis and treatment of excess gingival 

display. Pract Periodontics Aesthet Dent 1999; 11: 265-273. 

300. Robbins JW. Esthetic gingival recontouring. A plea for honesty. 

Quintessence Int 2000;31:553-556. 

301. Robertson PB. Surgical periodontal therapy: indicaŃions, selection and 

limitations. Int Dent J. 1983 Jun; 33(2):137-46. 

302. Rohlin M and Akerblom A. Individualized periapical radiography 

determined by clinical and panoramic examination. Dentomaxillofac Radiol 

1992; 21: 135-141. 

303. Rohlin M, Kullendorff B, Ahlqwist M and Stenstrom B. Observer 

performance în the assessment of periapical pathology: a comparison of 

panoramic with periapical pathology. Dentomaxillofac Radiol 1991; 20: 127- 

82

131. 

304. Romagna-Genon C, Genon P. Esthetique et parodontie: les des du 

succes. Paris: editions CdP; 2001. p. 3-11. 

305. Rotaru M, MarŃu S Clinical and complementary evaluation of the 

healing process în plastic muco-gingival surgery.Journal of Romanian Medical 

Dentistry, vol 13 (3), 2009, 88-93 

306. Rout Pl, Cook C. Survey of dental radiography în general dental 

practice. J. Dent. 1996; 24: No. 3 

307. Rushton V. E., Horner K. The use of panoramic radiology în dental 

practice Journal of Dentistry, Vol. 24, No. 3, pp. 185-201, 1996 

308. Ruttimann DE, Webber RL (1986). A robust digital method for film 

contrast correction în subtraction radiography. J Periodont Res 21:486-495. 

309. Rylander H, Lindhe J (1999) Periodontal Therapy. în Clinical 

Periodontology and Implant Dentistry, 3rd ed., pp. 314-331, Munksgaard 

Intemational Publishers, Copenhagen. 

310. Sabbah W, Tsakos G, Sheiham A, Watt RG. The role of health-related 

behaviors în the socioeconomic disparities în oral health. Soc Sci Med. 2009; 

68:298-303. 

311. Sandrick K., Multislice CT gains wider acceptance în Europe, 

Diagnostic Imaging Europe, 1995, 23-25. 

312. Sârbu S., Nicolau Gh., Năstase C. aspecte structurale ale organelor şi 

Ńesuturilor cavităŃii bucale Ed Nasticor, 2007. 

313. Sato N. Atlas clinique de chirurgie parodontale. Paris: Quintessence; 

2002. p. 12-19. 

314. Schallhorn RG, Hiiatt WH, Boyce W. Iliac transplants în periodontal 

therapy. J PeriodontolJ Clin Periodontol 0;41:566-580. 

315. Schătzle M, Land NP, Anerud A, Boysen H, Burgin W, Loe H. The 

influence of margins of restorations of the periodontal tissues over 26 years. J 

Periodontol. 2001; 28(1):57-64. 

316. Schei O, Waerhaug I, Lovdal A, Arno A, Alveolar bone loss as related 

to oral hygiene and age. Journal of Periodontoiogv1959; 30. l-lt. 

317. Schwartz Z, Weesner T, Djik SV, Cochran DL, Mellonig JT, 

Lohmann CH, et al. Ability of deproteinized cancellous bovine bone to 

induce new bone formation. J Periodontol 2000;71:1258-1269. 

318. Sculean A, Chiantella GC, Windisch P, Donos N. Clinical and 

histologic evaluation of treatment of intrabony defects with an enamel matrix 

proteine derivative (Emdogain). Int J Periodont Rest Dent 2000;20:375-381. 

319. Sculean A, Chiantella GC, Windisch P, Gera I, Reich E. Clinical 

evaluation of an enamel matrix proteine derivative (Emdogain) combined with 

a bovine-derived xenograft (Bio-Oss) for the treatment of intrabony defects în 

humans. Int J Periodont Rest Dent 2002;22:259-267. 

320. Sculean A, Windisch P, Chiantella GC, Donos N, Brecx M, Reich E. 

Treatment of intrabony defects with enamel matrix proteins and guided tissue 

regeneration.A prospective controlled clinical study. J Clin Periodontol 

2001;28: 397-403. 

321. Sculean A, Windisch P, Keglevich T, Chiantella GC, Gera I, Donos 

83

N. Evaluations cliniques et histologiques des traitements chez l'homme des 

defauts intra-osseux avec des proteines derivees de matrice de t'ernail et une 

xenogreffe d'origine bovine. Int J Parodont Dent Rest 2003;23:47-55. 

322. Seldin EB: Radiology of the mandible in: Taveras JM, Ferrucci JT 

(eds): Diagnosis, Imaging, Intervention, vol. 3 Philadelphia, JB Lippincott, 

1987. 

323. Sjăgren G, Lantto R, Tillberg A. Clinical evaluation of allceramic 

crowns (Dicor) în general practice. J Prosthet Dent. 1999;81(3):277-84. 

324. Sjodin B, Matsson L. Marginal bone loss în the primary dentition. A 

survey of 7-9-year-old children în Sweden. J Clin Periodontol 1994;21:313- 

319. 

325. Skoglund A, Hising P, Young C. A clinical and histologic examination 

în humans of the osseous response to implanted natural bone mineral. Int J 

Oral Maxillo Implants 1997;12:194-199. 

326. Smith NJD, Todd J, Barsam E and McCarthy R. Assessment of the 

quality of panoramic radiographs taken în general dental practice. J Dent Res 

1993; 72: 204 Kidd EAM and Pitts NB. A reappraisal of the value of the 

bitewing radiograph în the diagnosis of posterior approximal caries. Br Dent J 

1990; 169: 195-200. 

327. Socransky SS, Haffajee AD, Goodson JM, Lindhe J. New concepts of 

destructive periodontal disease. J Clin Periodontol 1984; 11:21-32. 

328. Som P, Curtin HD. Head and Neck Imaging. Ed. Mosby, 1996. 

329. Som PM, Biller HF. The combined CT-sialogram. Radiology 1980; 

135: 387-390. 

330. Stephens RG and Kogon SL. New U. S. guidelines for prescribing 

dental radiographs - a critical review. J Can Dent Assoc 1990; 56: 1019-1024. 

331. Stephens RG, Kogan SL, Spechley MR and Dunn WJ. A critical view 

of the rationale for routine, initial and periodic radiografic surveys. J Can Dent 

Assoc 1992; 58: 825-837. 

332. Stheeman SE, Van der Stelt PF, Mileman PA (1992). Expert systems 

în dentistry; past performance-future prospects. J Dent 20:68-73. 

333. Stratul S. I., Onisei D, Rusu D: Antimicrobial Agents în Periodontal 

Disease Therapy: Rationale and Use of the Triclosan-Pvm/Ma Copolymer în 

the Management of Gingivitis. Data from a Consensus Report. Part I. 

Timişoara Medical Journal, nr. 1, 2009 

334. Stratul S., Doina Onisei et all On the Molecular Basis of Biofilm 

Formation. Oral Biofilms and Systemic Infections. Timişoara Medical 

Journal, nr. 1-2, 2008 

335. Suomalainen AK, Salo A, Robinson S, Peltola JS: The 3DX multi 

image micro-CT device în clinical dental practice; Dentomaxillofac Radiol 

(2007) 36 (2):80-85. 

336. Suomi, J, D. Plumbo, J., & Barbano, J. P. (1968) A comparative study 

of radiographs and pocket measurement în periodontal disease evaluation. 

Journal of Periodontology 39. 311-315. 

337. Swan ESC and Lewis DW. Ontario dentists: 1. Radiological practices 

and opinions. J Can Dent Assoc 1993; 59: 62-67. 

84

338. Taguchi A, Suei Y, Ohtsuka M, Otani K, Tanimoto K, Hollender 

LG. Relationship between bone mineral density and tooth loss în elderly 

Japanese women. Dentomaxillofac Radiol 1999; 28:219-23. 

339. Taguchi A, Suei Y, Sanada M, Higashi Y, Ohtsuka M, Nakamoto T, 

Tsuda M, Ohama K, Tanimoto K. Detection of vascular disease risk în 

women by panoramic radiography. J Dent Res. 2003; 82:838-43. 

340. Taleb T, Gallois F, Danan M. Les elongations coronaires chirurgicales 

pre-prothetiques. Cah Prothese 1999; 1 05: 7-17. 

341. Teeuw WJ, Coelho L, Silva A, van der Palen CJNM, Lessmann 

FGJM, van der Velden U, Loos BG. Validation of a dental image analyzer 

tool to measure alveolar bone loss în periodontitis patients. J Periodont Res 

2009; 44: 94-102 

342. Teslaru S, Dumitrescu A L, Zetu L Haba, D: Avantajele examenului 

CT în diagnosticul morfologiei leziunilor parodontale. Supl. Rev. Medico- 

Chirurgicala, vol 111, nr 3, supliment 1, pg 157-161, ISSN: 0048-7848 

343. Teslaru S, MârŃu S Imaging evaluation of the odontal and periodontal 

status of patients suffering from mandibular suppurative conditions Journal of 

Romanian Medical Dentistry, vol 13 (4), 2009, 159-162. 

344. Teslaru S, MârŃu S Aportul explorarilor imagistice CT în diagnosticul 

bolii parodontale Rev. Medico-Chirurgicala, 2009,113,3,904-910. 

345. Tezal M, Sullivan MA, Reid ME, Marshall JR, Hyland A, Loree T, 

Lillis C, Hauck L, Wactawski-Wende J, Scannapieco FA. Chronic 

periodontitis and the risk of tongue cancer. Arch Otolaryngol Head Neck 

Surg. 2007; 133:450-4. 

346. Thanyakarn C, Hansen K, Rohlin M and Akesson L. Measurements 

of tooth length în panoramic radiographs. 1: The use of indicators. 

Dentomaxillofac Radiol 1992; 21: 26-30. 

347. Timmerman MF, van der Weijden GA, Armand S, et al. Untreated 

periodontal disease în Indonesian adolescents. Clinical and microbiological 

baseline data. J Clin Periodontol 1998;25:215-224. 

348. Timoşca Gh, Burlibaşa C. Chirurgie buco-maxilo-facială, Ed Didactică 

şi pedagocică. Bucureşti, 1984. 

349. Tonetti MS, Pini-Prato, Cortellini P. Periodontal regeneration of 

human infrabony defects. IV. Determinants of healing response. J Periodontol 

1993;64:934-940. 

350. Townsend CL. Resective surgery: an esthetic application. Quintessence 

Int 1993;24:535-542. 

351. Tugnait A. The usefulness of radiographs în diagnosis and management 

of periodontal diseases: a review Journal of Dentistry, Volume 28, Issue 4, 

Pages 219-226 

352. Valderhaug J, Ellingsen JE, Jokstad A. Oral hygiene, periodontal 

conditions and carious lesions în patients treated with dental bridges. A 15year 

clinical and radiografic follow-up study. J Periodontol. 1993;20(7):482-9. 

353. Van der Stelt P. F. Modern radiografic Methods în the Diagnosis of 

Periodontal Disease Adv. Dent. Res. 1993; 7; 158 001: 

354. Van der Stelt PF, Geraets WGM (1991). Computer-aided 

85

interpretation and quantification of angular periodontal bone defects on dental 

radiographs. IEEE Trans Biomed Eng 18:334-338. 

355. Van der Velden U. Diagnosis of periodontitis. J Periodontology 

2000;27:960961. 

356. van WinkelhoH AJ, Winkel EG. Microbiological diagnostics în 

periodontics: biological significance and clinical validity. Periodontology 

2000. 2005;39:40-52. 

357. Vano E, Gonzalez L, Faulkner K, Padovani R, Malone JF. Training 

and accreditation în radiaŃion protection for interventional radiology. Radiat 

Prot Dosimetry 2001;94:137–42 

358. Varella, T. M. (1991) Prevalence and distribution of dental caries în a 

late medieval population în Finland. Archives of Oral Biology 36, 553–559. 

359. Vermylen K, De Quincey GNTh, van't Hof MA, Wolffe GN, Renggli 

HH: Classification, reproducibility and prevalence of root proximity în 

periodontal patients J Clin Periodontal 2005; 32: 254-259 

360. Vieira F, Allen SM, Stocks RM, Thompson JW. Deep neck infection. 

Otolaryngol Clin North Am. 2008; 41:459-83. 

361. Waldrop TC, Anderson DC, Hallmon WW, Schmalstieg FC, Jacobs 

RL. Periodontal manifestations of the heritable Mac-I, LFA-1, deficiency 

syndrome. J Periodontol 1987;58:400-416. 

362. Wall B. F RadiaŃion protection dosimetry for diagnostic radiology 

patients NRPB, Chilton, Didcot, Oxon, OX11 0RG, UK March 31, 2004. 

http://rpd. oxfordjournals. org/content/109/4/409. 

363. Walsh TF, Al-Hokail OS, Fosam EB: The relationship of bone loss 

observed on panoramic radiographs with clinical periodontal screening, J 

Periodontol 1997; 24: 153-157. 

364. Wang HL, Burgett FG, Shyr Y. The relationship between restoration 

and furcaŃion involvement on molar teeth. J Periodontol. 1993;64(4):302-5. 

365. Weber AL: Radiologic evaluation. În: Thaller SR, Montgomery WW 

(eds): Guide to Dental Problems for Physicians and Surgeons. Baltimore, 

Williams & Wilkins, 1988, 25-41. 

366. Weissman JL, Snyderman CH, Hirsch BE. Hydroxyapatite cement to 

repair skull base defects: Radiologic appearance. A. JNR Am J Neuroradiol 

1996; 17: 1569-1574. 

367. Wennström J, Heijl L, Lindhe J. Periodontal Surgery. In: Lindhe J, 

Karring T, Lang NP, editors. Clinical periodontology and implant dentistry. 

Copenhagen: Munksgaard; 1998. p. 508-549. 

368. Wenzel A. radiografic screening for identification of children în need of 

orthodontic treatment - Editorial. Dentomaxillofac Radiol 1991; 20: 115-116. 

369. White Sc. 1992 Assessment of radiaŃion risk from dental radiography. 

Dentomaxillofac Radiol 1992; 21: 118-126. 

370. Widman L. The operative treatment of pyorrhea alveolaris. A new 

surgical method. Br Dent J 1920; 1:293 (rapport d'un travail de 1918). 

371. Wiltfang J et al: Sinus floor augmentation with β-tricalcium phosphate: 

Does platelet rich plasma promote its osseous integration and degradation? 

Clin Oral Implants Res 14: 213, 2003. 

86

372. Wolf H.F., Rateitschak E.M. Rateitschak K.H., Hessel T.M. Color 

atlas of dental medecine Periodontology 3 rd ed, Thieme Stuttgart-New York, 

2005 

373. Yuh WTC, Parker JR, Carvlin MJ. IndicaŃion-related dosing for 

magnetic resonance contrast media. Eur. Radiol. 7 (Suppl. 5) 1997, S 269-S 

275. 

374. Yukna RA, Cassingham RJ, Caudill RF, Evans GH, Miller S, Mayer 

IT, et al. Evaluation du traitement parodontal des defauts osseux par la 

calcitite apres 6 mois. Int J Periodont Rest Dent 1986;6:34-45. 

375. Zeichner SJ, Ruttimann DE and Webber RL. Dental radiography: 

efficacy în the assessment of intraosseus lesions of the face and jaws în 

asymptomatic patients. Radiology 1997; 162: 691-695. 

376. Zetu I N, Haba D, Petcu A, Baiceanu, D.: Utilizarea examenului CT 

spiral în ortodontie, Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi, 2007, 111 (3), supl. 1: 

162-170. ISSN: 0048-7848 

377. Zetu L, Popovici D: Parodontologie – Tratamentul chirurgical. Ed 

Junimea, Iaşi, 1999. 

378. Ziada H, Irwin C, Mullally B, Byrne Pj, Allen E. Periodontics: 4. 

Surgical management of gingival and periodontal diseases. Dent Update. 2007 

Sep; 34(7):390-2, 395-6. 

379. Zybutz M, Rapoport D, Laurell L, Persson GR. - Comparisons of 

clinical and radiografic measurements of inter-proximal vertical defects before 

and 1 year after surgical treatments. J Periodontol. 2000; 27:179-86. 

87

explorări imagistice în diagnosticul şi tratamentul bolii parodontale

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?