Revist` de informare pentru medici - Stetoscop

w w w . s t e t o s c o p . r o
50
Revist` de informare pentru medici Mai 2006
R
Anul 5, Nr.
Evenimente
mai-iulie 2006
Review Interviu
Dislipidemia
[i riscul
cardiovascular
Societatea
Român` de
Neurochirurgie
Chirurgia
bariatric`
Sindromul
Peutz-Jeghers
Bifosfona]ii
\n terapia
antiosteoporotic`
Anemia
din bolile cronice

Editorial
Ilinca
De la primii pa[i \n medicin`, am avut ocazia de a vedea \n jurul
meu c` dedicarea transform` practica curent` \ntr-o extraordinar`
experien]`. Ce am reg`sit \n echipa editorial` a Stetoscopului
este tocmai aceast` dedicare transformatoare, cu grija fa]` de
ceilal]i, respect pentru lucrul bine f`cut, mult` energie [i mai mult
entuziasm.
Ruxandra
Mul]i prieteni ne spun c` proiectul „Stetoscop“ este primul nostru
n`scut. {i este într-un fel adev`rat: l-am botezat, ne-am bucurat
de primii s`i pa[i, a crescut o dat` cu noi, a înv`]at de la noi dar
am [i înv`]at multe de la el, ne-am gândit la viitorul s`u, ne-a
adus bucurii, [i-a luat zborul din Bucure[ti c`tre toat` ]ara,
suntem mândri de el [i nu ne d`m voie s` ne blaz`m.
La mul]i ani, dragul nostru Steto!
Ciprian
Cred c` principalul lucru la care ne-am gândit atunci când am pornit
la drum a fost s` reu[im s` oferim medicilor din toate specialit`]ile
o revist` prietenoas` pe care s` o a[tepte cu ner`bdare
[i s` o citeasc` cu bucurie. |ntr-o meserie grea cum este practicarea
medicinei, am vrut, [i sper c` am reu[it s` facem din
„Stetoscop“ prietenul dumneavoastr`.
Carmen
Stetoscopul a pornit ca o revist` necesar` nou` [i celorlal]i
deopotriv`. Apoi a fost o joac` serioas` cu care am crescut
pu]in sau am \mb`trânit \mpreun` 5 ani. |ns` Steto e mai viu
ca niciodat`.
Olivia
Stetoscop este o revist` actual`, dinamic`, bine documentat`,
riguroas` dar u[or de lecturat, ce ofer` cititorului o abordare
multidisciplinar` a practicii medicale. De fapt, prin astfel de
calit`]i se aseam`n` perfect cu ceea ce înseamn` ast`zi medicina:
un turn-over rapid al informa]iei, procedee standardizate,
atitudini bazate pe dovezi, ultraspecializare [i interac]iune.
Andreea
|n topul celor mai de succes 10 femei din România, 6 sunt de
profesie medic… Nu [tiu revista Stetoscop pe ce loc se
situeaz` \ntr-un top al revistelor române[ti, sper \ns` c` \n
topul inimilor cititorilor no[tri ocup` unul din primele locuri.
Silviu
Iat`-ne ajun[i la num`rul 50 \n care rup ritmul periodicelor
mele vorbe pentru a v` prezenta \ntreaga echip` Stetoscop.
Pentru noi, Stetoscop constituie \n primul rând un exerci]iu de
cunoa[tere [i mai pu]in unul de imagine.
R`mânem fideli scopului nostru de a „auzi“ ce se \ntâmpl` \n
via]a medical` româneasc`, de a filtra informa]ia [i de a o
transmite \ntr-un format din ce \n ce mai prietenos celor ce o
caut` pentru a cunoa[te.
2,5
credite EMC
Editor: Editura ANTAEUS
Redactor-[ef dr. Silviu Stanciu
Art director Andrei Popescu
Redactori
dr. Ilinca Gussi
dr. Ruxandra Ciobanu-Jurcu]
dr. Ciprian Jurcu]
dr. Carmen R`[anu
dr. Olivia Sgarbur`
dr. Andreea }u]ea-Andronesi
Redactor www.stetoscop.ro
dr. Cosmin C`lin
Colaboratori
dr. Cristian B`icu[
dr. Manole Cojocaru
dr. George T`n`seanu
dr. Florian Berghea
Secretar de redac]ie
Irina Caraivan
Office manager Claudia Cristea
Tipar ART GROUP
Opiniile exprimate \n articolele publicate
apar]in \n exclusivitate autorilor.
Redac]ia [i administra]ia
CP 12-113 Bucure[ti;
Tel.: 031.401.2225;
Tel./Fax: 021.326.4041
redactie@stetoscop.ro
office@stetoscop.ro
ISSN 1582-9995.
Copyright © Toate drepturile rezervate
Edi]ie tip`rit` \n 10.000 exemplare

Evenimente
Perioada Manifestarea Locul Organizatori Contact
3-6 mai
4-5 mai
4-6 mai
4-6 mai
4-6 mai
5 mai
5-7 mai
10-13 mai
10-14 mai
Al XXXI-lea Congres de
Otorinolaringologie [i
Chirurgie Cervico-Facial`
Al XXIII-lea Simpozion
de Endocrinologie Clinic`
(simpozion francofon)
Conferin]a Na]ional`
a Grupurilor de Lucru a SRC
Al 19-lea Congres al Societ`]ii
Române de Pneumologie
Al II-lea Simpozion FESCC
pentru zona Balcani – Educa-
]ie, Management [i Standarde
\n Medicina de Laborator
Simpozionul de dializ` peritoneal`
cu participare interna]ional`:
„Diagnosticul [i
tratamentul complica]iilor
dializei peritoneale \n 2006“
Primul Congres Interna]ional
de Medicin` Anti-Aging
din România
Al IV-lea Congres al Societ`]ii
de Neurologie din România
Al 32-lea Congres al Societ`]ii
Române de Anestezie [i
Terapie Intensiv`, Al 5-lea
Congres al Asistentelor de
Anestezie [i Terapie Intensiv`,
Al 4-lea Congres al Societ`]ii
Române de Sepsis
Timi[oara
Ia[i
Sinaia
Cluj-Napoca
Neptun
Bucure[ti
Bucure[ti
Bucure[ti,
Romexpo-Sala
Nicolae Titulescu
Eforie Nord
Societatea de ORL
[i Chirurgie Cervico-
Facial`, Clinica ORL
Timi[oara, UMF
Timi[oara
UMF Ia[i, Clinica
de Endocrinologie
Societatea Român`
de Cardiologie
Societatea Român`
de Pneumologie
Societatea Român` de
Medicin` de Laborator
(SRML)
Asocia]ia de Nefrologie
[i Acces Vascular din
România, Asocia]ia
pentru Studiul Bolilor
Renale Ereditare din
România, Centrul de
Medicin` Intern` [i
Nefrologie „Fundeni“,
Funda]ia „Academician
Marin Voiculescu“
Asocia]ia de Medicin`
Anti-Aging
Societatea
de Neurologie din
România
Societatea Român`
de Anestezie [i
Terapie Intensiv`,
Societatea Român`
de Sepsis
0256.498.205
www.congresorl2006.ro
contact@congresorl2006.ro
0232.213.465
ezbranca@iasi.mednet.ro,
bgalusca@yahoo.com,
catalinbuz@yahoo.com
www.cardioportal.ro
021.318.35.91
rscardio@rscardio.ro
www.congrespneumo2006.econgres.ro
www.srp.ro
Dr. Manole Cojocaru
021.318.06.65
mcojocar@cmb.ro
Dr. Theodora
Dimulescu
0724.261.499
Centrul de Medicin`
Intern` [i Nefrologie
„Fundeni“
021.318.04.45
www.amaa.ro
congress@theantiaging.ro
Dr. Bogdan O. Popescu,
Secretar general SNR,
Tel: 0744.35.34.33
www.neurology.ro
www.ralcom.ro
021.2113060
srati2006@ralcom.ro
Redac]ia nu \[i asum` r`spunderea pentru modific`rile survenite \n programul [tiin]ific dup` apari]ia revistei.
4 stetoscop

Evenimente
Perioada Manifestarea Locul Organizatori Contact
11 mai
11-12 mai
11-13 mai
12-13 mai
12-14 mai
17-20 mai
17-20 mai
18-20 mai
18-20 mai
19-20 mai
Abordarea terapeutic`
a bolilor genito-urinare
Al II-lea Congres Na]ional
de Citometrie
Congresul de Medicin` Legal`
The 3rd Spring Meeting of the
European Society of Thoracic
Surgeons
Al 4-lea Simpozion
de Asigurare a Calit`]ii în
Medicina de Laborator
cu participare interna]ional`
8th Congress of the European
Federation of European
Societies for Microsurgery
Congresul Na]ional de Diabet,
Nutri]ie [i Boli Metabolice
A XLII- a Reuniune Anual`
a Oftalmologilor
Conferin]a Na]ional`
a Asocia]iei de Algeziologie
din România
Zilele Medicamentului –
Edi]ia a XV-a
Curs – ARCA
(Progrese \n aritmiile cardiace)
Bucure[ti
Bucure[ti
Gura Humorului
Cluj-Napoca
Bucure[ti
Cluj-Napoca
Oradea
Ia[i
Ia[i
Deva (Va]a)
Asocia]ia Medicilor
de Familie – Bucure[ti
Asocia]ia de Citometrie
din România
Consiliul Superior de
medicin` Legal`, S. R.
de Medicin` Legal`
European Society
of Thoracic Surgeons
S. R. pentru
Asigurarea [i Controlul
Extern al Calit`]ii în
Medicina de Laborator
(RoEQALM)
European Federation
of European Societies
for Microsurgery
Societatea Român`
de Diabet, Nutri]ie
[i Boli Metabolice
S. R. de Oftalmologie,
Soc. de Medici [i Naturali[ti,
Funda]ia Oftalmologic`
„DIAPREG“,
Asocia]ia „S. R. de Glaucom“,
UMF Ia[i, Clinica I
Oftalmologie Ia[i
UMF Ia[i, Centrul
de Excelen]a pentru
Cercet`ri Experimentale
Farmacofiziologice
Celulare [i Integrative,
Asocia]ia
de Algeziologie din
România
Societatea Român`
de Cardiologie
www.amf-b.ro
citometrie@yahoo.com
Tel.: 0232.41.01.61
Fax: 0232.41.00.60
contact@econgres.ro
www.ests.org
Pre[edinte RoEQALM:
Dr. Manole Cojocaru
021. 318 06 65
roeqalm@idilis.ro
www.roeqalm.ro
Tel.: 0232.41.01.61
Fax: 0232.41.00.60
contact@econgres.ro
www.econgres.ro
Prof.Dr. Aurel Babe[
Tel: 0744.793.185
Fax: 0259.417.169
babes_kati@rdslink.ro
bogdanici_cm@yahoo.
com
0232 410182
Tel: 0722.431.723,
0722.477.028
E-mail: dananegru2002@yahoo.com
www.cardioportal.ro
021.318.35.91
rscardio@rscardio.ro
Redac]ia nu \[i asum` r`spunderea pentru modific`rile survenite \n programul [tiin]ific dup` apari]ia revistei.
6 stetoscop

Evenimente
Perioada Manifestarea Locul Organizatori Contact
19-20 mai
19-21 mai
24-26 mai
25-26 mai
27-28 mai
26-27 mai
25-27 mai
Data limit` taxa
redusa: 1 iunie
1-3 iunie
2-4 iunie
10 ani de înv`]`mânt
farmaceutic universitar
craiovean (1996–2006)
Congresul Interna]ional
de Estetic` Aplicat`
A IV-a Conferin]` Na]ional`
Osart cu tema
„De la teorie la practic`
\n abordarea principalelor
boli reumatologice“
Cursul European
„Ultrasonografia \n urgen]e“
A VIII-a Conferin]` Na]ional`
de Ecografie
Simpozionul Na]ional
de Ecocardiografie
Al XIII-lea Simpozion Na]ional
al Societ`]ii Române de
Psihoneuroendocrinologie
A XV-a Conferin]` Na]ional`
de Hematologie
(5-7 octombrie)
A II-a Conferin]a Na]ional`
de Bioetica
The 6th International Congress
of Romanian Aesthetic Surgery
Society
Craiova
Bucure[ti,
Sala Palatului
Sibiu
Oradea
Oradea
Bucure[ti
Cluj-Napoca
Sinaia
Ia[i
Bucure[ti
UMF Craiova,
Facultatea de Farmacie
Nouvelles Estethiques
Funda]ia Român`
de Osteoartrologie -
Osart
Societatea Român`
de Ultrasonografie \n
Medicin` [i Biologie
S.R. de Ultrasonografie
\n Medicin` [i Biologie
Societatea Român`
de Cardiologie
Societatea Român`
de Psihoneuroendocrinologie
Societatea Român`
de Hematologie
Colegiul Medicilor
din România, Colegiul
Medicilor Ia[i,
Societatea Medicilor
de Familie Ia[i
Romanian Academy of
Medical Science,
Oradea Medical
University, European
Academy of Cosmetic
Surgery, International
Academy of Cosmetic
Surgery
www.umfcv.ro
www.nouvelles-esthetiques.ro/congres.php
Prof. Dr. Hora]iu D.
Bolo[iu
meddoi@cluj.astral.ro
Livia G\rboan,
Secretariat tehnic
liviagirboan@yahoo.com
0726 141942
www.srumb.ro
www.srumb.ro
www.cardioportal.ro
021.318.35.91
rscardio@rscardio.ro
Tel: 021.319.87.18
E-mail:
secretar@rpnes.ro
S. R. de Hematologie
{os. Fundeni, nr. 258,
sector 2, cod 022328,
Bucure[ti
021.318.0423
soc_rom_hem@k.ro,
socromhem@yahoo.com
Tel.: 0232.41.01.61
Fax: 0232.41.00.60
contact@econgres.ro
Prof. Toma T. Mugea
drmugea@medestet.ro
0264414432,
0723377700,
0744771147
www.srce.ro
Redac]ia nu \[i asum` r`spunderea pentru modific`rile survenite \n programul [tiin]ific dup` apari]ia revistei.
8 stetoscop

Evenimente
Perioada Manifestarea Locul Organizatori Contact
3 iunie
8 iunie
8-10 iunie
Data limit` taxa
redus`: 15 iunie
22-24 iunie
30 iunie
7 iulie
28 iulie
Curs – RE-CORD
(Recuperare Cardiac`)
Bolile estivale
Conferin]a Na]ional`
Interdisciplinar` de
Antibioterapie \n Specialit`]ile
Chirurgicale [i ATI
Al XVI-lea Congres Na]ional
de Hepatologie
(22-23 septembrie)
A II-a Reuniune Na]ional`
de Oftalmopediatrie
(cu participare interna]ional`)
Curs – ELOGIU
(Electrocardiografia \n
afec]iunile cardiovasculare)
Curs – STEMI
(IMA cu supradenivelare de ST)
Curs – Actualit`]i \n patologia
valvular`
Târgu Mure[
Bucure[ti
Bucure[ti
Bucure[ti
Cluj-Napoca
Baia Mare
Sibiu
Constan]a
Societatea Român`
de Cardiologie
Asocia]ia Medicilor
de Familie – Bucure[ti
S. R. de Boli
Infec]ioase, societ`]ile
cu profil chirurgical [i
ATI din România
Asocia]ia Român`
pentru Studiul Ficatului
Societatea Român`
de Oftalmologie,
Societatea Român`
de Strabologie [i
Oftalmopediatrie,
UMF Cluj, Clinica de
Oftalmologie
Societatea Român`
de Cardiologie
Societatea Român`
de Cardiologie
Societatea Român`
de Cardiologie
www.cardioportal.ro
021.318.35.91
rscardio@rscardio.ro
www.amf-b.ro
Fax: 021.252.35.50
www.arsf.ro
Cristina Mure[an
Tel: 0726314379
cristinam@rdslink.ro
Prof. Dr. C.Vl`du]iu
Tel: 0721256965
email: cristivladutiu@yahoo.com
www.oftalmologia.ro
www.cardioportal.ro
021.318.35.91
rscardio@rscardio.ro
www.cardioportal.ro
021.318.35.91
rscardio@rscardio.ro
www.cardioportal.ro
021.318.35.91
rscardio@rscardio.ro
Redac]ia nu \[i asum` r`spunderea pentru modific`rile survenite \n programul [tiin]ific dup` apari]ia revistei.
10 stetoscop
Accuvix XQ
Multi-slice
Audiometru
de screening
Osteodensitometru
cu ultrasunete
Str. Aurel Vlaicu nr. 39, sector 2, 020092, Bucure[ti,
Tel: 021-212.49.09 Fax: 021-211.65.15 Mobil: 0722.207.608
www.danson.ro, e-mail: office@danson.ro
Analizor
compozi]ia
corpului
PICO–Doppler
color portabil
ECG cu 6 canale
ECG digital ELAN
12 canale
Doppler vascular
[i fetal
Unit
oftalmologic
DANSON ofer`:
SA 9900 PRIME
Doppler color
SA 8000 PRIME
Doppler color
SA 600–Ecograf portabil
Spirometru
portabil
Colposcop
• Echipamente [i aparatur` medical` de calitate autorizate de MSF [i BRML
• Vânzari în rate sau leasing intern • 2 ani garan]ie la ecografe
• Recumpararea ecografului vechi achizi]ionat de la Danson dac` se cump`r` un Doppler Color
• Transport [i instalare gratuite • Service în garantie [i postgaran]ie

Review Interviu
Nu este un top cum prea multe s-au f`cut \n ultima vreme.
Este o colec]ie aniversar` de cuget`ri inspirate
din interviurile revistei noastre care ar putea constitui
repere pentru fiecare medic practician.
Prof. dr. Irinel Popescu
|n momentul de fa]` medicina
româneasc` se afl` pe un
drum al recuper`rii sub aspect
[tiin]ific.
Informarea face parte din procesul
constant de preg`tire a
formatorilor, nu numai a celor
care se formeaz`.
Prof. dr. Mihail Coculescu
Nu diploma sau experien]a
sunt importante la tineri, ci
dorin]a lor de a lucra corect.
Cred c` suntem pe drumul
bun, de[i nu suntem \nc` la
nivelul optim dorit.
Pot s` le spun tinerilor care au
o voca]ie c` \n mod sigur vor
sc`pa de priva]iuni.
Prof. dr. Vasile Cândea
Chirurgia cardiovascular` presupune
o d`ruire deplin`.
Postoperator echipa trebuie s`
se poat` [i relaxa [i tr`i împreun`
bucuria faptului reu[it.
Sau, atunci când ai un insucces,
cine spune c` are numai
succese minte, s`-]i g`se[ti
echilibrul pentru a discuta
cazul tot în interiorul echipei.
Prof. dr. Mircea Cintez`
Un tân`r care a ales medicina
trebuie s` [tie c` societatea
româneasc` de ast`zi \l pune
la grea \ncercare. Rolul medicului
este s` consemneze în
foaia fiec`rui bolnav cât de
mult se \ndep`rteaz` de la
standard, pentru c` bolnavul
respectiv este particular.
Prof. dr. Decebal Hudi]`
Obstetrica este singura dintre
specialit`]i c`reia i se spune
art`. Noi avem o meserie
„pompieristic`“, o zi poate
începe lini[tit, f`r` mare lucru
de f`cut, pentru ca peste câteva
ore s` nu î]i vezi capul de
treab`.
Prof. dr. Eugen Ciofu
Pediatria este aproape \ntotdeauna
o medicin` de urgen-
]`. Lucrul cel mai important pe
care trebuie s`-l [tie un medic
este marea responsabilitate pe
care o are. Faptul c` activitatea
clinic`, cea de cercetare [tiin]ific`
[i cea publicistic` se întrep`trund
este un specific al
medicinii.
Prof. dr. Miron Bogdan
Nu exist` sarcin` mai important`
decât aceea de a cre[te
standardele \n practica clinic`.
Comunismul ne-a înv`]at s`
ne atomiz`m, s` func]ion`m
individual [i discrepant.
Activitatea mea este îndeajuns
de profilat` pe modelul
apostolic.
Prof. dr. Maria Doroban]u
Pacientul te ajut` s`-l cuno[ti
[i de multe ori te \mbog`]e[te
suflete[te. Ceea ce a[ dori s`
transmit genera]iilor tinere,
este c` aceast` profesie care
se cheam` medicin`, este cu
totul deosebit`, cere o anumit`
d`ruire, o anumit` generozitate,
pe care un doctor
dac` nu le are, nu-[i poate îndeplini ]elul pe care
[i l-a propus, acela de a ajuta omul în suferin]`.
Pentru a se d`rui bolnavilor, pentru a se d`rui
cercet`rii, caracterul omului este un lucru
extrem de important.
Prof. dr. Vlad Ciurea
Vindec` dac` po]i, alin` cele
mai multe cazuri [i mângâie întotdeauna.
|ncerc s` discut cu
foarte multe persoane [i încerc
s` gândesc prin empatie foarte
multe situa]ii [i s` reac]ionez
cât mai corect.
Noi avem în fa]` substan]` cerebral`,
noi cu creierul gândim,
vorbim, ne cert`m, planific`m
opera]ii [i chiar [i iubim.
Prof. dr. Dorin Sarafoleanu
Nu po]i s` fii un doctor mare
dac` nu ai caracter.
Nu po]i s` faci la ora actual`
medicin` de unul singur, iar
dac` e[ti profesor nu înseamn`
c` e[ti atoate[tiutor.
Prof. dr. Eduard Apetrei
Orice performan]` se face
prin mult antrenament.
Acesta este principiul care
m-a c`l`uzit \n via]`.
Dac` ai un bun formator, [i
dac` acesta dore[te s` te
ajute, po]i cu adev`rat s`
ajungi un medic foarte
bun. Lipsa unui bun formator
împiedic` de multe ori
atingerea performan]ei.
A[ fi ales profesia de inginer,
cum a fost prima mea
dorin]`.
Conf. dr. {tefan Blaj
Carte mai \nva]` omul,
dar caracterul este
foarte greu de format
sau de schimbat.
Dumnezeu î]i d` dar [i
cere. }i-a dat creier,
s`n`tate, putere de
munc`. Folose[te-le!
Prof. dr. Nicolae Hâncu
Esteticul [i eticul în medicin`
sunt inseparabile. Îndr`znesc a
spune c` ele formeaz` goticul
profesiei noastre. Pe un arc al
lui este frumosul, pe cel`lalt
morala, iar din punctul maxim
al jonc]iunii lor ]â[ne[te lumina
perpetu` care în interiorul domului
vegheaz` drumul [tiin]ei
spre s`n`tatea semenilor.
Prof. dr. Mihai Voiculescu
Secretul acelora care au performan]`
înalt` este c` au
[tiut s` î[i alc`tuiasc` o echip`.
Fac parte dintre aceia care
consider` c` medicina intern`
este o medicin` a sintezei,
este o medicin` înalt performant`,
pentru c` presupune
o capacitate integrativ` ridicat`
pentru a asambla p`r]i [i
a ob]ine un tot care s` reflecte
starea de s`n`tate sau de
boal` a pacientului.
Prof. dr. Ion Bruckner
Cred c` exist` o medicin`
diagnostic` real` [i aceasta
este medicina intern`.
Practica în medicin` comport`
rela]ia cu bolnavul,
tratamentul bolnavului real,
nu al c`r]ii, comport` [i
prezent`ri, modalitatea de
a te afirma în public într-o
conferin]`.
Prof. dr. Teodor Horvat
Unde nu exist` disciplin`
chirurgical` exist` anarhie
medical`.
Un medic de valoare trebuie s`
nu fac` r`u unui om, „primum
non nocere“, s` fie preg`tit
teoretic, s` aib` o experien]`
practic`, s` fie riguros cu el [i
totdeauna în momentul când
este în impas, s` nu ezite s`
cear` parerea [i celorlal]i.
12 stetoscop stetoscop 13

Review Interviu
Dr. Gabriel Tatu-Chi]oiu
Medicina de urgen]` abia
acum \ncepe s` prind`
cheag la noi. Sunt adversar
înver[unat al sistemului
modular de înv`-]`mânt,
care nu face decât s` concentreze
într-un timp foarte
scurt un obiectiv ambi]ios.
Prof. dr. Mircea Steriade
Nu l`sa de-o parte rezultate
care par absurde la prima
vedere.
Tratamentul nu mai poate fi
dezvoltat f`r` progresele biologiei
moleculare.
Nu cred c` medicina contemporan`
se poate dezvolta f`r`
cercetare [tiin]ific`.
Prof. dr. Gheorghe
Andrei Dan
Dac` nu exist` echip`, nu
exist` clinic`.
Medicina este considerat` la
noi un apendice la alte probleme.
Medicii fac în
România o activitate eroic`.
Prof. dr. Dumitru Constantin
Nu resping lucrurile pe care nu
le în]eleg.
Solu]ia s`n`t`]ii na]iei nu o
v`d altfel decât atunci când
oamenii vor face saltul de la
inteligen]` la în]elepciune.
Prof. dr. Carmen Ginghin`
Nu po]i s`-i cânt`re[ti pe doctori
cu acea[i m`sur` ca pe
ceilal]i.
Greul abia începe la încheierea
facult`]ii, dar cred c` perseveren]a
este important` [i c`
medicii tineri nu trebuie s` se
lase influen]a]i sau cople[i]i de
nimic negativ.
Am o mare încredere în tineri.
Prof. dr. Delia Mut Popescu
Orice medic este un om complex, credincios specialit`]ii,
decent [i respectuos fa]` de bolnav.
Hematologia româneasc` s-a desprins din specialitatea
de medicin` intern`, f`r` de care nu
po]i fi, în mod cert, un hematolog bun.
Prof. dr. Leonida Gherasim
Medicina este o profesiune pentru
o via]`, chiar pentru dou` vie]i. Un
medic bun trebuie, în primul rând,
s`-[i iubeasc` profesia.
Mediul în care te formezi este
esen]ial pentru ceea ce faci mai
departe.
Lipsa de comunicare este principala
tar` a medicinei moderne.
Prof. dr. Ovidiu B`jenaru
O carier` medical` performant`
presupune s` r`mâi
student toat` via]a.
În [tiin]ele medicale, formarea
pe care ]i-o d` cercetarea
[tiin]ific` nu ]i-o poate
oferi nici o alt` modalitate de
a înv`]a.
Munca într-o echip` f`r`
orgolii, unde fiecare î[i aduce
cuno[tin]ele [i competen]a, e
esen]ial`.
Conf. dr. Ruxandra Ionescu
Un clinician are o privire de
ansamblu asupra patologiei,
care-i lipse[te de multe ori
cercet`torului ce analizeaz` în
profunzime fenomenele moleculare.
Pentru medicin` ai nevoie de
entuziasm, mult devotament [i
munc` neobosit`.
Prof. dr. Rodica Anghel
Practic`m cercetând [i cercet`m
practicând.
Popula]ia trebuie informat` de
faptul c` unele simptome sau
semne pot s` însemne [i can-
14 stetoscop
cer, trebuie s` [tie exact cui s` i se adreseze
când acestea apar [i trebuie s` cunoasc` [i consecin]ele
tergivers`rilor [i ale apel`rii la „vindec`tori“.
Prof. dr. Drago[ Vinereanu
În medicina româneasc`, a
face [coal`, a crea o echip`,
este esen]ial.
În medicin`, ca [i în via]`, este
important s` rezolvi rapid urgen]ele,
s` încerci s` dai o solu]ie
prompt` fiec`rei probleme,
dar [i s` ierarhizezi problemele
în ordinea importan]ei.
Dr. Florin Balt`
Când este vorba de preg`tirea
profesional` nicio cheltuial`
nu e prea mare.
Lucrând la limita dintre cunoscut
[i necunoscut, când imposibilul
devine posibil satisfac]ia
este foarte mare, greu
de descris în cuvinte.
Prof. dr. Radu C`pâlneanu
Rigoarea ra]ionamentelor
trebuie, poate paradoxal
pentru unii, s` coexiste [i
cu o înclina]ie spre aspectele
de psihologie particulare
bolnavului cardiac.
Bolnavii fac parte, a[ putea
spune, din familia mea, sau
poate chiar mai mult, deoarece
îmi petrec majoritatea
timpului împreun` cu ei.
Prof. dr. Dan Mircea Che]a
Un medic nu trebuie
nicidecum s` transforme
\ntr-un specialist \ncrezut
[i t`ios, care s`-l striveasc`
pe bietul bolnav
cu personalitatea lui.
Pe lâng` articole [i c`r]i
valoroase, exist` [i mult`
maculatur`, publicat`
pe criterii dubioase.
Tinerii trebuie s` înve]e rapid a se feri de ea,
pentru a nu-[i irosi energia cu ceea ce nu merit`.
Conf. dr. Nicolae Iordache
În preg`tirea medicilor, urm`rim
atât comportamentul lor la patul
bolnavului cât [i deprinderea
unor gesturi chirurgicale, astfel
ca ei s` devin` în timp ajutoare
de încredere.
Activitatea chirugical` presupune
s` te apropii de pacient, s`-l
cuno[ti [i s` ac]ionezi cel mai
eficient din punct de vedere al
st`rii de s`n`tate a pacientului.
Dr. Matei Guran
în România s-ar putea practica o medicin` competitiv`
deoarece medicii au capacitatea profesional`
de a o face, dar costurile sunt foarte
mari, iar sistemul asigur`rilor de
s`n`tate nu poate asigura plata
acestora [i nici pacientul, ca
urmare devii necompetitiv indirect
rezumându-te la lucrurile cele mai
cunoscute [i ieftine pentru a compensa
limitele fondurilor.
Consider`m c` ei, [i al]ii care se vor reg`si
\n timp \n aceste pagini, reprezint` \n momentul
de fa]` personalit`]ile care traseaz` grani]ele valorii
[i standardelor \n medicina româneasc` [i nu numai.
{i asta o spunem noi, echipa Stetoscop,
cunoscându-i [i apreciindu-i zi de zi, de cinci ani \ncoace.
stetoscop 15

UNIVERSITATEA DE MEDICIN~
{I FARMACIE „CAROL DAVILA“
CARDIOLOGIE
Cursuri
Cursuri postuniversitare
de perfec]ionare
mai - iunie 2006
Bucure[ti
Ecocardiografie transesofagian` -
curs inclus \n programul de preg`tire pentru
ob]inerea atestatului de studii complementare.
09.05 - 13.05.2006
Clinica de Cardiologie - Institutul de Cardiologie
„Prof. Dr. C. C. Iliescu“
10 locuri - cu avizul sefului de clinic`
Medici speciali[ti [i primari Cardiologie
Particularit`]ile tratamentului hipertensiv la
pacientul vârstnic
20.06 – 24.06.2006
Clinica de Medicin` Intern` [i Cardiologie -
Spitalul Clinic de Urgen]` „Sfântul Ioan“
Reziden]i, medici speciali[ti
[i medici de familie
Actualit`]i privind tratamentul strategic al
insuficien]ei cardiace
15.05 – 26.05.2006
Clinica de Medicin` Intern`, Spitalul „Caritas“
Ritmologie clinic`
05.06 – 16.06.2006
Clinica de Medicin` Intern`,
Spitalul Clinic „Colentina“
Medici speciali[ti [i primari Cardiologie
[i Medicin` Intern`
Sindroame coronariene acute
15.05 – 19.05.2006
Clinica de Cardiologie,
Spitalul Clinic de Urgen]`
„Bagdasar-Arseni“
Medici speciali[ti Cardiologie,
Medicin` Intern`, Neurologie
[i medici de familie
Electrocardiografie de stres
farmacologic [i fizic
05.06 – 09.06.2006
Clinica de Cardiologie, Spitalul
Clinic „Bagdasar-Arseni“
Medici speciali[ti Cardiologie,
Medicin` Intern`, Neurologie [i
medici de familie
Particularit`]ile tratamentului
hipertensiv la pacientul
vârstnic
20.06 - 24.06.2006
Clinica de Medicin` Intern` [i
Cardiologie - Spitalul Clinic de
Urgen]` „Sfântul Ioan“
Medici speciali[ti [i de familie
BOLI INFEC}IOASE
Diagnosticul sindromului
meningian
29.05 - 02.06.2006
Catedra de Boli Infec]ioase,
Institutul de Boli Infec]ioase
„Prof. Dr. Matei Bal[“
Medici reziden]i [i speciali[ti
Boli Infec]ioase [i de familie
Atitudine practic`
în infec]iile severe
22.05 – 26.05.2006
Catedra de Boli Infec]ioase,
Institutul de Boli Infec]ioase
„Prof. Dr. Matei Bal[“
Medici reziden]i, speciali[ti
[i primari Boli Infec]ioase
Actualit`]i în terapia
antiretroviral`
29.05 – 02.06.2006
Catedra de Boli Infec]ioase,
Institutul de Boli Infec]ioase
„Prof. Dr. Matei Bal[“
Medici reziden]i, speciali[ti
[i primari Boli infec]ioase
DERMATOLOGIE
Dermatoscopie
08.05 - 12.05.2006
Clinica II Dermatologie
Spital Clinic Colentina
Oncologie cutanat`
22.05 - 26.05.2006
Spital clinic de Dermato-
Venerologie
„Prof. Dr. Scarlat Loghin“
Medici reziden]i, speciali[ti
[i primari Dermato-Venerologie
Actualit`]i \n dermatovenerologie
05.06 - 09.06.2006
Spital clinc de Dermato-
Venerologie
„Prof. Dr. Scarlat Loghin
Medici reziden]i, speciali[ti [i
primari Dermato-Venerologie)
MEDICIN~ INTERN~
Actualit`]i terapeutice
05.06 – 16.06.2006
Clinica de Medicin` Intern` [i
Cardiologie, Spitalul Clinic
„Col]ea“
Medici speciali[ti [i primari
Medicin` Intern`,
medici de familie
Abordarea diagnostic`
[i terapeutic` în patologia
hepatobiliar`
22.05 – 26.05.2006
Clinica de Medicin` Intern`
[i Reumatologie
Spitalul Clinic
„Dr. I. Canatcuzino“
Medici speciali[ti [i primari
Medicin` Intern` [i
Gastroenterologie
Actualit`]i în bolile
colagen-vasculare
22.05 – 26.05.2006
Clinica de Medicin` Intern`,
Spitalul Clinic „Colentina“
Medici speciali[ti [i primari
Medicin` Intern`, de familie
Scheme terapeutice
în vasculitele sistemice
[i bolile de colagen
19.06 – 23.06.2006
Clinica de Medicin` Intern`,
Spitalul Clinic „Colentina“
Medici speciali[ti [i primari
Medicin` Intern`, de familie
Ritmologie clinic`
05.06 – 16.06.2006
Clinica de Medicin` Intern`,
Spitalul Clinic
„Colentina“
Medici speciali[ti [i primari
Medicin` Intern` [i Cardiologie
Actualit`]i în hepatopatiile
cronice
[i bolile pancreasului
26.06 – 30.06.2006
Clinica de Medicin` Intern`,
Spitalul Clinic „Colentina“
Medici speciali[ti [i primari
interni[ti
Punc]ia biopsie renal`
29.05 – 03.06.2006
Clinica de Medicin` Intern` [i
Nefrologie, Spitalul Clinic
„Fundeni“
Actualit`]i în diagnosticul [i
tratamentul cirozelor hepatice
28.06.2006
Catedra de Gastroenterologie
[i Hepatologie, Spitalul Clinic
„Fundeni“
Medici speciali[ti Gastroenterologie
[i Medicin` Intern`
Diagnosticul [i tratamentul
actual al hepatitelor cronice
virale
29.06.2006
Catedra de Gastroenterologie [i
Hepatologie, Spitalul Clinic
„Fundeni“
Medici speciali[ti Gastroenterologie
[i Medicin` Intern`
Steatohepatitele; stadiul
actual al cuno[tin]elor
30.06.2006
Catedra de Gastroenterologie [i Hepatologie,
Spitalul Clinic „Fundeni“
Medici speciali[ti Gastroenterologie [i
Medicin` Intern`
Atitudinea actual`
în abordarea hepatitelor
cronice virale
24.05 – 25.05.2006
Clinica de Gastroenterologie, Spitalul „Elias“
Medici speciali[ti Gastroenterologie [i
Medicin` Intern`
Hepatitele cronice
07.06.2006
Clinica de Gastroenterologie, Spitalul „Elias“
Medici speciali[ti Gastroenterologie
[i Medicin` Intern`
Actualit`]i în bolile inflamatorii cronice
intestinale
14.06 – 15.06.2006
Clinica de Gastroenterologie, Spitalul „Elias“
Medici speciali[ti Gastroenterologie
[i Medicin` Intern`
RADIOLOGIE {I IMAGISTIC~
Ecografie general` -
curs pentru ob]inerea atestatului
de studii complementare
01.05 – 31.07.2006
Catedra de Radiologie, Imagistic` Medical`
[i Medicin` Nuclear`
Spitalul Clinic „Fundeni“
Diagnosticul IRM în patologia osteoarticular`
nevizualizat` radiologic
19.06 – 23.06.2006
Catedra de Radiologie, Imagistic` Medical` [i
Medicin` Nuclear`
Spitalul Militar Central
16 stetoscop stetoscop 17

GASTROENTEROLOGIE
Urgen]e \n gastroenterologie
06.04 - 08.04.2006
Catedra de gastroenterologie
[i hepatologie - Spitalul Clinic Fundeni
Medici speciali[ti Gastroenterologie
[i Medicin` Intern`
Cursuri
Tehnici noi \n endoscopie
11.05 - 12.05.2006
Catedra de gastroenterologie [i hepatologie -
Spitalul Clinic Fundeni
Medici speciali[ti Gastroenterologie
Endoscopie digestiv`, diagnostic`
[i terapeutic` -
curs inclus \n programul de preg`tire
pentru ob]inerea atestatului
de studii complementare
08.05 - 16.06.2006
Clinica de medicin` intern` -
Spitalul Clinic „Colentina“
Actualit`]i \n hepatopatiile cronice
[i bolile pancreasului
26.06 - 30.06.2006
Clinica de medicin` intern` -
Spitalul Clinic „Colentina“
Abordarea diagnostic` [i terapeutic`
\n patologia hepatobiliar`
22.05 - 26.05.2006
Clinica de medicin` intern` [i reumatologie -
Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino“
Medici speciali[ti [i primari
Gastroenterologie [i Medicin` Intern`
Diagnostic [i tratament \n afec]iunile
pancreatice [i biliare
17.05.2006
Clinica de Gastroenterologie -
Spitalul Elias
Medici speciali[ti [i primari Gastroenterologie
[i Medicin` Intern`
Atitudinea actual`
\n abordarea hepatitelor
cronice virale
24.05 - 25.05.2006
Clinica de Gastroenterologie -
Spitalul Elias
Medici speciali[ti
Gastroenterologie
[i Medicin` Intern`
Hepatitele cronice.
Boala alcoolic` hepatic`.
Steatohepatita nonalcoolic`.
07.06.2006
Clinica de Gastroenterologie -
Spitalul Elias
Medici speciali[ti
Gastroenterologie
[i Medicin` Intern`
Urgente digestive
03.05 – 17.05.2006
Clinica medical` II [i gasroenterologie
Spitalul Universitar
Bucure[ti
Medici speciali[ti [i primari
Gastroenterologie [i Medicin`
de familie
Cluj-Napoca
UNIVERSITATEA DE
MEDICIN~ {I FARMACIE
„IULIU HA}IEGANU“
OBSTETRIC~-
GINECOLOGIE II
Monitorizarea electronic`
a ritmului cardiac fetal
în practica obstetrical`
08.05 – 14.05.2006
Clinica Obstetric`-Ginecologie
„Dominic Stanca“, Cluj-Napoca
Medici reziden]i, speciali[ti [i
primari în Obstetric`-Ginecologie
Ecografia în Obstetric` [i
Ginecologie (partea a II-a) –
15.05 – 23.05.2006
Clinica Obstetric`-Ginecologie
„Dominic Stanca“, Cluj-Napoca
Medici reziden]i, speciali[ti [i
primari în specialitatea
Obstetric`-Ginecologie
Actualit`]i în neonatologie
Catedra de Neonatologie
Perioada:14-26.05.2006
Adresabilitate: absolven]i ai facult`]ii
de medicin`,medici de
familie, reziden]i neonatologi,
pediatrie , neurologie pediatric`,
obstetric`, medici speciali[ti
CARDIOLOGIE
Electrocardiografie clinic`
03.04 – 28.05.2006
Spitalul Clinic de Recuperare,
Medici speciali[ti [i reziden]i
Cardiologie, Interne [i
Medicin` de familie
Ecocardiografie
transesofagian`
08.05 – 19.05.2006
Institutul Inimii -
Medici speciali[ti cardiologi,
primari cardiologi, Interne,
ATI, competen]` în
Ecocardiografie general`
Preven]ia bolilor
cardiovasculare
01.05 – 12.05.2006
Spitalul Clinic de Recuperare,
Medici speciali[ti
[i reziden]i Cardiologie,
Interne [i M. de familie
18 stetoscop

|n condi]iile actuale, patologia cardiovascular`
reprezint` cea mai frecvent` cauz`
de mortalitate \n lumea dezvoltat`, de
aceea \ncercarea de identificare a factorilor
de risc a c`ror influen]are poate
reduce inciden]a bolii cardiovasculare
este perfect \ndrept`]it`.
Cadrul problemei
Dislipidemia, situa]ie anormal` a frac]iunilor lipidice
din plasm`, reprezint` unul dintre factorii
cu mare prevalen]` [i susceptibilitate de a fi modificat;
ea include o serie de tulbur`ri ale metabolismului
lipidic mai mult sau mai pu]in acceptate
ca fiind responsabile de inducerea [i \ntre-
]inerea fenomenului aterosclerotic: de la anomaliile
clasice (cre[terea colesterolului total, a LDLcolesterolului
[i sc`derea HDL-colesterolului) la
mai noile elemente ale dezechilibrului lipidic
(modific`rile apolipoproteinelor, cre[terea
num`rului de particulele LDL mici [i dense, a
lipoproteinei(a), a lipoproteinelor bogate \n
triglicedide [i a fragmentelor acestora) (Tabel 1).
Tabelul 1. Factorii clasici [i
componentele noi
ale bilan]ului lipidic
Factori clasici Factori noi
Colesterol total Apolipoproteina B,
apolipoproteina AI
LDL-colesterol Trigliceride, fragmente de
lipoproteine bogate \n
trigliceride
HDL-colesterol LDL mici [i dense, LDL oxidate,
Ac. anti-LDL oxidate,
lipoproteina(a)
Dislipidemiile
Dislipidemia
[i riscul cardiovascular:
De la factorii clasici la noile frac]iuni lipidice
prof. dr. carmen ginghin`, dr. roxana enache
institutul de boli cardiovasculare „prof. dr. c.c.iliescu“, bucure[ti
Componentele clasice
ale dislipidemiei [i
riscul cardiovascular
Rela]ia cauzal` dintre colesterol
[i procesul aterosclerotic este
binecunoscut` [i acceptat`. Rolul
hipercolesterolemiei (\nsemnând
nivelul seric crescut al
colesterolului total) ca factor de
risc aterosclerotic s-a conturat
pornind de la observa]iile histopatologice
ale lui Virchow (care a
identificat prezen]a moleculelor
de colesterol la nivelul pl`cilor
de aterom), trecând prin modelele
animale (la care s-a demonstrat
dezvoltarea pl`cilor de aterom
similare cu cele umane \n
condi]iile administr`rii unei diete
bogate \n colesterol) [i culminând
cu dovezile furnizate de
studii. Studiile epidemiologice
(\ncepând cu Framingham, urmând
Seven Countries Study,
MRFIT – Multiple Risk Factor
Intervention Trial) au permis
identificarea unei rela]ii directe
\ntre valorile serice ale colesterolului
total [i morbiditatea [i
mortalitatea cardiovascular`.
Clasic, riscul cardiovascular cre-
[te cu 2-3% pentru fiecare procent
de cre[tere a concentra]iei
colesterolului total. Analizând
impactul altor factori de risc cardiovascular
(fumat, hipertensiune
arterial`, diabet zaharat) \n
cazul diferitelor popula]ii cu concentra]ii
crescute sau sc`zute de
colesterol, s-a observat c` hipercolesterolemia
apare ca un factor
permisiv f`r` de care ceilal]i
factori au un impact mai redus.
De asemenea, studiile clinice
(LRC-CPPT – The Lipid Research
Clinics Coronary Primary Prevention
Trial) care au utilizat agen]i
farmacologici hipolipemian]i au
demonstrat c` reducerea valorilor
colesterolemiei se asociaz`
cu reducerea morbidit`]ii [i mortalit`]ii
prin afec]iuni cardiovasculare
la pacien]ii cu sau f`r`
boal` cardiovascular` stabilit`.
Valoarea concentra]iei serice a
colesterolului total \n aprecierea
riscului cardiovascular este bine
stabilit` \n condi]iile existen]ei
unor niveluri marcat crescute; \n
rest, valorile colesterolemiei
totale pot s` nu difere semnificativ
la pacien]ii cu risc de boal`
cardiovascular` fa]` de cei f`r`
acest risc. |n aceste condi]ii, s-a
impus determinarea concentra]iilor
serice ale componentelor
colesterolului. Rolul LDL \n bolile
cardiovasculare fiind documentat
prin studiul patogeniei aterosclerozei
[i fiind sus]inut de
rezultatele studiilor clinice
(WOSCOPS, AFCAPS/TexCAPS,
ASCOT-LLA, 4S, LIPID, HPS) care
au demonstrat c` sc`derea valorilor
serice ale LDL-colesterolului
se asociaz` cu sc`derea ratei
evenimentelor cardiovasculare,
determinarea frac]iunii LDL a
devenit unul dintre elementele
esen]iale ale bilan]ului lipidic.
Studiile epidemiologice [i clinice
au ar`tat c` pentru reducerea cu
30 mg/dl a nivelului LDL-colesterolului
plasmatic se \nregistreaz`
o reducere cu 30% a ris-
cului cardiovascular. Reducerea
concentra]iei serice a LDL-colesterolului
reprezint` prima ]int` a
terapiei la persoanele cu dislipidemie,
determinând reducerea
marcat` a riscului de deces
coronarian, infarct miocardic
nonfatal, proceduri de revascularizare
[i accidente vasculare
cerebrale. |n aceste condi]ii, ghidul
National Cholesterol Education
Program Adult Treatment
Panel III (NCEP ATP III) (2004)
stabile[te ]inte ale concentra]iei
LDL-colesterolului

De[i ghidul NCEP ATP III nu include hipertrigliceridemia
\ntre factorii majori independen]i de risc,
o consider` ca marker al fragmentelor lipoproteinelor
bogate \n trigliceride [i o include \n elementele
sindromului metabolic, definind nivelul
normal seric

Primul titlu al noului pachet de legi
vizeaz` problema s`n`t`]ii publice [i
modific` denumirea Ministerului S`n`t`-
]ii în Ministerul S`n`t`]ii Publice (MSP),
formulând corespunz`tor [i atribu]iile
acestuia. Pân` acum, o parte dintre reglement`ri
erau formulate în diferite acte
normative dar acum toate prevederile
sunt sintetizate într-o singur` lege.
Asisten]a de s`n`tate public`
MedLex
Scopul asisten]ei de s`n`tate public` îl constituie
promovarea s`n`t`]ii, prevenirea îmboln`virilor [i
îmbun`t`]irea calit`]ii vie]ii. Ea este organizat` [i
coordonat` de c`tre MSP [i include activit`]i de
cercetare a st`rii de s`n`tate, de promovare a
s`n`t`]ii, de evaluare a riscurilor pentru s`n`tate
[i de inspec]ie sanitar`. Domeniile de referin]` [i
modalit`]ile de interven]ie sunt clar prev`zute de
lege (Tabel 1). Principiile pe care se bazeaz` organizarea
asisten]ei publice sunt: responsabilitatea
societ`]ii pentru starea de s`n`tate [i parteneriatul
cu popula]ia, preocuparea pentru diferi]ii
determinan]i ai s`n`t`]ii, abordarea multidisciplinar`,
descentralizarea sistemului, decizii bazate
pe dovezi [tiin]ifice [i organizarea unui flux informa]ional
eficient. Structurile responsabile au la
îndemân` modalit`]i de ac]iune care pornesc de
la formularea reglement`rilor pân` la realizarea
de inspec]ii sau acordarea de avize, în urma evalu`rilor.
Programele na]ionale de s`n`tate
reprezint` o verig` important` în asigurarea st`rii
de s`n`tate, fiind organizate [i monitorizate de
c`tre MSP.
Tabel 1. Principalele domenii ale asisten]ei
de s`n`tate public`
a) prevenirea, supravegherea [i controlul
bolilor transmisibile [i netransmisibile
b) monitorizarea st`rii de s`n`tate
c) promovarea s`n`t`]ii [i educa]ia pentru
s`n`tate
d) s`n`tatea ocupa]ional`
e) s`n`tatea în rela]ie cu mediul
f) reglementarea primar` [i secundar`
în domeniul s`n`t`]ii publice
g) managementul s`n`t`]ii publice
h) servicii de s`n`tate public` specifice diverselor
categorii socioeconomice [i profesionale
S`n`tatea public`
olivia sgarbur`
Ministerul S`n`t`]ii
Publice
MSP reprezint` principala autoritate
implicat` în asigurarea s`n`t`]ii
publice. Direc]iile de S`n`tate
Public` (DSP) r`mân reprezentan]ii
MSP în teritoriu, la
nivel jude]ean [i local. Institutele
de S`n`tate Public` (ISP) p`streaz`
un rol tehnic [i metodologic,
fiind implicate în activitatea
de cercetare [i de elaborare a
strategiilor adecvate. Se
înfiin]eaz` \n plus Centrul
na]ional pentru organizarea [i
asigurarea sistemului informa-
]ional [i informatic în domeniu.
Dintre atribu]iile MSP care
decurg din aceast` lege cit`m:
• Asigurarea politicilor de
s`n`tate
• Formularea reglement`rilor
privind protec]ia [i promovarea
s`n`t`]ii
• Evaluarea indicatorilor de
s`n`tate public`
• Stabilirea priorit`]ilor din
domeniul s`n`t`]ii publice [i
elaborarea programelor
na]ionale de s`n`tate
• Reglementarea serviciilor de
asisten]` medical`
• Reglementarea unit`]ilor de
distribu]ie a medicamentelor [i
a farmaciilor
• Stabilirea listei de medicamente
compensate (împreun` cu
CNAS)
• Avizarea codurilor deontologice
profesionale [i a ghidurilor de
practic` – aici apare o diferen]`
fa]` de situa]ia dinaintea
acestui pachet de legi când
toate responsabilit`]ile profesionale
apar]ineau CMR
• Alte activit`]i care ]in de asisten]a
de s`n`tate public`
• Reprezentarea statului român
în rela]ii cu ter]i, în domeniul
s`u de responsabilitate.
MSP poate participa la elaborarea
actelor normative din domeniile:
calitatea principalilor factori de
mediu; monitorizarea st`rii de
s`n`tate; promovarea s`n`t`]ii;
calitatea alimentului; calitatea
unit`]ilor [i serviciilor turistice;
calitatea mediului de munc` [i
s`n`tatea în munc`; colectivit`]ile
de copii [i tineri; evaluarea efectelor
factorilor de mediu asupra s`n`t`]ii
popula]iei; asigurarea condi]iilor
de igien` în unit`]i sanitare;
servicii de laborator; planificare
familial`; siguran]a transfuziei
sanguine; prevenirea consumului
ilegal de droguri. Inspec]ia sanitar`
de stat se desf`[oar` în
domeniul farmaceutic, al serviciilor
de s`n`tate, al dispozitivelor
sanitare [i al s`n`t`]ii publice.
Inspectorii au drept de acces în
unit`]ile vizate, pot recolta produse
relevante [i pot sanc]iona
contraven]iile de la norme.
Prevederile privind asigurarea
asisten]ei medicale în domeniu
p`streaz` formula legii 100/1998.
Angajatorii au obliga]ia de a asigura
m`suri de igien` la locul de
munc`, fonduri pentru controlul
periodic al angaja]ilor, imunoprofilaxia
[i preven]ia bolilor specifice
profesionale. M`surile de prevenire
[i combatere a bolilor transmisibile
decise de autorit`]i sunt
obligatorii pentru to]i cet`]enii
afla]i pe teritoriul României precum
[i pentru agen]ii economici.
Un capitol nou introdus [i interesant
este cel destinat rolului
mass-mediei. Televiziunea [i
Radiodifuziunea de stat sunt obligate
ca, în cadrul grilei de programe,
s` includ` campanii cu
teme din domeniul s`n`t`]ii publice,
realizate de MSP. |n contextul
educa]iei sanitare deficitare a
popula]iei, un astfel de parteneriat
mass-media – MSP este salutar.
24 stetoscop

Societ`]i [tiin]ifice
Societatea Român`
de Neurochirurgie
A fost înfiin]at` în 1982, înregistrat` la Oradea, având, în formula
ini]ial` de conducere, pre[edinte Prof. Dr. Constantin Arseni iar secretar
Dr. Vlad Oprescu. Ulterior, Prof. Arseni a devenit pre[edinte de
onoare iar pre[edinte a fost Prof. Dr. Alexandru Constantinoiu.
SRN a evoluat [i s-a extins. Din anul 2000, conducerea SRN este
reprezentat` de echipa format` din Prof. Dr. A. V. Ciurea- pre[edinte
[i Dr. George Vasilescu – secretar.
Num`r de membri:200
Obiective [i activit`]i:
■ Organizarea centrelor de neurochirurgie din România la standarde interna]ionale
■ Dezvoltarea strategiilor neurochirurgicale în domeniul [tiin]elor neurale
■ |mbun`t`]irea preg`tirii neurochirurgilor români
Publica]ii:
■ Romanian Neurosurgery
Pre[edinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Prof. Dr. A. V. Ciurea
Pre[edinte de onoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Prof. Dr. Ladislau Steiner, SUA
Vicepre[edin]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Prof. Dr. Nicolae Ianovici (Ia[i)
Conf. Dr. Constantin Costea (Timi[oara)
Secretar General . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Dr. George Vasilescu (Bucure[ti)
Trezorier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Dr. Vasile Ciubotaru (Bucure[ti)
Care crede]i c` este situa]ia
actual` a neurochirurgiei
române[ti [i care este rolul
unei asocia]ii profesionale
(SRN) în acest context?
Neurochirurgia este o specialitate
care a plecat în urma altor
specialit`]i, desprinzându-se din
chirurgia general`. Ea a început
s` se dezvolte de la începutul
sec. al XX-lea când apar primele
opera]ii pe creier în Statele Unite
[i în Europa. Impulsionarea acestei
specialit`]i a fost în continuu
Câteva cuvinte de la...
Prof. Dr. A. V. Ciurea
feed-back cu [tiin]ele neurale.
Cu cât s-a cunoscut mai mult
despre structurile nervoase cu
atât a progresat neurochirurgia [i
invers. Impactul major a fost
adus de neuroimagistic` care a
f`cut lumin` în ceea ce prive[te
localizarea leziunilor. Atunci s-a
produs o explozie a neurochirurgiei,
nemaifiind considerat` o
specialitate limitat`.
|n România, am plecat cu un handicap
de dotare fa]` de ]`rile vestice.
Dup` ’89 am început s` recu-
per`m acest handicap cu ajutorul
Ministerului S`n`t`]ii. Acum
exist` la nivelul ]`rii tomografe
computerizate iar la nivelul centrelor
universitare exist` aparate
de RMN. Astfel a crescut rata de
descoperire a tumorilor cerebrale
care au fost trimise la neurochirurgie
iar noi am fost obliga]i s`
ne modific`m din mers toat` gândirea
diagnostic`, imagistic`,
operatorie [i de urm`rire ca s`
avem rezultate din ce în ce mai
bune. Dac` nu oper`m bine, risc`m
s` ne plece pacien]ii pentru
c` ast`zi exist` persoane care au
bani [i pot pleca în str`inatate, iar
serviciul de neurochirurgie r`mâne
f`r` adresabilitate. A[adar trebuie
s` ]inem pasul cu lumea
Ce rela]ii interna]ionale cu
alte societ`]i de profil a stabilit
SRN ?
SRN are o bogat` activitate interna]ional`.
In primul rand, trebuie
men]ionate afilierile la Asocia]ia
Societ`]ilor de Neurochirurgie din
Europa (EANS) [i la Federa]ia
Mondial` a Societ`]ilor de Neurochirurgie
(WFNS), unde reprezentan]ii
[i membrii SRN particip`
activ în programele de educa]ie [i
de colaborare [tiin]ific`. Totodat`
rela]iile bilaterale ale SRN cu
organiza]ii na]ionale de profil de
pe toate continentele sunt foarte
strânse, dovad` fiind manifest`rile
interna]ionale organizate de
societatea noastr` care se bucura
de o extrem de larg` participare
extern`. Limba oficial` a acestor
întâlniri este limba engleza, tocmai
pentru a facilita comunicarea
cu colegii str`ini [i pentru a încuraja
o cât mai larg` participare
interna]ional`. |n mod special
doresc sa eviden]iez rela]ia
deosebit` a SRN cu Asocia]ia
exterioar`. Schimbul de experien]`
cu ]`rile europene trebuie
f`cut în continuu.
Rolul SRN este s` coordoneze
întreaga activitate de acest fel.
SRN trebuie s` [tie în orice moment
organigrama neurochirurgiei
[i dotarea centrelor dar [i s`
medieze rela]iile cu exteriorul. De
asemenea, organiz`m congrese,
evenimente [tiin]ifice [i redact`m
revista de neurochirurgie.
Care sunt principalele
realiz`ri ale RSN pân` în acest
moment?
|n primul rând, înt`rirea societ`-
]ii [i crearea unei comunit`]i de
idei între centrele de neurochirurgie.
Ne-am propus apropierea
Neurochirurgilor din Republica
Moldova, bazat` pe colegialitate
[i identitate na]ional`.
Tinând seama de faptul c` 2006
este Anul Francofoniei în România,
trebuie men]ionate colaborarea
tradi]ional` privilegiat`
a SRN cu ambele instrumente
ale francofoniei neurochirurgicale
– Societatea Francez` de
Neurochirurgie [i Societatea de
centrelor de neurochirurgie din provincie de cel
din Bucure[ti, dotarea tuturor serviciilor [i crearea
Centrului de Excelen]` la Bucure[ti. De
asemenea, realizarea leg`turilor cu exteriorul,
promovarea nout`]ilor în neurochirurgie, aducerea
de exper]i din afar` care s` demonstreze
aceste nout`]i aici. Dorim s` trimitem to]i
medicii tineri în afar` [i s` sus]inem dou` cursuri
EMC pe an în ]ar`.
Ce planuri de viitor ave]i?
Care sunt priorit`]ile de viitor ale RSN ?
Ne propunem diferite obiective [tiin]ifice: organizarea
conferin]ei de neurooncologie, a conferin]ei
de gamma-knife dar [i a conferin]ei
na]ionale de neurochirurgie. Ne propunem s` ne
apropiem [i de alte specialit`]i cum ar fi oftalmologia
[i medicina legal`. Iar în al treilea rând,
consider`m important` participarea României
la conferin]ele europene [i mondiale.
Câteva cuvinte de la...
Dr. George Vasilescu
Neurochirurgie de Limb` Francez`. |n acest sens
se remarc` faptul c` cele mai multe stagii de
preg`tire aprofundat` a neurochirurgilor români
în afara ]`rii se fac în Fran]a.
Cum contribuie SRN la încurajarea
[i sus]inerea tinerilor din domeniul
neurochirurgiei?
SNR este una dintre pu]inele societ`]i de speciali[ti
care ]ine cu regularitate un curs na]ional
de educa]ie medical` continu` pentru tinerii
neurochirurgi români [i moldoveni. Organiz`m
cursuri interna]ionale (]inute de lectori str`ini [i
români) cu frecven]` de cel pu]in dou` ori pe an.
Incuraj`m [i sprijinim participarea reziden]ilor
români la cursurile EANS [i WFNS.
Ce v` propune]i privind modul de organizare
al SRN pân` la finalul mandatului?
Având in vedere num`rul restrâns de membri ai
Societ`]ii Române de Neurochirurgie, consider`m
ca actuala structur` orgnizatoric`
(pre[edinte, doi vicepre[edin]i, secretar, trezorier,
patru membri ai comitetului de conducere,
editori ai publica]iilor SRN, precum [i responsabili
na]ionali pe diverse probleme specifice) este
suficient` [i capabil` s` asigure o func]ionare eficient`
a „adun`rii noastre de breasl`“.
26 stetoscop stetoscop 27

Anemia din bolile cronice este produs`
printr-un mecanism imun; citokinele [i sistemul
reticuloendotelial (SRE) induc modific`ri
ale homeostaziei fierului, ale celulelor progenitoare
ale seriei eritrocitare, ale producerii de
eritropoietin` [i ale duratei de via]` a eritrocitelor,
care contribuie la patogenia anemiei.
Eritropoieza poate fi afectat` [i de boala care
st` la baza anemiei din boala cronic` prin infiltrarea
celulelor tumorale în m`duva osoas` sau
microorganisme (infec]ia cu HIV, hepatita cu
virus C etc.). În plus, celulele tumorale pot produce
citokine proinflamatorii [i radicali liberi
care lezeaz` celulele progenitoare ale seriei
eritrocitare. Episoadele de sângerare, deficien]ele
în vitamine (vitamina B12, acid folic),
hipersplenismul, hemoliza autoimun` disfunc]ia
renal`, interven]iile radio- [i chimioterapice
pot, de asemenea, s` agraveze anemia.
Laborator clinic
Anemia din bolile cronice
dr. manole cojocaru - cercet`tor [tiin]ific principal gradul i,
consultant [tiin]ific romar medical, laborator colentina, bucure[ti
mcojocar@cmb.ro
Anemia secundar` bolilor cronice este a doua ca prevalen]` dup` anemia
cauzat` de deficitul de fier. Se descrie la pacien]ii cu activarea imun`, acut`
sau cronic`, a sistemului reticuloendotelial (SRE). Aceast` stare clinic` a
fost denumit` „anemia din inflama]ie“. Când prezen]a anemiei din bolile
cronice este stabilit`, urm`toarea etap` este identificarea bolii cronice.
În cele mai multe cazuri boala de baz` este aparent`. Totu[i, uneori
descoperirea anemiei din boala cronic` precede diagnosticul bolii de baz`.
Trebuie s` amintim c` exist` unele st`ri clinice cronice care nu sunt caracterizate
de apari]ia anemiei din bolile cronice (bronhopneumopatia cronic`
obstructiv`, insuficien]a cardiac`, hipertensiunea etc.). Dac` anemia este
prezent` la pacien]i cu astfel de st`ri clinice, medicul trebuie s` caute o
alt` etiologie a anemiei.
Numeroase boli sunt asociate cu anemia din bolile cronice (boli hepatice,
neoplazice etc.). Patogenia anemiei în astfel de st`ri este multifactorial`
dar pacien]ii pot prezenta [i o alt` etiologie decât anemia din boli cronice.
Dr. Manole Cojocaru
Anemia din bolile cronice este
normocrom`, normocitar`, hemoglobina
este cuprins` de obicei
între 9,5-8 g/dl, num`rul de
reticulocite este sc`zut (indic`
producerea sc`zut` de eritrocite),
concentra]ia fierului [i
satura]ia transferinei sunt, de
asemenea, reduse. Frecvent deficitul
de fier indic` pierdere de
sânge: menometroragie sau sângerare
gastrointestinal` cronic`
(ulcer, boal` inflamatorie a intestinului,
angiodisplazie, adenoame
de colon, cancer gastrointestinal),
infec]ii parazitare.
Aproximativ 30-40% dintre bolnavi
prezint` anemie microcitar`
(volumul eritrocitar mediu între
70-80 fL).
Feritina este un marker al depozitelor
de fier. În anemia din
bolile cronice, concentra]ia feritinei
este normal` sau crescut`,
reflectând re]inerea fierului la
nivelul SRE (activarea imun`).
Caracteristicile principale ale
anemiei din bolile cronice sunt
prezentate \n Tabelul II.
Cele mai frecvente cauze de anemie
microcitar` sunt anemia
prin deficit de fier [i anemia din
bolile cronice. |n Tabelul III sunt
prezentate elementele diagnosticului
diferen]ial dintre cele
dou` tipuri de anemii.
Tabelul I. Cele mai frecvente boli cronice
asociate cu anemie
Infec]ii (acute [i cronice)
Infec]ii virale (HIV)
Infec]ii bacteriene
(tuberculoz`, osteomielit`, endocardit`
bacterian` subacut`)
Infec]ii parazitare
Infec]ii fungice cronice
Malignitate
Hematologice (limfoame, leucemii)
Tumori (carcinoame)
Boli de ficat
Boli autoimune
Poliartrita reumatoid`
Lupusul eritematos sistemic
Vasculite
Sarcoidoza
Bolile inflamatorii intestinale
Tulbur`ri endocrinologice
Insuficien]a corticosuprarenal`
Diabetul zaharat
Hiperparatiroidism
Hipotiroidism
Hipertiroidism
Hipopituitarism
Rejectul dup` transplantul de organ
Bolile inflamatorii cronice de rinichi
Tabelul II. Caracteristici ale anemiei
din bolile cronice
Clinic
Apari]ia anemiei dup` 1-2 luni
de la debutul bolii cronice
Tablou sanguin
Anemie normocitar`, normocrom`
(MCV, MCHC [i RDW normale); \n 30-
40% din cazuri anemie microcitar`
Anemia este cu severitate variabil`
(20% prezint` concentra]ia Hb

Studii noi
Studiul ASTEROID
Ateroscleroza – un „drum cu sens unic“?
dr. andreea andronesi
Ateroscleroza a fost v`zut` pân` de curând
ca fiind o boal` cronic`, progresiv`, caracterizat`
prin acumularea continu` de lipide
în peretele arterial. Cu toate acestea, de
curând, studii mari, efectuate în principal cu
statine care au ]intit reducerea marcat` a
nivelelor plasmatice în special ale LDL-colesterolului
au ar`tat c` evolu]ia acestui
proces poate fi mult \ncetinit` [i uneori
chiar oprit`. Studiul ASTEROID (A Study To
Evaluate the Effect of Rosuvastatin On
Intravascular Ultrasound-Derived Coronary
Atheroma Burden Trial) prezentat \n cadrul
Celei de-a 55 Sesiuni {tiin]ifice a Colegiului
American de Cardiologie 2006 a ar`tat c`
tratamentul intensiv cu o statin`- rosuvastatin,
poate contribui inclusiv la regresia
aterosclerozei. Studiile anterioare au indicat
faptul c` tratamentul intensiv cu statine
ar putea preveni progresiunea aterosclerozei
coronariene sau cre[terea pl`cilor de
aterom, dar pân` acum nici unul nu ar`tase
posibilitatea regresiei acestui proces.
Scopul studiului a fost de a evolua efectul
tratamentului intensiv cu statine asupra
progresiunii aterosclerozei evaluate prin
ecografie intravascular` la pacien]ii cu
boal` coronarian` demonstrat` angiografic.
Studiul s-a desf`[urat \n 53 de centre ter]iare
din Statele Unite, Canada, Europa [i Australia.
507 pacien]I au avut o evaluare intravascular`
ecografic` (IVUS) ini]ial` [i au primit apoi un
tratament cu 40 mg rosuvastatin (Crestor,
Astra Zeneca), studiul fiind unul de tip deschis.
Doza de 40 mg rosuvastatin demonstrase anterior
cea mai mare reducere a nivelului LDL-C
comparativ cu orice alt` statin`; medicamentul
a fost ales de asemenea pentru c` studiile
ar`taser` c` acest agent cre[te semnificativ
nivelul de HDL-C dac` este administrat
la doza terapeutic`
maxim`.
Rosuvastatin [i-a câ[tigat porecla
de „super-statin`“ sau „statina
goril`“ la scurt` vreme de la
lansarea pe pia]` deoarece studiile
au ar`tat c` produce o sc`dere
a nivelelor LDL mai mare decât
orice alt` statin`. Ipoteza de la
care s-a pornit \n studiul
ASTEROID a fost aceea c` o terapie
intensiv` cu statina, cu inten]ia
de a ob]ine nivele foarte reduse
ale LDL-colesterolului cuplate
cu o cre[tere marcat` a HDL-colesterolului
ar putea determina regresia
aterosclerozei coronariene.
IVUS a permis o apreciere precis`
[i reproductibil` a modific`rilor
survenite la nivelul
pl`cilor de aterom \n timpul
tratamentului. Aprecierea progresiunii
aterosclerozei s-a f`cut
la ini]ierea terapiei [i dup` 24
de luni de tratament \ntr-o
manier` „oarb`“, evaluatorii
ne[tiind rezultatele ob]inute la
ini]ierea studiului. |n total 349
de pacien]i au avut evalu`ri la
\nceperea [i terminarea studiului.
Dac` un pacient a necesitat
coronarografie \ntre lunile 18 [i
24 de studiu, la momentul coronarografiei
s-a efectuat [i IVUS,
pentru a nu mai supune pacientul
unei noi proceduri invazive la
vizita efectuat` la 24 de luni.
Scopurile primare urm`rite au
fost reducerea procentual` a
ASTEROID: Nivelul mediu ini]ial [I final al LDL [i HDL cholesterol
volumului pl`cii de aterom [i
modificarea nominal` a volumului
ateromului \ntr-un subsegment
de 10 mm din zona cea mai
sever afectat` la momentul 0.
Scopul secundar urm`rit a fost
modificarea volumului total normalizat
al ateromului la nivelul
\ntregii artere. Au fost inclu[i
pacien]i cu o leziune coronarian`
demonstat` angiografic
>20%; o stenoz` la nivelul
vaselor ]int` demonstrat` prin
IVUS 500 mg/dl sau diabet prost
controlat (HbA1c>10%).
Nivelul bazal al LDL-C de 130,4
(34,3) mg/dl s-a redus dup` tratament
la 60,8 (20) mg/dl, semnificând
o reducere medie de
53,2% (P

niciodat` \n vreun studiu cu statine. Reducerea
medie a PAV pentru \ntregul vas a fost de -0,98%
(3,15%) (P

Lifestyle
Cel mai eficient tratament al obezit`]ii morbide:
chirurgia bariatric`
dr. c`t`lin copaescu - chirurgie general` spitalul clinic sf.ioan, bucure[ti
catcop63@yahoo.com
Obezitatea, prin acumularea excesiv` de
]esut adipos [i tulbur`rile metabolismului
lipidic, determin` apari]ia [i agravarea a
numeroase st`ri morbide: diabet zaharat
tip II, HTA, deficiente grave ale func]iei
respiratorii, sindrom metabolic, deregl`ri
hormonale, pentru a numi doar o parte
dintre afec]iuni. Consecin]ele st`rilor morbide
asociate au efect direct asupra speran]ei
de via]`, mult diminuat` la pacientul
obez. Deasemenea, aspectul [i handicapul
fizic pe care îl prezint` ace[tia, mai
ales în formele avansate ale bolii, influen]eaz`
major calitatea vie]ii, integrarea
social` [i în familie a indivizilor.
Considerând datele statistice actuale, caracterul
endemic al obezit`]ii este indiscutabil:
1,7 miliarde de oameni supraponderali
r`spândi]i pe tot globul. Dintre ace[tia
un num`r important, aproximativ 100 de
milioane, îmbrac` forme grave ale obezit`-
]ii morbide [i necesit` tratament sus]inut.
Surprinz`tor sau poate nu, procentul ridicat
al popula]iei obeze din ]ara noastr` -
peste 30% dintre femei [i 20% dintre
b`rba]i cu BMI >30kg/m2 - plaseaz`
România pe locul 3 în Europa în clasamentul
inciden]ei obezit`]ii. (International
Obesity Task Force EU Platform Briefing
Paper). Faptul c` România ocup` a[a o
pozi]ie îngrijor`toare ar trebui s` constituie
un imbold serios pentru toate for]ele
respnsabile în lupta de combatere [i
tratare a obezit`]ii.
Tratamentul chirurgical
-cel mai eficient
În ciuda progreselor enorme pe care le-a înregistrat
medicina modern`, obezitatea a r`mas o
boal` incurabil`. Chiar dac` nu poate fi vindecat`
exist` ast`zi tratamente eficiente de care
pacientul va trebui s` beneficieze toat` via]a.
Metodele conservatoare: diet`, exerci]ii fizice,
medicamente, plasarea endoscopic` a balonului
intragastric, ajut` pacientul s` „scape“ de
un procent important din excesul ponderal. În
cazul obezit`]ii morbide (BMI
>40 kg/m 2 ) beneficiul acestor
solu]ii terapeutice este limitat la
6-10% din excesul ponderal, iar
la întreruperea tratamentului
majoritatea pacien]ilor recâ[tig`
ponderal, dep`[ind, de cele mai
multe ori, valorile ini]iale.
Chirurgia este considerat` ast`zi
cel mai eficient tratament al obezit`]ii
morbide. (NIH Consensus
Conference: Gastrointestinal surgery
for severe obesity. Ann Intern
Med. 1991;115:959-961)
Tehnicile operatorii care se
adreseaz` obezit`]ii sunt grupate
sub denumirea de opera]ii bariatrice
[i apar]in chirurgiei generale.
Dup` mai bine de jum`tate de secol
în care au fost încercate [i propuse
numeroase tehnici operatorii
menite s` ajute pacien]ii s`
piard` excesul ponderal, ast`zi,
chirurgia bariatric` a selectat
câteva tehnici acceptate, recunoscute
[i larg utilizate interna]ional.
Acestea por fi grupate
în 3 categorii: restrictive, malabsorbtive
[i mixte/combinate.
Mecanismul prin care metodele
restrictive conduc la diminuarea
excesului ponderal [i
implicit dispari]ia sau ameliorarea
comorbidit`]ilor asociate
este reprezentat de limitarea
aportului alimentar. Aceste
metode se adreseaz` stomacului
a c`rui capacitate de rezervor o
modific` reversibil, ca în cazul
inelului de silicon (Gastric
Banding -GB) sau ireversibil, ca
în cazul gastroplastiei verticale
(Vertical Banded Gastroplasty -
VBG) sau gastrectomiei longitudinale
(Sleeve Gastectomy- SG).
Metodele malabsobtive se bazeaz`
pe ocolirea unei suprafe]e
importante a ariei de absorb]ie
intestinale, de c`tre alimentele
ingerate. Acestea vor strabate un
drum mult scurtat spre ileonul
terminal unde vor întâlni secre]iile
biliopancreatice ajunse aici
pe un alt traseu intestinal. Se
instaleaz` astfel o malabsorb]ie
controlat` care determin` organismul
s` utilizeze din resursele
energetice acumulate în depozitele
adipoase. Propotipul unor
astfel de opera]ii bariatrice este
Diversia Biliopancreatic` - BPD.
Metodele mixte, combin` cele 2
principii, de restric]ie [i malabsorb]ie,
pacientul fiind determinat
s` consume o cantitate limitat`
de alimente care va scurtcircuita
o arie important` de
absorb]ie intestinal` (manânc`
pu]in [i din pu]inul pe care îl m`nânc`
se absoarbe doar o parte).
Prototipul acestei categorii de
opera]ii bariatrice este Bypassul
Gastric metod` utilizat` foarte
frecvent în chirurgia obezit`]ii
din SUA.
Tehnicile de chirurgie bariatric`
influen]eaz` balan]a echilibrului
energetic diminuând considerabil
aportul exogen [i determinând
organismul s` consume
energie din rezervele acumulate.
Reducerea depozitelor de energie
înseamn` diminuarea ]esutului
adipos, sl`bire, rec`p`tarea
aspectului normal, u[urarea
semnificativ` a func]iilor vitale,
dispari]ia sau ameliorarea important`
a maladiilor determinate
de obezitate. Pacien]ii opera]i
sl`besc treptat [i ar trebui s`
ajung` la greutatea ideal` în
câ]iva ani.
Toate procedeele chirurgicale
men]ionate mai sus pot fi efectu-
ate pe cale laparoscopic` [i, o
spun cu mândrie, se practic` de
mai mul]i ani [i în Romania.
Inelul - cel mai r`spândit
procedeu restrictiv
Montarea laparoscopic` a inelului
de silicon ajustabil (Gastric
Banding) este cea mai larg r`spândit`
metod` restrictiv`. Acest procedeu
de chirurgie bariatric` asociaz`
un risc anestezico-chirurgical
minim, necesit` spitalizare
redus`, convalescen]` scurt` [i nu
impune administrarea de suplimente
vitaminice sau minerale.
Statistic, gastric banding-ul contribuie
la diminuarea excesului
ponderal înregistrat de pacien]ii
obezi cu aproximativ 50%. Diferen]a
va fi în sarcina exclusiv` a
pacientului care î[i va cre[te consumul
de energie prin intensificarea
activit`]ii fizice. O parte
dintre pacien]ii care au ajuns la
greutatea ideal` necesit` uneori
interven]ia chirurgului plastician
pentru remodelarea conturului
corpului, în principal datorit`
excesului tegumentar.
Cu inel po]i pierde 100%
din excesul ponderal
S.A. este una dintre pacientele
care au trecut linia de sosire în
cursa împotriva obezit`]ii. Povestea
ei a început pu]in dup` vârsta
de 20 de ani când kilogramele în
plus au început s` se adune îngrijor`tor.
S.A. a încercat numeroase
metode de sl`bit: regimuri
descoperite în paginile revistelor
sau ziarelor, tratamente miraculoase
aflate de la emisiunile TV,
medicamente costisitoare. Efecte
imediate: sub a[tept`ri... Mai
mult, dup` ce c` abia pierdea
câteva kilograme, în perioada
urm`toare recâ[tiga ponderal,
dep`[ind chiar nivelul ini]ial. La
26 de ani SA a ajuns la 135 kg
corespunz`tor unui Indicele de
Mas` Corporal` de 51,4 kg/m2,
fiind încadrat` în categoria de
superobezitate morbid`).
La \nceputul anului 2005, SA s-a
prezentat în vederea unui consult
chirurgical [i stabilirea indica]iei
de tratament. Considerând profilul
biologic al pacientei [i comportamentul
alimentar am optat
pentru un procedeu restrictiv [i
anume montarea, pe cale laparoscopic`,
a unui inel reglabil de
silicon (Gastric Banding).
Opera]ia a fost efectuat` în ianuarie
2005 în Clinica Privat`
Proestetica Medical.
Sub anestezie general` (Dr.
Raluca Parasca), pe cale laparoscopic`,
a fost plasat în jurul
por]iunii ini]iale al stomacului
un inel de silicon reglabil, cu
lungimea de 11 cm.
Pentru aceast` opera]ie am
folosit 4 incizii abdominale de
câte 5 sau 10 mm lungime.
Durata interven]iei chirurgicale a
fost de 45 de minute, iar spitalizarea
postoperatorie de 48 de
ore. La externare, pacienta a primit
recomand`rile unui regim
dietetic care s` evite alimentele
hipercalorice cu consisten]`
sc`zut` - care vor trece cu u[urin]`
prin por]iunea gastric` [trangulat`
de inel întârziind procedul de
sl`bire. Deasemenea, au fost
interzise alimentele contondente
care pot leza peretele gastric subcardial
sau alimentele fibroase
care se pot bloca în punguli]a gastric`
supraiacent`, determinând
dilata]ia acesteia [i a esofagului.
La 6 s`pt`mâni postoperator S.A.
s-a prezentat pentru controlul
radiologic al pasajului eso-gastric.
Am considerat atunci c` este
necesar` calibrarea (strângerea)
dispozitivului prin introducerea a
2ml de lichid (ser fiziologic) în
interiorul inelului de silicon.
Modificarea cantit`]ii de lichid
din interiorul sistemului siliconat
este posibil` în mod
repetat în func]ie de nivelul de
competen]` pe care îl dorim inelului
respectiv. Practic manevra
Roux en Y Gastric Bypass (2005, Ethicon EndoSurgery
(Europe) GmbH
Inel de silicon reglabil montat în jurul stomacului –
Gastric Banding (2005, Ethicon EndoSurgery (Europe)
GmbH)
Diversie biliopancreatic` cu duodenal switch (2005,
Ethicon EndoSurgery (Europe) GmbH
34 stetoscop stetoscop 35

Lifestyle
Gastric Banding IMC50 kg/m 2 , pacien]i consumatori de dulciuri, grasimi, care nu se pot supune unui
regim alimentar selectiv
Diversie biliopancreatic` (DBP) IMC >60 kg/m 2 , pacien]i cu sindrom metabolic intens, care nu pot urma un regim
dietetic restrictiv
se refer` la punc]ionarea unui rezervor (port de
acces) fixat supraaponevrotic în regiunea epigastric`
[i care este conectat la inelul perigastric
printr-un tub de silicon.
Pacienta a respectat un num`r maxim de 3
mese pe zi, reduse cantitativ datorit` prezen]ei
inelului perigastric. Dieta a con]inut o gam`
diversificat` de alimente, dintre care au lipsit
dulciurile [i lichidele hipercalorice.
Ritmul sc`derii ponderale a fost la început mai
intens - de 2-3 kg pe s`pt`mân` - [i ulterior, s-a
redus la 1 kg pe s`pt`mân`. Activitatea fizic`
(înnot, gimnastic`, drume]ii) a fost intensificat`
pe m`sur` ce excesul ponderal a fost diminuat
semnificativ.
În ianuarie 2006 pacienta s-a prezentat pentru
controlul medical obi[nuit a se efectua la 1 an
postoperator: stare clinic` foarte bun`, greutate
60kg!... Diminuarea excesului ponderal la 12 luni
a fost de 100%, rezultat considerat un important
succes [i pentru care pacienta [i-a meritat din
plin toate felicit`rile.
Consumarea rezervelor energetice din ]esutul adipos
a avut efecte benefice deosebite asupra st`rii
de s`n`tate [i calit`]ii vie]ii pacientei. Trebuie
men]ionat` îns` [i consecin]` mai nepl`cut`: punerea
în eviden]` a unui exces tegumentar important,
cu implica]ii estetice preocupante. În aceast`
situa]ie s-a impus interven]ia chirurgului plastician
(dr. Dana Jianu). Interven]iile chirurgicale au
vizat excesul tegumentar de la nivelul abdomenului,
al coapselor [i bra]elor. {i aceast` interven]ie
chirurgical` a fost un succes care a contribuit la
remodelarea siluetei pacientei.
Dac` expunerea evenimentelor [i evolu]ia postoperatorie
a pacientei nu au convins, cu siguran]`
fotografiile al`turate o vor face: aceast`
interven]ie chirurgical` a schimbat influen]at
major via]a pacientei.
|n Romania au fost montate peste 400 de inele
reglabile de silicon cu rezultate bune [i foarte bune
asupra obezit`]iii [i mai ales a st`rilor morbide
asociate. La noi în ]ar` Gastric Bandig-ul prin abord
miniminvaziv este practicat curent de mai multe
echipe de chirurgi, fiind cel mai frecvent utilizat
procedeu de chirurgie bariatric`.
Chirurgia laparoscopic`, prin posibilit`]ile sale de
minim` invazivitate [i minim`
agresiune asupra ]esuturilor interesate
de]ine un loc deosebit de
important în reu[ita terapeutic` final`
la pacien]ii obezi. Conform
principiilor laparoscopiei dimensiunile
inciziilor nu sunt influen]ate
de grosimea peretelui abdominal.
Acest fapt constituie un avantaj
foarte important tocmai la pacien-
]ii obezi la care vindecarea pl`gilor
se realizeaz` frecvent cu dificultate
[i complica]ii. Aceast` caracteristic`
constituie un avantaj esen-
]ial al procedurii tocmai la pacien]ii
obezi. La ace[tia o plag` operatorie
de 25-30 de cm care str`bate
10-15 cm de ]esut adipos
poate fi urmat` frecvent de o vindecare
dificil`, chiar complicat`.
Durerea dup` opera]ia laparoscopic`
este minim`, aceasta fiind
în concordan]` cu importan]a
agresiunii peretelui abdominal/
traumatismului parietal. Pacientul
se mobilizeaz` rapid, se întoarce
în câteva zile la domiciliu [i poate
începe rapid exerci]ii fizice.
Eforturile fizice nu sunt o contraindica]ie
pentru pacien]ii care
au suferit recent o opera]ie
laparoscopic` de gastric banding,
ca de altfel dup` orice
opera]ie laparoscopic`.
Riscul operator redus precum [i
reversibilitatea metodei (poate fi
îndep`rtat oricând, tot pe cale
laparoscopic`) constituie argu-
mente importante în favoarea
alegerii acestui tratament. Men]inerea
inelul perigastric este preconizat`
pe toat` durata vie]ii. Dac`
restric]ia determinat` de acesta va
fi îndep`rtat` înainte ca pacientul
s` î[i modifice comportamentul
alimentar riscul de îngr`[are este
major, iar pacientul î[i poate
reface greutatea preoperatorie.
Indicele de Mas` Corporal` ( IMC)
(engl. Body Mass Index – BMI) se
calculeaz` împ`r]ind greutatea
pacientului (kg) la p`tratul
în`l]imii acestuia (m2). Valorile
normale sunt 20-25kg/m 2 .
Chirurgia bariatric` este indicat`
pentru pacien]ii obezi:
• cu IMC > 35 kg/m 2 ;
• la care se asociaz` morbidit`]i
importante (Diabet Zaharat,
HTA, Sleep Apneea, sdr.
Metabolic [.a.);
• la care tratamentele conservatoare
au e[uat;
• care nu prezint` o cauz`
endocrin` a obezit`]ii;
• care nu prezint` contraindica]ii
pentru aceste opera]ii (boli psihice,
neoplazii, graviditate).
Alegerea tipului de opera]ie
bariatric` depinde de starea
morbid` asociat` [i de comportamentul
alimentar al pacientului.
Tratamentul obezit`]ii morbide
este complex [i implic` colaborarea
unei echipe medicale complexe
formate din: medic de familie,
nutri]ionist, diabetolog, psiholog,
chirurg, anestezist, chirurg
plastician, fizioterapeut. Pacientul
trebuie s` fie perfect motivat [i
s` consimt` la a respecta recomand`rile
medicale impuse de
fiecare procedeu.
36 stetoscop

Sindromul Peutz-Jeghers este o afec]iune
congenital` rar`, cu transmitere autozomal
dominant`, caracterizat` prin
prezen]a polipilor intestinali hamartomato[i
în asociere cu macule melanocitice
mucocutanate. Se asociaz` cu o cre[tere
de 15 ori a riscului de cancer comparativ
cu popula]ia general`; neoplaziile
afecteaz` în special tractul gastrointestinal
(pancreasul [i organele cavitare), dar
[i aparatul reproductiv masculin [i feminin
[i pl`mânul. Morbidit`]ile asociate
sindromului PJ includ obstruc]ia
intestinului sub]ire [i intususcep]ia, durerea
abdominal`, hematochezia, anemia
[i prolapsul unui polip rectal; acestea se
produc de obicei în a doua [i a treia
decad` de via]`. Aproximativ 50% din
pacien]i dezvolt` un cancer pân` la vârsta
de 57 de ani. Anamneza poate releva
un istoric familial de sindrom PJ,
episoade repetate de durere abdominal`
sau sângerare intestinal` inexplicabil` la
pacien]i tineri (sub 25 de ani), neregularit`]i
ale ciclului menstrual la femei (prin
hiperestrogenism), pubertate precoce.
Examenul fizic eviden]iaz`:
• pigment`ri cutanate (macule de 1-5 mm) ale
regiunii periorale [i perinazale, dar care pot fi
prezente [i la nivelul degetelor mâinilor [i
picioarelor, perianal [i la nivelul organelor genitale
externe; uneori se atenueaz` sau dispar
dup` pubertate cu excep]ia celor periorale;
• pigmentarea mucoaselor, în special mucoasa
bucal` (66%) [i rareori mucoasa intestinal`;
• polip rectal;
• ginecomastie [i accelerare de cre[tere (prin
tumor` a celulelor Sertoli);
• mas` testicular`.
Monitorizarea sindromului PJ
include
• un examen fizic anual (cu evaluarea
abdomenului, pelvisului, sânilor, testiculelor);
Medicina \n imagini
Sindromul Peutz-Jeghers
mihai [otcan , iulian copaci , mihaela enache , ciprian jurcu] , rodica [otcan *
clinica medical` iii, *clinica dermatologie- spitalul clinic de urgen]` militar central
• hemoleucograma anual`;
• polipectomie endoscopic` în
cazul polipilor mari (>5mm)
sau polipilor hemoragici;
• esofagogastroduodenoscopie,
colonoscopie [i tranzit baritat
cu vizualizarea intestinului
sub]ire la fiecare 2 ani;
• ultrasonografie anual` –pancreas,
pelvis (femei), testicule
(b`rba]i);
• mamografie (femei) la 25, 30,
35 si 38 de ani, apoi la fiecare
2 ani pana la vârsta de 50 ani,
apoi anual;
• test Papanicolau la fiecare 3
ani.
Complica]iile sindromului PJ la
pacien]ii tineri sunt reprezentate
în special de obstruc]ie [i intususcep]ie
la nivelul intestinului
sub]ire (datorate localiz`rii polipilor
la acest nivel). Odat` cu
înaintarea în vârst` principala
consecin]` a sindromului PJ este
apari]ia cancerului (93% risc cumulativ
la vârsta de 64 de ani).
Localiz`rile principale ale neoplaziilor
în ordinea riscului relativ
comparativ cu popula]ia
general` sunt intestinul sub]ire,
stomacul, pancreasul, colonul,
esofagul, ovarul, pl`mânul, uterul,
sânul [i testiculul. Alte complica]ii
sunt reprezentate de
aderen]ele [i obstruc]iile intestinale
sau de sindromul de intestin
scurt rezultate din interven-
]iile chirurgicale repetate. Acestea
pot fi limitate prin utilizarea
metodelor endoscopice de rezec-
]ie a polipilor intestinali.
V` prezent`m un pacient în vârst`
de 20 ani internat în Clinica Medical`
III SCUMC pentru precizarea
situa]iei medico-militare. Din antecedentele
personale patologice
re]inem o interven]ie chirurgical`
pentru intususcep]ie soldat` cu
rezec]ia a 2 metri de intestin
sub]ire la vârsta de 14 ani.
Bibliografie:
1. Boardman LA, Thibodeau SN,
Schaid DJ: Increased risk for cancer
in patients with the Peutz-Jeghers
syndrome. Ann Intern Med 1998 Jun
1; 128(11): 896-9 2. Giardiello FM,
Welsh SB, Hamilton SR: Increased
risk of cancer in the Peutz-Jeghers
syndrome. N Engl J Med 1987 Jun 11;
316(24): 1511-4
3. Giardiello FM, Brensinger JD,
Tersmette AC: Very high risk of cancer
in familial Peutz-Jeghers syndrome.
Gastroenterology 2000 Dec;
119(6): 1447-53
4. Hemminki A, Markie D, Tomlinson
I: A serine/threonine kinase gene
defective in Peutz-Jeghers syndrome.
Nature 1998 Jan 8; 391(6663): 184-7
5. Jeghers H, McKusick VA, Katz KH:
Generalized intestinal polyposis and
melanin spots of the oral mucosa,
lips and digits. A syndrome of diagnostic
significance. New Engl J Med
1949; 241: 993-1005.
6. Jenne DE, Reimann H, Nezu J:
Peutz-Jeghers syndrome is caused by
mutations in a novel serine threonine
kinase. Nat Genet 1998 Jan; 18(1):
38-43
7. Westerman AM, Entius MM, de
Baar E: Peutz-Jeghers syndrome: 78year
follow-up of the original family.
Lancet 1999 Apr 10; 353(9160):
1211-5
Examenul clinic la
internare eviden]iaz`
multiple macule
pigmentate cutanate [i
mucoase cu dispozi]ie
perioronazal` [i la nivelul
mucoasei bucale
(fig. 1), la nivelul degetelor
mâinilor (fig. 2) [i
picioarelor (fig. 3), expresie
clinic` întâlnit`
[i la mama pacientului.
Restul examenului clinic
precum [i testarea
paraclinic` (teste biologice
uzuale, radioscopia
cord-pulmon, electrocardiografia)
au fost
în limite normale. Pacientul
refuz` examinarea
endoscopic` la internare
[i ulterior nu se mai
prezint` la control.
38 stetoscop stetoscop 39

Aliskiren, primul dintr-o noua clas` de
inhibitori ai reninei cu administare oral`,
este superior fa]` de placebo ca efect antihipertensiv
pentru pacien]ii cu hipertensiune
u[oar` [i moderat`. |ntr-un studiu randomizat pe
672 de pacien]i, propor]ia participan]ilor la care
s-a ob]inut o reducere mai mare de 10 mmHg a
tensiunii diastolice [i/sau o valoare mai mic` de
90 mmHg a fost semnificativ mai mare la pacien]ii
care au primit aliskiren, 150 mg (59%), 300 mg
(63%) sau 600 mg (69%), comparativ cu cei cu
placebo (36%). Toate diferen]ele au fost semnificative
statistic, cu o valoare a P

Impact
Bifosfona]ii sunt substan]e chimice dezvoltate
de la pirofosfa]ii – produ[i folosi]i
\n industrie pentru inhibarea precipit`rii
carbonatului de calciu. Efectul lor se
manifest` aproape exclusiv la nivelul
osului unde leag` hidroxiapatita [i inhib`
distruc]ia osoas`. La nivelul osteocla[tilor,
bifosfona]ii produc modific`ri ale
citoscheletului (cu reducerea marginii
active „\n perie“), reduc produc]ia de
acid, enzime lizozomale [i prostaglandine.
Ac]iunea antiresorbtiv` osoas` este
favorizat` [i prin sc`derea recrut`rii
osteocla[tilor concomitent cu stimularea
apoptozei acestora. Datorit` acestor propriet`]i,
bifosfona]ii sunt folosi]i \n
cazurile \n care resorb]ia osoas` trebuie
\ncetinit`: osteoporoza, boala Paget sau
procese neoplazice osoase.
Absorb]ia intestinal` a bifosfona]ilor este
redus` (\ntre 0,5 [i 5%) ea fiind diminuat`
suplimentar de unele alimente (\n special
cele care con]in calciu) sau b`uturi (de
examplu cafea). Dup` un pasaj seric rapid
ei se depun la nivelul osului unde persist`
chiar [i mai mult de 10 ani. Datorit` timpului
mare de \njum`t`]ire osoas` se folosesc
actual scheme de administrare intermitente.
Dac` primul compus sintetizat \n
aceast` clas` (Etidronatul) este considerat
a avea o capacitate de inhibare a
resorb]iei osoase egal` cu 1, produ[ii dezvolta]i
ulterior sunt mult mai poten]i (de
exemplu Zolendronatul este de peste
10.000 ori mai activ). Particularit`]ile farmacokinetice
(timpul de \njum`t`]ire
osoas` extrem de lung) , eficacitatea
antiresorbtiv` a acestei clase de medicamente
[i num`rul mare de poten]iali utilizatori
(numai \n Statele Unite ale Americii
sunt approximativ 30 de milioane de utilizatori)
a crescut interesul pentru dezvoltarea
unor noi compu[i. Exist` la ora
actual` un num`r de 4-5 produse care se
concureaz` \n special \n aria osteoporozei.
Rolul bifosfona]ilor
\n terapia antiosteoporotic` actual`
Florian Berghea - UMF Carol Davila
Clinica de Medicina Intern` [i Reumatologie – Sf. Maria - Bucure[ti
Alendronatul (Fosamax – produs
MSD) a fost primul bifosfonat
pentru care studiile clinice au eviden]iat
reducerea riscului de fractur`.
Eficacitatea a fost urm`rit` \n
dou` studii mari (FIT 1 [i 2) care
au urm`rit timp de 3 [i respectiv 4
ani \n studii largi (un num`r total
de 6.459 pacien]i). La femeile cu
osteoporoz` (densitate mineral`
sub 2.5 DS) aflate la menopauz`
s-a eviden]iat stoparea efectului
de degradare osoas` [i chiar o
cre[tere a densit`]ii: +8,8% la
nivelul coloanei vertebrale [i
+7,8% la nivelul trohanterului.
Alendronatul are dovezi de reducere
cu 90% a inciden]ei fracturilor
vertebrale (dup` 3 ani de
tratament / comparativ cu placebo
/ ARR= 4.1). Riscul de fractur`
a sc`zut semnificativ statistic \n
special \n grupul femeilor cu
antecedente de fractur` osteoporotic`.
Actual se administreaz`
\n doz` de 70 mg o dat` pe
s`pt`mân`. Alendronatul nu se
administreaz` la pacien]i cu
defecte majore de motilitate
esofagian` (stricturi sau achalazie),
la cei ce nu pot p`stra
trunchiul \n pozi]ie vertical` pentru
30’, \n caz de hipocalcemie
sau insuficien]` renal` (creatinina
>3.5). Reac]iile adverse cele mai
importante sunt de natur` digestiv`
(esofagit`, gastrit`, disconfort
abdominal). Inciden]a acestora
este descris` mai jos.
Studiile de viitor par a se axa pe
verificarea eficien]ei antifractur`
(respectiv pe cre[terea densit`]ii
minerale osoase) a unor asocia]ii
de Alendronat [i Parathormon.
|ntr-unul dintre studiile recente au
Dr. Florian Berghea
fost \nrolate 125 de femei cu
osteoporoz` care au primit fie
alendronat 70 mg/ s`pt`mân`,
alendronat + 25 μg PTH/ zi sau
alendronat [i PTH \n regim ciclic (3
luni administrare cu 3 luni pauz`)
timp de 15 luni. La sfâr[itul celor
15 luni s-a constatat c` 85% dintre
pacientele aflate pe terapie
combinat` au prezentat cre[terea
densit`]ii minerale osoase (cu 6
[i, respectiv, 5% \n func]ie de
modalitatea de administrare a
PTH). Markerii de formare osoas`
au fost crescu]i \n regimurile combinate
dar nu [i \n monoterapie.
Un alt studiu (publicat de Black [i
colab.) efectuat pe 238 de femei
aflate la menopauz` a urm`rit s`
eviden]ieze persisten]a \n timp a
efectelor osoase favorabile produse
de PTH. Dup` ce toate pacientele
au primit 100 μg PTH/zi
timp de un an acestea au fost
imp`r]ite \n dou` grupe continuând
tratamentul cu alendronat
\n monoterapie sau placebo. Dup`
un an densitatea mineral` osoas`
\n grupul cu alendronat s-a men]inut
la + 4-5% fa]` de momentul
\nceperii studiului \n timp ce \n
grupul placebo aceasta a sc`zut.
Aceste studii sugereaz` c` men]inerea
unui efect favorabil dup`
PTH depinde de continuarea terapiei
cu bifosfona]i (alendronat).
Risedronatul (Actonel – produs
Procter &Gamble / Sanofi-
Aventis) este un bifosfonat de
genera]ia a treia. Eficacitatea sa \n
prevenirea fracturilor vertebrale [i
nonvertebrale a fost demonstrat`
\n câteva studii largi (au fost \nrola]i
\ntre 1.226 [i 5.445 pacien]i).
Cre[terea densit`]ii minerale
osoase este comparativ` cu cea
a alendronatului. Risedronatul are
dovezi de reducere cu 49% a riscului
de fractur` vertebral` (dupa
3 ani de tratament / comparativ
cu placebo/ ARR= 10.9). Studiile
pe fractura de [old au ar`tat c`
acest preparat este eficace numai
\n cazul \n care exist` o reducere
real` a densit`]ii osoase; pacien-
]ii inclusi \n studiu numai pe baza
factoriolor de risc nu au beneficiat
semnificativ de pe urma tratamentului.
Trialurile cu acest preparat
au fost criticate pentru
num`rul mare de pacien]i care au
abandonat. Actual se administreaz`
\n doza de 3,5mg o dat` pe
s`pt`mân`. Contraindica]iile sunt
similare cu cele ale alendronatului.
Reac]iile adverse cele mai
importante sunt cele digestive.
Rezultatele studiului FACT (compara]ie
cap la cap \ntre alendronat
[i risedronat \n ceea ce prive[te
eficacitatea [i tolerabilitatea) nu
au ar`tat diferen]e statistic semnificative
\ntre cele dou` preparate:
98,5% [i respectiv 98,8%
aderen]` la tratament \n lipsa
reac]iilor adverse gastrice.
Ibandronatul (Boniva – produs
Roche) aduce \n competi]ie administrarea
„o dat` pe lun`“ dar
solicit` \n schimb 60 de minute de
ortostatism dup` administrare.
Eficacitatea produsului a fost
demonstrat` \n studiul BONE;
densitatea mineral` osoas` a
crescut la 12 luni cu 3,9-4,9% la
nivelul vertebrelor [i cu 2-3,1% la
nivelul soldului. Studiul pe fractura
vertebral` arat` o reducere a
riscului cu 52% (dup` 3 ani de
tratament / comparativ cu placebo
/ ARR= 4.9). Actual se utilizeaz`
schema de administrare a
150 mg o dat` pe lun`. Reac]iile
adverse cele mai importante sunt
cele digestive. Studiul MOBILE a
contabilizat un procentaj de 8%
pacien]i care au renun]at la tratament
datorit` reac]iilor adverse.
Zolendronatul (Zometa – produs
Novartis) este un bifosfonat cu o
mare capacitate de inhibare a resorb]iei
osoase (de peste 10.000
ori mai mare decât Etidronatul) dar
care nu are pentru moment indica]ie
in tratementul osteoporozei.
Este utilizat in prevenirea complicatiilor
osteolitice ale mai multor
tipuri de cancer. Eficacitatea sa \n
tratamentul osteoporozei este
sugerat` de studiile de faz` II care,
pentru o doz` total` de 4 mg
zolendronat pe an (4 x 1mg /
2x2mg sau chiar administrare
anual` unic` de 4 mg) au ar`tat o
cre[tere a densit`]ii minerale
osoase de 4,3-5,1% pentru vertebre
[i 3,1-3,5% pentru [old. Nu
exist` studii finalizate care s` evalueze
reducerea riscului de fractur`;
se afl` \n desf`[urare studiul
de faz` III HORIZON care \ncearc`
s` stabileasc` efectul zolendronatului
pe riscul de fractur`.
Dezvoltarea terapiilor antiosteoporotice
beneficiaz` \n ultima
vreme de un interes sporit –
ac]iunile de sensibilizare a popula]iei
sau a factorilor de decizie
medical` la problema osteoporozei
având [i ele un rol. |n acela[i
timp a crescut num`rul utilizatorilor
de bifosfona]i ceea ce a
permis creionarea unei imagini
mai clare a efectelor de clas` a
acestor produse. |n ultima vreme,
au ap`rut raport`ri legate de dezvoltarea
osteonecrozei la nivelul
mandibulei sau maxilarului \n
leg`tur` cu terapia cu bifosfona]i. Num`rul
cazurilor raportate se situeaz` \n jurul cifrei de
160 fiind \n special pacien]i cu neoplasme care au
primit bifosfona]i intravenos. Biopsiile din zonele
afectate nu au relevat semne ale metastazelor
osoase locale iar \n nici o alt` arie osoas` nu s-au
\nregistrat astfel de fenomene. Nu s-au demonstrat
asocieri \ntre aceast` entitate [i un anume
tip de cancer. |ntreruperea administr`rii de bifosfonat
nu a ajutat. Explica]iile cele mai plauzibile
se focalizeaz` pe turnover-ul crescut al osului la
nivelul maxilarului: bifosfona]ii inhib` resorb]ia
osului imb`trânit, ulterior aceste zone devin
acelulare [i se necrozeaz`. Simultan se presupune
c` are loc un proces de involu]ie a capilarelor
din aceast` zona ceea ce duce \n final la o
proast` capacitate de refacere a microleziunilor
generate de traumatismele produse de mastica]ie
(un mecanism similar a fost incriminat [i \n cazul
osteopetrozei – entitate patologic` caracterizat`
prin absen]a osteoclastilor).
Dintre celelalte produse utilizate \n terapia osteoporozei
re]ine aten]ia Ranelatul de stron]iu.
Studiile cu acest produs au utilizat doze de 125 [i
500 mg respectiv 1 si 2 g/zi. Efectele asupra densit`]ii
minerale osoase sunt promi]`toare: +5,53%
pentru doza de 1g [i 7,3% pentru doza de 2g/zi.
Pentru viitor re]ine aten]ia posibilitatea teoretic` a
utiliz`rii terapiilor biologice \n tratarea osteoporozei:
este demonstrat efectul antiosteoporotic
al blocan]ilor de TNF· la pacien]ii cu poliartrit`
reumatoid`. Ceva mai \ndep`rtat` pare posibilitatea
de a utiliza modulatori biologici pentru 0‚3
integrina, RANKL, IL-1 [i IL-6 \n scopul prevenirii
osteoporozei (perspective fiind umbrit` de efectele
sistemice preconizate ale unor astfel de terapii).
Cu toate c` tratamentul osteoporozei beneficiaz`
de pe urma existen]ei unor variante medicamentoase
distincte, rezultatele finale (exprimate \n
sc`derea num`rului de fracturi post-osteoporotice
\n popula]ie) depind \n primul rând de acoperirea
popula]iei la risc cu terapie adecvat`. |n acest
sens trebuie men]ionat` aderen]a redus` la tratament
a celor cu osteoporoz` (\n primul rând determinat`
de faptul c` aceast` afec]iune nu doare);
dac` \n SUA aderen]a se situeaz` \ntre 33 [i 50%
dintre pacien]ii care primesc o prescrip]ie medical`,
pentru România datele sunt mai pesimiste.
Motiva]ia acestui comportament trebuie \n]eleas`
de c`tre medicul curant astfel \ncât s` se poat`
asigura continuitatea tratamentului [i persisten]a
efectelor pozitive.
42 stetoscop stetoscop 43

Recent, a avut loc lansarea
unei noi reviste [tiin]ifice
medicale române[ti –
MAEDICA – A Journal of
Clinical Medicine. Editat` \n
limba englez`, cu un prestigios
Colegiu Editorial, avându-l
ca [i Editor-{ef pe domnul Profesor Doctor
Mircea Cintez`, revista completeaz` peisajul publicistic
medical românesc \ntr-o limb` de circula]ie
interna]ional`.
Editorii revistei \[i propun publicarea cu o pondere
important` de articole originale, iar ca ]int`
viitoare indexarea revistei \n bazele de date interna]ionale
[i acreditarea ISI (Institutul pentru
{tiin]a Informa]iei – Philadelphia, SUA). Dintre
obiectivele editoriale importante trebuie subliniate
cele referitoare la publicarea de puneri la punct pe
problemele controversate ale medicinei actuale
realizate de c`tre personalit`]i ale medicinei interna]ional`,
precum [i ob]inerea drepturilor de publicare
a ghidurilor europene din diferite specialit`]i
\n cadrul unor suplimente ale revistei.
www.theheart.org
ofer` informa]ii privind \ngrijirea pacien]ilor
cu afec]iuni cardiovasculare [i
respectiv prevenirea acestor boli.
Site-ul este destinat tuturor celor implica]i \n \ngrijirea
bolnavilor cu patologie cardiovascular`,
oferind acces gratuit acestora.
jama.ama-assn.org
JAMA, revist` de prestigiu cu apari]ie
regulat` \nc` din 1883, este cel mai
citit jurnal medical din lume, fiind publicat
\n numeraose edi]ii interna]ionale, având
un factor de impact de 24,8. Versiunea online
este gratuit` pentru cititorii din ]`rile \n curs de
dezvoltare. |nregistrarea ca vizitator este gratuit`
[i ofer` acces liber la textele integrale ale
articolelor de cercetare original`, review-uri, comunic`ri
speciale [i editoriale mai vechi de [ase
luni de la data public`rii.
Publish or Perish
Maedica
Editor-in-chief: Mircea Cintez`
Editura Magister 2006
Obstetric` [i ginecologie clinic`
Radu Vl`d`reanu
Editura Universitar` „Carol Davila“ Bucure[ti 2006
Manualul de Obstetric` [i
Ginecologie al colectivului de la
Clinica de Obstetric` [i Ginecologie
a Spitalului Universitar de
Urgen]` Elias Bucure[ti, colectiv
condus de Conferen]iar Dr. Radu
Vl`d`renu, este o apari]ie folositoare
în peisajul publicisticii
medicale de la UMF Carol Davila.
Medicina zilelor noastre evolueaz`
în ritm rapid, informa]iile [i atitudinile
medicale, chiar [i acelea
fundamentale, se moduleaz` [i se
schimb` destul de frecvent, de
aceea manuale noi, care s` ajute
studen]ii [i medicii în formare s`
]in` pasul cu aceast` dezvoltare,
sunt mereu necesare. În acest
context, apari]ia noii c`r]i Obstetric`
[i Ginecologie Clinic`, pentru
studen]i [i reziden]i, este binevenit`.
Manualul reflect` calit`]ile
didactice [i buna metod` de cer-
www.dermatology.
jwatch.org
Journal Watch Dermatology
ofer` nout`]i de
ultim` or` din domeniul dermatologiei
ap`rute \n literaturea de
specialitate. Din 1993, publica-
]ia apare la dou` s`p`mâni pe internet
[i lunar sub form` tip`rit`.
Echipa editorial` evalueaz` periodic
articolele ap`rute \n peste
30 de reviste din domeniu, sumarizând
lunar 13-15 studii importante
[i ofer` comentarii ale
exper]ilor punând cercetarea din
perspective clinicienilor practicieni.
|n plus, fiecare num`r con-
]ine 6-8 rezumate de medicin`
general` importate din originalul
Journal Watch.
cetare clinic`
a echipei de
la cea mai
nou` clinic`
de Obstetric`
[i Ginecologie
din Bucure[ti.
Obstetric` [i
Ginecologie Clinic` este o carte
care reu[e[te s` îmbine în mod
fericit informa]ia complet` cu
prezentarea clar`, structurat` [i
succint`. Abordarea este pragmatic`
atât din punct de vedere
[tiin]ific (în spiritul medicinei
bazate pe dovezi), cât [i din punct
de vedere al formei, cu scheme
clare [i iconografie bogat`, sugestiv`,
spectaculoas` chiar. Toate
acestea fac ca Obstetric` [i
Ginecologie Clinic` s` fie de un
real folos tinerilor care abordeaz`
disciplina obstetric`- ginecologie.
Internet
www.irontherapy.org
IronTherapy.org (ITO)
este o ini]iativ` lan cu
2 ani cu ocazia Congresului
European de Nefrologie
ERA-EDTA [i rezultatul colabor`rii
a reputa]i nefrologi. Atrage
aten]ia medicilor privind deficien]a
de fier, în nefrologie precum
[i în gastroenterologie, obstetric`-ginecologie.
Site-ul ofer`
educa]ie medical` [i [tiin-
]ific` de prim` calitate: un review
al tuturor articolelor privind
terapia cu fier în nefrologie,
ghidurile european [i american
de tratament al anemiei la pacien]ii
cu insuficien]` renal`
cronic`, un forum pentru cei
interesa]i.
44 stetoscop

Simfonia Fantastic`
Muzica: Hector Berlioz
Un spectacol de Gigi C`ciuleanu
Teatru-poezie. Dans-teatru. Teatru coregrafic.
Printr-o racordare interioar` cât mai
onest` la ceea ce a \ncercat Gigi
C`ciuleanu s` transmit`, am spune
mai degrab` POEM. Având ca suport
celebra partitura a lui Berlioz, el \i
aduce Simfoniei Fantastice o viziune
inedit`, prin intermediul ansamblului
de balet al Operei Na]ionale din
Bucure[ti. Spectacolul surprinde nu
doar prin mijloacele expresive, prin
„limbajul“ corporal abordat, ci [i prin
alternarea secven]elor muzicale cu
recitarea unor versuri de Verlaine,
Rostand, Baudelaire (\n original),
dar [i Shakespeare. Razvan Mazilu,
Bianca Fota [i Dan Puric sus]in
cuvintele cheie ale viziunii lui Gigi
C`ciulanu – singuratate (imploziv`),
autenticitate, c`utare. Un spectacol
care cu siguran]` va stârni pasiuni, un
spectacol la care vi-l propunem ca pe o
relaxare cu adev`rat tonic`.
7 – 13 mai
EUROPAfest
Europa ofer`! Voi alege]i!... \ntre
blues, jazz, pop, classic, [apte zile de
muzic` live [i concerte \n aer liber,
300 de muzicieni din 45 de ]`ri.
|n acest an, luna mai este ocazia
bucure[tenilor s` evadeze din zilele
monotone [i s` redescopere bucuria
de via]` a unei capitale europene.
Aceasta ocazie se nume[te
EUROPAfest, evenimentul muzical de
neratat al prim`verii. |ntre 7 [i 13
mai ne putem cu to]ii bucura de
muzic` bun` live, specialit`]i gastronomice
[i numeroase evenimente
care celebreaz` pl`cerea reunirii
oamenilor de „bon-ton“. Edi]ia din
2006 se desf`[oar` sub patronajului
Prin]esei Margareta.
Dr. Jivago
Moartea [i busola
Cartea de nisip
Jorge Luis Borges
Editura Polirom continu` seria de
opere dedicat` unui reprezentant al
„realismului magic” sud-american:
Jorge Luis Borges. Primul volum reune[te
povestirile fantastice care l-au
f`cut celebru pe Borges \n toat` lumea,
\n care sunt surprinse, cu o acuitate
uimitoare, problemele majore ale
omului contemporan. Borges cultiv`
genul fantastic f`r` a recurge la feericul
basmelor, pentru c` povestirile
lui cu tâlc sunt „fantezii metafizice”
realizate prin intermediul simbolului.
Cel de-al doilea volum al prozei lui
Borges include piese de rezisten]` din
crea]ia scriitorului argentinian. Nu
vrem s` v` spunem mai mult. |l l`s`m
pe Harold Bloom s` v` conving`:
„Dac` \l cite[ti pe Borges frecvent [i cu
aten]ie, devii borgesian; a-l citi
\nseamn` a activa o con[tiin]` a literaturii
\n care el a p`truns mai departe
decât to]i ceilal]i.”
Time Out
Binecunoscut` \n orice capital` a lumii
care se respect`, Time Out este revista
care ofer` informa]ie relevant` despre
via]a cultural` a ora[ului.
Bucure[tiul este al 14-lea ora[ \n
care apare Time Out, dup`
Londra, New York, Sankt
Petersburg, Istanbul, Chicago,
TelAviv, Mumbai, Cape Town,
Mexic, Shanghai, Moscova, Beijing,
Dubai. Time Out con]ine articole [i
recomand`ri despre concerte, spectacole
de teatru, cluburi, evenimente
dar are curajul s` dea [i critici negative
[i care acoper` mai mult decât
restaurantele [i filmele, având sec]iuni
de dans, critic` de art` [i copii. Un
cuvânt semnificativ \n luarea deciziilor
oferind mai mult decât informa]ie brut`.
Pagin` realizat`
de irina caraivan
46 stetoscop