3. Abordari teoretice privind practica managementului inovarii în turism

Management InterculturalVolumul XII , Nr. 2 (22), 2010compania hotelieră „asociaţi” – de cătreconducere.Unele hoteluri preferă să îşi educe şi să îşiimplice clienţii în programe de protecţie amediului înconjurător care vizează reciclarea,folosirea în cadrul hotelurilor a surselor deenergie alternative sau utilizarea unormateriale reciclate în construcţie saurenovare.Apariţia unui hotel de zero stele, în anul2009 în Teufen, Elveţia [12], este un altexemplu de inovare în domeniul turismului.Hotelul, a cărui denumire este Null SternHotel (Hotel Zero Stele) este construit într-unfost buncăr nuclear, sub pământ, neavândferestre sau privelişti fascinante. La recepţiahotelului există ecrane care surprind ce seîntâmplă în afara hotelului, paturile suntsecond-hand, iar clienţii, primesc la cazare opereche de dopuri de urechi pentru a maiatenua disconfortul generat de zgomotulputernic al sistemului de ventilaţie [13]. Cutoate că în prezent hotelul este închis, întrucâtproprietarii doresc relocarea acestuia maiaproape de mediul urban, inventarea acestuiconcept şi dezvoltarea lui într-o idee deafacere reprezintă pentru industria turismuluio inovaţie de produs radicală.Alte produse turistice noi, precumhotelurile de gheaţă – primul a apărut în anul1992, în Jukkasjärvi, Suedia – sau camerelede hotel amenajate în vârful copacilor suntalte exemple de inovare a produselor turistice[13].În turismul românesc, exploatareaunicităţii pe plan european a anumitorobiective turistice, precum Delta Dunării saumănăstirile din nordul Moldovei, şi totodată,includerea acestora în circuitele turistice,poate duce la apariţia inovaţiilor de produs.Într-un studiu realizat recent în sferainovării în turismul românesc pe piaţahotelieră timişoreană care a vizat analizareaclimatului pentru inovare ca indicator alcapacităţii hotelurilor de a deveni inovative[14], rezultatele obţinute arată o tendinţăscăzută a hotelierilor de a se orienta cătreinovare. Studiul a constat în aplicarea unorchestionare angajaţilor din hoteluri; au fostincluse în studiu 15 hoteluri, fiind chestionaţi168 de angajaţi. Au fost vizate două maridirecţii de cercetare în ceea ce priveşteinovarea: orientarea muncii angajaţilor spreinovare şi consultarea angajaţilor în vedereaidentificării problemelor. În urma analizăriirăspunsurilor angajaţilor, s-a ajuns laconcluzia că munca angajaţilor este bazată pesarcini de rutină şi mai puţin pe creativitate şiinovare, iar munca în echipă nu esteîncurajată, angajaţii având sarcini bineindividualizate. Referitor la consultareaangajaţilor, managerii nu obişnuiesc să îiconsulte în luarea deciziilor care vizeazăîmbunătăţirea produselor şi nici nuorganizează întâlniri periodice cu privire laacest lucru.CONCLUZIIInovarea în cazul firmelor care activeazăîn sectorul serviciilor turistice nu este unproces prestabilit şi organizat, nu are etapeprecise, deseori constând în spontaneitatea cucare ideile dezvoltate în cadrul firmeiîntâlnesc nevoile reale ale consumatorilor.Din definiţiile date inovării iese în evidenţăun element comun al acestora, şi anumeschimbarea. Schimbarea sau nevoia deschimbare sunt cele care duc la apariţiainovaţiilor şi la lansarea pe piaţă a noilorproduse sau servicii. Totodată, un alt factorimportant care contribuie la apariţiainovaţiilor din domeniul turismului estereprezentat de nevoile clienţilor. Dorinţacompaniilor turistice de a atinge exigenţeleclienţilor duce, pe lângă dezvoltareaproduselor şi serviciilor oferite, laposibilitatea de a câştiga avantajulcompetitiv. Deţinerea avantajului competitivcontribuie la creşterea profitului companiei şiimplicit la dezvoltarea acesteia.Cu toate că, în opinia unor specialişti,inovarea în turism este dificil de realizat şi decuantificat, practicile de inovare utilizate înhotelurile prezentate nu doar au ajutatcompaniile să se dezvolte, ci au contribuit lacreşterea competitivităţii acestora.MenţionareAceastă lucrare a fost cofinanţată dinFondul Social European, prin ProgramulOperaţional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013, proiect numărulPOSDRU/107/1.5/S/77213„Doctorat pentruo carieră în cercetarea economicăinterdisciplinară la nivel european” .20