Două topoare de piatră din judeţul Sălaj - Muzeul Judeţean Mureş
Două topoare de piatră din judeţul Sălaj - Muzeul Judeţean Mureş
Două topoare de piatră din judeţul Sălaj - Muzeul Judeţean Mureş
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
longitu<strong>din</strong>al uşor curbat 1 , ceea ce le apropie <strong>de</strong> piesele categoriei B (Vulpe).Referitor la zona lor <strong>de</strong> origine, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se răspân<strong>de</strong>sc, sunt invocate fie zonanord şi central-europeană 2 , fie spaţiul nord-pontic. 3V. Consi<strong>de</strong>raţii finaleDat fiind faptul că majoritatea <strong>topoare</strong>lor <strong>de</strong> acest fel sunt <strong>de</strong>scopeririîntâmplătoare (ca şi piesele prezentate <strong>de</strong> către noi) este riscantă susţinereaunor afirmaţii foarte categorice asupra problemelor pe care le ridică acest gen <strong>de</strong><strong>de</strong>scoperiri. Descoperirile <strong>din</strong> contexte arheologice sigure evi<strong>de</strong>nţiază că peteritoriul României, asemenea <strong>topoare</strong> <strong>din</strong> <strong>piatră</strong> apar <strong>din</strong> bronzul timpuriu(mormântul <strong>de</strong> la Răcăciuni) până în perioada târzie a epocii (piesele <strong>din</strong> staţiuniale culturii Noua). Unele piese <strong>de</strong> acest fel sunt atribuite chiar perioa<strong>de</strong>i culturiiCoţofeni. 4 Topoarele publicate <strong>de</strong> noi le atribuim epocii bronzului, iar exemplarulfragmentar <strong>de</strong> la Doh ar putea fi legat, ipotetic <strong>de</strong> locuirea Wietenberg <strong>din</strong> punctul"La izvoare" un<strong>de</strong> a fost <strong>de</strong>scoperit. Câteva jaloane cronologice sunt oferite <strong>de</strong><strong>de</strong>scoperirile mai importante. Se susţine, că <strong>de</strong>pozitul <strong>de</strong> la Boro<strong>din</strong>o nu poate fidatat mai <strong>de</strong>vreme <strong>de</strong> sec. XV-XIV î. Hr. 5 Analize C 14 efectuate pe materiale ceprovin <strong>din</strong>tr-un complex tumular <strong>de</strong>scoperit în Daghestan, un<strong>de</strong> au fost<strong>de</strong>scoperite ca obiecte <strong>de</strong> inventar şi <strong>topoare</strong> <strong>din</strong> <strong>piatră</strong> cu ceafa cilindrică auevi<strong>de</strong>nţiat date plasate între 2851-2367, respectiv 2194-1780 î. Hr 6 . Aşadar,cadrul cronologic al evoluţiei <strong>topoare</strong>lor cu ceafa cilindrică este foarte în<strong>de</strong>lungat.Această evoluţie poate fi sesizată şi sub aspect tipologic, <strong>de</strong> la exemplarele cuprofilul drept, spre cele cu profilul curbat şi lama arcuită, semilunară. Topoarelecu ceafa cilindrică apar pe un spaţiu vast, în medii culturale diferite. Probabilexistă o zonă <strong>de</strong> origine a acestui tip <strong>de</strong> <strong>topoare</strong>, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se răspân<strong>de</strong>sc maiapoi. Răspândirea lor pe un spaţiu vast, nu se leagă neapărat <strong>de</strong> comerţul ladistanţă. Procesul trebuie văzut într-un context mai amplu, al comunicării la niveli<strong>de</strong>atic între elite, ceea ce a dus la adoptarea <strong>de</strong> către aristocraţia tribală, <strong>de</strong>către pătura <strong>de</strong> războinici, a unor tipuri <strong>de</strong> obiecte <strong>de</strong> prestigiu originare <strong>din</strong> zonemai avansate. Aceasta este funcţia pe care o atribuim şi pieselor pe care lepublicăm. Nu exclu<strong>de</strong>m posibilitatea ca unele <strong>topoare</strong> să fi servit şi drept arme.Pe <strong>de</strong> altă parte trebuie avută în ve<strong>de</strong>re posibilitatea ca aceeaşi piesă să <strong>de</strong>ţinăfuncţii diferite <strong>de</strong> la un grup etnic la altul 7 . Cel puţin toporul <strong>de</strong> la Prodăneşti nuputea servi unui scop războinic, dat fiind faptul că orificiul <strong>de</strong> înmănuşare, îngustnu permitea fixarea unei cozi suficient <strong>de</strong> rezistente comparativ cu greutateapiesei.1 Šebela 1999, pl. 148/1,4-5;152/5, etc.2 Munteanu,op.cit., p. 416-417; Tudor, op. cit., p. 287.3 Lichardus, Vladár, op. cit., p. 43-44;Ghemiş. op. cit., 6654 Roman 1976, pl. 9/1, 6.5 Lichardus, Vladár, op. cit., p. 43-44.6 Gadziev et alii 2000, p. 89-91, fig. 46, 48 / 246, 281, 340-341.7 Vulpe 2001, p. 211-21437