Spade medievale din colecţia Muzeului Judeţean Mureş

MUZEUL JUDEŢEAN MUREŞMARISIAXXVIIIARHEOLOGIE ♦ ISTORIE2006TÂRGU – MUREŞ

CUPRINS / CONTENTS / SOMMAIRE / INHALTARHEOLOGIEBERECKI SÁNDOR, A Settlement Belonging to the Coţofeni Culture, from Ogra(Mureş County)O aşezare aparţinând culturii Coţofeni de la Ogra (jud. Mureş) 7EMIL MOLDOVAN, Obiecte preistorice descoperite în preajma oraşului Reghin(jud. Mureş)Prehistoric objects discovered in the surroundings of Reghin (Mureş County) 25IOAN BEJINARIU, DOUĂ TOPOARE DE PIATRĂ DIN JUDEŢUL SĂLAJTwo Stone Axes from Sălaj 33MÉDER LÓRÁNT LÁSZLÓ, Hallstattische Keramik aus Poian - KõhátCeramica hallstattiană de la Poian – Kőhát (jud. Covasna) 43DANIEL CIOATĂ, O monedă romană republicană descoperită la Tuşinu,Sânpetru de Câmpie (jud. Mureş)A Roman Republican Coin found at Tuşinu(Sânpetru de Câmpie, Mureş County) 61NICOLETA MAN - CORALIA CRIŞAN - DANIEL CIOATĂ, Aşezarea „La Tău” –loc. Cecălaca, com. Aţintiţş (jud. Mureş), secolele II-III p. Chr.A Settlement from the 2 nd – 3 rd Centuries – “La Tău” - Cecălaca, Aţintiş(Mureş County) 67GÁL SZILÁRD – CORALIA CRIŞAN, Un mormânt de înhumaţie descoperit laCecălaca – „La Tău”. Analiză morfo-taxonomicăAn Inhumation Tomb Discovered at Cecălaca – „La Tău”.Morphological – Taxonomical Analysis 81MIHAI PETICĂ, Aşezări rurale de epocă romană pe limesul estic al DacieiRoman Rural Settlements from the Eastern Border of Dacia 87NICOLETA MAN, Ceramica ştampilată descoperită în castrul roman de laCălugăreniThe Stamped Pottery Discovered in the Roman Camp from Călugăreni 113FÁBIÁN ISTVÁN, Legăturile economice ale fostei provincii Dacia cu lumearomană şi romano – bizantină (sec. IV – VII)Economic Relations of the Former Dacia Province with the Roman and Roman –Byzantine World (4 TH – 7 TH cen.) 119DAN BĂCUEŢ – CRIŞAN, Complexe medievale timpurii descoperite la Zalău„Str. Lupului / Farkas Domb” (jud. Sălaj)Early Medieval Discoveries from Zalău, „Lupului Street / Farkas Domb” (SălajCounty) 1253

GYŐRFI ZALÁN, Spade medievale din colecţia Muzeului Judeţean MureşMedieval Swords from the Mureş County Museum Collection 133LÁSZLÓ KEVE, O monedă din aur din monetăria de la Baia Mare descoperită laNeaua (jud. Mureş)A gold Coin from the Mint of Baia Mare discovered at Neaua (Mureş County) 141ISTORIETRAIAN-VALENTIN PONCEA, Geneză urbană medievală în spaţiul intracarpaticromânescUrban Medieval Genesis in Transylvania 151MIHAELA MĂNĂRĂZAN, Evoluţia monetăriei din oraşul Baia Mare în secoleleXV - XVIThe Evolution of the Mint from Baia Mare in the 15 th -16 th Centuries 163ELENA MUSCA, Meşteşugarii urbani în istoria sălăjeanăLes artisans urbains dans l`histoire du Sălaj 169IONEL MUREŞAN, Cazul „Florian Micaş” în dezbaterile adunărilor naţionale de laBlaj din 1848 şi alte demersuri pentru eliberarea arestatuluiDer Fall „Florian Micaş” in den Diskussionen der Nationalen Versammlungen vonBlaj, Jahre 1848 179NICOLAE VICTOR FOLA, Aspecte referitoare la evoluţia instituţiilor deînvăţământ arhidiecesane ale Blajului şi realizarea educaţiei în spirit naţional întreanii 1880 – 1918Aspects refering to the evolution of Blaj’s archidiecesan educational institutionsand the realization of education in a national spirit between 1880-1918 227MILANDOLINA - BEATRICE DOBOZI, Căsătorii şi divorţuri la românii dinprotopopiatul greco-catolic Reghin la sfârşit de secol XIXMariages et divorces dans `l’archidiocèse gréco-catholique de Reghin à la fin duXIX -ème siècle 243CONSTANTIN I. STAN, Activitatea parlamentară a lui Iuliu Maniu (1906 – 1910)The Parliamentary Activity of Iuliu Maniu (1906 – 1910) 255NICOLAE TEŞCULĂ, Albert Ziegler la Sighişoara. Impactul primelor demonstraţiiaviatice la nivelul conştiinţei colectiveAlbert Ziegler à Sighişoara. L‛impact des premières démonstrations aviatiques auniveau de la conscience collective 269VASILE CIOBANU, Muzeele săseşti din Transilvania în perioada interbelicăDie siebenbürgisch-deutschen Museen, 1918-1948 277SORIN RADU, Problema obligativităţii exercitării dreptului de vot în legislaţiaelectorală din România interbelică4

The Problem of Obligativity to Exert Vote Right in Electoral Legislation of Inter-War Romania 285NICOLAE BALINT, Vasile Horga – un român cu un destin de excepţieVasile Horga – un roumain avec un destin exceptionnel 297MARIA COSTEA, Relaţii diplomatice româno-bulgare. Criza din martie 1939Diplomatic Relations between Romania and Bulgaria.The Crisis of March 1939 303LIONEDE OCHEA, Percepţii ale serviciului special de informaţii al Românieidespre situaţia din Turcia în timpul celui de-al doilea război mondialPerceptions of Romanian Special Service of Information about the Situation inTurkey During World War II 309VIRGIL PANĂ, Consideraţii privind constituirea şi activitatea grupului etnicgerman din România. Privire specială asupra judeţului Târnava MareConsidérations sur la constitution du Groupe Ethnique Allemand de Roumanie.Aperçu spécial sur le département Târnava Mare 337CĂLIN FLOREA, Acţiunile informativ-operative din penitenciarele comuniste.Detenţia lui Alexandru Todea în penitenciarul de la DejThe Informatory-operative Actions in the Communist Prisons. Alexandru Todea’sDetention in the Penitentiary from Dej 345PATRIMONIUIOAN EUGEN MAN, „Prefectura Veche” – monument de arhitectură barocă dinTârgu - MureşThe Old Prefect’s Office – a Monument of Baroque Architecturein Târgu – Mureş 361ADRIANA ANTIHI, Despre acrivitatea muzeelor din SighişoaraSur l’activité des Musées de Sighişoara 381IOACHIM LAZĂR, Valorificarea patrimoniului cultural – naţional în cadrul caselormemoriale „Crişan” şi „Vlaicu Bârna”, din satul Crişan (judeţul Hunedoara)Putting into Value the Cultural Patrimony of the “Crişan” and “Vlaicu Bârna”Memorial Houses from the CrişanVillage (Hunedoara County) 395AVRAM LAVINIA-CARMEN, O carte veche descoperită în satul Mihai Viteazul(jud. Mureş)Un vieil livre découvert dans le village Mihai Viteazul (Dép. Mureş) 407FLORIN BOGDAN, Carte şi societate în judeţul Mureş. Studiu de caz: comunaVătavaSommaire 4155

CRISTINA PLOSCĂ, Un patrimoniu mai puţin valorificat: reprezentări picturaleale cultului romano – catolic în judeţul Hunedoara - Mănăstirea Franciscană dinDevaThe Franciscan Monastery of Deva 427IN MEMORIAMMIHAI PETICĂ (1948 – 2004) 433TRAIAN BOSOANCĂ (1946-2005) 437BONIS JOHANNA (1950-2006) 441Lista abrevierilor 444Lista autorilor 4456

SPADE MEDIEVALE DIN COLECŢIA MUZEULUIJUDEŢEAN MUREŞMedieval Swords from theMureş County Museum Collection(Abstract)GYŐRFI ZALÁNThe article describes several swords from the Mureş County Museum collection,that belong to the late medieval types, used for striking and piercing, having long bladeand handle, as for a hand and a half (unknown discovery place – 4) or two hands(Sâncrai – 1, 2; Gorneşti – 3).The pieces are massive, adapted to the heavy armour, made of metal plates,used by the infantery beginning with the second half of the 14 th century and the followingcentury.În depozitul de arheologie al muzeului din Tg. Mureş, printre piesele dearmament se află şi câteva spade medievale inedite, a căror prezentare se vaface în rândurile ce urmează.Piesele propuse a fi analizate suferă de lipsa unui element comun saucaracteristic tuturor obiectelor similare găsite în spaţiul mai restrîns transilvan,dar şi în plan mai larg, central-european, anume: inexistenţa datelor referitoare laîmprejurările de descoperire şi contextul arheologic al acestora. Singura spadăsemnalată într-un studiu cu caracter de repertoriu, datată în secolul XIII–XIV,este cea de la Sâncrai (1). 1Loc de provenienţă şi stare de conservareDouă piese au fost găsite întâmplător, în cadrul unor lucrări desistematizare a albiei Mureşului, de către un localnic din Sâncrai (jud. Mureş),fără a se menţiona alte date despre circumstanţele descoperirii. Acest aspect neîmpiedică să stabilim cu precizie cauza ajungerii spadelor în pământ. 2 Altexemplar a ajuns în depozitul muzeului judeţean de la Gorneşti (jud. Mureş), celmai probabil din fosta colecţie aflată în castelul baroc a familiei Teleki dinlocalitatea menţionată. O singură piesă a ajuns în colecţia muzeului fărămenţionarea circumstanţelor descoperirii acesteia.Două dintre spade (exemplarul de la Sâncrai şi cel fără loc dedescoperire) s-au păstrat în întregime, celelalte sunt fragmentare, dar au putut fiîntregite într-o oarecare măsură. Starea de conservare a unora dintre piese esteextrem de precară şi ar necesita o intervenţie de restaurare cât mai rapidă.Intervenţiile de pe suprafaţa spadelor (mai ales asupra lamelor) din timpuldescoperirii, sau într-o perioadă ulterioară, au provocat distrugeri care nu se potremania. În cazul spadei nr.2 de la Sâncrai şi al celui de la Gorneşti nu se potobserva şănţuirile mediane de pe lame, chiar dacă ele trebuiau să fi existat cucertitudine.1 Andrei Zrínyi, Repertoriul localităţilor din judeţul Mureş cu descoperiri arheologice din secoleleIV–XIII e. n., în: Marisia, VI, p. 146.2 Ipoteza cea mai plauzibilă ar fi îngroparea, ascunderea lor cu scopul de a fi recuperate ulteriorsau depunerea lor rituală într-un complex funerar din apropiere. Există presupuneri cu privire lapierderea lor în luptă, în locuri greu accesibile (râuri, mlaştini); despre spade descoperite în fluviisau râuri: Zeno K. Pinter, Spada şi sabia medievală în Transilvania şi Banat (secolele IX–XIV),Reşiţa, 1999, p. 56, 159.133

Înainte de a trece la descrierea amănunţită a pieselor în discuţie, dorim săfacem o precizare de ordin terminologic. Spada nr. 1 de la Sâncrai a fostmenţionată de către A. Zrínyi, 1 apoi preluată ca atare de V. Lazăr, 2 drept sabiemedievală, acelaşi termen fiind utilizat în registrul de inventar pentru celelaltedouă arme. Este indiscutabil că armele au lama dreaptă, cu două tăişuri, motivpentru care denumirea adecvată, folosită de altfel şi de către contemporani, estespada (spatha), care îşi are originile în antichitate, 3 şi se deosebeşte clar de sabiacu lama curbată, având un singur tăiş, şi mânerul înclinat.Descrierea pieselor1. Sâncrai (MJM, nr. inv. 6917); Fig. 2/a,b,cLungimea totală a piesei măsoară 117 cm. Lama s-a păstrat aproape înîntregime, măsurând actualmente 89,5 cm, iniţial depăşea probabil 92–93 cm.Tăişurile sunt uşor convergente în aşa fel încât lăţimea lamei scade de la 6 cmsub gardă, la 4 cm în zona centrală şi 2,5 cm la capăt. Şănţuirea medianăobservată are lungimea de 49,5 cm, lăţimea maximă de 2 cm, acoperă ceva maimult decât jumătatea lungimii lamei. Tija mânerului are 21 cm lungime între gardăşi buton şi o lăţime care scade treptat de la 3,4 cm la gardă la 2,2 cm lângăbuton.Garda are extremităţile curbate spre lamă, lungimea de 19,5 cm şisecţiune rectangulară.Butonul are aspectul poligonal cu colţurile rotunjite şi este plat, cu undiametru de 5,5 cm, şi grosime de 3 cm.2. Sâncrai (MJM, nr. inv. 6916a/b); Fig. 3/a,b,cAsemenea mânerului şi lama spadei a fost îndoită, ruptura actuală fiindcauzată probabil de încercarea descoperitorului de a o îndrepta. Nu ştim dacăîndoirea spadei s-a produs din considerente rituale 4 sau este rezultatul unorintervenţii ulterioare.Lungimea totală a piesei este de aproximativ 110 cm.Lama dreaptă, cu două tăişuri, ce converg de la mâner spre un vârfascuţit, măsoară actualmente 72 cm în lungime. Lăţimea ei scade uniform de la4,5 cm la gardă spre 3,5 cm la mijloc şi 3 cm la 2/3 din lungime. Mânerul estefabricat din aceeaşi bucată de metal ca şi lama, în prelungirea acesteia, tijamăsurând 19 cm între gardă şi buton, lăţimea scade de la 2,7 cm la locul defixare a gărzii, la 2 cm la intrarea în buton.Garda este curbată, trasă spre lamă, cu lungimea de 19,5 cm şi secţiunerectangulară.Butonul mânerului prezintă din faţă formă discoidală, iar din lateral uncilindru intercalat de două trunchiuri de con, deci se încadrează clar în categoriabutoanelor discoidale. Diametrul butonului măsoară 5 cm, iar suprafeţele ovalcirculareplate 4 cm, grosimea maximă fiind de 3,3 cm.3. Gorneşti (MJM, nr. inv. 3138/3140); Fig. 4/a,b,cLama este lungă de 86 cm. Tăişurile lamei converg uşor astfel încâtlăţimea de 5,5 cm măsurată la gardă să scadă la 4,5 cm spre mijloc şi 3 cm înapropierea vârfului.1 Zrínyi, op. cit., p. 146.2 Valeriu Lazăr, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Tg. Mureş, 1995, p. 210.3 Pinter, op. cit., p. 64–70.4 Spadă îndoită ritual (în asociere cu un vas şi oase umane) s-a descoperit la Sighişoara: Pinter,op. cit., p. 134.134

Tija mânerului (ruptă) are o lungime de 20 de cm între punctul de fixare a gărzii şibuton, lăţimea sa fiind constantă, de 2,5–2,3 cm.Butonul este străpuns de tija mânerului, care este bătută apoi la capătpână la îngroşare. Frontal, butonul are aspect discoidal, lateral arată ca uncilindru, din care evoluează în zonele centrelor celor două suprafeţe circulare,trunchiuri de con. Butonul este extrem de masiv cu înălţimea de 5,5 cm, şigrosimea maximă de 5 cm.Butonul putea contrabalansa lama lungă şi grea, aducând centrul degreutate spre mijlocul lamei şi prin aceasta să asigure o impresionantă forţă delovire cu ambele mâini.4. Locul descoperirii necunoscut (MJM, nr. inv. 2874); Fig. 1/a,b,cLungimea totală a piesei măsoară 114 cm.Lama, lungă de 95,5 cm, cu tăişuri uşor convergente, are lăţimea de 5,5cm la gardă şi 3 cm în apropierea vârfului. Şănţuirea mediană poate fi observatăpe aproape două treimi din lungimea lamei.Tija mânerului are o lungime de 12,5 cm, spre buton lăţimea, acestuiadiminuându-se vizibil.Garda, lungă de 20 cm, are secţiune rectangulară cu colţurile rotunjite,spre extremităţi fiind uşor aplatizată.Butonul are formă uşor ovală, discoidală, este masiv, având diametrul de5,2 cm şi grosimea de 2,9/3,1 cm.Încadrare tipologică şi cronologicăÎn ultimele decenii au apărut mai multe sinteze cu scopul fixării treptelorevolutive ale spadelor medievale din zona central şi est-europeană. Tipologiileînchegate s-au bazat în marea lor majoritate pe criterii de bază formale. Astfel,butonul mânerului a ajuns elementul principal de departajare a diferitelor grupuride spade medievale. Pentru teritoriul Transilvaniei s-a elaborat de către Z. K.Pinter un studiu complex de tipologizare şi datare, accentul fiind pus pe tratareapieselor în ansamblul funcţionalităţii lor prin toate părţile componente. 1Pentru spada fără loc de descoperire (4) cele mai apropiate analogii găsimla Hamba (jud. Sibiu) şi la Alba Iulia, încadrate de Pinter în tipul VIIIb (Gm1f8),având o fixare cronologică mai restrânsă în intervalul de la sfârşitul secolului XIII.şi începutul secolului XIV. 2 O spadă asemănătoare a fost publicată şi de laMeseşenii de Sus (jud. Sălaj). 3 Piesele analoage menţionate la tipul XVII dintabelul tipologic al lui Ruttkay au fost plasate cronologic în secolul XIV. 4 Piesanoastră se poate data prin urmare de la sfârşitul secolului XIII. şi secolul XIV (maiales prima jumătate a acestuia).Corespondenţe tipologice mai apropiate pentru spadele de la Sâncrai (1,2) şi cea de la Gorneşti (3) nu am găsit. Cele mai multe paralelisme (în privinţafuncţionalităţii, a lungimii lamei şi mînerului) se pot depista în cazul pieselor de laOradea de tip XI din tipologia lui Pinter, datate în a doua jumătate a secoluluiXIV–secolul XV. 5 Butoanele asemănătoare spadelor de la Sâncrai sunt încadrateîn tipul J şi K de către R. E. Oakeshott în intervalul cronologic dintre anii 1290 şi1 Pinter, op. cit., p. 89–157.2 Pinter, op. cit., p. 133–142.3 Dan Băcueţ-Crişan, Câteva piese medievale (arme) din Muzeul de istorie şi artă Zalău, în:ActaMP, XXIII, 1, p. 580–581.4 Alexander Ruttkay, Waffen und Reiterausrüstung des 9. bis zur ersten Hälfte des 14.Jahrhunderts in der Slowakei II., în: Slovenská Archeologia 24, 2, 1976, p. 259–261.5 Ibidem, p. 148–150.135

1480, lama însă este indubitabil de grupa a doua (subtipul XVIa) datată între anii1350–1550. 1 Pieselor noastre sunt asemănătoare şi cele de tip XVIII în tipologialui A. Ruttkay, cu fixare cronologică în a doua jumătate a secolului XIV. 2 Uneledintre piesele analoage de la Alexandria au fost datate pe baza scrijelirii peobiectele în discuţie a anilor de fabricaţie (1392, 1400, 1401) la cumpănasecolelor XIV–XV. 3 Câteva dintre spadele medievale târzii, cu fixare cronologicăla sfârşitul secolului XIV, din colecţia Muzeului de istorie din Budapestareprezintă de asemenea paralele bune pentru piesele noastre. 4În consecinţă pentru datarea pieselor noastre propunem intervalul de timpdintre a doua jumătate a secolului XIV şi prima parte a secolului XV.ConcluziiDin perspectiva funcţionalităţii armelor prezentate se pot elabora doarpresupuneri privitoare la folosirea lor de către infanterie sau cavalerie.Particularităţile morfologice ar pleda pentru prima destinaţie, nu putem excludeînsă nici varianta întrebuinţării lor de către cavalerie. Acest tip de spadă, pentrulovit şi împuns în priză dublă, are însă eficienţă mai mare în lupta de infanterie. 5Lipsa vreunui indiciu preţios (semn de meşter, motive decorative sautehnici de asamblare specifice) şi a analizelor (metalografice) de laboratorîmpiedică orice încercare de a depista locaţia şi tehnicile amănunţite de făurireale pieselor.Spadele din colecţia muzeului reprezintă exemplare ale spadelormedievale târzii, de lovit şi împuns, cu lama şi mânerul lung (pentru o mână şijumătate sau două mâini), masive, adaptate armurii grele din plăci metalice,întrebuinţată de către infanterie începând din a doua jumătate a secolului XIV şiîn secolul următor.1 Ewart R. Oakeshott, The Archaeology of Weapons, New York, 1994, p. 66.; datare similarăpropune pentru spadele masive cu mâner pentru doi mâini: David Nicolle, Medieval WarfareSource Book I. Warfare in Western Christendom, London, 1995, p. 190–191.2 Ruttkay, op.cit., p. 260.3 Pinter, op. cit., p. 150.4 János, Kalmár, Régi magyar fegyverek, Budapest, 1971, p. 60–62.5 Pinter, op. cit., p. 149.136

BIBLIOGRAFIEDan Băcueţ-CrişanCâteva piese medievale (arme) dinMuzeul de istorie şi artă Zalău, în:ActaMP, XXIII, 1János, Kalmár Régi magyar fegyverek, Budapest,1971Valeriu Lazăr Repertoriul arheologic al judeţuluiMureş, Tg. Mureş, 1995David Nicolle Medieval Warfare Source Book I.Warfare in Western Christendom,London, 1995Ewart R. OakeshottThe Archaeology of Weapons, NewYork, 1994Zeno K. Pinter Spada şi sabia medievală înTransilvania şi Banat (secolele IX–XIV), Reşiţa, 1999Alexander Ruttkay Waffen und Reiterausrüstung des 9.bis zur ersten Hälfte des 14.Jahrhunderts in der Slowakei II., în:Slovenská Archeologia 24, 2, 1976Andrei Zrínyi Repertoriul localităţilor din judeţulMureş cu descoperiri arheologice dinsecolele IV–XIII e. n., în: Marisia, VI137

ab cFig.1. Locul descoperirii necunoscut________________________________________________________________________abFig.2. Sâncrai – 1c138