Două topoare de piatră din judeţul Sălaj - Muzeul Judeţean Mureş

longitudinal uşor curbat 1 , ceea ce le apropie de piesele categoriei B (Vulpe).Referitor la zona lor de origine, de unde se răspândesc, sunt invocate fie zonanord şi central-europeană 2 , fie spaţiul nord-pontic. 3V. Consideraţii finaleDat fiind faptul că majoritatea topoarelor de acest fel sunt descopeririîntâmplătoare (ca şi piesele prezentate de către noi) este riscantă susţinereaunor afirmaţii foarte categorice asupra problemelor pe care le ridică acest gen dedescoperiri. Descoperirile din contexte arheologice sigure evidenţiază că peteritoriul României, asemenea topoare din piatră apar din bronzul timpuriu(mormântul de la Răcăciuni) până în perioada târzie a epocii (piesele din staţiuniale culturii Noua). Unele piese de acest fel sunt atribuite chiar perioadei culturiiCoţofeni. 4 Topoarele publicate de noi le atribuim epocii bronzului, iar exemplarulfragmentar de la Doh ar putea fi legat, ipotetic de locuirea Wietenberg din punctul"La izvoare" unde a fost descoperit. Câteva jaloane cronologice sunt oferite dedescoperirile mai importante. Se susţine, că depozitul de la Borodino nu poate fidatat mai devreme de sec. XV-XIV î. Hr. 5 Analize C 14 efectuate pe materiale ceprovin dintr-un complex tumular descoperit în Daghestan, unde au fostdescoperite ca obiecte de inventar şi topoare din piatră cu ceafa cilindrică auevidenţiat date plasate între 2851-2367, respectiv 2194-1780 î. Hr 6 . Aşadar,cadrul cronologic al evoluţiei topoarelor cu ceafa cilindrică este foarte îndelungat.Această evoluţie poate fi sesizată şi sub aspect tipologic, de la exemplarele cuprofilul drept, spre cele cu profilul curbat şi lama arcuită, semilunară. Topoarelecu ceafa cilindrică apar pe un spaţiu vast, în medii culturale diferite. Probabilexistă o zonă de origine a acestui tip de topoare, de unde se răspândesc maiapoi. Răspândirea lor pe un spaţiu vast, nu se leagă neapărat de comerţul ladistanţă. Procesul trebuie văzut într-un context mai amplu, al comunicării la nivelideatic între elite, ceea ce a dus la adoptarea de către aristocraţia tribală, decătre pătura de războinici, a unor tipuri de obiecte de prestigiu originare din zonemai avansate. Aceasta este funcţia pe care o atribuim şi pieselor pe care lepublicăm. Nu excludem posibilitatea ca unele topoare să fi servit şi drept arme.Pe de altă parte trebuie avută în vedere posibilitatea ca aceeaşi piesă să deţinăfuncţii diferite de la un grup etnic la altul 7 . Cel puţin toporul de la Prodăneşti nuputea servi unui scop războinic, dat fiind faptul că orificiul de înmănuşare, îngustnu permitea fixarea unei cozi suficient de rezistente comparativ cu greutateapiesei.1 Šebela 1999, pl. 148/1,4-5;152/5, etc.2 Munteanu,op.cit., p. 416-417; Tudor, op. cit., p. 287.3 Lichardus, Vladár, op. cit., p. 43-44;Ghemiş. op. cit., 6654 Roman 1976, pl. 9/1, 6.5 Lichardus, Vladár, op. cit., p. 43-44.6 Gadziev et alii 2000, p. 89-91, fig. 46, 48 / 246, 281, 340-341.7 Vulpe 2001, p. 211-21437

BIBLIOGRAFIEAndriţoiu 1992 I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestulTransilvaniei în epoca bronzului, Bibl. Thrac. II,Bucureşti, 1992.Bejinariu 2001 I. Bejinariu, Consideraţii privind descoperirile culturiiWietenberg din judeţul Sălaj, în Studia Archaeologica etHistorica Nicolao Gudea dicata. Omagiu profesoruluiNicolae Gudea la 60 de ani, B.M.P., IV, 2001, p. 95-117.Bóna 1975 I. Bóna, Die mittlere Bronzezeit und ihre SűdostlichenBeziehungen, Budapest, 1975.Boroffka 1994 N. Boroffka, Die Wietenberg Kultur. Ein Beitrag zurErforschung der Bronzezeit in Sűdosteuropa,Universitätforschungen zur Prähistorische Archäologie,Bonn, 1994.Dergacev 1994 V. Dergaciev, Epoca bronzului. Perioada timpurie, în T. D.,XV, 1-2, 1994, p. 121-140.Florescu A.C. A. C. Florescu, Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din1991România. Aşezări şi necropole, în Cultură şi CivilizaţieFlorescu M.1979la Dunărea de Jos, Călăraşi, 1991.M. Florescu, Contribuţii la cunoaşterea concepţiei desprelume şi viaţă a comunităţilor tribale monteorene, îmCarpica, XI, 1979, p. 57-134.Ghemiş 2001 C. Ghemiş, Toporul de piatră de la Girişul de Criş, judeţulBihor, în, Adevărul omeneşte posibil pentru rânduireabinelui, Oradea, 2001, p. 663-670.Godziev et alii.2000G. M. Godziev, P.L. Kohl, R.G. Magomedov, D. Stronoch,S. Godziev, Daghestan-American ArchaeologicalInvestigations in Daghestan, Russia, 1997-1999, în Eur.Ant., 6, 2000, p. 47-123.Haşotti 1985 P. Haşotti, Topoare de piatră din epoca bronzului aflate încolecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie dinConstanţa, în Istros, IV, 1985, p. 7-12.Iercoşan 1981- N. Iercoşan, Două topoare de luptă din piatră şlefuită1982descoperite în judeţul Satu Mare, în Stud. Com. SM, V-VI,1981-1982, p. 657-660.Irimia 1978 M. Irimia, Un topor cu ceafa cilindrică de la Făgăraş (jud.Irimia, Bardac1995-1996Sibiu), în Pontica, XI, 1978, p. 223-235.M. Irimia, A. Bardac, Noi descoperiri din epoca bronzului laGrădina (judeţul Constanţa), în Pontica, XXVIII-XXIX,1995-1996, p. 13-21.Lakó 1980 É. Lakó, Raport preliminar privind săpăturile de salvareexecutate în anii 1978-1979, în Acta MP¸IV, 1980, p. 31-35.Lakó 1981 É. Lakó, Repertoriul topografic al epocii pietrei şi aperioadei de tranziţie spre epoca bronzului în judeţul Sălaj,în Acta MP, V, 1981, p. 37-119.Lichardus, Vladár1996J. Lichardus, J. Vladár, Karpatenbecken-Sintašta-Mykene.Ein Beitrag zur definition der Bronzezeit als historischerEpoche, în Slov. Arch., XLIV, 1, 1996, p. 25-93.38

Planşa I: Toporul de la ProdăneştiPlanşa II: Toporul de la DohPlate I: The axe from ProdăneştiPlate II: The axe from DohLISTA ILUSTRAŢIILORPLATE LIST40

Planşa I41

Planşa II42