Vizualizare - culitaioanusurelu.ro

Carte aprut cu sprijinulPrimriei oraului PanciuDescrierea CIP a Bibliotecii Naionale a RomânieiUURELU, CULI IOANScriitori contemporani din Vrancea, prin interviuri /Uurelu Culi Ioan. - Bacu: Ateneul scriitorilor, 2012ISBN 978-606-8380-09-4821.135.1.09:929

Culi Ioan UureluSCRIITORI CONTEMPORANIDIN VRANCEA,PRIN INTERVIURIEditura Ateneul Scriitorilor - Bacu2012

CuprinsCuvânt înainte ..................................................................................... 1Spiritualitate vrâncean …………………………………………...... 3Petre Abeaboeru ……………………………………………………. 5Florinel Agafiei …………………………………………………... 12Valeriu Anghel ……………………………………………………. 20Ionel Bandrabur ………………………………………………….. 25Irimia Blescu ……………………………………………………... 31Virginia Bogdan ……………………………………………….….. 38Radu Borcea …………………………………………………..…... 43Adrian Botez ……………………………………………………..... 51Gheorghe Chirtoc ……………………………………………….… 62Ionel Mony Constantin ……………………………………………. 67George Alexandru Cornil ……………………………………...… 75Constana Cornil ……………………………………………….… 82Constantin Coroiu ……………………………………………….… 88George Costin …………………………………………………...… 95Valeriu D. Cotea ……………………………………………….… 101Alexandru Cucereanu ………………………………………….… 111Ioan Dumitru Denciu …………………………………………….. 116Mircea Dinutz ……………………………………………………. 126Costel Drilea ……………………………………………………... 133Liana Enache …………………………………………………..… 136Cornel Fotea …………………………………………………...… 140Constantin Frosin ……………………………………………….... 145

Virginia Hozsu …………………………………………………… 154Ion Hurjui ………………………………………………………... 160Dan Raul Ionescu ………………………………………………... 164Ion Lazr da Coza ……………………………………...………… 172Virgil Lovin ……………………………………………………… 178Ionel Marin …………………………………………….………… 186Irina Mavrodin …………………………………………..……….. 192Ion Micheci ……………………………………………….……… 200Gheorghe Mocanu ………………………………………..……… 207Marin Moscu …………………………………………….………. 219Gheorghe Neagu ………………………………………….……… 224Costic Neagu …………………………………………….……… 234Mircea Novac …………………………………………….……… 242tefania Oproescu ……………………………………….……… 249Elena Stroe - Otav ……………………………………….……… 257Ion Panait ………………………………………………………… 263Virgil Panait ……………………………………………………… 270George Ptrcanu ……………………………………………….. 275Doina Popa ………………………………………………………. 279George Popa ……………………………………………………... 287Dumitru Pricop ……………………………………………….….. 297Costel Pricopie ……………………………………………….….. 302Ion Puc …………………………………………………….….. 309Virgil Rileanu ……………………………………………….…. 314Ionic Sava ………………………………………………….….. 320Paul Spirescu ………………………………………………….… 325

Aurel Stanciu ………………………….…………………………. 333Liviu Ioan Stoiciu …………………….………………………….. 342Mariana Stratulat ………………………………………………… 362Gheorghe Stroia ………………………..………………………… 366Gheorghe Sucoverschi …………………………………………… 371Rodica oricu …………………………..……………………….. 375Corneliu tefanache ……………………...………………………. 382Culi Ioan Uurelu ………………………...…………………….. 387Janine Vadislav ……………………………..……………………. 396Mariana Vârtosu ……………………………...………………….. 405Varujan Vosganian ………………………………………………. 411Apostol Vultureanu ……………………………..……………….. 419Despre fenomenul literar vrânceanPatrie de cultur .............................................................................. 424O carte rar ..................................................................................... 425La bra cu scriitorii vrânceni ……………………………………. 427Cu puin invidie, dar i cu mult admiraie ………………….. 430O privire asupra vieii literare vrâncene de azi ………………… 432

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCuvânt înainteÎn Vrancea exist o micare literar efervescent, tiindu-se cpeste 60 de scriitori se manifest, prin talentul lor, în diferite speciiliterare, c avem cel puin trei reviste literare importante, în caregsim permanent nouti atât în creaie cât i în critica i istorialiterar. Sigur c au mai fost încercri de a strânge într-un volum pecei ce scriu în Vrancea…Dar niciodat nu s-a reuit, ca acum, s fiepeste 90% dintre creatori…De data aceasta, ne-am gândit la o formulmai altfel, s-i zicem inedit, în care apar elemente biografice,volumele sau articolele publicate, apoi referinele critice ale celuiintervievat. Noutatea, ca s-o numim aa, este tocmai interviul, cel carene arat scriitorul, dar i omul din faa noastr, cu preocuprile, cudorinele, cu împlinirile i neîmplinirile lui, inclusiv, dac nupreponderent, literare… Ni s-a prut c o astfel de abordare ne vaduce spre o mai bun cunoatere a celor care creeaz în Vrancea, uniifiind deja valori consacrate pe plan naional, iar alii în curs deconsacrare…Chiar dac aceast carte, Scriitori contemporani dinVrancea, prin interviuri, nu aduce schimbri majore în prestigiul sauafirmarea omului care a scris-o, am considerat c este cu mult maiimportant cunoaterea în detaliu a mediului literar vrâncean decâtrecunoaterea efortului sau iniiativei autorului.Luând legtura cu 59 de scriitori, fiecare cu obiceiurile,dorinele i preteniile lui, am avut mari surprize, majoritateaplcute…E drept c într-un caz sau dou mi s-a rspuns, la întrebrilemele cel mult iscoditoare ca intenie, cu reavoin, cu ranchiun, cuinterpretri hilare ale sensului, cu arag i cu o ironie de doi bani. Amputut face abstracie de aceste atitudini doar pentru c am dorit saduc în cartea mea cât mai muli scriitori din peisajul literar vrâncean,în primul rând membrii Uniunii Scriitorilor din România legai într-unfel de Vrancea, indiferent de limbaj, de frustrrile care-i macin icare n-au gsit alt loc de manifestare decât într-un interviu, indiferentde atitudinea pe care au avut-o fa de confraii, pe care, în diferiteocazii i-au atacat sau i-au adulat…Pe mine m-a interesat doar capublicul s-i cunoasc aa cum se prezint ei înii. Cei care au scosfum i flcri pe nri i pe gur s-au autocaracterizat deja, miermânându-mi doar un rol minor, acela de a fi « privitor ca lateatru »…Astfel de episoade insignifiante n-au putut întuneca1

Culi Ioan Uurelurevelaia provocat de întâlnirea cu atâia creatori de frumos, cu atâteamini de excepie. Nu pot s nu amintesc discuiile i propunerileunor scriitori adevrai, dar i oameni de mare caracter, intelectuali demarc, persoane cu largi deschideri spre om, spre omenie caacademicianul Valeriu Cotea, Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian,Irina Mavrodin, Ionel Bandrabur, Paul Spirescu, Adrian Botez,Gheorghe Neagu, Ion Panait, Ionic Sava, Virgil Panait, PetreAbeaboeru, Janine Vadislav, tefania Oproescu, Virgil Rileanu etc.Am învat mult de la interlocutorii mei, chiar i de la cei incomozi,dar nu ruvoitori... Sunt sigur c toi cititorii vor avea ce înva, i ei,din interviurile cu scriitorii….Volumul Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuri,în totalitatea lui, mi se pare, fr fals modestie, un adevrat spectacolde inteligen, de viziuni, de emoii i de mrturisiri sincere aleinterlocutorilor mei…Unii colegi au venit spre mine cu mareentuziasm, cu prietenie, alii mai rigizi (s nu zicem scoroi), dar euam încercat s-i apropii cu dragoste de acest proiect, care, pe viitor, arputea nate alte proiecte, chiar de anvergur…Cartea râmâne, vremsau nu vrem, cu un orizont permanent deschis, din care cititorul vaconstrui un portret complex, interesant, al gruprii literare ceacioneaz în zona de care ne-am ocupat, Vrancea, »colul nostru derai ». Oricine va dori s cunoasc vreun autor de pe meleagurilemioritice, va trebui doar s deschid aceast mic …introducere înistoria literelor vrâncene…, prin interviuri… i va afla…Fie ca alii,care vor urma, mai norocoi, fiind sprijinii i de oficialitile croranu le pas, acum, de cele culturale, s extind planul meu de a adunaîntr-un buchet fenomenul literar vrâncean în întregimea lui!AUTORUL2

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriSPIRITUALITATE VRÂNCEANSintagma „cultura din provincie” are, în genere, conotaiicvasinegative dac nu dispreuitoare, din pricina nivelului mediocrusau a unui „complex provincial” oscilând între orgoliu i umilin.Mircea Eliade a scris pagini dure „împotriva provinciei”, mai alesîmpotriva celei de factur sadovenian i smntorist, în genere.Provincia „târgurilor unde se moare”, a ratailor czui prad beiei, aveleitarismului intelectual etc. În schimb, luda literatura marilorscriitori rui, în frunte cu Anton Pavlovici Cehov, care au reuit sfac din mentalitatea i spaiul provinciei art major. Nu întâmpltorEliade nu a aruncat sgei împotriva provinciei bacoviene, pe care,probabil, ar fi putut s-o asimileze înfptuirilor de vârf ale artei.Pe de alt parte, ethosul transmodern contemporan a prsitsuperstiia centrului, care crease, în definitiv, „complexul provinciei”pentru a avea cu cine s se msoare. Dintr-un anumit punct de vedere,centrul însui sufer de un „complex provincial” specific culturilorcare se consider mici în raport cu centrele Occidentului. Amsubliniat-o i în alte împrejurri, culturile majore din Occident, cum ecea german, nu s-au cramponat de antiteza centru/provincie.Romantismul, bunoar, a dezvoltat „coli” de valoare apropiat laBerlin, la Iena, la Heidelberg. Superstiia cu modelul centru/provinciea venit, se pare, din cultura francez, tentat s divinizeze Parisul, însensul influenelor modelatoare (Lucian Blaga), opuse celorcatalitice, de sorginte german.Se poate ca, astzi, s asistm i-n cultura noastr la o vindecarede „complexul provinciei” i al „centrului”, încât focare de culturautentic apar în diverse zone ale rii, superioare, de multe ori, fade ceea ce se-ntâmpl, s zicem, la Bucureti, care, în mod tradiional,înghiea tot ce producea valoros provincia. Vrancea pare s ne ofereun exemplu de fervoare cultural postdecembrist, cu o activitaterevuistic de ecou naional prin care-i dau întâlnire atât valorilelocale, cât i cele din Bucureti sau din alte coluri ale rii. Cândasemenea valori locale ating o nume cristalizare i maturizare,depind interesul strict provincial, ele ajung s genereze nevoia deistoricizare a fenomenului dintr-o anume perioad, cum e i cea dinultimele decenii. Aa apar dicionarele cu personaliti dintr-un jude,monografiile despre instituii culturale sau despre personaliti de3

Culi Ioan Uureluseam i, de ce nu, chiar istorii culturale i literare. Relativ laVrancea, m gândesc la lucrri de felul celei semnate de MirceaDinutz, Scriitori vrânceni de ieri i de azi sau la intenia de acum a luiCuli Ioan Uurelu de a publica o carte, Scriitori contemporani dinVrancea, prin interviuri, în care se iau interviuri la peste cincizeci depersonaliti ale Vrancei contemporane. Între acestea, acad. ValeriuD. Cotea, probabil cel mai de seam oenolog român în via, spiritdublat de o rar înelepciune cu profunde rdcini populare, cozeur defineuri umoristice, apoi, poetul i eminescologul George Popa, spiritcuprinztor i de o perfect urbanitate; regretatul prozator i furitorde reviste, Corneliu tefanache, înnoitor al tehnicilor narative, IrinaMavrodin – critic, teoretician i traductoare de prim-plan în culturacontemporan; Liviu Ioan Stoiciu, poet excepional i contiinpublic de aceeai amploare, Adrian Botez, poetul ardent, exegetul ipolemistul redutabil când e vorba de aprarea valorilor naionale,Constantin Frosin, traductor de marc i poet; jurnalistul i scriitorulConstantin Coroiu, prozatorul i creatorul de revist (Oglindaliterar) Gheorghe Andrei Neagu, Mircea Dinutz, criticul echilibrat itemeinic, dar i polemist la nevoie, Doina Popa, Ioan DumitruDenciu, Virgil Panait, tefania Oproescu, dar i mai tinerii LianaEnache, Gh. Stroia, Ion Lazr da Coza, George Cornil .a.Nicolae Iorga spunea cândva c monografiile istorice locale dautemei istoriei naionale generale. Afirmaia este valabil i-n cazulliteraturii i al altor domenii culturale. Sper c i cartea Scriitoricontemporani din Vrancea, prin interviuri, scris de Culi IoanUurelu, va avea o utilitate similar.Theodor CODREANU4

Culi Ioan UureluCred c unuia care atac fr nici un scrupul i bazreal, trebuie s i se fac un du rece ! Dar atât !Continuarea este duntoare. Nimic nu este mai durerospentru un detractor decât ignorarea....CULI IOAN UURELU: Te-ai nscut la ar (ca i mine) isper s nu consideri acest fapt ca un handicap… Dimpotriv, azice , chiar cu mândrie : fericii toi cei care au avut ansa de acopilri într-un sat ! i, apropos de copilrie: care-au fost crileacestei perioade faste din viaa lui Petre Abeaboeru ?PETRE ABEABOERU: Bineîneles c mi-am petrecut copilria laar, la Popeti, întreaga mea evoluie fiind legat de aceastlocalitate, drag mie. Aici am cunoscut lumea i pot confirma cumâna pe inim c, în general, copiii trii la ar fiind în permanentlegtur cu lumea înconjurtoare, sunt mai bine pregtii pentru viadecât cei provenii din mediul citadin. Dragostea pentru lectur mi-afost inoculat de tatl meu, ran cu 7 clase, caz rar la vremea aceea.Mama avea un talent deosebit de a povesti, ascultând-o seri întregi,mai ales iarna. Povetile lui Ion Creang, basmele lui Ispirescu,poeziile lui Eminescu i Cobuc au rmas i acum în sufletul meu. Auurmat mai târziu Sadoveanu i Rebreanu, Slavici i alii, iar la liceu,pe lâng crile de aventuri, nopile deveneau albe cu lecturile dinDumas, Sand, Dostoievschi , Puchin i chiar Lermontov. Mai târziuvoi avea ansa s vd muzeul memorial Puchin, s vd Ermitajul, surc pe vasul Aurora - al revoluiei bolevice i s-l vd pe Lenin înMausoleul su de la Moscova.C.I.U: tiu c trebuia s debutezi prin 1980 cu romanul « Caseta »,dar n-a fost s fie…P.A: În 1980, pe când eram secretarul cenaclului literar de pe lângziarul Milcovul, am câtigat, în cadrul concursului SalonulDragosloveni, premiul I pentru proz, cu lucrarea Caseta ; preedinteal juriului era Al. Piru. Fiind în juriu i scriitorul MirceaSântimbreanu, care era directorul Editurii Albatros, acesta mi-asolicitat lucrarea pentru a o publica. Dup circa dou luni de zile, înloc s primesc vestea mult ateptat, c a intrat la tipar, am primit oinvitaie la Securitate, unde un anumit cpitan a început s m6

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurichestioneze despre subiectul crii (fiind vorba de o aciune poliistcu implicaii legionare - fapt rar pe atunci). Dup mai multesptmâni de anchet, am fost lsat în pace, dar cartea nu a maiaprut.C.I.U: Erai, pe vremuri, singurul om cu carte fcut la timpul eiprintre activitii de la pionieri…Pe urm au venit i alte cadrepregtite, cu unii am fost chiar bun prieten :d-l Chiriac,MarianAndrie, d-na Strutinschi…Cum ai ajuns pe acolo ?P.A: Fiind tânr cadru didactic la coala din comuna Urecheti, amfost chemat la organele locale de partid i anunat c mi se d sarcina,ca, pân la alegeri, s fiu secretarul organizaiei de tineret dinlocalitate. În aceast perioad, cele dou mari localiti de podgorie –Popeti i Urecheti se vor uni într-una singur - Urecheti. Dup doiani de activitate, perioad în care fusesem decorat pentru aciunileculturale i sportive din comun, am fost promovat ca ef sector coli.Dup ali câiva ani, am fost nevoit s renun la aceast munc dinmotive de sntate. Am trecut din nou la catedr , la coala dinCîmpineanca, unde ocupasem, între timp, post prin concurs, avândgrij ca în anii trecui s obin definitivatul la Iai. Dup un an de zile,cât prevedea scutirea medical, am fost rechemat la Comitetuljudeean de partid unde, dup un control medical la cabinet special,am fost însrcinat cu funcia de vicepreedinte al Consiliului judeeanal pionierilor, devenind primul preedinte al noii organizaii oimiiPatriei, motivaia fiind, printre altele, c eram la baz învtor. Esteadevrat, aici am întâlnit un colectiv minunat, alctuit din profesoribine pregtii, printre care Chiriac, ajuns apoi inspector ef laInspectoratul colar, Nicolae Bornaz, Marian Andrie, NicolaeArghiroiu etc. Cele dou activiti mi-au oferit ansa s cunosc 85%din colile existente atunci în judeul Vrancea.C.I.U: Datorit muncii de teren pe care ai avut-o, astzi îi este multmai uor decât altora s alctuieti monografii ale satelor prin careai trecut. Cum ai început munca de monograf ?P.A: În tot acest timp am scris la ziarul local articole despre ceea cem impresiona pe mine prin zonele în care m deplasam, obinând dealtfel premiul al II-lea la un concurs de reportaje organizat de ziarulMilcovul. Culegeam date despre fiecare loc prin care treceam cusarcinile pe care le aveam, fapt care m-a ajutat mai târziu cnd, dup7

Culi Ioan Uurelumarele act din decembrie 1989, m voi hotrî s dau tiparului crilescrise în acei ani, aflate în manuscris.C.I.U: De câiva ani buni ai prsit învmântul, politica i te-aiapucat de afaceri…Ai scris i monografii voluminoase, romane,colaborezi la reviste…Cum stai cu timpul, cu viaa de familie, cuodihna ? Ce program de lucru i-ai impus ? .P.A: Dup 1990 am deschis o societate comercial , prin care s-mipot asigura existena, dup care, mai târziu, am trecut la pregtirealucrrilor pentru tipar. În anul 2005 am reuit s predau editurii« Terra » romanul la care lucrasem mai bine de 20 de ani, intitulatÎntre dou lumi, aprut în 2006. De fapt este vorba despre o trilogiecare se întinde de la rzboi pân în zilele noastre, pe mai bine de 630pagini, primit bine de critica literar. Dup apariia acestei cri, amfost solicitat, tiindu-se c am manuscrisul, s dau la tipar Monografiacomunei Popeti - reînfiinat în 2004. Cartea a aprut în 2007. De laaceast dat începe o adevrat lupt cu timpul, pentru a fi date latipar i apare pe pia o serie întreag de lucrri monografice, eseuricu tematic istorico-religioas, apoi alte romane etc. Trebuie s fiusincer i s mrturisesc faptul c în demersurile mele de creaie amfost ajutat mult de soie. Cum ? Lsndu-mi timpul necesar pentrucreaie i preluând pe umerii si o parte din sarcinile ce-i revin, înorice gospodrie, capului de familie, fapt pentru care trebuie s-imulumesc i pe aceast cale. Programul meu de lucru începe la oreleopt dimineaa i se încheie la orele 24 ; i aceasta permanent.Mulumesc bunului Dumnezeu c îmi d aceast putere de munc.C.I.U: Ai fcut ceea ce n-a fcut nici o instituie:ai scris un volumimpresionant ca mrime i cosisten despre Varlaam. Desprevrânceanul nostru…, care nu-i deloc din Neam cum l-au declaratnite oficiali ai bisericii…Minciunile despre obâria lui Varlaamsunt din prostie, din interes…? S fie corupie i la acest nivel ?P.A: Ideea a venit în urma unei provocri. Abia terminasemmonografia comunei Boloteti, ocazie cu care am întâlnit mai multedocumente legate de viaa acestui mare om de cultur i religie, când,cu totul întâmpltor, am citit în revista Candela Moldovei , scoas deMitropolia din Iai,un articol care nu se potrivea deloc cu ceea cegsisem eu prin documente, privind viaa lui Varlaam. De aiciurmeaz o întreag poveste pân ce cartea cu datele reale, dindocumentele timpului, a vzut lumina tiparului. Lucrarea a fost8

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriprimit cu entuziasm - prefaa fiind fcut de acad. RzvanTeodorescu - de o mare parte din credincioi i nu numai, inclusiv dectre Arhiepiscopia Buzului i Vrancei. Pentru mai multe caliti,cartea a primit Premiul I la concursul literar organizat de LigaScriitorilor din Vrancea, în anul 2011. Dup mai multe cercetrifcute personal, pot afirma acum cu certitudine c s-a încercat, la unanumit nivel, o mistificare privind locul naterii acestui maremitropolit.C.I.U: În urma unui material pe care l-ai scris despre ZeleaCodreanu i Focanii, unii cititori, avizai sau nu, fac referiri lazvastica inexistent pe atunci, la fotografiile trucate…Adevrul ?P.A: Ca urmare a înscrierii mele la examenul de doctorat, mi s-apropus, de ctre renumitul jurnalist i scriitor Ion Cristoiu, s scriu larevista HISTORIA, al crei director este. Fiindu-mi sugerat ca temDreapta româneasc în perioada interbelic, am crezut de cuviin sîncep seria articolelor cu nunta lui Corneliu Zelea Codreanu,eveniment care a avut loc la Focani. M-am inspirat din trei sursediferite. Bineîneles c unii cârcotai au comentat c zvastica dinfotografiile prezentate nu ar fi real. Menionez, cu aceast ocazie,pentru tiina tuturor celor interesai, c fotografiile sunt autentice, dincolecia unui renumit ziarist i, în special, din arhiva SRI, copiile fiindobinute de d-l Ion Cristoiu. Materialul a fost vizionat de peste 12500de cititori, pe internet, iar printre cei contestatari nu se afl nici opersoan avizat. Din contra, multe personaliti ale istoriei româneticonfirm cele scrise de mine. Aceste dezbateri m-au bucurat,confirmând intenia mea de a trezi interesul pentru subiectul îndiscuie.C.I.U: Eti un credincios sau, la fel ca Unamuno, spui : »Cred,Doamne, ajut-m în necredina mea ! »P.A: Ca fiu de ran, am crescut într-un climat sntos din punct devedere religios. Am mers la biseric de mic. Maturizându-m , amvizitat aproape toate mnstirile din Moldova, o parte din Muntenia iArdeal i câteva din afara rii. Am fost la renumita Sf. Sofia de laIstanbul, la Sfântul Munte Athos, am fost de mai multe ori la Vatican.Cunosc aproape toate mnstirile din Vrancea i o parte din biserici.Am ajuns s îneleg o parte din misterele vieii, dar, mai ales, acelalter-ego al personalitii individului în decursul evoluiei vieii iapropierii de Divinitate. Credina în Dumnezeu nu se manifest, la9

Culi Ioan Uurelumine cel puin, prin spectacole, ci prin trirea interioar i respectulfa de semeni i tradiie. Am vzut destui farisei i faptele lor pentrua putea crede altceva despre iubirea pentru Dumnezeu. Poate i deaceea am un respect deosebit pentru adevraii slujitori ai Domnului.C.I.U: Cartea care-i este la suflet?P.A: Crile pe care le-am scris pân acum, i care urmeaz înc, aufiecare, în parte, tematic i mesaj proprii. Toate îmi sunt dragi.Dintretoate îns, dou – pân acum- îmi sunt mai aproape de suflet : Întredou lumi i Varlaam. Prima pentru bogia evenimentelor isentimentelor pe care am reuit s le coagulez în numrul apreciabilde pagini, i a doua , pentru învmintele pe care le-am tras studiindviaa i opera marelui mitropolit Varlaam.C.I.U: Opera are, în general vorbind, influen asupra autoruluisau se întâmpl doar invers?P.A: Cele dou atitudini se intersecteaz. Personalitatea autorului sereflect în opera sa, iar opera îl oblig pe autor la o exigen din ce înce mai sporit. A face rabat la una din aceste componente, înseamnexpunerea la riscuri de atitudine : neînelegere a mesajului sau aautorului, subevaluare.C.I.U: Ai scris romane istorice…Pentru mine i “Dou lumi” esteroman istoric..Dar o istorie mai special, istoria familiei taleîncadrat în marea istorie a României…Rolul istoriei în viaanoastr, personalitile în istorie…?P.A: Pentru mine subiectele istorice, transpunerea lor în via, princrile i cititorii lor, constituie un adevrat mod de a tri. Cred cînelegând adevrata semnificaie a unui eveniment istoric major, tepoi gândi cu mai mult încredere (sau mai puin) la viitor. Uniisavani spun c istoria se repet. Aici este toat chintesena raiunii dea fi. La ce nivel, la ce scar, cu ce consecine are loc aceastrepetiie ?! Poate fiina uman influena acest fenomen ? Eu cred cda, dar numai printr-o cunoatere profund, tiinific a fenomenuluiistoric. Din pcate, astzi, unii aa zii istorici, falsific adevruriledespre unele evenimente care s-au petrecut, în interesul lorpolitic,denaturând semnificaia real i consecinele în timp aleacestora. De aceea i neînelegerea sau eronata înelegere a unorevenimente care ar urma, care, de fapt, îi trag semnificaia dinrdcinile a ceea ce a fost.10

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: i apropos de istorie…Cronicarii mai sunt citii, editai? Cear trebui fcut ?P.A: Pentru a rspunde dac mai sunt citii cronicarii, mai întâitrebuie s cutm rspunsul la urmtoarea întrebare : de ce nu maisunt reeditai cronicarii ? Pân la acest moment nu am întâlnit, înmarile librrii, operele cronicarilor reeditate ! Câi din cititorii de zi auvzut Cazania lui Varlaam ? Nu mai vorbesc de studiereaconinutului! O adevrat plcere s ai i s studiezi o astfel de carte !Dar lucrrile lui Ureche, Costin, Neculce ? Din experiena pe care amdobândit-o de-a lungul anilor, în special cu editatrea i prezentareamonografiilor, afirm cu convingere c cititorilor de astzi le placeistoria, ascult cu mare plcere expuneri de fapte, oameni i momentedin trecutul poporului nostru, dar mai ales al localitilor lor.Principalul este ca prin modul de expunere, atât scris cât i verbal, spoi ptrunde la inima lor, la cugetul lor, s le trezeti interesul...Altfel, privesc i trec mai departe....C.I.U: Crezi c atunci când unul din soi se ocup cu scrisul, viaafamiliei respective este un infern ? Întreb pentru c scriitorii suntconsiderai mai ciudai, mai diferii decât alte categorii sociale…Bachiar se uit c sunt i ei oameni, cu tot ce incumb aceastnoiune…P.A: Eu m strduiesc întotdeauna s nu afectez în mod neplcutviaa familiei. Îmi rezerv întotdeauna mai multe clipe pentru soie,copii , nepot. Armonia familial îi alimenteaz linitea sufleteasc i-i sporete elanul creator. Rpus de neliniti este greu s creiezi, s-aunu-i izbutete cum ai vrea acea lucrare. Detaarea de stressul cotidianîmbinat cu mulumirea i cldura familiei constituie fundamentulcreaiei.C.I.U: În Vrancea literar i neliterar se polemizeazmult…Nicole Manolescu propunea polemizarea cu DEFEREN.Când eti lovit de ini fr cultur, fr oper mai poi fi deferent ?P.A: Atât în reviste cât i în presa literar apar uneori polemici întrescriitori. Din pcate, nu întotdeauna la obiect.Atunci când polemicaeste cu ranchiun, nu are nimeni de câtigat.Din pcate, în ultimultimp, unele polemici au luat caracterul de rfuial. Nu e bine. Cred cunuia care atac fr nici un scrupul i baz real, trebuie s i se facun du rece ! Dar atât ! Continuarea este duntoare. Nimic nu estemai dureros pentru un detractor decât ignorarea...11

Culi Ioan UureluC.I.U: Noi, românii, suntem, de multe ori, mai catolici decâtpapa…în toate….Iat, Goethe, ca i Fichte au fost considerai doartrdtori pentru c au luat masa cu invadatorul Napoleon…La noi,sigur, ar fi fost condamnai la moarte…Ce-i cu aceastintransigen exagerat româneasc?F.A: Exist, oare, o intransigen româneasc? Dac am fi fostintransigeni, în mod real, am fi fcut dovada acesteia, demult, dar nu!Lipsa de intransigen, dublat de aceea a lipsei civismului – osocietate nscut la sat, nu poate face msura conduitei sale civice! –ne-a adus în stadiul de astzi, asupra cruia nu mai are rost s facemnici un comentariu. Uneori, într-adevr, am fost mai catolici decâtpapa, i m gândesc la fenomenul Piteti, dar acolo nu vorbim deintransigen, ci de o mare grozvie petrecut în sânul unui neam,pretins a fi cretin-ortodox, grozvie care l-a înfiorat pân i peSoljeniân.C.I.U: Momentul Abraham, cel care a redus totul la UNU, esteconsiderat momentul suprem al omenirii. Clar, el a sintetizatfenomenologia cosmic i ideatic într-o singur persoan-Dumnezeu…Alte momente de excepie ale omeniriii…în trecut, înprezent, în viitor?F.A: Momente de excepie? Apariia marilor religii, de la buddhism ijainism, pân la cretinism i islamism.C.I.U: În « Itinerarii spirituale », revin mereu la ea, dei toatecrile pe care le-ai publicat sunt interesante. Gsesc, totui, o ideecontestabil : maimua ar fi o clon nereuit, iar omul - o clonreuit. Eu, personal, nu contest nimic…Dar precizez c nu se tiecu exactitate cine a fcut experimentul. De aceea vin i cu opresupunere…Oare n-au fost Anunnakii, locuitorii foarte avansaidin punct de vedere tiinific, de pe planeta a dousprezecea, Nibiru,care se apropie iar de pmânt? Menionm c Anunnakii au venitacum 450.000 de ani i sunt numii, în Biblie, Nefilimi. Ar mai fi deexplicat i celebrele cranii de cristal, antefarctele etc. Oricum, citinddespre astfel de evenimente, credina noastr este puterniczdruncinat…Mai tim cine-i Dumnezeu?F.A: Dumnezeu va rmâne unul singur, pentru toi, o entitate unic,transcendent i imuabil, denumit de oameni, în fel i chip, de-alungul mileniilor. Prezena lui, detectat i îneleas felurit, la nivelulîntregii planete, în evi diferii, ne face s nu ne îndoim de puterea ce16

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriguverneaz universul tiut i netiut... Cât despre “clona maimu”... afost o idee personal, aruncat pe piaa ideilor, între atâtea ce se nascdin mintea omului obinuit s caute, s cerceteze i, uneori, s afle.Posibilitile sunt nelimitate, atât timp cât universul nostru, specificuman, e atât de limitat; i acesta e un paradox, ce ne ajut s pricepemmai bine lumea în mic, aa cum nu putem cuprinde universul, înmare.C.I.U: Iisus a spus : »Îndrznii”! Noi, românii, ce-am putea s maiîndrznim în lupta cu limitele fiinei umane sau cu limitaii care,prinzând o funcie, îi bat joc de oameni, de instituii, de tot ce-iromânesc ?F.A: Coborâm, prin aceast chestiune, aparent, mai mult în planmundan, terestru... Dac e s m refer la români, în general, atunci aspune c ar trebui s îndrzneasc s spun ADEVRUL, s luptepentru el, pentru DREPTATE, s se gândeasc la limitele vieii, îngeneral, via care nu ne permite prea multe, într-un interval atât descurt. Îndrznind în aceste direcii, românii vor putea gândi i laFERICIRE. Pân atunci îns, dup cum se prezint lucrurile azi, stândascuni în spatele minciunii, laitii, mizeriei morale, corupiei,accesul spre limitat-temporala FERICIRE, le va fi interzis românilor.C.I.U: Ca mare admirator i cercettor a lui Eminescu, normal cte supr denigrarea acestuia. Ce interese « îi mân » pe dumaniipoetului naional ?F.A: O anumit opinie mi-am exprimat-o deja, rspunzând la una dinîntrebrile anterioare. Completez, afirmând: cu cât vor lovi mai mult,cu atât vor contribui la întrirea numelui i imaginii acestuia; cu câtvor lovi, cu unealta lor beteag, în Eminescu, cu atât acesta va ieimai consolidat i puternic din încercrile ratate, de denigrare iînjosire. Dup o ploaie sfânt, lturile repede se pot mtura, trecând înuitarea istoriei. Rmâne, doar, amintirea ploii binefctoare, iaraceast ploaie a fost, pentru noi, Eminescu.C.I.U: Se face adesea apropierea între Noica i Eminescu, aa cumîn Germania sunt considerai apropiai Heidegger i Holderlin.Noica este « gânditorul poet », iar Eminescu este « poetulgânditor »…Ce spun, în acest sens, cârcotaii, « dilematicii »? Îlaprm noi cum se cuvine pe Eminescu?17

Culi Ioan UureluF.A: Eminescu este lui însui singur i trainic aprtor. Cât desprecomparaii, exist i aceast libertate, într-o societate ce vrea s seîndrepte ctre normalitate.C.I.U: M bucur s vd în scriitorul Agafiei un spirit polivalent,persoan care abordeaz adesea atât chestiuni tiinifice cât ibeletristice. Eforturi enorme…Satisfacii, recunoateri oficiale ?Dar ce prere are profesorul Agafiei despre coala fr predarepentru ca s dispar « tirania profesoratului », conform teoriei luiNoica?F.A: coala fr predare? Zilele din urm am auzit c s-ar dori coalfr manuale... i mai mult, consumat pe baza Internetului... Bine,uneori apreciez glumele, chiar dac sunt glume ratate. Dar când evorba despre învmânt, ar trebui s se pun accentul peprofesionalism, seriozitate, continuitate, recunoaterea valorilor – eras spun a valorilor reale! – i sprijinirea acestora de ctre instituiilepltite din banii contribuabililor. Profesorul, acel tip de profesor, carepoate deveni pild de urmat, cluzitor de suflete, nu trebuie sdispar...El nu ar trebui s fie transformat, fie i mediatic, în insulsuperficial care pic la examenele de titularizare cu note foarte mici,nici în prezumtivul violator de eleve de liceu, nici în insul caredanseaz cu bustul gol la banchetul claselor terminale etc. În ce lumeam ajuns s trim, ne-am putea întreba, pe bun dreptate? Iarrspunsul ar fi unul foarte simplu: într-o lume în care conceptuldemocratic a fost complet eronat îneles, dezastruos pus în aplicare lanordul Dunrii. De aici, toate nenorocirile ce-au nvlit peste coalaromâneasc, în ansamblul ei.C.I.U: Îmi amintesc de vechile prietenii literare, despre respectulucenicului fa de maestru, despre sacrificiul în prietenie, desprecuvântul de onoare, despre… Oi fi rmas eu un « înapoiat »sentimental, care spune ceea ce nu i-a închipuit vreodat c-iposibil dup 1989 ? Anume, c tot înainte era mai bine?F.A: Dac ai prins vremurile « prieteniilor literare », v puteiconsidera un om norocos. Eu, unul, le-am prins pe acelea ale« dumniilor literare » ; i, mai mult, nu comentez !C.I.U: Nu mai avem cenzur…N-ar trebui s-o introducem celorcare scriu volume pline de pornografie, de prost gust, frgramatic, fr bun sim ? Critica literar n-ar putea, totui, stvilidistrugerea pdurilor din care se fabric hârtia din tipografii ?18

Culi Ioan UureluVALERIU ANGHELDATE BIOGRAFICE:Profesorul i scriitorul Valeriu Anghel s-a nscut însatul Olteni-Teleorman în anul1938, pe 24 martie. Aintrat la liceu în 1953 i l-a absolvit în 1956 ; Din 1960este student la Facultatea de Filologie a Universitiidin Bucureti. Îi ia licena în 1965 iar repartiia în1966, la Negrileti, unde va deveni, mai ales dupcstoria cu o vrânceanc, un adevrat om al acestor locuri. A publicat ipublic în foarte multe reviste de specialiatate i literareVOLUME PUBLICATE :Vocaie i destin, Ed.Terra-Focani, 2000 ; Pseudoversete aproape satanice,Ed.Terra, Focani, 2001 ; Dincolo de toate, versuri, Ed.Terra, Focani,2001 ; Cmaa de rcoare, versuri, Ed. Pallas, Focani , 2003 ; Duminicileierbii/ Les dimanches de l-harbe, poeme, ediie bilingv, Ed. Pallas, Focani,2004; Vrancea în spaiul cultural european, dicionar depersonaliti(englez, francez, spaniol, german), Ed. Pallas, 2004 ; Micîndreptar de scriere i vorbire fr greeli, Colecia « Crticica de buzunar »,Pallas, Focani, 2005 ; Paii notri-Nos pas..-versuri, traducere C. Frosin,Focani, 2005 ; Moldova lui tefan cel mare- La Moldavie d-Etienne leGrand, traducere C. Frosin, Ed. Pallas, 2006 ; Vechi familii vrâncene :Preotul Constantin I. Taft din Negrileti i urmaii acestuia pe linia Ancuai Lazr Blni, Ed. Pallas, Focani, 2006.REFERINE CRITICE :Întâmpinare-Dumitru Pricop-2001, Paii poetului- Mircea Dinutz-2004 ;Licrind spre geana altor zri, Joel Conte, Paris – 2004.Cum s nu auzi, în linitea asta apocaliptic a iernii,tropotul cailor lui tefan i Mihai, strigtul moilor luiIancu sau murmurul Ozanei cea frumos curgtoare dinscrisul lui Creang în inimile noastre.CULI IOAN UURELU:Valeriu! Dei nu eti din Vrancea,scrii despre acest jude i oamenii si de peste 45 de ani. Ai devenit20

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurivrâncean sut la sut….Exist ceva ce te-a fascinat aici… ? Ce te-alegat aa de strâns de Vrancea ?VALERIU ANGHEL: Destinul unui om atârn uneori de un fir, carepoate fi o întorstur augural a hazardului, o promisiune neonoratlatimp sau orice altceva. Altfel spus, venirea mea în Vrancea a fost ofereastr deschis de Dumnezeu dup ce mi se închisese undeva ou. Întrebat, dup absolvirea facultii, de cineva din comisiaguvernamental de repartizare, unde doresc s m duc, amrspuns »aici » i am pus degetul în dreptul în dreptul unei coligenerale. Registrul acela cu posturile vacante s-a întâmplat s fiedeschis la regiunea Galai, raionul Focani. Putea s fie oriundealtundeva. Aa m sftuise s procedez o cunotin din minister,promiându-mi c-mi va schimba repartizarea, în septembrie, peOlteni, satul natal. Toamna nu l-am mai gsit în minister i nici nu i-am mai dat de urm, aa c am cutat Negriletii pe hart câteva luni,iar în ianuarie 1966 m-am prezentat la coala unde am fost repartizat.Când eram copil, doream s ajung inginer silvic. La Negrileti, idup patru ani la Tulnici, natura mirific în orice anotimp a MunilorVrancei m-a încântat ca un talger de aur în care Dumnezeu s-a aezatpentru a învenici cu duhul su acest trâm mioritic. Eternitateamunilor avea s-mi ptrund definitiv în destin, odat cu pulsul tonici activ izvorât din Istoria i tradiiile care au personalizat Vrancea înarmonia neamului i a lumii. Cstoria cu învtoarea StelianaBlni, descendenta unei familii de mare tradiie în Vrancea, unanturaj din care nu lipseau D. Pricop, care ne-a devenit repede fin sauC. Neagu, omul de învmânt i cultur de astzi, au avut, deasemenea, un rol hotrâtor în decizia de a m lsa adoptat de acestestrvechi meleaguri putnene.C.I.U: Îmi amintesc prima noastr întâlnire…tiam multe despreaciunile tale culturale, aa c atunci, la Tulnici, i-am spus direct :« de ce stai aici, tu, care ai în minte i în suflet crile i revistele pecare trebuie s le scrii?» Probabil îndemnul meu a avut efect…V.A: Integrarea în rândul intelectualilor vrânceni cu preocupriliterare a început dup obinerea Premiului de Poezie la SalonulLiterar Dragosloveni din 1987(preedintele juriului- Laureniu Ulici)i apariiile tot mai dese în « Milcovul » i « Tribunaînvmântului ». Ideea de a veni la Focani mi-ai repetat-o i la oactivitate cultural de la Soveja, dar pân în 1990 nu m-am gândit21

Culi Ioan Uureluniciodat serios la aceast posibilitate. La fel de neinteresant mi s-aprut i în 1991, când pictorul Gh. Zai mi-a spus c locul meu este laFocani. Dar unde, nimeni nu-mi spunea… Cel care, practic, m-a adusla Focani a fost profesorul Simion Ene, Inspectorul General. Astfelam ajuns la Casa Corpului Didactic, în 1993, apoi la PalatulPionierilor i în final la Colegiul »V. Cotea », de unde am ieit lapensie. De menionat prietenia strâns pe care am întemeiat-o cudirectorul Florin Iamandei. În final, dac-i numr bine, am avut patru« nai » cu care m pot mândri oricând.C.I.U: Acum, la vârsta pe care o avem, putem accepta c am ajunsla « decderea admiraiei », la dispariia gesturilor umane,filantropice, la acea deviz înspimânttoare a unui anumit tip deom : »homo hominis lupus » ?V.A: Nu cred, chiar dac evenimentele din decembrie au bulversatrelaiile interumane. Tendina omului de a se vedea cât mai sus pe oscar a valorilor intelectuale, artistice sau sociale este veche de cândlumea. Uitm c Eminescu a fost înlocuit la Biblioteca Central dinIai de un mrunt poet, Dimitrie Petrino, iar o catedr universitar afost ocupat de Ibrileanu i nu de Eugen Lovinescu. Despredispariia gesturilor filantropice nu se poate vorbi, atâta timp cât aparo puzderie de cri i reviste sub egida unor asociaii patronate deoameni cu bani. Numai c subveniile primite de la patroni, ca i celede la stat, slujesc mult interesele politice ale partidelor. Dictonul« Homo hominis lupus », specific actualei clase politice, loveteindirect scriitorii.C.I.U: Dac n-ar fi literatura, ce-ar mai fi critica ? Fr s cdemîn derizoriu, tema aceasta m duce cu gândul spre celebracontrovers tiinific : a fost oul înaintea ginii?V.A : Aceast speculaie nu cred c se potrivete în domeniulliteraturii. Ce-ar fi mirii fr naii ca prini spirituali ? Cred cistoricii i criticii literari sunt prini spirituali ai scriitorilor, cudeosebirea c « naii » nu sunt alei, ci sunt aa cum îi d Dumnezeu.C.I.U: Astzi, dac spui cuvântul patriot, devii, pentru unii,penibil…i totui, nu mai este nevoie de poezie patriotic, depatriotism ?V.A: Nu trebuie spus aa ceva…Când scriu aceste rânduri, suntemmartorii unei solidariti imperiale a poporului român, manifestat caun cântec tcut în epopeea redeteptrii naionale de sub troienele22

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurinepsrii guvernanilor. N-am vzut nici un om scos de sub zpadcare s blesteme pe cineva i nici unul din salvatori btându-se înpiept c-i erou. « Oameni de zpad » cereti murmurând poate câtevastrofe din poezia lui Adrian Punescu : »Ninge fr mil, ninge i nudoare,/ ninge cu frâme albe de pian,/ninge cu tristee i cufelinare,/ninge ca la moartea înc unui an». Cum s nu auzi în liniteaasta apocaliptic a iernii tropotul cailor lui tefan i Mihai, strigtulmoilor lui Iancu sau murmurul Ozanei cea frumos curgtoare dinscrisul lui Creang în inimile noastre. Avem nevoie de patriotism,avem poezie patriotic, trebuie doar s-o cutm i s ne înnobilm cumesajul ei.C.I.U: Adesea, trebuie s-o recunosc, sunt deziluzionat de tineriiscriitori…Nu de toi, desigur. i atunci m întreb dac sunt ei ansaliteraturii viitorului…V.A:Vârsta, sntatea i banii nu-mi permit s cumpr toate revistelei s particip la cenaclurile din Focani. Dac nu avem tineri scriitori,înseamn c nu avem nici « nai », cei care s-i creasc i s-iocroteasc spiritual. Vom trece peste crize i ierni i vom avea sigur oprimvar a literaturii. Acesta este ciclul natural al unei societi, aaa fost dintotdeauna..S nu disperm…C.I.U: S-a tot vorbit de Omul Cultural…Ce este, ce-ar trebui s fieun asemenea OM ?V.A : Nu tiu cât s-a vorbit de « omul cultural » i în ce sens. Euîneleg prin aceast sintagm pe culturnicul regimului comunist, care-i aduna semenii la cminul cultural i-i îndoctrina cu«calitile omului nou», bruma lui de cultur venind de la cuvântrile«tovarului»… »Intelectualul » ar fi mai potrivit pentru noi, dacprin acesta înelegem o persoan înclinat spre studiu i reflecie,care, prin preocupri i profesie, folosete creator intelectul îndomeniul tiinei, artei, tehnicii, învmântului etc. « Omul decultur » este o persoan cu un nivel intelectual ridicat, care posedcunotine universale multe i temeinice. Viaa i activitatea acestuiaeste o cale regal a cunoaterii umane, a druirii totale fa de neam iaproapele nostru printr-o perfecionare a sinelui pân la desvârire.M gândesc la un Eminescu, Hadeu sau Iorga, la un SimionMehedini, Virgil Cândea sau Valeriu D. Cotea, dac ne referim doarla câiva vrânceni.23

Culi Ioan UureluC.I.U: Mi se pare c în societatea modern, postmodern exist uncancer care o va distruge: Lcomia. S ai, s consumi…..i atât ?La atât se rezum existena uman ?V.A: Unde vezi la noi societate modern sau postmodern nu-mi dauseama. În privina lcomiei, omul societii informaionale nu prea sedeosebete, ca apucturi, de de cel din preistorie : dac vâneaz -mnânc, dac nu - rabd. Iar când vine acas cu tolba plin, trebuies fie foarte atent pentru c la coluri îl ateapt destui care s-ismulg vânatul. Ca s i-l pstreze, trebuie s dea primul drumul lasgeat.C.I.U: Ca om care ai scris vreo 12 volume, ca intelectual rafinat ceeti, nu crezi c s-a ferentarizat literatura bucuretean, chiar arii ?V.A : Când o personalitate de talia lui Manolescu dedic în Istoria sanou pagini lui Blaga i unsprezece lui Crtrescu, la ce s te maimiri?C.I.U: De peste 40 de ani eti în centrul evenimentelor culturale dinVrancea…Cum ai caracteriza literatura i oamenii de litere dinacest « col de rai » ?V.A : Scriitorii consacrai - stpâni pe condei, iar literatura lorremarcabil. Tocmai din aceste motive au început s apar i priviricritice asupra literaturii vrâncene contemporane, luat în întregul ei.De un real ajutor, sub acest aspect, sunt i revistele literare care-icontinu activitatea la Focani, cu toate greutile financiare pe care leîntâmpin. Crile confrailor notri nu sunt toate de fundal, multereprezentând doar vârfuri ale literaturii de provincie, existent ca atareoriunde în lume.24

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriIONEL BANDRABURBIOGRAFIE:Viitorul scriitor s-a nscut pe 22 aprilie 1922 în oraulPanciu; Elev la Liceul „Unirea” din Focani, apoi, cu oburs, este trimis la un liceu din Bolgrad-Basarabia.Aici sa va împrieteni cu Robert Eisenbraun, cel care vafi cunoscut peste ani sub numele de Andrei Ciurunga;În 1939, G.Clinescu îi public poemul „Step” în „Jurnalul literar”; Anul1940 îi aduce debutul cu placheta de versuri „Vrjitorul de cuvinte” tipritla Bolgrad. Eugen Lovinescu i Ion Barbu au cuvinte de laud pentru tânruldebutant; Între 1941-1945 este studentul lui Lucian Blaga, la diploma delicen obinând „Magna cum laudae”; Membru U.S.R; Din 1957 se retragela Panciu, devine profesor de francez-latin, nu de Filosofie, pentru careera calificat, deoarece nu avea „origine sntoas”; Astzi, btrân pensionar,îndur bolile inerente vârstei, autoritile uitând de patriarhul literaturii dinVrancea. De menionat c are o luciditate de invidiat. Lâng domnia sa, cade atâia i atâia ani, vegheaz d-na Maria Bandrabur; Din când în când,destul de rar, câte un fost elev îi trece pragul…VOLUME PUBLICATE:Vrjitorul de cuvinte, poezii, Bolgrad, 1940; Fântâna iadului, Ed. CarteaRomâneasc, Bucureti,1971; Fiul primarului, Ed. Albatros, 1975;Hoinreala, Ed. Albatros, Bucureti, 1979; Hanu trsnit, Ed.CarteaRomâneasc, Bucureti, 1984; Un student de altdat, Ed.Junimea, Iai,1987; Cândva, de demult, Ed.Porto-Franco, Galai, 1991; Viaa prea scurt,Ed. Semnalul, Bucureti, 1992; M numesc Eva, Cluza, Deva, 1996,Flmândul, Viitorul Românesc, Bucureti, 1996 ; Ora astral a României,Ed. Sogend, Focani, 1997; Banchetul dragostei, Ed.Revista V, Focani,1999; Gloria, Ed. Salonul literar, Focani, 1999; Tomi i apte femei, Ed.Timpul, Iai, 2000; Paradisul evident, Ed.Timpul, Iai, 2001; Voluptatea dea scrie, Ed.Timpul, Iai, 2002; Adevrul e în vin, Ed. Salonul literar,Focani, 2003; Matusalem, Ed.Timpul, Iai,2004; Iisus, acest necunoscut,Ed.Cluza, Deva, 2004; Lucia i nou brbai, Ed.Litera Nova, 2oo5;Oraul iubit, Ed.Zedax, Focani, 2005; Aforisme pentru mileniul III, Ed.Litera Nova, Galai, 2007; Râsul Demiurgului, Ed. Zedax, Focani, 2007;Eternalistul, Ed. Muzeul Literaturii Române, Bucureti, 2007; Râsul omului,25

Culi Ioan UureluEd. Valman, Râmnicu Srat, 2008; Cartea adevrului, versuri, 2010, Ed.Zedax; A doua carte a adevrului, Ed. Zedax, 2011.____________________________________________________________Eu nu cred în acel clieu didactic potrivit cruia« Mioria » este o creaie colectiv a poporului român.Niciodat, gloata n-a dat cultur înalt, sublim,nemuritoare… «Mioria» este opera unui poet de geniude aici, din Vrancea, geniu rmas anonim.CULI IOAN UURELU: Dei la o vârsta venerabil, vinformai la zi cu presa româneasc i avei o luciditate de invidiat.V urez s v pstrai starea aceasta benefic pentru corp i pentrucreaie!IONEL BANDRABUR: Am o reet miraculoas i ea poart unnume cunoscut: literatura. Creaia literar ofer acea orgie perpetucare face viaa mai uor de suportat. Înc de la apte ani a intrat înmine magia cuvântului încrcat de har i ea m stpânete i azi.C.I.U: Ai fost student al profesorului Lucian Blaga. Ce amintiriavei despre anii petrecui în preajma lui?I.B: Am scris deja despre acei ani. Sub numele de Silviu Bena, figurapoetului i filosofului Lucian Blaga a fost amplu prezentat înromanul meu “Un student de altdat”, aprut la Iai, la “Junimea”,înainte de revoluie. N-a mai avea ce s spun. Doar c filosofia luiBlaga este astzi fr vog, iar metafizica sa despre « diferenialeledivine » este complet ignorat. O mare nedreptate, cci Blaga esteinfinit mai mult decât un poet. Am mai spus-o i o repet : poporulromân n-a dat lumii un geniu mai profund i mai cuprinztor decât alsu.C.I.U: Dup ce ai locuit în Cluj i în Bucureti, mari centre decultur, de ce, înc tânr fiind, v-ai retras aici, în Vrancea?I.B: M-am nscut în Panciu i, sufletete, am rmas pentru totdeaunalegat de aceste locuri. i-apoi, s nu uitm c Vrancea este patria«Mioriei», a anonimului care a creat aceast capodoper. Eu nu credîn acel clieu didactic potrivit cruia « Mioria » este o creaiecolectiv a poporului român. Niciodat, gloata n-a dat cultur înalt,26

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurisublim, nemuritoare…»Mioria» este opera unui poet de geniu deaici, din Vrancea, geniu rmas anonim.C.I.U: Vreun moment de rscruce din cariera dumneavoastrliterar…I.B: Da. Timp de treizeci de ani n-am publicat nimic, fiind incapabils m adaptez la regulile realismului socialist. Atunci, cu unmanuscris în mân, m-am prezentat la Marin Preda, director laEditura Cartea Româneasc, i l-am rugat, aproape disperat, sciteasc patru pagini din maldrul de foi pe care i-l pusesem pe birou.Impresionat, Preda a consimit i a citit în faa mea cele patru pagini.A închis apoi manuscrisul i a rostit : « Te public, domnule. Etiscriitor... » Câteva luni mai târziu, « Fântâna Iadului » intra înlibrrii. Critica o saluta, vzând în ea un »Decameron » românesc.C.I.U : Suntei singurul vrâncean amintit sau ludat de EugenLovinescu, Ion Barbu, G. Clinescu…Când i cum s-a întâmplat ?I.B: Aveam18 ani când am publicat prima plachet de poeziiintitulat « Vrjitorul de cuvinte ». Am trimis-o prin pot lui EugenLovinescu, iar dup vreo zece zile m-am prezentat la locuinacriticului. O femeie de serviciu mi-a deschis, m-a anunat i m-aintrodus în biroul stpânului. Era într-o dup amiaz i Lovinescuavea deja musafiri : Ion Barbu, Felix Aderca i soia acestuia. Cândam intrat, criticul, un brbat corpolent i cu prul alb, avea volumaulmeu în mân i, îndat, a deschis la întâmplare i a citit cu voce taremai multe poezii, în timp ce eu, aezat lâng biroul magistrului,tremuram de emoie…La sfârit, toi au avut cuvinte bune pentruversurile mele stângace i juvenile. Eram foarte tânr i trebuia s fiuîncurajat…Cât despre Clinescu, acesta se afla pe-atunci la Iai iscotea « Jurnalul literar ». I-am trimis un grupaj de poezii, a publicatuna în revista sa i mi-a comunicat c scriu « promitor ». Asta a fosttot, dar ce mult a însemnat pentru mine !C.I.U: Pentru cei tineri, care nu tiu nimic despre acest subiect,cum ai descrie beciurile securitii, în care ai stat un timp ?I.B: Beciurile i închisorile au fost un infern înspimânttor. Toiaceia care au trecut prin el o tim prea bine. C la Nicu Steinhardtiadul s-a preschimbat în fericire, explicaia e simpl. Un preotortodox, tovar de celul, i-a dezvluit în cuvinte ardente,personalitatea lui Iisus din Nazaret i sublimul învturii sale,reuind, în cele din urm, s-l converteasc pe evreul Steinhardt la27

Culi Ioan Uurelucretinism. Fericirea Cuviosului Nicolae este, neîndoielnic, de naturmistic.C.I.U: Am citit un comentariu al Dorlei Blaga despre mama sa.Spunea c « prea cu totul a fost numai pentru el », pentru soul ei,Lucian Blaga. Dei cu studii de medicin, a abandonat profesia ,dedicându-se, cum rar se întâmpl, operei soului. Acesta ar trebuis fie rolul soiilor sau prietenelor scriitorilor? Ce apreciai la ofemeie? Frumuseea sau înelepciunea?I.B: Dorli are dreptate. Am vzut-o pe d-na Cornelia Blaga dup zeceani de la moartea soului ei. Locuia la Cluj, în acelai modestapartament. Artându-se disponibil s depene amintiri, mi-am luatîngduina s-o întreb: cum se face ca ea, aristocrat din Banat, s-acstorit cu fiul unui preot de ar, srac, cu muli copii. Mi-a rspuns:„Într-adevr, eram tânr student la medicin i m curtau destuibrbai înstrii. Dar toi erau banali, prozaici, neinteresani. LucianBlaga era altfel, deosebit de toat lumea. Avea aspiraii înalte, literare,filosofice. Ca s fiu sincer, am intuit în el geniul, cel mai bineînzestrat dintre tinerii care-mi ddeau târcoale…Am crezut în el, m-am devotat lui i l-am ajutat cât am putut. Astzi, d-le profesor, vdai seama c nu m-am înelat”.Ce apreciez la o femeie? Frumuseea este un fenomen biologic, ocapcan a naturii pentru a prinde un brbat care s o fecundeze i s ofac mam. Maternitatea este cel mai puternic instinct al femeii…Ofemeie care n-a nscut cel puin un copil, este o ratat. Cât despreînelepciune, nu prea exist la ambele sexe. Enorm de muli oamenisunt nite descreierai, de aceea mor repede.C.I.U: În crile dv. v-a preocupat dragostea (în mare parte), viaamicilor orae precum i a locuitorilor cu patimile inerente…A fostbine, a fost ru? Cum ai perceput dv., dar critica?I.B: Aa este, am scris multe povestiri i romane de dragoste. Amfcut-o pentru c iubesc plcerea i bucuria de a tri, iar dragosteaeste un etern izvor de voluptate. Din pcate, de cele mai multe oridragostea este mai frumoas în povestiri decât în realitate.C.I.U: Ce putei s ne spunei despre critica actual? Îi mai face eadatoria?I.B: Nu recunosc decât doi mari critici competeni i absolut oneti:Nicolae Manolescu i Eugen Simion. Îi citesc cu plcere, deoarecesunt i artiti. Fraza lor este plin de substan, clar, concis,28

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriconvingtoare. Dar ce s spun despre un critic care, din intereseobscure, pe un obscur gazetar îl boteaz scriitor i-i acord înIstoria…sa nu mai puin de cinci pagini? Asemenea critici nu slujescliteratura român.C.I.U: Mi-au plcut toate crile dv., pentru c au o scriiturperfect, pentru c sunt legate de personalitatea dv., de vremurile pecare le-am trit i eu, de meleagurile dragi sufletului meu, pentru cîn ele vd evoluia dv. Ultimele volume de aforisme sau de jurnal(Aforisme pentru mileniul III, Râsul Demiurgului, Râsul omului)sunt cu totul altceva, la un nivel foarte ridicat fa de ceea ce sescrie astzi, sunt adevrate opere…Dac tinerii (pân la 70 de ani)s-ar adpa din ele i nu din literatura porno, din aa zisa literaturmodern sau din internet, ar avea multe de învat…Scopul dv. afost s ne atragei spre înelepciune? Chiar cu riscul de a rmâne,dac devenim înelepi, singuri?I.B: Am scris mii de aforisme nu pentru a cuceri noi cititori, ci pentrumine însumi, pentru a-mi pune ordine în experienele i gândurile de ovia. Le-am tot reluat i rescris ca s m conving i s-mi plac.Volumele de aforisme sunt o expresie a minii mele cuttoare, mereuînsetat de adevr.C.I.U: i apropos de singurtate, Vauvenargues ne spunea caceasta se aseamn cu dieta pentru trup: mortal când e prealung, dar necesar. În „Ecleziastul” gsim expresia „Vae soli”(Vaide cei singuri!), cultura asiatic ne îndeamn la singurtate când„ai prieteni neghiobi”, iar eu cred c, în singurtate, dac ai opreocupare interesant, cum o au scriitorii, eti salvat. Pân laurm, ce-i singurtatea? Un lux sau o pedeaps?I.B: Omul comun nu suport singurtatea. El vrea plvrgeal, vizitei petreceri, via modern. Toate aceste competiii, festivaluri, gale ioscaruri, atracii turistice i srbtori de tot felul au fost create pentrua-l scoate din singurtate. Dar pentru spiritul de elit, pentru scriitor,singurtatea este o binecuvântare. Numai când eti singur, apar operesub condei, sunt vii i ard. O mare oper presupune ani de cazn înlinite i izolare. Dac omul de condei este cstorit, el este silit s seistoveasc în orele de noapte, când cei din familie dorm. Orgiaperpetu a scrisului face viaa singuratic, dar te i smulge dindistraciile idioate ale vulgului.29

Culi Ioan UureluC.I.U: Care ar fi, dup dv., cei cinci mari scriitori actuali? i, legatde aceti reprezentani de frunte, cum vedei viitorul literaturiinoastre?I.B: Nu m hazardez s dau verdicte despre contemporani. Este treabacriticilor. Dar i ei pot clca în strchini, comiând erori stupefiante.Pe vremea lui Homer, Cervantes sau Shakespeare nu existau critici itotui valoarea literar rzbea mai uor. Cât privete viitorulliteraturii, eu o vd în roz. Faptul c în fiecare toamn, la Paris, aparcel puin 400 de romane i 200 de eseuri este o dovad c, într-o arde veche cultur i în condiii de prosperitate, gustul pentru lectur arenscut. Sunt optimist i gândesc c va renate i în România, capeste tot în Europa.C.I.U: Vei împlini în acest aprilie 2011, 89 de ani. Suntei mulumitcu destinul dv. literar?I.B: Nu numai c nu sunt mulumit, dar sunt indignat i scârbit deneseriozitatea comentatorilor de cri de la jurnale i reviste. Nu se iaîn seam valoarea, ci sunt citite i ridicate în slvi crile prietenilorde pahar i de gac… Se ajunge astfel la un destin literar înalt, dartrucat, efemer. De altfel, sunt lucruri cunoscute. Volumele mele dereflecii i aforisme au fost în întregime ignorate, dei sunt toateoriginale, dense, îndelung lefuite, constituind, mi s-a spus, partea ceamai rezistent a scrierilor mele. M întreb: cu asemenea moravuri, cedestin literar ar fi avut Emil Cioran, dac rmânea în ar i ar ficontinuat s scrie i s publice aforisme în limba român...C.I.U: Ne apropiem de finalul discuiei noastre, dei nu adori…Cu ce v ocupai acum, când oamenii de litere din generaiadv. au disprut?I.B: Bineîneles, scriu. Am înc puterea s in un condei în mân.Reiau idei din volumele de aforisme i, exprimându-le în vers liber,compun i public poezii de un gen nou. Cred c ele ar putea interesape un cititor cruia îi place s cugete asupra zilelor pe care le triete.Am o încredere total în aceste ultime cri, pe care eu le intitulez„cri ale adevrului”. Poate nu vor trece neobservate, poate cadevrul lor va cuceri mini de elit. Îmi place s m adresez acestorafratern i devotat…nu orgolios ca Hyperion, ci apropiat, cald, uman.30

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriVOLUME PUBLICATE:IRIMIA BLESCUDATE BIOGRAFICE:Irimia Blescu s-a nscut în comuna Bleti, judeulVrancea pe data de 23.04.1960. A urmat coalaprimar din localitate, iar liceul „Unirea” înmunicipiul Focani, luând bacalaureatul în anul 1979.A luat licena la Facultatea de Drept din Bucureti înanul 1989.Fluviata sau Cciula care muc–Povestiri, Editura Cartea Româneasc,2002; Motanul prinesei de Kapuerdia nu mai rspunde la telefon, roman,Editura Paralela 45, 2008.REFERINE CRITICE:„Vemintele celeilalte realiti” , Bogdan Popescu, „Caiete Critice”, nr. 1-22003 – „Cronica”; „Fluviata sau Cciula care muc”, Maria Irod,„Luceafrul” nr. 18/2003; „ Cartea de la Fluviata , sau cum se mai poate citifantastic astzi”, Ana Maria Cornil, „Salonul Literar”, nr. 47-48-49/2002;„Transparena lecturii sau metafora privirii”, Constantin M. Popa, revista„Mozaicul” nr. 10-12, 2002; „Breviar editorial „ Mircea Dinutz, Seaculum ,nr. 8/2008; „Cutia Pandorei”, Alexandra Jijie, revista”Steaua”, nr. 1-2,2008.____________________________________________________________El, scrisul, însceneaz, lucreaz - o dependen pe care opoi asemui cu a acelor biei care sar cu parapanta, sause arunc în gol agai de corzile elastice. Marquezmergea mai departe, asemuind actul scrisului cuhalucinantele partide de iubire.CULI IOAN UURELU: Un jurist printre... bancheri. Carejurist este pasionat de literatur…i a devenit scriitor. Cum se vedelumea (literar i nu numai) din acel mediu?31

Culi Ioan UureluIRIMIA BLESCU: Este prea mult spus… un jurist printrebancheri. De fapt îmi mnânc zilele într-o zon de activitate în caresunt pus în situaia de a face echip cu fel de fel de neisprvii . Unmediu destul de ostil faa de vocaia mea de a fi scriitor, care nicimcar nu-mi d prilejul de a m documenta în materie narativ. Ozon în care indivizii parc nu se mai regsesc în contextul dat,umilii de criz , obsedai de gândul c vor fi disponibilizai, dar maiales zdrobii de povara creditelor, (fr s tie c la o adic banca nuare mam, nu are tat, cat oi fi tu de salariat). Viclenia acestor crediteangajate de ctre colegii mei nu a fcut altceva decât s spulbere ibruma de libertate pe care au dobândit-o în urma revoluiei. ivorbesc în cunotin de cauz. Creditul pe care l-am fcut m face sfiu un jurist captiv, vduvit în mod vdit de a m mica liber încâmpul muncii … i asta pentru c nu am urmat sfaturile tatei: S nute împrumui, pentru c vei sfâri s fii jupuit, i s nu faci politic,pentru c lumea te va arta cu degetul ca fiind curvar. De ultimapatim m-a ferit Dumnezeu.Se pune întrebarea, poate fi un asemenea mediu de viaa fertil pentruun scriitor? Pus fa în fa cu indivizi pentru care libertatea, judecatla firul ierbii, este o iluzie, fora inspiratoare pe care o poate induce unindivid, sau chiar colectivitate, bate spre zero. i atunci trebuie sinventezi ….Asta-i lumea civil Am ajuns la vârsta scriitoriceasc lacare 1% este inspiraie iar restul transpiraie, ceea ce presupunedocumentare, analiza contextelor, personajele, plierea apoi adiscursului narativ pe zona realismului magic, fantasticului , a celorconstatate, pentru a le conferi mai mult credibilitate.Cum se vede lumea literar din acest mediu ? Nu in legtura culumea literar decât prin reviste i asist, uneori, neputincios, la scenedeplorabile, în special în ceea ce privete calitatea de turntori a unorscriitori care efectiv mi-au marcat destinul Literar.Pe de alt parte, n-a sftui pe nimeni care îi dorete, înc dinadolescen, perioada marilor iluzii, s ajung scriitor, s urmezefacultatea de drept, sau oricare alt facultate cu profil tehnic.Facultile umaniste, o puzderie în ziua de astzi, fa de vremea încare mi-am terminat studiile universitare, dau puterea, îi zidetetemelia pe care se poate ridica i desvâri vocaia asta aproapemistic de a fi scriitor.32

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Volumele dv. au titluri cam ciudate.., una a fost premiatchiar de la debut…De unde pasiunea scrisului? Influene?Persoane, curente literare, cri?I.B: Trebuie s precizez c am debutat, în anul 1998 sau 1999, caprozator , chiar în revista d-voastr, Salonul literar. De atunci vâslescpe apele amgirilor cu o dibcie pe care nici nu o bnuiam. Nu estenici o ciudenie. Nu le-am pus, aa, la derut. Am fost inspirat deBorges. In sensul c acele titluri s fie, ele însele, cele mai scurtepovestiri care s-au scris vreodat. Nu tiu dac am reuit. Poatevreodat, cineva va da peste ele i se va pronuna… Nici nu vimaginai câta for mi-a dat premiul Uniunii Scriitorilor! Este dreptc am fost împins s particip la concurs de ctre poetul Virgil Panait,pentru care am o mare admiraie. Scriitoricete, eram deja btrân cândam debutat, i nici nu fceam parte din lumea literailor. Ca la oricebtrân, a fi bgat în seam, prin recunoaterea a ceea ce înc mai pois faci, conteaz cât toat gloria la care ar fi fost îndreptit s viseze.Cu toate acestea, truda pe text nu a fost deloc pe ateptrilemele…Dac nema putirina, geaba chichirez gâlceava.Pasiunea scrisului!… Eu ii spun stare. Te nati cu o asemenea stare.Te nati cu întrebri crora doreti s le afli rspunsul. Te nati înpicioare cu drumul pe care trebuie s-l calci, tiind c nu vei ajungenicieri, ceea ce conteaz fiind doar calea. Este o stare de graie. Ofraz, un fragment de proz, când ii iese , declaneaz în tineglandele generatoare de endorfine, substanele vinovate de acea starede bine, aproape de fericire. Nu cred c m înel. Scrisul ddependena, chiar dac scriitorul nu se aeaz la masa de scris. (Ah,acele mici tabieturi i trucuri din faa computerului, în ateptareanetiutului). El, scrisul, însceneaz, lucreaz - o dependen pe care opoi asemui cu a acelor biei care sar cu parapanta, sau se arunc îngol agai de corzile elastice. Marquez mergea mai departe, asemuindactul scrisului cu halucinantele partide de iubire.M-am lsat influenat, în cele dou cri de povestiri, cu bun tiin,de latino-americani. Am citit tot ce am putut. I-am asimilat, i-amîntors pe toate prile … Dar mai ales excelentul cuplu de povestaiLlosa si Marquez. Aceti scriitori, în sensul cel mai clasic alcuvântului, resacralizeaz realitatea. Dincolo de ei sunt doar fetiuri.La noi, tefan Bnulescu. Este de departe, scriitorul din literaturaromân care a fcut din actul scrisului singura raiune de a exista. A33

Culi Ioan Uureludezvoltat un adevrat imperiu ficional cu numai câteva cri. Nu ascris cât Balzac, nici mcar cât Fnu Neagu, îns acea lume creat nuo poi explica decât din perspectiva filozofului Ioan Petru Culianu,care m-a lmurit ce presupune i ce înseamn trecerea la propriu întrolume alternativ.(Mai frumoas , mai bun?!).C.I.U: În ultimul timp asistm la false rzboaie între scriitori…Nauei, totui, un scop comun? Acela de a face viaa mai frumoas…Dv. acionai într-un fel?I.B: Scriitorii trebuie s fie unii. Atât. Chestia cu lumintori aineamului, înalt contiin moral i naional…i-a cam trit traiul.Trebuie s strâng rândurile, în primul rând, în lupta cu Mria SaConsumul. Acest liberalism economic pe care ni l-a adus libertatea,sub forma consumismului dezmat, un fel de Cal troian, cred c i-acpiat i pe ei. Ca orice „lup” , atunci când haita este încolit, sarela gâtul celuilalt. Problematica este atât de complex, încât OctavianPaler, în ultimul su interviu, spunea c noi, românii, am ajuns în aahal de înstrinare încât nici disperarea nu ne mai face solidari. Cutoate acestea, nu cred c sunt rzboaie între ei, cel mult conflicte întregeneraii, fireti, pân la un punct. Partea proast este c de laoptzeciti încoace (Buni sau ri, aa ziii lupi tineri au fost i rmânai literaturii române. Un grup cu o ideologie literar articulat, de ces nu recunoatem, au fcut chiar epoc). Tot ce a aprut au fost vociizolate, cu orgoliul fiecruia de a fi fruncea. Prin urmare, dac nu seconstituie, cât mai e vreme, într-o cruciad care s asedieze realitateaasta infect, va fi prea târziu.Vreau s spun c scriitorii trebuie s seuneasc în proiect, s-l mermeleasc pân când literele i cuvintelevor sângera pe hârtie, apoi s atace din perspectiva spaiului literarbalcanic, pe care îl simt ca pe un adevrat Levant, cu resurse narativefr limite. Fie prin subiecte convingtoare, care s trateze subiecte,intrigi i personaje universal valabile, fie prin ineditul absolut al uneinaraiuni, cum odinioar, au dat lovitura, în grup, scriitorii latinoamericani.Pentru c, de ce s ne ascundem dup cire…, literaturaromân, inclusiv aceea din tot spaiul estic, nici mcar nu estesesizabil în contextul european.C.I.U: Renaterea, acest Everest cultural al lumii, cu maetrii carese declarau venic ucenici... Aa era normalitatea atunci…Acum,aici?34

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriI.B: Renaterea este epoca de aur a omenirii. Îns, dup trecereaacesteia , de parc s-ar fi manifestat într-o alt cut a realitii, un felde band a lui Moebius, parc am sentimentul c n-ar fi existatniciodat, dac o raportm la rapacitatea, slbticia i destrblareaomului modern, individual, colectiv i instituional, clu ivictim a politicii societii de consum, dttor de crize i spaimeinimaginabile pentru omul renaterii. i o spun p-asta cunduf!…Dup Renatere, lumea , dac punem cap la cap perioadeleistorice, nu a trit decât o permanent stare de criz. Cu alte cuvinte,criza, nu numai economic, este starea de normalitate, alii i-au spuspermanenta lupt a contrariilor, iar perioadele de linite i dezvoltare,excepiile. Prin urmare, Scriitorul, din aceast perspectiv, cred c acontinuat s-i asume contiina de a ucenici la valorile culturalerenascentiste, cu întreg cortegiul de nuane spirituale, altfel nu îmiexplic faptul cum în istoria culturii au aprut i epoci de adugiricalitative. Ori, sub acest aspect nu ne putem imagina secolul XX iXXI fr aceti câini de paz ai culturii. Infatuaii, candidaii cu oricechip la nemurire, prin afirmarea fetiurilor lor, nu cred c pot fi factoride continuitate.C.I.U: La români este obiceiul de a drâma statuile de pe soclu.Eminescu, Sadoveanu, Arghezi, Clinescu sunt, pentru unii, niteautori cu texte slabe, penibili ca oameni, chiar nemernici…Pânunde vor merge detractorii, care cred c vor deveni celebri atacândcelebritile? Cum ar trebui aprai sfinii literaturii noastre?I.B: Nici o grij! Fiecare pasre pe limba ei piere. Demolatorii,infatuaii, candidaii cu orice chip la nemurire, prin afirmareafetiurilor lor, nu cred c pot fi factori de continuitate, prin urmare nuau ce ridica în loc pe piedestale. i atunci, cui prodest?C.I.U: Un mare literat afirma: „În lumea asta exist un singurdiscurs omnivor absolut: discursul romanesc.” Creator de prozcum suntei, avei vreun comentariu?I.B: Pi da. Dac pornim de la premiza c prin naraiune se poate creao lume cu toate ingredientele ei, creatorul acesteia nu poate sa fiedecât Absolutul, cu atât mai mult cu cât, prin naraiune, seresacralizeaz realitatea contigent, aa cum bine o face MirceaEliade în toat opera sa fantastic. In orice caz, chestiunea este extremde subtil, îns cum pregtirea mea juridic nu m ajut, las asta înseama altora s se exprime.35

Culi Ioan UureluC.I.U: Se spune c putem s ne sprijinim pe ironie i autoironiepentru a ne feri de o anumit nebunie, la care omul modern estepredispus. „Suferii”, în creaia dv., de aceste „boli”(ironia iautoironia)... Or fi având dreptate cei care cred c putem astfelcontracara nebunia?I.B: Lumea este un univers concentraionar. Pentru a-i slbi mcarfundaiile, trebuie ca problematica s fie abordat în registru ironic.Nu este nici o noutate . Emil Cioran a mers mai departe, iar princinismul su a zdrobit pur i simplu corola de minuni a lumii, însnumai pentru acele mini care au ochi de vzut i urechi de auzit. Ceare autorul de câtigat din aceasta ? Este posibil s se vindece de oanumit form de nebunie, în ipoteza în care scrisul îi are sorginteaancestral în incantaii religioase. Din aceast perspectiv i-a spuneexorcizare. Da, scrisul te vindec de ru, de acea stare pitit încotloanele sufletului, de care sfinii scap prin rugciune, oamenii derând prin iubire, iar copii prin joc.C.I.U: Morala creatorului i morala artei sunt dou entitidiferite?I.B: Creatorul nu poate fi judecat cu dou jumti de msur. Moralascriitorului este una, care surprins în contextul social de factoriialeatorii, poate abdica sau nu de la preceptele sale, pe când moralaartei este altceva. Arta pe care o consacr autorul poate exprima itransmite acele dimensiuni morale cu impact social , pe care autorulîi este imposibil sa le pun în valoare ca fiin social.C.I.U: A zice c suntei un scriitor singuratic…Cei fr sprijinulgtilor, generaiilor i asociaiilor au , în condiiile de astzi, vreoans?I.B: Este drept c sunt prieten, înc mai cred, cu câiva poei iprozatori, dar care, pur i simplu, m-au uitat. Este foarte dureros. Peaceti oameni am avut puterea, pân mai acum câiva ani , s-i caut ,i i-am cutat cu atâta struin , încât ei nu au mai vrut, sau nu au maiavut puterea s m gseasc …Aceast atitudine a fcut s-mi induc ostare de singurtate, care, uneori, m face s m retrag câte o zi, doula cabana mea de la Monteoru, cu câteva sticle de vin, o carte bun,loc mirific unde câteodat plâng, uneori se mai încheag i un text, cusentimentul c nu sunt decât un dulu btrân i neputincios. Cândsrcia i singurtatea îi intr în cas, greu le mai scoi afar. Vspun, cu mâna pe inim, c mediul literar este dttor de siguran.36

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriAcolo, oamenii dezvolt empatii i idei, arunc o alt proiecie asuprarealitii, care ie, în mod firesc, îi scap. Nu mai vorbesc de lumeaboem, la care m-am dedulcit i eu în tineree, alturi de uluitoriiscriitori din Focani. Singurtatea pentru scriitor este stearp, tedeprim i nu tiu de ce nu mai este dttoare de putere, cum erapentru romantici!...Sau, poate mai tii!? Când notez aceste rânduri,afar e viscol i citesc din Esenin…Scriitorii, în afara grupului, aacum am artat mai sus , risc s fie sortii pieirii. Nu m gândesc la osusinere în gac , ci la grupuri care au o articulaie cultural, oideologie închegat care s fie racordat la sistemul european devalori, cu aparat critic i cu mare disponibilitate pentru acte gratuite.C.I.U: Venii rar în Vrancea…i totui, de la unii, de la alii, maiaflai câte ceva despre literatura vrâncenilor…Ce v bucur, ce vderanjeaz în aceast literatur?I.B: Imi face mare plcere s citesc de fiecare dat, când apar prinBucureti, iar mai recent, pe Internet, revista Salonul literar, OglindaLiterar i Saeculum. Reviste de mare inut intelectual, semn c înVrancea, o mân de oameni înc mai respir literatur, iar scrisul,aproape ca un gest reflex, este asumat pân la capt . Mai mult decâtatât, m bucur faptul c regsesc în paginile lor scriitori care, întinereea mea, ineau afiul revistelor literare centrale, iar acum suntinui în rezervaia dinozaurilor. In ceea ce privete prezena mea înoraul în care am terminat liceul, unde am frecventat aproapeneîntrerupt cenaclul literar Milcovia, timp de patru ani, regret faptulc, lovit de comoditate, nu mai pot s am aceeai vioiciune. Îns decâto prezen absent, este de preferat s m amgesc cu o absenaprezent printre scriitorii vrânceni.37

Culi Ioan UureluVIRGINIA BOGDANDATE BIOGRAFICE:Poeta i profesoara Virginia Bogdan s-a nscut înfebruarie 1952 la Mreti-Vrancea; Iabacalaureatul în 1971, iar în 1976 - Diplom destudii superioare de Limb i civilizaie francez-Limb român la Universitatea „ Al. I. Cuza”- Iai ( cu teza Imagineapoetic în opera lui Saint-John Perse); Din 2009- membru al redacieirevistei literare “Oglinda literar”.VOLUME PUBLICATE(SELECTIV):Cartea celor apte vluri, Andrée Christensen, Evenimentul, 2001,Bucureti(versiune român Virginia Bogdan); S fie apocalipsa,Andrée Christensen & Jacques Flamand, Evenimentul, 2002,Bucureti (versiune român Virginia Bogdan); Literaturile exiguitii,François Paré, Evenimentul, 2006, Bucureti (versiune românVirginia Bogdan); Email et patine/Email i patin, Denyse B.Mercier, Édition bilingue, Vermillon, 2003, Ottawa, Canada (versiuneromân: Virginia Bogdan); Viziunile lui Isis, Andrée Christensen,Valman, 2007, Rm. Srat, (versiune român: Virginia Bogdan) ;Lamort du grand rat, Gheorghe Andrei Neagu, Editura Zedax, 2008,Focani (traduction:Virginia Bogdan) ; Noces noires, GheorgheAndrei Neagu, Editura Valman, 2010, Rm.Srat (traduction:VirginiaBogdan) ; Mereu în ascultarea mrii, Andrée Christensen, Libra,2010, Bucureti (versiunea român:Virginia Bogdan, stilizare:Daniela Tomescu) ; Le porteur de croix, Gheorghe Andrei Neagu,Zedax, 2010, Focani (traducerea:Virginia Bogdan) ; Dedicaii /Dédicaces, Ionu andr, Terra, 2010, Focani; Traducere VirginiaBogdan.Cri de autor publicate: Din lacrimile mamei, Alecsandru Bogdan& Virginia Bogdan, Rafet, 2006, Rm. Srat; Géranium, VirginiaBogdan, Editura Zedax, 2010, Focani;Vina de albastru/ Le délit debleu, Virginia Bogdan, Zedax, 2010, Focani.Premii literare i Diplome: 1977 - Diplom, a VIII a ediie aSalonului literar “Dragosloveni”; 1978 - Diplom, a IXa ediie a38

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriSalonului literar “Dragosloveni”-1978; 1981- Diplom, a XIIa ediie aSalonului literar “Dragosloveni”;1982- Premiul literar la concursul decreaie de la Sighetul Marmaiei - Maramure (Redistribuit ); 2000 -Diploma “Simion Mehedini”; 2006 - Certificate of participation-Springday in Europe- European Schoolnet____________________________________________________________Cred c scrisul este împlinirea ca fiin. Am descoperitdoar c acesta este drumul meu. Cultura este apanajulelitelor. Trebuie s o recunoatem, fie c vrem, fie c nu.i schimbarea nu se poate produce decât în rândulmasei de receptori, dac mesajul cultural va fi destul depregnant.CULI IOAN UURELU: Trim vremuri destul de potrivniceculturii…i totui, chiar în aceste condiii ai publicat trei cri, aitradus mult…Ce v-a îndemnat spre aceast lume atât de frumoas(ascrisului), dar i atât de neprimitoare, uneori…? Sperai s maiapucm vreo schimbare (în bine) a atmosferei culturale actuale?VIRGINIA BOGDAN: Vocaia. Cred c scrisul este împlinirea cafiin. Am descoperit doar c acesta este drumul meu. Cultura esteapanajul elitelor. Trebuie s o recunoatem, fie c vrem fie c nu. ischimbarea nu se poate produce decît în rîndul masei de receptori,dac mesajul cultural va fi destul de pregnant. Eu am avut fericirea sîntîlnesc, pe calea scriiturii, i a literaturii de expresie francez,mesageri veritabili ai culturii. Triesc aadar, împreun cu ei, prinscrierile lor, în cutarea desvîririi. Cultura nu este exclusivromân!!! i cred c traducerile au rolul important de a oferi unorizont deschis unei limbi care trebuie cultivat i care are valenenebnuit de mari.C.I.U: Am lucrat împreun într-un liceu din Focani…Chiar întimpul comunismului…Aveai o atitudine de frond, dar maialtfel…În sensul c nu doreai s v exteriorizai sentimentele, scomunicai cu nimeni…Astzi este o schimbare vizibil în39

Culi Ioan Uureluatitudinea dv…Mediul scriitoricesc în care activai în ultimul timps fie de „vin”?V.B: Culmea este c eu activez în paralel cu mediul scriitoricesc lacare v referii! Am avut bucuria s particip la cele cîteva tîrguri decarte desfurate sub egida Bibliotecii Municipale în Focani, slansez cîteva cri, apoi s public alte cîteva, i prin bunvoina,îndemnul i încrederea dlui Gheorghe Neagu. Comunicarea este strictliterar. A spune: À bon entendeur, salut! Nu oricine poate „decripta”literatur. Aa c, spiritul de frond persist, într-o form„voalat”!!! Înainte vreme, cutam dovezile unei lumi „ascunse”, careimpieta asupra vieii noastre normale. Acum le am!M bucur c ai remarcat i reinut acest delicat aspect al prezeneimele publice, care era ca un semnal de alarm! Iat de ce m simtonorat s dau curs întrebrilor dumneavoastr pe care le socotesc,aa cum sunt formulate, ca fiind apanajul unui creator. Suntei un finobservator! V mulumesc pentru invitaie. V urez succes în aceastcurajoas i deloc uoar întreprindere de istorie literar!C.I.U: Cineva afirma c scriitorul este foarte puternic …Putereametaforei…? Considerai c mai are vreo putere cuvântul scris,acum?V.B: Cuvântul scris a avut, are i va avea putere. Acesta esteadevrata Putere! Aceea a Cuvântului! Iar scriitorul este puternic,paradoxal, prin fragilitatea condiiei lui!C.I.U:Gelu Naum nu fcea diferen între poet iprozator…Amândoi sunt scriitori i atât,spunea! Dup mine,prozatorul este total diferit de poet…Diferene mari iaccentuate…Ce credei?V.B: Exist o tendin de reunificare a poeziei i a prozei...Vorbimdespre poem în proz, chiar i de proporiile unui roman. Traducerilepe care le-am fcut mi-au oferit posibilitatea de a descoperi acestadevr. Gelu Naum are dreptate, cum i dumneavoastr avei dreptate.Nu este la îndemîna oricui s scrie romane (poetice)! Este nevoie de omai ampl „respiraie”, de timp pentru crearea personajelor, aciunii,dialogurilor, mesajului or mesajelor.C.I.U: Criticul ar trebui s citeasc, în primul rând, cartea ce-o vaanaliza, pentru a o putea recomanda cititorilor sau se adreseazscriitorilor i altor critici cu scopul de a face comentarii pertinente40

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuripe text, de a observa deturnrile de sens, de a ptrunde necuprinsul…operei…?V.B: Fr o lectur atent a crilor nu se poate face o „critic”pertinent, desigur. Rolul „criticii” ar fi acela de a „recomanda”cartea, filmul, spectacolul (dar sunt, iat, scrieri în care concerteaztoate laturile creaiei!!!), adic de a descoperi mesajul operei i de a-lface cunoscut „publicului”; ingrat funcie , aceea a exoterismului!!!!Cci a te adresa autorului...este i mai riscant! Ar fi preferabil s (re)scrii cartea!!!!C.I.U: i apropos de critic, Saint-Beuve s-a pronunat c niciodatnu se vor ridica statui criticilor…De ce?V.B: Probabil în ideea în care critica practicat de Sainte Beuve seraporta strict la virtuile crturreti. Un fel de purism acerb. De„vedere dinafar” a literaturii. Dar critica a evoluat în mod benefic, inu degeaba Proust a iniiat contra-ofensiva, apropiind critica de viaascriitorul, deci de poieticitate, adic de producerea textului, încercînds fac îneleas modalitatea de funcionare a scriiturii. i surpriza afost de proporii. Cci, iat, mai nou, dup valul formalitilor ruiîndeosebi, Roland Barthes, critic, prozator, poet, poietician ipoetician, îmbin manifestrile pe care Arta le poate lua în creaie. Elilustraz excelent valenele criticului de factur modern, careanalizeaz actul de creaie nu „dinafara” ci „dinluntrul” su.Poietician i poetician. Scriitor i descoperitor al funcionrii textului!A „logosului care asist la propria-i natere”.C.I.U: Ai putea da o definiie a Poeziei? Dar nu una abstract, citrecut prin sufletul dv….V.B: A tri în Adevr![ „ Scriere”: Starea poetic este doar/ ca/ ocdere/ de trandafiri înroura/ înspre golul privirilor noastre. Dar/ ceeace nici nu bnuim/ este/ alctuirea/ petalelor înspre floare.]C.I.U:Suntei i un traductor cunoscut din i înfrancez…Considerai c traducerea poate s fie o OPER?Traducerile sunt creaii sau doar o munc sisific?V.B: Traducerea este o OPER în msura în care traduci o oper!Da! Întregul demers de a reda integral textul original, în cele mai micidetalii, nuane, sens, de a-l face s „triasc”, precum autorul i-arealizat propriul text. Este un act de creaie. Te simi precum creaturaînaintea Creatorului! i ce bucurie s constai c ai reuit! C ai reuit41

Culi Ioan Uurelus elimini „fractura”, desprirea, falia aceea de care se plîng uniitraductori c ar fi la originea butadei „traductore/traditore”!C.I.U: V gsesc rar printre literaii vrânceni…Din când în când pela cenaclul condus de prietenul nostru Gheorghe Neagu…Vatrage ceva la mediul literar vrâncean? Ce are în plus sau ce i-armai trebui acestei literaturi?V.B: Cum spuneam mai devreme, activez într-un fel de universparalel ...Apreciez strdaniile unor condeieri care uneori i reuesc saduc o frâm de lumin prin cuvântul scris, pasiunea cu care „selupt” pentru izbînd, pentru demersul scriitoricesc, pentru devenirealor ca scriitori veritabili [ francezii fac distincia între „écrivant”(scriptor) i „écrivain” (scriitor= creator)], respect eforturile de amenine literatura în via. În viaa aceasta atît de neprielnic, dupcum bine ai remarcat, culturii. Ceea ce nu este deloc puin lucru!Cred c literatura, dac ar avea ceva în plus, nu ar mai fi literatur(folosirea „textului scris în scopuri estetice”, dup opinia scriitoruluiFrançois Paré). Mi-a dori ca ea, „literatura vrâncean”, s m atragcu adevrat. Adic s m regsesc în ea, la cele mai înalte cote. S numai vorbim despre literatur vrâncean vs alt tip de literatur. Or, s oputem face, depind standardul „literaturilor mari”, (consacratemondial, cum spune François Paré, scriitor, eseist, universitarcanadian, în cartea sa, Les littératures de l’exiguité, în traducere :Literaturile exiguitii), ceea ce nu tiu cît de curînd se va întîmpla!C.I.U: Ce avei pe masa de lucru? Pe când o nou apariieeditorial semnat Virginia Bogdan?V.B: Pe foarte curînd, sper. O nou traducere care este aproape gatade tipar, mai ales dac voi gsi sponsori! Lucrez, deja, la o alttraducere pe care mi-a dori-o publicat. i poate, cine tie, un volumautobiografic. În francez!Mulumesc pentru ocazia pe care mi-ai oferit-o de a rspundeîntrebrilor pertinent formulate, de a participa la temerara încercarede a trasa o istorie a scriitorilor din Vrancea, de a m socoti demnde acest demers curajos. Cu întreaga apreciere,V.B42

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriRADU BORCEADATE BIOGRAFICE:Data i locul naterii: Comuna Rstoaca, Vrancea, 12iulie 1947; coala Profesional de Mecanic înConstrucie de Utilaje Forestiere la Codlea-Braov-1961-1964; Liceul de Fizic-Matematic Nr. 3-Brila,curs de zi i seral; 1976-1982- redactor la ziarul„Milcovul”, secia economic; 1973-1976-urmeaz cursurile Facultii deZiaristic din cadrul Academiei „tefan Gheorghiu”-Bucureti; 1982-transferat forat la Comitetul Judeean PCR- Vrancea, iar în 1987 transferatla municipiul Focani în funcie de viceprimar i secretar cu propaganda,rspunzând de sectoarele Învmânt, Sntate i Cultur; Dup 1989 arevenit la „Milcovul” pe post de corector, apoi ef secie Economic iPreedintele Consiliului de Administraie; În prezent este pensionar imembru foarte activ al Cenaclului „Salonul literar” al Ligii Scriitorilor dinVrancea.ARTICOLE I STUDII LITERARE:Milcovul Magazin: Podul de flori, bucuria regsirii-1992; Sfâritul Prinului- Salonul literar-nr. 74-2011- Tinereea mereu creatoare a lui Ion Panait-Salonul literar nr. 72-2010; Ion Panait, la „cenaclul scriitorilor tcui”-Adevrul de Sear-2010; În amintirea lui Puiu Siru- Salonul literar-2010;Cltor prin spaiul sovietic, Ansamblul „Poarta Vrancei” în Suedia-Civilizaia într-o ar neutr, Reeta fericirii într-o ar neutr, Pe urmele luiNicolae Iorga la Stockholm, Eminescu gazetarul, Festivalui Naional „Serilede poezie de la Negrileti - Salonul literar numerele 72, 73, 74,75,76; AurelStanciu – ultimul boem al umorului vrâncean - Ziarul tu etc.ZIARE FONDATE:Glasul nostru (editat în anul 1990 la cererea unor tipografi); Milcovuldivertisment (supliment al Ziarului Milcovul în format tematic magazin);Pdurea vrâncean (editat în perioada 1990-2005 la cererea DirecieiSilvice Vrancea); Veteranul vrâncean (editat în perioada 1990-decembrie2011 la cererea Filialei Vrancea a Asociaiei Naionale aVeteranilor de Rzboi din România); Ziarul tu (editat în perioada 2007-2009 la cererea unei societi comerciale); Ziarul Propact (editat din anul2009-al Sindicatului Propact).43

Culi Ioan UureluÎn legtur cu lista de articole, e greu de selectat din cele peste 20 000 scrisede-a lungul timpului.____________________________________________________________Am crezut c ziaristul trebuie s fie omul cu fclia caresemnaleaz apropierea primejdiilor i le arat semenilordin cetate calea spre biruin prin sacrificiu pentruadevr, bine i dreptateCULI IOAN UURELU: Radu Borcea, eti decanul de vârstal ziaritilor vrânceni...Unul dintre cei mai profunzi oameni depres, un analist al fenomenului politic, economic i social intern iinternaional. În acelai timp, participi sistematic la evenimenteleculturale care au loc la Focani i în jude. Când i-ai descoperitvocaia pentru jurnalistic? Ai avut i alte opiuni?RADU BORCEA : Chestiunea asta cu vocaia i cu opiunea dateazde pe vremea gimnaziului i a liceului. Elev de „general” fiind iavând un frate al bunicului dup mam erou al primului rzboimondial, apoi primar liberal în comun, dup 1918 - e vorba de SavaIoan (Ioan, numele de familie, menionat de profesorul Cezar Cherciuîntr-una din monografiile sale) - eram solicitat în dese rânduri s-iaduc ziarele i s-i citesc unele articole întrucât nu mai vedea bine. Ela fost primul care mi-a spus s m fac ziarist. Al doilea a fost unmaistru cruia îi citeam nite cronici de fotbal scrise dup ce veneamde la vreun meci. Îmi plcea enorm de mult cum scriau Ioan Chiril iEftimie Ionescu de la „Sportul Popular”. „Mi Radule, tu ziarist ais te faci!”, îmi zicea el. În liceu am avut doi dascli – D-l Budescu iD-na Plimaru…În legtur cu alegerea profesiei, aveam trei idei încap: s ajung ori profesor de român, ori profesor de istorie, oridiplomat. S-a ivit îns oportunitatea de a fi ziarist i n-am ratat ocazia.Am trecut de o preselecie cu 18 candidai pe loc.C.I.U: Din rspuns îneleg c în toi anii de coal ai fcut opasiune pentru obiectele de studiu cu profil umanistic: LimbaRomân, Istoria României i cea Universal, Geografia României ia lumii. Ai putea acum, dup mai bine de 50 de ani de la terminareastudiilor gimnaziale, apoi a celor liceale i a facultii, s-i aduci44

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriaminte de câiva dintre profesorii care i-au întreinut pasiuneapentru disciplinele menionate mai înainte?R.B: Pe doi dintre ei i-am menionat deja. În gimnaziu mi-a dezvoltatpasiunea pentru Limba i Literatura Român profesorul GheorgheSlujitoru. În liceu l-am avut dascl la Istorie pe tefan Vsâi. LaFacultatea de Ziaristic mi-a fost dascl de Limb i Stil Acad.Gheorghe Bulgr (discipol al lui Tudor Vianu), cel care a scos laiveal jurnalistica politic a lui Eminescu. Cursul de Limba iLiteratura Român ne-a fost predat de Constantin Viinescu (predasei la Sorbona) i de criticul i istoricul literar Alexandru Oprea,directorul Muzeului Literaturii Române i al Revistei Manuscripum.La Geografie ne-a fost profesor un domn, Velicu Rdina (funcionaseca diplomat în China), care m-a determinat s înv toate statele de peTerra, cu geografia lor fizic i economic, toate oceanele, mrile ifluviile mari ale lumii. Tot din facultate îmi aduc aminte de un altmare pedagog, prof. univ. dr. Ionel Cloc, ne preda RelaiiInternaionale, de la care am învat enorm de multe lucruri din istoriadiplomaiei româneti i mondiale, precum i relaiile externe aleRomâniei cu statele lumii.C.I.U: Ce înseamn pentru tine ziaristica (presa scris i audiovizual)?i-ai furit idealuri despre ce ar putea s însemne aceastprofesie pentru progresul societii?R.B: La început, însemna totul! În mod sigur, alocam scrisuluijurnalistic mai mult timp decât familiei! Fcusem din ziaristic oprofesiune de credin, mai ales c primeam la redacie sute i sute descrisori, c plecam zile întregi prin oraele i comunele Vrancei ca sdiscutm cu autorii petiiilor, cu autoritile locale pentru a rezolvaproblemele semnalate. În motto, am sintetizat ce am crezut eu cpoate s însemne aceast profesie numit jurnalism. Dei am scrisvreo 20 de ani în vremea lui Ceauescu, am contiina împcat c amîncurajat oamenii perfecioniti care au contribuit la progresul tehnici tehnologic în întreprinderile la care lucrau atunci. Resping categoricalegaiile unora potrivit crora anii 1945-1989 trebuie pui înparanteze, ca i cum nu ar fi existat în istoria noastr.C.I.U: Ai lipsit din pres ani buni…, atunci când ai fost atras înaparatul partidului comunist…Te-am cunoscut bine în aceaperioad i erai, într-un fel, „oaia rtcit” a tovarilor din sistem.Pentru c nu erai tipul omului „nou”, ci erai, rmsesei, doar OM,45

Culi Ioan Uureluerai vertical fa de indicaii, nu te comportai ca un Jupân pe undetreceai, ineai cont de prerile altora…M întrebam mereu cum deai acceptat s prseti meseria pe care o tiai atât de bine i i-eraaa de drag…R.B: Nu am prsit-o de bun voie, ci am fost obligat s accept ofuncie politic. De trei ori am refuzat, dar mi s-a dat un ultimatum inu am mai avut încotro. in minte c atunci când mi-am luat larevedere de la colegii de la „Milcovul”, pentru a merge la noul loc demunc, am fost sftuit s nu mai fiu slobod la gur c s-ar putea s amprobleme. Prin anii ’50 circula o vorb: „Cine limb lung are, cinciani va mânca la sare”. În anul 1964 deinuii politici au fost eliberaidin închisoare…Eu aveam o educaie sntoas din familie, crescut înspiritul proprietii, al muncii cinstite, al cretinismului. Am fost unadolescent martor la colectivizarea cu fora a agriculturii, am vzutoameni btui pentru a semna cererile de înscriere în GAC (o tentativa fost încercat i cu tatl meu), iar acest lucru mi-a deschis ochiiasupra naturii regimului. Sunt un caz singular, cred, i din alt punct devedere: în august 1965, în aceeai zi în care am fost primit în partidmi s-a dat i o sanciune – avertisment. Acum, în noua funcie politicnu era prea mult loc de întors, dar mi-am zis c dac am posibilitateas-i apr pe oameni, s nu ezit s o fac. Rspundeam de învmânt,sntate i cultur, aveam de a face cu intelectuali apropiai cagândire sufletului meu i nu mi-am propus niciodat s m port cu eica un „Jupân”, cum îi numeti tu, Culi. Fosta prim-secretar NiculinaMoraru a încercat s m loveasc atunci când m-a chemat s-mi„frece ridichea” i eu i-am dat o replic acid. Altdat, m-a chemats m apostrofeze c „profesoarele tale se împopooneaz, ieri eraubrunete, azi le-am gsit blonde i cu unghiile uite-aa de mari. S ieimsuri, drag!”. Din nou am replicat, pe un limbaj civilizat, luânduleaprarea acelor femei îngrijite, care se îmbrcau decent, se coafaudup gustul lor, s arate plcut. Am pus spatele la btaie i pentrucadrele didactice, i pentru cele medicale, i pentru oamenii de culturconsiderai „libertini”. În finalul rspunsului la aceast întrebare,vreau s meditezi, drag Culi, asupra unui singur lucru: dei aveamo funcie atât de înalt, în trei ani i jumtate mi s-a permis s vorbesco singur dat în plenul reunit al activului de partid i de stat, alconductorilor de întreprinderi i instituii, al organizaiilor de mas i46

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriobteti. Acum, s nu crezi c am fost vreun disident. Nu! Dar am urâtdin toat fiina mea spiritul de turm.C.I.U: Crezi c astzi se mai face pres aa cum se fcea odat oricum a sperat un idealist ca tine?R.B: Dac la celelalte întrebri am dat rspunsuri mai lungi, laaceasta am s rspund, dezamgit, eliptic, apsat: nuuu.C.I.U: Ce te supr, te indigneaz i te revolt mai mult, astzi,când citeti presa, când te uii la televizor, când citeti o carte?R.B: Lipsa de profesionalism, prostia fudul, minciuna, fariseismul,ipocrizia, manipularea, amestecarea voit a valorilor, bdrnia igrosolnia (se intr cu bocancii plini de noroi în viaa privat aoamenilor), agramatismul, analiza arbitrar a unor fapte, evenimente,a unor indicatori economici i sociali. Citind mare parte din presa deazi, urmrind unele posturi TV, am impresia c muli „jurnaliti” nuau mai citit de mult vreme o carte. De Biblie – nici vorb. Referitorla carte, lucrurile neplcute sunt de alt natur, in nu numai decalitatea produsului literar, în forma, fondul i stilul realizriiacestuia, ci de relaiile dintre scriitori, dintre scriitori i critici literari.Se scrie bine i astzi, dar avem pe rafturi i tarabe mult frunz,mult iarb. Sun frumos propoziia „Carte frumoas, cinste cui te-ascris”, îns am convingerea c valoarea literar a crii din perioadainterbelic (1919-1939) este net superioar celei de azi. Am cititrecent un excepional articol, Cartea arestat, publicat în RevistaHistoria,care arat c prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945,semnat de ex-regele Mihai(sic!), în România au fost interzise 10 000de cri i publicaii literare scrise de mari oameni de cultur. Cumeniunea c nu regele dicta atunci…Dac revistele i crile scoasedin biblioteci ar fi fost „frunz” i „varz” literar, ele nu ar mai fifost „arestate”.C.I.U: Eti om de pres scris, în primul rând, peste care au„nvlit”, succesiv, radioul, apoi televiziunea, iar în prezentInternetul. E o legitate fireasc a evoluiei tehnologice…. Încondiiile date, mai crezi în viitorul acestei prese ?R.B: Mi-a dori extrem de mult întoarcerea la modul de a face presdin perioada 1848-1938. În orice caz, televiziunea, Internetul,telefonul mobil, folosite excesiv, lenevesc intelectul. Într-un fel citetio carte pe Internet, un articol de ziar, recepionezi o informaieprezentat la televizor i comentat în fel i chip – de cele mai multe47

Culi Ioan Uureluori rstlmcit – i alta e s simi în mân cartea, revista i ziaruladuse de la tipografie. Dar nu avem nici o vin c nu ne-am nscut învremuri mai patriarhale.C.I.U: Consideri c, de dragul celebritii, scriitorul, publicistultrebuie s scrie dup gustul publicului?R.B: E o întrebare cu „cheie”, dar un rspuns trebuie dat pentru cnimeni nu scrie de „amorul artei”. Ziaristul sigur scrie cu gândul lacititor. Dac scriu despre examenul de bacalaureat, m gândesc laelevi, la prini i la profesori. Scriitorul celebru este contient c areun public cititor al lui. El are o manier de a scrie, un stil personal pepotriva gustului public. A unui segment de public. Liiceanu nu scriepentru marele public, ci pentru elititi. Avem i exemple opuse: nucred c Eminescu, în poezie, a scris pentru a satisface gustul public.În publicistic nu a scris cu gândul la marele public, ci, mai degrab,pentru cei câiva oameni politici cu putere de decizie, pentru a leatrage atenia în legtur cu proasta cârmuire a rii. Acelai lucru ila Caragiale, în piesele lui de teatru. Nu cred c Slavici s-a gândit sfie pe gustul publicului când s-a apucat s scrie Moara cu noroc. Suntcazuri i cazuri.C.I.U: Pe vremea lui Ceauescu era un fel de comercu…dedicaiile. Unii lingueau fr sens, trdau tot ce aflau în jur(ba chiar mai i înfloreau), îi declarau dragostea „etern” fa deputernicii zilei…Critica sau istoria literar ar trebui s in cont deaceste derapri?R.B: Am vzut astfel de dedicaii i, sincer îi mrturisesc, m-auscârbit. Volumul OMAGIU a fost scris nu de muncitori, de rani,constructori de pe antiere i de comerciani, ci de oameni din lumea rartelor. Ei au creat i întreinut cultul personalitii, pentru avantaje.Vezi Punescu, Vadim, Sabin Blaa, Sergiu Nicolaescu, Popescu-Dumnezeu .a. Istoricul Lucian Boia a publicat, recent, o carte,Capcanele istoriei, în care prezint exemple de prosternare i pevremea lui Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Antonescu, nu numai alui Dej i Ceauescu, a primilor secretari de partid. Precum se vede,critica i istoria literar nu au pus „la zid” asemenea „declaraii dedragoste etern” i rul s-a repetat. Se repet înc. Eu rspund cu DAla întrebarea ta.C.I.U: Radu Borcea, ai în urm o activitate jurnalisticextraordinar: peste 20 000 de articole incluzând toate genurile48

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuripublicistice, jumtate pân în 1989, jumtate dup, ai scris circa500 de articole numai despre integrarea României în UniuneaEuropean. tiu c eti i un „fctor”de ziare...Frecventeziconstant Cenaclul literar ”Salonul literar” al Ligii Scriitorilor dinVrancea, unde citeti texte literare foarte apreciate de colegii decondei. Nu eti tentat s aduni toat aceast experien în câtevamari volume?R.B: Dac a fi avut mai mult îndrzneal, ca s nu zic tupeu„obraznic”, în sensul bun al cuvântului, trebuia s încep munca maidemult, când puteam s obin mai uor sponsorizri de la cunoscuicrora le mergeau bine afacerile. Acum e din ce în ce mai greu. Amînceput s adun material, s-l clasific i poate se va ivi o oportunitatede a iei pe piaa scrisului cu ceva.C.I.U: Peisajul actual al literaturii române arat ca o jungl: estepopulat de gti i „gâte literare”, sunt multe hiene în piele decritici literari, sunt anihilate pân i simbolurile literaturiinaionale, dar-mi-te un debutant. Rostul interviurilor mele estetocmai de a apropia creatorii, de a-i face mai buni, mai toleraniunii cu alii, de a le uni forele în lupta cu dumanii comuni:nesimirea cu pretenie de stare normal, permanenta bclie înloc de munc, lsarea culturii pe mâna politicului etc. Aa ctrebuie s îndrzneti! Mai ales c tot ce ai scris a fost acceptat iapreciat de public…R.B: Mulumesc de îndemn i îi reamintesc c anume din motivelemenionate i de tine în rândurile de mai sus nu m-am avântat în lupt.Poate nu am fcut bine. M bucur îns c tu, drag Culi IoanUurelu, nu ai stat deoparte, i-ai asumat riscuri, i-ai fcut i adversariîn încercarea de a apra valorile, simbolurile literaturii naionale. Tefelicit c acum, la vârsta maximei înelepciuni, încerci s construietipuni între oamenii de creaie, s uneti scriitori i publiciti în jurulunor idealuri atât de … idealiste. Merit s încerci s reînvietolerana, prietenia…C.I.U: Ce caliti crezi c trebuie s aib un prieten? Ai, ai avutansa extraordinar de a fi în preajma unor asemenea oameni?Eti atât de norocos?R.B: S fie sincer. S se bucure de succesul tu. S sufere pentrueecurile tale. S fie solidar cu tine. S-i fie cel mai bun sftuitor în49

Culi Ioan Uurelubine i cel mai aspru critic al tu. Când i reciproca e valabil, eperfect. Un proverb spaniol spune aa: „decât o rud în deprtare,mai bine un prieten în apropiere”. Da, am avut, am prieteni în jurulmeu. Îns nu am fost/nu sunt atât de norocos în prietenii prea multe.Au fost un Ioan C. Ioan, Ion Panait, Mitic Pricop, azi eti tu,Culi, cred c mai este Petric Butuc, este tânrul Silviu Stanciu –un excelent paginator IT, am prieteni printre tipografii care maitriesc. Prieteni – i nu doar rude - îmi sunt fiul meu, tefan, ginerelemeu, tefan Oan, cumnaii mei, Eugen i Costel Baranga.C.I.U: Falsele rzboaie…literare din Vrancea…Ce observi? Ce artrebui fcut, reparat, înlocuit?R.B:Vd puin prietenie i multe orgolii, veleiti, agresivitate. Auunii o plcere vântoreasc s-i arate muchii…literari, talentul depamfletar, dar muchii aceia arat precum pieptul puilor de gin pecare, în vremea Odiosului, îi numeam, în derâdere, „Fraii Petreu”.Am citit, cu mai bine de un an în urm, într-o revist local, ocompunere dezlânat a unui scriitor vrâncean prin care ataca un criticvrâncean care folosete vorbe cu epi în coad în cronicile sale decarte. i mi-am zis: d’api, dac scriitorul tot a ieit la btaie spolemizeze cu criticul, care taie capete de scriitori pentru a-i aduce laînlimea lor real, atunci musai trebuia s fac dovada c stpânetelimba român. Dar nu, „polemistul” punea limba pe bigudiuri s parc-i crea. Eu, de-a lungul timpului, am avut întâlniri profesionale iprotocolare cu oameni importani din ara aceasta, profesori, medici,academicieni, oameni de cultur i art i am observat la toi o marecalitate moral: modestia. În literatura vrâncean tiu ce trebuiereparat, ce trebuie fcut: renunarea la orgolii, la vedetism, laveleitarism, la vendet, îmbriarea cii dialogului, a toleranei. Deinut minte: primul pas înseamn întotdeauna un pic mai bine decâtnimic! Dar natura uman este atât de divers…50

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriADRIAN BOTEZDATE BIOGRAFICE :Nscut pe 10 noiembrie 1955, la Gura Humorului,judeul Suceava; Doctor în tiine filologice-culucrarea Spirit i Logos, în poezia eminescian-Univ.“Al.I.Cuza”-Iai; Actualmente profesor laColegiul Tehnic “Gheorghe Bal”- Adjud; În 1999,fondeaz i devine redactor coordonator al revistei bianuale CONTRAATAC- revist de educaie, cultur i literatur, pentru elevi i profesori -îndreptat împotriva prostului-gust, imposturii i agresiunii imoralantiartistice;Membru al U.S.R; Laureat al Marelui Premiu al SalonuluiLiterar-Dragosloveni-1998 ; Premiul U.S.R. pentru POEZIE-2005; PremiulU.S.R., la CRITIC-HERMENEUTIC - 2006 ; Marele Premiu alFestivalului Internaional de Literatur „Titel Constantinescu”, Rm. Srat,2011 – pentru volumul de eseuri „Cazul DACIA...”; PREMIUL PENTRUPUBLICISTIC - 2010; Premiul pentru publicistic (în cadrul PremiilorAsociaiei Internaionale a Scriitorilor i Oamenilor de Art Români -LITERART –XXI i ale revistei Origini – Romanian Roots, pe anii 2008-2009).ACTIVITATE PUBLICISTIC: În colectivul redacional Scara-Bucureti, redactor la Starpress Vâlcea Turism, redactor la Ziarul MIORIAUSA, redactor Ardealul literar-Deva, redactor Crezul nostru-Bacu, redactorSalonul literar-Focani, redactor Negru pe alb-Odobeti, redactorConfluene-Adjud.VOLUME PUBLICATE (SELECTIV):VERSURI: Jurnal din marea temni interioar (Axa-Botoani, 1998);Roginorog (Salonul literar-Focani, 1998);Povestea unui colecionar deaudiene (Corgal Press-Bacu, 2003);Epopeea Atlantic (Corgal Press-Bacu, 2003); Eu, barbarul (Casa Scriitorilor-Bacu, 2005); Crezuricretine-70 de sonete cruciate; Van Gogh – perioada Borinage (tumorileartei), Casa Scriitorilor, Bacu, 2005; Nu mai ridicai din umeri! (Ed. Rafet,Rm. Srat, 2007); În contra demenei de astzi în cultura român (Ed.ProPlumb, Bacu, 2008); Aici – la-ntâlnirea tuturor câinilor, Ed. Rafet, Rm.Srat, 2009; Cartea Profeiilor, Ed. Rafet, Rm. Srat, 2010; Linitea lumii,Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2011; Obârii, Ed. Rafet, Rm. Srat, 2012; Prezentîn antologia bilingv (român-francez) În cutarea îngerului – En quêtte del'ange, din creaia poeilor vrânceni, selecie de VALERIU ANGHEL,51

Culi Ioan UureluPallas, Focani, 2006 – traducere CONSTANTIN FROSIN; Prezen înantologia englez a prof. univ. dr. DAN BRUDACU: Voices ofcontemporary Romanian poets – selection and English version by DanBrudacu, Sedan Publishing House-Cluj, 2007; Inclus în Antologiasonetului românesc, de Radu Cârneci - vol. al III-lea; Inclus în toate cele treivolume ale trilogiei Cartea întâlnirilor, de Eugen Evu; PROZ: VolumulBasme- pentru copii, pentru oameni mari i pentru foarte mari oameni(Corgal Press-Bacu, 2004); CRITIC/HERMENEUTIC: Prigoniiicavaleri ai Mielului - despre poezia cult aromâneasc (Ed. Dimândareaprinteasc, Buc., 2000); Spirit i Logos, în poezia eminescian - pentru onou hermeneutic, aplicat asupra textului eminescian (Ed. Rafet, Rm.Srat, 2005); Loja Iohanic Româneasc – Ion Creang, Ion LucaCaragiale, Ioan Slavici - pentru o nou hermeneutic, aplicat asupratextelor lui Ion Creang, Ion Luca Caragiale i Ioan Slavici (Ed. Rafet, Rm.Srat, 2006) – a obinut Premiul de excelen al Ed. RAFET, pentru 2006;Cei Trei Magi ai prozei româneti (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu,Mircea Eliade) – i Epoca Mihaelic : pentru o nou hermeneutic,aplicat asupra textelor lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu i MirceaEliade (Ed. Rafet, Rm. Srat, 2007); Opera scris a lui Corneliu ZeleaCodreanu – între vizionarism i alchimie naional, Criterion Publishing,Bucureti, 2009.REFERINE CRITICE (SELECIE):AUREL RU - în Prefaa la vol. de debut, Jurnal din marea temniinterioar, Axa, Botoani, 1998; VALERIU ANGHEL – în revista Pro-Saeculum, noiembrie, 1998; MIRCEA DINUTZ- în revista Pro-Saeculum-Focani, nr. 3-4, iunie-iulie, 2005, Adrian Botez - un cavaler al Graalului;Adrian BOTEZ, Ruguri – România sub asediu, Editura Carpathia Press,2008, Postfat de Artur Silvestri; Despre “Cei Trei Magi ai prozeiromâneti” ; IOAN MICLU, din Cringilla-AUSTRALIA - în Pro-Saeculum, nr. 63-64, aprilie-iunie 2010 – Focani - ADRIAN BOTEZ:“Spirit i Logos, în poezia eminescian - pentru o nou hermeneutic,aplicat asupra textului eminescian” (Editura Rafet, România, 2005);EUGEN EVU – ADRIAN BOTEZ: terifiant contraatac la înrirea umanului– sau Cinarea ca bocet la viaa muribund – în revista PRO-SAECULUM,Focani, Anul IX, nr. 1-2-2010; LUMINIA ALDEA, Cornu Luncii-SUCEAVA: SCRISUL CA DESTIN - Impresii legate de poezia domnuluiAdrian Botez – în revista electronic Romanian VIP – revista românilor depretutindeni, Sydney, 12 iulie 2010.____________________________________________________________52

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCât vreme Hristos a pus mâna pe bici (i, da,neîndoielnic, a pus mâna pe BICI!), trebuie s fimteribil de ateni ce iertm, pe cine iertm, de ce iertm,ce consecine are iertarea noastr..CULI IOAN UURELU: D-le Botez, avei o oper divers,recunoscut, avei permanent opinii împotriva celor care tolereazrul în România, în lume, împotriva unei anumite pri a presei,împotriva “Golanului ef”, împotriva necredincioilor,împotriva…Nu pierdei prea mult timp cu astfel de evenimente,persoane în detrimental creaiei propriu-zise?ADRIAN BOTEZ: Nu. Nu pierd, ci câtig, din punctul de vedere alcontiinei mele. Consider c un scriitor trebuie s fie i cetean, icretin (cât de cât) – iar datoria unui cetean i cretin (cât de cât,mcar...) este s se lupte, în viaa asta, pe Pmântul acesta (c altul n-avem, spre a-i dovedi Lui Dumnezeu c nu „dormim în post”, cîncercm s ne facem Misiunea, pentru care, fiecare dintre noi, a fosttrimis aici, în acest „poligon de testare” a umanitii din ...om!), cuticloia, cu secturismul, cu impostura, cu trdarea (mai ales!)...Adic, s se lupte, în numele Sfântului Duh, cu „variile” i atât de„bogatele” întruchipri ale lucrrii diavolului (care înregistreaz preamulte victorii, azi, prin oamenii slabi sau/i ri)...! N-avem dreptul s-I refuzm Lui Hristos porunca (i efectele ei!) dat apostolilor (i, prinei, umanitii întregi!): „Nu dormii!”. N-avem dreptul s uitmleciile Lui de veghere, leciile Lui de combativitate, în lupta cuipocrizia celor de la Marele Templu de la Ierusalim, dar i curtcirile noastre proprii i cu cele pe care le vedem, la semenii notri,cum tind s devin otrviri i pierderi de suflet, „neguri alePmântului”!C.I.U: Am luptat i lupt pentru ideea c scriitorul, ca om, trebuie sfie vertical, obiectiv..Ca urmare a acestei preocupri, în interviurilepe care le-am luat unor personaliti, am întrebat permanent ceconteaz: omul sau opera? Unele rspunsuri m-au dezamgit, altelem-au încântat…Prerea dv.?A.B: Opera rmâne...dar nici pcatele nu-s uitate! Eu, spre exemplu,am recunoscut i admirat, mereu, geniul sadovenian – dar n-am pututuita cum sute de scriitori au fost zvârlii în temniele comunisto-53

Culi Ioan Uurelubolevice, i prin...”contribuia” lui Sadoveanu! i mai e ceva: cândscriitorul are talent autentic, viforos i este, în acelai timp, cuadevrat, om moral i cu iubire de semeni – atunci, posteritatea nu-lîngroap de tot, sau, la un moment dat, tot îl dezgroap...mcarparial... - ...dar dac-i talentat, îns nu-i i un om care vrea binelesemenilor, când e ticlos i imoral, nu se poate s nu „miroas” asta a„pucioas”, mcar i doar pe alocuri, în opera lui... – pentru ca, pestedecenii ori chiar veacuri, s se descopere minciuna, egoismul,ticloia, oportunismul...Ar fi de evocat, aici, prea multe nume, i nuavem spaiu editorial! Iar scriitorul respectiv risc s cam fie mturatdin memoria confrailor i/sau a lumii. De aceea, i atâtea „eclipse”,printre scriitorii români (i strini!) ai secolului XX....Scriitorul,Autenticul Artist, ar trebui, precum în antichitatea greac, s fieModel Moral al Cetii. Dar...unde ne mai este Cetatea, în aceast„zdrngneal geografico-amoral”, numit „Uniune” (europeansau de alt soi...), „zon euro”, „spaiu Schengen” etc. – numai„civilizaie umano-divin” – NU?!..E drept, exist i nedreptiflagrante, de tip propagandistico-politico-ideologic, „conspiraii aletcerii” (care împing scriitorii spre „moarte civil”!), ipocrita i atâtde actuala „political correctness”...: le-a suportat i Eminescu, lavremea lui..., i Lucian Blaga, Ion Barbu sau Mircea Eliade, din er îner...le suport, de aproape trei sferturi de veac, un Radu Gyr...i câialii?!C.I.U: Credei c acel cuptor al alchimitilor, Athanorul, pe careorice scriitor ar trebui s-l aib în interiorul su, va duce larevitalizarea literaturii i mentalitilor din Vrancea, din ar?A.B: Da, cred. Alchimia este o „tiin regal”, îns... – i nu tiu câidintre noi, scriitorii (vrânceni ori venetici), vom fi purtând, ascuns învene, „sânge albastru”...! Numai Unul Dumnezeu va decide„regalitatea” autentic de Duh. i o va decide, chiarîmpotriva...”gustului maselor”! Parc pe Baudelaire ori Rimbaud i-aiubit cineva, cu adevrat, cât au trit? Nici pe Eminescu nu l-au trdatpuini...Dar regalitatea lor nu poate fi „pus pe foc”, pentru c, prinregalitatea „ars” jertfelnic, sporesc, i mai înalt (pân la cer!),flcrile! – ...iar cenua dispare, ca prin farmec...Oricum:revitalizarea-Învierea nu se face cu „necredincioi” , ori cu „pui pepricopseal” , ori cu delatori „organici”, cu oportuniti, cu lingi, culai, cu indivizi vinovat de pasivi, fa de sfinenia Neamului54

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurilor...Viaa vine dinspre interiorul autojertfitor-lucrtor, dinspreinteriorul-care-nu-minte, dinspre Duhul nostru – iar nu din...”vopseluri”, „boieli” i „grime” - aplicate cadavrelor îndescompunere (penibil i accelerat!).C.I.U: Literatura porno a inundat scena culturala româneasc. Ei premiat…Titluri ca Pizde, Letopizde, Bgu etc. fac deliciulunor „cititori”. Aceasta s fie literatura promovat de UE, deinternet? Literatura viitorului? Unde vom ajunge?A.B: Nu. Istoria omenirii nu se msoar cu zecile de ani (dei niciaceste zeci de ani nu ies afar din istorie!). Valorile autentice nu suntcernute de voina oamenilor, ci de o porunc mistic, venit dedincolo de contiina lor. Mòdele trec! - ... Poezia Regal rmâne ilumineaz Lumea, o salveaz de instinctualitatea bestial i imbecil,o ine în Privirea Lui Dumnezeu...Totul, întreaga noastrexisten/fiinare - depinde de rezonana noastr la Armonia HarfeiLui Orfeu:„De-ar fi aruncat în haos arfa-i de cântri îmflat, /Toat lumeadup dânsa, de-al ei sunet atârnat, /Ar fi curs în vi eterne, lin incetar fi czut...(…) /Dar el o zvârli în mare...i d-eterna-i murmuire/O urm ademenit toat-a Greciei gândire,/Împlând halele oceanici cu cântrile-i de amar. De-atunci mareanfioratde sublima ei durere,/În imagini de talazuri, cânt-a Grecieicdere/i cu-albastrele ei brae rmii-i mângâie-n zdar...Dar maitii?... N-auzim noaptea armonia din pleiade?/tim de nu trim pe-olume, ce pe nesimite cade?/Oceanele-nfinirei o cântare-mi par c-ascult./Nu simim lumea ptruns de-o durere lung, van?/Poateurmeaz-aarfe'-antice suspinare-aerian,/Poate c în vi de haos neampierdut demult... demult”.C.I.U: Dac ne-am referi strict la cultura, literatura din Vrancea,ai putea s facei un tablou în care s prezentai ce are i ce i-artrebui? Zeia Discordia pare s stpâneasc tot…Ce-i de fcut?A.B: S existe un mturoi zdravn! Literatura proast trece dreptbun, sau, i mai ru: „pasabil”, din pricina lipsei „spiritului critic”,de tip ibrilenistic. i nu doar în Vrancea: peste tot în România, ideloc rar în strintate... Când valorile vor fi corect intuite i, cât decât, ierarhizate cu profesionalism i bun-credin – vor înceta igâlcevirile groteti. Sau, cel puin, se vor menine între limiteledecenei, ca un murmur...Nu e ru s existe murmurul nemulumiilor:55

Culi Ioan Uurelueste „fondul sonor”, pe care crete/se dezvolt, mirific, potenialulautenticilor creatori – i datorit cruia se poate, mereu, „luatemperatura”, prin contrast cu „mediul ambient” - a valorii de Duhadevrate, nu simulate.C.I.U: Un vers de-al dv. m tulbur: „Nu pot s uit, nu pot s iert”.Fr s-l cunosc, de-a lungul vieii l-am aplicat la prieteni, ladumani, la familie…Cred c am greit foarte mult. La vârsta deacum, sunt înspimântat de-a dreptul c am fost atât deîncrâncenat…Realizez câte nedrepti am fcut de-abia acum, cândam observat lâng mine o fiin dominat de verbul „a ierta”. O vdsenin, blând, linitit…Dac nu vom fi ca ea, „greelile greiilornotri” vor rmâne venic neiertate. Noi, oamenii, indiferent destudii, poziie social , talent, n-am putea, cu ajutorul minii i alreligiei, s fim mai tolerani, mai buni…?A.B: A uita – înseamn i s-l mâniem pe Dumnezeu, care ne-a datmemorie, ca s nu repetm, penibil i vinovat, la nesfârit,greelile...i s ne distrugem fibra creatoare, prin opoziie cu„crezurile” postmodernitilor celor castrai. A ierta – e un verb tareginga: da, îi poi ierta, TREBUIE s-i ieri, pe semenii ti ceigreitori nu din rutate „continuat”, ci din „neveghe i mânie frcuget”, precum i ei îi iart ie – micile (poate chiar marile!), aproapeincontientele greeli. Dar s-l tolerezei pe diavolul sadismului, celcare, fr contenire, încearc s macine temeliile lumii i pe cele aleumanitii din Om - înseamn s permii ca umanitatea s seperverteasc în Duh i s moar. ...Cât vreme Hristos a pus mâna pebici (i, da, neîndoielnic, a pus mâna pe BICI!), trebuie s fim teribilde ateni ce iertm, pe cine iertm, de ce iertm, ce consecine areiertarea noastr...Pentru c, dac vede c-l ieri i-l pierzi din vedere,diavolul îi taie gâtul fratelui tu, cel de alturi de tine...apoi, tesugrum i pe tine, când te vede aa de ...”duios” ierttor, lângcadavrul fratelui („iertarea”, nechibzuit mânuit, poate deveni iform a nepsrii, i a nevegherii!)! i nu tiu dac asta nu senumete, pentru fiecare dintre cei dispui, în orice condiii, s „ierte”– COMPLICITATE LA DEMONISM! E adevrat, noi n-am ajunsnici pe departe stadiul cristic... – dar acest lucru e cu „dus i întors”:s nu ne trufim, în niciun caz, cu „selectivitatea” iertrii (s-Lîntrebm, cu înfrânt rugciune, pe El, când, anume, e timpul i loculi rostul iertrii...), dar nici s gâdilm diavolii sub gu, nu-i cu56

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricale...! Hristos, ca Dumnezeu, avea FR GREUL, atunci cândierta: noi, îns, tot iertând, orbete (fr strop de discernere), putemdezlnui rzboaie cumplite i catastrofe terestre aiuritoare...i nu doarspirituale!!!...Privii-i pe Sfinii Prini, pe Marile Duhuri care ne-au mai rmas,prin mânstiri: cât de aspre canoane ne dau, ca s nu ne-o lum,nebunete, „în cap”, c mai buni i mai generoi decât noi nu-i nici...Hristos-Dumnezeu...!!! Ajungem pân la demena impresiei c...amfcut PREA mult bine, deci c „am depit norma” uman, i c,deci, putem...”s-o lsm mai moale”, s mai odihnim binele din noi,întru...RU!...A ierta este o ART – deci, nu poate fi practicat decât prinRevelaie, iar nu...”de la sine”, „la hurt” i „dup ureche”! Iadul epavat, nu-i aa, numai cu „intenii bune”, ale „prea-ierttorilor” dediavolisme (ale lor i ale altora)...Din pricina lipsei de discernmântîn toate, a ajuns lumea noastr s arate, precum o vedei: egoist,trufa, ticloas...CANIBAL!...S ne rugm Celui de Sus s se îndure de „ochii iertrii” noastre, cas mai vedem lumina, dintre negurile teribile, pe care...le-am tot„iertat”, pân ne-au sufocat!C.I.U: Avei, în scris, tentaia i posibilitatea monumentalului prinscrieri de anvergur precum „Loja Iohanic Româneasc (IonCreang, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici- pentru o nouhermeneutic…”, „Cei Trei Magi ai prozei româneti(MihaiSadoveanu, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade) - i „EpocaMihaelic…” etc. Vei continua cu astfel de lucrri?A.B: Dac îmi va da Dumnezeu via i sntate – da! Cu siguran!Trebuie analizate, cât mai istovitor de adânc, Marile Duhuri Creatoare- pentru a întrezri, cât de cât, Adevrul Creaiei!C.I.U: Ai înfiinat i ai dus la strlucire o revist de autor,„Contraatac”. De ce acest titlu? Viaa v-a forat s fii mereupregtit pentru aprare, pentru contraatac?A.B: Niciodat nu am atacat, pe nimeni! Doar am rspuns la atacuri(aceasta însemnând, firete, c am considerat, spre exemplu,impostura - ... care, aparent, nu atac, ci se strecoar, pân ce îiajunge cu mâna la jugular! - ca fcând parte din rândul atacurilorextrem de violente, la dreptul de existen al...”Drepilor”, cât i laadresa bunului-gust al celor „Drepi”!), m-am aprat, am fost, mereu,57

Culi Ioan Uureluîn legitim aprare – i, din cât brum de experien mi-a dat prealunga-mivia, i-am sftuit pe colaboratorii i cititorii revistei„Contraatac”, îi sftuiesc i azi, mereu (prin aceast revist,„Contraatac”, dar i prin viu grai!), pe câi vor s m-asculte, s facla fel.C.I.U: O fi România doar ara Miticilor, a bcliei, a „capreivecinului”, a expresiilor „merge i aa”, „las-m s te las”, îi dauca s-mi dai”, o ar în care nesimirea s-a lit chiar peste tot?A.B: Din pcate, românul s-a învat s-i piard prea mult timprâzând (de sine, de alii...) i, astfel, „mâncându-i” vremea ceapotrivit pentru aciune! Nu Spiritul lui Caragiale zugrvete idealDuhul Românesc (sau, mai exact, nu am învat, la coal, s-l citim,pe Caragiale, în profunzime: ne place bârfa prea mult, în aceste vremide non-aciune, întru aprarea Cetii... - ...de aceea nu vedem ilatura tragic a operei caragialiene, ci doar pe aceeapersiflatoare...care, i ea, conine mult exasperare! – Caragialerespect, fr nicio urm de zâmbet pe buze, Biserica Lui Hristos, iarnu „cea de zid” – i Monarhia!) – ci acela eminescian!...Dar, cinepoate ti care este voina Lui Dumnezeu, cu acest Neam? DimitrieCantemir (francmason, înc de la intrarea în Academia berlinez!)zice c suntem proti i doar „pronia” cereasc ne-a scpat, mereu, dela diapariie... - ...tim, îns, c, în vremurile voievodale, NOI,ROMÂNII CEI „PROTI”, iar nu criticii notri (ciudat de ruvoitori!),am vrsat sânge, pentru ca Europa Cretin s nu dispar, snu fluture Steagul Profetului, pe malul Atlanticului... – ...noi tim c,la 1185, Asan-românul tie s plteasc o palm, primit (de lasebastocratorul Ioan) la curtea împratului Isaac Anghelos al II-lea, cudistrugerea, COMPLET, a câtorva armate bizantine...Nu, n-am fosttotdeauna „mitici” i maneliti! Ne-au moleit fore exterioare voineinoastre (fanarioii, paoptitii, comunitii...neo-liberalii i neocomunitii- ...care ne-au smuls Duhul, cu nepsare, din albiaFIINRII NOASTRE FIRETI...!) – cât i slbiciunile noastre(dintre care prost-îneleasa „toleran” ocup un loc de frunte!) – deamajuns atât de jos. ...Eu cred c mai este mult de coborât, pân s nise reveleze, iar (i pentru totdeauna!), Misiunea noastr NeabtutAscensional!C.I.U: Premiile literare…Câte controverse aduc! În fond, ce suntele? O recunoatere a valorii sau doar o mit pentru cuminenia58

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurinoastr când am fost nedreptii? O fi îndemnul de a acceptaviitoarele injustiii, care se vor abate asupra unor literai?A.B: Premiile sunt bune i stimulatoare, pentru creatorii ajuni laoboseala Creaiei (...acea „zi a 7-a”!), atunci când sunt înmânate dectre oameni buni i cinstii. Nu este cazul, decât cu totul întâmpltor,într-o Uniune a Scriitorilor atât de profund corupt, cum este cea dinRomânia...Dar privii i criteriile, conspiraioniste i banditeti, aleacordrii Premiului Nobel pentru Literatur: cu ce merita HertaMler, spre exemplu, acest premiu, mai mult decât un Vintil Horia,Mircea Eliade, Nichita Stnescu, Marin Sorescu, Eugen Jebeleanu,tefan Augustin Doina, Emil Botta, Marin Preda, tefan Bnulescu,Fnu Neagu etc. etc. etc.?! ...Nicio ans de a se „drege” ceva (legatde „premierile”...cât „misticoide”, cât „de cumetrie”, ori ...”defars”!), în urmtorii 100 de ani!!! Cine primete vreun premiu, s sebucure! – cine nu (dei are contiina valorii autentice), s nu se„scârbeasc” prea tare i s dea, Doamne ferete, în...”glbeaz”!C.I.U: La comemorarea lui Emil Botta , din vara lui 2011, amafirmat c sunt foarte legat de Adjudul tinereii mele, c acesta esteun ora deschis, care a fcut posibil ca fraii Botta , Liviu IoanStoiciu, Angela Gheorghiu etc. s plece, iar alte persoane talentates vin aici (Adrian Botez, Paul Spirescu etc.). Cum ai descrie dv.Adjudul cultural de astzi?A.B: Un ora care trebuie s mai atepte. „Se coace”, dar greu. Nu ecazul „disperat” al rigi Crypto, dar nici cazul celest al luiEnigel...Nu-mi permit, aici, s fac o analiz a motivelor acesteiîncetineli a „coacerii”. Unele dintre aceste motive in (doar tii bine!)i de politic. Dar nu numai...C.I.U: Recent ai împlinit o vârst frumoas: 56 de ani. Care credeic este locul dv. în literatur, la momentul actual? Nu în provincie,ci în România…Cu meniunea c Provincia nu mai este ce era…Azice c Provincia s-a mutat în capitala cu revistele ei penibile(uneori), depite, cu unii scriitori minori care se cred buriculpmântului..A.B: Nu tiu. Nu vreau s tiu. Eu meditez i scriu, iubesc i scriu, mmânii i scriu... - ...contient c am o misiune, dat de undeva, dedeasupra mea, de deasupra de vremi i de fenomene. Provincia nu artrebui s devin Capital... – dar nici Capitala (Fals!) a CulturiiRomâne nu are dreptul s dispreuiasc valorile Provinciei. Cât59

Culi Ioan Uureluvreme nici Ureche-Costin-Neculce-Cantemir, dar nici Eminescu n-aufost dai de Bucureti, cum nici Caragiale ori Creang, Sadoveanu,Nichita Stnescu... – Bucuretiul s fac bine s se smereasc....EVENTUAL, S NU ÎNCHID COLILE DE LA SATE!!!...Închizi, în negur, Fruntea Mriei Sale ranul (cât a mai pstratdin voievodalul ei, aceast Frunte...) – ...atunci, sugrumi (cel puin,amâni, în mod nepermis - criminal, chiar!) ansa evolutiv a DuhuluiNeamului Românesc.C.I.U: Ai putea da 2-3 exemple de poei, prozatori i de criticiliterari din România actual, atini de mâna lui Dumnezeu?A.B: Scriitori? Critici? Nu pot i nu trebuie. Scriitorii se situeaz,deocamdat, toi, sub semnul magmei - ...CARE, ÎNC, N-A DATNICIO FORM DISTINCT, STATUAR – ...iar criticii,majoritatea, s-au sinucis moral, lepdându-se de Misiunea lor, cea deAsanare Estetic a Duhului Românesc. În Vrancea, aa cum am maizis, numai Mircea Dinutz se strduiete (i, în mare parte, reuete!)s fie singurul critic profesionist. În rest – pân i Eugen Simioncasc, plictisit de Misiunea sa oarecum transcendent...Nu maivorbesc de N. Manolescu-sinucigaul, ori de dl GheorgheGrigurcu...devenit, între timp, nu se tie de ce, „anti-eminescian” (?!)– ...adic, descalificându-se, în calitatea pe care i-a proclamat-o,aceea de critic i revelator de Duh Românesc!C.I.U: Au fost, oare, în România, scriitori care s-au opus cuadevrat comunismului? Muli se cred disideni, dar câi sunt cuadevrat?A.B: Vor fi fost, cine s-i mai tie? Nu se mai tie nici ce-icomunismul...nu se mai tie nici ce-i românismul...! Este, în toate i-ntot, UN HAOS SPIRITUAL-SEMANTIC PREMEDITAT! Unhaos...TERIBIL DE BINE ORGANIZAT!!!Eu nu-i cunosc. Înafarde „cazul Stoiciu”, nu m hazardez s numesc...i aa, probabil c amcomis, numai pân la acest punct al interviului, sodom de greeli...darnu renun la ele! Poate vor folosi altora, fie i prin contrast...C.I.U: V reproai ceva ca scriitor, ca profesor, ca om?A.B: Cum ar putea un român (care se vrea mcar ...„unu la mie” ,veghetor!), s nu-i reproeze ABSOLUT TOT CE SE PETRECE,CATASTROFAL, ÎN ARA LUI?!...Aa i eu, firete, îmi reproez totul. i la nivel de scriitur (n-amreuit s conving), i la nivel de profesie (n-am reuit s fascinez,60

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriprecum Fluierarul din Hamelin), i la nivel de omenie...Dostoievschi avea perfect dreptate când zicea c „suntem vinovaide toate pcatele întregii lumi”. ...Mai ales scriitorii/artitii iprofesorii, preoii...!!!...Dar asta nu înseamn c trebuie s disperm, s abandonam, s (ne)trdm Misiunea pe care ne-am intuit-o, pe Dumnezeul pe care-Ltrim, clip de clip - ara i Neamul care ne-au nscut. „CazulDismas”, în care Revelaia i Mântuirea vin, prin Graia LuiDumnezeu, chiar în ultima clip a vieii terestre, i, MAI ALES,atunci când ne simim blocai total, ca aciune exterioar (cu mâinile,picioarele, cu tot trupul, intuii de Cruce!) – i, numai aa blocaifenomenal, avem Revelaia Puterii Duhului i a Verbului i aiptului, din strfundul sufletului, ctre Viziunea Paradisului Posibil,prin Autosacrificiul Lui Hristos-Dumnezeu, dar i prin cele 7 lecii aleLui, de pe Sfânta Cruce... - ...este unul clasic, pilduitor!61

Culi Ioan UureluGHEORGHE CHIRTOCDATE BIOGRAFICE:CHIRTOC GHEORGHE, fiul lui Radu i al Mariei, s-anscut în Comuna Tâmboeti, Jud. Râmnicu-Srat, ladata de 22 iunie 1939; coala Elementar în satulnatal, Liceul Teoretic”Regele Ferdinand”, RâmnicuSrat, Facultatea de Medicin - medic stomatolog,promoia 1967; Medic de ar în comuna Gugeti, apoi la PoliclinicaStomatologic Focani-Vrancea. În prezent pensionar.VOLUME I REFERINE:1).Sirepele domnului Anason”, 2).„Jurnalul nescris al unui sat”,3).„Întoarcerea ultimului erou”.-Cel mai bun articol al primului volum, „Sirepele domnului Anason”, avenit (recunoate autorul)) de la revista „Viaa medical”, unde d-naEugenia Grasu Popescu, critic literar, i-a dedicat un articol în care a artatatât lipsurile, cât i calitile scrierii ; Alte cronici au aprut în „Salonulliterar” nr. 74 -„O aduntur de eroi”, autor Elena Otav; Gh. Stroia înrevista electronic „Armonii culturale” din Adjud: „Întoarcerea ultimuluierou sau Memorialul de rzboi al unor nescrise pagini din istoria celui de AlDoilea Rzboi Mondial”; Câteva articole despre „Jurnalul nescris al unuisat” i „Întoarcerea ultimului erou”, din „Adevrul de sear”, „Propact” i„Jurnalul de Vrancea”, de tefan i Radu Borcea, Raluca Manolache.____________________________________________________________Poate c mirosul tuului de tipar d o senzaie deosebitcititorului i îl îmbat. Iar cititul unei cri este ca idegustatul vinului….CULI IOAN UURELU: Ai scris, din punctul meu de vedere,câteva romane de excepie. Tu eti medic stomatolog… De undeaceast pasiune pentru scris?GHEORGHE CHIRTOC: Ca s-i rspund la asemenea întrebare,trebuie s tii de unde vin i ce liceu am terminat. Am absolvit liceulcu zece clase, cu un examen i o diplom, nu de Bacalaureat, ci deMaturitate. Era perioada când Sadoveanu trona ca un Ceahlu între62

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriprozatorii români i nu fuseser reabilitai Arghezi, Blaga, Barbu,Bacovia i ali scriitori dintre cele dou rzboaie, iar cel mai proasptreabilitat fusese Rebreanu. Totui, am avut aplecare spre limbaromân, istorie, geografie, pân la cele mai mici amnunte. Iar dac înultimul an de liceu, Sadoveanu a fost srbtorit la vârsta de aptezecii cinci de ani i Nea Nicu Sndulescu, profesorul meu de român, afcut cu clasa noastr, pentru Cercul Pedagogic, o lecie deschis, potreproduce i acum citate din Fraii Jderi, Neamul oimretilor iNicoar Potcoav. Am intrat apoi la Stomatologie, am muncit toatviaa pentru o pensie de nimic i acum m gândeam s-mi scriumemoriile. Memoriile nu le-am terminat i nu le voi termina, darmeditând mai mult i cunoscând i iubind aa de mult viaa la ar,mi-am amintit din legendele i miturile satului meu i astfel au aprutromanele..C.I.U: Ai abordat tema satului i a rzboiului…Ce tematic te-armai atrage?GH.C: Obinuiesc s scriu la mai multe lucrri odat, fiindc suntsituaii pe care nu le pot deslui de la prima vedere i, cât m gândescla rezolvarea lor, lucrez la alt scriere. Acum am în sertar douromane terminate i o crulie de vreo sut de pagini despre amintirileunui cal. Primul roman are ca tem, dragostea dintre un morar, la omoar de ap, cu o baroan, în care prezint viaa satului de munte i afamiliei morarului de la criza din ’933, pân la sfâritul deceniuluicinci. Mai am i un roman din perioada fanarioilor.Vorbeam despreamintirile unui cal. Îi imaginezi descrierea vieii acestui animalfrumos, inteligent, nobil i atât de folositor strmoilor notri, care afcut istorie în civilizaia uman i a scurtat distanele dintrecontinente. Totui, mintea nu-mi st degeaba i am înc dou lucrridespre viaa satului meu, cu nite spioni rui din aprilie ’44 i o crimcrunt, cu urmri complicate i rsuntoare.C.I.U: Toi vorbesc de criza romanului…O fi a romanului sau acelor care îl scriu?GH.C: Am rmas uimit când Marin Preda scria c pentru a firomancier, trebuie s ai memorie de elefant i oase de cal. tii cpentru a publica cinci sute de pagini, trebuie s scrii mcar ase sute.tii cât efort fizic trebuie numai pentru o pagin…Muli pensionari camine, care înainte de evenimentele din decembrie 1989 citeau mii depagini, acum motiveaz c-i cresc nepoii, care umbl fleaura pe63

Culi Ioan Uurelumaidane, fac afaceri i se plâng c statul le-a tiat din pensie. Iar ceicare prefer s scrie, editeaz lucrri scurte, cu puin efort sau petrectimpul în parc, într-o berrie, decât s-i rup oasele. Numai unul camine, care a muncit brut i intelectual o via, nu-i gsete astâmpri-i muncete mintea i oasele. Muli spun c pe editori i-a scos dinuz cartea electronic. Dar, dup ultimele sondaje din Frana, ara care,de aproape trei sute de ani, a fost locul editrilor de romane clasice iatâtea curente literare, se pare c cititorii se întorc la pagina scris.Poate c mirosul tuului de tipar îi d o senzaie deosebit cititoruluii îl îmbat. Iar cititul unei cri este ca i degustatul vinului. Unde, pelâng gust, arom i culoare, mai trebuie s-l i ciocneti pe pahar, cas-i pui în funciune i auzul.C.I.U: Eti un pesimist sau un optimist. Cum ne convingi c aidreptate?GH.C: Sunt omul hotrârilor concrete i practice al evenimentelor.Ba, mai mult optimist, altfel, nu pierdeam ase ani pe lâng porileFacultii de Medicin. Doar eroii mei pot fi optimiti sau pesimiti,dup cum vreau s-i încondeiez…C.I.U: Lui Salvador Dali i-a plcut mult „Mioria” tradus înfrancez. I-a desenat i ilustraiile. Astzi, la noi i în strintate, seinsist pe o latur injurioas pentru noi, românii. C am avea laorigine doi criminali i un la. Aa or fi românii?GH.C: Asemenea afirmaii nu pot fi fcute decât cu un interes.Detractori i rstlmcitori cu interes au avut românii în toat istorialor. Dac îi aminteti c, istoria medieval rus, din anii ’80, îlprezentau pe tefan cel Mare ca un feudal lacom, care a încercat sleasc hotarele rii i a adus srcirea poporului lui i multenecazuri la vecini. Sau c Mihai Viteazul a fost un mercenar sângerosi avid de putere care, cu bani austrieci, a produs rzboaie i multepagube celor trei Principate. Or, de injuriile aduse de istoricii ungurii germani, de la Rosler încoace. Aveau mânie pe noi pentru Ardeal.Ei au zis, noi l-am stpânit i, în ajutorul nostru au srit ali istoricistrini, care le-au demonstrat c cele afirmate au avut un substratdumnos.Ce m doare mai mult este c aceast injurie la adresapoporului român este plimbat i adus pân în inima maselor de aliromâni detractori Cred c „intelectualii” ultimilor zece-cincisprezecebacalaureate, care au mai pltit i nite doctorate, luate pe pile i bani,pot înghii i propaga asemenea injurii la adresa noastr. Fa de noile64

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurigeneraii, lipsite de patriotism, stau i compar patriotismulintelectualilor notri care, contieni de pericolul care viza ara, aumers ca ofieri în faa plutonului de soldai, cu puca în mân, pân laVolga. Iar dac au czut prizonieri, când li s-a oferit ansa întoarceriiarmelor, au preferat s putrezeasc înc muli ani în mizeria lagrului.C.I.U: Cartea care te definete?GH.C: Toate crile pe care le-am scris i le voi scrie despre satulmeu le am la suflet i n-a dori decât ca aceste cri s fie cunoscuteîn satul în care m-am nscut i trit. Fiindc, chiar dac am lucrat im-am mutat la ora, sufletul meu a rmas de unde am plecat.C.I.U: Critica actual îi d garania c vom avea o literatur careva strbate peste timp?GH.C: Ca s vorbeti de critic, trebuie s faci inventarul revistelorliterare i formatul în care apar astzi. Unde mai este„Contemporanul”, chiar cu formatul lui incomod de ziar sau „GazetaLiterar” i atâtea reviste de literatur, nu numai din capital, ci i dinmicile orae ale rii? Aici este boala literaturii actuale, cci truditoriide pe ogorul ei nu mai sunt i nu vor mai fi sponsorizai de stat. Iarcititorii sunt sraci i dezorientai i, înainte de cultur, se gândesc latraiul de zi cu zi. i criticii buni de pe la revistele actuale sunt membriale unor cercuri închise i clanuri i dac nu-i plteti, se fac c nu-ivd truda din carte. Pe undeva, le dau dreptate i criticilor buni. Sajung la acest nivel de cultur, pe lâng munc trebuie i har. Iarcând el privete la câtigul mcelarului din colul strzii i se uit latingirea lui ruginit, sigur c trebuie s câtige i el de undeva.C.I.U: În ara bcliei, a lui „merge i aa”, se va putea facecultur adevrat?GH.C: Dup cum vezi, muli tineri capabili pleac în occident i înspecial, în Germania, unde lucrul bine fcut, este liter de lege. i,poate printre inginerii, maetrii i celelalte îndeletniciri intelectualevor pleca i literai care, întori apoi acas, vor aduce spiritul de caream vorbit.C.I.U: Ai venit de câiva ani în lumea literaturii vrâncene. Cum ovedeai din exterior, cum o vezi din interior?GH.C: Trebuie s menionez c fac parte din cenaclul medicilorscriitori, de pe lâng revista Viaa Medical i mi-au publicat CV-ulîn cele dou volume: „Literatura artistic a medicilor”, aprut subîngrijirea Dr. Mihail Mihailide. Iar în judeul Vrancea avem patru65

Culi Ioan Uurelureviste literare i de cultur. „Seculum” i „Oglinda Literar” înFocani, „Salonul Literar” la Odobeti i una de format electronic,„Armonii culturale”, la Adjud. Contactul direct cu lumea literaturiivrâncene l-am avut dup ce m-am mutat în târg, dup anii ’80. Cânderau în vog scriitori i poei ca Dumitru Pricop, Ion Panait, TraianOlteanu, Florin Muscalu .a., pe care îi regret lumea acum. Dar eu nufceam parte din cenaclul lor, ci a btrânului Mavros, om serios, deînalt inut i cultur, care te respecta i îl respectam ca pe un guru.Concret, de când m-am luat eu de scris, am fcut parte din mai multecenacluri, cu maetri mai modeti sau nu. Sunt unii care au cratmapele celor rposai i acum încearc s se ridice pe soclul cultuluipersonalitii. Iar dac editeaz o revist pe banii statului, o considerun fief al lor i scriu articole despre ce e nou pe cellalt mal alAtlanticului i nici o vorb despre lucrrile membrilor din cenaclu. Iarcea mai bun metod s-i arate c eti mic, nu exiti i faci parte dinmocirl, la revistele lor nu sufl o vorb despre munca ta, nici de bine,nici de ru. Alii, din fruntea altor cenacluri, sunt oameni modeti, cucomunicare între colegi, dar dac nu au la dispoziie o revist literar,sunt tratai de ceilali ca paria.66

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriIONEL MONY CONSTANTINDATE BIOGRAFICE:Nscut pe 10-02-1946 la Odobeti, Vrancea; Studii -Liceul Teoretic Odobeti, 1958-1963; 1963-1968-Universitatea Bucureti - Facultatea de istorie;Facultatea de drept -1977; Stagii de perfecionare înFrana, la Besancon i Lyon 1999/ 2000 pe problemede management colar; Pseudonime literare : Ion Sracu. Ionel MonyConstantin, Ionel Vrânceanu; Membru fondator al Ligii scriitorilor dinVrancea i al Asociaiei Culturale Duiliu Zamfirescu; Membru activ, din1996 pân în prezent, în cenaclurile Salonul Literar i Duiliu Zamfirescu;Redactor al publicaiei Salonul literar.COLABORATOR LA REVISTE LITERARE (SELECIE):Tribuna Învmântului i Vârstele Scolii–articole pe tema reformeiînvmântului; DiplomaticTV- publicistic/ istorie romanat, rondeluri -1999-2000; Ziarul Tu/ 2009-2010-Pamflete sub pseudonimul Ion Sracu,evocri, poezie; Salonul literar- seria veche, poezie, rondeluri, poeziebahic; Saeculum -2009 - prozele :Moartea ttucului ,Calm plat; Salonulliterar, serie nou: Ciclul de evocri ”Odobetiul de altdat” - trei povestiri( Grdina fermecat, A venit iarna drgua, Hai la Milcov cu grbire) 2010-2011; Oglinda literar- Proz.Apariii în volum: 1-Volumele colective, tip caset, sub egida AsociaieiDuiliu Zamfirescu, sub pseudonimul Ion Sracu: Inefabila tranziie-Rondeluri-2003-Cic nite fabuliti-2004 ( fabule)-Tierea mieilor-2005-Cmaa morii-2006(proz)-2-Al Evei trup de fum, antologie de versuri,2003- 3-Antologie de poezie Oglinda Literar 2000-200-4-Lauda vinuluiantologiede versuri bahice-2004- -Laureat al Festivalului Naional deUmor” Ion Cnvoiu”, ediia a VII - a, Gorj, 1999; Premiul I, seciuneafabul-Salonul naional de poezie bahic, Focani 2004.REFERINE CRITICE:Liviu Grsoiu - Inventivitate - Luceafrul / 2004 oct nr 39--Gh Zarafu,epigramist în presa judeean, Tg Jiu -1999-- Mariana Vicky Vârtosu ,cronici de cenaclu în Oglinda Literar i în volumul ”apte ani spre unTibet”; Marin Ifrim, Panoramic editorial, în Opinia de Buzu; sept. 2005-Diploma Salonului Naional al Literelor Vrâncene, Mreti; Septembrie67

Culi Ioan Uurelu2004—Diploma Asociaiei Culturale Duiliu Zamfirescu, pentru promovareapoeziei cu form fix; Site-uri literare. – membru al „Cititor de proz -moderator la grupul-Literatur i educaie patriotic i Reeaua literarpoeziei proz în publicaii virtuale- revistele Faleze de piatr, Bucovina.____________________________________________________________Gospodine i funcionare cu prea mult timp liber,pensionari cu nepoi la vârsta precolar, uneoripersoane care se sprijin în condei ca un cioban în bât,tot felul de frustrai, îi revars pe situri deeurileliterare în proz i poezie, aproape far nici o oprelite.CULI IOAN UURELU: Ne cunoatem de peste 30 de ani. Etio persoan inteligent i talentat…Pân aici eti, bnuiesc, deacord cu mine. Din momentul în care te critic pentru c ai rondelurica nite bijuterii i proze scurte foarte percutante, dar nu le-aiadunat în volume pân acum, ei, bine, e clar c din acel momentintrm în conflict. Ce se întâmpl ? Tu ai material pentru minimum2-3 volume…IONEL MONY CONSTANTIN: Drag prietene, ai i nu ai dreptate.Inainte de toate, pentru a intra în subiect, trebuie s fac o precizare,activitatea mea ca scriitor cu opere care pot deveni substana unuivolum se circumscrie aproape integral perioadei scurse de la revoluie(eu îi spun loviluie) i pân în prezent. Nu am avut înainte de aceastadecât tentative sporadice legate de revistele colare, activitatea mea însensul în care m întrebi fiind mai mult de receptor pasiv de cultur ide participant fr creaii notabile la cenacluri, alturi de cunoscutulscriitor vrâncean Dumitru Pricop. Este adevrat c acum ammateriale pentru câteva volume cu o tematic foarte diferit. În afarde rondeluri i proz am material i pentru un volum de fabule, altulde epigrame i, poate ai s te miri, i unul de poezie de dragoste.Marele meu secret este i existena în manuscris a unui romanpoliist , a zice destul de bun Aciunea care se petrecea în aniiOdiosului, dar pe atunci, prin subiectul i personajele sale, nu ar fiputut fi publicat,,iar acum nu mai este, cred, actual O perioad,începând cu 1996, aproape trei ani, am colaborat la fostul cotidian68

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurivrâncean Milcovul, care mi-a gzduit majoritatea rondelurilor, dar sicronici rimate i epigrame, care, se pare, s-au bucurat de succes. Afost singurul cotidian care mi-a pltit colaborrile, într-o perioadcând a plti un scriitor vrâncean pentru literatu însemna un act decuraj. O incercare asemntoare a fcut, dup cum tii bine, iscriitorul Corneliu Fotea în scurta perioad când a pstorit efemerulDiplomatic TV. Am fost o vreme i colaborator la un sptmânal,zic eu interesant, Ziarul tu, unde m-am exersat ca pamfletar înperioada anilor 2008/2009. Cert este c m-am risipit în aceti ani îndiverse publicaii mai mult sau mai puin efemere. Colaborarea ceamai lung , ca scriitor, am avut-o îns cu Salonul literar ( seria vechei nou), Oglinda literar i efemerul Negru pe alb aprut la Odobesti.Între timp, am câtigat i un concurs de poezie umoristic ( fabul) laTg Jiu i de poezie bahic la Focani. In volum am aprut în douantologii literare i în volumele colective (dar nu antologii ) scoase deAsociaia Cultural Duiliu Zamfirescu.C.I.U: Ai preocupri foarte moderne…Eti pe bloguri i situriliterare, intri în polemici pe teme diferite, propui discuii captivante,dar partenerii ti de dialog (cel puin, unii) sunt inferiori înlimiidiscursului tu. De ce-i pierzi timpul pe care l-ai putea folosipentru creaia proprie ?I.M.C: Povestea aceasta (a siturilor literare) a început nu prea demult vreme la noi, nu mai mult de 2-3 ani. Cred, fr a adâncidiscuia, c un astfel de site este o combinaie de mai muli factoriîntre care,chiar dac nu este declarat ca atare, un rol important îl arei interesul material . Când afirm asta m refer nu numai la aspectulbnesc al chestiunii pe care unii manageri îl neag categoric, ci, maiales, sub aspectul relaional. Un astfel de manager intr într-ostructur foarte stufoas uneori doar la nivel naional dar iinternaional în care sunt angrenate structuri asemntoare In acestfel sunt promovate persoane i cri se particip la concursuri ifestivaluri, se face publicitate i se câig notorietate etc. Ajuns la unanume nivel de dezvoltare, numeric i ca audien, situl îi creeazpropria sa revist i bibliotec virtual i chiar îi face simitprezena prin emisiuni radio, pe Youtube sau Facebook,Twiter etc Inrândurile celor înscrii se gsesc destul de des nume cu audien aunor scriitori cu patalama i cari consistente, dar i jurnaliti , artitiplastici etc. Prezena lor confer o anumit aur de seriozitate i69

Culi Ioan Uurelusporete prestigiul gruprii Un numr restrâns de astfel de siteuri maipretenioase din punct de vedere al calitii membrilor suntfrecventate de scriitori tineri de real valoare i au servit drept cadrupentru ulterioara lor afirmare. S nu uit i de prezena de multe orideloc neglijabil a unor mânuitori ai condeiului din diasporaromâneasc. Pân aici toate bune i frumoase. i-am motivat cred ,chiar dac indirect, cauza prezenei mele pe unele situri litrerare, maipuin pe bloguri sau Facebook. Efectiv, aici poi gsi oameniinteresani cu un nivel al culturii de multe ori superior membrilororicrui cenaclu de provincie. Dac ai responsabilitate i o anumeacumulare de informaie poi, chiar aa cum fac i eu, pe un anumesite, ca moderator, s performezi într-o anume msur într-undomeniu, care îmi este cunoscut, în cazul meu istoria, sau s încercis frânezi atât cât se poate contraperformana Nu ineleg chiar deunde aceast idiosincrazie a unor literai fa de situri i bloguri ? Cexist i un revers al medaliei este de asemenea foarte adevrat. Innumele unei aa zise socializri, unele situri au deschis o adevratcutie a Pandorei. Gospodine i funcionare cu prea mult timp liber,pensionari cu nepoi la vârsta precolar, uneori persoane care sesprijin în condei ca un cioban în bât, tot felul de frustrai, îirevars pe situri deeurile literare în proz i poezie, aproape far nicio oprelite. Totul în astfel de cazuri se bazeaz pe vechiul dicton latin„do ut des”, d-i ca s-i dau, laud-m i te voi luda. Sepromoveaz astfel un alt „principiu” de sorginte popular: ”prostulgsete totdeauna altul mai prost ca el care sa -l admire”. Uneori, dinpcate, în cazuri mai grave se ajunge ca plagiatori sau autori depastie far valoare s ajung chiar manageri de site. Cunosc un astfelde caz în care un autor, membru al Uniunii Scriitorilor, dar „expirat”ca potenial creator, îi republic la infinit „ mreaa” sa oper. Ce-ide fcut, m întrebi? Singura soluie, dup mine, este ignorarea lor. Peastfel de „personaje”, pur i simplu nu le citesc, nu le laud i, înmsura în care se poate, le descurajez. Fii sigur c, în ce m privete,am timp s le fac pe toate, s fiu prezent i pe situri i s i scriu..C.I.U: Pe situri, în societate, în literatur au disprut adevratelepoveti de dragoste. Observm o Desentimentalizare înfricotoarea oamenilor. Ar mai fi ceva de fcut ?I.M.C: Am s-i rspund la întrebare cu un paradox aparent:« Romeo i Julieta înc nu au murit ». Ei vor tri venic prin pana70

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimiastr a marelui Will i vor impresiona alte i alte generaii. In1970, când lumea mai avea înc ochii aintii asupra tragedieirzboiului din Vietnam, Erich Segal avea s fac s curg iroaie delacrimi nu cu un roman de rzboi, ci cu unul de dragoste, Love Story.Ce-i de fcut ? S ateptm ! Undeva în lume, poate fr înc s tiec este destinat posteritii, un scriitor începe sau scrie deja finalulunei alte asemenea povestiriC.I.U: i fiindc eti profesor de istorie, sunt sigur c ai urmritcomportamentul uman în feudalism, capitalism, socialism etc.Oaresocietatea în care supravieuim astzi nu-i vinovat pentrudistrugerea afeciunii dintre oameni, care, obligai s caute o bucatde pâine, devin nite brute fr sentimente, fr nimic omenesc ?I.M.C: Din înelepciunea asiatic am reinut o zicere interesant,care ar putea fi un rspuns parial. Într-o traducere aproximativ, eaar suna astfel: « s te fereasc zeii ca în timpul vieii s trietivremuri interesante ». A doua parte a rspunsului a dat-o, anticipândviitorul, celebrul Marshall Mc Luhan, acum cincizeci de ani, când,publicând Galaxia Guttenberg, scria despre viitorul « sat global «Astzi, datorit televiziunii i internetului, el a devenit o realitate.Aadar, recapitulând » trim vremuri intresante într-un sat global « .Accesul nelimitat la informaie ne pune astzi în contact cuevenimente din spaii îndeprtate care ar fi ajuns la noi dup multvreme, distorsionate, i cu un impact redus, dar care, astzi, în eraaudiovizualului, ne apar apocaliptice Am s închei rspunsul meu cuun exemplu elocvent. Intre 1347-1351, Marea Cium sau MoarteaNeagr a distrus circa un sfert din populaia Europei (cam 25 demilioane de oameni), timp în care continentul american încnedescoperit, a fost ferit de calamitate . O astfel de situaie ar fi fostastzi de neconceput.C.I.U: Eti cu puini ani ani mai tânr ca mine…Cum te urmretecelebra expresie a lui Roland Barthes:«Corpul meu gândete altfeldecât mine» sau »Trupul tie mai mult». Nu te-a lovit pân acumadevrul ei ?I.M.C: Din pcate, Barthes avea dreptate în ceea ce spunea. Mutatismutandi, în spaiul românesc, marele autor de comedii, dar i deaforisme, care a fost Tudor Muatescu, spunea c » dup cincizeci deani, inima se numete cord ». Constat i eu ca i muli alii dingeneraia noastr c o multitudine de proiecte pe care le-am tot71

Culi Ioan Uureluamânat pentru anii de dup pensie, tind s rmân nefinalizate sau încel mai bun caz nefinisate nu numai datorit trecerii timpului. Dar sînchei mai bine acest rspuns într-o not optimist, sntate i puterecreatoare s fie, c timp mai gsim noiC.I.U: Se spune c literaii ar fi predestinai ratrii…Sunt, e drept,aceste persoane mai subiective, mai comode - incomode, amânmereu deciziile majore…Dar chiar ratai ?I.M.C: Cine spune aa ceva ? Orice scriitor este « construcia «propriei sale opere. Dac tot sau aproape tot ce a creat rezist în timp,indiferent de mode i curente literare, atunci nu are cum s se rateze.In fond, cine i când se poate considera scriitor sau cine te valideazîn aceast postur . Da, sunt ratai cei care pornesc din start cu vocaiaratrii, conjuncturitii i oportunitii, care reuesc o scurt vreme sfie în vog sau pentru c, citez aici numele unui film celebru,« cineva, acolo sus, m iubete » Tu eti « tob » de maxime latine.tii foarte bine ce spuneau strmoii notri referindu-se la artascrisului: « nulla die sine linea » Pstrând, evident, diferenele,deoarece vorbea despre sport, printele Olimpiadelor moderne,baronul Pierre de Coubertin se pronuna, i el, categoric împotrivaratrii : Ai învins ? Continu . Ai pierdut ? Continu ».C.I.U: Scriitorul, dac nu este în staful unui ef de…depozit, departid, de…, n-are ansa recunoaterii. Sau ai vzut i altesituaii…? O strategie a lumii literare în aceast direcie ?I.M.C: Afirmaia ta îmi aduce aminte de timpuri revolute, când, înacest jude , efii de depozite, mai bine zis de crame, i un anumepartid, al crui nume nu vreau s mi-l mai amintesc, au jucat, dinpcate, un rol mult prea mare în viaa (i ratarea ?! ) unor scriitorivrânceni Oferind cu generozitate licoarea lui Bachus în contra partidcu prezena festivist la aciuni de glorificare a regimului sau larealizarea unor ode de circumstan, conductorii locali obineau ceace îi doreau : obedien i înregimentare. Situaia poate fi extrapolati la nivel naional. In ceea ce privete timpurile de astzi este puinmai complicat. Instituia mecenatului a existat, cum bine se tie, încdin antichitate . De ce nu ar putea fi i astzi acei mecena sausponzori generoi, care s ofere necondiionat o prticic din preaplinul prosperitii lor creatorului de frumos. Eu cred c problemaridicat de tine trebuie privit i din alt unghi, pe care, de altfel, îlsugerezi. La noi lipsesc ori sunt prea puin dezvoltate o serie de72

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriinstrumente care in de marketingul literar, promovarea pe pia aautorului i a operei, cointeresarea material a acestuia în realizareaunui « produs finit » de calitate . Sunt înc prea puine editurileputernice, care s dezvolte o astfel de strategie de perspectiv, iaragenii literari profesioniti lipsesc aproape cu desvârire . Nu înultimul rând, am s menionez c i preul operelor literare de valoarecontinu s se menin prohibitiv.C.I.U: Vorbim permanent despre prietenie…Cât depinde formareaunei personaliti de anturaj, de prieteni ?I.M.C: Foarte mult., atât de prieteni cât i de anturaj Chiar si tu nupoti nega influena pozitiv în formarea ta ca scriitor, pe care a avut-o,cu toat diferena de vârst, prietenia cu profesorul Petrache Dima înperioada de glorie a redactrii publicaiei Revista noastr a LiceuluiUnirea din Focani Sunt exemple notorii în literatura român, cândcariera unor scriitori sau literai în genere a depins, cel puin laînceputuri, de prieteniile pe care le-au legat. Am s-i dau aici unexemplu arhicunoscut, prietenia între Eminescu i Creang. Ce aînsemnat pentru autorul Amintirilor aceast prietenie ar fi de prisosde comentat. Mutându-ne mai aproape de noi, am s recurg de acestdat la un alt »exemplu », Nichita Stnescu, cruia, din pcate, aazii pieteni i-au alimentat în mod constant « apetitul » pentru vodcpân în ultimele sale clipe.C.I.U: Apropos de prieteni…Cât prietenie, cât literatur maiavem în Vrancea ?I.M.C: Dac te referi la trecut, este obligatoriu s amintesc prieteniastrâns care i-a legat pe cei doi scriitori i ziariti vrânceni FlorinMuscalu i Traian Olteanu, pe care, de altfel, un destin sângeros i-atrecut împreun la cele venice. Tot vocaia prieteniei din careuneori ieeau scântei, au avut-o i ali doi reputai poei vrânceni,Dumitru Pricop i Ion Panait. La aceste nume le-a putea aduga ipe cele ale lui Corneliu Fotea i Tic Ghini, dar i al vijeliosuluiprieten al condeierilor, Puiu Siru, care, în vremelnicele sale funcii înfruntea culturii vrâncene, i-a protejat i i-a susinut. Din pcate, toicei amintii mai sus au trecut în lumea umbrelor. Dac te referi lastricta actualitate, am de fcut câteva afirmaii care vor deranja sauchiar inflama pe unii dintre confrai. Referindu-m la prietenialiterar, voi spune categoric c ea nu mai exist. Scriitori vrânceniformeaz azi gti i coterii atunci când nu pot forma cenacluri.73

Culi Ioan UureluPrietenii individuale mai exist, dar unele, din pcate, îi au suportultot în pahar. « Prieteniile « unora se cumpr i servesc altorapentru a se cocoa cât mai sus în ierarhiile literare, pe umerii celorcare, la începuturile de scriitor, i-au ajutat dezinteresat Când ajungisau crezi ca ai ajuns s–i faci mica ta gloriola literar , începi sîmproti cu venin i s maculezi cultura vrâncean, aa cum a fcut-oun trist personaj, scriitor al crui nume nici nu merit s-l maiamintesc. Intr-un jude în care apar în mod constant, de ani de zile,trei reviste literare importante, scriitorii îi tipresc operele cupuinele mijloace pe care le au, unde exist dou asociaii literarejudeene i cel putin trei cenacluri, nu se poate spune c nu existactivitate literar.C.I.U: O întrebare pe care o ateptai i n-a venit ?I.M.C: Citându-l pe Villon, care se întreba cu nostalgie: “ Dar undesunt zpezile de odinioar” , te întreb i eu, schimbând puinmacazul, “ Dar unde ne sunt astzi tinerii scriitorii vrânceni ?”74

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGEORGE ALEXANDRUCORNILDATE BIOGRAFICE:S-a nscut la 22 februarie 1986 în Focani, judeulVrancea, într-o familie de intelectuali; A studiat laLiceul „ Al.I.Cuza”(2001-2005); Facultatea de tiinePolitice din cadrul SNSPA-Masterat în Consultan i Expertiz Publicitar-Bucureti; Stagiu de practic de specialitate în cadrul COMISARIATULUIpentru Societatea Civil-2007; Atestat profesional de limb englez-2005;Implicat în Conferina Internaional „Educaia nonformal” i „Scriereaproiectelor Internaionale”- Avero(Portugalia)-2008, dar i în „Participareatinerilor în viaa local i regional-Young Partners for Civil SocietyDevelopment”-Zakopane-2007; Montaj video i un interviu (”Convorbiridespre un rzboi pierdut i un roman câtigat - Variaii pe tema damnrii”)pe baza romanului ”Cu dinii strâni” a primit premiul III în cadrulconcursului naional ”Scriitorii de astzi”, Timioara, 2010.VOLUME I ARTICOLE PUBLICATE:Debutul editorial în 2007, cu romanul psihologic “Cu dinii strâni”, Ed.Andrew ; În prezent, pe masa de lucru este aproape de final cel de-al doilearoman, intitulat provizoriu, ”Miezul nopii în Cartierul Felinarelor Stinse” ;„Elogiu adus ochiului”-revista Mundi, nr. 2, iunie 2010; “Amurgul peste viibrumate”- Pro Saeculum, nr. 62, martie 2010; “Cazul domnului Vaschak” -Oglinda Literar, nr. 99, martie 2010; ”Instalatorul polonez”- OglindaLiterar, nr. 96, decembrie 2009 ; „Fotografia i imaginile publicitare”-Imago Mundi, nr. 1, iunie 2009 ; „Tuneluri fr lumini” - Oglinda literar,nr. 69, septembrie 2007; ”Trenul de la miezul nopii” - Pro Saeculum, nr.36, aprilie 2007; A primit, din partea Revistei Salonul Literar i a FundaieiSocial-Culturale Mioria, Diploma de merit pentru “Performane deosebitei contribuii de valoare în proz” (17 octombrie 2008).REFERINE CRITICE:"(...) Fire complex, în care introspecia este echilibrat de dinamism i decapacitatea de expansiune social…"(Ana-Maria Cornil) ;"Descoperim unWerther modern nevoindu-se a traversa fracturi între vise irealiti…(tefania Oproescu) ; »(…) talentul, sensibilitatea, capacitatea deintrospecie i analiz la rece a demonului-lume………m-au75

Culi Ioan Uureluconvins…George Cornil poate scrie romane de calitate (…)”(MirceaDinutz)____________________________________________________________În opinia mea, a scrie din suflet, lsând liberesentimente i triri, ca un vechi poet, ca un muziciancare se las purtat de acordurile instrumentului su,poate fi la fel de important ca i documentaia iconstruirea unei nuvele, a unui roman cu luciditatea iminuiozitatea unui arhitect.CULI IOAN UURELU: Ai o profesiune fr legtur culiteratura i, din aceast cauz, bnuiesc înclcarea unei reguli deaur pentru scriitor: nulla die sine linea. Sau greesc… Ai ceva înlucru?GEORGE CORNIL: La interviul de angajare în firma respectiv,am fost avertizat asupra faptului c nu numai c nu voi mai avea timps scriu, dar i c nu voi mai avea chef s scriu. Dei în privinatimpului au avut într-o oarecare msur dreptate, în ceea ce privetecheful, din fericire, s-au înelat. Caut orice prilej pentru a scrie. Nurareori m trezesc noaptea doar pentru a nota câteva rânduri. Port cumine aproape în permanen un carneel pe care îmi fac însemnri, iarîn absena acestuia, îmi scriu ideile pe telefon, pe foi de hârtie, peagende, pe erveele. Lumea care ne înconjoar este plin de subiecte,iar inspiraia poate veni din cele mai neateptate locuri, din cele maibanale experiene. Chiar dac scriu doar când timpul îmi permite, aputea spune c sunt într-un proces de creaie permanent. Într-adevrnulla die sine linea devine o regul, îns una pe care un scriitor nu ourmeaz voluntar, pentru c îi propune, ci pentru c altfel nu poatetri. Winston Churchill spusese c procesul de scriere a unei critrece prin mai multe etape. Prima ar fi aceea în care cartea este ojucrie, un amuzament, apoi devine o iubit, o amant poate, care setransform într-un stpân care devine, într-un final, un tiran.În prezent, lucrez la cel de-al doilea roman, intitulat provizoriu”Miezul nopii în Cartierul Felinarelor Stinse”, un roman minuioselaborat, care aduce un aer diferit, sper, în literatura româneasc.76

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: În ultimul timp asistm la o desacralizare a unor mariscriitori, care ne-au bucurat copilria, ne-au format i întritcaracterele… M gândesc la Arghezi, la Clinescu i, mai ales, laEminescu, cel numit, de unii i de alii, fr jen, « cadavrul dindebara »...Cum ar trebui luptat împotriva celor care întineazimaginea sfinilor notri?G.C: Pentru mine, autorii clasici vor avea întotdeauna rezervat un locprivilegiat i consider c nimeni, absolut nimeni, nu este i nu va fivreodat în msur s îi denigreze. Ceea ce ei au reuit s creeze i sreprezinte, nu doar legat de perioada în care au trit i au scris, cipentru eternitate, le confer dreptul la nemurire. Trebuie apreciat cufascinaie, cu acea senzaie care te face s lai capul pe spate i sînchizi ochii zâmbind, aerul vechi, aproape mistic al vremurilor lor,fr a le considera opera vetust.Un scriitor de valoare nu va cuta s urce clcând în picioarepredecesorii si, ci le va cere, umil, permisiunea de a se sprijini peumerii lor. Cea mai puternic arm împotriva celor care sunt lipsii deapreciere i de respect pentru vechile valori este, în opinia mea,ignorarea. Vocea lor nu trebuie fcut auzit sau dac aceasta, prin cinedemne, este auzit, atunci nu trebuie dignifiat cu un rspuns saualimentat cu polemici din care s se hrneasc i prin care s capetenoi fore. Ei nu merit argumente.Contemporaneitatea trebuie s vad faptul c nu tot ceea ce este noueste i bun, nu tot ceea ce este inovator depete ceea ce este vechi,iar unele creaii pot fi unice, dar pot fi lipsite de valoare sau chiaraberante în unicitatea lor.C.I.U: De peste douzeci de ani, indivizi certai cu legea, cumorala, cu limba român sau cu muzica noastr adevrat auconstruit o imagine fals a României…Ce-ar trebui fcut ca sartm lumii valorile perene i nu o ar a manelitilor, aagramailor, a Miticilor, a incompetenilor?G.C: În momentul în care nu ar mai exista cerere pentru astfel deproduse ale societii noastre i profitabilitatea lor ar tinde spre zero,ele ar disprea. Nu putem îns controla aceast cerere i nici nu putemboicota oferta. Putem doar s rmânem fideli valorilor noastre, s nune lsm descurajai, s nu permitem s fie mai vizibili sau mai vocalidecât noi i s ne întidem antenele ctre toate zrile în sperana cvom reui s schimbm imaginea pe care aceast ar o are în ochii77

Culi Ioan Uurelucomunitii internaionale. Lucrri valoroase trebuie traduse i fcutecunoscute peste hotare, încât oamenii de cultur ai altor ri s tie cRomânia înc mai are multe de spus i de artat.C.I.U: Eti tânr, dar când erai i mai tânr ai scris un romanfoarte bun, care a fost foarte bine primit atât de cititori cât i decritic. tii de ce ar avea nevoie un prozator adevrat ?G.C: Factorii care instig un om la creaie aparin unei game extremde variate. Cum nu exist un motiv anume, care s inspire un scriitorsau care s îl îndemne spre a crea, nu exist o reet a succesului.Oscar Wilde spunea c geniul su este rezervat pentru via, iar înlucrrile sale nu îi las decât talentul. În opinia mea, a scrie dinsuflet, lsând libere sentimente i triri, ca un vechi poet, ca unmuzician care se las purtat de acordurile instrumentului su, poate fila fel de important ca i documentaia i construirea unei nuvele, aunui roman cu luciditatea i minuiozitatea unui arhitect.C.I.U: Acas ai avut un mediu propice literaturii (mama fiindpoet, iar sora eseist)… Una este îns mediul familial, protector, ialta lumea scriitorilor, în care fraza personajului celebru din« Brbierul din Sevilla » te însoete, vrei, nu vrei : « Calomniez,calomniez il en restera quelque chose». Ce mai tii despre aceastlume interzis unora, atât de crud câteodat, dar atât defrumoas, totui…?G.C: Eu am copilrit printre cri, având o bibliotec de peste 2.000de volume, am fost în permanen încurajat spre a citi i spre a crea.Din pcate îns, în lumea scriitorilor, înc domnete spiritul nefast alconflictului, bazat pe orgolii care nu sunt întotdeauna fondate peconcret. Sunt destui cei care îneleg ca fiind o condiie esenial apropriei ascensiuni, împiedicarea ascensiunii celuilalt. Trim vremuriîn care muli nu pot aprecia munca altcuiva din invidii sau din temerii în care nu domnete solidaritatea, iar întemeierea unei frii atuturor scriitorilor pare o simpl utopie.C.I.U: Ai auzit de la prini sau ai studiat în documente c pevremea comunismului aveam în fruntea rii nite analfabei, nitetroglodii cu o singur calitate - erau membri ai partiduluicomunist… Astzi avem la conducere numai doctori în tiine,profesori universitari… S-au schimbat în vreun sens cultura, tiinai viaa noastr ? Cum ?78

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriG.C: Într-o ar în care facultile particulare prosper i titulaturi potfi uor cumprate, diplomele i-au pierdut valoarea. Oricine poateavea studii universitare i postuniversitare fr efort. Investiia încultur îns este una nesemnificativ, iar valorile dup care seconduce societatea nu sunt bazate pe cultur. Oameni de valoare amavut dintotdeauna în toate domeniile i avem i astzi, îns, înc de lafinalul perioadei interbelice, afirmarea lor a fost tot mai dificil.Accesul la informaie i, implicit, la cultur, este mai liber i mai laîndemâna oricui decât a fost vreodat, dar interesul scade progresiv.Puini mai sunt cei interesai s evolueze personal, spre deosebire decei care, conform noilor valori, doresc doar o ascensiune profesional,care s nu îi îmbogeasc decât material. Pentru mine, schimbrimajore i cu adevrat importante nu sunt vizibile, dar st în putereanoastr s le facem.C.I.U: În mediul în care te învâri, dar i în cel literar, ai auzitvreodat cuvântul ONOARE ? Dar despre Ciocoism i Corupie?G.C: Atunci când onoarea nu este apreciat, recunoscut saurspltit, omul îi d repede seama c, în scurt timp, doar cu onoareaar rmâne i cu nimic altceva. Problema este aici mult mai adânc,ducând pân la fundamentele întregului sistem de valori pe care esteconstruit întreaga societate. În mediul corporatist, nu exist noiuneade onoare. Toate deciziile sunt luate prin prisma unui maxim deeficien economic, cu un machiavelism pecuniar greu de crezut icu atât mai greu de acceptat. Onoarea în literatur ine de vechilevalori, valori care, în acest mediu, mai mult decât în oricare altul, nuar trebui lsate s dispar vreodat. Corupia este cuvântul preferat alromânului, prezent oricând deschizi televizorul sau rsfoieti paginileunui ziar i aceasta deoarece muli oameni cred c banii i-ar puteaface fericii, indiferent de proveniena lor. Este cunoscut, din vremuriimemoriale, faptul c banul dezumanizeaz, iar formele demanifestare cele mai pregnante ale acestei dezumanizri le reprezintcorupia i ciocoismul.Onoarea este privit ca un lux pe care puini i-l permit, dei ar puteafi luxul cel mai accesibil pentru oricine, un lux care nu depinde devaloarea conturilor bancare.C.I.U: Un prieten îmi spunea c «scriitorul este fundamental, iarcriticul un derivat », pe când Eminescu afirma c un critic trietedin munca altuia. S fie criticul doar atât?79

Culi Ioan UureluG.C: Un critic literar este, mai presus decât orice, un om de cultur.El este un expert în domeniul su, o persoan care, prin cunotinelesale vaste, este îndreptit s fac analogii i s emit judeci devaloare. Criticul, atunci când este obiectiv i imparial, poatereprezenta un reper, o autoritate în funcie de care cititorul sau chiarscriitorul, s se ghideze.C.I.U: Intrând România în UE, s-a deschis oare vreo oportunitate ipentru scriitori ? Sau vom disprea în aceast comunitate odat culimba noastr ? Cum am putea s ne pstrm specificul naional ?G.C: Dup 2007, s-au deschis noi frontiere pentru noi, de care putemprofita i în urma crora ne putem îmbogi spiritual. Contactul cuOccidentul, atât de dorit în perioada dinainte de ’89, este acum laîndemâna oricui. Fiind o entitate bazat în special pe raiunieconomice, Uniunea European nu va dizolva elementele specificefiecrei ri, ci le va aduce împreun, pstrându-le în acelai timpseparate. U.E. nu reprezint un melting pot, în care ri i culturi seîntreptrund pân devin un amestec omogen, ci permite manifestareaindividualitii fiecreia dintre membrele sale. Factorul românesc,împreun cu limba, nu vor disprea niciodat. Specificul nostru, ceeace noi crem i facem vizibil, reprezint elemente unice în cadrulculturii europene, având un aer aproape exotic. Noi putem s plcem.Gritoare în acest sens sunt filmele româneti, multi-premiate încadrul festivalurilor internaionale. Aa cum atunci când citim scrieriale autorilor strini, suntem fascinai de aerul specific al locurilor i aloamenilor din ri îndeprtate, aa putem fascina la rândul nostru.România are un potenial uria.C.I.U: Vrancea literar exist pentru tine ? În ce fel ? Numai prinrude ? Cri, nume ?G.C: Vrancea produce în continuare cultur datorit unor oameni carese încpâneaz s fac acest lucru posibil. Din pcate, autoriivrânceni nu sunt cei pe care îi vedem pe rafturile din fa ale marilorlibrrii, cu toate c multe lucrri ale lor ar merita aceastrecunoatere. Pentru mine, poeziile mamei mele reprezint o delectarecare m conduce înfiorat i cu lacrimi în ochi spre culmi crezuteimposibil de atins. Alturi de ea, domnii Culi Ioan Uurelu,Gheorghe Andrei Neagu, Mircea Dinutz, Ioan Dumitru Denciu,doamnele tefania Oproescu i Mariana Vârtosu sau regretatul domnFlorin Paraschiv, mi-au oferit multe momente frumoase, momente pe80

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricare le preuiesc i pe care le-a dori i celor care nu au avut plcereai onoarea de a-i întâlni sau de a-i citi.Dintre cri, ”Ceretorii în Loden” (Culi Ioan Uurelu), ”Purttorulde cruce” (Gheorghe Andrei Neagu) i ”Tablete de duminic”(Mircea Dinutz) au fost cele care mi-au lsat cea mai puternicimpresie.81

Culi Ioan UureluVOLUME PUBLICATE :CONSTANA CORNILDATE BIOGRAFICE:Poeta s-a nscut în comuna Urecheti-Vrancea pe datade 24 octombrie 1949; Dup coala din sat, urmeazcursurile unui liceu de prestigiu, „Alexandru Vlahu”,din Râmnicu Srat-Buzu. În 1975, devine Farmacistdup terminarea colii Sanitare din Galai.1994-Anotimpul cinci-Ed. Porto-Franco-Galai; Arhitectura sufletului- Ed.Salonul literar-2000; Alergarea luminii –Ed. Salonul literar-2005, Focani;Aleea scrisorilor-Editura Andrew-Focani- 2008.REFERINE CRITICE:1994-În „Diplomatic-Tv”-comentariu despre cartea „Anotimpul Cinci”-Ed.Porto-Franco-Galai; Emilian Marcu, în Convorbiri Literare 2008-Desprevolumul „Aleea scrisorilor”; Culi Ioan Uurelu, în „Salonul literar” Despre„Alergarea luminii” i „Arhitectura sufletului”-2005; Mircea Dinutz-2008-2009-în Prosaeculum-Despre poeta C. Cornil; Gheorghe A. Neagu-Postfala „Aleea scrisorilor”-2008; Valeria Manta Ticuu-Despre „Aleeascrisorilor”(coperta)-2008; În „apte ani spre un Tibet”, Mariana VikiVârtosu, ca i în „Amprente”comenteaz pe marginea crilor C. Cornil;De asemenea, Victor Sterom (în Oglinda literar-2008) i Viorel Dinescu (înSalonul literar-2010) analizeaz volumele poetei.____________________________________________________________Din momentul în care simi cldura cuvântului ca pe oesen spiritual, atunci cred c eti pe drumul creaiei.Poezia este o stare determinat de acel afrodisiac alinspiraiei ce te surprinde la vreme de profund visare,într-o cascad de gânduri ce alearg dup tine.82

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCULI IOAN UURELU: Chiar dac eu v cunosc de muli ani,v voi ruga, pentru cititori, s facei o retrospectiv a începuturilori evoluiei dv. literare.CONSTANA CORNIL: Apreciez intenia dv. de a avea un dialogcu vechea i noua Constana Cornil. V tiu un scriitor i un omgeneros, care se strduiete s acopere cu „zâmbetul rafinat alcondeiului” pe toi cei din zona muzelor.C.I.U: Ce reprezint pentru dv. actul creaiei literare, fie poezie,proz scurt sau cronic literar etc.?C.C: Vedei dv., stimate d-le C.I. Uurelu, dac nu ar fi fost scânteia,focul nu ar fi existat. Când spun poezie, când spun „scriu”, mgândesc la via, la provocare, la cadrul social, la copii, la prini, lapredecesorii i la contemporanii notri. Din momentul în care simicldura cuvântului ca pe o esen spiritual, atunci cred c eti pedrumul creaiei. Poezia este o stare determinat de acel afrodisiac alinspiraiei ce te surprinde la vreme de profund visare, într-o cascadde gânduri ce alearg dup tine. Este, cum spunea poetul Fl. Muscaluîn volumul „Lupoaica alb”: „Rsritul i apusul/Pe acelai cerdeodat/ i va veni sfâritul lumii/ i sfâritul poeziei”(„O femeiebolnav de art”). Parafrazându-l, zic i eu: Odat cu sfâritul poeziei,va veni i sfâritul lumii.C.I.U: Cartea dv. de cptâi?C.C: A fost, de fapt, un Compendiu alctuit din versurile AneiAhmatova traduse de Madelen Fortunescu, apoi Radu Cârneci,Lucian Blaga, Geo Dumitrescu, Ana Blandiana, Nichita Stnescu,tefania Oproescu, Gheorghe Andrei Neagu etc. La acetia se adaugprozatori, lista lor este aproape interminabil: Tolstoi, Dostoievski,Rebreanu i chiar vrâncenii notri actuali (Mariana Vârtosu, ElenaOtav, Culi Ioan Uurelu, Gheorghe Neagu, George Cornil etc).C.I.U: Când a început adevrata dv. „ardere poetic”?C.C: În 1968 am fost trimis de profesorul meu într-o tabr decreaie literar. Acolo i-am întâlnit pe Ioana Crciunescu i NichitaStnescu. Toate fetele erau îndrgostite de Nichita, eu doar deversurile lui. Profesorul universitar Ion Opri mi-a druit, ca premiu,cartea lui Geo Dumitrescu, „Aventuri lirice”. Profesorul îi pusesemari sperane în curajul meu de a scrie.C.I.U: Ai avut multe obstacole în drumul dv. poetic?83

Culi Ioan UureluC.C: N-am reuit la facultatea de Filologie (fr 12 sutimi). Apoi, amurmat un drum fr legtur cu poezia sufletului, ci cu sntateatrupului. Am putut, astfel, s ajut pe cei care aveau nevoie de mine.Vorba filozofului: „D-mi Doamne un om care are nevoie demine”!Totdeauna îns am fost legat de literatur, a stat lipit desufletul meu. Apoi au aprut celelalte prioriti: familia, copiii,serviciul. Atât familia cât i arta cer sacrificii.Am activat la Cenaclul „Orizont” îndrumat de Alexandru MavroDoineanu. Apoi a urmat gruparea literar „Duiliu Zamfirescu”, subîndrumarea scriitorului Gheorghe Neagu, cel care va fonda revista„Oglinda literar”, publicaie care a împlinit recent zece ani. Pân laapariia „Oglindei literare”, am publicat în „Salonul literar”.C.I.U: Alte reviste în care ai mai publicat?C.C: Am primit aprecieri de la Constana Buzea în revista„Amfiteatru” pentru poezia „Primenire”. Am mai publicat în„Ateneu”(Debut), „Prosaeculum”, „Contrapunct”, „Porto-Franco”,„Agora” etc.C.I.U: Ce cri ai publicat i ce au reprezentat ele pentru dv.?C.C: Am debutat în revista bcoan „Ateneu” condus de GeorgeGenoiu. Debut editorial cu volumul „Anotimpul cinci”, Editura„Porto-Franco”- Galai, sub îngrijirea lui Ion Chiric. A urmat„Arhitectura sufletului”-Editura „Salonul literar”, îngrijit deCorneliu Fotea. Volumul „Alergare luminii”apare la Editura „Salonulliterar” i a fost îngrijit de C.I.Uurelu. A patra carte, „Aleeascrisorilor”, a aprut la editura „Andrew” i are o postfa scris deGheorghe Neagu. Am mai publicat în dou antologii în care suntreunii creatorii din Cenaclul „Duiliu Zamfirescu”, la care se adaugdou ediii liliput- tot cu sprijinul d-lui Gh. Neagu. De asemenea, învolumul „Amprente”, îngrijit de Mariana Vârtosu.C.I.U: tiu c suntei foarte discret i nu v descoperii sufletuloricui. Totui, cine, ce v-a inspirat?C.C: Îmi iubesc familia mai mult decât orice, apoi creaia, crilecare-mi sunt oxigenul. Pentru demersul meu poetic, fie c a fost vorbade idei, de suferin sau de firul de mtase al filosofiei existeniale, îimulumesc i jumtii mele, care acum nu mai este alturi de mine.De asemenea, copiilor mei, prinilor…i îndrumtorilor mei.84

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Avei doi copii liceniai, purttori, i ei, ai unei gene careînnobileaz sufletul uman, talentul literar. Pe unde sunt, ce-auscris?C.C: Da, Ana-Maria i George-Alexandru. O spun fr falsmodestie: m motenesc. Ei sunt lumina i alinarea sufletului meu. Ei„s-au lustruit”, cum s-ar spune, în arta scrisului i au venit ca ocompletare a aspiraiilor mele. În general, nu le-a plcut s ias preamult la „câmp deschis”. Dar, chiar de m repet, ei sunt mândria,bucuria i sperana mea. Ana-Maria are o carte de eseuri intitulat„Reverii critice” cu o prefa semnat de Dinu Mirea. Aa cum arecunoscut i critica literar, este o documentat i profund eseist.George-Alexandru, la numai douzeci de ani, a publicat romanul „Cudinii strâni”, apreciat de poeta i prozatoarea tefania Oproescu. Nucred c sunt prea subiectiv dac spun c am mare încredere întalentul lui George –Alexandru. Ca i în puterea sa de munc, pentruorice material scris documentându-se mult. A dori ca bunulDumnezeu i timpul s-mi rsplteasc ateptarea. De altfel, tiu c idv. îl apreciai…George e foarte mândru pentru Premiul luat de la„Salonul literar”.C.I.U: Cineva cu o sensibilitate mai mic sau fr sensibilitatespunea c Poezia este o zdrnicie…Cum comentai?C.C: Fiecare e liber s cread ce vrea, e normal s respectm iaceast prere; dar…S nu uitm c „poezia e un srut adusumanitii”(Schiller). Caracterul su protector asupra sufletuluiomenesc este incontestabil i esena imaginii poetice aduce emoiirevelatoare. Diversitatea temelor ce includ cele trei momente ale vieii(naterea, nunta, moartea), atest faptul c poezia nu poate fi ozdrnicie…Ca o form a exprimrii care reflect triri pe o arieextins de sentimente, poezia rmâne un segment la care, sper, s nurenune nici un timp, nici o literatur..C.I.U: Ce statut avei , acum, dup 37 de ani de creaie literar?C.C: Sunt pe o traiectorie uor luminoas, sunt membr a LigiiScriitorilor din România, fapt pentru care-i mulumesc colegeiMariana Viki Vârtosu, care mi-a fost mereu aproape. Recent a aprutun Dicionar al Ligii Scriitorilor din România. Eu sunt printre cei 200de scriitori. Mulumesc, iari, bunului Dumnezeu c m-a aezat înacest mediu literar propice, unde, pun mâna pe inim i mrturisesc cam gustat un ”gram de miere”.85

Culi Ioan UureluC.I.U: Dac v-ai reîntoarce la vârsta de 20 de ani ce parte adestinului ai ocoli?C.C:De regul îmi place s privesc retrospectiv i s fac „curenie”.Întotdeauna îns am respectat urmtorul dicton : nu arta mai multdecât poi, c trebuie s plteti diferena… Meseria mea a fost„medalia cu dou fee” : a avut i satisfacie i ingratitudine. Amajutat muli oameni suferinzi, mi-a plcut s le cunosc psihologia,acest lucru m-a solicitat suplimentar, mi-am dat seama c-n oricesituaie, dac vrei , poi. Am lucrat i cu elementul fragil, copiii (caprofesor suplinitor), mi-ar fi plcut s fiu dascl la catedr (ca dv.).Când eti în faa unei ape nu-i dai seama cum e mai bine, s-o treci pepunte sau înot. Aa i cu destinul, e greu de ales. Dac nu a fi lucratîn farmacie, nu l-a fi cunoscut pe tatl copiilor mei, nu l-a fi ales.Mai mult decât atât, n-a fi scris, poate, o parte din creaiile mele. Elmi-a dat i libertatea, i linitea, i, uneori, inspiraia de care aveamnevoie. Respectând proporiile i împrejurrile, a putea face oanalogie cu Montaigne: dac murea de cium, nu scria. Tot aa i eu:dac nu „muream” de „suferin”, nu scriam i nu aveam copiii pecare-i consider rostul vieii mele, marea mea avere. Ca urmare, „n-amai fi ocolit nimic, doar acel contratimp”.C.I.U: Vd c inei foarte mult la suflet, vi l-au linitit cei ce auscris despre crile dv.?C.C: Au scris destui, unii au atins chiar miezul creaiei mele. Acelorale mulumesc. Aici a da un sfat: cei ce scriu s citeasc în întregime,mcar despre ceea ce scriu i s aleag i esena nu numai „lacrimaei”. Câi au observat c în „Aleea scrisorilor” sunt i alte poezii? Doi,trei.. Atunci punem fireasca întrebare. Ne citim între noi? E normal cfiecare s-i ocroteasc „teritoriul”. Nu? Eu am încercat s fiu eu, aacum m „despic ideea”, nu la voia întâmplrii.C.I.U: Scriitori mari i mici…Criterii dup care s-ar face o astfel declasificare?C.C: Nu sunt eu cea mai îndrituit s fac o cernere…Mi-a permitedoar consemnarea câtorva criterii care, consider, au stat la bazaacestor clasificri. O clasificare de facto ar permite o „glisare” întrecele dou categorii, cci scriitorul e scriitor i el are un statut care s-asprijnit pe anumite dotri personale ca : 1.Talentul incontestabil sau…simpatia motivat; 2.Conjuncturile favorabile sau norocul; 3.Corectitudinea, loialitatea sau protecia; 4. Calitile reale (un86

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuristandard de cultur, volum imens de munc ordonat, consecvenaetc); 5. O poziie social, cultural, economic i chiar politicfavorabile…etc. Mic sau mare, cel ce scrie s fie binecuvântat!C.I.U: Care a fost momentul de „nenoroc” pe care l-ai traversat?C.C: Luna decembrie 1989. Era luna pregtirii pentru „Salonul literarDragosloveni”, la care , se cam tia c eram printre cei propui lapremiu..pentru cartea „Anotimpul cinci”.C.I.U: Vei mai scrie? Care ar fi motivaia?C.C: Voi scrie s-mi „rcoresc dezgusttorul jar”, cum spunea AnaAhmatova. „Al vieii!, cum a aduga eu…C.I.U: Dac nu v-am întrebat la început, o fac acum: crezul dv.literar?C.C: El s-a cristalizat ca o interferen între cel arghezian, carecombin inspiraia cu meteugul i cel blagian, care aduce în primplan adâncirea misterului.C.I.U: Credei în eternitate sau în efemer?C.C: Dac v referii la poezie ca rezisten în timp, da, cred îneternitatea ei. Cât privete fizic, cred în a tri i a muri „cu folos”.„Nimic nu se pierde, ci totul se transform!” Dac trieti, tepregteti de urmtorul prag, dac mori, continui viaa….”dincolo”.C.I.U: Binele i Mai puin Binele…dup dv.?C.C: Binele i Mai Puin Binele …Nimic nu e absolut. Cert este ceu, personal, sunt convins c zilnic trebuie s faci un lucru bunpentru semenii ti i mai ales s-i iubeti fr Frnicie.87

Culi Ioan UureluCONSTANTIN COROIUDATE BIOGRAFICE :Nscut la 6 octombrie 1945, în comuna ifeti, jud.Vrancea. Critic literar, publicist i eseist ; Membru alUniunii Scriitorilor din România ; Studii gimnaziale înlocalitatea natal i liceale la Liceul Unirea dinFocani ; Absolvent al Facultatii de Filologie aUniversitii “Al.I.Cuza” din Iai ; Redactor realizator de emisiuni literare iartistice la Radio Iai (1967-1985), publicist comentator la Adevrul i lasptmânalul Adevrul literar i artistic, membru în Colegiul redacional alrevistelor Pro Saeculum i Contact internaional.VOLUME PUBLICATE:Dialoguri literare, vol.I, interviuri, (Iai, Junimea, 1976); Dialoguriliterare,vol.II, interviuri, (Bucureti, Ed.Eminescu, 1980) ; Tinereea luiGutenberg, eseuri i profiluri, (Bucureti, Ed.Eminescu, 1982); Dialog înactualitate, eseuri i evocri literare, (Iai, Junimea, 1985) ; Mrturii în timpinterviuri,(Bucureti, Paideia, 1997) ; Paradisul perisabil, eseuri i portreteliterare(Iai, Junimea, 2002) ; Paralele inegale, interviuri, (Iai, Polirom,2003) ; Viaa ca o postfa, eseuri (Iai, Timpul, 2005) ; Lecturi subiective,eseuri i evocri literare (Iai, Edict, 2009) ; Memoria la timpul prezent,eseuri i portete (Iai, TipoMoldova, 2011) ; Este coautor la volumelecolective: Timpul n-a mai avut rbdare: Marin Preda, coordonat de EugenSimion (Bucureti, Cartea Româneasc, 1981) ; Ion Ianoi-80 (Bucureti,EuroPressGroup, 2008).REFERINE CRITICE (SELECIE):În periodice i ziare: DIMITRIU, Daniel, publicistic literar…Scânteia,martie 1983; FAIFER, Florin., Nostalgia ca un fir albastru, Cronica, nr.4,aprilie 2004; MANOLESCU, Nicolae, Actualitatea literar, Românialiterar, 28 oct.1980; SIMION, Eugen. Ce citim, cum citim, Scânteiatineretului, 29 ian. 1977; CRISTEA-ENACHE Daniel, Respectul valorilor,Adevrul literar i artistic, 12 mai, 1998; PETRA, Irina, Despre paradisuriperisabile i infernuri eterne, Apostrof, nr.1, ian.2004; STNESCU, C.arlatani, dobitoci i mincinoi…, Gândul, ian. 2006; SNDULESCU,Al.Un comentator colocvial, România literar, 22 aug. 2008 etc. Au mai scrisdespre crile lui Constantin Coroiu criticii i istoricii literari: Laureniu88

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriUlici, Alexandru Clinescu, Magda Ursache, Ioan Adam, Teodor Vârgolici,Adriana Iliescu i alii.În volume: HOLBAN, Ioan, Nostalgia valorilor din fondul principal alculturii, Istoria literaturii române contemporane, vol.III, Tipo Moldova, Iai,2006; FAIFER, Florin., Filtru, Ed. Cronica, Iai, 2005; PETRA, IRINA,Literatura român contemporan, Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2008,i Panorama criticii literare româneti (1950-2000), Casa Crii de tiin,Cluj-Napoca.____________________________________________________________Unde sunt intelectualii de frunte ai României de azi? Lepas lor de ara asta? Tcerea multora dintre ei este totatât de vinovat i de condamnabil ca i colaborareaunor “boieri ai minii” cu un regim antinaional.CULI IOAN UURELU: Suntei nscut în ifeti - Vrancea i,de multe decenii, locuii în Iai. Mai avei legturi cu locurilenatale? Ce pnceni, ce vrânceni mai cunoatei prin Iai? Eu i-amcunoscut pe Corneliu tefanache, pe George Popa i cam atât…CONSTANTIN COROIU: Am pstrat tot timpul legtura cuVrancea, cu locurile natale. Mai ales atât timp cât au trit prinii mei,dar i dup ce ei s-au svârit. Au fost i sunt muli vrânceni la Iai,oameni de isprav, nu puini cu un prestigiu invidiabil. Ai pomenitdou nume. Regretatul Corneliu tefanache mi-a fost prieten. PeGeorge Popa îl admir pentru polivalena spiritului. Întâlnirile iconversaiile cu domnia sa au constituit i constituie pentru mineprilejuri de mare bucurie intelectual. Un vrâncean de vaz esteacademicianul Valeriu D.Cotea, profesor i savant unanim apreciat,oenolog de reputaie internaional, cu care am vechi relaii deprietenie. De Viorica Topora, pictori de incontestabil talent, caremi-a fost coleg la Radio Iai, m leag de asemenea o caldprietenie. Ali vrânceni, îndeosebi cei din mediul academic, sunt poatemai puin cunoscui de un public mai larg, dar ilustreaz importantedomenii tiinifice, didactice sau artistice. Pe scurt, stimate domnuleC.I. Uurelu, a putea spune c stm bine în ceea ce privete pondereai modul în care este reprezentat Vrancea în capitala Moldovei.89

Culi Ioan UureluC.I.U: Ai avut, mai avei (sper) emisiuni la Radio Iai, colaboraicu interviuri, cronici literare i eseuri la Dacia literar, Convorbiriliterare, Cronica i multe altele… »Verba volant, scripta manent »,spunea latinul…Ai putut simi i tri atât scripta…cât iverba…Prin care, din cele dou, se câtig (dac se câtig)popularitate, celebritate (dac nu-i prea mult spus)?C.C: Depinde. Marele realizator de la Televiziunea francez, BernandPivot, pe care am avut plcerea s-l cunosc i s-i iau un interviupentru ziarul “Adevrul”, la care am lucrat, a devenit celebru datoritfaimoaselor sale emisiuni “Apostrophe” i “Boullion de culture”. Dar,neîndoios, cuvântul scris i tiprit este mult mai durabil i mult maiimportant fie i pentru c la el putem reveni în timp i peste timp.Apoi cuvântul scris i tiprit are ceva sacerdotal. Din pcate, îns, i“verba” i “scripta”, când este vorba de cultur, arareori îi asigurcelui ce le practic cota de popularitate pe care o merit. Decelebritate, ce s mai vorbim?! Doar dac te numeti Gabriel GarciaMarquez…C.I.U: Borges afirma c « lecturile sunt veritabile evenimente alevieii » i viseaz « Paradisul ca o Bibliotec ». Spunând acesteaunor « mari” vedete de la televiziune, unor cântrei « celebri » iafoni etc., nu-i vor râde în nas?C.C: Dac sunt idioi – i se pare c chiar sunt – îi vor râde în nas.Dar, la urma urmei, ce importan are atitudinea unor imbecili sausfertodoci?!C.I.U: M-au marcat dou personaje din biblie : Fiul risipitor i Iov.Nu îneleg de ce se insist mai mult pe primul i nu pe Iov,exemplar prin credina i prin devotamentul fa de Dumnezeu, prinputerea de a face sacrificii de neînchipuit…C.C: Nici eu nu îneleg. Cu riscul de a fi puin frivol, a zice c Fiulrisipitor este mai autentic i mai reprezentativ pentru aventuraexistenei umane, eminamente tragic. În orice caz, îl prefer i euînaintea lui Iov, fiindc e mai uman i, de ce nu, mai spectaculos dinaceast perspectiv.C.I.U: coala, Biserica i Societatea propag…msura în toate, bachiar asupra de msur…Dar în Mitologie sau în Guiness-book auintrat - culmea - doar cei fr de msur : Icar, Prometeu, Socrateetc. Cum ne explicm ?90

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.C: Când discutm despre msur, lucrurile sunt foarte relative. Snu uitm c nu numai protii n-au msur, ci i geniile. Iar adeseorimsura este apanajul mediocritilor. Apostrofat de Nicolae Iorga iîntrebat dispreuitor: ce s învee el de la… un inginer, marele ompolitic i de stat Ionel Brtianu i-a replicat sec: msura. Dar cum s-iceri lui Iorga sau lui Clinescu, de pild, s aib msur?! Cum spretinzi unor îndrgostii s se iubeasc cu msur?! Ce înseamnmsura în iubire?! În ce m privete, cred c în iubire singura msureste… lipsa de msur!C.I.U: Ai scris despre Herta Muller, despre hotrârea ei de a numai avea de-a face cu România, dar i despre ataamentulscriitoarei fa de limba român. Din pcate, unele persoane dindiaspora vor s uite de ara natal…Or fi motivai sau este vorba deun snobism pueril, o înfumurare fr sens, o grea… metafizic…C.C: Nici snobismul, nici “greaa”, fie ea i metafizic, nu sunt aici închestie, ci noncaracterul, altminteri, din nefericire, o trsturdefinitorie a noastr, a românilor. E o problem, a zice, de specificnaional. Uitai-v ce se întâmpl cu noi i cu aceast ar de 22 de aniîncoace.C.I.U: Avei multe volume de interviuri…Mai are, aceast specieliterar, impactul de alt dat ?C.C: Interviul este cel mai dificil gen publicistic. Un interviu fcut cucompeten i profesionalism poate fi mai interesant, mai incitant imai fecund decât un eseu critic sau de istoria culturii. Cred c esteunul dintre genurile ce vor avea via lung i vor fi citite sauascultate mereu cu interes.C.I.U: Credei c prin rubrica bisptmânal « Contexte» (din« Evenimentul »), prin « Dialoguri în actualitate », prin « Viaa ca opostfa » i prin alte volume ai contribuit la cunoaterea, lansareai impunerea unor personaliti literare? Munca dv. a avut efect ?C.C: Spre deosebire de unii confrai, m-a ferit Dumnezeu, cel puinpân în momentul de fa, de paranoia. Încât, nici nu m pot gândi ca fi putut s impun eu o personalitate în literatur ori în vreun altdomeniu. Eu m-am mulumit i m mulumesc doar s contribui cumodestele mele puteri la cunoaterea mai larg a operei unor mariscriitori români i strini.C.I.U: Pe vremea lui Robespiere, un demnitar din AdunareaNaional , ceteaanul Sieyes, a fost întrebat de ce nu s-a opus, de91

Culi Ioan Uureluce n-a protestat, de ce n-a strigat ? Ce-a fcut în acest timp ?Rspunsul dat este nucitor : « Am trit » ! Aceasta a fost isituaia, înainte i dup revoluie, a unor români, a unor literai,artiti etc… Dar cei verticali, cei care n-au tcut cum au fostrspltii? Cazul Goma, spre exemplu…Ce putem înva dincomportamentul oficialitilor i chiar al confrailor fa de acestscriitor ?C.C: A putea spune i eu, care în decembrie ’89 eram un fel dedemnitar, c la revoluie – putei pune cuvântul i în ghilimele – amtrit. Dar, sufletete, am i plâns. Eram cât de cât informat i, fr aregreta regimul care cdea, nu m ateptam ca pentru România s fiemai bine. Ba chiar m ateptam s fie mai ru. i aa i este, dacvrem s rmânem lucizi, s privim adevrul în fa i s nu ne lsmpclii, aa cum din pcate se i întâmpl, de strlucirea formelorfr fond i furai de noua limb de lemn, care a devenit una de…rumegu. În ce-l privete pe Goma, sunt mai degrab de acord cuobservaia lui Nicolae Breban, i anume c, fiind considerat camabuziv un Soljeniîn român, Goma a crezut c dup evenimentele dindecembrie ’89 va fi chemat de urgen s conduc România. Nu a fostaa, i e bine c nu a fost aa, fiindc numai asta ne mai lipsea…C.I.U: Românii de pe alte meleaguri sunt lsai de izbelite…Nusunt ajutai, nu li se trimit cri, reviste….M-a referi aici doar lavlahii de pe Valea Timocului, dei cam aa, dac nu mai ru, seîntâmpl peste tot…Sârbii s-au declarat „poporul sfânt” iromânilor li se drâm colile i bisericile mai ru ca pe vremeaturcilor. Recent s-au trimis i gloane spre casele românilor, chiarînspre oameni…Cum ar trebui s reacioneze scriitorii români, darstatul român?C.C: Nu am nici o idee cât de cât novatoare privind sprijinul ce artrebui s-l acordm frailor notri care triesc în afara granieloractuale. Mai ales c, chiar dac din cauze diferite, toi românii – i ceidin afar, i cei dinluntru – suntem la fel de amrâi, de sraci i delipsii de orice protecie… Firete, cu excepia unor trdtori i a unorhoi îmbogii de revoluie… Dar oare sunt acetia români?!C.I.U: Ai avut ansa de a lua interviuri unor mari nume aleculturii i tiinei. Care v-a impresionat mai mult i prin ce? V-amarcat cineva pentru întreaga via?92

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.C: Poate c dintre toate cele vreo nou cri pe care le-am publicatpân acum, crile de interviuri îmi sunt cele mai dragi, tocmaidatorit faptului subliniat de Dv. Am cunoscut i am stat de vorb cuoameni deosebii, români i strini, din toate straturile sociale. Fiecareîntâlnire, fiecare dialog m-au marcat: de la femeia simpl care i-a fostmodel lui Corneliu Baba pentru “Odihn la câmp” pân la laureai aiPremiului Nobel sau oameni politici i de stat, de la anonimulcenaclist pân la mari scriitori. M-a marcat profund interviul imaginarpe care i l-am luat lui Iacob Negruzzi…C.I.U: Exist la noi câiva intelectuali abonai la sinecuri, la premii,la funcii înalte…Îi zic ”boierii minii”, elita româneasc, laudpermanent puterea i le merge excelent…Or fi adevraii „boieri aiminii”? i dac da, atunci n-au comportament de slugi?C.C: Sintagma “boierii minii” m duce cu gândul la Sadoveanu, maiexact la ceea ce zice un personaj al su: apa i boierii curg la vale…Întrebarea Dv. îi are în coninut i rspunsul. Orice intelectual carelaud Puterea pentru a obine funcii i privilegii – cum e cazul celorla care v gândii i m gândesc – se descalific moral, demisioneazdin calitatea, a zice din demnitatea, de intelectual. Nu afirm c un“boier al minii”, fie el i autoproclamat sau pur i simplu impostor,nu are dreptul s laude Puterea, numai s o fac din convingere idezinteresat. Îns Dinu Pturic, fie el i intelectual sau, m rog, boieral minii, ba chiar i Dinu Patriciu sunt personaje eterne. Dinastia lorare rdcini adânci în ”puturoasa Valahie”, cu expresia lui PetrePandrea, i se pare c va dinui peste veacuri pe strvechiul nostrupmânt…C.I.U: Societatea , în general, cea româneasc în special, are nevoiede victime sacrificiale…Se pare c intelectualul a fost mereu apulispitor al istoriei, victima ideal…Se poate demonstra, argumentaîntr-un fel aceast teorie (sau realitate) nefericit?C.C: Intelectualul este “apul ispitor” din cauz c – i din acestpunct de vedere marxitii au dreptate – e ovitor i de aceea uor demanevrat i de ademenit. Dar este i la. Unde sunt intelectualii defrunte ai României de azi? Le pas lor de ara asta? Tcerea multoradintre ei este tot atât de vinovat i de condamnabil ca i colaborareaunor “boieri ai minii” cu un regim antinaional. În ultim instan,toi ne facem, într-o mai mare ori mai mic msur, vinovai dedistrugerea acestei ri i, ceea ce este de o maxim gravitate, de lipsa93

Culi Ioan Uureluoricrui ideal care s catalizeze i s direcioneze forele unui popor,atâtea câte mai sunt.C.I.U: Se insist parc prea mult pe cantitatea de singurtate lascriitori…Unii sunt considerai genii dup acestcriteriu…Alienarea s duc la genialitate i nu la nebunie?C.C: Nu tiu s rspund la aceast întrebare. Dac ar fi s adopt stilulpostului de radio Erevan, a putea considera c nu mi-ai pus-o…C.I.U: Scriei, în „Lecturi paralele” c „…nu numai Operascriitorului, ci i sufletul i memoria cititorului se dovedesc mai taridecât bronzul”. Suntei convins c astzi mai este valabilafirmaia? Mi se pare c Eminescu este mai actual ca niciodat:”Dar afar de acestea, vor cta vieii tale / S-i gseasc pete multe,ruti i mici scandale”.C.C: Invocându-l pe Eminescu, tocmai ai confirmat i ai nuanatideea pe care ai adus-o în discuie.C.I.U: V tresalt inima atunci când, din literatura vrâncean,rzbat câteva nume pân la Iai, pân la Bucureti sau maideparte…? Personaliti vrâncene?”C.C: Nu-mi tresalt deloc inima de bucurie atunci când împrimliteratura pe provincii i judee. Literatura român este una iindivizibil. E o literatur mic, îi mrturisea Clinescu într-oscrisoare trimis de la Iai marelui su prieten Alexandru Rosseti, întimp ce lucra la monumentala sa Istorie, dar nu minor. Este oliteratur de o remarcabil diversitate tematic i stilistic, care arecuperat ceea ce era de recuperat i s-a sincronizat admirabil, daroriginal i mai ales unitar. Ea, ne asigur acelai Clinescu, e ceamai clar i mai întreag hart a sufletului românesc.94

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGEORGE COSTINDATE BIOGRAFICE:Pe 16 septembrie 1957, în familia Costin din Panciu s-a nscut cel care avea s devin actorul, scriitorul ijuristul Gheorghe (George) Costin. Dup câiva anipetrecui în colile pncene, va urma cursurile LiceuluiNr. 1 din Focani. A frecventat cenaclurile : Milcovia,Liric 58, Salonul literar etc. A urmat apoi Universitatea „Lucian Blaga”Sibiu, Facultatea de tiine Juridice i Administrative, Liceniat în tiineJuridice 2004-2005 -„Academia de Studii Economice” Bucureti –„Facultatea de Management”; Pentru pasiunea de o via, i-a luatdoctoratul în Teatru la Universitatea Naional de Art Teatral iCinematografic „Ion Luca Caragiale” Bucureti; A activat în cadrulTeatrului Popular „Maior Gheorghe Pastia”: 1977-1991, 2011 - pân înprezent ; Colaborator la realizarea filmului „Colierul de turcoaze” în regialui Gheorghe Vitanidis; Colaborri la reviste: „Salonul Literar”Focani,”Sud”-Bolintin Vale-Giurgiu, „Sinteze Literare” Ploieti, „GazetaLiterar Vrâncean”,”V”. Premii literare: Premiul “Salonului LiterarDragosloveni”- 2000.VOLUME I SCENARII PUBLICATE:„Anotimpuri cu centur de castitate”, Editura „Zedax”, Focani 2000 –proz scurt; „O iubire imposibil”, Editura „Zedax” 2006 – prozscurt;Scenarii de film sau teatru: „Burebista”- 1980 (în versuri) – teatru –jucat pe scena Teatrului “Maior Gheorghe Pastia”;„CdereaConstantinopolului” – scenariu film; „Paralela” – scenariu film scurt metraj.REFERINE CRITICE (SELECIE):„Supliment literar” la „Ziarul Financiar” din 23 februarie 2001, „Proz frpoezie”, Alexandru tefnescu; „Gazeta Literar Vrâncean” nr. 174, anulIV, „Picotarii Literaturii Române?!”, Gheorghe Neagu; “Salonul Literar”anul IV, nr. 7 – 12, 2001, “Dublinierii din Panciu”, Corneliu Fotea; “ProSaeculum”, Anul VIII, nr.4 (56) – 1 iunie 2009, ” Breviar editorial”, DinuMirea.____________________________________________________________95

Culi Ioan UureluCine citete ceea ce scriu eu are ocazia s învee cum nutrebuie s faci erori. Cred c aceasta este menireanoastr, a scriitorilor, de a arta i celorlali o alt fa alucrurilor. i dumneavoastr tii la fel de bine acestlucru. L-am vzut citindu-v.CULI IOAN UURELU: Ai debutat în 2001 cu “Anotimpuri cucentura de castitate”, carte care s-a bucurat de o primireexcelent… De atunci, n-ai mai fost atât de activ pe trâmulliteraturii…Ce s-a întâmplat ?GEORGE COSTIN: Cartea a aprut în 2000. Din 2001, prioritate aavut definitivarea pregatirii profesionale. Mi-am luat masterul laA.S.E. Bucureti în 2005 i, cel mai drag sufletului meu, doctoratul înteatru la U.N.A.T.C. “ Ion Luca Caragiale “ din Bucureti în 2009.Am regizat primul meu spectacol de teatru cu piesa “Încurc lume“ deA. de Hertz, iar scenografia a fost fcut de fiul meu cel mic,Alexandru Toma, care este scenograf (fiul meu cel mare, Gabriel, esteactor). În 2011, dup, douzeci de ani de absen, m-am urcat pescena Teatrului Municipal “Maior Gheorghe Pastia “ din Focani, dedata aceasta în calitate de actor i am jucat în spectacolul cu piesa“Hamlet “ de William Shakespeare, în regia lui Andrei Grosu (am fostactor din 1977 pân în 1991 la Teatrul din Focani).C.I.U: În perioada anului 2000, erai foarte prezent în noualiteratur vrâncean…Poi evoca starea aceea de efervescen ?G.C: Era o atmosfer fierbinte i aa cum spuneam într-o poezie:“Când toi eram acas i parc toi mai vii “. M aflam în mijloculscriitorilor: Dumitru Pricop, Ion Panait, Constantin Ghini, CorneliuFotea, Florin Paraschiv, Sava Francu i nu tiam c foarte curând vorfi mari disprui. Erai dumneavoastr, Culi Ioan Uurelu, GeorgeNeagu, Ioan Dumitru Denciu, Alexandru Cucereanu, Virgil Panait,Lili Goia, Paul Spirescu, tefania Oproescu i foarte muli ali colegii prieteni. Ne vedeam regulat, se citea mult i se comenta acid. iiari, cum spuneam într-o alt poezie: “Stteam tcut privind cheflii/Pe-atunci credeam în tot ce fac. “ i mai era un personaj, trecut i elîn nefiin, care avea un farmec aparte i ddea culoare întâlnirilornoastre pe care într-o perioad le i gzduia, Puiu Usturoi. Dar celemai dragi îmi erau întâlnirile noastre la numeroasele lansri de carte,pentru c se scria i se i publica foarte mult, dar i frumoasele96

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriîntâlniri de la Salonul Dragosloveni sau alte întâlniri cu scriitori dinîntreaga ar ce cuprindea i Basarabia. Constantin Ghini în poezia“Pipa pcii” le-a surprins magistral: “Iar când afar viscolul pornete/În muuroiul alb se cânt i se bea. / Se dnuiete ca în vechi ceticând din rzboaie se-ntorceau brbaii/ St scris deasupra muuroiuluiIUBIRE,/ i înluntru TOI se au ca fraii.“C.I.U: Cultura vrâncean depinde mult de politic…De lapoliticieni ar trebui s vin fondurile, sediile, promovarea unorreviste, editarea crilor…N-ar fi o soluie intrarea scriitorilor înpolitic, astfel fiindu-le deschis calea spre unele funcii deconducere i, implicit, spre susinerea culturii, învmântului ?G.C: Nu. Eu, care am avut ocazia s fiu aproape de “Zei“, pot spunecu mâna pe inim c nu aceasta este soluia. Eu cred c noi, cei cealctuim cultura vrâncean, trebuie s dovedim calitatea iseriozitatea apartenenei la aceasta. Numai aa putem convinge csuntem o for i c nu trecerea în nefiin ne d valoarea de care ei auatâta nevoie pentru a exista.C.I.U : Am copilrit amândoi cam prin aceleai locuri, zonaPanciului, numai c eu cu vreo zece ani mai devreme…Ce scriitoriau fost pe acolo, câi au rmas, cum au fost i cum sunt stimulai ?G.C: Scriitorul Ionel Bandrabur v-a fost profesor. Eu nu am avutaceast ans. Eu l-am cunoscut pe Ionel Bandrabur (cu toate c îltiam din vedere înc din copilrie) dup ce am publicat în “SalonulLiterar“ primele povestiri ce aveau s apar în cartea mea“Anotimpuri cu centur de castitate“ i de care a fost foarte încântat,pentru c i eu scriam despre Panciu. Spre surprinderea mea, domniasa m vedea ca pe un urma al su. Pentru Ionel Bandrabur nu s-afcut nimic. S-a ridicat în curtea sa un monument cu imaginea sa pefaa unei medalii, dar, din câte tiu eu, parc a fost ridicat din baniidomniei sale. Mai sunt i ali scriitori ce îi au originile pe acelemeleaguri, la Satul Nou i în Crucea de Sus, dar pentru faptul c nulocuiesc în Panciu, pentru autoriti este ca i cum nici nu exist.Scriitoarea Rodica oricu este nscut la Panciu i este Cetean deOnoare al Oraului Panciu. La orice manifestare cultural autoritiledau fuga s îl aduc i pe scriitorul Ionel Bandrabur, aa cum l-auadus i pe Slavici de la schitul Brazi la Movil. Dup manifestare uits-l duc i acas. Exact ca în povestirea mea “Marcela“.97

Culi Ioan UureluC.I.U: Scriitorii sunt oameni mai speciali i de aceea destul deincomozi pentru oficialiti. Poate din aceast cauz suntpredispui, chiar împini spre eec…în via, în literatur..Ai vzut,ai auzit totui de vreun scriitor iubit de oficialiti, de toi colegii sauc ar fi ajuns bogat ?G.C: Oficialitile nu tiu c existm. Iar când, din întâmplare, afl ci tu scrii rmân uimii, ca i cum ai fi o ciudenie. Un scriitor s fieiubit de toi colegii este un vis, o realitate ar fi s fie iubit mcar de uncoleg. Cât despre bogie... “Ce-i trainic din toate acestea prietene,ce-i trainic, cu folos?/ Eu am întinderea de soare fr moarte inesfârirul drum ctre frumos! “ spunea la fel de sugestiv poetulConstantin Ghini în poezia “Bogie “.C.I.U: Se tie c Villon a fost un tâlhar, Shakespeare a fostslujitorul care asculta i executa orice porunc a lordului care-i erastpân, iar Montaigne a srutat picioarele papei care a ordonatcspirea operei sale…La noi a fost i mai i…Reinem numele demai sus pentru slugrnicia i nemernicia lor sau pentru opera lor?Ce conteaz? Omul sau scriitorul?G.C: Pentru opera lor. Sunt tentat s rspund: scriitorul. Dar învremurile noastre conteaz enorm de mult OMUL.C.I.U: Cine sau ce te-a îndemnat spre literatur ?G.C: Din senin, când eram în clasa a II-a am scris prima poezie. Pringrija mamei mele o am i acum.. În clasa a XI-a am scris a II-apoezie, dup care au urmat altele. Împreun cu colegii mei de liceuam înfiinat cenaclul “Liric ‘58“. Dac dumneavoastr ai avutnorocul s-l avei profesor pe Ionel Bandrabur, eu am avut norocul slam profesor pe “Domnul Leu“, aa cum se numete o alt povestirede-a mea. Pe mine atât m-a fascinat domnul profesor Ion Leu încâtam devenit cel mai bun elev la limba român din tot liceul! Iat cmai rspund o dat la întrebarea anterioar. Ce mult conteaz OMUL!Îi artam de fiecare dat poeziile mele înainte de a fi citite în altparte, pân într-o zi când mi-a spus: “De acum nu te mai pot ajuta.Du-te la cenaclul poetului Dumitru Pricop. Acolo vei avea ce înva.“i m-am dus. Aa am devenit din 1976 membru al cenaclului“Milcovia” unde l-am cunoscut pe tânrul George Neagu i pe tânrulIoan Dumitru Denciu. Aceast minune a durat pân în 1980. Cenaclula disprut, odat cu poeziile mele. Tot din senin. Abia în 1996 amînceput s scriu iari poezie. Din senin. În 1998 m-am întâlnit cu98

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGeorge Neagu. M-a întrebat dac mai scriu. I-am rspuns: da. “Uite,noi ne întâlnim la Ateneu. Vii s citeti ceva?” i m-am dus. Aa miauaprut poeziile în revista „Salonul literar”. Acolo, tot timpul aveamceva de povestit. Aveam acelai drum spre cas cu Corneliu Fotea ceconducea întâlnirile noastre i, într-o zi mi-a spus: “Nu mai povesti.Pune-le pe hârtie. “ Sincer m gândisem de foarte multe ori s scriuproz, chiar încercasem, fr a duce pân la capt un text pe care îlîncepeam. Credeam c pentru proz îi trebuie foarte mult experiende via. Nu bnuiam c deja o aveam. Se apropia Salonul LiterarDragosloveni i Corneliu Fotea mi-a spus: „De ce nu participi i tu?”i aa am scris primele mele povestiri. N-am putut intra în concurspentru c vârsta afost coborât la 33 de ani. Dar am rmas cupovestirile! Aa mi-au aprut în 2000 “Anotimpuri cu centur decastitate“ i în 2006 “O iubire imposibil.“C.I.U: S-ar prea c expresia « totul este permis » a prins foartebine în România. În toate domeniile, în literatur cu precdere…ÎnVrancea ?G.C: i Vrancea face parte din Europa. Am vzut i eu cum scriucolegii mei. Am toate crile lor pe care le-am citit imediat ce amajuns cu ele acas. Eu am un respect deosebit pentru ceea ce scriu.Niciodat nu am prezentat un text fr s-l fi citit de o grmad de ori.Din teatru am învat cum se înva un text. Îl învei alb, adic frinterpretare, iar când crezi c îl tii îl arunci în sertar i abia dup treisptmâni te mai uii pe el. Abia atunci vezi ce nu tii. Aa procedezi cu scrierile mele. Le scriu, le arunc în sertar i dup trei sptmânim uit pe ele. Nu exist critic mai dur decât mine. Tot ce este în plusiese singur la iveal. Nu-mi permit ca totul s fie permis. Este permisnumai cât vreau eu.C.I.U : Omenirea, oricâte sfaturi ar primi, orice s-ar întâmpla, facepermanent erori…Erori de neimaginat, ireparabile…Noi, cei carear trebui s judecm « sine ira et studio », cum acionm pentru aelimina sau mcar a diminua erorile?G.C: Eu am o reet foarte dur care d rezultate. i slav Domnului,am avut de atâtea ori ocazia s o probez. Când mi se întâmpl s facerori m retrag în singurtate. De obicei la Panciu, în Valea Brazilor,unde demontez tot ce mi s-a întâmplat, ca într-o scriere, i îmianalizez comportamentul i aciunile ce au dus la apariia erorii. Dupce am îneles ce mi s-a întâmplat i de ce, dup ce am îneles cum ar fi99

Culi Ioan Uurelutrebuit s acionez i unde am greit, îmi scot din minte acea problemi nu m mai gândesc la ea niciodat. Dar dac viaa îmi scoate în caleo situaie asemntoare, din strfundul minii apare antivirusul iaceeai greeal nu o mai fac niciodat. Aa am învat c maina seconduce de pe perna din spate i nu de pe capot. De acolo se vedemult mai bine decât de pe locul oferului. Orice aciune o gândesc inumai dup aceea acionez. Aa fac i personajele mele. Cine citeteceea ce scriu eu are ocazia s învee cum nu trebuie s faci erori. Credc aceasta este menirea noastr, a scriitorilor, de a arta i celorlali oalt fa a lucrurilor. i dumneavoastr tii la fel de bine acest lucru.L-am vzut citindu-v.C.I.U: Unii ghiftuii de azi pun îmbogirea lor pe seama salamuluicu soia de ieri…Deci autenticitatea noastr este extras dintr-oplant….Mai ecologic i mai penibil decât fluturarea acestei idei nuse poate…E posibil atâta minciun, ipocrizie ? Ce ne facem înscu credulii…?G.C: De posibil e posibil orice. Am convingerea c vremeacreduluilor a trecut. Uitai-v la noua generaie. i noi avem ce învade la ei. Iar dac mai exist, din întâmplare, un credul, acela nu poatefi decât un om care nu citete niciodat, iar locul lui ar fi acum 2000de ani când erau “fericii cei sraci cu duhul, c a lor este împriacerurilor“.C.I.U: Viitorul literaturii tale în cadrul celei naionale, vrâncene?G.C: Cred c perioada mea de acumulri s-a încheiat. Este timpul sm gândesc la o nou carte, iar material am strâns destul. Îmi dorescca ceea ce voi scrie s fie mai bun decât ce am scris, iar locul meu înliteratur îl las la aprecierea cititorilor mei.100

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriVALERIU D. COTEADATE BIOGRAFICELa 11 mai 1926 se ntea în satul Climan-Vidra,Vrancea, al cincilea copil al Ancuei i a lui DumitruCotea, viitorul academician Valeriu Cotea; Urmeazcoala Normal din Focani, apoi la Târgu Jiu,Bucureti i Bacu; Se înscrie, în 1947, dup ceurmase i doi ani la Facultatea de tiine Naturale, la Facultatea deAgronomie din Iai; Au urmat ani frumoi, cu realizri profesionale deexcepie pân a ajuns la titlul cel mai de sus în învmântul universitarprofesor; Între l972-1974 i 1984-1986 a fost Decanul Facultii deHorticultura; Din anul 1993 este ales membru titular al Academiei Române;Are peste 500 de titluri publicate în presa româneasc i strin; A prezentatpeste treizeci de lucrri la reuniunile tiinifice internaionale i în revistedin Frana, Elveia, Germania, SUA, Spania, Grecia etc; A primit numeroasepremii i distincii româneti i strine: în anii 1982, 1989 i 2000 a fostLaureat al Premiului OIV; în 2001-Premiul Vasile Pogor, apoi, din Spania,Confrade de Mérito; Din Frana, Meritul Agricol în Grad de Cavaler; EstePreedintele Seciei de tiine Agricole i Silvice din cadrul AcademieiRomâne din l996; Membru Honoris Causa i Membru corespondent al maimultor Academii din ar i strintate.VOLUME I LUCRRI PUBLICATE (SELECIE):Tratat de oenologie(Vol. I)-Vinificaia i biochimia vinului -Ed. Ceres-1985;Tratat de oenologie-Vol. JJ-Ed. Ceres, Bucureti-1988 ; Vinul i existenauman-Ed. Academiei Române-1994; Fragmente de via- Ed. V-Focani-1997; Podgoriile i Vinurile României-2000 ; Omagiul Înaintailor-Ed. IonIonescu de la Brad-Iai-2002; Profiluri în timp, Ed. Cantes-Iai, 2002 ;Vidra-Poarta Vrancei, Ed. Academiei-Bucureti, 2003 . De asemenea, arezeci de lucrri scrise în colaborare cu ali colegi.____________________________________________________________Credei-m c nu exagerez afirmând c, de exemplu, încuvintele aternute pe hârtie, cu creionul sau cerneala,se afl multe picturi de sudoare. Spun aceasta întrucât101

Culi Ioan Uurelupentru mine a tcea nu este uor, a vorbi este greu, ascrie este cumplit. i cu toate acestea am scris... am scrisgândindu-m c vine o vreme când trebuie s te întrebi,când eti obligat s întrebi ce lai în urm, care estemesajul pe care-l lai celor ce te urmeaz.CULI IOAN UURELU: D-le Academician! Suntei opersonalitate cu mult tiin de carte, de o sinceritate ieit dincomun, cu o amabilitate, o buntate i un bun sim înnscute, un«profil în timp » care nu se uit… Totul pare s duc spre omulperfect… S-a mai întâmplat s vedem câte o calitate, dou pe la ceidin jur, dar nu toate în acelai om ca la dumneavoastr… Ce-ar fifost, oare, dac v-ai fi nscut, ca muli dintre noi, cu puine calitii foarte multe defecte…?VALERIU D. COTEA : M punei în situaia de a rspunde la oîntrebare, totodat apreciere, pentru care nu am de fel vocaie. Despremeritele mele, poate prea puine în ansamblul efortului general deafirmare a tiinei i culturii, vorbii cu druire i mare bunvoin;cred totui c mi se atribuie prea multe laude. În general tiu, sau maibine-zis m descurc, s rspund unei critici, unei observaii; nu tiuîns cum s procedez atunci când mi se atribuie atâtea merite. Aîndrzni s spun c profesional m-am strduit s contribui lameninerea tiinei româneti la înlimea la care ne-a fost lsat dectre înaintai, dar în acelai timp am dorit s i progreseze. Mi-a fostdat s fiu mereu student, mereu cu griji i cu visuri, care nu se potîmplini uor. Credei-m c nu exagerez afirmând c, de exemplu, încuvintele aternute pe hârtie, cu creionul sau cerneala, se afl multepicturi de sudoare. Spun aceasta întrucât pentru mine a tcea nu esteuor, a vorbi este greu, a scrie este cumplit. i cu toate acestea amscris... am scris gândindu-m c vine o vreme când trebuie s teîntrebi, când eti obligat s întrebi ce lai în urm, care este mesajulpe care-l lai celor ce te urmeaz. Recunosc c pe lâng noroc mi-adat Dumnezeu i puin minte cci „norocul fr minte nu peteînainte“ i ca atare nu mai atept altceva de la via, întrucât am avutdeja mai mult decât a fi putut ndjdui. N-am gândit la locuri mai înfa, dar nici n-am fcut acel ou de aur. Aa c de-o fi s mor, s morde tot.102

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Într-o monografie a Cotnarului, îmbinai poezia ipovestirea cu tiina, dei dv., în principal, suntei om de tiin. Încele opt decenii de via, ai avut posibilitatea s cunoatei i altepersonaje cu talente multiple, oameni peste care s-au revrsatharurile divine? Avei exemple?V.D.C: Într-adevr, din cele 655 de pagini cât are monografiaPodgoria Cotnari, în circa 100 sunt inserate în proz sau în versuriopiniile a numeroi crturari, poei, artiti, diplomai i politicieni, cuprivire la particularitile i calitatea vinului de Cotnari. Unanimconsiderat «portdrapelul vinurilor româneti», el justific pe deplinmetaforele denumirii: vin voievodal, Fleux du Roumanie, Perle de laMoldavie, vinul de via lung etc. La rezonane istorice i culturale,aa cum este intitulat capitolul V menionat mai sus, n-am încercat sîmbin tiina oenologic cu poezia vinului, fiindc dac la vin m maipricep, la poezie n-am nici pricepere i nici talent. În viaa mea n-amscris nici o poezie. Ca atare nu in deloc s trec drept literat, pentru cnu sunt i nici nu mi-ar fi uor s devin. Pentru mine plria literaturiii îndeosebi a poeziei este prea mare pentru a ptrunde pe teritoriul ei.Mi-am permis doar ca pe coperta a patra a crii s scriu «Vinul deCotnari, aceast dumnezeiasc licoare cu care ne împrtim întreiertarea pcatelor i întru cinstea celui de sus, face parte din tezaurulnostru inestimabil ce ne-a însoit în istorie i ne-a legat de altepopoare, învându-ne s preuim prietenia i comuniunea» i,revenind la întrebarea dumneavoastr, dac în cele peste opt deceniide via am avut posibilitatea s cunosc oameni peste care s-aurevrsat asemenea haruri divine, v rspund afirmativ... Nu-mi permits fac îns o ierarhizare a lor, dar cred c poate fi desprins, fr asupra pe nimeni, numele lui Pstorel Teodoreanu, cel mai marescriitor între oenologi i cel mai mare oenolog între scriitori.C.I.U: Vrancea arhaic, în care v-ai nscut, este o zon plin demistere. Mi-a permite s art câteva, având la baz cifra trei, caremi-au dat de gândit: cei trei ciobnei, cele trei turme, trei fluieraeetc. Dv., sunt sigur, tii mult mai multe…V.D.C: Sunt Vrâncean, dar acest fapt nu trebuie identificat nicidecumcu pretenia de a fi expert în probleme vrâncene. Cu ani în urm, cândadunam material pentru redactarea lucrrii monografice Vidra-PoartaVrancei, mi-au reinut atenia câteva aprecieri: M. Sadoveanu:Vrancea lui tefan Vod, Cetatea de piatr a Moldovei; N. Iorga:103

Culi Ioan UureluVrancea... acest col de ar veche i mândr via româneasc;V.P.Arbore: Vrancea, ara minunilor naturale, ara povetilorbtrâneti, ara cântecului trmoesc i a poeziei...; Protoiereu Pascu:Vrancea este cuibul românismului, cetatea unde se mai pstreaz înbun parte credina, portul i datinile româneti. i de la alii adunate :Vrancea, un simbol al unitii poporului român i un creuzet alromânismului; Locul de confluen anual al pstorilor i turmelor dincele trei provincii româneti;Vrancea cea mai bun rezervaie naturalpentru necuvânttoarele care slluiesc acolo; Vrancea, loc deîntâlnire a graiurilor din cele trei provincii istorice româneti;Vrancea,ara cutremurelor. i... cu toate acestea, misterul vrâncean rmânefabulos. Nici Mioria, capodopera folclorului literar românesc, nureuete s-l dezlege. Dup cum cifra trei, un simbol... ca dovad: ”Peun picior de plai, / [...] / Trei turme de miei / Cu trei ciobnei, / [...] /De trei zile-ncoace / [...] / Fluiera de fag / [...] / Fluiera de os / [...] /Fluiera de soc..Trei este imaginea reflectat a lumii divine. Trei estetriada crucii. Trei este relaia elementar i pmânteasc între tat,mam i copil. Ziua este împrit în trei: dimineaa, amiaza i seara.Rugciunea se face de trei ori pe zi. Cu cele trei degete de la mân seface semnul crucii. Cu cele trei degete de la mân se ine condeiul cucare scriem. Vrancea, ar de margine... aflat la marginea celor treiprovincii istorice, Moldova, Muntenia i Transilvania. Numai dinVrancea se poate auzi cântecul cocoilor în toate cele trei provinciiistorice. În Vrancea, iarmaroacele se mai numesc i târguri de trei ri,care adun moldoveni, munteni, transilvneni. Iarmaroacele dinVrancea au loc în trei localiti: Vidra, Nruja i Bârseti.Iarmaroacele au loc în trei anotimpuri: primvara, vara, toamna.Deci...Avea dreptate Simion Mehedini când afirma: «Ca s vorbetidespre Vrancea trebuie s ai o anumit pregtire i harul de a teîmbrca frumos, aa cum preotul îi pune odjdiile înainte de a începeslujba»C.I.U: Suntei marele, dac nu cel mai mare specialist în vinuri…Ai dat o definiie a vinului pentru care ar fi invidios i cel maitalentat poet: «miracol al iubirii dintre Pmânt i Soare». Nu credc se putea spune mai frumos! Care-i taina acestei buturi?V.D.C: În ar sunt oenologi buni i foarte buni. Printre ei m aflu,probabil, i eu. Mândrindu-m c am fost discipolul unor emineniînaintai, sunt permanent stpânit de ideea de a continua i dezvolta104

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuristrdaniile i de a nu-i dezamgi pe cei care îmi urmeaz.Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar „Ion Ionescude la Brad“ – Iai, unde am lucrat o via, mi-a prilejuit o solidcarier universitar, fr egal pentru mine; mi-a asigurat condiii atâtde bune încât rezultatele puteau fi i mai frumoase. Un merit pe caremi-l recunosc cu adevrat este c am tiut ce vreau i, mai ales, c miamgsit colaboratori, a îndrzni s spun mai buni decât mine. icum în vin, reluându-v ideea, se unete raza soarelui cu sevapmântului, catalizat de priceperea omului, înseamn c taina acesteibuturi st ascuns în toate cele trei laolalt i, de ce nu, chiar i înfiecare dintre ele.C.I.U: Singura zon a rii noastre în care nu au fost etnii i niciclcai a fost Vrancea. Procesul împotriva boierilor Roznovanu adistrus (în secolul XIX) i ultima încercare de a subjuga Vrancea,prin legarea de pmânt… Cât curaj, cât demnitate! Ca i cei dinrezisten care, dup o sut cincizeci de ani de la proces, au luptatîn muni contra ocupantului sovietic. Ce caractere aveau vrânceniinotri, atunci! Astzi?V.D.C: În paginile de istorie a Vrancei, un alt moment culminant îlreprezint lupta anticomunist. Sufocai de nedrepti i revoltaipentru c li s-a ridicat dreptul ancestral i legitim de stpâni aimunilor, vrâncenii au organizat aciuni de protest i o dârz rezistenculminând cu revolta din 23-24 iulie 1950, adic la circa 150 de anide la Procesul cel mare. Aa cum se tie, rezistena, greu înfrânt, s-asoldat cu arestarea i condamnarea a numeroi vrânceni. i ca srspund la întrebarea dumneavoastr -„ce caractere aveau vrânceniinotri, atunci! astzi?“- mi-a permite s v citesc câteva rânduri dincartea lui Ion Pantazi Am trecut prin Iad, Editura Constant, Sibiu,1992: „ranii, ranii vrânceni, opinca româneasc, în ei curgeadevratul sânge românesc. Simpli, cinstii, gata s ajute pe oricine,sftoi în conversaie, unii între ei, muncitori, prea muncitori, sraciinu-i ddeau seama c munca în min este cu totul alta decât ceacunoscut de ei din moi-strmoi. Li se atrgea atenia c o s sedistrug, c trebuie s lucreze cu cumptare, cci pucria estelung. Ascultau, apoi rspundeau c ei nu pot s munceasc decâtcum au învat! Li s-a spus atunci c în colonie sunt oameni bolnavi,care nu-i pot face norma, i c dac ei lucreaz atât de mult ni sevor ridica normele, i-atunci ce vor face toi acetia? Si au îneles. Au105

Culi Ioan Uureluînceput s ajute pe cei neputincioi, au început s-i pun frân lalucru! Ce oameni minunai, ce vorb dulce româneasc! Cum erauafar, în colonie, se adunau în grupuri i discutau despre ale lor.Revoluia fcut era venic la ordinea zilei i, dac se amrau deceva, era doar c nu înjunghiaser destui comuniti! Fr nici odiscuie, ptura rneasc a dat cel mai frumos examen în pucrie,cei mai puini „turntori“, cele mai frumoase exemple“. În carteaVidra – Poarta Vrancei, Editura Academiei Române, Bucureti, 2003,printre altele se afl scris: „demn de remarcat este i faptul c femeilecelor arestai, gospodine desvârite, s-au dovedit la înlimea soilori au avut nemrginita putere i demnitate de a îndura singuresuferinele prin care au trecut (nici una nu s-a recstorit)“.În Vrancea, nefiind decât o singur etnie – româneasc – i neavândmoieri, nu prea se tia ce este aia ur de ras i nici lupt de clas. În1801, Constantin Ipsilante face danie boierului Iordache RosetRoznovanu „Tot locul Vrancei... rmas din vechile vremi, drept moiedomneasc, nedat nimnui“. Vrâncenii nu au acceptat aceastsituaie întrucât ar fi pierdut tot pmântul cu care i-a înzestrat, pentrufapte de vitejie, voievozii din secolele XIV-XV, iar pe de alt parte nule-a convenit ca din rzei s devin clcai.Datorit acestui fapt, omic parte din ei au plecat. Dintre acetia amintim pe Tudor Albu,bunicul lui Barbu de la Vrancea, familia Blnescu care are printredescendeni pe scriitorul tefan Blnescu. Cea mai parte avrâncenilor încep îns lupta pentru recâtigarea drepturilor lor,implicându-se într-un proces costisitor, unic în istoria noastr,cunoscut sub numele de Procesul cel mare de la Iai, care a duratpân în 1814, când domnitorul Scarlat Calimache îi repune pevrânceni în drepturile lor strbune. Împuternicii de ctre vrânceni careprezentani în proces au fost preotul erban, stenii Toader ârdeai Constantin Taft, în memoria crora s-a ridicat o cruce monumentîn faa bisericii de la Nruja.C.I.U: Ai prezentat „cu o pan înflorat“ oameni care au fost înVrancea... Astfel s-au nscut crile „Profiluri în timp” (cu cele 110de „microbijuterii“), „Omagiu înaintailor”, „Fragmente de via”etc.? Ce v-ai propus prin ele? De unde v-a venit imboldul?V.D.C: Cele 110 microbijuterii, cum le numii dumneavoastr,tiprite i risipite în diferite reviste, au fost grupate în dou cri:Omagiu înaintailor - 534 de pagini i Profiluri în timp - 428 de106

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuripagini. O mic parte, 35 de pagini, se afl în cartea Vidra – PoartaVrancei. În prima carte, în cele peste 60 de capitole sunt evocate 17personaliti ieene ale tiinei agricole, crora generaiile însuccesiunea lor le pstreaz o îndreptit i venic recunotin. ÎnProfiluri în timp, profiluri care ar putea fi denumite micromonografii,cele 79 de portrete ale unor magitri, colegi, discipoli, prieteni, suntrânduite în succesiunea redactrii lor în timp, pentru a evitaeventualele suspiciuni de ordin valoric. În cea de-a treia carte seprezint 15 vrânceni care au adus contribuii importante lacunoaterea i dezvoltarea economic i socio-cultural a spaiuluivrâncean. Dotat, a spune, cu voin, rbdare i tenacitate a prefera,domnule Culi Ioan Uurelu, ca în loc s rspund la întrebareadumneavoastr „de unde a venit inboldul?“ s v mrturisesc c, laalctuirea acestor portrete, mi-am întrit i mai mult convingerea cviaa unei personaliti este atât de complex încât este aproapeimposibil a se surprinde autentic i deplin întregul ei. Dificultatea esteaproape insurmontabil i, cu toate acestea..., am scris orice în afarde autoportret, pe care nu l-a putea nici mcar schia.C.I.U: În timpul Primului Rzboi Mondial, un vrâncean s-a nimerits fie ordonana colonelului Sturza, fiul prim-ministrului Sturza…Colonelul, împreun cu fiul generalului Criniceanu au trdatara… Ordonana n-a vrut s fac acest gest monstruos… Aveiamnunte despre tragicul eveniment din istoria naional?V.D.C: În timpul Primului Rzboi Mondial, mai exact la 5-7februarie 1917, colonelul Alexandru D. Sturdza, împreun cuadjutantul su, locotenent în rezerv Constantin Wachman, a reuit streac la inamic, la armata german. Ostaul vrâncean Ion Aileni,ordonana colonelului, nu a vrut s-i urmeze... «eu nu-mi trdez ara».Împucat, ostaul a fost gsit mort între liniile frontului, front cetrecea prin localitatea mea natal. Când eram elev la coala primar,Domnul (învtorul Simion Matei), în dorina ca pe lâng alfabetulefectiv de la „a” la „z” s învm i pe cel al dragostei de ar, aveagrij s ne conduc în locuri încrcate de istorie.C.I.U: În cartea intitulat «Vidra – Poarta Vrancei», am gsit omonografie în manuscris a Vidrei, scris de Simion Matei,învtorul dv. Coninutul este valoros, dar scrisul acela m-aimpresionat mai mult decât orice… Perfeciune i frumusee…, pot107

Culi Ioan Uureluspune. Ce noroc s avei un astfel de învtor! Cât din viaa, dincariera dv. datorai norocului?V.D.C: Când mergeam spre Editura Academiei Române ca s predaumanuscrisul Vidra – Poarta Vrancei, m-am întâlnit cu profesoaraAdriana Cornelia Prossi, care mi-a spus c-mi poate oferi doumanuscrise rmase de la prinii ei, învtorii Simion i Puna Matei.Am vrut s fac un rezumat al lor, dar criticul i istoricul literar IonHolban mi-a sugerat c e mult mai bine dac le ataez la carte caatare, ceea ce am i fcut sub forma: Addenda 1 «Simion Matei –Satul meu», Addenda 2 «Puna S. Matei – Din trecutul colii primareVidra–Putna». Succesul a fost mult mai mare decât m ateptam. Toicare rsfoiesc aceast carte rmân într-adevr impresionai. Am maispus-o i v-o spun i dumneavoastr c, dei am învat la lumin delamp i de lumânare i citeam uneori pzind vitele, eram pregtiibine i foarte bine, deoarece am avut parte s facem o coal primarde tip haretian, cu învtori exceleni de care-mi amintesc i astzi,învtori care i-au închinat întreaga via ridicrii satului românesc.Cum pot s-l uit pe Domnul care ne-a spus, nou colarilor, c SpiruHaret, ministru fiind, a cumprat, cu banii strâni de la elevii dincolile primare, o vioar Stradivarius pentru un copil talentat, EnescuGeorge. Insista s reinem cum s-a realizat idealul Marei Unirii, subdomnia Regelui Ferdinand i îndrumarea ferm a lui Ionel Brtianu.Ne reamintea c la coala din Vidra a învat Simion Mehedini,profesorul profesorilor de Geografie, istoricul Ion Ionacu, folcloristulIon Diaconu.C.I.U: Întâlnirea cu soia dv., Victoria, a fost o întâmplare sau totun mare noroc? Creterea unei adevrate dinastii format din ceipatru V (Valeriu, Victoria, Valeriu, Victor) se datoreaz ansei sauunei pregtiri serioase a drumului vieii, a unei munci permanente,a unei voine de fier? Din aceast cauz, a aduga celor patru V peal cincilea, cel de la voin…V.D.C: Nici astzi nu pot s-mi dau seama dac întâlnirea cuVictoria a fost sau nu o întâmplare. Afirm îns c mi-a adus multnoroc. Explic pe scurt faptele petrecute i împrejurrile. Eram asistentla Facultatea de Horticultur unde ea era student. Avea o finee i odistincie deosebit, o comportare decent, o modestie nobil în toatatitudinea ei, însoit de o uoar melancolie degajat de ochii ei marii expresivi. Îmi atrase privirile cu «vârf i îndesat», cum se spune,108

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuridar nimic mai mult. Comunicam doar în limitele relaiilor stabiliteîntre catedr i banc. Îmi plcea s o privesc. Era înc o fetioar cuplete atene, pe care le purta sub form de codie pe umeri, uneoriprea chiar o colri, cu un arm cu totul aparte. Era relativ înalt,supl, cu o osatur delicat. Faa oval,uor lunguia, un nas frumosconturat, cu nri fremttoare, prând c sunt mereu în cutarea aceva propriu sufletului su delicat. Zâmbetul îi era solar. Privind-osau ascultând-o, te simeai parc dator s respeci o anumit distanîntre tine i ea. Într-una din zile, profesorul Blatu, eful meu, îmirecomand, spre surprinderea mea, c n-ar fi ru s m însoesc custudenta Antonescu Victoria, motivând printre altele c e singurapersoan care a roit ca urmare a unor mustrri adresate întregului ande studiu. Luând consimmântul prinilor am pornit la un nou drum,convini c nimeni i nimic nu ne mai poate sta în cale. Nunta, 8februarie 1959, în Vrancea... ca-n poveti...Odat unii, am reuit sînchegm o familie. Deschid o parantez «întotdeauna am iubit pecineva mai mult decât oenologia, iar familia mi-am iubit-o mai multdecât pe acel cineva».Victoria a avut darul de a-mi oferi cea maideplin fericire. Am admirat permanent la ea vocaia de a fi soieînelegtoare, exemplar din toate aspectele, plin de modestie i defrumusee sufleteasc. N-a încercat niciodat s se fac stpân pevoina mea; nu-mi crea situaii care s m oblige s mint, ori s-miascund prerile; excepional partener de cmin, ea ocrotea familiacu o rar duioie i blândee. Familia? Iniial am fost doi: Valeriu iVictoria, deci mai pe scurt un „dublu V“. Nu dup mult timp, a veniti al treilea V, adic Vicu, fiul nostru. Deci VVV. La rândul su,Vicu, prin unire cu Irina, soia sa, ne-a oferit un nepot cu numeleVictor. i iat-ne punând, astfel, drept emblem a noului «clanCotea» patru litere de acelai fel: VVVV... sau WW. Dumneavoastr,domnule profesor C.I.Uurelu, recomandai s-l adugm i pe alcincilea, cel de la voin, eu v rspund c ne-ar prinde bine i alaselea V – Vrerea Domnului.C.I.U: Bnuiam c suntei un sentimental, un om care triete cuintensitate bucuriile sale i ale celorlali, un om care apreciazsensibilitatea uman, apreciaz frumuseea i sfinenia naturii ca ia fiinelor din jur, dar citind memorialistica dv., ba chiar i unelecri tiinifice scrise de dv., am observat c suntei mai mult deatât…Dac v-ai face un autoportret, cum l-ai schia?109

Culi Ioan UureluV.D.C: Sunt un om ca oricare altul: cu împlinirile, cu neîmplinirile,cu grijile btrâneii, cu permanenta team de a nu grei, de a nunedrepti, cu teama viitorului, pe care-l vd apropiindu-se…Intrândprofund în vârsta a patra, i uitându-m în oglind, regret chipul dealtdat. M bucur c uzura fizic nu este suprtor însoit i de ceaspiritual. Trebuie spus c pe btrâni, ca i pe copii, îi recunoti dupgafele permanente: se plâng c nu mai sunt tineri, îi amintesc mereucât sunt de buni în meseria lor, au poveti ale vieii pe care i le spunori de câte ori ai neansa de a-i întâlni, vorbesc fr s le-o cearcineva, unii uit s mai râd, iar tuturor le place s dea sfaturi…Spers nu am chiar toate „calitile” de mai sus…Cam acesta ar fi unportret de …btrân. Cum eu sunt din aceast categorie, sper s nu sepotriveasc întru totul i la mine…C.I.U: Ce îndrumri (sfaturi) ai da unui tânr care de-abia intr înviaa tiinific sau cea artistic?V.D.C: Aici e aici…Un profesor din liceu, pe vremuri, ne spunea:„Dragii mei, eu nu v dau nici un sfat, c putei grei i singuri”. Maredreptate avea. Târziu de tot am aflat motivul reinerii sale: ”sfaturilesunt inutile, întrucât cei detepi n-au nevoie de ele, iar cei proti nu leîneleg”. Sigur c interesante mi s-au prut i vorbele marelui lingvistAlexandru Philippide: „v dau un sfat: în viaa voastr s nu daisfaturi!” În ciuda acestor cuvinte celebre, tinerii au totui nevoie desfaturi. Un tânr trebuie s tie, mai ales, ce domeniu îi place, de carese simte atras, i apoi s înceap o documentare serioas. Dac vrei sfaci performan, nu te atepta s fie ceva uor, venit pe tav…Doarmunc, documentare, zile i nopi aplecat asupra crilor i asuprafoilor albe, care ateapt s fie umplute cu argumentele, cu noutiletale în domeniul respectiv, cu creaiile tale…Sfatul? Munc,seriozitate i iar munc!110

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriVOLUME PUBLICATE:ALEXANDRU CUCEREANUDATE BIOGRAFICE :Nscut în satul Zgura, comuna Zguria - Soroca la 9-09-1927. Se refugiaz în România în 1942 i va urmaFacultatea de Agronomie de la Timioara. În 1954devine profesor apoi director la Grupul colar AgricolFocani. Pensionat în 1987.1.Jurnal de pribegie ctre ar (Ed. « Salonul literar »-2002) ; 2. Salonul detoamn (Ed. Salonul literar -2002) ;3. De bun voie ( Salonul literar -2003) ; 4. Rezervaia (Ed. Pallas -2006) ;5. Malul de lut (Ed. Rafet-2007) ;6. De vorb cu tata (Ed.Rafet-2008) ;7. Cântecele Plânsului i DanurileMorii Ed. Andrew-2008) ;8. Organizaie clandestin ine în puterea eiputerea unui jude, într-o msur ; 9. Gheorghe a lu Marin Dinc -Ed.Rafet-2011.REFERINE CRITICE :Referinele au fost semnate de : D.Pricop, C.Fotea, I. Panait, M.Dinutz, V.Anghel, Gh. Neagu, M. Vârtosu, t. Oproescu, Ionic Sava, Apostol Guru,C-tin Stoica, Valentin Ciuc. Au aprut în revistele : Salonul literar,Dunrea de Jos, Porto-Franco, Renaterea buzoian, Ateneu etc.EXPOZIII GRAFIC :Patimile-1997 ; Mioria-1998 ; Moromeii-1999 ; Luceafrul-200 ; Brâncui2001 ; Ilustraii la volumele de poezie semnate de D.Pricop, tefaniaOproescu, C. Fotea-2001 ; Vitralii-2004; Stane pe pânzele vremii-Antologie omagial de grafic- Ed. Andrew-2009____________________________________________________________Dac pân i Germania are probleme din cauza unirii,v închipuii ca s-ar întâmpla cu Basarabia i România.Singurul argument care ar sta în picioare ar fi cel111

Culi Ioan Uurelupatriotic. i, dup mine, nu exist oameni sau autoriticare s rite.CULI IOAN UURELU : D-le Alexandru Cucereanu! V-amadmirat întotdeauna ca profesor, director, grafician, scriitor i OM.Suntei foarte activ i la cei peste 80 de ani, pe care-i purtai cucinste…De unde vine aceast energie debordant, aceast dorinde a lsa motenire o oper ? Aa au fost moii, strmoii dv. saucredei c nu e bine s se piard ce avei de spus ?ALEXANDRU CUCEREANU: Admit c am scris o pagin îneducaia i cultura local. Dac privim înapoi fr a face un bilan, nepunem întrebarea : ce a fost bine i ce a fost ru ? Cum spuneacineva : « întotdeauna este loc de mai bine » ! Cu tot respectul, nu maiputem schimba nimic ! Posteritatea va da verdictele. Refritor laenergia de care amintii, pot s amintesc doar c bunica dinspre tat s-a stins la 96 de ani i a vzut de toate ale casei pân în ultima clip.Provin, deci, dintr-o familie în care munca a fost un mod de via...C.I.U: Se spune c vremea noastr este atât de plin de evenimenteîncât este excepional pentru scrierea de romane. Dar, neavertizeaz specialitii, nu va mai dura mult…De aceea v grbii,de aceea scriei continuu ?Al.C: Nu m grbesc i nu lucrez chiar continuu. Pare, poate, deneîneles o anumit grab, dar m las adesea ispitit, gândindu-m cn-ar trebui s treac, totui, în zadar zilele i clipele pe care le mai am.Ultimul roman scris trateaz o tem capital dup mine : ce le rmâneoamenilor de la sate dup ce li se d acea bucat de pmânt ? E dreptc nu am dat o soluie…C.I.U: Ai scris un fel de saga a vieii neamului din care v tragei,din Basarabia…E posibil atât de trâmbiata reunire a Moldovei depeste Prut cu patria mam ? Judecând obiectiv, ar fi o evoluie sauo involuie a României dup înfptuirea acestui atât de ateptateveniment?Al.C: Dup schimbrile din Basarabia, prin influena Moscovei,numai un temerar îi poate închipui c se poate înfptui reunificarea.Un exemplu în acest sens este unificarea Germaniei. Dac pân iGermania are probleme din cauza unirii, v închipuii ca s-ar întâmplacu Basarabia i România. Singurul argument care ar sta în picioare ar112

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurifi cel patriotic. i, dup mine, nu exist oameni sau autoriti care srite..CI.U: Exist o critic de tâmâiere i una prin care se urmretedistrugerea autorului…De fapt, cum ar trebui s fie adevratacritic ?Al.C: Adevrata critic ar trebui s fie onest - apreciind în primulrând valoarea artistic a lucrrilor. Dar acum nu exist un standarddup care s se fac aceast apreciere… Da, d-le C.I.Uurelu, suntautori desfiinai de critic, dup cum altora li se atribuie caliti pecare nu le merit. Pronia cereasc a hrzit Vrancei o persoan demare subtilitate analitic : Mircea Dinutz. Uneori i domnia sa estefurat de consideraiile afective, care îl fac i pe el s fie supuscriticii…Astfel c în volumul « Scriitorii Vrancei de ieri i de azi »deschiderea o face cu un poet având orizontul lipsit de inspiraie.Eseul criticului este, ca model de abordare, superior versurilor« poetului ».C.I.U : Credei c viitorul apropiat va aduce sfâritul GalaxieiGutenberg, moartea crii ?Al.C : Nu, Galaxia Gutenberg, va tri…Va muri doar dac va muri ilumea…i dac va apare o alt lume, ve fel de lume va fi aceea frcri, fr biblioteci, fr manuale colare…? Exist ameninareainternetului…Dar, la urma urmei, tastatura calculatorului nu este totun tipar în miniatur ? Tema poate fi discutat mult…C.I.U: Grafica dv. la opera eminescian, mai ales la poemul« Luceafrul », este plin de semnificaii…Dup umila mea prere,depete mult grafica lui Bordenache…Alte numeroase teme aleacestei preocupri înalte a dv.?Al.C: Nici pe departe, Bordenache este un artist consacrat, iar eu num compar cu asfel de artiti..Aa cum afirma prof. M. Radvan lalansarea albumului « Stane pe pânzele vremii », nu m pot comparadecât cu mine însumi. Grafica i scrisul au fost pentru mine o terapiede oc dup mari suferine i încercri pe care le-am parcurs. O mareparte din teme i lucrri, chiar din soluiile tehnice le datorezprietenului Corneliu Fotea. Îmi propunea ce s lucrez, îmi aduceabibliografie. La unele lucrri, cum ar fi « Brâncui i noi », a fostnevoit s mearg la Galai, Brila, Bacu s-mi aduc anumite cridin care s m inspir. Apropos de « Luceafrul », au fost foarte multeîncercri de exprimare a tragediei celor dou lumi. Nu le gsesc pe113

Culi Ioan Uurelutoate reuite. Un exemplar se afl la secia Stampe a AcademieiRomâne, etc. A mai aminti dintre alte proiecte din grafic :« Mioria »(alb-negru), « Bacovia »( color) i A.E Baconschi. Maisunt diverse lucrri risipite în reviste din Focani, Buzu, Galai. Îngrafic am urmrit tematica i mai puin desenul. Criticul de artValentin Ciuc a apreciat, mai ales, « Mioria ».C.I.U: Ai putea numi prozatori, poei, critici, graficieni i muzicienidin România, pe care-i admirai ? Dar din Vrancea?Al.C: Am toat admiraia pentru cei ce nu mai sunt printre noi: D.Pricop, I. Panait, C. Ghini, F. Paraschiv care au inut sus steagulcreaiei literare, care au desfiinat paranteza tragic despre carevorbete Apostol Guru într-o lucrare. Cei rmai nu sunt la nivelullor. Am mult admiraie pentru Ioan D. Denciu. O poezie acceptabilsemneaz tefania Oproescu, Constana Cornil i Virgil Panait.Dintre prozatori menionez pe C.I.Uurelu cu „Conacul dintre vii”- ocarte dup formula sadovenian din „Hanul Ancuei”. Tentativereuite manifest i Gheorghe Neagu cu volumele „Arme i lopei” i„Tarantula”, Florinel Agafiei cu „Baronul” i altele. La Adjud, oactivitate prodigioas au Adrian Botez i poetul de mare originalitate,Paul Spirescu. Nu pot uita contribuia adus în literatura vrânceancât i cea naional a scriitorului Valeriu Anghel, originar din satul luiMarin Preda. În final, dar nu în ultimul rând, amintesc pe CosticNeagu, care a adus contribuie uria la cunoaterea ideilor mareluiSimion Mehedini. Când apele s-au linitit, a aprut un factorperturbator, Gh. Mocanu, care a pus pe gânduri pe seniorii de drept.Sigur c nu putem uita pe nonagenarul Ionel Bandrabur, care sper cîntr-o zi va veni soarele i pe strada domniei sale.C.I.U:V-ai îndeplinit idealurile ? Ce poate s ne spun un brbat,un scriitor la o vârst respectabil, despre rostul omului pe pmânti despre speranele vieii noastre ?Al.C : N-am avut idealuri…În privina rostului omului pe pmânt, aspune c doresc fiecruia s triasc i în final s constate c nu a tritdegeaba…C.I.U: Facei parte din familia lui Kafka, a vulnerabililor, aînvinilor ? Sau a învingtorilor ?Al.C: Nu tiu de ce trebuie împrii oamenii în învingtori i învini.În ceea ce m privete, am avut succese dar i insucese. E nedrept sspun eu ce mi s-a întâmplat…S-o fac alii, care m-au cunoscut…114

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Ai avut, avei mari prieteni literari în Vrancea, înar…Putei s-i amintii ?Al.C: M-au cinstit cu prietenia lor D. Pricop, I. Panait, C. fotea,Valeriu Anghel, Apostol Guru, N. Colceriu, Puiu Siriu, Gh. Neagu,N. Rdvan i alii. Nu pot spune îns dac au fost mari sau mici…C.I.U : În ultimul timp, din cauza unor probleme de sntate, n-aiprea ieit prin lumea literar a judeului nostru. Fiind, din aceastcauz, la oarece distan, s zicem, ai putea s vedei mai binecalitile i defectele literaturii vrâncene i s expunei publicprerile dv…Aadar, ce ar trebui fcut ca scriitorii din zon sptrund-toi-în marea literatur naional ? S-i îndrepte forelenumai în aceast direcie…Al.C: Ce ar trebui s fac scriitorul vrâncean ? S scrie bine i, daceste posibil, s se termine cu anumite neînelegeri pe care nu le aprob.115

Culi Ioan UureluIOAN DUMITRU DENCIUDATE BIOGRAFICE:Nscut în 1948 în comuna Boloteti; Absolvent alFacultii de Limba i Literatura Român, seciaromân-italian, Universitatea Bucureti; Profesor defrancez i italian în municipiul Focani (1971 –2005); Traductor certificat i autorizat. Diplômeapprofondi de Langue Française (DALF). Perfecionare în limba iliteratura italian la Universitatea pentru Strini din Perugia, Italia (1994);Mici stagii de documentare în lingvistic i mitologie comparat la Paris iBrescia, pe cont propriu; Marele premiu al Salonului Literar Dragosloveni(1981); Premiul pentru proz al revistei Luceafrul (1984), Medalia jubiliar„150 de ani de la naterea poetului naional Mihai Eminescu” (2000),Premiul Internaional de Poezie i Literatur Nuove Lettere – ediia XII(Napoli, 2003); Membru al Uniunii Scriitorilor din România (filialaBucureti).VOLUME PUBLICATE:Luminile zeiei Bendix, roman, Ed. Cartea Româneasc, Bucureti, 1983;Identitile lui Litovoi, roman, Ed. Cartea Româneasc, 1985; Din adânculirespirabilului, roman, Ed. Salonul Literar, Focani, 1998; Rtciri eseniale,eseuri, Ed. Corgal Press, Bacu, 2002; A îmblânzi destinul, versuri, Ed.Corgal Press, 2003; Rtciri eseniale II, eseuri, Ed. Rafet, Râmnicu Srat,2006; Chemtori i atrape, poezie, Ed. Andrew, Focani, 2008; Poèmes pourapprivoiser le destin / Poemi per domare il destino, ediie bilingv francezitaliancu opt desene i copert de Massimo Uberti, Ed. Andrew, 2009;Dansul originilor (Rtciri eseniale III), eseuri, Ed. Valman, RâmnicuSrat, 2011.REFERINE CRITICE (SELECIE):În reviste, cronici de: L. Ulici (România literar), D. R. Popa (id., TribunaRomâniei), A. I. Brumaru (Astra), Al. Condeescu (Luceafrul), M. Dinutz(Contemporanul, Viaa Româneasc, Ateneu, Salonul literar, Oglindaliterar, Pro Saeculum . a.), A. Silvestri (Luceafrul), V. Dinescu (Salonulliterar), Fl. Popescu (Caligraf); în articole de sintez – I. Holban (Cronica),C. Trandafir (Tribuna), A. Cosma (Vatra), C. Sorescu (Convorbiri literare),Ernesto L’Arab (Nuove Lettere).116

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriÎn volume: Florin Muscalu – Dicionarul scriitorilor i publicitilorvrânceni, Ed. Revista V, Focani, 1999; Mircea Dinutz – Popasuri critice,Ed. Psyhelp, Bacu, 2001; Ioan Dumitru Denciu. Tablou monografic.Antologie de texte literare, Ed. Terra, Focani, 2009; Scriitori vrânceni deieri i de azi, Ed. Zigotto, Galai, 2011; ’900 e oltre. Inediti italiani di prosacontemporanea, a cura di Ernesto L’Arab i Roberto Pasanisi, Edizionidell’Istituto Italiano di Cultura di Napoli, 2005; Aurel Sasu – Dicionarulbiografic al literaturii române. Literele A – L, Ed. Paralela 45, Piteti,2006;Marian Popa – Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, Ed.Semne, Bucureti, 2009.____________________________________________________________N-am avut nicicând o aspiraie la leadership i când amieit fr s vreau în eviden, prin cunotinele meleintelectuale, realizrile mele literare întâmpltoare,coerena exprimrii, aproape m-am ruinat, bnuindumde înclinaie spre trufie.CULI IOAN UURELU: Drag Ioan Denciu! Încep atipicacest interviu declarându-i, fr a încerca s te mgulesc (nu-istilul meu), c întotdeauna mi-au plcut bonomia, talentul i lipsaorgoliului în ceea ce te privete. Spun asta gândindu-m lascriitorii-nomenclaturiti ai judeului, persoane care ne sfidau, nedispreuiau doar pentru c ei se considerau “geniile” patriei…itotui, excluzând aceste “genii” neînelese, restul eram entuziati,ne bucuram de crile tuturor, încropeam ligi, plnuiam reviste…Ce se întâmpl astzi, când nimeni nu mai crede în nimeni, toi s-audistanat, s-au format tabere, lumea literar s-a dispersat; se vafrâmia în continuare i va ajunge la pieire? Ce-i de fcut?IOAN DUMITRU DENCIU: Trecând peste mgulirea de la început,la care nu pot fi sensibil, îi rspund c n-am nici o reticen în a-i lsaîn trecut, fr s-i judec, pe colegii de generaie ce au vrut, talentaisau netalentai, s se afirme (i) în literatur în Vechiul Regim i m-auinut în umbr ori chiar manipulat. Le sunt recunosctor celor care,mai autentici, i-au croit un drum prin mijloace cât de câtnecompromitoare, au dat Focaniului i Vrancei o atmosfercultural notabil i m-au atras în ea. E vorba de generosul Dumitru117

Culi Ioan UureluPricop, prietenosul acru i risipitor Ion Panait – ambii mari boemi – iscepticul febril Liviu Ioan Stoiciu. Datorit primului m-am agat ieu de pulpana mediului literar bucuretean, cel de-al doilea m-asocializat, ajutându-m s cunosc viaa real, al treilea m-a fcut atentla subtensiunile, subteranele sistemului politic. Tu ai îns alt centru dereferin în întrebarea ta: o perioad de dup ’89, pe care o creziromantic i eroic. Dup prerea mea, n-a fost decât euforic imioap. Cci, deschizându-ne zgazurile, n-am vzut cât de viciateveneau aluviunile din noi. Unii nu i-au mai luat drept obiectiv sscrie i s publice o carte de valoare, ci s-au dorit iniiatori cu oricepre i au vrut s-i adjudece marea efie. Uii c atunci s-a declanatcursa orgoliilor ce a dus la actuala împrire în „feude”. A puteanumi i 3-4 vinovai, de altminteri evideni, dar m abin din...bonomie. M mulumesc s presupun i amestecul cozilor serviciilorsecrete, copitelor politice i coarnelor economicului. N-o s dau vinape „zestrea” de ru din natura uman. În fine, îi mai rspund c e maisntos s nu facem nimic cât timp nu suntem în stare s ne scrutmcontiinele i s ne autoevalum corect. Se poate renuna i la scris –nu numai la o revistu, cenaclu, lig – fr vreo pagub pentruliteratur. Ea se regenereaz, cu contribuia noastr, i dac nerefugiem în citit. S ne topim ambiiile i frustrrile pe aceast calemiraculoas!C.I.U: Eti membru al unui cenaclu de prestigiu din Focani…Crezi în rolul benefic al acestor întâlniri? ie, personal, la ce-i maifolosete?I.D.D: Am fost participant fidel, ca i regretatul Florin Paraschiv, lamai toate cenaclurile „reprezentative” organizate indiferent de cine înoraul nostru. i întotdeauna am ajuns mai târziu cu un pas decâtfondatorii, mcar c ei m-au numrat uneori, retroactiv, în rândul lor.N-am avut nicicând o aspiraie la leadership i când am ieit frvreau în eviden, prin cunotinele mele intelectuale, realizrile meleliterare întâmpltoare, coerena exprimrii, aproape m-am ruinat,bnuindu-m de înclinaie spre trufie. M-am acomodat cu toatlumea, încercând s nu iau seama la oscilograful meu care îmisemnala ba un non-talent, un impostor, ba un provocator, informator,ba un zpcit, netiutor de sine, dus cu pluta...Am ludat, poatenemeritat, pe unii începtori i am criticat cu o not mai acut pecolegii de elit care îi ddeau în petec momentan. De ce m duceam118

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurii m duc înc, pân când m voi retrage – leal anunând – în„Lectura Perfect”? Pi, fiindc tot mai trebluiesc la tergereatimiditii înnscute, la încrederea în omenie nemascat i la alesturaunui fir dumnezeiesc, inclusiv în literatura român post...actual.C.I.U: Miron Costin acuza copitii c au introdus „basnele” încronici. În ele se vorbea despre originea noastr din tâlharii ipucriaii Romei. Recent, un doctor român stabilit în SUA,Gheorghe Budeanu, a lansat o carte cu un titlu care mi-a plcut:„Noi nu suntem urmaii Romei”. tiind prerea ta despre originilenoastre, a vrea s comentezi. Chiar în detaliu.I.D.D: Schematizând aa, m atragi ctre o capcan cumplit, din caream ieit prin cele trei volume de eseuri ale mele. Cu ultimul, Dansuloriginilor, cred c m-am i lecuit definitiv de aceast dilemcaricatural i mi-am cptat senintatea. Dup circa 40 de ani decercetri i meditaii, nu mai sunt un neînrcat care scâncete subâele Lupoaicei ori scutul lui Decebal. Am pornit ca i diletanii deieri sau de azi de la sentimentul de insatisfacie fa de rezultateleoamenilor de tiin – seci datorit rigorii profesiei sau dubioase dincauza manipulrilor ideologice – i de lipsa lor de talent în a ni lecomunica. Dar pe urm m-am strduit s-i îneleg, s-i aduc maiaproape de opinia public, s-i raportez la atitudinea mai dezinhibata istoricilor strini, occidentali, i mai ales s-i privesc printr-ofilozofie a istoriei. Astfel, însuindu-mi o logic (dialectic) nou, acompatriotului nostru tefan Lupacu (Stéphane Lupasco),convergent cu epistemologia lui Blaga, amândou favorizândabordrile transdisciplinare i împcarea contrariilor, am ajuns la oviziune proprie asupra etnogenezei noastre. Pe scurt, problema sepune în termenii formulelor complementare «i... i...», «nici...nici...». Cu alte cuvinte, suntem i romanici i getodacici sau – ceeace e totuna – nici numai aa, nici altminteri. Neamul nostru formeazo cuant antropologic din „unda” i „corpusculul” romanitii igetodacismului, care periodic îi schimb statutul, preluând tafeta dela cellalt. Aa se explic pendularea i rbufnirile din psihologiacolectiv româneasc, resimite de elite. Prima dintre cele doucomponente trebuie numit neostrat, deoarece s-a aezat mai recent înterenul competiiei, dup concurentul su care, din motivul contrar,merit titlul de antestrat. (Acesta e înc denumit, inadecvat,„substrat”). Numai c – surpriz! – în fiecare se afl elemente119

Culi Ioan Uurelulingvistice asemntoare pân la confuzie cu ale celuilalt, un fondcomun. Care din pricina atestrii slabe a idiomului dacoget par latine,îns în jocul convieuirii sunt neîndoielnic transmise genetic de lapopulaia local. Acesta este adevratul substrat i am constatat (înRtciri eseniale II. O apropiere de misterul limbii române) c emasiv – pân la o treime din vocabularul „nuclear”, ceea ce nu seîntâmpl în restul lumii neolatine decât cu sarda, reto-romana,dalmata i franceza – i de coloratur vechi-roman, drept care i-amzis romanoid. Or, se cunoate numele acestui substrat pre-latin dinPeninsula Italic: vulgus / volc- (în etrusc), vorbitor desigur de(„latin”) vulgar. Dei acolo i parial în teritoriile celilor igermanilor a fost transformat în strat social, el fusese o etnie de-sinestttoare,probabil pânza demografic principal a indoeuropenilor(IE) din Europa. Germanicii au întâlnit-o ca ansamblu nedifereniatcelto-italic (wealh) i apoi au extrapolat termenul la populaiiromanizate sau romanizante. Prin alte intermediare, neamul acestadifuz într-un spaiu vast (la est i în stepele „scitice”) mai aprea ca:belg, brog, prus, vareg, pelasg etc. Geii, dacii, moesienii, tracii –iniial triburi neIE – îl vor fi preluat cu etnonimul de brigi (= frigieni),indoeuropenizându-se datorit lui. În mileniul I e. n., motenireaaceasta s-a întors la / în noi sub forma blac-v(a)lah.C.I.U: În antichitate se insista pe o cultur a Iubirii, în Evul Mediupe o cultur a Fricii… S-au reluat ciclurile respective? Unde neaflm?I.D.D: Dup multe aparene, da. Cu observaia c au existat înc doufaze: replica Renaterii i contrareplica Terorii revoluionar-ateiste.Acestea au fost decalate între Occident i Orient. Ultima, de pild, aînceput în Germania cu Reforma, a pit în Anglia, a continuat înFrana, a traversat Atlanticul i s-a terminat (relativ) în / cu sec. XIX.Dar o linie secundar, desprins prin Comuna din Paris, s-a dus – viaBerlin – ctre Rusia, a atins aici apogeul, s-a „reverberat” în ariilelaterale ale fostului imperiu arist i s-a încheiat adineori (sfâritul sec.XX) în rsritul Europei. Nu e sigur c s-a stins în spaiul ex-sovietici sigur dinuie în China i mai ales Coreea de Nord. Unde ne aflmacum – noi, subîneles europenii de tradiie i de vocaie? Într-oprofund criz, postmodern în Vest i postcomunist în Est, care neamenin cu desprirea de fraii notri transatlantici, cu disoluiaabia-înjghebatei UE i confruntarea global cu dou civilizaii – mai120

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurigrav decât culturi: a fanatismului religios (credin fr Iubire) i aimpasibilitii în faa suferinei omului. Numitorul comun al acestortendine, inclusiv a nostr, pare a fi pierderea lui Dumnezeu,indiferent cum ar fi (fost) numit El, sau msluirea Lui.C.I.U: România anilor 1927-1930… S-a dezvoltat o literatur, ofilozofie cum nu va mai fi: Nae Ionescu, Emil Cioran, MirceaEliade, Constantin Noica, Mihai ora…E posibil, în viitor, s maiavem parte de asemenea personaliti? Suntem pregtii?I.D.D: Într-adevr, filozofia româneasc din prima jumtate asecolului trecut (cu prelungiri pân mai încoace) este tot atât defascinant, variat, valoroas ca i literatura acelei perioade, cu carede altfel s-a împletit strâns, deseori în una i aceeai persoan. Nefiindspecialist, mi-am exprimat opinia c ar trebui s fie numit „clasic”,dup modelul folosit în istoria literar (i nu numai). Tu ai amintitcâiva reprezentani, dar lista e mai lung, cuprinzând i pe C.Rdulescu-Motru, P. P. Negulescu, I. Petrovici, D. D. Roca, I. D.Gherea, M. Vulcnescu, t. Odobleja, Al. Bogza, Camil Petrescu, A.Dumitriu – i mai ales pe preferaii mei L. Blaga, St. Lupasco i M.Florian. La întrebarea dac vom mai avea asemenea personaliti,rspund optimist. Ele au deja urmai de seam, în ar i în strintate,i creativitatea gândirii româneti n-a secat; dimpotriv. Doar c secam las invadat de pseudocultura global i tinde mai mult caaltdat s re refugieze înafar. Cât despre pregtirea psihologic imaterial de a le primi, notez – pesimist – c nicicând o culturcomunitar precar, ameninat de mizeria subzistenei i de molimeideologice, nu este apt s sesizeze la timp ânirea din sânul ei a unorgenii...C.I.U: Ai scris proz scurt, roman, poezie, eseuri…Eti, dupmine, un scriitor total. Ce va urma, ce ai pe masa de lucru?I.D.D: Sunt un scriitor „total” nelinitit, nesigur de arta mea,perfecionist, iscoditor pân în... pânzele albe, încl(e)ctor de genuri,dublat de un filolog foarte miglos i destul de bine (auto)instruit. isub al doilea aspect sunt un braconier în spaiile de intersectare adomeniilor. M cred structural romantic-iluminist (!), naiv intelectual,intuitiv-raionalist (iari sic!), un întârziat în numeroase privine, înscu sperane oricât de iluzorii de mic precursor – drept care mi-amneglijat promovarea operei! Asta i din timiditate i scrupule morale.În fine, vocaia mea – depistat devreme, dar în mare parte ratat din121

Culi Ioan Uurelupricina condiiilor existenei – era aceea de „zburtor”: dansator,poliglot, diplomat. Acum m întorc ctre orizontul debutului meu,spre exasperarea posibilitii de a fi recuperat în contemporaneitate,rescriind al treilea roman istoric, ce s-a chemat Calul Dicomes itovarul su Socrate – i m bucur c a avut probleme i nu s-a pututpublica atunci! Versiunea sa definitiv se va intitula, probabil,Cretintate i nu sunt deloc sigur c o voi tipri pân la urm.Povestea paniilor acestui text n-o s i-o înir; poate va figura laînceputul sau la sfâritul crii într-un Dosar.C.I.U: Trim într-o societate în care valorile s-au întors cu susul înjos. Vedem politicieni analfabei, ini ajuni în vârful piramidei frs tie s îngâime dou vorbe, de sntate rspund ingineri saueconomiti, de agricultur-doctori ginecologi, de culturaromâneasc un maghiar, de…Pân unde se va merge? Rezultatul?I.D.D: Am stat întotdeauna prost cu realitatea, rtcind eu pe crrile– de fapt zbtându-m în nia – Utopiei. La actualitate am fost nevoits iau seam, contient, în timpul comunismului nostru (întrucât eramsilit s fac informri politice la clas i chiar colegilor mei) isubcontient dup ’90, când m-am hotrât s nu mai cumpr / citescnici un ziar autohton, s nu activez în nici un partid, dar am sucombatla bombardamentul televiziunilor. Deci, nu pot s-i rspund încunotin de... cauz civic. Se va merge pân la capt: disoluiacompetenei i autoritii. Dup care se va cuta cu lumânarea osoluie i ne vom da pe mâna obolanilor finanei mondiale sauprimului napan al haosului, un dictator. Vom fi fericii dac vom gsipe brânci, fr ghid, urcuul spre gura peterii.C.I.U: Pentru mine, George Clinescu a fost i a rmas un Zeu.Acum câiva ani, îns, Alexandru Piru, secretarul su literar, îiamintea c la marele critic a intervenit o persoan pentru ca poezia„Trebuia s poarte un nume” a lui Marin Sorescu s fie ludat.Clinescu s-a conformat i, din acel moment, Sorescu a devenitmare poet, dei scria o poezie „frivol”. Eminescu este „mortul dindebara”, Sadoveanu este contestat, Clinescu era (ne spune Piru)corupt…Nu mai credem în zeii notri, nu mai credem în nimic?I.D.D: Credem în eul nostru gonflat. Eul, nu Zeul. Nu inem cont desinele altora i nu ni-l descoperim pe al nostru, care e partea maibun, mai frumoas i mai modest din noi. Sunt tot mai muli ceiplai i monolitici, fr team, ruine, remucri, nedispui la nici o122

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurisimpatie fa de aproapele; nu mai vorbesc de iubire. Cei care auverticalitate, moralitate, îndoieli, talent trebuie, din punctul lor devedere, s fie corupi, s fie compromii i eliminai. În lumea cedevine tot mai a lor exist doar oportuniti (chilipirul întâmplrii) iutiliti (mijloace de înfcat) sau, cum se zice, valori de pia, nuvalori în sine, create cu privirea spre eternitate ori lsate deDumnezeu. Un asemenea „om nou”, reanalfabetizat, ieit prindecomprimarea comunismului, terge cu buretele tradiia i pune înlocul personalitilor exemplare star-urile modei, sportului,pornografiei... Dac, în schimb, a fcut rost de cultur (cci se poateprocura i aa ceva), se simte gata de a-i aeza propria statuie pesoclul unui clasic demolat.C.I.U: Îmi vine permanent în memorie o afirmaie a lui Pascal: „ceeste drept dincoace de Pirinei, dincolo este Eroare”. Ai puteaadapta, dezvolta?I.D.D: El vorbea, pe cât îneleg, amestecând planurile logicii, eticii ijustiiei, vrând s sublinieze paradoxurile lor i s dea o tripl loviturraionalismului (în care totui se sclda ca om de tiin), pentru afavoriza recursul de ultim instan la Dumnezeu. De atunci, lucrurileau evoluat i categoriile filozofice ‘adevrat / fals’, ‘moral / imoral’,‘drept / nedrept’ nu mai sunt percepute aa de „maniheist”. S-aintrodus o a treia valoare, presupus în stare fie s le depeasc(Hegel), fie s le „in în ah” (terul inclus al filozofiei derivate dincercetrile de vârf în microfizic). În aceast orientare recent s-auilustrat i gânditorii mei favorii, Blaga i Lupacu. Mi-e greu s intruîn amnunt, dar, urmându-l pe al doilea, care este mai explicit, mi separe limpede c adevrul e întotdeauna relativ (de un anumit grad),falsul nu e o eroare, ci un alt adevr (ocultat, ignorat), i la punctul detensiune maxim dintre ele se afl un „ce” misterios, insolubil, denecalculat, indestructibil i bineîneles de nerecreat. Este centrulfiinei i universului (tripolar), situat nu deasupra, nu dedesubt, ci îninima lor. Marele Anonim, cum îl numete cu nume de vid amiabilBlaga. Marele Sine, am cutezat s-i spun eu. Dac vom contientizatoate acestea, vom regsi proaspt pe Dumnezeu întrupat iîncuvântat, ceea ce ar fi suficient pentru a ne face s tremurm înaintede a rosti o minciun, a comite o fapt necugetat ori chiar a scrie ofraz literar nesincer. În orice caz, nu am mai judeca atât deîncrâncenat vecinul, concurentul, adversarul.123

Culi Ioan UureluC.I.U: Am citit undeva despre o întâmplare din pucrie. Unabsolvent de liceu a fost închis, dei era nevinovat…Tânr fiind, ceidin camer i-au luat hainele, i-au furat mâncarea, devenise „fetia”unor criminali... Plictisindu-se toi de ceea ce fceau, eful camerei,un criminal notoriu, a ipat: „nu tie cineva o poveste”?Vzândtcerea total, tânrul a început s povesteasc aciunile din „Ion”,„Rscoala”, Enigma Otiliei” i altele. Amesteca personajele, porneacu Ana, o completa cu ce-i amintea din Otilia, din Nadina. Înfiecare sear, ca în „1001 de nopi”. Mai i improviza.Toi ascultauneclinii, biatul i-a recptat toate drepturile, devenise rsfatulcamerei… Reuise captarea unui auditoriu incult i respingtor...Cum? Prin Poveste…Povestea lipsete i în literatura de astzi, deaici i de oriunde?I.D.D: Din lecturile mele reiese c nu lipsete. Tocindu-i-se valoareaestetic, s-a eclipsat un timp din literatura bun i s-a refugiat în ceade consum (gen „Harry Potter”), apoi, când s-a constatat c nu se maicitete, a fost transformat în poveste imagistic îndopat cu multvorbrie (telenovelele). Unii scriitori (Paulo Coelho, de exemplu) aufolosit ca ingredient pentru succesul crilor lor filozofarde. Alii audat memoriilor, jurnalelor, eseurilor lor un accentuat caracter narativ.Am impresia c Povestea revine cu pai mari i se insinueaz pân iîn poezie.C.I.U: În România se petrec evenimente reprobabile în învmânt,în economie, în cultur, în agricultur etc. Sunt toate la pmânt.Oare nu va sucomba o ar bogat ca a noastr la fel ca Mgarullui Buridan, netiind ce s aleag?I.D.D: Este în primul rând efectul prelurii vinovate a puterii ibunurilor naionale în anii ’90, nou, celor de jos, sugerându-ni-seneruinat „consolarea” cu vreo dou decenii de tranziie. În al doilearând, capitalismul, în întoarcerea cruia nu prea credeam, chiar a veniti peste noi, fr menajamente, cu ultimele sale evoluii. Ne-amdeschis total lcomiei, avânturilor i derapajelor sale. i, reducând lamizerie masa i pe specialitii pe care, de bine, de ru îi aveam, amprovocat un uria exod al braelor i creierelor. Iar de câiva ani totansamblul în care am intrat se zbate într-o criz ce parc prevesteteun cataclism mondial. ara noastr nu mai e bogat i dimensiunile eimodeste nu permit msuri autarhice de redresare, exploatare igospodrire a resurselor. Depindem acum nu atât de eventuala124

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurideteptare a hrniciei i înelepciunii românului, cât de calmareaspasmelor economico-financiare ale lumii i în special ale UniuniiEuropene. Dac aceasta nu rezist, ne prbuim împreun cu ea.C.I.U: De vreo 40 de ani eti în mijlocul evenimentelor literarevrâncene… Ai vzut i bune, i rele. Viitorul acestei literaturi?I.D.D: Nu îmi mai fac iluzii în legtur cu importana i viitorullocalismului nostru creator. Am sperat un timp c democratizarea vaduce la o puternic afirmare a centrelor culturale provinciale, cam înfelul inflorescenelor din Italia. (Dar acolo e o motenirerenascentist, nu rezultatul descentralizrii.) Îns am constatat ccentrele secundare, fr via universitar-academic, fr tradiiecultural-instituional secular, au rmas tot ce erau, tot în urm.Focaniul – cu Vrancea – a fcut un salt datorit generaiei noastrefa de situaia din perioada interbelic, dar... n-am spart plafonul! inu este de ateptat, în condiiile degringoladei valorilor, caposteritatea s ne urce mai sus. În plus, vine valulmacroregionalizrii, care va defavoriza i mai mult zona noastr. Nuexclud, totui, posibilitatea de a alimenta – individual, nu în grup –filonul major al literaturii române. Am întâlnit tineri i chiar copiiliterai care îndreptesc aceast Promisiune.125

Culi Ioan UureluMIRCEA DINUTZDATE BIOGRAFICE:Se nate pe 24 septembrie 1948 în oraul Bacu;Studiaz la Liceul Nr. 3 –Bacu ; Din1967 pân în1970 urmeaz Institutul Pedagogic de 3 ani, Facultateade Filologie, secia Literatura român, iar din 1971pân în 1975 va frecventa Facultatea de Filologie aUniv. Bucureti, secia Român – Latin ; Între 1969-1970 conduce uncenaclu, „Lucian Blaga”, din Bacu; În 1968 debuteaz cu poezie în„Ateneu”-Bacu; Din 1979 va fi directorul Casei de cultur a Sindicatelordin Slnic Moldova; Continu activitatea literar în publicaii ca Luceafrul,România literar etc.VOLUME PUBLICATE:Marin Preda-Patosul interogaiei-Ed. Pro-Juventute-Focani-1997; Popasuricritice-2001-Ed. Psyhelp-Bacu; În colaborare cu Al. Deliu-„VirgilHuzum”(micromonografie) - Ed. Pallas-2005; Florin Muscalu(micromonografie) - Ed. Pallas-2007; Tablete de duminic-Ed. Pallas-2008;Ioan Dumitru Denciu (micromonografie)-Ed. Pallas-2009; Scriitori vrâncenide ieri i de azi-Ed. Zigotto-Galai-2011.REFERINE CRITICE (SELECIE):V.F.Mihiescu - O restituire necesar (Duiliu Zamfirescu-Lydda)-Literatorul nr.4-1992; Gh. Stroe—Note de lector - Teleormanul-Moromeianismul ca stare de interogaie-1997; C.I.Uurelu-Marin Preda subsemnul interogaiei întemeietoare-Monitorul de Vrancea-mai 1997; CornelFotea- Tributul lui Mircea Dinutz pentru Marin Preda-Salonul literar nr. 81999; Grigore Codrescu-Popasuri critice de Mircea Dinutz-Ateneu nr. 39-2001; Liviu Grsoiu-Inventivitate - Convorbiri literare 137-2003; CornelGalben- Virgil Huzum de M.Dinutz i Al. Deliu-Ateneu nr. 9-2005;Theodor Codreanu-Redimensionri critice-Pro Saeculum nr. 2-2006; V-tinMusc: Florin Muscalu. Schi monografic de Mircea Dinutz- Monitorul deVrancea nr. 303-2007; Valeria Manta Ticuu-Amintirea poetului-Cetateacultural(Cluj) nr. 8-2008; Ana Dobre-Tablete de duminic, de MirceaDinutz, Meandre, 1-2, 2008; Florentin Popescu-Tablete de duminic-Sud nr.5-2009; V-tin Musc-Scriitori de ieri i de azi-Ziarul de Vrancea nr. 58-2011; Mircea Radu Iacoban-Monitorul de Suceava nr. 65, 2011- Localismul126

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricreator; Alina Pistol Apopei- Mircea Dinutz-Scriitori vrânceni de ieri i deazi, Studii i Cercetri tiinifice-Bacu-2011; Horia Gârbea-Mircea Dinutz-Scriitori de ieri i de azi (2011), Luceafrul de diminea nr. 22-mai 2011;C-tin Cublean- Scriitori vrânceni de ieri i de azi - Tentaia de sintez-Spaii culturale nr.16-2011.În volume: Florin Muscalu- Mircea Dinutz în Dicionarul scriitorilor ipublicitilor vrânceni-Ed. „V”-1999; Valeriu Anghel i Al. Deliu-Vocaiei destin. 600 fie –portrete pentru un tablou spiritual al judeului Vrancea-Ed. Terra-2000; Eugen Budu- Mircea Dinutz în Scriitori bcuani-Ed.Plumb-2001; Cornel Galben-Mircea Dinutz, în volumul PersonalitileBacului- Ed. Corgal Press-2008; Boris Crciun i Daniela Crciun Costin -1500 scriitori români clasici i contemporani. Un dicionar biobibliografic-Eseniale-Iai-Ed. Porile Orientului-2010; Grigore Codrescu: MirceaDinutz-60. Citica literar ca iubire pentru literatur în volumul Jurnalulcriticului incomod, Bacu, Ed. Corgal Press-2011.____________________________________________________________Noi nu trim în normalitate, aa, în general, de ce arface excepie mediile mai mult mai puin literare? Astanu înseamn c nu mi-o doresc! Citesc atât cât omeneteeste posibil i, atunci când m pronun, nu m preocups umilesc pe nimeni, cu atât mai puin pe condeierii dinVrancea.CULI IOAN UURELU: Mi-a plcut mult o fraz scris derenumita scriitoare M. Yourcenar: „Suferim i simim plcere,suntem prtai la poveste, uitm, trdm, sacrificm fr mil saune lsm sacrificai”… Cât de aici s-ar potrivi unui critic literar, fiedin Focani, fie din Bucureti?!MIRCEA DINUTZ: Nu cred c minunatul citat de mai sus (rod alnumeroaselor Dvstr lecturi cu creionul în mân, n-am nicioîndoial!) are o legtur direct cu actul critic, cel puin eu nu m prearegsesc în textul Margueritei Yourcenar, aa c nu vd ce a putearspunde! Fr plcere nu se poate face nimic durabil, iar, dac evorba de sacrificii, nu cred c trebuie s umbli cu mnui în faanonvalorilor i, în mod sigur, actul critic de respingere nu se poatecontabiliza la „sacrificii”. Cunoscând înalta apreciere de care mbucur din partea Dvstr, m-a fi ateptat s continuai citatul din127

Culi Ioan Uurelu„Povestirile orientale”: Se întâmpl s ajungem s-i vrjim pe alii cuceea ce crem. Sau asta… e doar în poveste?!C.I.U: Scrii undeva c normalitatea ar însemna „sincera dorin dea ne cunoate, citindu-ne crile i comunicându-ne cu onestitateimpresiile, fr râvna de a umili, de a distruge i a ne distruge”.Uor de zis, greu de fcut… Ai atins, vrei s atingi, aceastnormalitate?M.D:Noi nu trim în normalitate, aa, în general, de ce ar faceexcepie mediile mai mult mai puin literare? Asta nu înseamn c numi-o doresc! Citesc atât cât omenete este posibil i, atunci când mpronun, nu m preocup s umilesc pe nimeni, cu atât mai puin pecondeierii din Vrancea. C unii ar atepta numai elogii, fcându-sefoc i par dac nu primesc „laudele meritate” (?!), asta e problemalor. Cu atât mai ciudat aceast întrebare, cu cât vine din partea cuivacare a rspuns unei contestri scriitoriceti formulate în termeniradicali, dar urbani, cu un atac la persoan în termeni incalificabili inedemni de un intelectual! Din pcate pentru Dvstr, pstrez textuli-l pot face, oricând, public!C.I.U: Ai luat atitudine observând c profesori de excepie caTheodor Codreanu i Constantin Clin sunt ocolii de anumiteDicionare, de unele Istorii literare i de revistele bucuretene…Cred c pe aceste persoane superioare nici nu le intereseazproblema… Este minor în comparaie cu preocuprile lor… Maiales c în Dicionare, Istorii i reviste se lfie i unele personajecare nu merit incluse nici la gazeta de perete… N-ar trebui, totui,respectate nite criterii stricte în alctuirea unor asemenea volumei publicaii? O cenzur a bunului sim… mcar.M.D: Nu în calitate de profesori (fie i de excepie) meritau acetiarecunoaterea oficial, mai ales c respectivii, pe care îi cunosc foarte bine,nici nu au o asemenea pretenie! Este o nedreptate, nu în raport cu o fadapariie într-un dicionar sau o istorie literar, ci fa de o ierarhie parialmsluit, impus abuziv, dictat de jocurile de interese i de politica dusde o grupare sau alta, cu mult prea multe injustiii, ca s nu iei atitudine!Iar dac te mai uii i cine clameaz „cenzura bunului-sim”, mai c-i vines te retragi într-un perpetuu „exil” interior!C.I.U: tiind prerea lui Maugham c „oamenii v cer o critic,dei ei nu ateapt decât complimente”, sunt sigur c ai trecut prinastfel de situaii… Nu numai complimente c devenim penibili, dar128

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurinici numai sgei otrvitoare pentru un om de la începutul pân lasfâritul activitii sale… O critic de întâmpinare?M.D: Subtilitatea formulrii de mai sus m depete i mi-e team sv cer lmuriri, având eu bnuiala c nici Dvstr nu v este prea clarcare e întrebarea! Oricum, sunt cele mai decente rânduri de pânacum! Am trecut prin toate i aproape m-am imunizat! Când o sdescopr în scrisul meu „sgeile otrvitoare” de care vorbii, o s iaumsuri cu autorul acestora.C.I.U: Dup Clinescu, un critic literar ar proveni dintr-o persoancare a euat în mai multe specii literare… Dac a euat… înliteratur, va putea el critica, în cunotin de cauz, literaturacuiva? Un euat nu rmâne un euat… în toate?M. D: Problema asta cu „euaii” e de-a dreptul simpatic! Eucredeam c a lmurit-o deja Clinescu – nu prea vd ce a avea deadugat! În nici într-un caz, afirmaia nu poate i nu trebuie luat lapropriu, cum facei Domnia Voastr! Îl vedei pe autorul „EnigmeiOtiliei” recunoscându-i eecul?! Ideea era c nu poi judeca încunotin de cauz i cu dreptate ceva ce nu cunoti, ceva ce nu aiexperimentat, ce tu însui nu ai încercat s construieti! Dar nu eobligatoriu s reueti în tot ce îi propui! Un scriitor, or criticul estei el un creator ca oricare altul, trebuie s-i cunoasc foarte bineposibilitile reale. E prima (nu singura) condiie a valorii...C.I.U: Ibrileanu spunea c Arta nu are numai valoare estetic, cii moral. Plecând de la aceast teorie, în interviurile pe care le-amluat unor personaliti, am tot întrebat: ce conteaz, Omul sauOpera? Am primit multe rspunsuri cu care nu am fost de acord…De aceea insist: ce-i mai important în acest binom?M.D: Asta, recunosc, e o întrebare interesant! Problema e c nuîntotdeauna coincid, ba a spune c se întâmpl destul de rar scoincid! Un exemplu, aproape la întâmplare: Marin Sorescu este unpoet (ipostaza sa cea mai convingtoare) important, valoros, dar omulnu se afla, nici pe departe, la înlimea operei! Avea invidii, pe carenu i le putea, mcar, masca, discursul în public era bâlbâit, anemic,iar spiritul su tios, spectaculos, se manifesta, rareori i accidental,pe cale oral. Exemple de mari scriitori români sau nu, cuinadmisibile vicii i tare de caracter sunt nenumrate, de parc partealor bun s-a topit toat în oper, la vedere nermânând decâtcapacitatea de abjecie i bdrnie patentat! Tipurile umane plasate,129

Culi Ioan Uureluoarecum, în afara moralitii, din rândurile scriitorilor sunt infinit maimulte i mai variate decât personajele create de toi prozatorii lumii.Cu atât mai mult, criticului i se cere rectitudine moral, consecveni coeren în exercitarea actului critic! Cu alte cuvinte, fr un profilmoral ferm conturat, criticul acela, dincolo de talent i asiduitate, nuare i nu poate avea credibilitate. Cu precizarea, imperios necesar, cnu scriitorii contestai de critic sunt cei mai buni judectori ai si.C.I.U: În epoca „subombilical” a culturii de la noi, se vede petoate ecranele o negare permanent a valorilor româneti, iarMioria i Eminescu, stâlpii de susinere ai bolii spiritualitiinoastre, sunt denigrai de ini cu insigna de pauperitate intelectualîn piept… Cum ar trebui s acionm?M.D: Cred c ai vrut s scriei, mai sus, paupertate, sunt aproapeconvins c e o simpl greeal de culegere! Trecând peste asta,aciunea de denigrare a marilor valori naionale, condamnabil însine, are multe alte cauze ce nu in neaprat de gradul deintelectualitate al celor implicai (Z. Ornea, M. Crtrescu, N.Manolescu, Al. Paleologu, prezeni cu intervenii contestatare încelebrul numr din „Dilema”, în martie 1998, pot fi suspectai denonintelectualitate?), ci de modul în care partizanii euro-integrrii, aiglobalismului îneleg s distrug încet, cu tenacitate, rdcinilenoastre, s ne taie legtura cu trecutul! Firete c pericolul e mai maredecât ne închipuim! Firete c trebuie s facem front comun în faaacestei denigrri criminale ce amenin s ne lase cu mult mai sracidecât am fost vreodat!C.I.U: Într-o revist din Râmnicu Srat, erban Toma analizeazstilul tu de a face critic. Sigur, nu poi accepta tot ce scrie omulacolo, mai ales titlurile de „noblee” cu care te-ar putea „onora”…Are i oarecare dreptate? Msura sau lipsa de msur în critic?M.D: Ce face? „Analizeaz”?! Dac Onor Domnia Sa, Cititorul,indiferent cine ar fi, ar avea cele dou texte la îndemân („Un critic înTeleorman” i „Mândria de a fi pensionar”, publicate în revista„Sud”), care l-au înfuriat în asemenea hal pe domnul cu numevoievodal… de împrumut, nu ar fi nevoie s scot o silab! Lacomparaie se vede reaua-credin, nutrit dintr-un orgoliusupradimensionat! Eu acolo îl acuzam c nu are ce cuta în critic,fiind, cel mult, o main de ludat i de fabricat superlative (boalgrea i, se pare, molipsitoare!). Dup ce, la începutul articolului su130

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurirecunoate – negru pe alb – c nu-i critic, trece apoi la jigniri (inând,cu tot dinadinsul, s i demonstreze afirmaia din deschidere, dar fra preciza ce este, de fapt!) c de ce, la o adic, i-am contestat calitilede… critic! Chiar aa, cum de mi-am permis?! Articolul su este de ostupiditate i de un ridicol imens, fr a pune la socoteal nivelulsuburban la care s-a coborât având, probabil, pretenia c mitocniaine locul argumentului de... cum îi ziceai mai devreme?... bun-sim!C.I.U: Fr s vreau, atunci când privesc la semenii notri, maiales la peisajul literar, îmi amintesc vorbele Fiului Risipitor: „Îimulumesc, Doamne, c mi-ai dat gustul Voluptii, seteaOrgoliului, i Invidia, i Frnicia, i Ura. Cu ele nimeni nu emare, dar fr ele nimeni nu e viu”. Eu, sincer, m recunosc în totce spune… Cu meniunea c încerc mereu s reduc din defecte...Nu crezi c aceia care scriu ar trebui s gândeasc mcar o dat pezi la vorbele Risipitorului?M. D: Ba da, dar TOI!!! Mai ales la frnicie m gândesc !...C.I.U: Din unele cri ale tale s-ar înelege, exagerând puin, cprovincia literar ar fi un fel de mlatin puturoas plin denuliti, care arunc zilnic ucalul cu dejecii în adversari i doarunul (cine o fi?) arunc… pe nas i pe gur flcri ale înelepciuniiuniversale... În aceast atmosfer pestilenial, ce rol i-ai asumat?De înelept, de critic, de lupttor cu morile de vânt sau dereprezentant al întreprinderii de salubritate…moral,intelectual…?M.D: Asta reiese din „Scriitori vrânceni de ieri i de azi”? Asta credei cs-ar putea reproa unui om care scrie de peste 25 de ani despre scriitoriivrânceni, în mai multe reviste de aici i de oriunde s-a putut, încercând satrag atenia confrailor literari din toat ara asupra faptului c înVrancea se scrie literatur adevrat?! Unui om care a îngrijit dou ediiicritice din opera lui Duiliu Zamfirescu, apreciate de un specialist de talialui Ioan Adam, care a publicat, singur ori în colaborare, patrumicromonografii dedicate scriitorilor vrânceni, care a iniiat i a susinut,de trei ani încoace, o rubric – „Vrancea literar” – în revista„Saeculum”?! A, c nu v-am acordat dvs. un loc pe piedestal??! Ei, asta e,într-adevr, grav! Pcatul meu s fie!!C.I.U: Drghicesu arta c românul nu are caracter. În schimb,este un procuror feroce când judec pe alii în literatur, în moral,în politic… Sigur c nu împrtesc întru totul teoria… M131

Culi Ioan Uurelugândesc îns dac este posibil ca literatura, critica literar, artele,în general, s poat suplini absena caracterulului…sau s-l….formeze… în timp!M. D: Mi se pare c am rspuns la întrebarea asta cu asupra demsur!! i apoi, în acest interviu – iertai-mi naivitatea – nu trebuias vorbim despre crile mele, bune sau rele, despre mesajul pe care-ltransmit acestea, cu sau fr succes, despre…? Bag seama, cu sincerprere de ru, c v plasai într-un prim-plan (copleit de umbre iranchiune) cu o perseveren demn de o cauz mai bun! E drept, nuv pot contesta… experiena!C.I.U: Prerile tale despre cei care scriu în Vrancea, desprerevistele literare i despre redactorii efi ai acestora suntcunoscute… Crezi c întotdeauna, prin cronicile i prin „portretele”tale destul de strvezii, care „mângâie” persoanele implicate încultura vrâncean, ai respectat învtura lui Tacitus, expus încelebrul su dicton „sine ira et studio”? Rezultatele demersului tu?M.D: Rezultatele demersului meu?! Eu am scris, în cursul vieii, cevapeste 400 de cronici, recenzii i eseuri critice! Le tii, le-ai citit petoate, nu m îndoiesc a le cunoate de-a fir a pr! Mai sunt convins cai avut curiozitatea s v informai i despre ce cred unii ca IordanDatcu, Ioan Adam, Constantin Cublean, Ion Roioru, TheodorCodreanu, Constantin Trandafir, Vasile Fanache, Maria Niu, erbanCodrin, Constantin Clin, Ion Beldeanu, Cornel Galben, Ana Dobre,Ionel Popa, Eugen Budu, Ionel Necula, Florentin Popescu despreceea ce am fcut i fac eu! De aceea, am ferma credin c puteiaprecia i singur msura în care am respectat cerina lui Tacitus!Vedei Dvstr, domnule Culi I. Uurelu, cultura vrâncean nu selimiteaz la cele 5-6 „persoane”, cum v-ai exprimat, pe care le-amanatemizat i culpabilizat pentru impostur. Multe altele au beneficiatde un altfel de tratament, pe deplin meritat! De am greit sau nu, astarmâne de vzut! Rolul criticii de întâmpinare este s atrag ateniaasupra crilor de valoare i s-i descurajeze pe neavenii, nu sstabileasc ierarhii pentru o sut de ani! Cu atât mai puin s satisfacorgoliul unuia sau altuia! i restul e… tcere!132

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCOSTEL ALEXANDRU DRILEADATE BIOGRAFICE, VOLUME, PREMII :Constantin Alexandru Drilea s-a nscut pe 8 noiembrie1951 în satul Movilia-Vrancea ; A studiat LiceulTeoretic apoi coala Militar cu profil Administrativ,coala de Meserii - miner; coala de Meserii-mecanicpompe utilaje; Premiul I la Concursul Naional deLiteratur Focani-1984; Premiul II “Lampa de Argint” la Festivalul dePoezie “Cântecul adâncului”-Petroani-1985; Premiul II la ConcursulNaional de Literatur “Varlaam”-2007.____________________________________________________________Acum, libertatea frânt de prea mult libertate mi-afcut viaa vraite. Pltesc scump i totui sunt fericit cnu triesc în genunchi, sunt fericit c voi muri precumcopacul, în Picioare…CULI IOAN UURELU: Ai avut profesori, colegi, prieteni carete-au îndemnat spre literatur, spre poezie ?CONSTANTIN ALEXANDRU DRILEA: Profesorul meu e talentul(prea puin exploatat). Pentru mine, poezia este fiica mea nscut dinsingurtatea iubirii…C.I.U: tiu c via nu i-a fost prea uoar…Prin ce meserii aitrecut ? i-ai gsit linitea ?C.A.D: Când în Patria mea, în cei douzeci de ani, dezbrcaii deneam au refuzat biberonul democraiei i s-au repezit la sticla plinscuipând peste noi legi scrise cu urin, când în Patria mea de alicari,pe jumtate cheal, pentru « prostime” uile au yal ; când în Patriamea morala guvernanilor e o latrin aurit despre ce linite svorbesc ?C.I.U: Trieti într-un sat, Movilia, satul meu natal…O fi chiarlocul unde nu se întâmpl nimic…? M refer la fapteleculturale…Autoritile nu se implic în absolut nici o manifestarede anvergur …în afar de Zilele comunei, când aduc un cântrede muzic popular sau un manelist i au rezolvat problema…Nu-i133

Culi Ioan Uurelunici o discuie serioas cu fii satului despre ce frmânt localitatea,despre vreo aniversare, vreo comemorare…În rest, chiar nimic ?C.A.D: În satul în care plânge cartea în bibliotec, în satul în care nuexist Cmin Cultural dar exist Directorul unei astfel de instituii,despre ce manifestare cultural de anvergur s vorbesc ? În afara deZiua comunei, nimic la vedere, pe hârtii-bnuiesc- activiti multe…C.I.U: Blaga spunea c « venicia s-a nscut la sat ». Tu admirisatul, stenii, obiceiurile din acest areal ? Sau invidia, rutatea,prostia i srcia din jur te copleesc i uii aceste cuvinte care,teoretic, sun foarte bine?C.A.D: Blaga avea dreptate, “venicia s-a nscut la sat”. Dinnefericire, la sate s-a nscut i prostia venic. Movilia, satul nostrunatal, este un azil de sperane…Obiceiurile au czut în uitare…Peconranii mei îi admir, atât…C.I.U: Eti un credincios ? Crezi c omul trebuie s-i manifestecredina neaprat în biseric ? Aud c printele Munteanu de labiserica Din sus (cum ziceam când eram mic) are un gând mre :s fac o bibliotec mare în viitoarea clopotni…Eu am dat sute isute de volume…N-ar trebui mobilizai i alii pentru acest scopnobil? Oficialitile ?C.A.D: A fi sau a nu fi…da, sunt credincios, nu bisericos. Credinamea este în mine. Pentru mine, Biserica i Credina sunt dou paraleleîntre ele…C.I.U: Sunt sigur c i-ai aranjat (sau s-a aranjat de la sine) viaaîncât ai devenit un om liber..s… scrii, s fii flmând, s fii boem,s… mori…O astfel de libertate ai visat ? Nu plteti, nu pltim toiprea scump?C.A.D: Prin 1851, Lev Tolstoi spunea : « de prea mult vreme suntliber în toate privinele i mi se pare c acest exces de libertate estecauza principal a greelilor mele i este chiar mai ru ». Acum,libertatea frânt de prea mult libertate mi-a fcut viaa vraite.Pltesc scump i totui sunt fericit c nu triesc în genunchi, suntfericit c voi muri precum copacul, în Picioare…C.I.U: Raiul i iadul, iat dou locuri atât de diferite! Care dintreele o fi mai populat i ce fel de locatari are? i dac în strfunduri,conductorii celor dou trâmuri sunt apropiai sau chiar frai(cum presupunea Blaga)? Cum i ce s alegem ? Sau facemalegerea direct prin faptele noastre ?134

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.A.D: Raiul este în mine, iadul în afar mea, atât…C.I.U: Trim vremuri foarte grele în toate direciile…Te maigândeti la scris ? Ce scrii în prezent?C.A.D: Eu nu scriu pentru a scrie…plagiez din mine strigte coapte-ncerul gurii- curajul de-a fi ca blestemul naterii mele…C.I.U: În satul tu (i al meu) sunt destui oameni bogai…Ai gsitvreun Mecena care s te sponsorizeze la vreo carte ? S nu segseasc oare bani pentru monografia comunei ? Aproape toatelocalitile din jude au aa ceva numai Movilia nu…Ce seîntâmpl pe acolo? De ce nu ia iniiativa vreun grup de oameniserioi?C.A.D: Pe Mecena îl caut cu lumânarea, fericirea înc nu a btut laua mea…C.I.U: Cu felul tu de a gândi, de a te manifesta, ai prieteni ? Ceînseamn a fi un prieten adevrat pentru tine?C.A.D: Când spun ceea ce (cu argumente) hoii- spadasini ai satuluiscuip pe umbra mea, conranii îmbrcai în armuri ruginite mdeclar nebun. Prieten, ce dulce i amar cuvânt !C.I.U: Ai vreo reet special pentru poezia ta?C.A.D: Cu mâna ptat de moarte înc mai scriu. Lucrez la unproiect : 150 exemplare editate olograf- « Strigtul dezdurerii ». Totîn lucru am i « Cocorii zboar spre asfinit »-povestiri. Dac doamnaîmbrcat în negru m va lsa, atunci voi scrie…135

Culi Ioan UureluLIANA ENACHEDATE BOIGRAFICE:Nscut la data de 11 noiembrie 1962, în Focani; efde promoie, în 1981, a Liceului “Alexandru IoanCuza”din Focani; Absolvent, în 1987, a Facultaii deMedicin General Bucureti. Colaborri la reviste icenacluri; Cstorit, dar i-a pstrat numele dedomnioar: Liana Enache.VOLUME PUBLICATE:1993–Public la Editura „Porto-Franco” din Galai, romanul „DestinulAnielei”; 1996 – La Editura „Bolta Rece” din Iai, al doilea roman,„Destine”; 2001 – La Editura „Salonul literar” din Focani, romanul„Imposilbilele iubiri”. În manuscris: „Dragoste i ur”; „Miracolul anului1999”; „Paradisul pierdut”; Un trâm mult prea îndeprtat”; „Urme penisip”.____________________________________________________________Mediul în care m-am format a avut un rol decisiv îndevenirea mea – o parte a lumii medicale mi s-a înfiatprin tatl meu, iar înclinaia spre literatura o am de lamama, care m-a învat ce înseamn comoara din cri.CULI IOAN UURELU: Ai avut ansa de a te nate într-ofamilie de intelectuali: tata - medic recunoscut, mama - profesoarde excepie…Consideri c mediul în care ne formm esteprimordial? Rolul genei?LIANA ENACHE: Sunt convins ca mediul în care se formeazorice om are o mare influen asupra evoluiei sale. Atât de mare,încât caracterele genetice nu vor fi niciodat definitorii pentrurespectiva persoan. Desigur, îmbinarea trsturilor personale, celecare in de gene, cu interaciunea mediului asupra individului au carezultant o persoan cu caracteristici diferite, în funcie de mediul încare se formeaz.136

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Faci parte dint-o categorie social foarte rar i special deoameni: aceea a medicilor scriitori. Eti chiar membr a Uniuniimedicilor scriitori i publiciti. Cine te-a îndemnat spre medicin,spre literatur? Mentorii ti?L.E: Pentru ambele am simit o chemare. Mediul în care m-am formata avut un rol decisiv în devenirea mea – o parte a lumii medicale mis-a înfiat prin tatl meu, iar înclinaia spre literatura o am de lamama, care m-a învat ce înseamn comoara din cri. Am descoperitaceast comoar atunci când am scris primul roman.C.I.U: Un mare critic spunea: „Oare înaintarea în vârstacumuleaz mai multe defecte sau numai îi dai seama mai clar decele pe care le-ai avut iniial”? Eti tânr, dar ai observat, cred,efectul asupra oamenilor, chiar asupra naturii, asupra credinelori obiceiurilor noastre…L.E: In cursul firesc al vieii, cel puin din punctul meu de vedere,omul devine mai înelept, deci odat cu înaintarea în vârst, elîncearc s elimine mcar o parte dintre defectele descoperite lapropria persoan.C.I.U: În cele trei romane pe care le-ai scris, ataci problematicisociale interesante…Viaa sentimental a scriitorului, se zice, esteesenial în creaie…Destinul oamenilor în alb i-a fost în centrulateniei. Cât din viaa ta ai pus în crile pe care le-ai scris?L.L.E: Acele romane sunt ficiune pur. Viaa este via, iar romanelefac parte din ea. Atât i nimic mai mult.C.I.U: Nu prea ai intrat în mediul scriitoricesc…Se povestete caceste persoane sunt total diferite de celelalte…S facem unexerciiu de imaginaie i s ne închipuim o localitate formatnumai din scriitori…Ce organe, ce sentimente, ce obinuine i ceorgolii ar trebui anulate, extirpate…pentru ca aceti locuitori spoat convieui?L.E: Un mediu scriitoricesc ar trebui s genereze creaie, iar pentruactul creaiei, orgoliile ar trebui s dispar. Din pcate, scriitorivrânceni au prea multe orgolii! Acest rspuns ofer i o explicaiepentru absena mea din mediul scriitoricesc vrâncean... Ins în mediulscriitoricesc universal intri din clipa în care te-ai lansat în circuitulliterar.C.I.U: Exist vreo întâmplare, persoan, eveniment care i-auschimbat, redirecionat cursul vieii?137

Culi Ioan UureluL.E: Nimic nu este întâmpltor în aceast lume.C.I.U: Ai abiliti de construire a unui dialog viu, colorat, natural,echilibrat, ceea ce înseamn c eti un scriitor adevrat. De ce numai continui?L.E: Cine a spus c nu continui? Ah, nu am mai publicat, deoarececonsider ca exist prea multe cri i prea muli scriitori. Am publicattrei romane de beletristic, altele sunt în manuscris, iar de la unmoment dat m-am orientat spre literatura motivaional pentru caream gsit o modalitate mai nou de publicare – scriu în blogul personal– accesul cititorului la acest tip de prezentare este extrem de rapid ifacil, disprând aproape orice costuri. Apoi, apare interaciuneapermanent cu cititorii, care pot comenta i „diseca” orice afirmaie ascriitorului. Numele blogului este foarte sugestiv pentru inteniaafirmaiilor din coninut – http://artasistiintadeatrai.blogpot.comC.I.U: Fiecare om are un înger pzitor…Crezi c, la un momentdat, te-a pierdut din vedere i ai alunecat spre literatur sau, dincontra, îngerul i-a pus stiloul în mân i i-a poruncit s scrii?L.E: Iat o întrebare frumoas! Cu siguran c Ingerul meu a vrut caeu s scriu!C.I.U: Ca medic, ai cunoscut, bnuiesc, numeroase cazuridramatice. O tem ca nebunia n-a prea fost la îndemânaromancierilor…Ai recomanda-o sau ai vrea s-o abordezi în criletale?L.E: Cred c este o tem interesant i inedit. Dar ine foarte mult delatura patologic a omului i nu îmi imaginez c ar avea foarte mulicititori, oamenii fiind mult prea dornici de normalitate i de personajefrumoase în romanele pe care le caut.C.I.U: Doctorul Vasile Voiculescu a fost mare vindector de suflete,poet desvârit, prozator de excepie…Ar putea fi modelul tu, intaspre care mergi?L.E: Nu. i am s spun de ce – fiecare om are propriul lui sistem devalori; aa ar trebui. Ei bine, în cadrul acestui sistem este plasattiparul mental al respectivei persoane, care are un rol hotrâtor îndevenirea acesteia, deoarece e mai uor s fii tu însui, decât s încercis fii altcineva – este o prere pur personal, care nu exclude ideeaexistenei modelelor în via. Ba chiar consider c, din pcate,majoritatea oamenilor nici nu îi pun problema necesitii de a cutaun model uman, care i-ar putea ghida în procesul autodevenirii. Îns138

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurieste foarte adevrat c un model uman are i un caracter limitativ,deoarece a te cantona în nite limite fixe, fie ele i ale unei persoanespeciale, genereaz riscul irosirii unor valene personale poatenecunoscute. Eu am preferat s iau tot ceea ce am considerat mai bunpentru mine din diferite tipologii care s-au ridicat la rangul de model.C.I.U: Vrancea literar este o aren în care, se pare, fiecare scriitorare o lupt personal, un defect de înlturat, o calitate deconfirmat…De fapt, dumanii tuturor ar fi doar lâncezeala minii,grafomania, platitudinea, supralicitarea unor teme i credinaunora c au ajuns genii neînelese…Merit s intri totui printreaceti lupttori?L.E: Daca te lupi pentru creaia în sine, da, merit, dar dac însicreaia ar avea de suferit într-o astfel de lupt, atunci, mai bine staideoparte.139

Culi Ioan UureluCORNEL FOTEADATE BIOGRAFICE:Scriitorul de mare talent i omul preocupat atât de multde promovarea literaturii vrâncene, Cornel Fotea, s-anscut pe 8 august 1941 la Voineti-Iai. Dup licenade la Facultatea de Filologie a Universitii din Iai, acutreierat ara lucrând mult timp în presa scris i îndomeniul cultural. Câiva profesori i scriitori ai Vrancei, cunoscându-l înanumite împrejurri, ne-am dat seama de valoarea i disponibilitatea acestuiom, de aceea l-am invitat s stea în Vrancea. Dei unii zic altceva, eu insistasupra prerii mele dintotdeauna: Cornel a debutat i a lansat crile multoradin cei care astzi uit de rolul su benefic în creaia lor. Practic, el a formatnucleul forte al literaturii vrâncene, pân la venirea sa în Vranceaneexistând, în concepia autoritilor, decât doi „mari” scriitori pe aici: ceicare activau în cadrul partidului unic.VOLUME PUBLICATE I NEPUBLICATE:A scris: Nopi fr Caterina-Povestiri-1982; Erian-poem-2001; Puf deppdie (Poveti); Piese de teatru premiate de Radioteleviziunea Român;Cunoscutele poveti „Mihlu cel Jucu”, „Cei trei feciori i Acela frnume”, „Vasilic cel zugrvit i cu obraz de aram”.____________________________________________________________DIALOG IMAGINARMereu m-am gândit s iau mcar un an de concediu, încare s scriu, s scriu…Doamne, ce bucurie pot filectura i scrisul! Marele cronicar a avut dreptate. Învia îns nu prea avem aceast posibilitate…CULI IOAN UURELU: Cornele! Când m gândesc la tine,îmi amintesc spusele marelui Balzac: ”Moartea e prea cert, s-ouitm aadar!” Cum ai comenta?CORNEL FOTEA: Ar trebui s-i rspund c fiind eu cam bolnav depe la 30 de ani, m-am gândit mereu la evenimentul care mi s-a140

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriîntâmplat…Oda eminescian mi-a fost tovar în via..Când tii ceti condamnat la moarte din tineree, nu mai simi emoiamomentului final…C.I.U: Când te-ai cstorit ultima dat cu o fat cu peste 30 de animai tânr decât tine, muli, dar mai ales eu, te-am avertizat c nu-ibine s fie o atât de mare diferen de vârst…Tu ai râs i airspuns c vei avea un mare avantaj fa de noi, ceilali: nu veivedea soia îmbtrânind. Ei, bine, ai avut dreptate…Ai murit,lsând-o tânr, dar ai lsat i un copil fr tat…C.F: Pi, vezi c am gândit bine? i-apoi, toate cstoriile mele aufost experiene de excepie…Cred c i scrisul meu s-a resimit dupastfel de experiene…Copilul va crete i-mi va clca peurmele…literare..C.I.U: tim despre expermentele tale, unele chiar sexuale: amor întrei…Dar dac de aici a venit i moartea?C.F : Nu exclud…De fapt e sigur.., dar nu ca efect al expermentuluiîn sine, ci al companionilor…Justiia uman ar fi avut ceva de spusdac l-ar fi întrebat pe Ion, care m-a scldat dup ce-am murit…Ionîns a venit la Ceruri i nu mai poate vorbi…Poate judecata divin vaface lumin…C.I.U : Ai murit tânr…Ce pcat c nu ne-ai ascultat ? i de tine,ca om, dar mai ales de operele pe care nu le-ai finalizat…Recent,Lili Goia mi-a artat un CD în care aveai proiectul vieii tale : Adio,d-le Eminescu…C.F : Dac a ajuns la voi, înseamn c într-o zi va vedea i luminatiparului .. Scopul meu este atins…C.I.U: Viaa ta, iubirile tale, crile tale… ?C.F : A fost aa de simpl viaa mea ! M simeam destul de binechiar înaintea… plecrii…Mai ales c-mi pusesem i dinii, puteam smuc orice, chiar i o â tânr…În rest, anumite boli specifice omului de aizeci de ani, absenasomnului (ca i în tineree), iubirile care au fost i vor mai fi, defectulcare mi-a adus atâtea necazuri dar i bucurii : curiozitatea. De a gsi onou femeie, o nou tem pentru o viitoare carte, o nou localitate, unnou prieten….C.I.U : Dac îi aminteti, când ai lansat « Erian », eu am afirmatcu mare satisfacie, parc ar fi fost cartea mea, c numai atât dac141

Culi Ioan Uureluai fi scris i ai fi meritat s fii în toate Istoriile literare i în USR…Extraordinar…C.F : Ai dreptate! Mi-e foarte drag acea carte. Poate am pus în eatoat cultura mea, toat experiena din perioada cât am stat pe lângprietenul i maestrul Ioanid Romanescu, toate expermentele mele(care i-au plcut ie atât de mult !?)….E drept c am primit multefelicitri pentru ea…, dar cam atât… Poate i volumul despreEminescu, pe care-l avei pe CD, s aib acelai succes…Sper în uniidintre voi.., dei ai rmas puini din vremea mea…C.I.U : Cornele drag, s-au schimbat cam multe de când ai plecat :cri, când mai apar, nu mai sunt citite, faliile dintre gruprileliterare din Vrancea s-au adâncit, fiecare se crede mai breaz decâtcellalt, fiecare se citete doar pe sine…C.F : Nu se poate, va veni i vremea mea…De altfel, în Cenaclulînfiinat aici, în Ceruri, sunt apreciate toate noile volume aprute lavoi sau în ar. Colegii de aici, cei venii dup mine, mai ales (MiticPricop, Ion Panait, Florin Paraschiv, Tic Ghini, Viorel Munteanu iPuiu ), trebuie, i aici, dei nu le convine, s asculte de Primul Venit,de mine…Discutm mai mereu despre voi..Nu mai suntem despriiîn tabere! Eu sunt eful!C.I.U : Nu-mi mai vorbi de efie…Suferi de aceast boal. Mi-amdat seama chiar de la înfiinarea Salonului…Te-ai cocoat ef cândtoi fondatorii stabilisem altceva, anume ca fiecare apariie s aibdoar un responasabil de numr…Apoi ne-am procopsit i cu undirector de revist, la Liga Scriitorilor ai fcut la fel…Mitic nespusese c nu va fi armonie dac vei fi tu pe undeva »Maestru deceremonii »…C.F: Ei, trebuia o persoan care s-i sume conducerea, s reprezinterevista, s rspund în numele ei, s…Multe. C tot o conduci tuacum (cu rezultate benefice, vd), ar cam trebui s m crezi! Cu Ligaa fost altceva…C.I.U : M gândeam doar c un cuvânt dat , e un cuvânt dat i euin mult la astfel de « nimicuri »…Schimbând subiectul, te-aîntreba dac gazetria ta a fost în avantajul scriitorului C. Fotea ?C.F : Unele articole le-am scris din pur datorie, dar pe celelalte cusufletul… În acestea din urm sunt eu, cel adevrat, la care s-auadugat i cei de lâng mine, cu sufletul lor nealterat. Din pcate,articolele scrise din obligaiile de serviciu m-au cam îndeprtat de142

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriliteratura mea. Mereu m-am gândit s iau mcar un an de concediu, încare s scriu, s scriu…Doamne, ce bucurie pot fi lectura i scrisul!Marele cronicar a avut dreptate. În via îns nu prea avem aceastposibilitate…Aici, unde sunt acum, da, am posibilitatea, dar e camtârziu…C.I.U : Vorbeai într-un timp despre cartea ostracizailor, a celortrimii cu domiciliu forat în Brgan. Ne «ameninai» c ai aveadeja scrise vreo 400 de pagini.. Dar i un Autodafe, pentru c tu, catoat generaia noastr, ai ce spune…Unde sunt toate acestea?C.F : Dac n-au aprut, vor aprea ele de undeva…Le-am avut încalculator înainte de a pleca…, ca i aceea despre Eminescu. Sper sapar, indiferent sub ce semntur…C.I.U : Ai fost un disident ?C.F : În aceste zile, ca i atunci când eram cu voi, toi se declardisideni, chiar mari revoluionari…Din vreo patru mii s-a ajuns lapeste 20.000…S-or fi nscut dup 2000 revoluionarii tia…În urmarzboiului sau post festum, cum ziceau strmoii notri, latinii, muli,prea muli viteji se arat…Vorbind strict despre persoana mea, fiindeu retras acolo, sus, în muni, la Herstru, am trit ca un ran tiutorde carte, o bun bucat de timp n-am mai fost primit cu articole pe laziare, la reviste nu m-a mai îndemnat inima, am scris doar pentrumine…Stare de catharsis, te asigur…Eram doar Dumnezeu, eu,Caterina, cititul i…scrisul. Clar c anul 1971, cu Tezele din iulie,care au fost pentru muli un dezastru, pentru mine au fost de…aur…Nu fiindc triam în Epoca « de aur » a lui Ceauescu, cipentru c, din cauza acelei epoci, am avut câiva ani fericii pentruscris. Am gustat înc din via, ceea ce am acum, aici…Îns la româniexist o ciclicitate : a fost ru, a urmat binele (bine de-al nostru,evident), iar vine rul…i tot aa…Faptul c am ajuns în Vrancea,aceea care a devenit i a lui Ion Panait, s-a datorat ie, lui Mitic, luiIon …V mulumesc pentru aceast onoare. De multe ori v-amînjurat, de multe ori am plâns de bucurie…C.I.U : Scriitorul are din fraged copilrie sentimental rostului supe pmânt sau este determinat de mediu, de lecturile sale, deîntâmplrile sale, de... ?C.F : Nu, deloc…Scriitor eti când ai gândit i ai scris cartea…Aitrimis-o în lume, ai redevenit un simplu muritor, a disprutscriitorul…Te nati i mori de câte ori ai publicat câte un143

Culi Ioan Uureluvolum…Toate celelalte enumerate de tine fac, i ele, parte din ceea ceînseamn un scriitor, sunt povara ce-o duce în spate cel dedicatscrisului. Din acest punct de vedere, nu-l fericesc, dar înc n-a venitvreun ordin care s ne oblige s fim toi scriitori…Ar fiîngrozitor…Numai plânsete pe strad…C.I.U : Dei n-a vrea, trebuie s-mi iau rmas bun de la tine…Neateapt cei vii, cu viile, cu vieile lor…C.F : M despart cu greu de tine, acum c mi-ai amintit de viaa mea,de soiile i crile mele…, de colegii de acolo i de aici…Cum sînchei ? Cu dorina de a ne revedea ? Nu, nu…asta ar însemna svenii aici…Mai stai…acolo…Eu am ghinionul s am probleme culocuina, ca la Focani, i pe aici. Deocamdat, suntem destui…i numai fii divizai, c v înghit politicienii ! Dac eu nu mai sunt, c totm acuza Mitic de toate relele, trebuie s fie armonie, pace,unire..Termin i eu ca Heliade : Scriei, biei, numai scriei… !144

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCONSTANTIN FROSINDATE BIOGRAFICE:S-a nscut în anul 1952, pe 12 octombrie, în satulHerstru – Vrancea; Face ultimul an la LiceulTeoretic din Adjud (1970-1971) ; Între anii 1971-1976urmeaz Facultatea de Limbi Clasice i Orientale -Bucureti, iar din 1976 pân în 1980 funcioneaz caprofesor la liceul în care a învat ; Dup aceast perioad va intra înÎnvmântul Superior ; Membru al mai multor organizaii i Academii :PENCLUB-Francez, PENCLUB Belgia, al Academiei Europene, alAcademiei Internaionale de Francofonie etc. A luat premii : Pentru trducereal Fundaiei Franco - Române FRONDE-1994 ; Premiul de Excelen al Ed.HAIKU- 1996, Medalia Jubiliar MATSUO BASHO-1995, Medalia deAur a Academiei din Luteia-1999, Premiul European de Powziw“POESIAS”-2003, Cavaler al “Meritului Cultural Român”-2004 i foartemulte altele.VOLUME PUBLICATE (SELECTIV) :Dicionar de Argou francezo-român - Ed. Nemira-1996 ; Schimbarea limbiinu înseamn schimbarea la fa –Ed. Eminescu-Bucureti - 2000 ; Plus presde Dieu que jamais-Ed. N-Ergo- Galai 2001 ; Entre le Luth et le Marbre,Ed. Eminescu-2001 ; Apres L-Amour et la Belle Etoile- Ed. Brontosaure-2003 etc.Redm doar o parte din volumele traduse din i în român : a) Din francezîn român : Louis Ferdinand Celine- Moarte pe credit- Nemira-1992 ; D.Walther- Irisul de Persia- Nemira, Bucureti-1995 ; Joel Conte- L-incroiablebeaute du vent- 2004- Ed. Saeculum etc. ; b). Din român în francez laedituri strine : C.Crian-Eminescu i blestemul în genunchi- Eminescu-oule blasphemie de l-agenouillement- Ed. Les Trois Cailloux, Amiens, France,1993 ; Marin Sorescu- Poeme-Poemes, Ed. L-Ancrier-Strasbourg-1995 ;Eugen Simion : Le Retour de l-Auteur- Ed. L-Ancrier- Strasbourg-1996 ;Nicolae Iliescu- Au bout de moi – meme - Ed. Brontosaure - Paris-2004 ;Ion Manea - Fables-Ed. Brontosaure-Paris-2005 etc.____________________________________________________________145

Culi Ioan Uurelu…am schimbat aberanta definiie din Larousse (de pânîn 1996) care considera c Eminescu era ”un auteur decontes et de nouvelles populaires”.CULI IOAN UURELU: Se tie c orice profesor îi dorete caelevii s-l depeasc prin realizrile lor. M aflu astzi în situaiafericit de a constata c fostul meu elev, Constantin Frosin, i-adepit dasclii ajungând s fie recunoscut ca personalitatecultural în ar i strintate. În Vrancea, locul în care s-a nscut,este cunoscut i recunoscut numai în anumite medii. Poate idatorit faptului c traductorul i scriitorul Constantin Frosinfuncioneaz ca profesor universitar la Universitatea din Galai.Scopul interviului de fa este acela de a-l prezenta vrâncenilor dinmijlocul crora a rsrit. Aadar, prietene C-tin Frosin, unde aitrit pân la 20 de ani i ce rol au jucat liceul, familia i profesoriiîn formarea ta ca om i ca intelectual?CONSTANTIN FROSIN: Înainte de a rspunde acestui interviuatipic, ba chiar neconvenional a putea spune-care nu prea seamncu stereotipiile pe care le-am vzut în alte publicaii, îl felicit pe dlprofesor Culi Ioan Uurelu, dar m i felicit pentru onoarea pe caremi-o face Domnia Sa de a-i intervieva un fost elev! Pân la 20 deani, am fost tritoriu prin dealurile i munii Vrancei (m-am nscut pe12 octombrie 1952 la Herstru la câiva pai de o Mnstire din1755), apoi am stat zece ani în Neam, dup care dorul de Vrancea afost mai puternic, aa c ne-am întors…Desigur, faptul c am aterizat la Adjud a fost unul benefic, cci acoloam avut profesori de excepie - o spun retrospectiv, cu toatconvingerea, nu doar din complezen-alturi de care am avut onoareade a preda imediat dup terminarea Facultii de limbi romanice,clasice i orientale a Universitii Bucureti, în anul de graie 1976.Acest liceu, cu profesorii i elevii lui, care se ridicau poate chiar pestemedia cu care m obinuisem eu la liceele din Bicaz i GeorgeBacovia din Bacu, au suplinit efectiv acea caren sufleteasc iafectiv pe care o întronizase boala incurabil a tatei...Faptul c l-amavut vecin de scar i de apartament pe distinsul profesor care astzim intervieveaz, a fcut ca acesta s m cheme i s-mi ofere diversemateriale-cri, reviste etc. dar si dovada unei prietenii incipiente i aunei încrederi în modestele mele capaciti de atunci…Rolul jucat de146

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurifamilia mea a fost esenial, prinii mei fiind integral sau parial iprofesori de limbi strine-inclusiv de limba francez, la paritate,practic, cu cel jucat de elevii i, mai ales, profesorii de la LiceulTeoretic Nr.1 Adjud (aa se chema parc pe atunci, nu ?!).C.I.U: În Vrancea se tie puin despre volumele traduse de tine înFrana, Belgia etc. Care au fost autorii români preferai întraducerile tale? Dar scriitorii strini tradui în românete?C.F: Foarte pe scurt, o trecere în revist a activitii mele din acestmoment: sunt autorul a 35 (al 36-lea este înc în calculator, într-oform cvasifinal) titluri de carte, din care 16 de poezie, restul fiindcursuri, dicionare etc. Am tradus peste 130 titluri de carte, din careau aprut 121, doar 8 sau 9 fiind din francez în român, restul fiindtoate traduceri din limba român în limba francez. Motivul: traducmult mai uor din român în francez, fiind scriitor de expresieexclusiv francez ! Deci gândesc în francez, practic, orice lucrare,dup care mi-o traduc în românete…Aa s-a întâmplat i cu Tezamea de doctorat, care a primit distincia Magna cum Laudae. Dealtfel, Premiul Uniunii Scriitorilor din România mi-a fost acordatpentru traduceri din român în limbi strine…! Autorii românipreferai: clasicii i inegalabilii Eminescu, Caragiale, Ion Barbu,Lucian Blaga, Nichita Stnescu, Marin Sorescu, George Bacovia,Tudor Arghezi (selecia este aleatorie, scriu numele care-mi vin acumîn minte direct în calculator…), dar i moldovenii Horia ZILIERU sauLucian TEODOSIU de la Radio Iai…Dintre scriitorii francezitradui, l-a remarca pe Louis Ferdinand Celine, din care am tradusMoarte pe credit : am luat banii (o sum frumuic în 1992), darcartea nu a aprut niciodat, pe motivul c banii care ar fi investii înacel volum de 630 pagini ar putea ajuta la apariia a 4 sau 5 cri-cums-ar spune în tembela noastr economie de p(-a-)ia: Non multum,sed multa…! Adic: nu ne trebuie dom’le calitate, ci cantitate, sau:Calitatea a murit, triasc cantitatea! (cu tot cu cacofonie!)C.I.U: tiu c eti un traductor de excepie. Asta înseamn c etii un scriitor bun?C.F: Traductor de excepie, spunei: poate, cci au mai spus-o ipersoane din spaiul francofon: un profesor belgian (i poet, penumele su Jacques MERCSX) spunea c pred franceza elevilor luicu ajutorul traducerilor mele în francez, limba utilizat acolo fiindfoarte curat i elegant, fr impuriti de sorginte arab sau de alta147

Culi Ioan Uurelunatur…Chiar i la noi, un traductor de marc, Ion ROIORU, mi-adeclarat, la o întâlnire a poeilor de la Slobozia, (prin 1976 parc…)c folosete traducerile mele pentru a înva pe elevi limba francezadevrat, conform standardului impus de Academia Francez. Da, s-ar putea s avei dreptate, când m gândesc c la prima mea ieire înOccident, în 1991, gazda mea de la Bruxelles m-a rugat s mai rmâno luna de zile mcar, pe cas, mas i bani-echivalentul unui salariu alunui profesor belgian , pentru a-i înva limba francez pe cei patrubiei ai si…Oricum, apreciatul i temutul critic belgian Paul VANMELLE, consider c practic, toate traducerile care vin din Româniasunt datorate lui Constantin FROSIN, iar calificativele folosite deintransigentul exeget sunt de genul: excelent, de excepie, remarcabil,scrupulos etc.C.I.U: Vorbete-ne despre creaiile personale i peripeiile intrriiîn Uniunea Scriitorilor.C.F: Scriitorul care sunt: poet i eseist de expresie francez a primitnumeroase laude pentru fiecare volum, practic, la fel de majore i deelogioase ca traductorul…Asta numai în francofonie, în revuisticafrancez i francofon; în România nu s-a spus un cuvânt despreactivitatea mea ca scriitor de expresie francez…Desigur, tcerea astaa mieilor în blan de lup s-a regsit în atitudinea celor de la USR care,din 1996 pân în 2000, au refuzat totalimente s-mi acorde statutul descriitor român, cci cel al scriitorilor de expresie francez il primisemdin 1991, când am devenit membru al ADELF (Asociatia Scriitorilorde Limb Francez), SPAF (Societatea Poeilor i a artitilor Franei),PEN CLUB- seciile francez i belgian! Desigur, în România mi-afost refuzat intrarea i în PEN CLUB…C.I.U: Cum ai fost receptat în strintate, ce premii i s-au acordat,cine te-a prezentat, ce reviste i ce instituii îi cer colaborarea?C.F: Receptarea mea în francofonie a fost, dup obinuita perioad deateptare i de prob, neateptat de bun, cota mea atingând niveleincredibile pentru mine: într-o revist ca RIMBAUD REVUE,considerat Rolls Royce-ul revistelor franceze, de exemplu, s-aafirmat c, în poezia francez, am un stil numai al meu (afirmaiefcut de directorul revistei, Samuel Brejar). Desigur, ar ocupa unspaiu mult prea mare s citesc acum din criticile referitoare la sautraducerile mele; voi reaminti doar c dl. Paul Vad Melle afirma csunt Maestru al Paradoxului Eseului (într-o cronic la una din crile148

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimele), ceea ce, spus de un mare maestru, citat cu pioenie i ascultatcu sfinenie de confraii mai mici (ca vârst), nu e puin lucru…Înceea ce privete premiile, voi încerca o selecie riguroas cci uneleau titulaturi lungi sau foarte lungi i e pcat de spaiul tipo-grafic:consider ca relevant Premiul Parlamentului European pentru Cultur,Literatur i Art, primit în 1995, la Strasbourg, dimpreun curegretatul MARIN SORESCU i actualul Preedinte al AcademieiRomâne, dl Eugen SIMION, în cadrul Bienalei Mitteleuropa (cu unan înainte fusese invitat Mircea DINESCU). Al doilea premiuimportant cred c este cel acordat de Asociaia , de ctre un juriu format din patru Ministere: cel deInterne, Externe, Aprare i Învmânt (remarcai, v rog, c înRomânia nu am primit nici un premiu ca Profesor…), juriul fiindprezidat de Preedintele Republice Franceze, dl JACQUES CHIRAC( care mi-a trimis o superb felicitare de srbtori, pe care o semneazalturi de soia sa, M-me Bernadette CHIRAC). Menionez c au fostmulte, din care amintesc Marele Premiu al Academiei din Luteia,Marele premiu pentru Literatur al revistei internaionale NUOVELETTRE (Neapole), Premiul Fundaiei Franco-Române „Fronde”,Diploma de Onoare a Asociaiei Scriitorilor din Strasbourg etc. O atreia recompens este acordarea gradului de Cavaler al OrdinuluiNational al Republicii Franceze al Artelor i Literelor, prin Decret alMinistrului Culturii, dna Catherine TASCA. Paradoxal, România tacede fiecare dat, sfidând parc gentileea Franei, iar dup o inerie depatru ani, mi se acord, în 2004, de ctre Preedenia României, ungrad al unui Ordin pe domenii de activitate, de sute de ori inferiorcelui Naional acordat de Frana! Desigur, dl GheorgheANGELESCU nu cunoate cutuma întronizat în relaiile Europene,conform creia statul primitorului acord un grad cel puin egal, dar,de obicei prin gentlemen’s agreement, cu una sau dou trepte maisus. Practic, trebuia s primesc Serviciul Credincios în grad deComandor sau Steaua României în grad de Ofier/Cavaler. Este pcatcând cei pui s se ocupe de un sector habar nu au ce trebuie s fac!Pentru c toate oalele sparte de-a lungul timpului le-am pltit tot eu!C.I.U: Faptul c vii din România este un atu sau o piedic?C.F: La început-deci, ca debutant, este o piedic, practic, pentru cfrancezii sunt cei mai selectivi, elititi i chiar sectariti din câicunosc! Belgienii, italienii, canadienii sunt cu totul altfel. Personal, la149

Culi Ioan Uureluînceput scriam unei reviste sau personaliti câte o duzin de scrisori,pân primeam dou-trei rânduri, în care îmi notificau, sec, faptul cnu-i intereseaz colaborarea cu mine sau, când îi interesa, îmi indicauce doreau de la mine-unii doreau doar traduceri, alii doar poeziepersonal! Greu, foarte greu am reuit s m impun într-o lume încare, în cele aproape dou mii de reviste de poezie, de exemplu,public zeci de mii de poei… Iar numele nu sunt întotdeauna din celemai nesemnificative… Am avut probleme ori de câte ori în Româniase întâmplau grozvenii inacceptabile pentru europeni : venireaminerilor la Bucureti etc. De fiecare dat, ori urma o pauz de olun-dou, ori îmi scriau pe un ton de repro sau de crunt ironie,sugerându-mi s m implic personal pentru ca astfel de barbarii s nuse mai întâmple într-o ar totui european…Plteam, cum vspuneam, oalele sparte de alii…Cel mai greu este când mergi acolodup astfel de evenimente -toi se reped la tine cu reprouri, sau, puri simplu, toi îi întorc spatele - e o lume în care nu ai voie sgreeti…Acolo nu mai are prea mult valoare Errare humanum est…Doar la noi mai prinde, dar ce vom face ca membrii UE?!C.I.U: Te-am întrebat special despre activitatea internaional, cas-mi spui cum te privesc prietenii sau neprietenii din Galai iceilali conaionali ai ti.C.F: Când am scris în cotidianul Viaa liber aprut cu o zi înaintede a primi, la Cotroceni, gradul de Cavaler, exprimându-miindignarea pentru înjosirea pe care am trit-o cu aceast ocazie,prietenii i neprietenii mei au fost bulversai, nevenindu-le s creadc pot fi atât de ingrat, de infatuat… De fapt, dle Profesor, cred c artrebui s-o spunem apsat aici: nu europenii ne pun piedici pentru ane recpta statutul de ar european, ci noi înine! Uitai-v cu cedefilm pe sticl: cu crime, droguri, prostituie, minute sau ore întregidac s-ar putea, dar despre cei care miglesc la o revist de cultur, cadvs. sau alii, artitii plastici sau, de ce nu traductori ca mine, nu s-arspune un cuvânt, sau cel mult câte secunde acolo...Deci nu ne vindemmarfa, nu ne promovm valorile, dei suntem contieni c pe satelitsuntem urmrii de presa internaional, c ambasadele au servicii dedespuiere a presei, care raporteaz zilnic ce se întâmpl într-o aranume. Noi mergem la podul catastrofic, cu circul înainte! Ceilaliconaionali: unii accept cu greu, în cercuri restrânse, alii pretind csunt prea tânr pentru a fi încoronat rege al traductorilor (N.B!150

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriSintagma nu-mi aparine, doamne ferete!) deci trebuie s mai atepts le vin rândul întâi celor care ateapt de atâta timp orecunoatere...C.I.U: Faci parte dintr-o anumit generaie de scriitori sau nu-iplac astfel de încorsetri, de limitri?C.F: Domnule profesor, ca i preedinii de state care acord pe meritsau nu distincii dar care vin i trec, iar scriitorii rmân, eu consider ci aceste categorisiri, mode, mofturi etc. vin i trec, dar au rmas,rmân scriitorii adevrai, care trec proba timpului... Eu, unul, de ces nu recunosc, consider c sunt mai bun traductor decât scriitor,chiar dac unii nu sunt de acord cu aceast modestie a mea. Oricum,faptul c am schimbat aberanta definiie din Larousse (de pân în1996), care considera c Eminescu era ”un auteur de contes et denouvelles populaires”, într-una care, deja în 1998, îl considera unmare scriitor i marele poet naional al românilor, este pentru mine ovictorie i o mare mulumire sufleteasc. Cum am procedat: am tradus”Luceafrul” în francez pentru editura Geneze din Galai, apoi amtradus cca zece cronici din marii notri exegei, începând cu GeorgeClinescu i terminând cu Eugen Simion, în care se demonstra negrupe alb ce poet extraordinar este Eminescu. Am trimis totul pachet laLarousse-i am reuit!C.I.U: Prin toat activitatea de pân acum, crezi c ai schimbatanumite impresii nefavorabile ale unora despre ara noastr? Sautoi strini ne apreciaz...?C.F: Ia te uit, am rspuns deja parial la aceast întrebare...Desigur,pe unde trec, las urme cât mai luminoase aa cum îmi permitmodestele mele mijloace, dar ce folos, dac urmeaz o invazie aminerilor sau vreun scandal politic rsuntor, care in prima pagin amarilor ziare occidentale?! Toat munca mea de furire a unei noiimagini, de schimbare în bine sau de eliminare a unor mentaliti iprejudeci ce ne sunt înc atribuite pe nedrept, se duce pe apasâmbetei! Probabil c asta este diferena între zoon politikon i homoartisticus... De unde i prevalena circului... Dar i a întrebrii: Cuiprodest?!C.I.U: Ai legat prietenii literare aici i în afara granielor?C.F: Desigur, fr prietenii literare nu poi face festivaluri de poezie,cum am fcut eu dou ediii în 1994 i 1996, invitând scriitori icritici literari de marc din state ca Frana, Belgia, Marele Ducat al151

Culi Ioan UureluLuxemburgului, Canada. Amintii-v c primul festival internaional afost fcut de Bucureti abia prin 1997 sau 1998... Lumea nu sedezmeticise înc bine, nu prea tia ce-i cu Europa asta, iar eu fcusemdeja dou festivaluri internaionale de poezie < L' enfant poete>... Nueste mai puin adevrat c fr prietenii literare, un autor român nuprea are cum s pun piciorul aiurea, din raiunipecuniare...Cheltuielile de cltorie, cazarea (cca 100 euro pe noapte),mesele, cele mai multe de protocol, în compania unor scriitori de prinpartea locului etc., nu prea pot fi suportate chiar de toat lumea...Iarpostura de srman, care ateapt o mas la restaurant, ca s poat aveaputerea de a-i citi versurile, nu este cea mai indicat: occidentalii auoroare de ceretori...!C.I.U: Care crezi c ar fi mizeriile...literare ale timpului în caretrim? Sau nu avem aa ceva?C.F: Mizeriile literare ale timpului în care trim? Cred c sunt celedintotdeauna, i cu greu ar putea fi circumscrise unui anumit spaiu:frustraii pe de o parte, invidioii pe de alta, politicienii care viseazdoar afaceri bnoase i putere, iar cultura i literatura nu le ofer niciuna nici alta...Cu meniunea c la noi funcioneaz teribil de bineprincipiul coului cu crabi...C.I.U: Ai putea s te compari cu un alt traductor din România? Ceprere ai despre traductori i despre felul cum sunt ei privii înacest moment?C.F: Gândind, cum v spuneam anterior, în francez chiar i acestinterviu mi-a venit în minte celebrul Comparaison n’est pas raison…Aadar, comparaia este, în general, subiectiv, iar eu v spuneam cnu m încred în clasamente, decât atunci când cunosc criteriile deapreciere, selecie sau jurizare... Despre felul cum sunt vzuitraductorii, cred c este i o chestiune de ans-dac te afli într-unora cultural cu tradiii, sau într-una din cele trei capitale culturale aleRomâniei - Iai, Cluj, Bucureti, dac te afli deci în miezul fierbinte alevenimentelor culturale, literare sau artistice, reueti s te faciremarcat i poate chiar s te impui. Stând departe, de fapt staideoparte, ochii care nu se vd se uit, deprtarea îi sperie pe ceicomozi, editurile refuz traductorii care nu se pot deplasa pentrucorecturi de câte ori o cere editura etc.C.I.U: De obicei, pentru a fi recunoscut în ara ta, trebuie s vii cuo recunoatere cel puin european. Cu tine cum s-a întâmplat?152

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.F: Ca unul care ai fost de atâtea ori în Frana, tii foarte bine cacesta este nefirescul traseu al artistului sau literatului român, caresufer primul din cauza imbecilului dicton: Nimeni nu e profet în aralui. V spuneam c a trebuit s public întâi în Belgia, în1992, primulvolum de poezie, abia în 1994 în România; la fel s-a întâmplat i cudebutul meu în revist. Am primit un premiu al unei Fundaii francoromâne–un Mare Premiu pentru traducerea poeziei lui Lucian Blaga,deci nu un premiu românesc, urmat, în 1995, de Premiul MunicipiuluiGalai, important pentru mine ca locuitor al urbei, dar fr nici orelevan în plan naional sau cultural...C.I.U: Ca traductor, ca scriitor i ca profesor universitar ce-airecomanda tinerei generaii?C.F: S nu aspire foarte sus dintru început, cci risc s capete un rude înlime incurabil... S nu caute s se impun cu orice pre, ccivor plti un pre înzecit în clipa judecii... S citeasc foarte multliteratur, înainte de a se apuca s scrie literatur...S citeasc foartemult în limba strin în care i-au propus s traduc...i s aib foartemult rbdare, întâi cu ei înii, apoi cu ceilali: toate la timpul lor,spune înelepciunea popular...iar graba stric treaba! S nu uite clâng dramul de talent trebuie s aeze tone de trud i mii de ceasuridin via pentru munca îndârjit, de lupt crunt cu propriileneajunsuri i lacune... Abia dup aceea se pot considera împlinii ipot culege laurii succesului deplin! Lucru pe care li-l doresc din toatinima! Scriitorul, la masa lui de lucru, poate, cred , s se simt ca undemiurg, creeaz i el o lume…M refer la prozatori… Dar i înaceast simire trebuie s existe Dumnezeu.153

Culi Ioan UureluVIRGINIA HOSZUDATE BIOGRAFICE:Viitoarea pictori i om de litere s-a nscut pe 7octombrie1943 în Humuletii lui Creang, i va învala coala General Nr. 3. Dup absolvirea claselorgimnaziale, va lua examenul la Liceul de Art „OctavBncil” din Iai. Între anii 1962-1966 va frecventacursurile Facultii de Art din Iai. Pentru activitateadin învmânt i pentru expoziii va primi diferite premii i diplome.EXPOZIII PERSONALE:1973: Baia Mare (Galeriile de Art); 1993-Brila (Casa Coleciilor de Art);1995-Focani (Galeriile de Art); 1996, Târgovite; 2008-Odobeti; 2009-Focani; 2011-Odobeti; 2012-Focani.ÎN STRINTATE: 2000 - Centrul Cultural Româno-AmericanATHAENEUM-Atlanta, Georgia-SUA; 2006-Consulatul României Odessa-Ucraina.ARTICOLE ÎN PRESA LITERAR I CREAII LITERARE(SELECTIV):„Alexandru Cucereanu-manier i stil”- „Oglinda literar”, numrul 91,2009; PANTUMUL-POEM DEMONSTRATIV-Tehnici i scheme decreaie-Revista „Salonul literar”, nr. 73, Odobeti - 2010; „Unde ne suntsânii de altdat”- schi –revista „ Negru pe Alb”- Odobeti-2006 etc.____________________________________________________________S ne gândim la acel concept al Iubirii, care tedetermin s fii înelegtor, echilibrat, altruist: teîndeamn s ieri greeala aproapelui. Doar astfel vorrmâne în urm abuzurile, orgoliile, ipocriziileintolerana celor care nu pot iubi sau, confundândtermenii, nu pot iubi cu adevrat sau, pur i simplu, uniinu cred în Iubire i în Iertare.154

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCULI IOAN UURELU: D-na Virginia Hozsu! Suntei un omspecial, Dumnezeu v-a dat mult talent în pictur, în grafic,literatur…Când i cum ai debutat în pictur?VIRGINIA GEORGESCU HOSSU: Dintre toate domeniile ArtelorPlastice, eu am ales Grafica de evalet, cea mai apropiat de Pictur.Am debutat în anul 1973, la Baia Mare-Galeriile de Art. Lucrrile seîncadrau într-o tematic inspirat din folclorul Maramureului.Expoziia s-a numit « Omule, pomule »! Compoziiile reprezentaucopaci cu trsturi umanoide, deosebindu-se între ele prin organizareaambientului i cromatic. Apoi a urmat o lung perioad gri în viaamea…, pân am ieit la liman.Anul 1993 m-a gsit în Odobeti, unde locuiesc i acum. În 1993 amrevenit cu o expoziie personal , organizat la Casa Coleciilor deArt din Brila.Criticul de art, d-na Ana Maria Vicol- Haruche, estecea care m-a încurajat, mi-a redat încrederea în mine i m-a ajutat sexpun.C.I.U: Expoziiile dv. de grafic, de pictur sunt o revelaie pentrumuli dintre noi… Ce-ar trebui fcut pentru educarea tinerilor imaturilor în acest sens ?V.G.H: Dac cineva s-a nscut cu har sau mcar cu aptitudini, va tis deseneze. Tinerii i maturii pot fi educai în ceea ce priveteformarea i dezvoltarea gustului pentru frumos. Aceasta se face princoal, prin participarea la expoziiile realizate de artiti, vizitareaMuzeelor de Art. Este necesar ca persoane specializate s faclumin între atâtea stiluri, curente, abordri, viziuni artistice. Sîneleag toi c Unitatea Artei se afl tocmai în diversitatea acestorstiluri, curente, abordri…Arta adevrat nu moare ! Lucrrile pot fidistruse, pot fi pierdute, dar amintirea lor rmâne întreag. Arta varmâne pentru totdeauna chiar dac publicul, în mare parte avizat,prefer altceva sau pe altcineva în acel moment…Ce-i frumos varmâne frumos!C.I.U: În pictura dv. avei tematici diverse.. Plecai de la mituri, vîndreptai spre istoriile biblice i avei predilecia simbolurilor.Credei c ai ajuns la apogeul artei dv.?V.G.H: Da, abordez o tematic divers, îns, uneori m opresc la unsubiect pe care încerc s-l redau în mai multe variante. Subiectelelucrrilor vin, în majoritate, din mituri, legende, personaje sau fapteistorice, simboluri universale, peisaje, frumuseea naturii în155

Culi Ioan Uureluconcordan cu vibraiile sufletului meu…Cât privete apogeul…Ceeste acesta ? Poate fi atins ? El, artistul, nu realizeaz apropierea saudeprtarea apogeului…Ceilali, care îi urmresc evoluia, criticiicoreci, doar ei simt dac artistul s-a apropiat de vârf. Apogeul esteinta. Cu fiecare zi mai faci un pas…Dar apogeul rmâne un punct lafel de îndeprtat…C.I.U: Sunt sigur c în acelai timp cu pictura, grafica ai începuts scriei i literatur…În ce reviste ai publicat, în ce volumecolective suntei?V.G.H: Am „scris” de pe vremea când nu tiam ce-i scrisul. Amîniruit nite semne ciudate pe sticla aburit a ferestrei, apoi ampretins c am scris o concluzie la care am ajuns gândindu-m: „Omuleste fcut din ceriale (pronunam „cereare”). Toate basmele, toatefaptele, eu le fixam mental, apoi gândeam alte i alte aciuni,personaje…Întotdeauna învingea binele..Aa era copilria…Dei amscris destul, nu mi s-a prea publicat. S-a încercat la „Oglinda literar”,dar cu drastice corecturi, ceea ce schimba total ideile poeziilor mele.La finalul unui an, am gsit i eu un loc într-o Antologie literarvrâncean, dar ghinionul m-a însoit i atunci…Calculatorul a greit ia ataat, de la jumtatea poeziei mele, un final amplu al unei poezii cualt tem a unui personaj important din Bucureti. Cât pe ce s fiuacuzat de plagiat! La reeditare, Antologia a renunat la mine…PoetulI. Panait mi-a cerut, în 2007, s scriu despre „Viaa artisticvrâncean” dar nu tiu unde l-a publicat. Parc la „Salonul literar” Mis-a mai propus scrierea unei cri de grafic i poezie…Totul a rmasla stadiul de proiect..C.I.U: S-a tot repetat afirmaia lui Malraux: „Secolul al XXI va fireligios sau nu va fi”! E posibil aa ceva?V.G.H: Omenirea a fost religioas din totdeauna. În zilele noastre s-au adunat îns prea multe motive de revolt, dezbinare, invidie,umiline, interese meschine. Oamenii sunt mai mult decât religioi.Dar ce-au fcut ei cu religiile! Unde i-au împins? Cred c Malraux segândea la revizuirea dogmelor, la încetarea svâririi rului în numelereligiei, oricare ar fi aceasta. Se mai gândea, îmi închipui, la o analizprofund a sinelui fiecruia. S ne gândim la acel concept al Iubirii,care te determin s fii înelegtor, echilibrat, altruist: te îndeamn sieri greeala aproapelui. Doar astfel vor rmâne în urm abuzurile,orgoliile, ipocriziile intolerana celor care nu pot iubi sau, confundând156

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuritermenii, nu pot iubi cu adevrat sau, pur i simplu, unii nu cred înIubire i în Iertare.C.I.U: Din pcate, în zilele noastre vd mult impostur: ageamiiise dau specialiti, canaliile sunt repere morale, iar analfabeii s-autransformat în „intelectuali”. Cum trebuie s acionm?V.G.H: Ideal ar fi ca omul s poat face distincie clar între BINE iRU. Înelegând diferena, fiecare poate opta pentru o parte sau alta.Unii aleg calea mai uoar, mai rapid i, dup ei, mai sigur,BINELE prând prea complicat, prea greu. Scara valorilor seinverseaz, nonvaloarea trece pe treapta de sus, iar valoarea coboar.Superficialii se dau atoatetiutori, dei nu au habar de nimic. Unelevicii devin repere de via, cei lipsii de judecat fac analize , seerijeaz în judectori. Culmea: protii sunt unii. Noi murmurm doar:„cine se aseamn, se adun!” Ceilali de ce nu suntem unii?C.I.U: Vigny afirma c are „prieteni care m iubesc, prieteni carem îneal, prieteni care m detest”. Dv.?V.G.H: Vigny, dac spunea aa, nu credea în prietenie. Privind atâtde uuratic acest cuvânt, prietenie, atunci, sigur, pot fi prieteni care„îneal”pe cei crora le spun prieteni. Prietenia nu-i oblig la nimic.În ce m privete, nu m reped s-mi fac prieteni cu orice pre. Am, înprimul rând, familia lâng care sunt cu fapta i cu gândul. Am i mulicunoscui. Am câiva colegi foarte buni i, din fericire, câivaprieteni…Puini… Cuvântul prieten oblig. Presupune, în primulrând, compatibilitate i reciprocitate la nivel strict spiritual.Intransigen, dar i blând înelegere, compasiune activ, iertare isusinere, ajutor i responsabilitate, dar, mai ales, puterea de asacrifica, la nevoie, unul altuia, câte ceva…din ei, de la ei..Aa ctrebuie s ne ferim de „prietenii” care ne îneal, de cei care nedetest…Mai bine lips!C.I.U: Nihilitii declar sus i tare c totul este permis…Înliteratur, în societate, în prietenie, în politic? Parc se vede asta ipe strzi…V.G.H: Când stpân este nimicul, totul este permis, pentru c totuldevine nimic. Haosul este plin de forme…diforme, micaredezordonat, vacarm i tcere concomitent, nimic. Totul i Nimic.Fiecare face doar ce vrea, când vrea, unde vrea. Clar c nihilitii vordisprea aa cum au aprut, oricine, oricând, oriunde îi poateanihila…În literatur, ce s zic! i literatura este o art iar157

Culi Ioan Uurelupredispoziia actual pentru trivialitate d de gândit. Era i înainte, daraa anecdotic, în prezent este permanen doar trivialul. Autorii inumesc acest fel de literatur sincer, lipsit de ipocrizie…ConfundMuza cu Hetaira..Nu puini îi gust excrementele, sperând s fieconfundai cu Voltaire. Politicienii notri sunt convini c „toatemutele fac miere”. O plafonare pguboas a vieii noastre politice isociale! Nu mai este loc spre în sus. Doar în jos mai putem merge.Loc berechet pentru cdere liber…C.I.U: Condiia sine qua non a criticii literare, a criticii plastice?V.G.H: Cândva, undeva, pe drum, s-a pierdut, întâmpltor sau voit,sensul cuvântului Critic. Cel care trebuie s confrunte artistul iopera sa cu teoria artei, uit uneori s fac o analiz corect a viziuniiartistice, a modului de exprimare a artistului în raport cu fenomenulartistic general i cel de moment, în care încap toi artitii. Contientde poziia i putere sa, el se apuc de ciopârit. Caracterul obiectivpierde în favoarea subiectivismului.Nu de mult, am auzit clar pe cineva negând rolul formativ al criticiiliterare. Mai spunea c, în orice domeniu, criticul trebuie s drâme,s taie, s desfiineze pentru c sunt prea muli cu pretenii de autori.Cei care nu fac fa concurenei, poate c vor renuna…Valoareaadevrat este, de obicei, modest i demn. Critica trebuie s rmânpermanent obiectiv. Criticul s aib expertiz, care s-i determineobiectivitatea. De asemenea, criticii au obligaia s rmân coreci,integri i s uite definitiv formula „nu-i frumos ce-i frumos, e frumosce-mi place mie”!C.IU: Artele în Vrancea? Ce propuneri avei?V.G.H: A existat mai de mult, în Vrancea, la Focani, Cenaclulnumit „Milcovia”. Scriitori dar i plasticieni serioi, de valoare. Dupcare, deodat, s-a redus totul la tcere. Acum sunt mai multe cenaclurii o Filial a U.A.P. Sunt multe talente în literatur i pictur, tineriinu prea sunt apreciai i încurajai. Ce s mai spunem când chiarBucuretiul se scufund încet, încet în propria-i infatuareneproductiv, neavând timp s reacioneze la promovarea ostentativa nonvalorilor. Între timp, majoritatea dintre noi persevereaz,încearc s evolueze. M îndemnai la propuneri…Am doar oîniruire de „dac”…Pare mai puin periculos..:!.Dac ne-am organiza cu adevrat?..2.Dac am crede mai mult în Art i în ceea ce facem noi?158

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuri3.Dac n-am mai face compromisuri?4.Dac arta noastr s-ar adresa, cu adevrat, oamenilor?5.Dac ne-am respecta mai mult?6.Dac ne-am preui mai mult?...Între noi i pe noi înine. Am aveadeodat organizare i stabilitate!159

Culi Ioan UureluHURJUI IONDATE BIOGRAFICE:Medicul i poetul Ion Hurjui s-a nscut pe 1 mai 1933în satul Ploscueni, comuna Homocea din JudeulVrancea; A studiat la Liceul de biei Dimitrie Sturzadin Tecuci (1943-1951), iar din 1951 pân în 1957frecventeaz Facultatea de Medicin General dinIai ; A fost profesor univ. de Medicin intern la UMF « Gr. T. Popa »; Din1999 i în prezent este Preedintele Societii Române de Gerontologie iGeriatrie; Director al Policlinicii Universitare Iai (1993-1994) ; Redactor ladiferite reviste medicale ; Membru USR din 1978 ; Premiul USR, filiala Iaipentru Poemia - 1981, pentru Sunetul cheam auzul-2002.VOLUME PUBLICATE:Noaptea Pandorei, EPL, Bucureti, 1969 ; Ornicul trecerii, Ed. Junimea-Iai,1971; Poemia, versuri, Ed. Junimea-1980; Iubirea din strada a aptea-roman,Ed. Junimea-Iai, 1983, ediia a doua-2003; April, versuri, Ed. Junimea,1986; Poemia i alte poeme-versuri. Moldova Iai, Colecia Biblioteca depoezie-1995; Limba Hu-versuri, Ed. Alfa Iai, 2001; Sunetul cheam auzul–Ed. Princeps Edit, Iai-2001; Recurs la Poemia- poeme(Appeal to Poemia),ediie român-englez, traducere Laura Ioana Leon - Ed. Timpul-2003-Iai.REFERINE CRITICE (SELECTIV):Daniel tefan Pocovnicu, Ateneu, nr. 12-2001; Liviu Leonte-Cronica nr.4,2002; Daniel Dumitru, Ateheu, 1996; Dan Laureniu, Luceafrul, nr. 26-1969; Nicolae Manolescu, Contemporanul, nr. 43, 1969; C-tin Ciopraga,Cronica, nr. 6, 1972; Mihai Drgan, Convorbiri literare, nr. 4, 1983;Alexandru Clinescu, Cronica, nr. 2, 1987; Negoi Irimie, Poesis, nr. 5-6,1998 etc.ÎN VOLUME: Poezia ieean contemporan-Ion Popescu-1968-Iai;Dicionarul de literatur român contemporan-Marian Popa, Ed. Albatros1977; Dicionar- Scriitori i publiciti ieeni Contemporani-N. Busuioc-Ed.II-2002; Luceafrul 50-O istorie evenimenial, Oltia Cântec-Ed. Cronica-2000.____________________________________________________________160

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriFiecare întâmplare din viaa noastr are importana pecare i-o acordm. În ceea ce m privete, am trit itriesc cu convingerea c i “suiurile” i “coborâurile”dovedesc c suntem vii, deci trimCULI IOAN UURELU: Ce mentori v-au îndrumat paii spreliteratur?ION HURJUI : Mentorii mei, ca s rspund direct la întrebare, aufost poei români i strini: Bacovia, Eminescu,, Trakl ; critcii literariMihai Drgan, Alexandru Clinescu, Dorina Grsoiu, Dan Laureniu,Steliana Tnsescu- profesoara mea de la Liceul Sturza, VirgilCuitaru…C.I.U: De câte ori discut cu un medic-scriitor, îmi amintesc de acelsfânt al literaturii i medicinii, care s-a numit Vasile Voiculescu.Dv. ai condus i un cenaclu care poart numele mareluidisprut…Mai putem gsi astzi astfel de personaliti, în stare deorice sacrificiu, pân la cel suprem, în folosul culturii, în folosulcelor muli i umili?I.H: Vasile Voiculescu mi-a fost i mentor, i printe. Am fost prietencu Gabriela Defour Voiculescu (fiica scriitorului) i fratele ei,medicul, ambii inând aprins flacra de lumin a printelui lor, pânla ultimele clipe ale vieii acestuia, motiv pentru care am iniiat i amcondus Cenaclul literar pe care îl menionai. Nu sunt în stare srspund la întrebarea dac mai putem gsi astzi astfel depersonaliti…C.I.U: Îneleg c, din cauze independente de voina dv., meleaguriledv. natale sunt în mai multe locuri…tiind c « Patria non ubinatus, sed ubi educatus », v considerai vrâncean, tecucean,ieean?I.H: « Meleagurile mele natale » nu sunt în mai multe locuri! Suntnscut în satul Ploscueni-Adjud, Vrancea, am copilrit în satulVladnicul de Sus (Vrancea). Am fcut Liceul de biei din Tecuci,Facultatea de Medicin General din Iai. Triunghiul Focani-Tecuci-Iai îl consider decisiv pentru destinul meu professional. Laabsolvirea facultii am profesat medicina la Tutova, lâng Bârlad.Cred c localitile acestea n-au relevan pentru viitorul scriitor.Rspunsul precis : sunt ieean prin ceea ce am realizat i vrânceanprin natere.161

Culi Ioan UureluC.I.U: Adesea, substantivul Poezie este scris cu majuscule, i mi separe normal…Dar substantivul critic ? În critic, aa cum seîntâmpl i în literatur, exist prostul gust ?I.H: Prostul gust exist peste tot…C.I.U: Credei i dv., ca i criticii, c v »cenzurai drastic orice fioremoional », c suntei « un sentimental bine temperat » sau corice persoan care v citete ar trebui s aib o « lecturperformant » ?I.H : Cred c critica literar are un loc foarte important în « judecatade apoi » a literaturii actuale.C.I.U: Dup unii, asistm la un « dezm de pia » chiar i înliteratur, în care au ptruns romanele Sandrei Brown i cele detipul « Pizde », « Letopizde », « Bgu » etc…Or fi vandabile, daraltceva ce mai aduc ele ?I.H: ?...C.I.U: Ca orice intelectual, mai cu seam scriitor, ai avut, suntsigur, suiuri i coborâuri…Importana lor în viaa dv. ?I.H: Fiecare întâmplare din viaa noastr are importana pe care i-oacordm. În ceea ce m privete, am trit i triesc cu convingerea ci “suiurile” i “coborâurile” dovedescc suntem vii, deci trim.C.I.U: Trim timpuri în care toi se blcresc (mai ales înliteratur), toi ne temem de ziua de mâine, vorbele nu sunt doarsimple picturi, ci au, de cele mai multe ori, intenii ucigae…Lacare se adaug cunoscuta zical cu capra vecinului…i nimeni nuvine cu ramura de mslin…Unde vom ajunge ?I.H: ?? …C.I.U: Pe la 50 de ani, Alfred de Vigny spunea c are »prietenicldui i prieteni ostili». Eu tiam c prietenul e prieten iatât…Dv. ?I.H : Prietenia este una, unicat, rar pentru fiina uman i uneori ipentru alte fiine : « câinele meu el însui însui o invocare de vieii/piatra ce l-a alungat (o metafor) /atept fr s tiu metamorfoza/ cene însoete permanent în dimineile/ vieii - o predestinare tulburvisul».C.I.U: Clinescu a fost prozator, poet, eseist, dramaturg, critic iistoric literar etc. Afirma c un critic trebuie s eueze în mai multespecii literare…Îi putea permite s spun asta, el fiind performant162

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriîn toate…Dar unul care n-a reuit în nimic, cum va putea comentacreaia scriitorului? Un euat în toate nu va eua i în critic ?Având în vedere cele de mai sus, cum vedei critica de astzi ?I.H : Întrebarea este precedat de « vorbe mari » despre G. Clinescui M.Eminescu i îi diminuiaz sensul fiindc replicile acestora înanumite situaii nu cred c-i definesc…Critica de astzi este aceeadintotdeauna, având criterii de apreciere particulare. Noi nu neîncumetm s rspundem.C.I.U: Ai scris o lucrare tiinific, “ Medicul familiei. Terapiecognitiv (Carte de învtur pentru toate vârstele)”, care, cazfoarte rar, se poate citi i în registru literar…Care a fost scopul idac v-a reuit în totalitate?I.H: Am scris tot atâtea cri de medicin cât i de literatur. Estenorocul meu, singular, poate. Reuita sau nereuita au fost comentatede specialiti. Nu mi-am propus s reuesc în totalitate(-). Scopulcrii citate de dv. este inclus în titlul corect i complet…C.I.U: tiu c n-ai prea avut legturi cu Vrancea literar, mai alesîn ultimii douzeci de ani…Ce tii despre cea prezent, ce are, ce i-ai dori s aib i ce nu ?I.H: Sunt foarte legat de Vrancea literar. V voi spune mai întâi cam fost « oficial » Indrumtor la Focani, pe vremuri, pe când d-lprof. Petrache Dima rspundea de treburi literare (avea o revist). Amo astfel de « adres », cum era obiceiul. Dar acest episod nu-lamintesc decât ca întâmplare scriitoriceasc. Eram, prin urmare,delegat la liceul « Unirea »…Am fost bun prieten cu Tr.Olteanu i Fl.Muscalu. Ne întâlneam la Spitalul din Focani ori de câte ori veneam,fiindc, între altele, « rspundeam » de medicii de medicin general,de la circumscipiile sanitare. Au dat examene de intrare în ora cumine, ca profesor, de la Iai. Cartea « Medicul familiei » este la Ediiaa treia (Edit. Alfa) i este în librrii. Am fost prieten cu N.V.Turcu,prozator de lâng Focani (Pufeti). V mulumesc pentru acestinterviu.163

Culi Ioan UureluDAN RAUL IONESCUDATE BIOGRAFICE I CREAIA LITERAR:S-a nscut pe 17 ianuarie 1964 la Foani. În anul 1983îi ia bacalaureatul cu rezultate bune i, mult maitârziu, urmeaz coala Postliceal Sanitar Christiania,secia Farmacie. Consider c, prin profesiunea aleas,poate s ajute mult pe cei în suferin. Îi dorete doars fie folositor în acest sens…Din câte îl cunoatem, a reuit…; Nefiindinteresat de propria creaie literar, a ascultat îndemnul celor care l-auapreciat i l-au îndrumat spre revistele cu profil literar i spre cenacluri.Astfel, a participat la edinele Cenaclului “D. Zamfirescu”, iar în prezentfrecventeaz Cenaclul “Salonul literar”al Ligii Scriitorilor din Vrancea; Aobinut, în 1998, Premiul II la un Concurs de Poezie de la Piatra Neam, iarîn 1999, la Concursul Internaional de Poezie de la Uzdin-Iugoslavia,Premiul al III-lea; i-a împrtiat creaiile, fr s le strâng în volum, la felca ali colegi de cenaclu (Ionel Mony Costantin, Virgil Rileanu…) prinreviste: Vitralii (“Ce pot s fac?”, “Ca un Grande de Spania”-2000),Oglinda literar („Cel-Ce-Triete-În –Picioare”-2009), Salonul literar („Alaselea loc”- nr. 72-2011 - „Vielul lui Chelu”- nr.73) etc.____________________________________________________________Adevrul absolut nu poate fi lsat motenire ca o avere,pentru c El nu este din lumea aceasta. El nu aparinedualitii. Adevrul trebuie cutat de unul singur.Adevrul este ceva personal. Trirea absolutului i nudescrierea lui este o experien personal.CULI IOAN UURELU : Drag Raul! Eti cel mai tânrmembru din Cenaclul “Salonul literar” al Ligii Scriitorilor dinVrancea. Lumea te admir pentru literatura ta deosebit, fiecarepovestire a ta având la final o moral, pentru educaia ta aleas,pentru respectul fa de « btrâni », pentru multe altele…Care i-aufost, îi sunt mentorii într-ale scrisului ?RAUL IONESCU : Mi-au plcut câiva scriitori de-a lungultimpului. În copilrie a fost Jack London. Am descoperit bucuria de afi mai mic în exteriorul meu pentru ca în interior s se creeze mai164

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimult spaiu pentru contiin, mai mult libertate. Poate ca am devenitmai umil. Umilina nu poate fi declarat. Aa am scris ,,În numele luigo'', o povestire în care relatam toate prostiile pe care ajunsesem sa lefac în anii adolescenei ca sa apr acest ,,eu'' fals. i ,,Cel-Ce-Triete-În-Picioare'', un poem în proz despre omul definit prin ,,a fi'' i nu prin ,,a deveni''. Dintre toi scriitorii pe care îi iubesc,Alexandru Philippide a fost i a rmas poetul sufletului meu. Cred cviaa, în deplintatea ei, este mentorul meu într-ale scrisului. De lafirul de iarb pân la iubiii mei colegi din cenaclu, toi mi-au fostmentori. Primii care m-au încurajat, acum vreo câiva ani buni, au fostd-na profesor Sima Elena i dl Mihail Vlad, regretatul redactor-ef alrevistei de cultur ,,Târgovitea'', unde mi-au fost publicate câtevapoezii. Apoi regretatul Dumitru Pricop, marele nostru poet vrânceani naional i unchiul meu prin alian. El a fost cel care m-a fcut sîneleg c proza este mijlocul de exprimare cel mai potrivit pentrumine. La aceeai concluzie au ajuns i ali scriitori citându-i pe rând,dup cum au venit în viaa mea , pe dl Gheorghe Neagu, dl StnicBudeanu, dl Lili Goia, dl Ioan Denciu i poate, în primul rând, d-naMariana Vârtosu, un om foarte drag mie. La un moment dat, când amfost primit în Liga Scriitorilor Vrânceni, am fost înconjurat cu multdragoste de scriitori consacrai dintre care primul suntei chiar dvs,domnule Culi Ioan Uurelu, de d-na Janine Vadislav, dl VirgilPanait, dl Radu Borcea, dl dr. Chirtoc, dl Constantin Ionel, dl PetreAbeaboeru.Tuturor, v mulumesc. Fie ca i datorit dvs, colegilormei mai rodnici decât mine, care au o oper scris, s nu rmân opromisiune i s pot realiza romanul pe care mi-l doresc i care mi separe uneori un proiect mai mare decât mine.C.I.U: Pentru meritele tale din literatur, pentru undele alfa pecare le emani în jur ai fost ales în conducerea Ligii Scriitorilor dinVrancea… Cum crezi c ar trebui s acionm ca aceast AsociaieNonguvernamental s ptrund în masa cititorilor din jude i nunumai ?.R.I: Eu m bucur c Liga Scriitorilor este o AsociaieNonguvernamental. Am auzit c în China veche a existat un grup deapte oameni sporii care reuiser s ajung la o anumit înelegere avieii. Un fel de cenaclu. Cutreierau drumurile inându-se frete demâini. Când ajungeau într-un sat se urcau pe nite bolovani ceva, saupe mese, ca s-i vad lumea mai bine i începeau s râd în hohote.165

Culi Ioan UureluUn râs sntos, clocotitor, ca însi viaa. Ei îneleseser viaa,deveniser nite înelepi, iar râsul era forma lor de exprimare aacestei înelegeri. Mesajul lor era râsul. Oamenii se înghesuiau s-ivad i se molipseau de veselia lor plin de vigoare. Aa c râdeau cutoii ,de se tvleau. Apoi cei apte se ddeau jos de unde secocoaser i plecau mai departe, în alt sat. Lumea nu tia nimicdespre ei.Nimeni nu tia nici mcar cum îi cheam. Aa c le-au spus,,Cei-apte-Care –Râd''. Treizeci de ani au cutreierat Chinaprpdindu-se de râs. Pân când, unul dintre ei a murit. Lumea s-agândit c cel puin în aceste momente triste n-o s le mai ard de râs.Dar s-au înelat cu toii. Treizeci de ani au râs împreun. De ce s nu-lomagieze pe colegul disprut râzând cu foc? La urma urmei, pentrucine înelege, moartea nu exist. Moartea nu ia cu ea decât corpul,ambalajul în care vieuim pe pmânt. Ne natem pe pmânt, dar nusfârim pe pmânt. Maniera lor de a se exprima era foarte simpl, darautentic i pe înelesul tuturor. Exist învingtori i fr coal.Cumar trebui s acionm noi, Liga Scriitorilor din Vrancea? Eu zic ctrebuie s scriem ...dac nu tim s râdem... Acesta este modul nostrude exprimare.i s ne continum drumul împreun, inându-nefrete de mâini, ctre crearea celei mai înalte variante a fiecruiadintre noi, luai separat. S fim ceva în genul diamantului, carereflect lumina în jurul lui. E puin lucru? Eu zic c nu. E greu saprinzi felinare, eu am aflat cât de greu poate fi. În felul acesta, cineiubete lumina se va apropia de ea, ca fluturii la bec. Poate atuncilumea ne va numi ,,Cei –Treizeci i ceva- Care – Aprind- Lumina''.Cine tie? Ar fi frumos.C.I.U: Eti legat, prin rudenie, de marele poet Dumitru Pricop. Esteo bucurie, un stimulent sau o grea povar aceast motenire?R.I : M-am apropiat de el târziu, spre final, spre întoarcerea lui în lut.A fost o bucurie, este tot ce-mi amintesc. A fost un om puternic. N-aocolit nimic, unchiul Mitic. Dar în interiorul lui, el era o certitudine aduhului. Pentru mine a fost o bucurie. i un stimulent. Era aspru cândera vorba de literatur. Le-a scos la muli grgunii din cap, i-a aduscu picioarele pe pmânt. Pentru unii din cei care îl întrebau desprescrisul lor, a avut efectul unui du cu ap rece. Cu mine a fost altfel. Azgândrit jraticul. O povar? Poate c unchiul Mitic m-a f[cut sîneleg c am o datorie fa de viaa, care ip s se nasc pe hârtie din166

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurisângele meu. O datorie fa de creativitatea mea...O ocazie de aînmuli talantul.C.I.U: Suntem ara lui Cain, în care Abel n-a murit de tot ?R.I: i eu triesc în ara lui Cain i am murit de multe ori. Înc maiam de unde muri. Destabilizarea vieii este o lecie despre cum ssupravieuiesc destabilizrii, pstrând în inim iubirea pentru via. Înloc de ,,sunt mort'' am învat s spun ,, acum urmeaz cevanou''. Am murit de-atâtea ori i uite-m totui cocoat pe o plut denuci de cocos la fel ca Papillon, plutind pe o mare de neputine,înczâmbindu-le tuturor Cainilor :,, Sunt înc aici, ticloilor!'' Pot purtanite zdrene, nu-mi pas de asta ,atât timp cât sub ele se afl piele deom. Oricum, de tot nu putem muri. Esena continu evoluia.C.I.U: Tudor Vianu afirma c « Orice om este un ratat fa deaspiraiile lui». Cât adevr incumb aceast aseriune ?R.I: Este i nu este adevrat. Depinde de sistemul de referin. Pentruomul care se identific cu acest ,,eu'' fragmentar i mereu pus pegâlceav care este ,,ego-ul'', da, este adevrat. Ego-ul este un venicratat. El nu este fericit nici chiar dup ce ia totul . Atingerea idealuluipropus nu-l împlinete. Satisfacia, chiar extazul pe care îl simteatingându-i scopurile egotice sunt forme momentane, efemere i frsens permanent în ele. Apoi chinul i goana dup ideal reîncepe.Puterea , averea i plcerea sunt excitante puternice. Dar astea stricomenia. Plcerile crnii i încânttoarele subtiliti ale minii, ale luisunt. Logica lui este cea uman, este ,,d-mi ca s-i dau''. De aceeaexist religii, ca s-i reaminteasc omului c nu ego-ul este natura luiadevrat. Exist o permanent gâlceav între religii dar mcar aici seîneleg i ele: toate sunt împotriva ego-ului. Toate religiile urmrescs-l orienteze pe om ctre recuperarea sinelui su, izvor nepieritor deiubire i de sens. Din punctul de vedere al spiritului, nu exist ratai.Exist via în evoluie. Pentru omul care ,,s-a dumirit'', cum zice NaeIonescu, adic acel om care a realizat Absolutul în el, nimic nu maieste de dorit. El a atins inta final. Unde-i binele? Unde-i rul?,,Binele ''i ,,rul'' sunt manifestri ale strii de interes.Aa i cudreptatea i adevrul din lumea relativ, fenomenal. Când exist,sunt manifestri ale strii de interes. Foarte interesant întrebare, oîntrebare copac de la care pot pleca nenumrate întrebri crengi!167

Culi Ioan UureluC.I.U: Este obligatoriu, aa cum spun unii, ca între scriitor i diavols fie un pact, care stipuleaz credina celor doi c au atinsabsolutul ?R.I: Absolutul este fr atribute. Este pur iubire, pur contiin,pur beatitudine. De aceea nu poi atinge absolutul prin minte. Minteaaparine dualitii, lumii relative. Numai iubirea pur transcendemintea. i diavolul este descris, cel puin în Biblie, ca un înger delumin, deci posedând spiritualitate. Dar fr iubire. De aceea,deocamdat, diavolul nu poate atinge Absolutul sau unirea cuDumnezeu. Aa c pactul cu diavolul îl ine pe scriitor tot prizonier însfera umanului. O oper literar fr vibraia iubirii e ca un balondezumflat, care nu poate s se-nale în sferele eterate ale spiritului.Pentru c spiritualitatea este tot o valoare uman, o spun cu toatresponsabilitatea. Eu nu am o gândire de tip dogmatic. Fie ca eu sfiu totdeauna deprtat de credine declarative i de dogme. Numaiiubirea este valoare divin. Parfumul lui Dumnezeu este iubirea. Maiaproape de Dumnezeu nu este cel care posed neaprat spiritualitate,ci acela care are iubire în suflet. Nu exist nici un pact prin carecineva poate s-i dea pe tav Adevrul absolut. Nici mcar Hristos n-a fcut-o, cu atât mai puin diavolul. Adevrul absolut nu poate filsat motenire ca o avere, pentru c El nu este din lumea aceasta. Elnu aparine dualitii. Adevrul trebuie cutat de unul singur.Adevrul este ceva personal. Trirea absolutului i nu descrierea luieste o experien personal.C.I.U: Am auzit pe muli vitându-se c românii ar avea doar oliteratur a povestirii i nu a romanului…Nu tiu cum se face csuntem mereu nemulumii ca acei prini care au fete, dar ei vorbiei…i invers…Putem schimba ceva în concepia românilor înacest domeniu, ca i în altele?R.I: S-ar putea ca noi românii s avem o literatur a povestirii i nu aromanului. Nu e nimic în neregul cu asta. Dac asta este, s-o lsms fie. Mie nu-mi place s compar creativitatea povestirii cu cea aromanului. În general nu-mi place s compar nici mcar creativitateaunui scriitor cu a altuia. Eu prefer s m bucur de parfumul povestiriisau a romanului. Ele sunt ca nite flori complet diferite. Cum poicompara o margaret cu un ghiocel? Sunt incomparabile. Fiecarereprezint un alt univers. De ce s compari povestirea cu romanul?Povestirea are frumuseea ei, romanul are frumuseea lui. Numai168

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricând înfloresc în inima cititorului, rspândesc aceeai lumin. Înesen nu sunt diferite. Noi românii avem critica in singe. i aici,drag domnule C.I. Uurelu, apropiai-v niel c vreau s v optescceva la ureche. Vreau s v spun c mie nu-mi prea plac criticii. Cinesunt ei ca s judece, cine i-a aezat în postura de judectori. Pentru cse cred superiori tuturor. Dac toi casc gura la ei , au senzaia c sepricep. Aa o fi, dar s nu uitm c principala calitate care i-a fcutcritici pe majoritatea dintre ei este tocmai insuccesul. Au incercat sscrie i n-au reuit. Pentru a scrie, adic pentru a aduce viaa pe hârtieeste nevoie de un grunte de har de la Dumnezeu, cum spuneascriitoarea Janine Vadislav. Probabil de aceea scriitorii, niciodat,nu-s prea muli.C.I.U: Or fi disprut sfinii dintre noi ? Un Vasile cel Mare, unIoan Gur de Aur…nu mai pot aprea ?R.I: Mi-am amintit o poveste. Un cuttor al Adevrului se aeaz lapicioarele unui mare mistic:”Am auzit c tu ai gsit calea spreDumnezeu. Arat-mi-o i mie!''Btrânul a rspuns:,, Doar i-au spusalii c l-am gsit pe Dumnezeu. Dar tu ce simi? Cuttorul aspus:,,Ce s simt? Trebuie s simt ceva? Nu simt nimic. Te rog doars-mi spui dac tu eti Învtorul care poate s-mi arate calea.''Btrânul a spus:,,Du-te în pelerinaj, pe la locurile sfinte. Ai s gsetiun om stând sub un copac. Ochii lui vor revrsa o lumin care te vaumple de fericire, iar în jurul lui vei simi un miros de tmâie. Du-tei caut. El este Învtorul pe care-l caui.''Omul a cutreierat în lungi-n lat pe la locurile sfinte timp de douzeci de ani.. Dup douzecide ani a ajuns sub un copac. În sfârit, Învtorul era acolo. În jurullui, mirosul de tmâie plutea gros ca o cea. Ochi lui erau deosebii.A czut la picioarele lui i i-a pus:,,Învtorule, te caut de douzecide ani.'' ,, Uit-te bine la mine'', i-a rspuns acesta. Era acelai omcare cu douzeci de ani în urm îl îndemnase s plece înpelerinaj.Omul a început s plâng. I-a spus: ,,De ce ai râs de mine?Am irosit douzeci de ani din via. De ce nu mi-ai spus cine eti?'' ibtrânul i-a rspuns:,,Dac i-a fi spus, nu te-ar fi ajutat cu nimic.Pentru c ochii ti nu puteau vedea atunci...Aceti douzeci de ani teauajutat s te transformi prin suferin i cutare, ca s m poi vedea.Eu sunt acelai. Acum douzeci de ani mi-ai spus c nu simi nimic.Inima ta nu btea cu adevrat. Dar acum ai devenit capabil s simi''.Povestea aparine înelepciunii universale. Am relatat-o trecut prin169

Culi Ioan Uurelumine cu o minim prelucrare. Sunt absolut convins c dac nu amiubire i sens, sunt mort . Dac am descoperit sensul i iubirea, eusunt lumea. Sfinii sunt în permanen printre noi. Ne lipsete însacel ochi de diamant cu care s-i vedem. Ne lipsete duhul aprins. inu mai vedem zborul, ci penele.C.I.U: A fi subtil în literatur este o calitate sau un mare defect ?Cine mai citete atâtea subtiliti ?R.I: A fi subtil în literatur înseamn a nu-i spune adevrulcititorului, ci a-i induce o stare prin care s-l poat vedea singur.Firete, eu unul sunt flmând s citesc o literatur de genul sta.Unele mari adevruri ale vieii sunt inefabile, cu neputin s fieexprimate în mod direct, prin cuvinte. Pentru inefabil, cuvintele suntpline de noroi. Totui, rodnicia comunicrii între scriitor i cititordepinde nu numai de cine scrie. Conteaz i cine citete. Trebuie sexiste o armonie, o compatibilitate între cei doi.Un cititor a cruicontiin nu poate opera în sfera subtilului este surd. Iarmrgritarele nu se arunc la porci, iertai duritatea expresiei.Eu,personal, nzuiesc s scriu o astfel de literatur, esut din emoii, inu din cuvinte seci.C.I.U: Ai avut, în scurta ta via, întâlniri culturale de excepie?R.I: Cunosc unele lucruri, din diferite zone ale cunoaterii, adic amadunat multe informaii despre aceste lucruri.Viaa este real. Viaapoate fi o permanent întâlnire cultural de excepie. Primaîntâlnire cultural de excepie s-a întâmplat în copilrie când am citit,, Baltagul''. Apoi a fost întâlnirea cu mentorul sufletului meu,inginerul Valeriu Popa. El a fost pentru mine ,,Cel-Care-Înmulete –Lumina-În-Oameni''. i ,,Cel-Care -ine-Oglinda-Dreapt-n-Faa-Ta''. Cei are l-au iubit l-au numit Nenea Omu. S-a întors Acas în1997, la aptezeciipatru de ani. El n-a trecut în nefiin. E Acas, înslav. Lumea de ,,dincolo'' i-a fost la fel de accesibil ca i lumeaaceasta. Da, am cunoscut câiva oameni remarcabili.C.I.U: Ce gânduri, ce propuneri ai pentru literatura vrânceanactual ?R.I: M gândesc la faptul c literatura vrâncean va continua s existeîn mod real. Pentru c ea exprim însi viaa.Viaa trebuie exprimatprin scris. Eu am o adevrat patim pentru cuvântul scris. Lucrurilese vor schimba, asta e natura vieii. Scriitorul va continua scânte...Propuneri? Ar trebui s valorizm ,,btrânii'' i s-i ajutm pe170

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriscriitorii tineri s se nasc. Ce înseamn s valorizm ,,btrânii''? Mrefer la scriitorii vrânceni consacrai, firete. Înseamn s-i aezm încapul mesei. S le artm ,,btrânilor'' c am creat un loc în sufletulnostru pentru darul lor. Cum foarte frumos am vzut c deja acestlucru se întâmpl la Odobeti, la Negrileti, la Panciu. i s creemcondiii ca tinerii scriitori s publice.Tinerii pot aduce noul. Noultrebuie lsat s vin. Noul are nevoie de foarte mult sprijin, de multbunvoin.171

Culi Ioan UureluION LAZR DA COZADATE BIOGRAFICE:Data naterii: 21 martie 1963, oficial: 02 aprilie 1963;Locul naterii: satul Coza, comuna Tulnici, judeulVrancea; Pseudonim literar: Ion Lazr da Coza; Studii:Liceul Agroindustrial Budila-Braov (1977-1981);Premii literare: Premiul „Florin Muscalu” pentru debutîn volum – Dragosloveni – 25 oct. 2002; Premiul la ConcursulInterjudeean de Poezie „Costachi Conachi”; Premiul Centrului de Librriila Salonul literar „Dragosloveni” ediia a XVIII-a 1987.VOLUME PUBLICATE:„Labirintul de zpad”, poeme(Editura Salonul Literar Focani, anul 2002);„Crucea umbrelor. Povestiri”(Editura Pallas, Focani, anul 2008); „Apusulîngerilor. Povestiri” (Editura Armonii Culturale, Adjud, anul 2011).REFERINE CRITICE:Cuvânt-înainte-Gheorghe A. STROIA; Coperta a IV-a - Culi IoanUURELU--Apusul îngerilor. Povestiri ; SALONUL LITERAR - Odobeti,Nr. 75 decembrie-2011; OGLINDA LITERAR-Focani, Nr. 118octombrie-2011; ACTUALITATEA LITERAR-Lugoj, Nr. 13 octombrie-2011; BOEMA-Galai, Nr. 9. septembrie-2011; CRUCEA UMBRELOR.Povestiri:CONSTELAII DIAMANTINE – Craiova; Nr. 6 din februarie2011; PLUMB – Bacu. Nr. 49 din aprilie 2011; AGERO – Stuttgart-Germania, aprilie 2011;Volumul de recenzii PETALE DIN CUVINTE,Editura Docucenter Bacu, 2001; OGLINDA LITERAR-Focani, Nr. 102,iunie 2010; PROSAECULUM-Focani, Nr. 1, octombrie 2009;LABIRINTUL DE ZPAD. Versuri (Editura Salonul Literar Focani,anul 2002), Coperta a IV-a Corneliu FOTEA; SAECULUM-Focani, Nr. 2,octombrie 2002.____________________________________________________________Golgota mea cred c e limb român. tiu c nu ostpânesc bine. Ea e i Muntele Cpânii ce trebuieurcat fie i în genunchi, e i crucea pe care o duc, dar –172

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurisper! – e i cea care m va mântui… dac nu cumva a ifcut-o.CULI IOAN UURELU: Din cauza unei boli grave nu poi siei parte la marile sau la mai micile manifestri culturale alejudeului, ale rii… i totui, eti foarte cunoscut în Vrancea, bachiar i în multe alte locuri. Cum ai reuit?ION LAZR: Îmi spunei o noutate, stimate domnule Culi IoanUurelu, cum c a fi foarte cunoscut în Vrancea, ba i pe altemeleaguri. Publicând rar, nu vd de unde ar veni… faima. Se publicatât de mult, scrieri bune dar i maculatur pur, încât crezi cprolificitatea e criteriu esenial în a deveni un mare scriitor. Or mie, lacele trei cri publicate, dac îmi zice cineva „scriitor”, m uit la el cucircumspecie i m întreb în sine: „Oare m ia în trbac ?” Dac amajuns cunoscut, nu tiu cror întâmplri se datoreaz asta. Nu prea facvaluri. Se obinuiete, vd, ca un autor s trimit acelai material –poezie, proz, critic literar sau eseu – la mai multe reviste deodat(fr a meniona acest lucru!), având anse de a aprea în cinci, zece,cincisprezece publicaii simultan. Suprtor nu e acest fapt (la tirajulaproape confidenial cauzat în mare parte de cum sunt distribuiterevistele literare în teritoriu, e un lucru de îneles, de acceptat… bachiar recomandat), ci „împodobirea” CV-ului cu numele tuturor celorcincisprezece tiprituri la care se laud c a colaborat. Subliniez: „c acolaborat”, nu publicat. În ce m privete, nu trimit acelai text la maimulte reviste. Nu pot spune c la fel fac pe siturile de art…C.I.U: Lumea te citete cu plcere, publicul i critica te apreciaz....Care au fost începuturile? Cine te-a sprijinit?I.L: Începuturile? O tempora, o more!... V amintii plicurile acelea rozbombon,parfumate? Ei bine, primeam, la o sptmân-dou, un astfel deplic. Pe lâng scrisoarea în sine, „muza” îmi trimetea i versuri,spunându-mi c ea face parte dintr-un cerc literar, c poeziile îi suntapreciate… Cutând s-o impresionez, am pus mâna pe condei. Acela afost momentul când, efectiv, m-am apucat de scris. Gândul de a scrie eramai vechi, îns îmi impusesem o perioad de acumulare, perioad pecare a fi prelungit-o poate pân astzi fr s atern un rând pe hârtie.Cum spuneam, hotrârea de a deveni scriitor fusese luat cumva prinanul întâi de liceu, atunci când terminând de citit „prima carte adevrat”– Jurnalul unui medic de ar, autor Tewfik El Hakim – (v dai seama,173

Culi Ioan Uureludomnule C.I Uurelu, c interlocutorul Domniei-voastre a citit primulroman abia la vârsta de cincisprezece-aisprezece ani?!) am zis (iaceasta, aveam s aflu ceva mai târziu, e specific nativilor din zodiaBerbec) c i eu pot face asta, adic s scriu o carte. Infatuare juvenilsau premoniie? Revenind la primele versuri, ele se adunau în vrafuri.Din toate am selectat peste o sut de poezii. …M rog, ceea ce credeameu c sunt poezii. Le-am trecut „pe curat”, pe un caiet de matematic.Intenionam s i le trimit spre analiz critic poetului Ion Baciu,cunoscându-l, fiindu-i elev (nu tocmai eminent!) în coala general.Soarta a vrut altfel: curierul prin care vroiam s înmânez manuscrisul nulprea cunotea pe profesorul Ion Baciu i mi-a dus caietul profesoruluiValeriu Anghel. Astfel s-a înfiripat cea mai frumoas prietenie literar.(Sper c domnul Profesor îmi iart insolena de a m considera prietenulDomniei Sale i nu doar un ortac.) Din cele o sut zece poezii, mi-areinut ase, dar i în acelea intervenise „cu furca”, încât nici acum nu lerecunosc paternitatea. „Scorul” era dezastros i nici acum nu-mi explicce resort m-a determinat s continui. Dup prima vizit, când mi-a adusantologii cu marii poei interbelici dar i contemporani, trimiându-i unset de nou poezii mi-a dactilografiat apte. Proporia se inversase,oarecum… De dragul meu, se înfiinase un fel de eztoare literar, i odat, de dou ori pe lun mentorul Valeriu Anghel, poetul Ion Baciu,scriitorii Gheorghe Sbârciog i Maricica Babi, sculptorul Ionic SimionBaciu, profesorii Vasile Olteanu, Gheorghe Chircu .a. ne întâlneam lamine acas. Cartea de poezii a aprut dup vreo zece ani. Nu pot s spunc am avut un debut marcant ca poet în revistele de cultur. Câte unpoem mijea pe ici, pe colo. La concursuri de creaie literar nu prea amparticipat din lips de informaii. Pe vremea aceea era greu s urmreti,dintr-o localitate aflat la aptezeci de kilometri de cel mai apropiatcentru cultural-artistic, apariia tuturor revistelor literare iar abonamentenu-mi permiteam mai mult de dou-trei. Ca prozator, am debutat maimult decât onorant, zic eu, în paginile revistei Convorbiri literare, înanul 2006, cu povestirea Olarul. Cam acestea au fost începuturile, deaceea îl rog pe scriitorul Valeriu Anghel ca la reuitele sau eecurileDomniei Sale din domeniul literaturii s m treac i pe mine.C.I.U: Krleja spunea: „Nu cunosc pe lumea asta decât o singurcrim: literatura care minte”. Cum ai comenta, inând cont i depropriile scrieri?174

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriI.L: Orice form de art e o imitaie. „Imitaie”, în cazul de fa, e uneufemism al cuvântului „minciun”. i totui, dac ceea ce faci e dinplcere i cu plcere, rezultatul nu poate s fie o minciun!C.I.U: Locuind în Coza-Tulnici, Vrancea, ai observat, cred, cînainte de 1989, ranii veneau în mas la ora. Astzi, fenomenuleste invers… Ai asemenea cazuri în jur? Cu ce se confruntorenii-rani?I.L: În cele dou cri de proz am abordat aproape în exclusivitateaspecte ale vieii rurale, îndeobte ale satului meu, ale locuitorilor lui.N-o s fac vreo referire la ce am scris acolo, ci încerc un rspunsfranc: nimnui nu-i place s munceasc precum tractorul. Fiecarecaut un loc cât mai „pufos” de munc i cât mai bine remunerat.inutul aceasta a fost foarte slab cooperativizat îns gospodarii nu auprosperat cine tie ce. Solul e srac i, oricât ar prea de curios, zona esecetoas. Practic, singura ocupaie este agricultura cu ramurile eimajore: agronomia i zootehnia. Or agricultura e un loz în plic. Iei unbilet îns nu tii dac e câtigtor. Adic ari, semeni, preti o dat,preti a doua oar dar nu tii de vei urca ceva în pod. Pmântul fiindpuin i de slab calitate, nu se pot crete multe vite… Subzisten!Industrializarea a oferit alte orizonturi stenilor mai tineri. (M camferesc s folosesc termenul „ran” fiindc a cptat, din pcate,nuane peiorative!). În primul rând, opt ore de munc pe zi. Chiardac se lucra în vaselin pân la coate, ori la forj sau aib, atuncicând ieeau din schimb timpul le aparinea. Puteau s citeasc o carte,s vad un film, un spectacol de teatru, s mearg la un meci, la obere. Dup câteva salarii, ca s dovedeasc faptul c „s-au ajuns”,fceau o scurt vizit în sat, îmbrcai la costum i cravat, cu geantde piele, burduit cu daruri… Cu toate acestea, ei erau ca nitefantome prinse între dou lumi – nici oreni, nici plugari. Mulidintre ei euând tragic în alcool, în mizerie… Putem condamnaexodul? Evident c nu. Postdecembrist, distrugându-se cu o urvisceral toat industria rii, fenomenul s-a inversat. La începutulanilor nouzeci, majoritatea orenilor-rani s-au confruntat cuobinerea vizelor. Oricât de alienant e munca de peste hotare, ei tot ocaut. Trimit bani acas pentru a ridica locuine spaioase cu materialede construcie din marile depozite citadine. Un lucru nu prea mai fac– urmai! Satul se depopuleaz!175

Culi Ioan UureluC.I.U: Critica literar actual îi mai spune ceva? Ai încredere înobiectivitatea ei?I.L: Din cauza exploziei petrecut în editarea crii – public oricine,oricât, oricum, oricând, oriunde – critica literar s-a diluat i ea. S-auretras nume grele îns au rmas suficiente pentru a ine tachetaliteraturii române sus. Apar nume noi de critici care negreit se vorimpune. Suprtor la critica de astzi e c nu creeaz scriitori, c nuimpune cri. Nefiindu-mi strin lumea literelor, tiu ce scriere a fostdesemnat „cartea anului”. A fi vrut s se aud despre ea i atuncicând cineva „deschidea frigiderul, când desfcea o conserv sau cândridica receptorul telefonului”. Astfel, din curiozitate ori snobism,muli dintre cititorii ce au fost sedui de televizor, de internet s-ar fiîntors poate la lectur.În ce m privete, am încredere în obiectivitatea criticii. Scriind, nuurmresc funcii, nici bani, cu atât mai puin statui. Orice s-ar spune, etonifiant când ai o critic favorabil. Autorul îns trebuie s rmâncu picioarele pe pmânt i s fie prudent i la criticii pozitiviti, carenu ar semnala, darmite s exacerbeze, un neajuns al operei, dar nici s„pun lira în cui” atunci când vin demolatorii ce nu ar evidenia cevapozitiv dintr-o creaie nici dac i-ar amenina amanta c-i prsete.Dac tii c ai ceva adevrat de spus, vei spune!C.I.U: Cum foloseti timpul dintre dou cri? Ce altceva, decât sscrii sau s citeti, poi face la Coza?I.L: Nu exist timp liber între dou cri. Odat infestat cu acestmicrob devii dependent. Când „scapi” de o carte, îi doreti, îi impuio perioad de relaxare. Amgire. Gândul îi va zbura implacabil spreurmtoarea. Visezi pân i aspectul unei fraze în pagin…Ca fiu deran, am fost crescut în cultul muncii, în respect pentru munca altuia.Dac ar vrea cineva s m elimine fizic, s-mi ia bucuria de a munci(dar nici s m oblige s muncesc nu mi-ar plcea!). Ce a putea faceîn afar de a citi, de a scrie?... S îneleg faptul c-mi luai iinternetul dar i televizorul? Atunci ar fi o catastrof! Probabil amedita mai mult la deertciune.C.I.U: Ai un vis major pe care-l doreti realizat?I.L: Fiind balcanic în concretizarea planurilor i contientizând acestlucru, nu-mi fac vise mree. Nu mi-am propus ca s scriu vreo saga,vreun bildungsroman de proporii faraonice. Totui, proba de foc aunui prozator rmâne romanul.176

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Se spune c fiecare scriitor are Golgota sa… Golgota luiIon Lazr da Coza care e?I.L: Golgota mea cred c e limb român. tiu c nu o stpânesc bine.Ea e i Muntele Cpânii ce trebuie urcat fie i în genunchi, e icrucea pe care o duc, dar – sper! – e i cea care m va mântui… dacnu cumva a i fcut-o.C.I.U: Mai este satul o „rezervaie a spiritului”, cum afirma Noica?I.L: Nu sunt dintre cei care idealizeaz i idolatrizeaz satul, deinimeni nu mi-ar putea reproa c nu îl iubesc. Mi s-a imputat deoarecine c personajele crilor mele nu sunt aa i pe dincolo.Dându-i replica, l-am trimis la literatura parnasian-bucolic,smntorist sau proletcultist unde va întâlni pstori delicai ifericii în mijlocul unei naturi idilice, va afla preoi i învtori cu uncomportament ireproabil, va gsi rani cu brae de fier, cu voin deoel i cu contiin civic înaintat. Or viaa imediat a acestora nerezerv adesea fratricid, crim pasional, incest, promiscuitate fizici moral, violen, avariie, falsitate… Probabil c aceste tare suntmai rar întâlnite în mediul rural, dar ele exist. Dac privim atent,ranul nostru e mai mult mistic decât credincios. El crede dar are ieresuri. Dou mii de ani de cretinism nu l-au vindecat de acestea. Snu uitm, prezena constant la slujbele religioase nu a fost un rezultatal fervorii, ci ea s-a impus de la „centru” – nu tiu ce domnitor dândun edict în acest sens. Atunci, de unde atâta „rezervaie a spiritului”?Mi se va spune c sunt incontient c-l contrazic pe Noica. Posibil.Îns Blaga a spus: „Dac apreciezi un poet, iubete-i poezia. Dacapreciez un gânditor, fii contra filosofiei lui!” Satul e mai mult unrezervor al tradiiilor. C printre tradiii intr i spiritul – ca factorideal al existenei – e incontestabil. Dar nu e o valoare peremtorie ifr de care nu se poate. Atâta timp cât individul, dar i ocolectivitate, are necesiti fiziologice de ogoit, rul va fi prezent.C.I.U: Planurile de viitor?I.L: Ca s fac Divinitatea s râd, hai s m laud cu planurile deviitor. Cum spuneam ceva mai înainte, romanul e piatra de încercare aoricrui prozator. Am pe aici, prin computer, un folder pe care îldeschid foarte rar, cu subtitlul „roman”. Aveam în cap vreo cincisubiecte. Dintre ele m-am oprit la dou. Într-un final am ales unul. Cucât se contureaz acest subiect, cu atât îmi zic mai des c trebuia s-laleg pe cellalt… Ce-o fi… de-o fi, om vedea. Mulumesc!177

Culi Ioan UureluVIRGIL LOVINDATE BIOGRAFICEData i locul naterii: 04.09.1944, Boloteti, Vrancea;Studii: Facultatea de biologie ; Profesor de biologie laLiceul Pedagogic „Spiru Haret” Focani.Activitate artistic: compozitor, textier i interpret demuzic uoar, folk, instructor de formaii vocalinstrumentale,o bogat activitate scenic.VOLUME PUBLICATE:Romane: Pantofi de dam, în special stângul – 2004, Editura Pallas;Întâlnire de gradul IV – 2005, Editura Pallas; Cocktail cu gemeni – 2005,Editura Pallas; i parlamentarii se împuc, nu-i aa? – 2006, EdituraAndrew; Cu dragostea nu-i de glumit – roman – 2007, Editura Rafet; Darul– 2007, Editura Andrew; Un normal, doi paranormali - 2008, EdituraAndrew; Mutantul – 2009, Editura Andrew; Monstrul – 2009, EdituraAndrew; Comoara diavolului – 2009, Editura Andrew.Povestiri: Casa de la numrul 33 – culegere de povestiri – 2008, EdituraAndrew.Poezie: Trecând murirea-n nemurire, 2009, Editura Andrew.Carte tiinific: Genetica uman pe înelesul tuturor; suferinele geneticeumane–2008, Editura Andrew.REFERINE CRITICE:Adrian Jicu în Ateneu cronic la „i parlamentarii se împuc, nu-i aa?”;Marin Ifrim în Opinia, cronici la cinci romane aprute în perioada2004/2006; Mircea Dinutz în Pro Saeculum, cronic la „Mutantul”; VasileLefter în ProSaeculum -”Trecând murirea-n nemurire”;Elena Otav înSalonul Literar, cronic la ”Mutantul”; Valeriu Anghel referiri critice la„Pantofi de dam, în special stângul” i Cokctail cu gemeni; GheorgheNeagu referiri la primele nou volume (perioada 2004-2008) în Bibliopolis,Oglinda Literar.____________________________________________________________Singura modalitate de a m face cunoscut i ca scriitor afost lansarea de autor în care muzica, poezia, proza i178

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuripublicaia tiinific i-au dat mâna sub aceeai baghet,a subsemnatului.CULI IOAN UURELU: Virgile! Tu eti profesor debiologie…De unde i de când aceast pasiune pentru a scrieliteratur? Influene, mentori?VIRGIL LOVIN: Probabil, abilitatea sau, mai bine zis, uurina de aaterne pe hârtie realul sau imaginarul este într-o oarecare msuropera geneticului. Sau, altfel spus boal de familie. Adepiiastrologiei pun ”apucturile” mele literare i muzicale pe seamazodiei (fecioara), care, zice-se, ar gira o seam de talente. O fi, nu zicnu, dar fr un imbold venit de la cineva în care s crezi, talentul nativpoate rmâne în stand-by toat viaa. Porniri ”instinctuale”, frpretenii literare s-au ivit din perioada studeniei, când m jucam(serios!) realizând textele brigzii satirice a facultii de biologie dinIai. Uurina versificrii a fost sesizat de colegii trupei de muzicrock, Rexton (eram solist vocal i chitar armonie) i aa am ajunstextier pentru compoziiile lor i ale mele.Dar, aa cum o anumit pasiune se nate, mai ales, datorit mediuluii exemplului familial, odat cu apariia Marianei în viaa mea, aînmugurit i ideea de a cocheta cu scrisul consistent. Mariana era deja”pe baricade” în ale scrisului, având numeroase poezii publicate încdin anii de liceu. O alt autoritate în domeniul literaturii care m-aîmpins de la spate, reuind în cele din urm s-mi înving ineria, afost sora mea, Maria Lovin Putneanu, poet cunoscut, cu peste zecevolume de poezii pentru copii i tineret. O s rspund i la o întrebarecare mi-a fost pus de nenumrate ori: de ce aa de târziu (la 60 deani) debutul? O mic precizare: da, debutul editorial a fost în 2004,dar de scris scriu de la 23 de ani. Primul meu roman – Pantofi dedam, în special stângul - a stat ascuns aproape 40 de ani într-un caietstudenesc. De ce? Eram i am i acum aceast convingere c stilul,exprimarea lejer (natural), termenii biologici, aciunile gen thriller,jocul emanciprii tinerilor etc. nu ar fi fost pe placul cenzuriicomuniste. Revin asupra rolului decisiv pe care l-a avut soia meaasupra hotrârii de a publica i anume: dac unii aa-zii scriitori,întâi public i dup aceea înva s scrie, eu am beneficiat detendina perfecionist nativ inclusiv în privina cunoateriivalenelor limbii române. Numai dup ce o autoritate în materie,179

Culi Ioan UureluMariana Lovin, m-a convins c dispun de arsenalul lingvistic,ortografic i ortoepic, oferindu-se s devin i redactor al publicaiilormele, m-am pus serios pe treabC.I.U: Dac cum ne-ai spus, crile tale au un mare succes lapublic. Ai vândut mult, ceea ce nu poate s se întâmple cu poezia,cu volumele altor scriitori… Ai vreun secret în acest sens?V.L: De la vârsta de ase ani, am fost mâna dreapt a mamei carevenea sptmânal cu legume i fructe în pieele Focaniului,dovedindu-m a fi un businessmen remarcabil. Nu a putea spune înce msur pragmatismul ce m caracterizeaz este nativ sau dobândit.Cert este c totdeauna am fost adeptul îmbinrii utilului cu frumosul.Aa c, dup mine, a scrie o carte pe care s i-o laude 2-3 critici (iaceia interesai, uneori), dup care s devin depozit de praf în librriisau biblioteci, este o fals realizare. Succesul de cass al crilor meleare la baz preocuparea autorului de a recupera banii investii, tiutfiind faptul c eu nu apelez la sponsori. De ce? Consider gestulumilitor (am încercat odat, atunci când am scos volumul ”Un pumnde stele” al surorii mele i m-am lecuit – privirile celor cu banipunându-mi demnitatea la grea încercare). Dar, mai convingtoaredecât umilina de a fi privit ca un ceretor cu mâna întins, a fostteama de a nu produce kitsch-uri, literatur depozitabil. Dinzbuciumul literar al scriitorilor vrânceni se desprinde o realitatejenant: cu cât un autor are mai mult trecere la sponsori, cu atâtcalitatea scrisului su las de dorit. Parafrazând un celebru scriitorenglez: sunt prea srac pentru a-mi permite luxul s scriu cri proaste(ce modest sunt!). Aa c, îmbinând plcutul cu utilul, am cutat sofer (nu-s original – reet vest!) scrisului meu i valene comercialeîncepând cu titlul romanului, a graficii copertelor i culminând cuscene fierbini, antrenante, pline de mister, suspans i… dragoste.”Odat ce iei în mân un roman de-al domnului Lovin, nu îl mai poilsa pân nu-l termini de citit” – este concluzia la care au ajunscititorii mei i care, pentru mine, face mai mult decât aprecierilesofisticate, alambicate ale aa-ziilor critici de Vrancea i de care, dinfericire, nu am avut parte.Te contrazic într-o problem, maestre C.I.Uurelu: poezianealambicat, cu rim, accesibil nivelului de percepie al tineretuluii nu numai, este cutat i se vinde foarte bine. Un paradox (oare?):prezentând unor domnioare de 18 ani, un roman atractiv i volumul180

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimeu de poezii ”Trecând murirea-n nemurire”, ambele la acelai pre,fetele, dup ce le-au rsfoit timp de 20 de minute au optat pentrupoezie! i, înc un aspect care ar fi putut contribui la succesulcreaiilor mele, acela c multe generaii de elevi au fost încântate dechitara, vocea i muzica profesorului Lovin. Contrastul dintreexigentul, profesionistul Lovin de la clas i compozitorul, solistulvocal, chitaristul prezent la serile dansante, pe scen sau - de ce nu? –la nuni, producea uimire, admiraie (poate!) i dorina de a vedeapân unde poate dilata proful de biologie imprevizibilul. Apariianumelui Virgil Lovin pe coperta unei cri i apoi pe a alteia i tot aapân la 13, a constituit o nou provocare pentru cunoscui, dornici(probabil) s vad dac scrisul acestuia se ridic la nivelul biologuluisau, mai degrab, a aceluia de cantautor. Muli m-au întrebat dac înscris îmi pstrez verva, ironia, ludicul, dezinvoltura inonconformismul dovedite la catedr, pe terenul de sport, în sala dedans sau pe scen. Cunoscuii care m-au citit mi-au spus c nici numai era nevoie s apar pe copert numele Lovin, stilul fiindinconfundabil atât în viaa de toate zilele cât i în scris. Nu în ultimulrând: cititorii sunt atrai de crile mele pentru c aciunea izvortedin realitate i se deruleaz pe un teren concret, palpabil, existent, iareroii îi expun ideile i se exprim vocabularul lor.Detractorii (poate, invidioii?)gsesc explicaii rutcioase succesului,plecând de la ideea c unui scriitor, oricât de valoroas ar fi creaia sa,are nevoie de ani buni pentru a se face cunoscut i punând la btaieîntreg arsenalul publicitar. Greeal! Unii scriitori vrânceni sunt maiprezeni pe ecranele televizoarelor (posturi locale, evident!) decâtmanelitii, dar crile lor rmân la fel de nevândute. i scriu omenaiitia de 20-30 sau chiar 40 de ani! Prerea mea este c secretulsuccesului scriitorului Lovin se datoreaz rezonanei numelui.Rezonan dat de succesul profesional, de talentul muzical, demodestie ( de abia dup 9 cri publicate am îndrznit s fac o lansareîn care muzica mea a fost liantul reuitei). i asta pentru c termenulscriitor, în Vrancea, a fost batjocorit de muli care pentru câtevapagini mzglite au pus de o lansare cu toat media vrâncean în pr.C.I.U: Culmea este alta: ai succes fr s te intereseze publicitatea,cronicile, prezentarea în fel i fel de ziare sau reviste literare…De cenu insiti s iei în fa? Nu cred c suferi de modestie! Saugreesc?181

Culi Ioan UureluV.L: Greeti! Când eram copil, mama m îmbrca de Pati cu hainenoi. Le acceptam doar pentru a merge la biseric, dup care ledezbrcam scuzându-m c vor râde de mine colegii de joac. Nuvreau s jignesc pe nimeni, dar unul dintre motivele pentru care nualerg dup cronici este c nu-mi trebuie. Acestea sunt dorite de ctrecei ce vor s ajung membri US. i sunt atâia membri ai UniuniiScriitorilor pe care nu-i cunoate i nu-i citete nimeni, încât mi-eteam… De ce nu m intereseaz publicitatea? Nu cred c am unrspuns categoric la aceast întrebare. Poate fiindc literatura este omarf atât de greu vandabil c pân i publicitatea poate avea efectde bumerang. S nu uitm c românul are convingerea c se facereclam la produsele de proast calitate. Exist totui un tip dereclam (gratis!), extrem de eficace i de care beneficiaz i romanelemele, în care nici ziarele, nici revistele de specialitate, nici cronicilenu au ce cuta: impresia cititorului despre cutare sau cutare roman allui Virgil Lovin. Am întrebat o tânr care cumprase o carte de-amea dac a citit-o. Rspunsul ei m-a bucurat mai mult decât zececronici favorabile: ”Dar, ce mai apuc? Întâi a citit-o mama, iar acumse bat pe ea frate-miu cu tata!”.De ce nu ies în fa? Au fcut-o aliifr s aib motive. i lumea s-a convins.C.I.U: Herder afirma c „Patria mea nu-i o ar, e limba în care m-am nscut”. Cum ai comenta?V.L: Sunt convins c protipendada noastr nu a auzit de Herder i cea spus el. Aa c nu se simt deranjai s triasc într-o ar lipsii depatrie. Dac ar fi s m refer la breasla scriitoriceasc din Vrancea, szicem, muli confrai sunt apatrizi.C.I.U: Te intereseaz evoluia, involuia criticii literare? Crezi înrolul acesteia în succesul sau insuccesul unui scriitor? Al tu, spreexemplu…V.L: Cred c o serie de aspecte le-am atins ceva mai sus. Atâta timpcât un Patapievici (nu tiu de ce-l scriu cu liter mare!) îi permite sdesfiineze un simbol naional, în rioara asta valorile s-au camîntors pe dos. Pe timpul comunismului se fcea critic proletcultist.Astzi, degenereaz cu iueala crizei în critic comisioncultist sau,de ultim mod – critic personalizat! Critica i succesul? Niciolegtur! Unul dintre cei mai mediatizai scriitori români,superapreciat de critica literar i trecut (s-ar putea s greesc) i înmanualele de liceu – Crtrscu (e cumva cu e în loc de ?) - este de o182

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimie sau, poate, de o sut de mii de ori mai puin cunoscut de românidecât Eminescu. De ce, oare (sic!)? La polul opus, autoarea lui HarryPotter (habar n-am dac am scris bine!), a fost desfiinat de critic.Efectul? Cea mai vândut i, normal(!), cea mai bogat scriitoare!Dac a fi crezut în rolul criticii în evoluia actului literar, alsuccesului acestuia, mi-a fi pus la dispoziie creaiile. Singuramodalitate de a m face cunoscut i ca scriitor a fost lansarea de autorîn care muzica, poezia, proza i publicaia tiinific i-au dat mânasub aceeai baghet, a subsemnatului. Au contribuit la reuit, rostindsau scriind frumos literai sau oameni de tiin, cum ar fi GheorgeZaharia, Valeriu Anghel, Vasile Lefter, criticul Mircea Dinutz,scriitorul Culi Ioan Uurelu i prof univ. dr, Gogu Gheorghi,rectorul Universitii Bacu.C.I.U: În crile tale întâlnim dragostea în toate formele ei…Uniicred c-i chiar prea mult…Cum i de ce te-a atras aceast tem?V.L: Cei care cred c este prea mult dragoste în crile mele, numerit s le citeasc – nu sunt pentru ei. Nu tiu de ce pentru acetiaîmi vine în gând titlul unui film: ”Privete înapoi cu mânie!”. Dac afi dorit s fiu pe placul cârcotailor, excluzând scenele de dragoste, afi avut cel mult zece cititori (am inclus i prietenii). Aa, romanele cudensitatea cea mai mare în scene de dragoste (departe de a fi vulgare!)– ”Cu dragostea nu-i de glumit” i ”Pantofi de dam, în specialstângul” - se afl la a doua ediie, i aceasta aproape epuizat (pentrudetractori ar trebui s pun semnul mirrii). i apoi, s fim serioi –vulpea când nu ajunge la struguri…De ce m-a atras aceast tem? În primul rând, m consider un tipludic. În al doilea rând sunt profesor i plânge inima din mine cândvd c internetul transform bibliotecile în cele mai nefrecventateinstituii de cultur. Menirea mea, a noastr, a colii este de a reînvaelevul s citeasc. Pentru aceasta trebuie dus o lupt acerb cuinternetul. Concurena este, într-adevr, neloial dar talentul didacticîmpletit cu oferta unor lecturi dinamice, caracteristice vârstei, potînvinge. Ce poate fi mai frumos pentru urechile unui scriitor decâtîntrebarea pus bibliotecarei de la Liceul Pedagogic, de ctre o elevcare nici nu m cunotea (nu fcea biologia cu mine): ”Avei vreocarte scris de dl profesor Lovin? Toat lumea îl citete”. Amuzat,Gina, bibliotecara, i-a rspuns:” Nu, dar îi poi cere dumnealuipersonal – se afl în faa ta!”. Sunt adeptul frumosului în toate183

Culi Ioan Uureluformele ei, aa c nu o s-l vedei pe Lovin scriind despre andro saumeno… i nici despre cerebropauz… Aviz amatorilor: romanelemele pot fi un puternic remediu pentru diminuarea PSA-ului!Puritanitilor le recomand cartea mea intitulat ”Genetica uman peînelesul tuturor”. Sunt multe aspecte interesante, inclusiv despresenescen.C.I.U: ”Btrâneea este ca un cont în banc, iei de acolo exact ce aiadunat”. Ce-ai adunat pân acum? Viaa ta a fost un izvor detristei, de bucurii…., de mare inspiraie?V.L: Btrâneea! Suntem de aceeai vârst! Atât! Cum s fie un contîn banc? Ce banc ar risca s tezaurizeze bani devalorizai sau, chiarexpirai? Sunt naivi cei care la vârsta pensionrii i dup privescînainte. Eu sunt genul care triete azi sperând la ziua de mâine,hrnindu-se cu ieri. Ori, ieri, pentru mine a fost fantastic. Ce amadunat pân acum? NIMIC! Ca s aduni înseamn s-i prisoseasc!Ori, eu am fost tot timpul flmând… de via!C.I.U: Detractorii…Ce rol au i cum ar trebui tratai? Fr ei nuexistm. Te-au suprat pân acum?V.L: Detractorii… Au iluzoria impresie c îi citete sau îi ascultcineva. Cu asta se hrnesc. Ori, eu nu am de gând s le dau s…mnânce! Nu, nu am intrat în atenia celor oficiali. Iar aele de oricegen ar fi, inclusiv hermafroditele îi spun repertoriul având grij caochelarii vitali s nu li se abureasc în gloata din pia. Dac magaseaz ceva sau cineva? Nu suport semidocii care au prins un treni vor s-l privatizeze, dei au dioptrii oscilante.C.I.U: Dup Iorga, „ara noastr are nevoie de Linite i Cultur.Linite pentru a avea Cultur i Cultur pentru a avea Linite”. ÎnRomânia, în Vrancea , astzi?V.L: Nu cred c greesc dac afirm c România se afl în colapscultural. Nu pentru c nu am avea valori spirituale ci pentru c mediascris, vzut i auzit promoveaz cu obstinaie kitsch-ul, grotesculsub toate aspectele. Impertinena mass-mediei merge pân acolo încâtacuz coala de relele din societate. Ce vor s spun stpâniiantenelor, c în coli se pred fumatul, drogatul, manelele, prostituia,alcoolismul, violul sau crima? Aceasta este cultura promovat dedumnealor i de aici linitea. i totul se înscrie într-un feed-backperfect! În Vrancea linitea este atât de mare încât a cuprins icultura! Nivelul de cultur al vrâncenilor se msoar în numrul de184

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuribilete vândute la concertul manelitilor i al spectatorilor primiigratis la, s zicem, Concertul de colinde al Pastoralei. Dac ar fi tritN.Iorga i-ar fi revizuit puin convingerile. Cu siguran ar fi zis cprea mult linite duneaz grav culturii.C.I.U:Literatura vrâncean este divers, interesant, dar parc i-armai lipsi câte ceva…Ce anume?V.L: 1. Calitatea; 2. Obiectivismul; 3. Unitatea; 4. Promovareavalorilor; 5. Autocenzurarea orgoliilor (vanitii?); 6. Excludereapupincurismului în cenacluri i cu alte ocazii; 7. Eliminareaautoritarismului în organismele literare; 8. Descurajarea cultuluipersonalitii (persiflarea linguitorilor) i a erijrii în postur delideri; 9. Cultivarea valorilor, a modestiei i a bunului sim. DacFaulkner ar mai fi trit i ar fi fcut o incursiune în literaturavrâncean, cu siguran ar fi inclus i capitolul cinci în ”Zgomotul ifuria”. Sau Proust, ar fi sftuit pe muli dintre cei ce-i scriu numelepe coperi s mearg ”În cutarea timpului pierdut”!PS – Nu sunt un utopic, aa c nu cred nici eu în posibilitatea celorenumerate de mine!185

Culi Ioan UureluMARIN IONELDATE BIOGRAFICEpensionat.Ionel Marin s-a nãscut la 2 iulie 1954 în comunaSuraia, judeul Vrancea;. Absolvent al colii Militarede Ofieri de Artilerie din Sibiu, promoia 1976;Profesia: Ofier în Ministerul Apãrãrii Naþionale pânãîn anul 1994, când, din motive de sãnãtate, a fostVOLUME PUBLICATE:Prinul astral-Editura „Andrew” - Focani, 2006; poezii (ediie bilingvãromânã-italianã); Inimã stea în devenire,Editura „Sinteze” - Galai, 2007;poezii-Crâmpei de venicie-Editura „Andrew” - Focani, 2007;Poeme(ediie bilingvã românã-italianã); Crinul din inimã, Editura „Andrew”- Focani, 2007 poeme; Nestinse amurguri, Editura „Pax Aura Mundi” -Galai, 2008; poezii-Inima stea în devenire - ediia a II-a, Editura„Olimpias” - Galai, 2008, poezii(ediie bilingvã românã-englezã); Crinuldin inimã - ediia a II-a, Editura „Fundaia Culturalã Antares” - Galai,2008-poeme; Busuioc de cuvinte, Editura „Arionda” - Galai, 2007(antologie de criticã literarã); O antologie literarã , Editura „Valman” - Rm.Sãrat, 2007; Cartea întâlnirilor, Editura „Polidava” - Deva, 2008; A treiacarte a întâlnirilor, Editura „Corvina” - Hunedoara, 2009; Armonii celeste,Editura „Olimpias” - Galai, 2009; Petale din cuvinte, Editura Docucenter,Bacãu, 2011; Antologie de poezie "Artã sfâiatã", Editura Arhip Art,Sibiu,2011; Inclus în Dicionarul Scriitorilor Români de azi, Editura PorileOrientului, Iai, 2011.REFERINTE CRITICE (SELECIE):Mihai Antonescu, Lucian Gruia, Eugen Evu, Victor Sterom, A.G. Secarã,Vasile S. Ghican, Cezarina Adamescu, Nãstase Marin, George Stroia,Sperana Miron, Anthonia Amatti, Angela Ribinciuc, Ionicã Sava,GeorgePetrovai, Adina Sorohan, Dumitru Buhai, Radu Borcea i alii..____________________________________________________________Consider c Omul este cea mai frumoas fiin din lumei c prietenia este o virtute, o necesitate i o încântare.186

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCum ar fi viaa noastr fr prieteni, muzic, art, frcri, fr iubire? Îmi este team s m gândescCULI IOAN UURELU: Ai lucrat ca ofier în armat. Cum aiajuns la poezie? Cine i cum v-a influenat?IONEL MARIN: Încep prin a v mulumi, stimate domnule CuliIoan Uurelu, remarcabil prozator i promotor eficient i consecvental culturii pe meleagurile vrâncene, pentru propunerea de a rspundela aceste întrebri. Folosesc acest prilej de a face cunoscut uneleaspecte din viaa i activitatea mea literar. Dup cum tim, Clipa nuprivete înapoi, dar este bine s-i dm o tent frumoas, s devin unecou armonios. Cea mai plcut perioad rmâne tinereea cu tririleei tumultuoase i chiar inefabile. În anul 1976, dup absolvirea coliiMilitare de ofieri activi de artilerie am fost repartizat la Focani. Petimpul slujirii sub drapel a Armatei, am avut realizri i satisfaciideosebite. Astzi, dup atâia ani, sunt „persoane” care, din diferitemotive, reduc din importana activitilor de atunci. Mi se pareincorect s judeci dup legislaia actual oameni i aciuni care triaudup alte legi i reguli. Personal, nu regret nimic din ceea ce am fcut.Cum am ajuns la poezie? Simplu. cred c poezia a venit la mine. Dacnu ai dragoste i respect pentru semeni, poezia devine atunci doar o„joac intelectual”. Dragostea pentru patrie i neam era autentic,prezent la toate nivelurile societii. În întregul Învmânt i maiales în Armat se fcea o profund educaie patriotic. A fost ru, afost bine? Istoria va scoate la suprafa adevrul! Dup cum era ifiresc, primele poezii au fost de factur patriotic i filozofice. În anul1975 m-a încurajat mult lectorul de tiine Sociale, col(r)AnghelHotu, care citea poeziile i îmi scria aprecierile în partea stâng acarneelului. Din 1977, tânr locotenent, dornic de cunoatere amparticipat la edinele Cenaclului literar ”Orizont” de la Casa deCultur a Sindicatelor din municipiu. Un rol important l-a avutconductorul Cenaclului, scriitorul Alexandru Mavro Doineanu caredovedea exigen, spirit critic, onestitate, organiza activiti i aciuniculturale deosebite. În acea perioad, am obinut frumoase premii încadrul concursurilor”Cântarea României”. Dintre colegii de cenacludin acea vreme frumoas a aminti pe: Nicolae Bornaz, ConstanaCornil, Marcela Arginteanu, Silvia Muller, Viorel Munteanu, RodicaSoreanu, Gheorghe Chirtoc i muli alii, care formam un minunat187

Culi Ioan Uurelucolectiv de creaie. Participam cu bucurie la activiti i lansri decarte ale poeilor: Florin Muscalu, Dumitru Pricop, Liviu Ioan Stoiciu,Valeriu Anghel, Ion Panait etc.C.I.U: Ce este poezia, dup dv.?I.M: Poezia, pentru mine, reprezint o stare inefabil, o trireluntric aparte, un mijloc de a drui prticele de emoii i de linite,eventual relaxare. Cuvânt Dumnezeiesc, Poezia este o relaie intimcu divinitatea (frumosul absolut) i cu cititorii. Autentica poezie sescrie în i din interior, ea fiind scânteia, flacra care „lumineaz vise”pentru a fi druite semenilor. La prima vedere Poetul ar preainofensiv, vulnerabil, dar cred c tria lui vine tocmai din sufletul susensibil, puternic i fascinant în acelai timp. Este curios i misteriosfaptul c, dei am dus o via cazon, dur i am trecut prinincredibile încercri, sufletul a supravieuit. Încerc s ofer cititorilormesaje care s ne aduc bunstare i armonie, echilibru icontinuitate, bucurie i eternitate. Am deosebit preuire i admiraiefa de toi marii notri înaintai din toate domeniile vieii umane.C.I.U: Cineva spunea c „realitatea este un scriitor mai bun canoi”. Cum ai comenta?I.M: Foarte multe se pot spune, dar consider c realitatea estecomplex i profund, este greu de cuprins sub multitudineaaspectelor i tririlor umane. Întotdeauna viaa bate romanul i celemai bune cri sunt cele înc netiprite. A aduga: cea mai frumoaspoezie începe dincolo de hârtie. Poezia, proza, teatrul, artele frumoasetrebuie s ajute mai mult la înfrumusearea vieii omului.C.I.U: Asistm, cu uimire i uneori chiar cu indignare, lademocraia noastr original în toate. Pân i în literatur…Preamult democraie nu stric?I.M: Democraia însemn a se ine cont de interesele, aspiraiile i devoina poporului. În antichitate, democraia era direct, vizibil,poporul era suveran, participa direct i activ la soluionareaproblemelor. În societile moderne avem de-a face cu democraiareprezentativ, Conductorii fiind alei prin votul cetenilor.Democraia nu presupune anarhie sau sfidarea legilor de baz alesocietii. Cu siguran, suntem pe drumul cel bun. Este bine c sescrie i public mult, dar cred c se impune ca necesar o minimselecie a crilor care urmeaz s fie date publicitii i, deci,creterea rolului Editurilor i al criticilor literari. Democraia nu188

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriînseamn publicarea oricror idei i mesaje antiumane, care, în loc sne asigure evoluia spiritual, ne înjosesc i umilesc ca fiineomeneti.C.I.U: V place cum acioneaz critica de astzi? Câteodat pare afi paralel cu literatura…S fie doar un metalimbaj?I.M: Rolul criticii literare este în cretere. Critica i istoria literar audevenit o disciplin, a spune art i tiin. Nu orice persoaninformat poate deveni critic literar. Trebuie s recunoatem c înRomânia exist un numr mare de critici i majoritatea dintre dâniisunt serioi, fac aprecieri obiective i profunde fenomenului literarcontemporan. Toat admiraia i respectul pentru astfel de specialiti.Desigur, nu exist pdure fr uscciuni. Exist i persoane care seconsider critici literari, dar care nu au calitile i pregtirea culturalnecesar unei evaluri pertinente i la obiect. Acetia, neavândargumente convingtoare realizeaz ”atacuri la persoan”,descalificându-se ei înii. Fiecare pasre pe limba ei piere. Esteîmbucurtor faptul c astzi exist o întreag pleiad de critici care seimpun prin valoare i competen i c muli dintre acetia sunt tineri.C.I.U: Pe vremuri, învasem c doar suferina poate duce lacreaie…tiind un episod dureros din viaa dv., credei c acesta-iadevrul?I.M: Anterior v spuneam c scriam i publicam cu mult timp înaintede a avea loc accidentul rutier din Italia, accident fatal pentru fiul meuBogdan. Nu doresc niciunui printe s treac prin astfel de încercri.În astfel de situaii poi s înnebuneti, s devii un beiv, s te rzbuni.Am ales calea s continui s scriu, s menin vie amintireaminunatului fiu i s încurajez pe tineri s rmân s munceasc înar, s promovm munca cinstit i adevrata omenie. Dumnezeu,rudele, prietenii, vecinii te ajut într-o anumit msur, dar rnilermân necicatrizate. Este i firesc ca multe din poezii s fie scrise cugândul la Bogdan, de fapt vin adesea nechemate. Nu m-am foratdeloc i nici nu m-am gândit la mil sau compasiune din parteasemenilor. Scriu pentru c aa simt i cer iertare cititorilor care vornumai poezii vesele, care s-i distreze. Viaa ne încearc mereu.Trebuie s învm sau s reînvm omenia. Muli m întreab de cescriu dac nu câtig bani! Mai mare decât averea material estebogia spiritual a omului. A drui o carte echivaleaz cu a drui un189

Culi Ioan Uurelubuchet de flori, a drui din propria lumin scântei care s ne luminezeviaa.C.I.U: Margueritte Yurcenar afirma c „Prietenii sunt ca stelele.Nu îi vezi mereu, dar tii c ei sunt întotdeauna acolo.” Cât defrumos a spus-o! Mai sunt astzi prietenii adevrate?I.M: Consider c Omul este cea mai frumoas fiin din lume i cprietenia este o virtute, o necesitate i o încântare. Cum ar fi viaanoastr fr prieteni, muzic, art, fr cri, fr iubire? Îmi esteteam s m gândesc! Prietenia este un lucru formidabil, carepresupune tandree, adevr, armonie, ajutor reciproc etc. Cu siguran,sunt multe prietenii adevrate i pot afirma c românii sunt deschiictre dialog, ctre prietenie..C.I.U: Suntei, din 2009, preedintele fondator al Cenaclului literar„Vasile Cârlova”, în 2011 ai fondat Asociaia Cultural„Bogdania”…N-or fi prea multe cenacluri i asociaii culturale înFocani? Ce efect au acestea în cultura vrâncean?I.M: În Vrancea se desfoar o susinut activitate literar i decreaie, ceea ce este un lucru bun i necesar. Din iniiativ proprie, cusprijinul Cercului Militar i cu aprobarea Comandantului GarnizoaneiFocani, în data de 25 noiembrie 2009 a avut loc edina deconstituire. Au participat un mare numr de opt scriitori vrânceni itrei invitai. S-a convenit s poarte numele poetului militar VasileCârlova. De atunci, edinele Cenaclului se desfoar sptmânal însala mic a Cercului Militar. Dintre cei mai activi membri aiCenaclului a aminti pe urmtorii: Gheorghe Chirtoc, Gheorghe A.Stroia,Virgil Lovin, Vasile Rumega, Paul Alexandru, VasileBuruian, Catrina Danciu, Ionic Sava, Ion Croitoru, tefan Neagu,Ion Lazr Da Coza, Soare Bejan i, bineîneles, subsemnatul. Dinaugust 2011, am fondat Asociaia Cultural-Umanitar ”Bogdania”, cuscopul principal de a promova valorile literaturii i culturii române.Am organizat, în parteneriat cu Cenaclul ”V.Cârlova”, Revista”Armonii Culturale” i Liga Scriitorilor din România, filiala Vrancea,activiti de comemorare a poeilor: Florin Muscalu, Dumitru Pricopi a poetului naional Mihai Eminescu, la care au participat un publicnumeros, scriitori i directori de Edituri i de Asociaii Culturale. Dinlips de timp i pentru c am multe proiecte în curs de realizare, amrenunat la conducerea Cenaclului. La începutul anului 2011, a fostales ca nou preedinte al Cenaclului cunoscutul profesor de limba190

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriromân, domnul Gheorghe Zaharia. Cunosc Cenaclurile literare iAsociaiile (Fundaiile) Culturale din municipiu i m bucur c suntmulte i au o frumoas activitate. Printre cele fruntae se numr iFundaia Social-Cultural” Mioria” din Odobeti, condus chiar dedumneavoastr, precum i Cenaclul ”Salonul Literar” al LigiiScriitorilor din Vrancea, pe care-l patronai. Cu certitudine, exist locsuficient i posibiliti de afirmare pentru toate Instituiile de Cultur,pentru toi creatorii de literatur i de art din jude. Este loc de maimult i de mai bine...C.I.U: i apropo de Vrancea…Ce v place i ce nu v place înliteratura din acest „col de rai”? Mediu propice creaiei ar fi? Suntoameni devotai acestei cauze? Cum am putea îmbogi i propagacreaiile din aceast zon?I.M : Dificil întrebare! La unele aspecte am rspuns anterior.Scriitorul trebuie s fie o fiin liber i s ajute la construirea unuiviitor mai bun. Cine sunt eu s-mi dau cu prerea despre astfel deprobleme? Am scris zece cri de poezie, puine eseuri, articole desprecultur, povestiri i câteva cronici literare. Nu îmi permit s facaprecieri generale. Doar Dumnezeu, cititorii i timpul vor fi cei carene vor duce spre eternitate. Genii în poezie se nasc rar. Eminescu esteo excepie. Pe vrânceni îi simt aproape. Ce ne-am face fr acetiambasadori ai sufletului uman? Fr cultur i identitate, un popormoare... Înstituiile de Cultur i oamenii bogai trebuie s susin maimult cultura scris. Numai învtura i lumina cuvântului ne daulibertate, ne asigur armonie i fericire. Este normal s ne îmbogimcu gânduri i sentimente curate, s lsm deschise încperile inimiipentru a intra iubirea. Pentru mine, Omul este o troi vie a veniciei.La începutul anului 2011, împreun cu talentatul i inimosul scriitorGeorge Stroia, am înfiinat on-line Revista de culturuniversal «Armonii Culturale », cu obiectivul principal de a promovavalorile literaturii i culturii româneti nu numai în ar ci i în lume.De altfel, acest lucru îl realizeaz i cunoscutele reviste « OglindaLiterar », « Pro Saeculum » precum i revista pe care o pstorii,« Salonul literar ».191

Culi Ioan UureluIRINA MAVRODINDATE BIOGRAFICE:A copilrit în Focani unde a urmat i cursurile unuiliceu de excepie: Liceul „Unirea”; Dup absolvire, vaintra la Facultatea de Limba i literatura Francez-Universitatea Bucureti. Devine liceniat în 1954.Doctoratul cu teza „Nathalie Sarraute et le Nouveauroman” în 1971; Profesor la Facultatea de Limbi Strine de la Univ.Bucureti.VOLUME ORIGINALE I TRADUSE (SELECTIV):Albert Cohen, Frumoasa Domnului; D-na de Stael, scrieri alese, Ed pentrulit. Universal-1967; Flaubert, Bonnard i Pecuchet, Dicionar de ideiprimite de-a gata. Strbtând câmpii i rmuri, Ed. Univers-Bucureti,1984; Proust-În cutarea timpului trecut.(tot romanul)-1987-2000, Ed.Univers; Andre Gide-Amintiri de la curtea cu juri-RAO; Flaubert-Salammbo-Ed. Leda -2007.VERSURI: Poeme-Ed. Cartea Româneasc-1970; Reci limpezi cuvinte, Ed.Cartea Româneasc-1978; Picturi de ploaie-Ed. C.R.-1987; Vocile –Ed.C.R. 1998 (Premiul USR); Punere în abis, Ed. Eminescu-2000.ESEURI CRITICE: Spaiul continuu - Ed. Univers-1972; Romanul poetic-Ed. Univers -1977; Poussin- Praxis i metoda, Ed. Meridiane-1981; Poieticai poetica - Ed. Univers-1982; Stendhal, Scriitur i cunoatere, Ed. Albatros-1985; Mâna care scrie. Spre o poietic a hazardului - Ed. Eminescu, 1994,Premiul USR, Premiul Academiei; Uimire i poesis - Ed. Scrisul Românesc-1999; Cvadratura cercului, Ed. Eminescu-2001;FUNCI, PREMII, DECORAII: Director al Coleciei ;Lettresroumaines, Ed. Actes Sud, Frana (1991-2002); Preedinte al Asociaiei„Prietenii lui Cioran”; Ordinul „Chevaliers des arts et des Lettres” conferitde statul francez; Ordinul „Steaua României” în Grad de Cavaler etc.____________________________________________________________Pentru mine, cine nu are cultur general este ca uninfirm, pentru c el nu se poate bucura decât de lucrurimateriale…192

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCULI IOAN UURELU: Suntei doamna traductorilor de idin Limba francez din România. Cum ai început i de ce , deidispuneai de atâtea alte forme ale talentului dv., ai ales cupreponderen traducerea? Culmea, ai ales cel mai greu i maipuin vizibil segment al literaturii…IRINA MAVRODIN: Îmi place foarte mult cum ai formulatîntrebarea, spunând, între altele, c mi-am ales „cel mai greu i celmai puin vizibil segment al literaturii”. Tot aa spune i Cioran,pentru care munca traductorului este înc i mai grea decât cea aautorului. În „Cahiers 1957-1972, Gallimard, 1997, p.387, el spune :„Un auteur n-est pas tenu a la rigueur; un traducteur l-est, il est memeresponsable des insuffisant de l-auteur. Je mets un bon traducteur audessusd-un bon auteur”. O precizare: nu am ales traducerea,deoareece am mers întotdeaauna, i înc de la începuturi (de fapt amdebutat cu poezia), în paralel cu eseul, poezia, i traducerea. Fiecaredin aceste trei moduri ale mele de a m exprima îl hrnea pe cellalt,toate trei venind din aceeai misterioas sorginte. i astzi încprocedez la fel: scriu i public poezie i eseu, dar i traduceri(totdeauna din buni autori-aceasta a fost o regul de aur pentru mine).Traducerea m oblig s-mi menin un anumit ritm de lucru, oconsecven i o disciplin care m stimuleaz i m pregtesc, mmenin în climatul înalt spiritual al unui dialog perpetuu cu mariscriitori. Acum, de exemplu, în timp ce pregtesc un volum de poezie(se va numi „Începutul”, probabil) pentru Editura „Scrisul românesc”,traduc i un volum din „Carnetele”( admirabilele Carnete!) luiMonherlant. Mai fac o remarc: publicul românesc, în marea luimajoritate, nu poate accepta acest tip de scriitor multiform. Pe de altparte, având eu „neansa” s am muli cititori ai traducerilor mele,notorietatea pare a se fi construit prin ele, ceea ce poate s apar ca undezavantaj, i chiar i mie aa mi-a aprut un timp. Acum îns constatc exist i un numr important de cititori i de comentatori ai poezieii ai eseului meu, poezie i eseu care au fost selectate pentruinteresante antologii.C.I.U: O traducere integral a lui Eminescu v-a preocupat? tiu cîn englez avem, în afar de nume consacrate, o traducere asingurului volum din timpul vieii marelui poet, ”Poesii”, fcut deun tânr de excepie, Corneliu M. Popescu, mort la cutremurul din1977…În francez?193

Culi Ioan UureluI.M: În francez, Eminescu a fost foarte mult tradus, dar, dupprerea mea, nici o versiune nu-i cu adevrat reuit, poate pentru cstructura limbii franceze e mai analitic decât limba român aa cume folosit de Eminescu. Un test foarte simplu ne arat asta: versuriletraduse în francez sunt totdeauna mult mai lungi. S-ar prea cengleza se preteaz mult mai bine, prin structura ei, la a-l traduce. Eunu mi-am propus s-l traduc pe Eminescu i, în general, nu mi-ampropus s traduc poezie scris în prozodie clasic. Chiar i atunci cândl-am publicat pe Eminescu, la editura din Frana ”Actes Sud”, undeeram „directrice de la collection „Lettres roumaines”, am preferat sofer publicului francez Srmanul Dionis i Cezara , în excepionalatraducere a lui Michel Wattremez. Aceste „poeme în proz”,comparabile cu Cântecele lui Maldoror de Lautreamont, s-au bucuratde un oarecare succes în presa francez de specialitate.C.I.U: La Cioran, dup opinia dv., se observ dou feluri delectur: una univoc, explicativ, optimist în neputina ei i altabazat pe uimire. Ai putea dezvolta puin?I.M: Exist, într-adevr, în opera lui Cioran, i texte care presupun oabordare într-o lectur (aproape) univoc. Dar original i cu adevratimportant este el în textele în care ne oblig la o lectur plural(concept propus de Valery), prin scriitura ambigu pe care o cultiv.C-est un veritable malheur pour un auteur que d-etre compris”/”pentru un autor este o adevrat nenorocire s fie îneles”: Cioraninventeaz o scriitur a paradoxului i a ambiguitii (utilizeaztermenul de ambiguitate în sensul foarte tehnic pe care i-l daupoeticile moderne, de la cea a lui Jakobson pân la cea a lui Eco).Acesta este marele Cioran, novatorul de scriitur, care tie c tipul dediscurs univoc cunoate o rapid uzur, în timp ce un discurs ambiguuare anse s-i pstreze prospeimea întru eternitate. Fiecare pagindin Cioran scris astfel nu poate fi rezumat, suntem în faa ei ca înfaa unui poem, nu putem decât s-o relum cuvânt cu cuvânt.C.I.U: „O traducere este rea când este mai clar, mai inteligibildecât originalul. Asta dovedete c ea n-a tiut s pstrezeambiguitatea, i traductorul a tranat, ceea ce este o crim.” Dardac traductorul este superior autorului tradus? În istoriatraducerilor mondiale au existat astfel de întâmplri?I.M: Întrebarea aceasta se leag foarte bine de cea anterioar. i dinea se vede c Cioran cultiva o ambiguitate contientizat de el, ca194

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriautor. El vrea s spun, în textul citat, c traductorul trebuie smenin ambiguitatea textului pe care-l traduce, c el va face o crimdac-l va trece într-un univoc. Dac traductorul îi este „superior”autorului tradus, el poate – eventual - s fac alt text, pornind de laautorul pe care îl traduce, ca de la un pretext. Dac vrea îns s factraducere, el trebuie s salveze ambiguitatea originalului, s o salvezecu orice pre (Bineîneles, atunci când originalul este ambiguu).C.I.U: Mircea A. Diaconu afirma c ”orice traducere este ointerpretare dac nu o trdare”. Acesta ar fi i scopul traducerii?I.M: Traductorul este mereu tentat s „interpreteze” i aproapeîntotdeauna trebuie într-o msur s-o fac. Tocmai „jocul” acesta întread litteram i interpretare este specific oricrei traduceri bune. Vreaus spun c, bizuindu-se pe cultura sa, care trebuie s fie vast itotodat specializat, traductorul trebuie s tie mai întâi în faa cruitip de text, de „discurs” se afl. i, în funcie de asta, va traduce.Dup mine, scopul traducerii literare, i, mai ales, al traduceriipoeziei, nu este interpretarea, ci crearea unei opere simulacru, adicavând, pe cât permite diferena de structur dintre cele dou limbi, ostructur izomorf cu cea a originalului.C.I.U: V-a preocupat permanent cuplul de concepte traducerecreaie,dar i cuplul teorie-practic. Mergei pân acolo încâtspunei c procesul traducerii este, practic, o adevrat creaie, caresau de care nu eti niciodat mulumit i vrei s continui, sschimbi cuvinte, sensuri… Un proces viu…Dac n-ar intervenieditorul…nu s-ar mai sfâri procesul…La dv. cum se întâmpl?I.M: Acest cuplu conceptual:traducere-creaie s-ar putea defini i înfelul urmtor: traducerea (literar) realizeaz o oper simulacru,creaia realizeaz o oper monument. În cazul operei simulacru (altraducerii, deci), seria rmâne deschis, odat cu evoluialimbii(limbilor) i a mentalitii (mentalitilor). De aceea putem aveamai multe traduceri ale aceluiai text literar, care este unic(monument). Eu am apropiat totdeauna traducerea de creaie, fr s ofac s coincid cu ea. Latura creatoare a traducerii eu o vd înaciunea auctorial prin care traductorul se exprim printr-o serie deopiuni, pe care le semneaz. Ca i autorul textului original, el trebuies tie când s se opreasc din indecizie i s opteze pentru o soluie.Eu reuesc, sper, s identific acest moment, în mod instinctiv, dar icontientizând ceea ce instinctul îmi spune, cu alte cuvinte aducându-195

Culi Ioan Uurelumi, spre examinare, soluia, dintr-o zon a practicii, într-o zon ateoriei.C.I.U: Dv., ca ”francofil de vi veche”, cum suntei recu-noscut,demonstrai prin versurile dv. c între cele dou culturi atât dedragi dv.(i nou), franceza i român, nu exist o ruptur, ci, dincontra, o interptrundere, o permanent îmbogire. Mai multchiar, ultimele dv. volume bilingve nu aduc acea atât de clamatdistorsiune, tensiune între cele dou voci lingvistice…..I.M: Facei o fin observaie cu privire la poezia mea în român iautotraducerea în francez. Într-adevr, am avut i eu sentimentul cuna a îmbogit-o pe cealalt i c între ele nu numai c nu este oruptur, ci i c putem vorbi chiar de o întreptrundere. Distorsiuneai tensiunea, chiar dac exist, sunt minime în raport cu cazurile cândpoezia tradus are ritm i rim conforme unor reguli foarte rigide, sauun lexic arhaizant, regional sau argotic, purttor de conotaii imposibilde redat sau de înlturat, în traducere. Poezia mea este scris în versalb, cu o extrem economie de mijloace (aceasta ar fi partea mai greude redat) i cu un lexic care face apel mai ales la cuvinte dintr-unregistru neutru sau modern.C.I.U: O persoan care s-ar ocupa numai de traduceri, ar puteaspune, la sfâritul carierei, c are o oper?I.M: Depinde ce înelegem prin oper. i depinde i de autorii tradui.Într-un sens „slab” s-ar putea spune c marele traductor are o oper.De exemplu, cel care a tradus Biblia. Ca întotdeauna, i în acest caztrebuie s ne definim conceptele cu care lucrm.C.I.U: Folosii termeni mai puin uzitai de masa cititorilor, cum arfi ”lectura plural”, ”literalitatea”,”literaritatea” etc. Prin acetitermeni ai creat noi modaliti de lectur i de remodelare areceptrii…Ai simit deseori împotrivirea confrailor mai puinreceptivi la nou?I.M: Am avut ansa s fiu în contact cu critica teoretic francez deultima or, înc de la începutul carierei mele. Pe de alt parte am avuti alt ans, înc i mai important: o deschidere a sensibilitii i aintelectului meu spre acest tip de lectur. Am sentimentul c utilizeztermenii care-mi sunt foarte utili i care, bine definii i folosii îndemonstraia mea, îi pierd caracterul rebarbativ, intr într-unpatrimoniu comun, încep chiar s fie din ce în ce mai asimilai, ichiar bine asimilai de iubitorii de literatur. Unii confrai mi-au196

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricomentat textele în acest sens pozitiv. Cu siguran c exist i aliicare nici nu agreeaz asemenea termeni i nici nu i-au adoptat. Ceeace, în zilele noastre, e sinonim cu „împotrivire”.C.I.U: Cunoatei ali mari traductori de i din francez? Vranceapare binecuvântat în acest sens…i fiindc veni vorba, în ce stadiuv aflai cu pregtirea viitorilor traductori? Cine v este alturi îngreaua i interesanta misiune ce v-ai ales-o?I.M: Desigur, pot s dau câteva nume, luându-mi riscul de a nu le dape toate: Dan Botta, Romulus Vulpescu, Gelu Naum, DemosteneBotez, Al. Philippide, Augustin Doina, Annie Bentoiu, MioaraIzverna, Ileana Catuniari, i lista ar putea continua, dar nu cu preamulte nume. În zilele noastre franceza pierde teren în faa englezei, însensul c editurile public mai ales engleza. Eu am fcut stagii detraductologie cu studeni i masteranzi (începând din 1993), sub egidaambasadei franceze. Acum îmi continui aceast aciune în cadrul„Asociaiei Culturale Irina Izverna-Tarabac i Irina Mavrodin”.Printre tinerii pe care am încercat s-i formez se afl câiva de marevocaie: Cristina Pârvu, Mdlin Roioru, Elena Ciocoiu, B. fichi.C.I.U: Ai fost influenat de Noul Roman francez, ai i scrisdespre alt fel de a gândi receptarea critic a romanului. Literaturaromân i romanul autoreflexiv sau metaromanul... Cât de profunds-au implicat scriitorii români în acest curent ? Avei i exemple?I.M: Într-adevr, Noul Roman francez m-a pasionat, prin modul încare a inovat scriitura i a reflectat asupra ei. Am fcut o tez dedoctorat sub conducerea marelui profesor N.I.Popa, despre NathalieSarraute et le Nouveau Roman. Aceast alegere nu a fostîntâmpltoare deci, i sunt fericit c am fcut-o, într-o perioad cândera o mare îndrzneal „ideologic” s te decizi pentru un subiect caacesta. Prin asemenea tem m plasam în miezul dezbaterilor foarteaprinse care aveau loc (în Frana i în alte locuri din,lumea liber”) cuprivire la statutul romanului, dar i al literaturii în general. Scriitoriiromâni, cu câteva excepii, printre care l-a citat pe Sorin Titel, aufost refractari fa de acest interesant fenomen numit Noul Romanfrancez, în care au preferat s vad mai curând o „mod”.C.I.U: În”Mâna care scrie” avei o teorie despre Hazard în art,care, dup dv., este mereu benefic. Dar dac nu se întâlnescîntotdeauna cele trei concepte bnuite de dv.?197

Culi Ioan UureluI.M: Scriam cândva în Mâna care scrie ( premiul Academiei Românei premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu), c „nici oînfiinare nu se poate svâri în afara unei duble determinri: cea anecesitii, cea a hazardului. Înfiinarea operei de art nu se poate niciea sustrage acestei determinri duble i paradoxale”. Dac nu seîntâlnesc cele trei concepte (Mâna auctorial, Necesitatea, Hazardul),nu se nate nici opera.C.I.U: În cazul omului i artistului Irina Mavrodin, personalitateadv. intelectual îi are izvorul în hazard, în marea dv. cultur, întalentul impresionant, în bonomia recunoscut sau în toate acesteala un loc? Cele de mai sus au fcut oare ca persoana care sunteis emane cultur i unde alfa, acele unde care provoac i hrnescprieteniile, armonia, bucuria?I.M: V mulumesc pentru portretul ce mi-l facei cu atâtagenerozitate. Probabil c sunt aa cum sunt datorit unorbinecuvântate însuiri, care se poteneaz unele pe altele.C.I.U: Deseori asistm la discuii de-a dreptul îngrijortoare desprecultura general. Unii sunt contra ei, alii lupt pentru a o pstra.În Europa Occidental, în SUA, nu prea exist i indivizii n-o ducatât de ru… Material, bineîneles… La noi? Se va mai citivreodat ca pe vremea comunismului? Din acest punct de vederesunt un nostalgic…I.M: Bineîneles c i eu, ca i dumneavoastr, sunt îngrijorat iîntristat vzând cum semenii notri sunt, pe zi ce trece, mai lipsii decultur general. Pentru mine cine nu are cultur general este ca uninfirm, pentru c el nu se poate bucura decât de lucruri materiale.Pentru cele spirituale nu are instrumentele necesare. i astfel elrmâne de fapt desprit de tot ceea ce este mai important pentruumanitatea din el. Lectura e singurul leac, dar, aa cum spunei, secitete din ce în ce mai puin i la noi. E greu de prezis dac oameniise vor mai întoarce la lectur. Poate c da, fie i numai ca la o terapie.C.I.U: Ce v mai amintii despre Focaniul de alt dat?Personalitile culturale i politice, atmosfera cultural, boematiut sau bnuit în vremea respectiv? Ce v mai leag deFocaniul de astzi?I.M: Îmi amintesc multe, a putea s scriu o carte...Vd stradamrginit de castani pe care era casa noastr cu înalte coloane, acumdemult demolat, mai vd i drumul ctre liceul de fete, unde am avut198

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriprofesoare de mare clas, al cror nume îl evoc i astzi cu marerespect admiraie: Doamna Miciora, Domnioara Copcesu,Domnioara Stnescu, Doamna Irodeanu, Doamna Gâtz, DoamnaMrgrit. Eu am plecat din Focani când nu aveam decât aisprezeceeani, dar am revenit mereu de atunci, la prinii mei. Astzi m maileag de Focani mormântul bunicilor, prinilor fratelui meu. imormântul Ioanei Varvarici, cea care ne-a crescut pe mine, pe soramea Maria, pe fratele meu Alexandru. Venit de foarte tânr, dintrunsat de munte din Moldova, ea a devenit un membru al familieinoastre. Dei aproape analfabet, avea o înelepciune izvorât dintr-ominte sclipitoare i un suflet de o rar noblee i putere de druire.Mult din ceea ce sunt îi datorez i Ioanei.199

Culi Ioan UureluION MICHECIDATE BIOGRAFICENscut în comuna Luizi-Clugara, judeul Bacu, la 1decembrie 1942 ; Dup studiile primare i gimnazialeefectuate în satul natal, Osebii, urmeaza cursurilecolii de meserii Bacu, cursurile Liceului VasileAlecsandri, Institutul Pedagogic de 3 ani, Bacu, apoiFacultatea de Filologie a Universitii Bucureti, specialitatea românitalian,absolvit în 1984; Debuteaz în revist ”România literar” în 1968.Public versuri în diverse reviste (“Jurnalul de Vrancea”, “Oglindaliterar”,”Vitralii”); In 1996, la « Concursul Naional de literatur–SalonulDragosloveni » – obine Marele Premiu, alturi de Marcela Blaga; urmeazPremiul întâi pentru poezie la Concursul Naional « Lir de argint –Sihleanu ».VOLUME PUBLICATE :Vecernii-2006, Editura Rafet-Râmnicu Srat; Drumul regal-2007, EdituraValman; Studiul Eminescu – lumin de lun -2007, Editura Valman; Inclusîn antologii precum cea a « Jurnalului de Vrancea » în « Antologia depoezie » i « Antologie literar », ambele aparinând gruprii literare DuiliuZamfirescu, antologia « Amprente » sub egida Ligii Scriitorilor, filialaVrancea.Eseuri : Dou motive eminesciene–Luna i apa- publicat în Salonul literar,numrul 1, 1999 i în numerele urmtoare ; Iubirea i luna la Eminescu înSalonul literar ; Diurn i nocturn la Eminescu i precursori, în Oglindaliterar, patru numere consecutive începând cu luna iulie 2008 ; Actualitateaideilor pedagogice eminesciene în Oglinda literar, în patru numereconsecutive începând cu luna ianuarie 2008.REFERINE CRITICE:Valeriu Anghel în Jurnalul de Vrancea, 4 – 10 aprilie, 1994 ; AlexandruMelian - prefaa la « Eminescu – Lumin de lun », editura Valman, 2007 ;Gheorghe Andrei Neagu în « O antologie literar », editura Valman, 2007;Mircea Dinutz în ProSaeculum cu titlul Glosând sub razele de lun, martie2008 ; Mariana Vicky Vartosu în apte ani spre un Tibet, editura Zedax,Focani, 2009 ; Ionel Necula - Oglinda literar- Invitaie la eminescizare ;200

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriÎn VOLUME COLECTIVE: Dicionarul personalitilor vrâncene« Vocaie i destin » editat de Valeriu Anghel i Alexandru Deliu, edituraTerra, 2000 ; Dictionar bibliografic »,vol.1, editat de Liga scriitorilorromâni- Anda Dejeu, editura Dacia XXI, 2011.____________________________________________________________Termenul de patriotism îmi repugn în sensul în careera practicat într-o anumit epoc, nu prea îndeprtat,în care o ar era asimilat cu un partid sau unconductor. Îneleg prin patriotism ceva de substan,care s transpar nu din vorbe sforitoare, ci dinadâncul fiinei, ceva de genul Doinei lui Eminescu.CULI IOAN UURELU: Prin preocuprile deosebite aleprofesorului Micheci, se dovedete înc o dat c omul sfinetelocul…Chiar i la Caiata, într-un sat din spaiul acela deschispuhoaielor dar i troienelor de netrecut, publici cri despreEminescu. Cum e posibil?ION MICHECI: Eu a inversa puin proverbul spunând c “loculsfinete omul” referindu-m la amprenta pe care spaiul în carelocuieti o las asupra vieii spirituale a omului, reflectându-se, înultim instan, i asupra creaiei literare. S ne amintim, spreexemplu, ce influen covâritoare are câmpia în opera unui PanaitIstrati (Ciulinii Brganului), Fnu Neagu (Ningea în Brgan),George Alboi (Câmpia etern) i, nu în ultimul rând, DuiliuZamfirescu (Viaa la ar), nscut la Plaineti (azi Dumbrveni) la oazvârlitur de b de Caiata, sau muntele în opera unui Lermontov (înspe Munii Caucaz), Calistrat Hoga (Pe drumuri de munte, MuniiNeamului), Dumitru Pricop ( Patima muntelui).Amintind de Caiata m-ai plasat într-o zon de câmpie, « spaiudeschis puhoaielor i troienelor », dar i expus unor veri toride isecetoase. N-a spune c în poezia mea câmpia nu i-a pus pecetea,îns mult mai mult atârn de spaiul în care mi-am petrecut copilaria,o regiune de deal din apropierea Bacului (Luizi-Clugra – nume curezonan exotic) unde furtunile se iscau din senin i unde sunetulclopotelor nu mai contenea s bat încercând s alunge grindina.Probabil v mirai c într-un sat izolat s-ar putea înfiripa o creaie201

Culi Ioan Uureluliterar viabil. E posibil, în primul rând, din cauza imbolduluiinterior care te îndeamn s-i urmezi menirea, s te realizezi,indiferent de oprelitile cotidiene.Uimirea rezid i din faptul c miampublicat crile dup ieirea la pensie (2006-2007). De ce atât detârziu? Pentru c în poezii, mai ales, n-am fcut niciun compromis aacum au fcut alii pentru a fi publicai, adic n-am putut ridica osanalepartidului comunist i patriei pe care acesta o asimilase ca pe moiasa. Aa c am pastrat o literatur de sertar. Sporadic am publicat, duprevoluie, în diferite reviste ca « Jurnalul de Vrancea » i « Oglindaliterara » conduse de Gheorghe Andrei Neagu, « Salonul literar »condus de Corneliu Fotea i, mai apoi, de Culi Ioan Uurelu.Izolarea mea într-un ctun n-a fost total. Am participat i am citit lacenacluri ca acela condus de Dumitru Pricop sau la cenaclul « DuiliuZamfirescu » sub auspiciile lui Gheorghe Andrei Neagu.C.I.U: Indrumatorii pe care i-ai avut în drumul spre literatur ?I.M: N-a vrea s vorbesc decât despre unul care mi-a cluzit viaai destinul literar. A fost un veritabil model pe care am tins s-l atingi acestei aspiraii îi datorez statutul actual de profesor i poet. Acestmentor nu este altul decât Alexandru Melian. Copilrind în acelaisat, Luizi-Clugra, cu o populaie preponderent ceangiasc, vieilenoastre s-au interferat purtând pecetea aceluiai destin: amândoi amfost orfani de tat, disprui în rzboi. Mai mare cu trei ani decâtmine, jucam fotbal împreun i, într-o pauz, am început s discutmdespre literatur, rmânând impresionat c citisem “20 000 leghe submri” de Jules Verne. Cum pe acea vreme bibliotecile colare erausrace, ca s m impulsioneze în sfera cititului, a hotrât s m înscriela biblioteca judeean, fr rezultat îns, deoarece nu aveam buletinde ora. Am rmas s diger literatura sovietic, cu un câtig, însintrând în contact cu marea literatur rus:Dostoievski, Pukin,Lermontov, Turgheniev, Cehov, Tolstoi, olohov, Esenin etc. Dar srevenim. Pe când Alexandru Melian urma cursurile UniversitiiBucureti, secia filologie, iar eu cursurile unei coli de meserii, amîndrznit s-i prezint câteva poezii de care a fost entuziasmat, elîmpreuna cu mama sa, care mi-a fost învtoare, considerându-le lanivelul lui Eminescu. Aceast apreciere mi-a dat imboldul de a acostape un trâm pe care nici nu îndrzneam s pesc.. Alexandru Melian,se tie, a fost profesor universitar de limba i literatura român laUniversitatea Bucureti, apoi lector de limba i civilizaia româneasc202

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurila Universitatea Stendhal din Grenoble, manifestându-se ca unadevrat ambasador al spiritualitii româneti. Reputat eminescolog,este autor al crilor « Eminescu-univers deschis », « Eminescu,poezia invocaiei » , dar si a unei monografii « Traian Demetrescu »,ultimul volum fiind « Polemici implicite ». Dar ceea ce se stie preapuin este activitatea clandestin, aproape sinuciga, pe care apracticat-o împotriva regimului ceauist, trimiând, printre altele, laEuropa liber, acele scrisori semnate Frontul Salvrii Naionale. IonIliescu a recunoscut c denumirea de F.S.N. iî aparine lui AlexandruMelian. Acesta mi-a fost i îndrumtor al lucrarii mele de licenaintitulat Motivul lunii în creaia eminescian, devenit, prinpublicare, Eminescu-lumin de lun. i alti doi cunoscui vrânceni aubeneficiat de îndrumarea sa în susinerea lucrrilor de grad: ValeriuAnghel i Costic Neagu. De altfel, la invitaia lui Costic Neagu,acesta a susinut mai multe conferine la Casa Corpului DidacticFocani.C.I.U: Munca, patriotismul, onoarea, bunul gust i bunul sim înliteratura din lumea româneasc actual..?I.M: Orice oper artistic presupune o munc susinut tiindu-se cîn realizarea ei deplin 90% este sudoare i numai 10% este talent.Termenul de patriotism îmi repugn în sensul în care era practicatîntr-o anumit epoc, nu prea îndeprtat, în care o ar era asimilatcu un partid sau un conductor. Îneleg prin patriotism ceva desubstan, care s transpar nu din vorbe sforitoare, ci din adânculfiinei, ceva de genul Doinei lui Eminescu. El nu trebuie clamat, cidoar sugerat. Termenul de « onoare » aplicat vieii politice se cuvinedifereniat. Intuit ca o lume dominat de corupie, rapacitate, avidde îmbogire, « onoarea » nu-i are locul în vocabularul acesteia.Totui exista câiva care dau dovad de integritate moral,deonestitate, de demnitate.C.I.U: De la Caiata – Vrancea, unde locuieti, vezi vreun directorde contiin printre scriitorii români de azi?I.M: De la Caiata nu se prea întrezresc directori de contiin, celpuin nu în sensul în care au fost un Maiorescu, Macedonski, EugenLovinescu, Ibrileanu, G.Clinescu. Dintre actualii critici i istoriciliterari, care se mai bucur de o relativ audien ar fi NicolaeManolescu, Eugen Simion. In rest toat suflarea scriitoriceasc s-astrâns în jurul unor reviste literare care au i cenacluri i bineîneles203

Culi Ioan Uureluun conducator, precum « Oglinda literar » al crei amfitrion esteGheorghe Andrei Neagu.C.I.U:Critica literar de astzi te entuziasmeaz sau teîngrijoreaz ?I.M: Nici nu m entuziasmeaz, nici nu m îngrijoreaz. Ea serezum mai mult la prezentri de carte în diferite reviste strânse maiapoi în volume. Nu este o critic de direcie, de principii i cu atât maipuin una polemic de genul celei purtate între Gherea i Maiorescu.C.I.U: Era, pe vremuri, o butad : « S ne triasc dumanii pentrua ne vedea fericii » ! O vezi aplicabil printre scriitori saupoliticieni ? Alta dat sau acum ?I.M: Eu a înlocui cuvântul « dumani » prin adversari. Atât timp câtlupta dintre acetia nu e distructiv, cât nu se recurge la mijloacejosnice, neloiale, adversitile in constiina treaz, nu o las slâncezeasc i, prin aceast prism, înseamn un progres conformteoriei contrariilor enunat de Hegel. Din pcate atât în literatur câti în politic s-au produs atacuri nedrepte la persoan, impardonabile.S ne amintim de acea epigram nefericit a lui Macedonski la adresalui Eminescu din cauza creia acesta a primit oprobiul public, sau deacuzaia de plagiat emis de Caion privind « Npasta » lui Caragiale.Mai recent e cazul lui Mircea Ivnescu acuzat a fi colaborator alsecuritii. In domeniul politic asistm frecvent la lovituri sub centur,atât din partea opoziiei cât i a puterii. Nu este cazul sexemplificm.C.I.U: Clasificarea scriitorilor pe generaii nu-i o limitare sauîncorsetare ? Este imposibil, oare, ca un tânr s scrie c altul maibtrân sau invers? Atunci ?I.M: Nu este nicio limitare sau încorsetare. Gruparea pe generaii esteimpus autorilor de istorii literare din necesiti pur didactice, deordonare a personalitilor atât de complexe, dup diverse criterii fiecronologice, fie dup afiniti, fie dup un moment literar, de exempluNicolae Labi care a marcat o explozie liric (Ion Rotaru – « O istoriea literaturii române »), fie generaia unor grupri literare în jurul unorreviste precum « Cadran » i « Albatros » sau a Cercului literar de laSibiu. Eu, spre exemplu, ca vârst m ataez momentului NicolaeLabi, G. Tomozei, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe,Cezar Baltag, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Adrian Paunescu,Anghel Dumbraveanu, Ioanid Romanescu etc. Dar, cum n-am204

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuripublicat niciun volum în acea perioad, ci abia în 2006, nu pot fiînregimentat în acea pleiad. Ca atare, trebuie s m adaptez scrisuluipe care îl practic generaia tânr, postmodernist. V-am rspunsprin aceasta cum un btrân poate s scrie ca unul tânr. Invers, untânr poate s scrie ca unul mai btrân, când capt o maturitateartistic, o experien de viaa deosebit i dispune de har divin.C.I.U: tim celebra poezie despre Albatros, pasre maiastr în zbor,dar penibil pe uscat...Comparaia cu scriitorii este evident...itotui, scriitorii care s reueasc pe toate planurile n-or fi ?I.M: Evident c poezia « Albatrosul » de Charles Baudelaire se referla poei, nu oricare ci de geniu : « Poetul e asemeni cu prinul vasteizri \ Ce-i rade de sgeat i prin furtuni alearg \ Jos pe pmânt iprintre batjocuri i ocri \ Aripile-i imense îl impiedic s mearg. »Poezia se muleaz perfect pe imaginea lui Eminescu care, prinînlimea gândirii, se situeaz pe culmile cele mai înalte, dar care înviaa practic a euat pe deplin. E un fel de « luceafr » întors, retrasîn sferele înalte dup o experien amar obinut în lumea în care semicau pmântenii. Dac vor fi fiind scriitori care s reueasc petoate planurile? Desigur, au existat. N-a vrea s m extind i mlimitez la un singur caz : Mihail Sadoveanu. Mare prozator, decirealizat artistic, n-a ovit, datorit aviditii pentru bani s publice omaculatur « Mitrea Cocor », tratând despre colectivizareaagriculturii pentru care a primit i medalia de aur. A fost i membru alMarii Adunri Naionale, preedinte al Uniunii Scriitorilor, laureat alPremiului Lenin pentru pace.C.I.U: Ai cunoscut, sunt sigur, scriitori de prestigiu ai Vrancei.Care i-a rmas definitiv în minte i în suflet i de ce ?I.M: Fiind repartizat, ca profesor, la Pulesti, un sat izolat, de munte,am rmas departe de orice grupare literar. Aici m-a descoperitDumitru Pricop, pe atunci activist cultural, care m-a invitat s citescla cenaclul condus de dânsul. i totui, izolarea aceasta n-a fost total.Am gsit aici doi poei veritabili : Ion Baciu, autorul unui singurvolum de poezii (care a lsat în urma sa i un emul : Maricica Babe)i Valeriu Anghel, pe atunci director coordonator, întâlnindu-nedeseori la activitile metodice pe coli. Apropiat mi-a fost si MirceaDinutz, referent la lansarea primului meu volum de poezii,« Vecernii », cunoscut înc de la Bacu, ca student, fiind redactor larevista studeneasc « Gaudeamus ».Ca s m scoat dintr-o alt205

Culi Ioan Uureluizolare, de la Caiata, Corneliu Fotea mi-a trimis o scrisoare prin carem ruga s-i trimit câteva materiale pentru a le publica în revista« Salonul literar ». Gheorghe Andrei Neagu mi-a întins i dânsul unajutor cooptandu-m în Asociaia Cultural « Duiliu Zamfirescu » ideschizându-mi spre publicare paginile revistei « Oglinda literar ».Tot el m-a ajutat i la tiprirea celui de al doilea volum de poezii :« Drumul regal ». De altfel, toat gruparea din jurul « Oglinziiliterare » îmi este apropiat, legturile cimentându-se, în deosebi, cuprilejul festivalurilor anuale Sihleanu la care gruparea a fost mereuinvitat.206

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGHEORGHE MOCANUDATE BIOGRAFICE:S-a nscut pe 1 ianuarie 1962 în satul Ursoaia,judeul Vrancea; Absolvent al Facultii de dreptBucureti; Premiul anului 2006 al UniuniiScriitorilor din România, Filiala Bacu pentruromanul "Borta"; Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din2009; Premiul Ion Creang/Bojdeuca, cu poveti pentru copii;Premiul "Dimitrie Bolintineanu" – Giurgiu; Premiul "VasileVoiculescu" – Buzau; Premiul Cetatea lui Bucur / Liga scriitorilorBucureti ; Premiul pentru proza al revistelor Prosaeculum i Oglindaliterar, Salonul literar; Redactor al revistei Oglinda literar; Printrefondatorii revistei de cultur Negru pe albVOLUME PUBLICATE:Din umbra muntilor, Borta, vol I, roman; 2006 Editura Rafet dinRâmnicu Srat; Nunta cu bucluc - proz scurt; 2007, Editura Zedax,Focsani ; Pe ulia vântului - poveti i povestiri; 2007, EdituraAndrew, Focani ; Hematomul rou - roman psihologic, 2009, EdituraAndrew, 2009.REFERINE CRITICE(SELECTIV):Romanul Borta de Gheorghe Mocanu - Fnu Neagu – Revista Pentrupatrie Ultima profeie a magistrului ; Despre romanul Borta deGheorghe Mocanu – Ion Rotaru – Revista Negru pe alb; Hematomulrou – de Gheorghe Mocanu – Constantin Dram ; Gheorghe Mocanuunnume care se impune –Gheorghe Istrate – Revista Salonul literar;Romanul Borta – Emilian Marcu – Revista Convorbiri literare;Despre romanul Borta de Gheorghe Mocanu – Gheorghe Istrate–Revista Oglinda literar; Conlucrarea nostalgicului constructiv cusobrietatea meditaiei asupra trecerii ireversibile a timpului – VictorSterom – Revista Cultura ; Din umbra munilor –Borta – un volum deproz fermector – Miron ic – Revista Oglinda literar; Borta-dinciclul Din umbra munilor de Gheorghe Mocanu - Florentin Popescu207

Culi Ioan Uurelu– revista Axioma; Pe ulia vântului – Gheorghe Mocanu –Tudor Cicu– Revista Opinia; Gheorghe Mocanu i deliciile romanuluimemorialistc - Ionel Necula – Revista Tecuciul cultural; Câtevacomentarii la Hematomul rou de Gheorghe Mocanu –FlorinelAgafiei – Revista Prosaeculum; Romanul Borta de GheorgheMocanu – Nicolae Colceriu – Revista Porto Franco; GheorgheMocanu - Borta – Sabin Bodea - Revista Viaa de pretutindeni; Peulia vântului – proz scurt – Victor Sterom - Revista Axioma; Peulia vântului de Gheorghe Mocanu – Al. Fl. ene – Revista Matinal;Romanul Borta de Gheorghe Mocanu – Vasile Sevastre Ghican -Revista Tecuciul cultural; Hematomul rou – Gheorghe Mocanu –Liviu Comia – Revista Oglinda literar ; Gheorghe Mocanu –Romanul Borta – Culi Ioan Uurelu – Revista Salonul literar ;Romanul Borta prefigureaz ciclul Din umbra munilor – GheorgheNeagu – Revista Oglinda literar; Borta – Ioan Dumitru Denciu –Revista Oglinda Literar; Pe ulia vântului – Gheorghe Mocanu –Alexandru Cucereanu – Revista Oglinda literar.____________________________________________________________Înainte de a înva cum s iertm, trebuie sa renunmla anumite idei false despre iertare. Trim într-o culturcretin în care anumite valori, datorit lipsei dediscernmânt, sunt contaminate de interpretri.CULI IOAN UURELU: Se pare c ai dat de un filon literaraurit în satul în care te-ai nscut…Cine i cum te-a îndreptat spredomeniul atât de lunecos al literaturii ?GHEORGHE MOCANU: Avei mare dreptate, domnule profesor!Cer permisiunea ca rspunsul la aceast întrebare a domniei voastre,care îmi place foarte mult, s fie mai amplu decât la celelalte. Aiatins un punct sensibil pentru mine. Satul Ursoaia – nume pitoresc,aspru la sunet, expresiv, este pentru mine o Roia Montana din careîmi extrag aurul literar, gândurle i cuvintele, faptele i amintirile,care mi-au înnobilat copilria i care mi-au marcat viaa, împlicitaventura mea literar. Cel mai frumos rspuns la aceast întrebare îlpoate da cartea. Iat ce scriu acolo, la începutul ei, despre Ursoaia:„Borta miraculoas, sfredelit de Dumnezeu la Facere undeva în208

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricreierul munilor Vrancei, poart un nume misterios: Ursoaia. Estesatul în care mi-am petrecut copilria i care a încercat, cum a pututel mai bine, s-mi ofere câteva clipe de via. Un stuc aezat laumbra munilor, uitat în trecerea timpului, cu frumusei neatinse, cuoameni sraci, pricepui în meteugirea lemnului i la trudapmântului.” Primul volum al trilogiei Din umbra munilor – Borta -l-am scris cu sufletul la gur, fiind vorba de satul copilriei mele. Amnotat acolo, în paginile lui fruste, c Ursoaia nu este un sat ca toatecelelalte. El este un col de rai pe care Dumnezeu l-a pstrat aa cuml-a conceput la Facere: fr colectivizare, fr activiti de partid, dari fr lumin electric, fr biseric, magazine, drumuri i coli. I-amzis Borta, pentru c satul e înconjurat de muni, aezat într-o vgunplin cu pduri de fag. Soarele intra dintr-o parte pe la nou – oradimineii - i pe la dou era dus. Ziua era scurt, aa c oamenii setrezeau cu noaptea-n cap i tot cu ea pe cretet se culcau. Am scris cumult bucurie în vârful peniei. Nu dormeam nopi întregi s-mi potaminti întreaga copilrie, aa cum a fost ea în acele vremuri. S nuscap nimic din cele vzute i auzite despre spia mocanilor Vrancei,oameni ai muntelui mai puin pervertii i mai fideli pstrtori detradiie decât alii. Ca s descriu frumusee de rai, am folosit cuvintelece-mi rmseser în suflet ca o ran de curcubeu a copilriei.Satul românesc, aa cum îl tim din istorie, este pe cale de dispariie.Îi pierde pe zi ce trece sâmburele, acea smân pur care încolea irodea autenticitate, curenie spiritual, care aducea for numelui deromân. De asta m-am hotrât s scriu despre mocanii Vrancei, pentrua nu se pierde venicia acestor locuri de legend, odat cu intrareanoastr în Uniunea European. Poate, cineva, mai târziu, când nimicnu va mai fi din tot ce am scris eu în carte, va citi i va fi pentru el olectur plcut. Faptul c ea a fost scris cu mare limpezime în limbaj,despre simplitatea i autenticitatea unor locuri i oameni, mi-a adusmulte cronici favorabile i Premiul anului 2006 al Filialei Bacu aUniunii Scriitorilor din România. În antitez cu celebra reflecie a luiLucian Blaga ,,Venicia s-a nscut la sat” Leo Butnaru zice, cudurere, într-un poem: ,,Domnule Lucian Blaga / V rog nu vsuprai / Îns, în ultima vreme / (sper c nu cea de pe urm ) constatc / Venicia a murit la sat.” Eu sunt de prere c venicie înseamn,de fapt, durat care nu are nici început, nici sfârit, care nu se supunenici unei determinri temporale – eternitate. De aceea, fcând209

Culi Ioan Uureluabstracie de metafore, venicia e venicie, deci ea va exista indiferentde voia sau împotrivirea noastr. Iat, pot spune c i eu, prin carteamea, contribui la aceast venicire a inutului în care am vzut luminazilei i unde mi-am petrecut viaa. Nu, venicia nu a murit înUrsoaia…! Ea se transform doar, în pas cu vremurile.La partea a doua a întrebrii dumneavoastr v rspund c eu nu m-am gândit niciodat i nu a fost un el anume acesta de a m facescriitor. Am publicat un fragment din romanul „Borta” în revistavrâncean „Prosaeculum”, condus, pe atunci, de Alexandru Deliu.Senior editor al revistei era i academicianul Fnu Neagu. Nubnuiam c dânsul îmi va citi proza din revist. Am aflat mai târziu dela fostul meu diriginte din timpul liceului, poetul Dumitru Pricop, bunprieten cu Fnu Neagu, i de la poetul Gheorghe Istrate, faptul cmaestrul Fnu ar fi fcut o glum la telefon. Discuia ar fi fost camaa: „Bi Mitic, cine e mocanul care a scris proza asta în„Prosaeculum”? Mitic a reacionat cu bucurie, spunându-i c estevorba de elevul su i c i-a fost diriginte în anii de liceu. „B, vezi sai grij, s nu ajung biatul sta mai mare ca mine, auzi!”Bineîneles c totul era o glum. Dar o glum care m-a bucurat i m-aîmpulsionat enorm, fiind o mic recunoatere a talentului, pe careFnu Neagu îl întrezrea în mine. I-a spus, tot atunci, lui MiticPricop, c va scrie câteva rânduri despre mine, dac doresc s le punpe vreo carte. Aa s-a întâmplat! I-am trimis manuscrisul romanului ipeste o lun am mers împreun cu domnul Mitic, cu poetulGheorghi Istrate, în Bucureti. Am stat peste dou ore de vorb cumaestrul - clipe minunate, pe care n-am s le uit toat viaa.C.I.U:Te-ai întrebat vreodat de ce i pentru cine scrii ? Crezi înfuncia tmduitoare a literaturii?GH.M: Nu tiu dac voi fi în asentimentul cititorilor, dar voirspunde la aceast întrebare altfel de cum s-ar atepta ei. Dac estes ne raportm doar la scriitorii români, eu am gsit, printre altele iurmtoarea explicaie privind necesitatea de a scrie literatur:românul, în genere, simte nevoia de a fi mecher, de a se da mare.Este o constatare tiinific, fiind vorba de analize serioase privindcaracterul fiecrei naii. De aici deriv i faptul c la noi se scrie mult,se scrie preponderant prost. Românul fiind poet în fiina lui, simtenevoia s se produc. Cineva spunea c nevoia aceasta a românului dea iei cu un talent în fa a luat o amploare social. Aa cum vedem pe210

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriposturile de televiziune când orice feti frumoas poate cânta frvoce i are succes, de ce nu s-ar putea face la fel i cu literatura?Dac privesc întrebarea dumneavoastr din alt unghi, eu cred cscriem pentru a scoate la lumin ceea ce simim, fie c scriem poeziesau proz. Oricum, tot ce este literatur, este poezie pân la urm... Euscriu întotdeauna cu gândul c peste timp, nu se tie când, dinîntâmplare sau nu, cineva va citi o pagin din crile mele i se vaminuna de ce a fost i nu mai este…Literatura este o terapie asufletului uman.C.I.U: Îi voi enumera câteva substantive i expresii ca onoarea,bunul sim, promisiunea fcut i inut, bunul gust, cuvântul dat,obrazul fin etc. Ce mai sunt acestea astzi, când totul a czut înpenibil, în derizoriu?GH.M: Din pcate, trebuie s v dau dreptate ! Aceste valorispecifice fiinei umane sunt pe cale de dispariie, cel puin însocietatea româneasc de azi. La începuturi, omenirea îi reglaconturile, înelegând aici divergenele, neînelegerile, prin for. Totulpentru a supravieui. Se pare c lupta pentru supravieuire, fie ea iintelectual, nu s-a sfârit i nu va ajunge la final niciodat. Asistmastzi la ofensiva necrutoare a nonvalorii. Eu cred c de aicipornete totul. Lipsa de educaie este una dintre cauze. Calitateainstruirii tinerei generaii las de dorit. Nu se poate face nimic princoerciie. Nu se rezolv atitudinea fiinei umane sau a unei societi înansamblul ei, prin for, prin legi, sau prin msuri radicale. Educaiaunui popor este direct proporional cu nivelul de cultur al acestuia.Stm foarte prost din aceast perspectiv. Exemplele de prosperare iacces la o via de lux a celor fr educaie i cultur, au dezarmattineretul nostru studios i l-au adus în faa unei dileme: s rmânaici, ori s plece departe de cas, acolo unde i se ofer altceva, ceea cemerit pentru eforturile lui? Totui, aceste valori umane despre carem-ai întrebat, ar trebui cultivate mai mult, iar instituiile statului, înspecial cele din domeniul învmântului, ar trebui s se gândeascserios în strategiile viitoare, la aceast perspectiv. Ateptm vremurimai bune, dei este impropriu spus s ateptm, cred c trebuie sfacem ceva cu toii în acest sens, începând chiar cu scrierile noastre.La orizont, din perspectiva româneasc a acestui domeniu, pare a fi onebuloas, despre care nu v pot spune nimic, deocamdat.211

Culi Ioan UureluC.I.U: Auzim mai mereu vorbindu-se, dar si scriindu-se urat desprescriitori care au fost lumina copilariei si adolescenteinoastre...Despre Eminescu (mortul din debara), despre Sadoveanu,Arghezi, ba chiar si despre Clinescu (Al. Piru afirma ca marelecritic l-a promovat pe Sorescu drept poet, dei nu era) etc. Cuifolosesc aceste zvonuri? Cum ar putea aciona scriitorii de astzi?GH.M: Nu tiu dac acest fenomen de blamare a uriailor literaturiiclasice este universal? Dac se întâmpl acelai fenomen i înliteratura rus, spre exemplu? Dac marii scriitori rui, care au cuceritlumea prin crile lor, sunt i ei blamai de ctre scriitoriicontemporani ? Dac i în Frana, Marea Britanie, America seîntâlnete acelai fenomen ? Trebuie analizat mai bine acest aspect ivzut din punct de vedere tiinific argumentaia care st la baza lui.Nu cred c trebuie s ne aezm orbete de o parte sau de cealalt abaricadei. M gândesc totui la pregtirea i performana oamenilorcare au stârnit aceste discuii. Sunt oameni de elit în domeniu, multmai pregtii decât noi, toi ceilali care ne dm acum cu prerea.Desigur c la prima vedere aceste poziii sunt revolttoare.C.I.U: În general vorbind, eu n-am prea tiut, mai ales în tineree,ce-i iertarea. Acum îns, când vd lâng mine un om care iart atâtde mult, consider c am greit enorm..Cum ar trebui s fie omul, îngeneral, scriitorul, în special, gândindu-ne la iertare, invidie,mândrie, smerenie…?GH.M: Cel care nu vrea sau nu poate ierta are dificulti în a tri înprezent. Se aga de trecut i de aceea risipete clipa prezent i îiblocheaz viitorul. Iertarea este o etap important, chiar decisiv,pentru a trece la etapa urmtoare, în care se recupereaz tot ce amînvat i iubit la cealalt persoan. Înainte de a înva cum s iertmtrebuie sa renunm la anumite idei false despre iertare. Trim într-ocultur cretin în care anumite valori, datorit lipsei de discernmânt,sunt contaminate de interpretri. Cunoscând aceste mituri putem sevitm s intrm într-un cerc vicios la nivel psihologic i spiritual,care fac loc doar apariiei descurajrii, nedreptilor, iluziilor, trdriipropriului eu i blocrii creterii umane i spirituale. A încheiarspunsul la aceast întrebare cu cele spuse de Sfântul Ioan Gur deAur despre foloasele i vredniciile iertrii: Gândi-v la toategreelile de care avei a da socoteal – i, mai ales, s uitainedreptile svârite de alii vou, iertai pe cei care v-au jignit, ca212

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuris avei dreptul ca îniv s fii iertai – i s câtigati, astfel, ouurare a necazurilor voastre.C.I.U: Critica, se spune, te ridic, te coboar…În funcie de talent,de bani, de relaii, de…Ce concluzie ai tras pân acum ?GH.M: Este foarte important ca aceast critic despre care spunem cte ridic sau te coboar, s fie una corect. Numai atunci poi s ai pemas reperul calitii scrierilor tale. Este pgubos s primeti criticamical, prieteneasc, laudativ, interesat, indiferent de la cine vineaceasta, dac nu reflect valoarea pe care o ai i este supraevaluat.Din aceast cauz au ajuns muli oameni care scriu s cread c suntvalori incontestabile ale literaturii, fie prin provincie, fie prin centreleculturale cunoscute, în esen ei fiind, aa cum m-am exprimat aici,doar nite oameni care scriu…Ai pus vd pe primul loc talentul, când ai enumerat criteriile dupcare unii critici fac ierarhii. Foarte bine fac! Eu sunt unul dintre ceicare cred foarte mult în talent. tiu c trebuie s fie acoperit acesttalent de o anumit instruire, o anumit cultur i c acestea se captdoar prin lecturi consistente. Dar dac m întrebai despre un om careare aceste lecturi i nu are talent atunci, cu siguran, v voi rspundec el nu poate fi un bun scriitor. E ca i cum ai aduce pe scen unprofesor foarte bun, cunosctor al istoriei muzicii universale i i-aicere s interpreteze La traviata de Giuseppe Verdi. Pentru a ajunge pemarile scene ale lumii trebuie s ai talent pe care s-l cultivi. Aa estei în literatur. Dac nu ai talent, mai bine admir ce scriu alii i numai aglomera scena, pentru c s-ar putea s nu mai încap pe eascriitorii adevrai. Din pcate, acest fenomen se manifest din plin înzilele noastre. Cu toate problemele pe care le are Uniunea Scriitorilordin România, eu cred totui în aceast instituie a statului român i amcredina c cei care au fost acceptai acolo sunt scriitori de valoare.Dar ca în orice instituie, unii pot fi mai buni, alii mai slabi. Nuîmprtesc ideile preconcepute ale unora care nu au putut ptrundeacolo, idei care au aprut în estele lor, numai dup ce au fost respinide comisiile de validare. Poate sunt i situaii din acelea amintite dedumneavoastr în întrebare, m refer la bani, relaii etc., etc., dar pânla proba contrarie, dai-mi voie s cred c în majoritatea ei, mulimeamembrilor USR este format din scriitori de valoare.213

Culi Ioan UureluC.I.U:Nu eti de mult în literatur dar ai avut succes cât alii în 25-30 de ani…Ai mulumit vreodat lui Dumnezeu pentru tot ce i-adat sau ai crezut c-i doar meritul personal ?GH.M: Ca s respectm sintagma Tot românul s-a nscut poet artrebui s spun c sunt în literatur de când m-am nscut. Dar nu esteaa ! Lumea literar m-a aflat doar dup Revoluia din 1989, pentru cînainte nu erau agreate asemenea preocupri în miliie, acolo unde amprins câiva ani. Eu scriam de mai mult vreme, dar manuscrisele eraudoar pe masa mea de lucru de acas.Dup Revoluie, s-a produs i în aceast instituie o schimbare dementalitate care mi-a permis s-mi continui nestingherit activitatealiterar. În viaa de zi cu zi îmi fceam cu sârguin meseria depoliist, dar în timpul liber, când dorul tainic al peniei m chema, mretrgeam în camera mea, unde puteam da nestingherit frâu liberimaginaiei. Astzi, nimeni nu m mai oprete s-mi urmez simulartistic, dei în viaa de zi cu zi mi-am ales o meserie dur, în carenecazurile oamenilor pot fi vzute la orice pas. În meseria de poliistam vzut multe, lucruri care m-au ajutat enorm i în romanele mele.Cât ar cuta un om s inventeze unele lucruri, nimeni nu poateinventa naturaleea acelor clipe i fiorul pe care îl trieti atunci. Amlucrat la Poliia Judiciar i m ocupam de infractori periculoi, hoi,criminali, tâlhari i violatori, caractere peste caractere. Acestea nu m-au marcat în modalitatea mea de a scrie. E greu de crezut, dar eu îmilsam problemele i m duceam în biroul meu, unde reueam s mdetaez de tot i s m apuc de scris. Este adevrat, succesul a venitimediat dup apariia primului volum intitulat Borta, din trilogia Dinumbra munilor. Numrul mare de cronici favorabile venite din toatara m-a copleit, toate vorbind despre talentul meu. Asta m-a fcut smerg mai departe. Îmi amintesc cum chiar dumneavoastr ai fostprintre primii care ai salutat apariia mea în lumea literar într-unmod cât se poate de frumos, în paginile revistei Salonul literar. Nupot crede altceva decât c Bunul Dumnezeu mi-a dat harul de a scriepentru care îi mulumesc i sper s tiu s-l folosesc aa cum secuvine în continuare..C.I.U: Sunt oameni care n-au fost vreodat premiai, unii n-autrims vreo carte la concursuri…Eu am trimis o dat i am luatpremiu…Cred c n-o s-o mai fac…De fapt, ce-i un premiu? Uniicred c adevratele valori sunt premiate din greeal sau pentru a214

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurida nonvalorilor legitimitatea în asemenea anturaj…Care o fiadevrul?GH.M: Premiile sunt de dou feluri, dup parerea mea. Premii în carecrezi i premii în care nu crezi. Exerciiul acesta de credibilitate îlpoate face autorul însui, cel care tie cel mai bine în interiorul sucum a luat acel premiu, lucru pe care nu-l va dezvlui nimnui, cusiguran. Iar celelalte, premiile în care crezi, sunt premiile adevrate,primite dup analiza corect i neinteresat a juriilor care le-auhotrât.Ce vreau s spun la acest capitol este faptul c în toat istorialiterar s-a pus aceast problem a corectitudinii unor premii. Vedeii dumneavoastr ce este astzi premiul Nobel i pe ce criterii seacord el. Ne mai mirm de premiile noastre de pe aici, care nu audecât o valoare simbolic, doar de încurajare sau de a aducemulumiri unora pentru cine tie ce favoruri fcute, uneori fr vreoraiune literar. Nu putem exclude de aici critica literar care ar trebuis fie cea care s dea msura acestor premii. Ori lucrurile nu staudeloc aa. Cum noi aici în Vrancea, cu excepia prof. Mircea Dinutz,nu prea avem critic literar, premiile se acord în funcie deinteresele de grup, afiniti i ochi frumoi. De aceea probabil nimeninu mai ine cont de aceste premii care sunt czute în derizoriu.C.I.U: Am subliniat adesea polivalena talentului pe care-l ai…Uniim-au crezut, alii nu…tiind c i câni, spune-mi dac nu doarmuzica este aceea care poate s te ridice rapid pe culmile tririloromeneti ? Un acord de vioar sau o voce de excepie pot fi muzicadivin…Pot duce la catharsis ? Ce-i care compun sau interpreteazmuzica au un ascendent asupra tuturor muritorilor ? Greesc euoare în aprecieri?GH.M: Nu greii deloc! Costache Negruzzi spunea despre muzic:Natura voiete ca omul s-i cânte plcerile i suferinele. Princântecele sale, el îi zugrvete gândul, nravurile, faptele, într-uncuvânt toat fiina sa; cântecul este o rsfrângere a sufletului su. IarEmil Cioran spunea magnific: Dac nu am fi avut suflet, ni l-ar ficreat muzica.Cei care m cunosc tiu c sunt poliist. Un poliistatipic, a putea spune. În 2004 am lansat împreun cu îndrgitulinterpret de muzic popular Benone Sinulescu un album de muzicuoar intitulat „Maria”, eu fiind compozitorul, textierul i interpretulcelor 12 melodii, fiind invitat pentru lansare de dou ori în emisiunea„TEO”, celebr pe vremea aceea, de la ProTv. Una dintre piese, „Sunt215

Culi Ioan Uurelupieton” a ajuns pe locul 5 în emisiunea moderat de Titus Andrei, întopul Radio România Actualiti. Apoi, un an mai târziu, am avut oexpoziie personal de pictur în ulei pe pânz în foaierul CentruluiCultural al Ministerului Administraiei i Internelor.Vedei dumneavoastr, aceste preocupri ale mele m-au ajutat enorms trec peste multe necazuri de care m-am lovit în via. Ele au avutun rol tmduitor, mai mult decât orice alt tratament prescris de vreunmedic. Sunt mându astzi c cele dou fiice ale mele au ales artelepentru a se preumbla prin aceast via : cea mare student aUniversitii Naionale de Muzic, iar cea mic elev la Arte plastice.C.I.U: N-ai mai aprut de mult pe « pia » cu vreo carte…Ce seîntâmpl ? Nu cumva siturile literare îi ocup tot timpul ? Merit ?GH.M: Îmi place s lucrez concomitent pe mai multe planuri. Am pebirou dou piese de teatru, o carte de poveti pentru copii, i volumulII al trilogiei „Din umbra munilor” Una dintre piesele de teatru estezmislit beneficiind de observaiile i îndrumrile scenografice alelui Sorin Francu, directorului Teatrului municipal „Mr.GheorghePastia” din Focani, cel care mi-a fcut i o promisiune, dac totul vafi bine, aceea de a-mi vedea piesa jucat în premier de actoriiprestigiosului teatru focnean. Nu m grbesc s-mi termin crile.Eu cred c lucrul trebuie bine fcut i numai dup aceea s apar înpublic. Este adevrat c i site-urile literare îmi ocup timp împortant.Sunt unul dintre fondatorii siteului Negru pe alb care la aceast datare peste 500 de creatori i cititori de literatur din toate colurilelumii. Acest spaiu cultural care cuprinde seciuni din toate domeniileartei, a fost fondat la iniiativa d-rei Elena Vornicescu, o moldoveancde peste Prut cu mari veleiti spre actul cultural în sine i cu mareentuziasm i druire pentru apropierea celor dou inuturi istoricelocuite de români. Eu sunt un prieten al calculatorului i cred în acestmijloc rapid de comunicare. Este excelent s vezi cum poi s scrii oproz, în câteva secunde s o postezi pe site i tot aa de repede s fiecitit în Canada, SUA sau Republica Moldova, nu mai vorbesc detoat România i s primeti comentarii critice de la unii scriitori devaloare din aceste pri ale lumii. Pe lâng toate acestea, se creaz i olegtur, un schimb cultural deosebit. Trebuie s ne adaptm din mersacestor mijloace moderne de comunicare cultural. Nu putem rmâneprizonierii unei urbe dintr-o zon anume, unde s te manifeti numai216

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriîntr-un cerc închis, atât ca numr de scriitori dar, mai ales, capercepie literar.C.I.U: Ce-i reproezi ca om, ca scriitor ?GH.M: Nimeni nu este perfect! Ca orice om, am i caliti i defecte.Important este s le stpâneti i s tii s mergi mai departe. Ca om,îmi reproez de multe ori c nu sunt mai calm. Sunt un om de aciune,dar cruia îi lipsete rbdarea de multe ori. Iau decizii pripite uneorichiar fa de prieteni, de care îmi pare ru imediat i încerc s reparsituaia. Nu sunt un om ru la suflet, chiar dac profesia ar duce pecineva cu gândul la aa ceva. Îmi plac prieteniile, anturajele frumoase,oamenii istei i spirituali. Îmi iubesc mult familia i a vrea ca viaaasta s nu se mai termine niciodat. Un vis ipotetic!Ca scriitor, îmi reproez faptul c nu am început viaa literar maidevreme. Dar cineva spunea c un bun prozator nu poi fi decât dupo oarecare vârst, el aduga chiar 40 de ani. Dac în poezie îi trebuiemult talent i într-o secund de maxim inspiraie poi scoate un verssuperb, în proz i critica literar, teatru sau eseistic, eu cred c estealtceva: pe lâng talent trebuie i mult lectur, experien de via, omunc susinut s pui cap la cap aciuni într-un scenariu logic.C.I.U: Cum am da-o, cum am întoarce-o, avem permanent în faaochilor literatura vrâncean…Spre ce se îndreapt ? Care-i suntansele? Cum ar trebui s-o ajutm?GH.M: Literatura vrâncean curge de la sine aa cum a picuratDumnezeu talentul peste ara Vrancei. inutul acesta în care cumândrie ne ducem viaa, este binecuvântat din multe puncte devedere. Nu vreau s enumr acum scriitorii de valoare ai Vrancei dintoate timpurile. tim cu toii cât de bogat este lista din acest punct devedere. Iat c i acum suntem peste 12 membri ai UniuniiScriitorilor din România în Vrancea, iar activitile culturaledesfurate aici, chiar dac în ultima perioad au mai slbit înintensitate i numr, au avut ecou naional. Publicaiile literare suntde cert valoare i binecunoscute de lumea literar. Ce vreau s spuneste c scriitorii vrânceni sunt respectai oriunde merg în aceast ar.Eu cred c drumul este bun, lipsete doar coeziunea dintre scriitori,tirbit uneori de intrui fr valoare literar, care fac mult zgomotpentru nimic. Neputând scoate o carte sau neputând accesa asociaiilede breasl, se manifest aproape violent la manifestri sau cenacluri,perturbând climatul normal de lucru în care ar trebui s se manifeste217

Culi Ioan Uureluscriitorii. Dar vremurile trec, ce este valoare se va decanta în timp ivor rmâne pentru generaiile viitoare semne din partea scriitorilor,despre trecerea lor pe aceste meleaguri…218

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriVOLUME PUBLICATE:MARIN MOSCUDATE BIOGRAFICE:Poetul s-a nscut în comuna Gloduri, azi IzvorulBerheciului, Bacu în ziua de 26 martie 1948. A urmatLiceul Nr. 4-Bacu (1962-1966), iar între 1968 – 1971,Facultatea de Matematic I.P3 Bacu.VERSURI: Clreul cu spatele gol, Ed. Porto-Franco, Galai-1995;Gioconda din versuri, Revista V, Focani-2000; Pasrea alb - Ed. Cluza,Deva-2001; Cum se nate dragostea-Ed. Cluza-Deva-2003; Mare desemne-Ed. Cluza-Deva-2004; Fonetul eternitii, Ed. Rafet, RâmnicuSrat-2006; Strigtul tcerii-Ed. Rafet-Râmnicu Srat-2008; A deschis ofloare ochii, Râmnicu Srat, 2011;VOLUME COLECTIVE: Cântec de ar-1967-Bacu; Vatra etern,Focani 1980; Al Evei trup de fum, Zedax, Focani-2003; Texistene, Ed.Antares, Galai-2009; Traduceri în englez: Ed. Sedan Publishing Hause,Cluj- Napoca, 2007; Voices of contemporary romanian poets.REFERINE CRITICE (SELECTIV):Gheorghe Istrate-1996, coperta la volumul Clreul cu spatele gol; FlorinMuscalu-Poetul i vântorul-M. Moscu-Gioconda în versuri, Rev. V, nr. 1-2001; Petre Manolache, Marin Moscu-clreul cu spatele gol”-Rev. Porto-Franco, nr. 2-1995; Valeriu Bârgu – 2001-Pasrea alb, coperta Al. Fl.ene; Ardealul literar i artistic, nr. 1-2003- Pasrea alb; Victor Sterom-Marin Moscu-Marea de semne- Victoria Milescu-Sud-nr. 6-2005; Gh.Istrate- Marin Moscu-Strigtul tcerii-Ed. Rafet-2008; Stan Brebenel-Strigtul poeziei-în volumul Cronici de întâmpinare-Ed. Rafet-2008; IonelNecula- Spiritul vrâncean în lecturi elective, Ed. Rafet, 2010; GH. Stroia-Calea pustie de M. Moscu, Rev. Boema, nr. 2, 2004; A.G. Secar - M.Moscu - Calea pustie, Rev. Boema, aprilie 2011.____________________________________________________________Scriu sub geana orizontului cu frunze proaspete, cuparfum de flori într-un profund „Strigt al tcerii”.219

Culi Ioan UureluScriu, înmuindu-mi sufletul în imensa climar tricolora limbii române.CULI IOAN UURELU: Plecând de la marele Omar Kayyamvom ajunge la Ion Barbu i de aici la profesorii de matematicViorel Dinesu, Ioan Toderi, Aurel M. Buricea i Marin Moscu,care sunt poei de elit… Întâi profesiunea, ar zice profanii… Sau,în acest caz, pasiunea este înaintea profesiei?MARIN MOSCU: Dac Viorel Dinescu se afla pe un „Arhipelagstelar” bântuit de „Dialoguri socratice”, visând s devin „Omvirtual” într-o „100 poeme”, dac Ioan Toderi triete într-o „Livadde oelari” scriind 21 de cri de poezie, romane i cri de specialitatedoar în 35 de ani, dac prietenul meu, Aurel M.Buricea îngân„Cântecul reginei” sub „Clopote de magneziu” tiind s guste versulsub „Sarea neagr a nopilor”, eu stau gânditor pe aceeai culme devis i împliniri atât în poezie, ca pasiune, cât i în profesie. Considerc pasiunea vine de la sine, prin citit i prin curajul de a iei în lumepe când profesia reprezint munc, transpiraie chiar i inspiraie.Matematica, regina tiinelor, în fond este o imens poezie plin defarmec i culoare. i culmea, poezia i matematica, prin îmbinarealor la nivel mental devin biblia gânditorului sensibil la cunoatere inecunoatere, ambele tinzând spre atingerea perfeciunii umane.C.I.U: Marine, eti foarte activ i participi la fel de fel de activiti,de la cele de literatur pân la cele vântoreti. Cum te descurci?M.M: Participarea la activiti este un respiro între prieteni, întreoameni care au aceleai visuri, aceleai preocupri, o bucurie de asocializa într-un context când tarele vieii îngenuncheaz semeni de-ainotri, btrâni, tineri i copiii care nu mai cred în viitor, care nu maiau sperane, care nu mai ateapt nimic de la via. Vântoarea ivânatul te întorc la binefacerile naturii, te contopesc din toate punctelede vedere cu frumuseile naturii, cu verdele crud, cu orizontul prefiratde razele soarelui, rcorit din când în când de fonetul aripilor sau depicturile de rou postate pe mii i mii de flori. Curcubeul devinecoroni de premiant pe fruntea celui ce pete în lumeanecuvânttoarelor. Doamne, cât de frumoas-i viaa primordial!C.I.U: La noi, dar în rile capitaliste mai ales, dumanul Bineluinu este Rul, ci Preabinele…Toi alearg s aib, s consume, sfac sex…Chiar la atât se reduce viaa ?220

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriM.M: Tare a dori ca Preabinele s fie dumanul Rului. La noi Ruleste Rul! Noi avem norocul c Dumnezeu a pus mâna pe cretetulnostru, ne-a luminat i ne-a druit din buntatea Sa, creaia. El fiindMarele Creator! În schimb, pentru muli semeni, pentru foarte muli,au rmas la bunul cherem doar sexul, sexul care aduce necazuri,nenorociri, boli i copii abandonai. Avem grij de câini prin ProteciaAnimalelor, nu avem nici un respect fa de fiina uman, de copii.Ei, nenorociii vieii, nevoiaii, blamaii vieii sunt privii cunepsare. Mai marii zilei, dac ar putea, ar urina pe ei sau cine tie cear face. Acum, în România, valoarea este considerat nonvaloare,marele ho este considerat om de afaceri. Dac în rile civilizate,democratice, marilor bogtai le-au trebuit generaii peste generaiica s fie echivaleni bogtailor notri lustruii peste noapte, hoitariinotri ce-au supt sângele patriei ca nite lipitori uriae aezate pe uncorp ostoit de puteri, se consider inegalabili i intangibili.C.I.U:Caragiale, care iubea filosofia, spunea prietenilormereu : »Aducei la mas i un filosof !» Mai avem, astzi, nevoiede filosofi ? C de literatur, se vede, nu-i nevoie, dup cum aratbugetul culturii !M.M: De literatur avem nevoie toi, limba matern, limba românreprezint scheletul evoluiei noastre. Am pierdut, de-a lungul istoriei,întinse meleaguri, dar niciodat n-am pierdut ceea ce este sfânt,limba, limba matern, limba român, cea care ne unete de la Nistrupân la Tisa, de la Madrid pân la Roma , peste mri i ri, peste totprin limb, inim i port suntem ceea ce-am fost i vom fi, români! Snu uitm c fr bani, românii au fcut i fac literatur, literaturaoral. La ora actual, poporul a reluat din tradiia socialist, bancul.Unul din modurile de exprimare acide la adresa celor ce duc ara peci necunoscute. Filozofi suntem cu toii, toi ne dm preri,filozofm, dar rareori ajungem la valori remarcabile!C.I.U:Vd c scrii în multe reviste literare, pe multe situriliterare…i-ai fcut iluzii c se va rspândi cultura pe aceste ci?Ai ajuns i la deziluzii ?M.M: Iluzii puine, deziluzii cu carul. Editm pe banii notri, ne citimîntre noi. Poate pe net, am i verificat, mai sunt muli cititori, a spunechiar foarte muli, de ordinul miilor. Mirosul hârtiei, a cerneliitipografice rmân un panaceu pentru cititorul fidel. Greealatipografic este vizibil i regretabil, pe net orice greeal este o221

Culi Ioan Uureluvirtute îndoielnic! Ar trebui, orice se public pe net, din punct devedere literar, s fie într-adevr site de limb i literatur român decalitate ireproabil.C.I.U: Tu scrii poezie «cu un corn de melc, iar nu cu baioneta»,cum spunea Nichita ?M.M: Scriu poezie cu alica, cu cornul de melc, cu baioneta inimii i asufletului. Scriu sub geana orizontului cu frunze proaspete, cu parfumde flori într-un profund „Strigt al tcerii”. Scriu, înmuindu-misufletul în imensa climar tricolor a limbii române.C.I.U: Unde a ajuns matematica româneasc ? A depit definiiaaceea frumoas a lui Ion Barbu , care spunea c ”Exist undeva,în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlnetecu poezia”?M.M: Poezia s-a întâlnit dintotdeauna cu matematica. Culmea, limbaromân este mai „grea” decât matematica. Matematicienii notri suntolimpici desvârii, abonaii concursurilor internaionale. Sputnik-uli-a luat zborul nu datorit lui iolcovski, ci datorit unor renumiimatematicieni români. Chiar i la NASA sunt zeci de matematicieniromâni. Poezia noastr este grea. Chiar i geniul nostru, Eminescu,este greu de tradus. Câi ne cunosc în marea literatur? Oare vom luavreodat premiul Nobel pentru literatur?C.I.U: Marius Chivu afirma c rostul criticii ar fi s trimit cititoriispre crile adevrate. Îi îndeplinete critica acest rol?M.M: Marius Chivu nu are dreptate. Cine nu reuete în poezie sauîn alt gen literar, reuete în critic. Cunosc astfel de cazuri. Criticiimnânc „pâine literar” pe baza creatorilor. N-am încredere în ei.Am încredere în cititorul avizat. Fiecare cititor este un criticincontestabil. Am încredere în creatorii care fac nobila critic„colegial”.C.I.U: E posibil ca scriitorul s fie distrus de otrava singurtiisau s-l fac fericit ?M.M: Otrava singurtii e un semnal al actului creator. Cine gustdin aceast otrav, devine nemuritor!C.I.U: Ai scris, vrei s scrii poezie patriotic ? Sau nu mai este lamod ?M.M: Vrând, nevrând scrii poezie patriotic. Atitudinea ta civic,scriitor fiind, reprezint bobul de rou al progresului lingvistic,cultural i social. Flacra luminii ce se întinde peste izvorul spiritual222

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurial neamului tu, al vetrei în care-i lefuieti intrarea în contiinasemenilor nu-i decât un imbold. Poezia patriotic este pâineaspiritual din care trebuie s ne hrnim toi.C.I.U: Nu eti un boem, dar te-ar tenta ?M.M: N-a vrea s fiu dezordonat, nici nu m-a tentat aa ceva. Avrea totui s fiu lipsit de griji. Numai aa a fi scutit de mojiciilevieii determinate de putere, de aleii care ne-au spulberat i nespulber speranele. Oare actul de creaie ar avea alt destin?C.I.U: Apropos de animozitatea, care tulbur mediul literar dinar, din Vrancea…Despre amnuntele nesemnificative din via,din profesie, din pasiunile omului, cum ar fi dumniile, cearta,invidiile , Paul Valery avea o prere confirmat de timp: «Pe minem intereseaz Marea, nu spuma Valurilor». Tu ce crezi ?M.M: Fiecare are cititorii lui. Pupincuritii au cititorii lor. Niciodatnu m-a durut hârtia igienic!223

Culi Ioan UureluGHEORGHE NEAGUDATE BIOGRAFICE:Scriitorul s-a nscut în anul 1949, în ziua de 14septembrie, în satul Sofroceti, comuna Trifeti-Neam. Dup absolvire, în 1967, se înscrie la InstitutulSilvic de trei ani din Bucureti; Anul 2000 îi aducelicena în Marketing la Universitatea din Bacu;Frecventeaz mai multe cenacluri de prestigiu iar în 1990 îl gsimcofondator al revistei „V”din Focani; În 1993 înfiineaz Jurnalul deVrancea, în 2000 revista de literatur „Oglinda literar” i tot în acelai anse constituie Asociaia „Duiliu Zamfirescu”; Gh. Neagu a obinut, pentrususinuta sa activitate cultural, numeroase premii i medalii; Membru USR.VOLUME PUBLICATE:1992-Templul iubirii- Ed. Porto-Franco-Galai; Arme i lopei - Ed. Zedax-1995; Moartea obolanului-Ed. Zedax-2010; Jurnal american-2004;Tarantula- Ed. Rafet,2005; Aesopice-2006; Purttorul de cruce-, Ed. Zedax-Focani-2010; Lacrima iubirii, Ed. Rawexcoms-Bucureti-2010; Rzboiulmutelor, Ed. Plumb-2010; Nunta neagr, Ed. Valman- Râmnicu Srat-2010; Aria din ploi-Ed. Tipo Moldova-Iai- 2011. De asemenea, a editatmulte volume colective cu membrii asociaiei „Duiliu Zamfirescu”.____________________________________________________________Când vor disprea setea de înavuire, spaima de a-lvedea pe altul mai presus decât crezi tu c ai ajuns,prefctoria ce merge mân în mân cu un fel decpoenie insalubr, atunci literatura va fi puternic,chiar dac nu va fi iubit de oamenii cu bani.CULI IOAN UURELU : S începem cu fapte din copilrie,fapte care au avut efect pe termen lung în viaa ta. Un astfel demoment ar fi examenul dificil pe care l-ai dat la Liceul de Muzicdin Iai. Nereuita de acolo a fost o mare pierdere pentru muzicsau un mare câtig pentru literatur?224

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGHEORGHE ANDREI NEAGU: Nu a fost un examen dificil, ampierdut pentru c n-am fost mecher. Adic în onestitatea meajuvenil, am dat examen la secia violoncel – unde aveam rezultatedestul de bune. Eram 16 candidai pentru un loc. Colegul meuStupcanu s-a dus la contrabas unde erau 16 locuri pentru treicandidai. Nici n-a apucat s termine anul, când s-a mutat de lacontrabas la violoncel. Dar, hai s fim rezonabili când vorbim de maripierderi sau mari câtiguri. S-ar fi putut s ajung un bun instrumentist.Dar nu cred c m-a fi putut exprima vreodat în note muzicale aacum m exprim în cuvinte. Nu fac parad de modestie, îmi exprimdoar temerile bunului sim.C.I.U: Se pare c, în plin adolescen, ai fondat , împreun cunite colegi de excepie, revista « SILVA ». Pân la înfiinarea« Oglinzii literare », câte alte experiene de acest gen ai maiîncercat? Ce prieteni entuziati i de extraordinari te-au maiînsoit ?GH.A.N: in s spun c, aveam un cenaclu i la Roman, (înainte svin la Bucureti). Revista Silva, din care mai am câteva exemplare,am scos-o cu banii UTC, sector 2 i cu sprijinul logistic al Institutuluide Cercetri Bucureti. În aceast revist a publicat printre alii VictorCiocnitu, vestitul i controversatul academician Beldie, prigonit deGheorghiu Dej, Mihai Grmescu, Constantin Namora, MirceaDobrovicescu i muli alti colegi din cenaclul Garabet Ibrileanu. Îispusesem aa pentru c ne desfuram activitatea cenaclist la clubulUzinelor 23 August, unde director era un nemean de al meuConstantin Lagu. De altfel aici a aprut i primul conflict întreAdrian Punescu i Cristian iman. Punescu i-a cerut s prseascadunarea unde el îi desfura, plin de zel i mai ales de energielecturile. Înc nu avea Cenaclul Flacra. Bineîneles c, în semn deprotest, ne-am ridicat toi membrii cenaclului i vreo dou rânduri descaune din sal s-au golit. Era i Liviu Ioan Stoiciu printre noi i mulialii. Sunt cam patru decenii de la acele întâmplri juvenile. Mergeamcu pantofii gurii în talp de la o întâlnire la alta, bteam toateredaciile editurilor fr a reui s sensibilizez clanurile binestructurate ale scriitorilor ce-i primeau tainul din acele redacii,înbuind orice iniiativ a unor tineri aflai la început de drum. Maiaveam i dezavantajul de a nu-mi plcea viaa din cârciumi. Acolo selegau de fapt prieteniile. Acolo l-am vzut pe Mircea Dinescu225

Culi Ioan Uureluaruncând cu firimituri de pâine în btrânul Jebeleanu i m-amcutremurat. Am ajuns s cred c un scriitor care nu are darul suptuluidin sticl este în mare parte pierdut pentru breasla peniarilor. Atunciam luat cunotin de Papini, aproape abandonasem scrisul. Când amcitit Un om sfârit, am renscut.C.I.U: tiu c ai fost printre iniiatorii « Revistei V », la Focani.Apoi, dup cum s-a vzut, au pus stpânire pe ea Florin Muscalu iTraian Olteanu. De ce n-ai luptat s rmânei, atât tu cât i ceilali,în redacie i s v impunei punctul de vedere?GH.A.N: Aa este. M-a chemat Liviu Stoiciu la redacia ziaruluiMilcovul, unde el, în calitate de preedinte al CPUN Vranceaîmpreun cu Virginia Paraschiv, membr în acelai organism, au gsitde cuviin c trebuie schimbat vechea conducere. Pentru c orgoliilei-au însoit i la votare, ziarul Milcovul a ajuns în mâna lui Ion Nistor,în loc s ajung în mâna lui Ion Panait, pe motiv c acesta n-aveastudii superioare. S-a vzut apoi cât de îneleapt a fost aceastschimbare între politrucii presei vrâncene. Cuplul Muscalu-Traian,nici nu tiu cine a inventat aceast formulare, plângea pe trotuarul ceduce spre cinematograful Balada. Atunci aveam bani strâni pentrujumtate de main, adic 35.000 lei. M-a durut durerea lor i le-ampropus aceti bani, crezând c ei aveau relaiile necesare unui demersjurnalistic potrivit. De fa era i Corneliu Fotea. Si cum mergeam noiprin dreptul cinematografului Balada, ne întâlnim cu tovaraCarcadia de la Direcia de Cultur, care, auzind cât eram de hotrâis facem o revist literar, ne-a oferit 60.000 lei. Uurai, cei doi i-auuscat rapid lacrimile i au trecut la treab. Iar când eu le-am mai adusi 10.000 de abonamente, au fost de-a dreptul…independeni. Amsperat ca prezena lui Mitic Pricop, a lui C.Fotea i a lui I.D. Denciuîn redacie s fie suficient ca s funcionm în onestitate, eurmânând la Odobeti, gata s-i spriin cu maini pentru transport,oameni pentru crat mobilier, pentru zugrvit. Nici nu mi-a trecut princap c toat publicitatea o treceau într-un cont personal, revistarmânând mereu fr bani, fiind minii în permanen, atât MiticPricop cât i I. D. Denciu. Fotea se lipise la Cultur, iar eu vzând cnu se întâmpl nimic nou, am scos Jurnalul de Vrancea, în 1993. Afost primul ziar privat care a dus o lupt onest cu toi neica nimeniintrai în politic. Aproape c i-am fcut celebrii în plan local printopul mecherilor, opârla mioritic, anchete etc., o parte din ziar era226

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurirezervat literaturii. Aa c eu nu am abandonat lupta, ci doar m-amseparat de lichele. Am avut bunul sim s creez la un moment datJurnal de Adjud, Jurnal de Mreti i Jurnal de Odobeti. Amîncercat s resuscitez tot ce era valoare literar. Dac am reuit saunu, s m judece alii. tiu bine c Revista V deczuse în aa hal încâtcei doi demolatori s-au dus cu bani grei la Voiculescu ca s-mi iadreptul de a scoate Jurnalul de Vrancea. Au fcut ei împreun cucelebrul domn Marti un ziar care se numea Diplomatic TV i sevindea împreun cu Jurnalul de Vrancea la un moment dat. Avusesempeste 3000 de abonai, pe care am încercat s-i pstrez înfiinândGazeta Vrâncean. N-am reuit. În anul urmtor mi s-au înjumtit,iar peste doi ani, acelai Voiculescu m ruga s reiau Jurnalul deVrancea. L-am reluat, dar îl fceam în tandem cu Gazeta Vrâncean ipentru c m apucasem i de politic am primit un spaiu la un daracde lân din centrul oraului, unde astzi cineva se tot câcâie s ridiceo catedral.. Aa c, în paralel cu Revista V, tot mai srac în idei iintenii culturale, am început s adun lâng mine oameni care speraus se exprime liber. Îmi aduc aminte c i tu veneai odat la acestcenaclu Duiliu Zamfirescu i n-am îneles nici pân astzi de ce n-aimai venit. Am fi fcut multe lucruri împreun, pentru c începusems scot i cri în editura Zedax i s fac multe lucruri ce însemnaucultur literar, ceva mai mult decât se fcuse pân atunci.C.I.U: Exist în prezent anumite boli ale literaturii vrâncene i alecelei naionale? Vezi metode de înlturare, de vindecare a acestora?GH.A.N: Când vor disprea setea de înavuire, spaima de a-l vedeape altul mai presus decât crezi tu c ai ajuns, prefctoria ce mergemân în mân cu un fel de cpoenie insalubr, atunci literatura va fiputernic, chiar dac nu va fi iubit de oamenii cu bani. Oare realizezitu ce a însemnat lumea literar vrâncean în primii cinci ani ai acestuimileniu? Eram vreo 60 membrii ai Asociaiei Duiliu Zamfirescu,eram privii cu respect, în toate colurile de ar, ba chiar i-n afara ei.Azi suntem împrii în mai multe grupe i grupulee literare, ai croradereni au început s cread c sunt nite valori în sine! Se poate! M-a bucura s confirme prin fapte. Vezi, dragul meu Culi, lupta meape trâm cultural n-a încetat vreodat. Am scos i cri, am rspuns iaciunilor culturale extrem de rare din Vrancea. Acest jude are celmai mic buget alocat culturii din toate judeele regiunii de dezvoltaresud-est. Probabil c aa divizai cum suntem nu putem reprezenta o227

Culi Ioan Uurelufor în faa conducerii. Am ajuns s stau la ua Consiliului Judeeancot la cot cu pensionarii armatei, cu oferii lui Mitic, cei care s-augândit c dac fac tot felul de mecherii monografice de doi lei, sunti scriitori. Au timp, au tenacitate, au tupeu i profit de netiina unoroameni ce au acces la finanare spre a-i scoate crile pline de oricenumai de literatur nu. Dac aceti impostori culturali nu s-ar fioploit pe lâng gruprile literare desprinse din „Duiliu Zamfirescu”,n-ar mai fi avut atâta obrznicie i n-ar mai fi putut profita deincultura celor cu bani. Uite, i conducerea judeului premiaz totfelul de sportivi, dar niciodat, absolut niciodat n-am vzut înultimul deceniu s premieze vreun scriitor. Probabil c disipareascriitorilor convine conductorilor cetii mioritice, iar scriitorii n-audecât s strige în pustiu, fiecare la colul lui de strad, despre câtvaloare exist pe aceste meleaguri. Aa s-au prbuit întotdeaunamarile intenii culturale. Atena lui Pericle a fost npdit uor depopoarele rzboinice, dar, în istoria civilizaiei a rmas Praxitele cusculpturile sale i nu numele soldatului de la maraton, a rmasArhimede i Aristotel i nu numele consilierilor cetii ateniene.Rmâne de vzut dac peste ani i ani va rmâne vreun nume descriitor din cei care astzi se ciocnesc i se îmbolnvesc deamrciune, sau numele primarilor iubitori de borduri i de mizerieurban, dar bogai în conturi personale. Dup ase decenii de existenînc m bucur atunci când mai vin lâng mine oameni curai la suflet.Oare cum se simt iubiii notri vrânceni cu bani când vor afla i dinacest interviu c am scos o carte a unor copii extrem de talentai pebanii lui Marian Ruscu de la Ploieti, care din puinul agoniselii sale agsit de cuviin s le dea acestor talente o ans?C.I.U: Crezi c politicul poate convieui cu esteticul? În Vrancea, înRomânia? Tu le-ai încercat pe amândou, deci eti în msur sexplici…GH.A.N: S-a dus vremea când în politic se gseau i vistori! Îispun doar c am avut ansa s fiu consilier judeean, luptându-mpentru a realiza ceva în favoarea celor care m-au ales. Din nefericire,între timp, lumea a devenit, hai s-i zicem delicat, pragmatic, adicce-mi dai s te votez! i ce putea da un scriitor ca mine? Alegtoruleste mai atent la o gleat de plastic decât la o promisiune cinstit! Deaceea, a vorbi despre estetic în politic este ca o blasfemie. M-amconvins c nu trebuie s m mai atept la ceva bun din partea clasei228

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuripolitice. Ce este mai trist este c oamenii politici nu se înconjoarmcar de valori spirituale (vezi cazul Pleu) pentru ca s aib opertinent consiliere. Mi-am oferit serviciile. Nu-i vina mea cvrâncenii au votat gleata în locul condeiului. Asta-i estetica înpolitic! Gleata contra condeiului!C.I.U: Eminescu ne-a tulburat cu mrturisirea c ”Mi-e ruine csunt român, un român de parad, un român care crede c i-aînsuit monopolul patriotismului.” Dac ar tri astzi, s-ar exprimala fel? Tu ce crezi despre patrioii notri „dragi”?GH.A.N: Sunt un optimist incurabil. Nu cred c ar exista o ar maipotrivit sufletului meu decât România. Unde mai gseti toateformele de relief îngemnate atât de armonios ? Unde mai gsetitoate formele de civilizaie: de la primitivismul oamenilor sraci, pânla miliardari de top internaional ? În plus, cred c suntem un neamfoarte tânr, cu infuzii genetice fireti ce se nasc la rspântii de maricivilizaii. De aceea ne urâm cu patim i ne iubim aiderea. Dar nune risipim. Cred c vom dinui înc mult vreme pe acest pmânt,suportand prin buntatea noastr mioritic pe toi descreieraii lumii.Cred c astzi Eminescu, ar fi mai puin respectat decât este înpostura lui de român rece. C aa este la noi, orice român rece estemai valoros decât unul viu. Imbecilitatea oamenilor cu bani ar fiaceeai i pentru Eminescu, pentru c ar trebui s stea cu mâna întinspentru a-i publica opera. Vorba celor de la Ministerul Culturii: ar fiun produs cultural i punctum.C.I.U: Dei nscut în judeul Neam, ai devenit, de vreo 30 de ani,vrâncean i, mai mult, eti în primele rânduri ale literaturiijudeului i nu numai…Unii dintre contestatarii ti te bnuiesc cai dori s fii chiar Primul dintre primii…Ei, bine, ce se întâmpl înVrancea literar? Mai multe orgolii decât opere? Prea multe geniineînelese, prea muli ini nemulumii, ini care nu creeaz opere,ci venice scandaluri? Armonia atât de necesar creaiei, literaturaadevrat? Mai este vreo speran s fim lsai s ne facemomeneasca datorie? Unirea forelor tuturor literailor vrânceni?Vreo propunere? Vreun nume benefic, malefic?GH.A.N: tiu unde bai ! Faptul c am reuit s fac din oraulFocani, la un moment dat, un fel de capital a culturii române, sau cam fcut din revist, în anul în care tefan cel Mare a fost declaratsfânt, cel mai important eveniment editorial, este o mulumire umbrit229

Culi Ioan Uureludoar de indiferena celor care temporar dein puterea de decizie. Iatde ce am sugerat, de mai multe ori, instituiilor care ne conducdestinele s fac un gest de recunotin pentru cei care încremenescslova în matricea timpului. Ce mare lucru era ca la sfârit de an s lefie acordat scriitorilor mcar simbolic, un semn de recunoaterepentru munca lor atât de grea i atât de dttoare de lumin. Vd c pesportivi îi mai omenete, din când în când primria, sau vreo direcieplin de bani publici. Pân i pe aa-ziii rapsozi populari, care se faca fi pstrtori de tradiie româneasc, îi vd mcar o dat pe anchemai într-un spaiu organizat s se exprime. S fim serioi… Cânds-a mai cântat prin satele vrâncene vreo melodie din cele ce le auzimcu diverse prilejuri prin Piaa Unirii din Focani ? Sau când s-a dansatîn vreo comun, la vreo nunt sau vreun botez, vreun dans popular dincele tropite pe scenele focnene ? N-am nimic împotriva unor astfelde manifestri ! Pstrarea tradiiei este important, dar nu cred ctrebuie s fie singura activitate în atenia instituiilor de cultur. iasta în timp ce scriitorii mor de foame. Eu n-am uitat cum au muritscriitorii vrânceni de pân acum. Nici unul n-a fost recompensatcumva pentru scrierile sale. Ori au fost ziariti, ori au fost profesori,ori au avut alte profesii i numai în plan secundar au fost scriitori.Scrisul lor a fost ca o sângerare, eu aa simt. Sângerez ori de câte oristau în faa colii de hârtie. i din respect pentru jertfa lor am înfiinato revist literar, în care s se fac auzii, s fie cinstii de o naiuneîntreag. Acesta a fost rostul înfiinrii revistei Oglinda literar.C.I.U: Din anul 2000, ai înfiinat Asociaia Cultural „DuiliuZamfirescu”, care va edita o revist de nivel naional, „Oglindaliterar”, care va iniia i va organiza ani la rând celebrul Festival„Duiliu Zamfirescu”etc. Care-i soarta omului care a lucratpermanent în folosul literaturii vrâncene , a debutanilor? Câtestatui i-au ridicat cei pentru care ai muncit (nepltit) atât?GH.A.N: Exact. În anul când am constat c votul meu este egal cuzero în politic, am trecut cu toat fora în literatur. Acum pot s-ispun, fr s m sfiesc c m-a durut când am vzut c domnul Vljiea înfiinat la numai o jumtate de an o revist care s m concureze,pltit din greu din bani bugetari sau din sponsorizri grase. Mai mult,când îmi veneau oaspei de seam la Festivalul Duiliu Zamfirescu,lucrtorii acestei reviste îi racolau pe invitai cu promisiuni financiare,mai mult sau mai puin oneste. Îmi amintesc cu durere c au avut230

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuritupeul s se duc pân i la academicienii invitai de mine s mponegreasc. Am investit sute de milioane de lei, de m bârfea PuiuSiru c sunt miliardar, reuind s fac din Focani o capital a culturiiromâne. O pot lua ca pe o realizare si faptul c i-am introdus pescriitorii vrânceni în Istoria Literaturii Române a lui Ion Rotaru i cam fcut posibil intrarea revistei Oglinda Literar în DicionarulAcademiei Române. Astzi, stau pe la uile amploaiailor laolalt cutot felul de neavenii (în care s-a trezit fiorul de fat btrân aldragostei pentru literatur) i tot întind mâna în sperana c voi gsifinanare pentru revist. Dar, îi spun cu mâna pe inim, c m-amsturat! Am unde s public! Statuile… sunt crile mele, din pcateunele fiind scrise în resturi de timp. Promovarea culturii vrâncene mialuat prea mult timp i prea mult energie! Dar nu regret…C.I.U: Aristotel spunea despre „pofta dureroas ce o avem de orzbunare pe care o credem posibil”. În literatur se aplic? Lanivel naional, nu cred, dar la nivel vrâncean, se pare c da…Dacnu i mai ru…GH.A.N: Eu sunt platonic. M rzbun urmrindu-i cum se fac de râscoborând statutul intelectualului pân foarte jos. M bucur când îmiiau aprarea unii colegi! Din pcate sunt tot mai rari. De fapt, tii ceamvzut? Oamenii fr talent fac deseori atacuri la persoan. iatunci…C.I.U: Exist în România o zvonistic mizerabil, care tenteazanumite persoane s dezgoleasc urâenia naional cu orice pre inu tenteaz pe nimeni acoperirea acestei urâenii. În alte ri esteinvers…Te-a lovit vreodat acest defect îngrozitor al românilor? inu e vorba de nimicurile de sub pre…GH.A.N: Ce s acoperi? Când vine valul, cam ia totul cu el. Ssperm doar c „ce e val, ca valul trece”. i c, totui, pietrele rmân.Am colindat puin. Nici în SUA, nici în Egipt, nici în Frana i nici înOlanda sau Germania nu am fost tratat decât cu respect. Au avut atâtarespect fa de mine i de ara mea, încât mi-a organizat primirifestive i nu mi-au artat vreodat vreun ceretor român, când arareorimai mergeam i pe jos în rile vizitate. Se înelege c în ceea ce mprivete, prin ceea ce am reprezentat în acele vizite, atât persoana meacât i ara au fost tratate cu respect. Am i mrturii scrise din presaacelor momente. Mai mult, ce poi face?231

Culi Ioan UureluC.I.U: Noica i Nae Ionescu dispreuiau cultura Occidentului,recomandau desprinderea de aceast cultur a… bcanului, auntului…Cioran afirma c Apusul este Rsritul nostru…N-or fiavut toi dreptate? Ne aflm, cum se vede, în plin civilizaie, dar nui în plin cultur… Ce putem face?GH.A.N: Cred c dac ai fora necesar i mai ales harul de care artrebui s te slujeti i s contribui la zestrea cultural naional, estedeja foarte bine. Cioran avea admiraie pentru Occident în întregullui, uitând condiiile adeseori violente în evoluia marilor culturi. Artrebui s ne gândim c sunt ri care au disprut, dar cultura a rmas.Numai dac ne gândim la Fenicia sau la cultura minoic i îmi vei dadreptate.C.I.U: Zerodocii ursc valoarea pentru c nu tiu s ajung la ea.Mitocnia în literatur, în politic, în societate? În Vrancea, înlume? Atât de râvnita i hulita „literatura de sertar”… Ai avut-o?La cei de lâng tine, ai observat-o?GH.A.N: Este adevrat, în politic i societate zerodoctul captaudien i este votat. De fapt, tu pui mai multe întrebri într-unasingur. Dac m gândesc la tupeul fctorilor de monografii pe nitesume la care noi, scriitorii, nici nu vism vreodat, atunci … Nici numai vorbesc de calitatea precar a crilor aa-zis monografice. Daraa ne trebuie, ei se unesc în tot felul de grupri i merg pe ladeintorii de fonduri, impresionându-i, pe când noi, scriitorii, ne-amîmprtiat în cele patru vânturi, i în loc s ne bucurm c împreunavem unde ne exprima, rânjim atunci când mai dispare câte opublicaie de calitate, mai moare câte un condei incomod. Cât priveteliteratura de sertar, pot s-i spun c mai mult de 70% din scrierilemele de acolo se trag. Cred c sunt printre puinii scriitori vrâncenicare chiar au avut literatur de sertar. Dar s tii c nu mai este o maremândrie. Cartea tiprit nu se mai cumpr, iar distribuirea criigratuit nu mai exist. i atunci, pac la internet! Ori asta nu-i literaturde sertar? Dup mine, este…C.I.U: Un lucru interesant: nu prea te-am vzut intrând înpolemici. Te conduci dup zicala care ne explic mereu i mereu catunci când doi se ceart, al treilea câtig? Oare nu trebuieatenionai mizerabilii i mitocanii, care se cred genii i fac doar rucelor din jur, pe care îi trdeaz, îi urmresc oriunde cu rutatea iprostia lor? Nu greim dac nu-i artm cu degetul?232

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGH.A.N: Ce polemic s am eu cu un neica nimeni? Dac valorilescrisului românesc ar fi unite, toi gozarii (apud Bsescu) saupiifelnicii (apud Cristoiu) ar pieri, s-ar îneca în veninul rutilorpersonale. Cam toi cei care mi-au dorit rul, au plecat definitiv încealalt lume. Dumnezeu s-i ierte, c eu i-am iertat de mult!C.I.U: Indiferent de ce cred unii sau alii, ai putea spune astzi, cumândrie, c ai ajutat la debutul i gloria unor scriitori din Vranceasau din ar?GH.A.N: Aa este. Numele lor figureaz într-un fel de Jurnal, pe caream s-l fac public atunci când voi simi c este necesar. O parte i-amnumit în revista Oglinda Literar, la 10 ani de apariie. Atept de la eipuin respect. Adic s continuie, s creasc în valoare i s nu mdezamgeasc.C.I.U: Care-i viitorul literaturii vrâncene în cadrul celei naionale,dac va merge pe linia pe care a pornit? Locul tu în cadrul acesteiliteraturi?GH.A.N: Viitorul literaturii vrâncene depinde în mare msur de cât deputernici sunt promotorii lor. Dar atunci când fiecare grupuscul îi doretedoar binele su, însilând tot felul de aa-zise activiti culturale, totul intrîn derizoriu. În plus, atunci când aleii vrâncenilor vor contientiza i vorsprijini cu adevrat profesionitii condeiului, viitorul literaturii acestormeleaguri va fi altul. Duiliu Zamfirescu, dac nu ieea la btaie prinmijloacele-i cunoscute, n-ar fi ajuns ceea ce este astzi, în plan naional.Din pcate, în plan local, el este uitat. Vrei s-i spun ceva? Uite, în judeulNeam, sunt invitat de onoare la Zilele Eminescu. În Vrancea… Se pare clinia pe care am imprimat-o promovrii literaturii vrâncene e prea grea. Bachiar s-a frânt odat cu dispariia celor dou festivaluri i a altormanifestri asemntoare. Despre locul meu în literatura vrânceanvorbesc alii; de la Academia României, de la universitile unde se maifac i istorii adevrate ale literaturii române, de la Uniunea Scriitorilor dinCanada, din care fac parte, din revistele australiene, americane i germane,pe unde tot public. Dar s tii c tot mai încerc s deschid porilecondeierilor vrânceni, în special tinerilor pentru care am o adevratadmiraie. Constat cu bucurie c acetia scriu bine, cum n-au scris marilevalori din literatura consacrat la vârsta lor. Îi stimez i o s-i promovez câto s pot. Am scos i un volum cu scrierile a patru eleve din Focsani,dar cufinantare din Prahova…!!!. Poate c vreodat, cândva, unul dintre ei îi vaaminti c am pus i eu umrul întru’devenirea sa…233

Culi Ioan UureluCOSTIC NEAGUDATE BIOGRAFICE:Costic Neagu s-a nscut pe 6 iulie 1946 în satulNegrileti, Vrancea ; Face studiile inferioare în satulnatal, iar din 1960 pân în 1966 urmeaz coalaPedagogica « Costache Negri » din Galai ; i-acompletat apoi studiile devenind profesor de Limbaromân. În aceast calitate, dup evenimentele din 1989, va fi alesDirectorul Casei Corpului Didactic din Focani ; Aici a fondat revista« Vârstele colii » în 1991, a reluat, în decembrie 2005, publicaia« Milcovia »-1991, a înfiinat Asociaia personalului Didactic « SimionMehedini » i Editura « Terra ».VOLUME PUBLICATE (SELECIE) :a).Lucrri de autor: Simion Mehedini, pedagog de vocaie, Ed. FundaieiUniversitare ,,Dunrea de Jos”, Galai, 2007 (teza de doctorat); SimionMehedini, Biobibliografie, Ed. Fundaiei Universitare ,,Dunrea de Jos”,Galai, 2007; Negriletii Vrancei, Ed. Terra, Focani, 2005; 1907 - ipostazeliterare, Ed. Terra, Focani, 2007; Neculae Popescu, un om, o via, undestin, Ed. Terra, Focani, 2007; ,,P-un picior de plai”, profesorul Vasile N.Taft la 80 de ani, Biblioteca ,,Simion Mehedini”, nr. 68, Ed. Terra,Focani, 2009; Simion Mehedini, prozator i publicist, Biblioteca ,,SimionMehedini”, nr. 71, Ed. Terra, Focani, 2009; Negriletii Vrancei, albummonografic, Biblioteca ,,Simion Mehedini”, nr. 72, cu o prefa de Acad.Valeriu D. Cotea, Ed. Terra, Focani, 2o10. b). Lucrri coautor: NeculaiJechianu, un apostol vrâncean, ,,Biblioteca Simion Mehedini”, nr. 5, Ed.Viaa Româneasc, Bucureti, 1998; Casa Corpului Didactic, centenar(Colectivul de redacie: prof dr. Gabriel Leahu, coordonator – director gen.adj. MEC; prof. dr. Corina Marin, ef serviciu MEC; prof. MariettaLesovici, director CCD, Iai; prof.Costic Neagu, Director CCD, Vrancea),Editura ,,Spiru Haret”, Iai, 2002; Volum omagial, Simion Mehedini,colegiul director: prof. univ. dr. Mihai Ielenicz, prof. univ. dr. MihailGrigore, prof. gr. I, Costic Neagu, Editura Universitar, Bucureti, 2004;Dumitru Pricop, Horia-Vintil Furtun, Costic Neagu - ,,Nasc i la Vranceaoameni”, Academicianul Valeriu D. Cotea, la 80 de ani, Ed. Terra, Focani,2006; Elisabeta Alman, Costic Neagu (coordonatori) - Primii pai îndemocraie, comunicri de la simpozionul interjudeean ,,1001 teme deeducaie civic”, Biblioteca ,,Didactica XXI”, nr. 4, Ed. Terra, 2009.234

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuri____________________________________________________________În numele unei ,,false liberti”, am otrvit totul(biseric, coal, armat, familie - copiii îi reclamprinii pentru rele tratamente sau se spânzur de dorulcelor plecai, mamele îi leapd copiii în containere),iar egoismul nostru a atins cote nimicitoare.CULI IOAN UURELU: Nimeni din ara aceasta n-a trudit catine la cunoaterea operei lui Simion Mehedini. Crezi c în destinultu era programat întâlnirea cu manuscrisele conjudeeanuluinostru, oper pe care tu a trebuit s-o recuperezi?COSTIC NEAGU: E greu de spus, probabil c da. Nu tiu ce sspun. Adevrul e c m-am ,,întâlnit” cu Simion Mehedini prin anii1980, când fiind profesor la coala Cârligele, am avut dorina sînfiinez un ,,muzeu” de manuale colare. Pot spune c chiar amcolecionat câteva rariti, între care un manual de fizic de pe lasfâritul sec. al XIX-lea. Din aceste manuale am aflat c cifra zero senumea ,,nula”. Între vechiturile pe care mi le-au adus elevii – am pusi un premiu pentru cel mai valoros manual –, un elev mi-a adus unmanual de religie ,,S. Mehedini – Parabole i învturi dinEvanghelie, manual pentru clasa a II-a secundar” (clasa a VI-a deastzi). Am luat cartea acas, am citit-o i, pot spune c am rmas mutde uimire, nu vzusem niciodat un asemenea manual. Autorulprezenta o parabol din Evanghelie, iar la sfârit avea un adagio -,,Potrivire la viaa colarilor”, în care în câteva rânduri fcea oeducaie moral-cretin. Nimic din bigotismul care se spunea depropaganda ateist. De atunci am început s m interesez deMehedini despre care tiam c este din Soveja, c a scris ,,Terra” ic este interzis. Tocmai atunci Gheorghi Gean a publicat la Ed.Junimea din Iai ,,S. Mehedini – Cultur i civilizaie”. Atunci mi l-am luat ca mentor pe Mehedini. În 1991 am fondat AsociaiaPersonalului Didactic ,,Simion Mehedini”, iar prima grij a fost stipresc acea lucrare (20.000 de ex.) pe care am considerat-ofundamental pentru acele timpuri romantice. Când se discutaprograma de religie, am prezentat-o Comisiei Naionale pentrumanuale alternative, dar… Oricum, prin legturile pe care le aveam235

Culi Ioan Uurelucu directorii de CCD, pot spune c aceast lucrare a ptruns în toatejudeele rii. Pe atunci lumea mai citea înc.C.I.U: Ce ai de gând s faci cu cele 25 de caiete de însemnri ale luiSimion Mehedini pe o perioad lung, aceea dintre anii 1906-1954?C.N: Asociaia Simion Mehedini i-a propus înc de la înfiinare srestituie opera lui Simion Mehedini i nu numai. În acest sensprecizez c am tiprit 17 titluri din opera lui Mehedini într-un tiraj depeste 36.000 de exemplare, între care 3 titluri opere inedite (Goethe iEminescu, Conferinele radio, Ethnos) i 4 lucrri despre SimionMehedini: V. I. iroiu - Cum am colaborat cu profesorul SimionMehedini; Costic Neagu - Simion Mehedini, biobibliografie;Costic Neagu - Simion Mehedini, pedagog de vocaie; CosticNeagu - Simion Mehedini, pedagog i publicist. În privina Caietelor– Simion Mehedini, ndjduim c la vom putea tipri anul acestacând se împlinesc 50 de ani de la moartea savantului. Mehedini afcut însemnri, nu zilnice, din 1906 i pân prin 1962 când s-a dus lacele venice. Am reuit s trecem pe calculator pân în anul 1948.Problema e c Mehedini avea un scris aproape imposibil, ca s numai punem la socoteal ultimii 3-4 ani când orbise complet, multedintre însemnri fiind fcute de soia sa, Maria Mehedini, sau denepoata de fiu, Simona Mehedini, care este membr fondatoare aAsociaiei i care ne-a permis cu generozitate s tiprim tot ce vomputea din ,,tat mare”, fr nicio pretenie pecuniar. De altfel, tot ce amai rmas din arhiva familiei a fost cedat Asociaiei.C.I.U: Cum ai comenta amestecul politicului în problemele decadre, în problemele învmântului i a culturii?C.N: Amestecul politicului în orice problem profesional, de cultur,de educaie i de creaie este un lucru inacceptabil. Însui Spiru Haret,creatorul învmântului modern românesc, care a fost i om politicrespingea aceast meteahn spunând c ,,Politica a intrat în coal cutoate bagajele…”. Culmea e c aceast imixtiune se face cu ajutorulneprecupeit al dasclilor. Noi înine participm la agresiunile iumilirile colegilor notri, iar când ni se întâmpl nou, reclammviolul. Iat, în zilele noastre un coleg de-al nostru, în trecere prinPiaa Unirii unde se fceau demonstraii, a primit somaie s-iprezinte demisia din funcia de director, cu toate c nu este membru alpartidului violator.236

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Ai fost înlturat de la conducerea Casei Corpului Didacticîntr-un mod intolerabil, gândindu-ne c, totui, suntem intelectualii nu se cade s fim mizerabili în orice împrejurare. De fapt, ce s-aîntâmplat?C.N: Tocmai spuneam despre pcatele politicului care, în loc soptimizeze munca, încurc oamenii. În ce m privete, nu vreau scomentez. Dac nu au mai avut nevoie de munca mea, foarte bine.Având în vedere ce se întâmpl astzi, pot spune c eu nu am fostderanjat, am fcut ceea ce am gândit c e bine pentru dascli, pentruinstituie, pentru coala româneasc. Singura tristee este c la plecarenici nu mi-au strâns mâna, nici nu mi-au pus ctuele, dei ar fi vrut.Am plecat ,,ca de la o moar pustie”.C.I.U: Ca redactor ef al revistei înfiinat de tine, „Vârstele colii”,ai avut rezultate de excepie, acum i-a fost luat, dar i-a rmas„Milcovia”… Eti un mare lupttor i, tocmai de aceea, vei învingeîn tot ceea ce îi propui. Cum stai cu iluziile, cu deziluziile?C.N: În perioada 1990-2009 cât am fost slujitorul Casei CorpuluiDidactic pe care am numit-o ,,Simion Mehedini” în semn de omagiupentru unul dintre cei mai mari dascli ai acestui neam. Am fondatVârstele colii, revist de informare, opinie, cultur didactic ipedagogic, aprut în dou serii: seria I format tabloid 1992-1998,apariie lunar, 25 de numere; seria a II-a, (2002-2009), formatbrour A-4, apariie trimestrial, 28 de numere, 36 de pagini, pân în2009 când am plecat de la CCD; am fondat publicaia BuletinulAsociaiei ,,Simion Mehedini” (1997), anual, 15 numere, 15 ani =6.000 ex., distribuite gratuit; am reluat apariia publicaiei Milcovia,seria a III-a, director fondator, acad. N. Al. Rdulescu - revistregional de studii, apariie bianual (2005), 7 ani, 12 apariii, 3.600de exemplare. Prima serie a aprut în anii 1930-1936, iar seria a II înanii 1970, ca supliment de cultur al Ziarului Milcovul. De asemenea,în anul 2011 am fondat împreun cu colegii de la Facultatea dePsihologie i tiinele Educaiei Bucureti, D. P. P. Focani,publicaia Educaie i cultur - revist de studii, primul numr,apariie bianual. Pentru buna informare a cititorilor dvs., maiprecizez c în anul 1994, am fondat seria editorial ,,BibliotecaSimion Mehedini” în care s-au editat 78 de numere, iar în 2008 s-alansat seria editorial ,,Biblioteca Didactica XXI”, în care au aprut237

Culi Ioan Uurelu15 numere. Editura Terra, lansat în 1999, a editat pân în prezent154 de titluri într-un tiraj de peste 105.000 exemplare.C.I.U: Ai avut i ai mari prieteni în literatur, în filozofie, înînvmânt. Poi s aminteti câiva?C.N: Chiar prieteni în sensul clasic al cuvântului, nu pot s spun cam avut i am, pentru c eu nu sunt un om de lume aa cum era vrulmeu Dumitru Pricop. Sunt destul de apropiat, îi respect i îi preuiesc,pe dnii: Gheorghi Gean, erban Dragomirescu, Ion Coja, IonGhinoiu, Gheorghe Istrate, Constantin Schifirne, Ilie Moise,Gheorghe Toma i muli alii, i poate… Culi Ioan Uurelu de acrui prietenie cred c m bucur! În rest, cine n-are dumani nu-i facepielea doi bani sau, dup vorba lui Mehedini: ,,Oricât s-ar strduiprietenii nu-i pot face binele pe care i-l fac dumanii”. i pentru cveni vorba de oameni care într-un fel mi-au marcat drumul cultural,pe lâng Mehedini, a dori s-l amintesc pe regretatul prof. Ion Gh.Stanciu care mi-a îndrumat teza de doctorat i care, dup ce a vzutceea ce facem noi aici pentru Mehedini, efectiv m-a împins ctreacest pas, spunându-mi c n-a avut niciun candidat, cu toate c-lconsidera pe Simion Mehedini un mare pedagog al neamului.C.I.U: Faci, de multe ori, manifestri culturale de anvergur, încare altruismul tu iese la iveal, spre mirarea tuturor. Poi sdescrii câteva din aceste aciuni, unele chiar cu caracterpermanent?C.N: Între aciunile pe care le-am realizat, pe primul loc se afl,,Zilele Simion Mehedini” care anul acesta ar trebui s se afle la aXXII-a ediie. Uneori, când m gândesc, m i sperii, m gândesc cevoi face când nu voi mai putea face asemenea întâlniri. Probabil cm voi uita pe Buletinul Asociaiei, care este un fel de Jurnal de bordi unde am i dou pagini de iconografie. Dup fiecare aciune, rmâncu oarecare tristee deoarece cu toate eforturile noastre, oamenii nurezoneaz la asemenea aciuni. Dup cum tii, la fiecare aciuneeditm Buletinul Asociaiei i un sau mai multe lucrri. Toiparticipanii primesc gratuit aceste materiale. Muli dintre amici mroag s le ofer i lor câte o lucrare, iar când le cer bani sunt surprini,spunându-mi c la activitate le-am oferit gratis, iar eu le spun cnumai în ziua aceea-i ,,poman”, adic îi ,,cumpr” ca s vin laactivitate, cum fcea Topârceanu.238

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriDe fiecare dat, dup sesiunea de comunicri, am fcut un pelerinaj laSoveja sau la Negrileti. Întâlnirile cu sovejenii, cu colegii de acolo,taifasurile de o sear cu dl i dna Albu, cu invitaii Asociaiei, suntadevrate desftri ale spiritului. Au fost ieiri la Vrâncioaia, pe valeaTiiei, la monumentele naturale de valea Putnei etc.C.I.U: În totalitarism, stpânul avea biciul, în statul democratic,stpânul este... banul. Noi le-am simit pe amândou…Trebuie sexiste întotdeauna un stpân?C.N: Greu de rspuns la o asemenea întrebare. Cred c primii i celmai cruni stpâni sunt nevoile noastre, nevoile primare: hran,adpost, îmbrcminte apoi vine cultura, pentru unii chiar maiimperativ. Banul este necesar pentru c el este cel care face schimbulîntre munc i nevoi. Problema este atunci când munca pe care tii s-ofaci nu are valoare de schimb sau când banul se câtig prea uor.Pierzi msura lucrurilor. Mehedini spunea c munca este hulit lanoi, i aceast pentru c de-a lungul timpului truditorul nu s-a bucuratde ea: ,,Poporul român a fost stricat de boieri i de mnstiri pentru cnumai acetia au avut nevoie de robi”. Sigur c din aceast afirmaiese înelege c ceilali îi munceau ei înii pmântul sau îi procurautoate celelalte. Simion Mehedini avea o adevrat religie a muncii:,,Cine a ridicat munca la rangul de iubire, acela a coborât raiul pepmânt”! Cred c în orice organizare social trebuie s existe un liderpozitiv, care s coaguleze toate ideile generoase ale grupului, aletimpului, dar pe care s le druiasc în permanen semenilor.C.I.U: Nu crezi c bisericile tineretului de astzi, i nu numai aletineretului, sunt celebrele mooluri? Cum ar trebui s acionm noi,cei care ne dm seama ce se întâmpl?C.N: Este un lucru firesc pentru c omul simte nevoia unei agora, aunei piee, a unei eztori, ,,poiana lui Iocan”, Cmin cultural etc., etc.Ce am fcut noi din toate aceste locuri publice, am fcut locuri în carefiecare vorbete . nimeni nu ascult, am dus în derizoriu i am otrvittot ceea ce, pân la urm, era simbol. Gregarismul - solidaritatea degrup - de care vorbea Rdulescu-Motru în vestita sa conferin,,Sufletul neamului nostru, caliti bune i defecte”, inut la Ateneulromân în 1910, a ajuns astzi ,,sport naional” (românul este …religios de ochii lumii; …naionalist, dar numai pân la fapte; odatintrat în politic, devine om mare; ara e copleit de oameni mari;Solidaritatea e opera sacrificiului contient, gregarismul este o stare239

Culi Ioan Uureluimpus de împrejurri, se produce prin imitaie, mergem dup clopotca oile… etc.). În numele unei ,,false liberti”, am otrvit totul(biseric, coal, armat, familie - copiii îi reclam prinii pentrurele tratamente sau se spânzur de dorul celor plecai, mamele îileapd copiii în containere), iar egoismul nostru a atins cotenimicitoare. Suntem în descompunere, singuri i dumani unii cu alii.Ce-i de fcut!? S-o lum de la capt. S ne unim i s muncim cucredin i cu cinste, fiecare la locul lui... Cred cu trie i obstinaie ctrebuie s ne solidarizm, dar mai ales s obligm clasa politic s sesolidarizeze cu poporul (Politica este tiin i moral aplicat.S.M.). ,,Solidaritatea este ultima verig în înlarea moral a voinei(…) solidaritatea este inta spre care se îndreapt cultura”. C. R. M.Fiecare din noi s devin o persoan activ i corect, dar mai ales simpunem clasei conductoare s fie corect chiar prin mijloace maipuin ortodoxe. Cred c certificatul de revoluionar este o mostr degregarism, o mostr de fractur a societii. Cum ar fi ca înaintaiinotri care au luptat la Plevna, Mreti, peste Prut sau la Puli s fiprimit certificat de lupttor!??C.I.U: Te-a preocupat readucerea în atenia publicului vrâncean (inu numai) a unor personaliti culturale din Negrileti, Nruja,Tulnici etc. Care sunt deja prezentate i la care te mai gândeti…?C.N: Am fost i sunt fascinat de efortul acestui popor de a rzbi înistorie, în tiin i în cultur. Uneori s-au fcut lucruri extraordinare,dar care nu au fost valorificate, nu am beneficiat de ele, ba mai multne strduim s gsim ,,fisuri” în marile noastre culmi de cultur icivilizaie: Mioria, Eminescu, limba român etc. În acest sens amcutat s redau, pe cât mi-a stat în putin, valori ale acestormeleaguri: Simion Mehedini, Ioan Ciocârlan, N. Al Rdulescu,Dumitru Pricop, Neculai Jechianu, Simion Hârnea, V. I. iroiu,Valeriu D. Cotea, Neculae Popescu, Vasile N. Taft etc.C.I.U: Planurile tale de viitor? În carier, în manifestrileculturale?C.N: În viitor îmi doresc s am sntate pentru a putea continua cueditarea publicaiei Milcovia, revist regional de studii, seria a III-a,fondat de N. Al. Rdulescu în 1930, s ajutm prin Editura Terra,colegii i oamenii de cultur vrânceni s-i publice lucrrile, s editezmemoriile lui Simion Mehedini i s continui proiectul de restituiriculturale vrâncene ,,Tezaur vrâncean” în cadrul cruia ne-am propus240

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriîntr-o prim etap, editarea urmtoarrelor lucrri: Aurel V. Sava -Documente vrâncene, vol. I-II, C. D. Constantinescu-Mirceti, H. H.Stahl - Documente vrâncene, vol. I; x x x - Neculai Jechianu, unapostol vrâncean, x x x - Nereju, une vilage archaique …C.I.U: Cunoti bine literatura Vrancei…Ce-ar mai trebui fcut cas ptrundem, i-n acest domeniu, pe „piaa” naional?C.N: Cred c în acest domeniu trebuie s unim forele, s nu mai fimgregari, egocentriti. S ne amintim c în perioada 1894-1944, înfostul Jude Putna s-au editat 263 de publicaii, c erau aici secii aleFundaiilor Regale, ale Ligii unitii culturale a tuturor românilor, caici au confereniat oameni de marc ai culturii române: N. Iorga, S.Mehedini, M. Sadoveanu, Mircea Eliade etc.Pe scurt, trebuie s ne unim toi în jurul unui brand, SalonulDragosloveni, de pild, sau altul mai reprezentativ - Salonul artelorvrâncene -, s organizm aciuni la care s invitm mari personaliti,s promovm toate artele, s, s… S capacitm în aceste demersDirecia pentru Cultur, Vrancea, oameni de afaceri cu dare de mân,organizaiile neguvernamentale etc., etc.Închei cu sperana în solidaritate i cu încrederea în viitorul culturiiromâne din care face parte i Vrancea!241

Culi Ioan UureluMIRCEA NOVACDATE BIOGRAFICE:S-a nscut la Mreti pe data de 10 decembrie 1927;Urmeaz coala general în oraul natal, apoi o coalprofesional CFR, dup care se înscrie la un liceu dinTecuci; Dup examenul de maturitate, se prezint laexamenul de admitere de la Facultatea de Filozofie,intr i în anul 1952 îi va lua licena; Dup finalizarea studiilor superioareva intra în presa scris. Va funciona la ziare i reviste ca: Viaa sindical,Zori noi (Suceava), Economistul, Gazeta literar etc. În calitate de ziarist, vaînsoi, pe mri i oceane, vapoarele româneti. În acest mediu va gsiizvorul nesecat al temelor volumelor pe care le va scrie.VOLUME PUBLICATE:Delfinii Sudului – Editura „Ion Creang”, 1976; Polar la ecuator – Editura„Albatros”, 1977; Drumuri înalte – Editura „Ion Creang”, 1980; Nelinitiîn Oceanul Linitit – Editura „Albatros”, 1981; Am fot la captulpmântului – Editura „Dacia”, 1983; Copiii Mrii – Editura „Ion Creang”,1985; Rtcind prin necunoscut – Editura „Albatros”, 1986; Pe mri ioceane – Editura „Ion Creang”, 1988; Scrisorile Mrii – Editura „Dacia”,1989; Povestiri din Atlanticul de Sud – Editura „Ion Creang”, 1990;Naufragiu în Atlantic – Editura „Argus”, 1995; Hituii în Mrile Sudului –Editura „Argus”, 1996; Bucuria unei drame – Editura „Argus”, 1997;Întâlnire cu Taifunul – Editura „Argus”, 1998; Rechinul Galben – Editura„Argus”, 1999; Perfida îmbriare a mrii – Editura „Semne”, 2000; Evadatla Hong Kong – Editura „Argus”, 2002; Comoara din adâncul mrii –Editura „Semne”, 2003; Drumuri primejdioase spre Mrile Nordului –Editura „Argus”, 2004; Supravieuind dezastrelor marine – Editura„Semne”, 2005; Blestemul Mrilor – Editura „Promotal”, 2006; Destinulunei viei – Editura „Semne”, 2007; Trind printre Lupi de Mare – Editura„Semne”, 2008.REFERINE CRITICE:Crile despre aventura pe mare apreau în tiraje mari. Despre acestea auaprut numeroase articole în aproape toate ziarele centrale, judeene, înreviste literare din întreaga ar. Amintim doar de ziarele „Munca”,„România Liber”, „Scânteia tineretului”, „România literar”, „Luceafrul”,„Iaul literar”, „Tomis”, „Literatorul”.a. Despre activitatea literar s-a scris242

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurii în câteva cri, una dintre acestea fiind chiar din zona Vrancei, aprut înurm cu mai muli ani. Cea mai recent i deosebit de interesant care îmiacord câteva pagini este cartea intitulat „Prozatori la frontiera mileniului”scris de criticul i istoricul literar Aureliu Goci.____________________________________________________________Toate crile pe care le-am scris, într-o msur maimare sau mai mic m definesc. Am trit crile pe carele-am scris i am scris crile pe care le-am trit.CULI IOAN UURELU: D-le Mircea Novac! Cine i-ar fiînchipuit c un om nscut în Mreti va strbate toate apelemapamondului de câteva ori i va fi unicat în ar, dac nu în lume,din acest punct de vedere? Soart, destin?MIRCEA NOVAC: …i una i alta! Pentru c acestea au o legturtrainic între ele i acioneaz ca un tot unitar asupra existeneifiecruia.C.I.U: Cum a fost posibil ca o persoan atât de sensibil i delicat,fragil chiar, s devin un « lup de mare » ? Dei «lup de mare» numi se pare a exprima tot…M.N: Poate c rspunsul ar fi în rdcinile vieii mele. Mama m-anscut dup ce adusese pe lume trei fete! M-a dorit atât de mult, îmipovestea ea, încât eram prezent, înainte de a fi, în fiecare zi în inima,în gândurile sale, iar seara, în rugciunile ei. Atât de prezent încât, nuse putea ca într-o bun zi, s nu vin cu adevrat lâng dânsa, s nu fiu“bietul mieu, numa` al mieu” pentru c semnam perfect cu ea lachip i am motenit-o i în trsturile sale eseniale: munca, hrnicia,cinstea, spiritul rzbttor în via, lupttor în faa greutilor oricât arfi fost de îngrozitoare, de copleitoare…Eu eram stâlpul ei de sprijin!Imi amintesc… eram colar i il vegheam pe tatl meu bolnav. Parcîl vd cum s-a ridicat pe marginea patului, a sorbit de câteva ori dintrocan cu cafea i, pe neteptate, s-a prabuit la pmânt!-Mama, a czut tata, am strigat eu! Atunci mama avea 35 de ani.Rmsese vduv cu cinci copii. Aveam doar o csu i o grdinîmprit în trei: o alee de la poart pân la ua casei, pentru flori; oparte pentru câteva legume i o a treia pentru butucii de vie…Mamane-a adunat pe toi i ne-a spus: Fetele trebuie s mearg mai departe243

Culi Ioan Uurelula coal. Trebuie s pltim internatul! Noi doi (adic ea i cu mine)trebuie s întreinem familia. Astfel s-a hotrât c dup orele decoal urmeaz s merg s lucrez la „Restaurantul grii” care, în staiaCFR fiind, funciona zi i noapte. Uneori, la coal, mai adormeam cucapul pe banc. Aa s-a aflat despre greutile prin care treceam noi.Mama muncea, eu mergeam la coal, dup care la lucru, cu toate caveam pe atunci vreo 10 – 11 ani! Cred c din timpul acela a izvorâtîn mine convingerea c greutile vieii îi dovedesc putereaformatoare pentru tânrul în devenire. Munca cinstit, rezultatele eiaureolând viaa. Lupta cu duritile vieii se dovedete cea maiproductiv pentru viitoarea profesie, indiferent care ar urma s fieaceasta. Principiul de a nu te lsa învins de încercrile vieii îicluzete drumul profesiei, al vieii personale tot aa cum suferineleivite pe drum te construiesc i te înnobileaz cu o sensibilitate aparte.Trsturi deosebite, care în decursul viitorilor ani s-au dezvoltat încontiina mea, atât de mult, încât, atunci când a sosit vremea sstrbat pe orice anotimp mrile i oceanele Terrei, fceam fa cubrio, asemenea navigatorilor numii “Lupi de mare”.C.I.U: Mai întâi a fost ziaristul i apoi scriitorul MirceaNovac…Nu, nu cred ! Dac n-ar fi fost scriitorul mai întâi, nimicn-ar fi rmas în contiina cititorului din întâmplrile de pe mri ioceane...Ne lmurii ? Ziaristul l-a completat pe scriitor sauscriitorul pe ziarist ?M.N: Ambele profesii sunt att de apropiate ... În ceea ce m privete,cred c au aprut i s-au format împreun, odat cu coala, cuinstruirea mea pân la absolvirea Facultii de filozofie i dup accea.Primele mele scrieri au fost poeziile din primul an de armat, apoi auvenit schiele, povestirile i cellalte proze mai mari ...C.I.U: Cui datorai pornirea spre scris ? Cui datorai ansacltoriilor ?M.N : Sansa cltoriilor pe mri i oceane ? Întrebrile acestea mîntorc iari în timp …Parc o vd pe mama în serile calde de var,cum ne strângea lâng ea, pe prisp, i ne citea dintr-un ziar pe care îlcumpra de câteva ori pe sptmân. Era vorba acolo despre nitefamilii de negri care munceau pe plantaii, zbtându-se i ei cudurerile vieii … era un roman foileton, poate o fi fost “Colibaunchiului Tom”. La deprtarea de azi, nu sunt sigur, dar tiu precis cnu trecea niciun numr fr s nu fim aproape de personajele acelea244

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricare ne deveniser familiare. De atunci, din anii aceeia, în mintea meaîncolise idea c rândurile tiprite cuprind acolo oameni i întâmplrideprtate cu suferine i doruri, cu bucurii. Pentru mine se deschidea olume! De aceea, i astzi, la întâlnirile mele cu liceeni, cu colari, nuîncetez s le spun c lectura este activitatea cea mai încrcat demotive modelatoare, de nuanri afective prin rezonanele faptelor iaciunilor narative. Îi indemn s citeasc! S-i fac din lectur uncrez pentru a tri întreaga complexitate a vieii …ansa cltoriilor …întâmplarea mi-a adus în cale un om care dirija mersul navelor …Afost impresionat de articolele scrise de mine, de seriozitatea mea, devisurile i dorurile de a cltori pe întinderi nesfârite de ape … Neamîmprietenit i într-o zi mi-a zis: ce-ar fi s scrii despre marinari,s-i însoeti pe cei de pe nave.Una dintre ele pleac peste dou zile.Ce s mai zic: a fost întâmplare, destin …!?C.I.U: În mijlocul stihiilor slbatice ale oceanelor, când vapoareleuriae preau simple coji de nuc, dv. înregistrai pe retin scenedramatice…Ce era în mintea i sufletul dv., atunci ? Eraincontien, curaj, încrederea în profesionalismul marinarilor irezistena mainriilor fabricate de om sau doar credina înDumnezeu ?M.N : În toate împrejurrile vieii unui om afirmaiile nu au valoareaconvingerilor dac nu sunt însoite de fapte autentice. Anii denavigaie cu ambarcaiuni de diferite tonaje de la flotele comerciale lacele de pescuit oceanic, au fost întâmpinate de dezlnuiri dramaticeale naturii. Am s m refer în continuare doar la câteva dintre ele,care m-au marcat i mi-au rmas în minte i în suflet pentru toatviaa. De cateva ore cargoul de mare tonaj “Cotnari” ridicase ancoradin rada portului Singapore, avântându-se parc cu reinere, cu teamîn drumul su greu spre Japonia i mai departe pe Oceanul Pacific. icând prea c vasul s-a mai linitit puin încolind în noi smânasperanei, tocmai atunci aflm c vântul a crescut la fora zece, iarmarea era de gradul opt, ceea ce înseamn valuri de opt-zece metriînâlime. i ca natura s ne zdobeasc din plin, dup scurt timp aflmc s-a format i Taifunul Phyllis, în apropierea Filipinelor, în largulinsulei Luzon, taifun cu o traiectorie ce intersecta singurul drum alvaporului nostru de ieire din Marea Chinei de Sud. Insula Luzon îndreapta, Vietnamul, Hong Kong i Taiwan în stânga unde era singuraintrare in Oceanul Pacific. i vaporul înainta din ce în ce mai greu,245

Culi Ioan Uureluprin valuri uriae ce veneau parc asupra lui din toate prile încât nuputeam s ne inem pe picioare. Erau momente când, din pricinaruliului exagerat, aveam impresia c se rstoarn i gata cu noi…De mai multe zile nava de pescuit “Delta Dunrii” îi fcea drum dince în ce mai greu, înfruntând vântul puternic din prova, care izbeazpada în rafale. M simeam frânt de oboseal, din pricina furtunii.De aceea stteam de acum mai mult în cabina cald, luminat. i pemsur ce treceau orele, acumulam o stare de nelinite, apstoare.Erau oare simminte care prevesteau ceva ru, tragic? Sau poatemintea mea obosit m chinuia cu vise negre? M frmânta ideea cajungeam de fapt în ultima zon de pescuit, în nordul gheurilor,locuri deosebit de periculoase. Chiar m temeam oare!? Nu, nu-mi erafric! Atunci de ce nelinitea aceasta? Capul îmi era învlmit degânduri contradictorii. M înspimânta pustiul din jurul nostru. Maitârziu, am aflat c afar era un ger nprasnic de circa minus aizeci degrade Celsius, un viscol nimicitor. Stteam de acum cu toii ciorchinela hublourile din jur i priveam îngrozii la straturile de ghea ce seîngroau încontinuu, acoperite fiind de alte i alte valuri uriaeînspumate aduse de vânt. Era aproape vizibil c greutatea gheii apsanava spre adânc. Izbiturile uraganului erau însoite de vuieteînspimânttoare. În acel moment, cineva strig: Dezastru! Gheaa aspart bordajul vaporului. Suntem pierdui! strig tânrul de la cârm.Ne ducem la fund!Toi de pe „Delta Dunrii” alergau, de colo-acolope culoare, înnebunii de spaim, intrând i ieind din cabine, fcândtoat disperarea aceea care însoea clipele de groaz dinaintea unuidezastru maritim. i în acele momente când moartea ne râdea în fa,fr nici o ans de scpare, gândurile îmi zburau în urm cu ani, cândtot în acea zon, în apropiere de Groenlanda, s-a declanat o furtunmare, un ger cumplit, ca i acum, care a durat mai bine de osptmân. Toate vapoarele de pescuit oceanic aflate în zon au fostprinse în gheuri, iar apa aruncat de valuri pe coverte înghea înstraturi groase, unul peste altul. Când a fost depit plutabilitatea, eleau început s se scufunde lent sub privirile neputincioase aleechipajelor, care în zadar au lansat semnale S.O.S. Neputincioi eraui cei care au venit s le acorde ajutor. Totul a fost în zadar. Nu seputea întreprinde nimic. Aa s-a fcut c atunci au disprut circadouzeci i cinci de nave de pescuit oceanic cu toi marinarii de labord…Vacarmul cretea i se întindea. Pe covert, gheaa se îngroa.246

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCei peste optzeci de membrii ai echipajului erau disperai. Mulidintre ei îi ieeau din mini, zbierau, plângeau, iar alii beau alcoolfr msur, sau înghieau somnifere pentru a nu mai tii ce seîntâmpl cu ei. Comandantul îi ddea seama c oamenilor le trebuiao frâm de speran pentru a cpta din nou curaj. De aceea,împreun cu mine, alerga din cabin în cabin i cuta s le ridicemoralul, s-i îmbrbteze. Într-un mod în care numai el o putea face.i asta a durat trei zile i trei nopi de tensiune cumplit, dezastroas,fr nici o speran de a supravieui. Pân la cumpna celei de a patranopi când crivul distrugtor din nord a început s se înmoaie.Totodat gerul înfiortor de aproape aizeci de grade slbea din ce înce, temperatura sczând la minus treizeci i ase de grade Celsius. iiat c, la un moment dat, gheurile s-au pus în micare, împingândunespre sud, aducând pe nav o bucurie fr margini.C.I.U: Cartea care v definete ca om, ca scriitor?M.N: Toate crile pe care le-am scris, într-o msur mai mare saumai mic m definesc. Am trit crile pe care le-am scris i am scriscrile pe care le-am trit.C.I.U: Între români, mai ales între scriitori, ar exista o permanentinvidie, ur, moartea caprei vecinului fiind regula de baz…N-amputea înltura aceste stri deplorabile?M.N: În ceea ce m privete, am avut îndeajuns de suferit în urmaacestor trsturi negative ale fiinei umane. Trebuie s acceptm cunii oameni sunt mai frumoi atât la chip cât i la suflet, iar alii suntmai puin frumoi. Bine ar fi ca toi s se comporte cu respect fa decolegii de breasl, m refer la scriitori, fiind convini c fiecare avemun loc sub soare.C.I.U: Ce sfaturi ai putea da românilor? De un mare optimism saude un adânc pesimism? Sau, mai bine, de «un optimism forte, darfiltrat printr-un pesimism atroce»?M.N : În general m feresc s dau sfaturi. In orice situaie îns, e bines fim optimiti.C.I.U: Astzi, când în literatur este admis orice, unii « scrietori »au o plcere sadic de a ptrunde în cele mai adânci falii alederizoriului…Cum tratai astfel de ini ce-i zic scriitori ?M.N: La aceast întrebare ar fi foarte multe de spus. Dac privimpresa sau media în general, dac citim sau ascultm ceea ce spune, artrebui s recunoatem c prin aceste mijloace se stimuleaz formarea247

Culi Ioan Uurelui dezvoltarea unui public submediocru. Se vorbete mult prea multdar se comunic mult prea puin. Ideile apar foarte rar. Trim vremurilipsite de criterii de valori…sunt stri care ne întunec zilele. Artrebui revigorat, relansat i ridicat la loc de cinste responsabilitateacontiinei profesionale, pentru ceea ce spui, pentru ceea ce scrii încalitate de jurnalist, de scriitor.… S ne întoarcem spre valorile morale, perene ale neamuluiromânesc. S privim spre aura îndeprtatului spaiu mioritic, acolounde neamul nostru a pstrat neatins aventura sa de izvorâre dinvatra originar, spre cunoatere i afirmare. S scriem crezând înputerea binelui, în frumuseea vieii, în triumful muncii, al cinstei, algenerozitii. S scriem despre toate acestea redându-le strlucireaproprie în lumina zilei de azi.C.I.U: Fiecare dintre noi are o via public, una privat i unasecret…Ce nu se tie i ar trebui s se tie, în acest sens, despredv. ?M.N: Eu nu am viei paralele. Sunt un om modest, de bun credin,natural, necomplicat, sincer deci, am o via aidoma mie.Coordonatele eseniale fiind: familia i munca, cinstea i tenacitatea.În rest, deasupra fiinei mele a stat i înc aureoleaz un gândKantian: legea moral în mine însumi i cerul senin deasupra mea!C.I.U: Ai putea sintetiza o mare lecie de via pe care v-au dat-omarea, oceanul, cltoriile ?M.N: Încrederea în forele proprii, profund stimulate de o sntatesolid, puternic, la care trebuie s adaug curajul, sperana icertitudinea c pot învinge orice obstacol ivit în calea vieii pe pmântsau pe mare.C.I.U:Nu cred c tii prea multe despre literaturavrâncean…Sigur este îns c îi vrei binele. Ce-ai vrea s devin ?Cum ar trebui s procedeze toi cei care o alctuiesc, o iubesc ?M.N: Cunosc literatura vrâncean, mai ales aceea din urm cu ani.Despre produciile literare mai recente nu cred c este cazul s mpronun. Oricum, doresc literaturii vrâncene s se afirme cât maiputernic pe firmamentul culturii româneti.248

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriTEFANIA OPROESCUDATE BIOGRAFICE:S-a nscut în 1949 în comuna (atunci) Ptârlagele-Buzu; Frecventeaz cursurile Liceului Teoretic dinlocalitate pân în anul 1966 când, în urma unui examendur, intr la Facultatea de Medicin (IMF)-Iai.Obinând diploma de medic în 1972, va funciona îndiferite locuri pân ajunge în Focani, de unde se va i pensiona în 2010;Membru USR.VOLUME PUBLICATE:„Natere perpetu” (poezie), „Potcoave de catifea” (poezie), „Singurtateanisipului” (poezie), „Zpada neagr” (proz), „Delir în curcubeu i altepoeme” (poezie).REFERINE CRITICE:Adrian Dinu Rachieru, Magda Ursache, Gheorghe Istrate, Liviu Grsoiu,Constantin Miu, Valeria Manta Ticuu, Marius Chelaru, Emilian Marcu,Constantin Ghini, Tudor Cicu, Dumitru Anghel.____________________________________________________________S spui bun ziua nu doare. În rest, fiecare n-are decâts-i macine singur nemulumirile i nefericirile.CULI IOAN UURELU: Drag Dorina Cristea! Puin lumetie c poeta, prozatoarea i eseista tefania Oproescu este de faptmedicul Dorina Cristea. Faci parte dintr-o galerie celebr: aceea adoctorilor scriitori, galerie care a dat acestei ri o elit în frunteacreia a stat de veghe vindectorul de trupuri i de suflete VasileVoiculescu, marele sonetist i romancier. i tu, ca i el, te-ai nscutîn partea muntoas a Buzului. Cât datorezi medicinei, Buzului iVrancei în formarea ta ca om, ca scriitor?TEFANIA OPROESCU: În ce privete numele, depinde din ceparte priveti lucrurile. Prin lumea literelor, puini tiu c m numescDorina Cristea. Adevrul este c numele pe care l-am primit la natere249

Culi Ioan Uurelua fost acela de Oproescu Dorina-tefania. Am devenit ulterior Cristea.Aa c numele de scriitor nu este chiar un pseudonim. L-am alesconsiderând c de la prini am primit cumva, dragostea pentruliteratur.Medici i scriitori… Întâlnirea, spiritual desigur, cu VasileVoiculescu, a fost una cu impact nu tocmai plcut pentru mine.Student fiind în anul I la Iai, unul din medicii efi de lucrri care neluau „în primire” s zic aa, ne întrebau din ce zon venim fiecare. Euam rspuns, din Buzu, iar replica sa a fost: „A, tu vii de laVoiculescu”. Am întrebat cu senintatea necunosctorului, careVoiculescu? Terminasem liceul în localitatea Ptârlagele din jude, lacâiva kilometri de Pârscov, liceu extrem de serios, având profesori deexcepie. Doar c în perioada mea de liceu, era interzis VasileVoiculescu. Iar profesorul nostru de limba român a pzit secretulcum a crezut dumnealui mai bine. Cum între timp se ridicaseinterdicia, m-am oprit la ieirea de la cursuri în prima librrie (crileerau mai mult decât accesibile la pre) i am cumprat tot ce-am gsit.Nuvele, poezie, romanul Zahei Orbul. Le am i acum, le-am purtatpeste tot ca pe un leac de splare a ruinii.Medicinei îi datorez faptul c, cel puin în aceea perioad (1969-1972), obliga nu numai la o temeinic pregtire profesional, dar i lao anumit inut moral i intelectual. A fost de altfel i o perioadmai relaxat în toate domeniile, inclusiv în cel cultural. În Vranceaam trit cea mai mare parte din anii pe care îi am i aici am întâlnitoameni care m-au îndemnat s public, m-au încurajat în formarea meaca scriitor, cum spui.C.I.U: Ca medic, dar i ca scriitor, ai putea fi de acord cu Nietzschecare, într-o împrejurare, a scris c „organismul nostru e bineadecvat minciunii morale”!.O: Nvleti peste medic dar i peste scriitor cu un subiect abrupt idestul de delicat. Nu tiu în ce context a spus Nietzsche acest lucru,dar, de oriunde ai lua-o, ideea se pliaz tot pe conceptul de „voin deputere”. Dei se face mult vorbire de îndemnul socratic „cunoate-tepe tine însui”, fiecare organism are alctuirea lui spiritual i, puinicred, se pot detaa de adevrul de faad. Da, de multe ori liniteaminciunii morale este adoptat de organism mai uor decât uraganulunui adevr, susinut pân la capt. Fie c este vorba de morala celorslabi sau morala celor puternici.250

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U:Într-un timp ai atacat, prin editoriale sau luri de poziieferme, racilele societii, literaturii… Crezi c toi scriitorii ar trebuis fie în primele rânduri în lupta împotriva nemerniciei de orice fel,împotriva imposturii, a corupiei?.O: Cu mâhnire constat c, în ultima vreme, nemernicia, impostura,corupia, nu prea mai in cont de glasul scriitorilor. Nici de algazetarilor. Nici de expunerea public. Nu mai este nici o ruine s sescrie negativ despre unul, altul s fie demascat ca turntor, alii s seplimbe pe la organele de anchet. Spui tu, toi scriitorii . Ai vzutdoar cum scriitorii, nu sunt toi nici mcar acum, în democraie, înluarea de poziii comune la marile momente ale neamului. N-a trecutprea mult vreme cât s uitm diversitatea lurilor de poziie ascriitorilor la alegerile din decembrie 2009. Ce s îneleag cititorul?Pe cine s asculte? Am sentimentul c s-a diluat puterea cuvântului.Dar, cine tie?C.I.U: inând cont de mediul în care ai lucrat toat viaa, crezi comul poate fi vindecat prin pastile (medicale) sau prin poezie? Maieste, astzi, vremea literaturii?.O: Mediul în care am lucrat toat viaa (i suntem cam de-o vârst,mi se pare) este mult diferit de mediul de acum. Medicamentul(pastila) i poezia nu se pot înlocui una pe alta. Asta nu s-a întâmplatniciodat, doar c uneori, când lumea nu era atât de aglomerat cuinformaii de tot felul, poezia putea fi folosit ca balsam, ca adjuvantmai degrab. i acum cred c ajut celor care o îneleg, care o simt icred în ea. Sau, dac vrei, poezia poate fi folositoare ca preveniepentru o ameliorare a impactului cu duritile, prin frumos. Pentru oarmonizare între lacrima rea i cea bun, cu efect de echilibru. Dacmai este vremea literaturii? Pi, literatura este în barc! N-ai ce-i face,n-o poi arunca peste bord.C.I.U: Unii cronicari literari au observat asemnarea prozei taledin volumul „Zpada neagr” cu proza lui Edgar Poe… E de binepentru tine?.O: Ei, nu m-a duce chiar atât de departe! Sigur c prozele ipoeziile lui Edgar A. Poe ne-au fost la muli cri de cptâi. Plus cPoe a recurs adesea la o surs de inspiraie s-i zicemneconvenional (nu acuz!) precum i alii, printre care Trakl, cel cuascenden bnean, ale crui poeme m copleesc la fiecare citire.Poate m simt mai în largul meu în preajma lui Vasile Voiculescu..251

Culi Ioan UureluC.I.U:Magda Ursache, Gheorghe Istrate, Victor Sterom, LiviuGrsoiu etc. i-au ludat volumele aprute. Laudele te stimuleaz, teblocheaz?.O: Le-a spune mai degrab aprecieri. Când spui laud e numai debine. În apreciere, se mai pot insera i câteva minusuri. C doarnimeni nu-i perfect , nu-i aa? M surprind plcut, firete. Ca o gurde ampanie. Dar efectul trece repede i rmâi tot tu, cu tine însui.Faci mai departe ce crezi i ce poi.C.I.U: Poezia ta este ca o ap limpede i calm de la es… Crezi cai ajuns la maturitatea creaiei tale pe acest trâm atât de lunecos,cel liric?.O:Cum crezi c a putea eu vorbi despre maturitatea saunematuritatea creaiei mele? Apoi nu visez c cineva îmi va citi chiartoat poezia. Uite, tu spui c poezia mea este ca o ap limpede icalm de la es. Eu nu cred c-i tocmai aa. Presupun c nici tu,desigur, n-ai citit-o în întregime. Firesc, de altfel. Poate c unelepoeme sunt cum zici. S lsm cititorii sau critica s-i spun prerea.C.I.U:Dei, cum spun unii critici, „ai un eu problematic i agitat”,eu te consider o persoan agreabil în literatura vrâncean… Poateuor partizan în unele ocazii: numai de bine despre revista la carelucrezi, despre cei apropiai (pare, într-un fel i logic)… Ceilali,îns, îi sunt doar dumani?.O: Posibil s aib dreptate cei care descifreaz din scrisul meu uneu problematic i agitat. Eu tiu doar c educaia m-a condusîntotdeauna spre a fi o prezen agreabil, cum spui tu, oriunde m-aafla, nu numai în lumea literelor. Cred c aceia care m cunosc, nu mvor contrazice. S-a întâmplat destul de rar s m calce prea tare pedegete cineva, fr ca eu s-i tai calea i atunci m-am aricit puin.Sincer, mi-a prut ru dup aceea c m-am lsat prins în nad. Uorpartizan la revista pentru care lucrez? Se poate i altfel? Prieteniilese construiesc greu. De rupt, se rup uor. i cel mai adesea, urât. Iarmie nu-mi sunt pe msur hainele rupte. Eti prea … radical înîntrebare. Ceilali doar dumani ? N-am întors spatele nimnui. i tuo tii prea bine. S spui bun ziua, nu doare. În rest, fiecare n-aredecât s-i macine singur nemulumirile i nefericirile.C.I.U: „Salonul literar”, pe care-l conduc de vreo zece ani a totfcut pai pentru apropierea de celelalte reviste din Focani…Niciuna n-a rspuns la acest gest de prietenie… Ce se întâmpl? O252

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurifi credina c unii sunt superiori altora…? N-ar trebui s lsmtimpul s decid?.O: Cred c paii ti au fost prea mici de nu s-au prea observat. Ba,uneori, parc ai fcut i nite pai … înapoi, ca s nu spun altfel.C-aa-i jocul pe la noi! Uite c acum, nu am tiin s fi primit vreunrefuz la gestul tu. Cât privete credina c unii sunt superiori altora,s nu ne întoarcem pe trâm periculos, la Nietzsche cu „Supraomul”su, ori cu morala celor slabi i a celor puternici. Prerea cu: „slsm timpul s decid” e o ieire comod din scen, un slogan desuzitat, accesibil tuturor. N-ar fi mai bine s cioplim i noi puin în el,în timp adic, în loc s ne pierdem timpul cu luat pulsul capreivecinului?C.I.U: Ai fost inclus într-o antologie româno-francez numit „DuCongo au Danube” a Marilenei Lic-Maala… Puini vrânceni tiuasta sau nu vor s tie… E necesar s ne facem, într-un fel,propagand realizrilor noastre artistice? Când o faci, sunt uniicare te acuz. Când n-o faci, te cred prost… Cum împcmprerile?.O: Marilena Lic-Maala, locuind în prezent la Paris, a fcut maimulte lucruri pentru ca poei români s fie cunoscui i dincolo degrani. În vara anului 2011 a organizat chiar un festival al poeilor laParis, unde am fost invitat alturi de Cassian-Maria Spiridon iMarius Chelaru. Regret c n-am ajuns, Parisul nu-i chiar pe aici peaproape. Nici la lansarea acestei antologii n-am putut fi prezent, deimi-am dorit mult acest lucru. Dar s revin la subiect. Nici aceastantologie, de care nu tiu cum ai aflat, nici altele anterioare, nu le-amfcut publice. A putea s-o fac acum, dar enumerarea lor, venind dinpartea mea, nu-mi este pe msur. Ca s împart totui prerile, am spomenesc doar dou mai apropiate sufletului meu: AntologiaFestivalului Internaional „Nopile de Poezie la Curtea de Arge”,ediia 2008, Antologia „Ateneul Scriitorilor”, editat de filiala Bacua Uniunii Scriitorilor. i m onoreaz prezena mea în IstoriaLiteraturii Române a profesorului Ion Rotaru. Poate ar trebui s fimmai prezeni public cu realizrile noastre. Asociaia DuiliuZamfirescu a luat decizia ca anul acesta s-i srbtoreasc membriiîn luna de natere printr-o manifestare cultural, semnalat public demedia. Lecturi din scrierile srbtoritului, preri despre autor din253

Culi Ioan Uurelupartea celor prezeni. Nscut fiind (oficial) în luna ianuarie, am fostprimul „cobai”. Vom vedea dac aciunea va fi primit bine sau nu.C.I.U: Ce este scrisul pentru tine? O povar, un lux sau cel maiplcut eveniment care i se întâmpl în aceast via?.O: La mine, înainte de scris a fost cititul. Lumea crilor m-afascinat de când am învat s citesc i bucuria copilriei mele a fostbiblioteca din comun. Chiar dac printre „Nuielua de alun”,„Zânele din Valea Cerbului”, se strecurau i „Vitea Maleev la coali acas”, „Strada mezinului”, sau „oseaua Volokolamskului. Atuncinu tiam. Dar nu-mi pare ru c le-am citit, m-au ajutat mai târziu sîneleg timpul pe care-l triam i nu m-a pclit Mihai Ralea cupropaganda memoriilor „În Extremul Occident”. Scrisul a venit maitârziu. Am debutat la revista Porto-Franco, în unul din primele salenumere. Atunci am trit pot spune, cel mai plcut eveniment. Apoi,am adunat din scrierile pe care le aveam, primul volum de poezie.Mai departe, a fost mai simplu. La întrebare am s-i rspund cu unvers: „scriu ca s in aburind / secunda când voi sfâri / în paginatestamentului comun/ ca în artura de toamn” (Poezia Mai scriu ).C.I.U: Am citit undeva c un mare compozitor scria despre cel maitalentat i dotat dintre dirijorii notri i ai Europei, SergiuCelibidache, c-i un diletant i c n-are habar de muzic…Aruncarea cu noroi, cu injurii în dreapta i stânga… Credeam cnumai la noi gsim asemenea mizerii… Astfel de întâmplrinefericite din literatura naional, vrâncean?.O: Ai dreptate. Cam aa se întâmpl, dar nu e o noutate. i seîntâmpl nu numai în literatur. Doar c pe aici condeiele sunt maiascuite. La nivel naional? Cum s fie altfel, când de la vârf se dtonul. S amintim doar ce se întâmpl pe la România Literar, cum seprezint situaia pe la Nicolae Manolescu, Daniel Cristea-Enache,tefan Agopian, Horia Gârbea, ca s nu lungim discuia printre altenume cu rezonan. De ce am fi mai altfel în Vrancea? Problema estedoar c atunci când, fr motiv îi cun pe cineva i o duci aa,gaia-mau. Iar când pamfletul coboar în mocirl, zic eu c de pierdutare cel care se ocup cu astfel de mizerii. Grigore Ilisei spune într-uninterviu: „Neprietenia este o tar sufleteasc. O neputin de a figeneros i de a avea puterea s te bucuri sau s respeci reuitaceluilalt.”. Dar uneori, nu poi doar s taci. Nu de alta, dar cei care nutiu despre ce-i vorba ar putea înelege c i tcerea-i un rspuns.254

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Ce mari doamne care scriu literatur mare cunoti înRomânia? Nu sunt, i în acest domeniu, privite cu aroganfemeile?.O: Deduc din întrebare, c te referi la prezent. Cum nu? PoetaIleana Mlncioiu, care afirm: „Mai mult decât moartea, mobsedeaz moartea pshic, pentru c nu pot îndura gândul de a fimori înainte de a muri”. Iar Nicolae Steinhardt spune, printre altele:„Aferim, femeie!. Aspr. Le vede, le tie, le spune”. Poeta ConstanaBuzea : „O prezen literar care a marcat în chip decisiv poezianoastr contemporan” (I. Holban, Convorbiri Literare, octombrie2011). Sau Irina Mavrodin. Sau Marta Petreu, ambele cu activitateliterar vast. Sau Gabriela Adameteanu cea mult rsfat de critic.De asta, vezi, nu cred c sunt privite cu arogan femeile. Acolo undeeste talent, este i apreciere. i mai sunt nume, unele din ele poateprezene mai discrete, nu tiu din care motiv.C.I.U: Crezi, ca Salvador Dali, c dac nu-i pune stiloul în mânun sfânt, nu poi avea talent, succes? Tu ai avut aceast ans….O: Se poate s fie aa, oricum siguri nu avem cum s fim. Dar, credc intervine ceva în parcursul celui care este aspirat de o anumitpreocupare artistic. Acuma i destinul, sau ce-o fi, depinde cegsete. Nu nimerete tot timpul un Salvador Dali, un Leonardo daVinci, un Beethoven sau un Thomas Mann. Dar e bine c nu faceeconomie când rspândete semine care pot s dea roade. Poi s aiceva talent care s ajung atât cât s te bucure pe tine i pe cei care tecitesc. Dar talentul, marele talent i succesul, sunt lucruri mai rare.C.I.U: Critica mare i mic… Este posibil aceast departajare?Viitorul literaturii vrâncene în actuala configuraie?.O: Aici, rspunsul se leag, mai bine zis continu ideea de mai sus.Criticul este i el un druit cu partea lui de talent, aa c de ce s nufie posibil departajarea? În „Citadela”, Saint-Exupery vorbea despredansatorii care compun dansul. În vârf se afl cel mai bun. Dar estenevoie i de ceilali, care întrein micarea i din care se ridic unul.Cei care nu tiu s danseze, se împiedic i se elimin singuri. Camasta este esena iar pilda lui Exupery nu se limiteaz strict ladansatori. Adevrul este c, atunci când intervine critica mare i operaautorului beneficiaz de un plus de valoare. S-ar putea s scandalizezece-am s spun acum, dar rmân la prerea c Herta Müller n-ar fi255

Culi Ioan Uureluajuns unde este, dac n-ar fi fost ajutat mult i de critic (mare) i demult mediatizare.E bine c nu m întrebi de prezentul literaturii vrâncene, m-ai fi pus înfaa unei situaii delicate. Viitorul? Sper ca tinerii care sunt atrai deliteratur i pe care Cenaclul D. Zamfirescu îi încurajeaz i îi ajutdin tot sufletul, s confirme. i nu numai ei. Sunt i alii, cu siguran.Viitorul este vast, cine tie când un Duiliu Zamfirescu, va rsri iar încolul acesta de ar. Un Duiliu Zamfirescu nou, desigur.256

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriELENA STROE - OTAVDATE BIOGRAFICE :Elena Stroe Otav s-a nscut la 2 martie 1950 în satulBdila, comuna Pârscov- Buzu. A urmat cursurileLiceului Teoretic din Ptârlagele. Studiile superioarele-a frecventat la Facultatea de Filologie a UniversitiiBucureti, secia Român-Francez. A activat îndiferite cenacluri literare.VOLUME PUBLICATE:« La umbra teilor în floare »- roman, Editura Andrew, Focani, 2007 ; «Varaîntâlnirilor », roman, Editura « Andrew », Focani, 2009 ; « Insomnia »,Editura MAD Linotype, Buzu,2011REFERINE CRITICE:Referine critice privind cartea de debut „La umbra teilor în floare” –scriitorul Gheorghe Postelnicu, în „Pro Saeculum”, Focani, anul VII, nr. 5,2008; Despre „Vara întâlnirilor”, Editura Andrew, Focani, 2009: MirceaDinutz – în „Pro Saeculum” din Focani, anul VIII, nr. 5-6, 2009; VirgilRileanu - în „Oglinda literar” din Focani, anul VII, nr.93 2009; CuliIoan Uurelu – „Salonul literar” din Odobeti, anul XII-2010, nr. 69;Emilian Marcu – în “Convorbiri literare” din Iai, nr. 2, februarie 2010;Emilian I. Heletean – în „Plumb”, Bacu, anul V, aprilie 2010, nr.37-„Recuperarea unei lumi pierdute”; Irimie Stru – „Revista român deversuri i proz”, Bucureti, anul VII, nr. 1-2; Mariana Vicky Vârtosu – în„Constelaii diamantine”, anul II, nr. 3, 2010; Al. Florin ene – în „Agoraliterar”, Cluj, anul III, nr.9, 2010; Despre romanul „Insomnia”, EdituraMAD Lynotipe, Buzu, 2011: Constana Cornil, în revista „Salonulliterar”, Anul XIII-2011.____________________________________________________________Dar, de la un timp, am descoperit în mine, ca profesor,un Don Quijote, luptând cu toate morile de vânt alesistemului de învmânt. Cine am fost i ce am ajuns,257

Culi Ioan Uureluînjosii i dispreuii, inclusiv de ctre cei pe care nestrduim s-i învm!CULI IOAN UURELU: În prima ta carte, abordezi unneorealism care scoate în eviden mizeriile sistemului nostrumedical, a indolenei i a corupiei de la toate nivelele. Parc ai vruts spui totul dintr-o suflare…ELENA STROE OTAV : Experiena traumatizant, pe care amtrit-o în urm cu aproape zece ani, m-a pus pe gânduri. Nuînelegeam de ce a trebuit s mi se întâmple tocmai mie. Apoi amîneles c trebuie s scriu despre toate: mizeria, mai ales moral, dinspitale, lupta pacienilor pentru supravieuire, acolo unde cei pltiis-i îngrijeasc i s le aline suferinele nu o fac, decât dac primescceva consistent în plus…E greu s m gândesc acum la toate. Deaceea am simit nevoia, în prima carte, s evoc, în antitez cuprezentul, imagini luminoase din copilrie.C.I.U: Satul sau oraul în care te-ai nscut este, oare, i pentru tine,edenic?E.S.O: Satul meu este unic i este edenic, pentru c acolo am tritpân la nousprezece ani. Am încercat s-l descriu în toate crilemele („La umbra teilor în floare”, „Vara întâlnirilor” i „Insomnia”),fiindc, trind departe de el, rmâne pentru mine un Rai pierdut.Revin la Bdila, satul meu înconjurat de pduri, situat pe malul stângal râului Buzu, în care fceam baie, când eram copii, ori de câte oriîmi este dor de tot ce am lsat acolo i m strduiesc s rmân cât maimult. Îmi place îndeosebi s citesc i s scriu sub teii uriai din faacasei printeti.C. I.U: Nicolae Breban afirma c « denigratorii sunt un semn alviabilitii literaturii mele ». Poi s-i tratezi asfel pe nite dumani?E.S.O: Îmi place s cred c nu am, înc, dumani printre scriitori,pentru c am sosit recent printre ei, în calitate de scriitoare. Dar amprimit i eu nite înepturi. Am fost chiar întrebat de ce am scris iam publicat aa de târziu. Nu cred c trebuie s dau cuiva asemeneaexplicaie. Am scris când am simit nevoia s o fac. Este adevrat cam primit un îndemn. Dar asta este o alt poveste, mai lung i maiemoionant…C.I.U: Goma, se spune, a fost singura negaie a lui Ceauescu. Noi,ceilali, ce-am fost ?258

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriE.S.O: Nu tiu ce au fost sau nu au fost alii. Despre mine tiu c miamfcut datoria de profesoar i sunt mândr de profesia mea. Multelucruri nu le-am cunoscut. Dar tiu ce sentiment de frustrare am tritdup revoluie, când am descoperit ce personaliti ne-au fost ascunsede ctre regimul comunist. M-am bucurat s le cumpr crile, s lecitesc, s-i predau, un timp, la literatur, când au fost introdui înmanualele de liceu: Emil Cioran, Constantin Noica, Petre Pandrea ialii. Acum, au fost, din nou, alungai din manuale, iar elevii nu maitiu nimic despre aceste personaliti culturale ale României. Ceprere ai despre Era Ticloilor?C.I.U: Cultura cost mult, dar incultura mi se pare c-i mult maicostisitoare…Cum trebuie s lupte scriitorul, profesorul?E.S.O: Când mi-am scris crile, ghinion, tocmai în aceste vremuri de„criz”, nu mi-am fcut nici o iluzie c voi primi de la cineva bani sle tipresc. Am încercat, timid, o cerere de sponsorizare, dar refuzul,politicos justificat, m-a determinat s nu m mai gândesc niciodat lavreun ajutor. Este adevrat c avem nevoie de cri pentru a înva dinexperiena altora, dar, din pcate, noi, profesorii de limba i literaturaromân, observm cum cartea este dat la o parte. Elevii notri nu maicitesc nimic. Un timp, am dat vina pe mine, c nu tiu eu s-i atrag,tii, probleme pedagogice. Dar, de la un timp, am descoperit în mine,ca profesor, un Don Quijote, luptând cu toate morile de vânt alesistemului de învmânt. Cine am fost i ce am ajuns, înjosii idispreuii, inclusiv de ctre cei pe care ne strduim s-i învm! Edureros tocmai pentru faptul c aceste lucruri genereaz incultura decare vorbeai. i cost mai mult decât orice!C.I.U: tiu c ai scris, în afar de cele trei romane, i teorie iistorie literar. Despre teoria lui Maiorescu asupra formelor frfond, spre exemplu…Aa cum am învat pe vremuri…N-ar trebuiinsistat cu elevii, dar i cu maturii, asupra formelor care-i creeazconinuturile ? S popularizm noiuni i teorii, care sunt mai greuînelese…Ca profesori, ca scriitori avem obligaii în acest sens… ?E.S.O: E mult spus c eu am scris teorie, istorie literar…Ampublicat i eu, acolo unde mi s-a permis, cronici despre operele unorscriitori, nite puncte de vedere personale. În ceea ce privete teorialui Maiorescu despre formele fr fond, cred c trim din plinrealitile descrise de el în celebrul studiu - „În contra direciei de aziîn cultura român”, din 1868. Încercrile de modernizare, cu orice259

Culi Ioan Uureluchip, a tuturor domeniilor vieii noastre, invocând, nu de puine ori,directive ale Uniunii Europene, genereaz drame, stupefacie,cosmopolitism, ca în secolul al nousprezecelea. Vorba lui Eminescu:„Toate-s vechi i nou toate.”C.I.U: Emilian Marcu, în rubrica sa din « Convorbiri literare »,observa asupra unui roman de-al tu: « Delicateea cu careautoarea trece razant peste unele detalii face din acest roman olectur mai mult decât agreabil ». Laudele te stimuleaz sau teblocheaz ?E.S.O: A vrea s-l vd pe acela cruia nu-i place s-i fie apreciatmunca. Numai activitii de partid de pe vremuri, care asistau laconsiliile noastre profesorale de analiz a activitii pe un trimestru demunc, ne atrgeau atenia amenintor: „Vorbii, tovari, despreneîmpliniri, c pe celelalte le tim noi.” Nu tiau nimic i nuînelegeam de ce ne tratau astfel, c doar, dup ce le culegeam recoltade pe câmp, recuperam materia, mergeam cu elevii la olimpiadelecolare…De atunci, am învat s nu atept s primesc laude pentru cefac i s-mi vd de treaba mea. Aadar, laudele, aprecierile, nici num mobilizeaz mai mult, nici nu m blocheaz. Ca i criticile, dealtfel. Au mai scris despre crile mele i criticul Mircea Dinutz,prozatoarea Mariana Vârtosu, poeta Constana Cornil, din Focani,scriitorul Gheorghe Postelnicu din Buzu, scriitorul Irimie Stru dinDeva i alii.C.I.U: Consideri c Biblioteca a fost zidul, pavza care te-au apratîmpotriva murdriei, împotriva rutii umane i te-au îndemnat sprescris ? Sau numai suferina ?E.S.O: M-am ascuns de mic printre cri. Am trit în lumea lorminunat i de aceea le preuiesc atât de mult, pe ele i pe cei care leauscris. Am avut i condiii s citesc, pentru c nu aveam acas, însatul meu de munte, nici mcar lumin electric. Mergeam des labiblioteca din comun, la Pîrscov, de unde veneam cu geanta plin.Toat ziua era dedicat studiului, lecturii. Vara, ne afundam în pdurecu cartea i ieeam ameii la soare, la lumea real. Spre scris, m-auîndemnat i unul, i altul din motivele la care faci referire, dar maiales nzuina mea, din totdeauna, ctre frumos, natural, moral,artistic…C.I.U: Care-i lumea ta ideal ?260

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriE.S.O: Am învat c idealul este imposibil de atins. Dar, dac s-arputea, mi-a dori o lume fr violen: în vorbe, în atitudine… N-avrea s mai aud de cruzimi gratuite asupra animalelor, a copiilor i abtrânilor, adic asupra celor vulnerabili!C.I.U: Îmi amintesc personajele din “Craii de Curte Veche”, caredegustau cu rafinament arta…Un Pantazi, un Paadia…E, oare,necesar aristocratizarea artei sau trebuie s ajung la crudarealitate ca la Proust, la Tolstoi, la Rebreanu .. ? Arta pentru toi ?E.S.O: Întrebarea este : Cine mai are nevoie de art? De orice fel deart? Ce facem noi cu crile pe care le publicm? Le druim, nu-iaa? Poate suntem citii aa, din curiozitate: „Ia s vd ce scrie ista/asta.”. Dar din librrie s-ar cumpra? De aceea cred c arta aajuns elitist i este greu s fie “arta pentru toi”, în epocaInternetului.C.I.U: Prin ce se distinge cultura spaiului numit Moldova? Sper cnu eti de acord cu toate cele spuse i scrise de Ibrileanu în aceastdirecie ?E.S.O: Specificul culturii spaiului numit Moldova ne-a fost relevat iexplicat chiar de ctre oamenii de cultur moldoveni. Poate c estevorba, printre opiniile lor, i despre un patriotism local, dar i despreconvingeri. Important este c Ibrileanu continu spiritul critic al luiKoglniceanu i Maiorescu, în privina selectrii valorilor culturale, înlimitarea „traduciilor” i a imitaiilor din literatura strin, militândpentru crearea unei literaturi originale cu specific naional. Epoca încare a trit i a scris era înc o epoc a începuturilor, a cutrilor. Nu-lpot judeca pe Garabet Ibrileanu pentru faptul c el considera pescriitorii moldoveni mai tradiionaliti, fa de cei din Muntenia, careerau mai deschii la influenele apusene, la noile curente culturale.Din perspectiva secolului în care trim, nu mai putem acceptasuperioritatea culturii moldovene fa de cea din Muntenia ori dinTransilvania. Literatura român a parcurs toate etapele dezvoltriisale, sincronizându-se nu numai cu literatura Europei apusene, cumcerea Eugen Lovinescu (cu care a polemizat Ibrileanu). Culturaromân nu mai este izolat, iar mijloacele de comunicare i deinformare sunt astzi, practice, nelimitate.C.I.U: Dac ai fi un « ales », ai dori s ai senintatea lui Goethesau crisparea lui Nietzsche ?261

Culi Ioan UureluE.S.O: Nu cred c Goethe, care a scris aproape toat viaa la drama„Faust”, era atât de senin i nu ar fi fcut i el un pact cu diavolulpentru redobândirea tinereii, mai ales c s-a i îndrgostit labtrânee. Crisparea lui Nietzsche nu este de dorit, pentru c exageratalui sensibilitate i-a adus, probabil, i alienarea. Nu l-a învinui, caalii, de crimele naziste, pentru ideile lui filosofice, privindSupraomul. Analizând cele dou alternative, n-a dori decât odetaare de tot ce este ru i urât în lume. Oare s-ar putea? Aceastaeste întrebarea!C.I.U: Crezi c interviurile trebuie s aib mici ruti pentru adeveni mai interesante ?E.S.O: Nu cred c trebuie mers pe „trendul”(!?!) cu rutile. Uninterviu poate fi interesant în msura în care cititorul este interesat derspunsurile sincere la întrebri, fie i cu acele mici ruti despre carevorbeti.C.I.U: Cineva spunea c suprema consacrare a unui scriitor este sdevin Anonim. Ca i compozitorul care a ajuns s-i fie « fluierate »melodiile pe strad…Ai accepta orice fel de anonimat ?E.S.O: tim despre capodopere c sunt „paricide”. Cititorii suntimpresionai atât de mult de oper, pe o perioad îndelungat, i uitnumele creatorului, al Tatlui. Cine nu i-ar dori s scrie ocapodoper, chiar dac el ar rmâne anonim?C.I.U: Te-ai ocupat adeseori, în cronicile tale, de scriitorii vrânceni.Pe ce drum este aceast literatur? Ce recomanzi ?E.S.O: Am scris prea puin despre scriitorii vrânceni, dei i-am cititpe toi, deoarece nu mi-am propus s fiu comentator, critic, istoricliterar. Toate acestea le-am realizat la catedr, treizeci i opt de ani.Eu am dorit s scriu doar literatur beletristic. Dar, aa cum îmispunea un prieten scriitor, este frumos s scrii câteva cuvinte despre ocarte, pe care o primeti în dar. Se bucur i autorul. Nu pot faceaprecieri asupra scrisului vrâncean, fiindc nu doresc s intru înpolemic, s laud pe unii, s nedreptesc pe alii. M abin i înprivina recomandrilor, dei a putea face multe. Cred c scriitoriidin Vrancea sunt pe drumul cel bun. Muli sunt membri ai USR. Nupot decât s le urez succes !...262

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriION PANAITDATE BIOGRAFICE:S-a nscut pe 1 martie 1941 în satul Piscu-Galai. Dupce a lucrat pe la mai multe ziare din zona Constanei,mai ales la ziarul marinei din Mangalia, va veni, în1969, la Focani, unde se va angaja la « Milcovul ».Nefiind membru de partid i lucrând la oficiosul PCR,a fost suportat doar cinci ani…A obinut diferite premii : 1984-Premiul USRpentru poezie, Premiul anului 2004 pentru Publicistic a USR, OperaOMNIA al USR -2005. Decedat în anul 2009.VOLUME PUBLICATE:1.”Noaptea unde m închin”-Ed. Albatros; 2.”Deosebirea de pmânt”-Ed.Eminescu; 3.”Vina pentru Roberto-Ed.Porto-Franco; 4. „Simple poeme-Ed.Junimea; 5. „Plânsul”-Ed.-Salonul literar ; 6.”Bonjur tristesse”- Ed. Salonulliterar; 7.”Piaa public a tristeii”-Ed. Terra; 8. „Memoria clepsidrei”- Ed.Cartea româneasc; 9.„La marginea curcubeului”-Ed. Salonul literar;10.”Latifundiile trdrii”-Ed. Pallas; 11. „Binecuvântatul infern aliubirii”;12.”Amurgul zilei de mâine”-Ed. Pallas; 13. „Timpul în rochie albde noapte”-Ed.Andrw; 14.”Dansând în oglind”-Ed. Andrew;15.”Contemplaia umilinei”-Ed.Andrew; 16. „Cu prietenie în umbragândului”-Ed. Andrew;17.”Vântul care se uit pe geam”-Ed. Andrew;18.”Merlele de toamn”, Ed. Andrew.REFERINE CRITICE:„De 55 de ori Ion Panait”-Fl. Muscalu-Revista „V”-martie 1996; „IonPanait-Piaa public a tristeii”-Fl. Popescu-Revista Sud-2002; „La margineacurcubeului”- Viorel Dinescu-2001; „Glosând pe marginea unei cri depoezie”-26 februarie 2006-D. Pricop; Ion Panait - „Dansând în oglind”-Opinia, februarie 2007; „Binecuvântatul infern al iubirii”- CosminDragomir-Ziarul tu; „Dansând în oglind”-Informaia Prahovei, nr. 3169,martie 2007- V. Sterom; „Ion Panait- Poetul melancoliilor fantaste”- Plumb,an IV, nr. 31, 2009 - M. Dinutz;”Ion Panait-Pantomime la marginea lumii:Mierle de toamn” - Adrian Botez-2009; ”Ziarul tu”: „Tinereea mereucreatoare a lui Ion Panait”- Radu Borcea-februarie 2009.263

Culi Ioan Uurelu____________________________________________________________……autograful depinde mult de cartea pe care-l scriu,dar i de persoana creia i-l dau. Practic, estechintesena crii respective, dar i respectul pentrucellalt…Le consideram adevrate poeme în proz…CULI IOAN UURELU: Dragul meu! Sunt sigur c-iaminteti anul debutului….Care era atmosfera cultural, ce oamenii-au rmas în minte i suflet din acea perioad?ION PANAIT: Am debutat în 1970 cu “Noaptea unde m închin”! Înacea vreme, când ajungeai s-i pui numele pe o carte, erai trecut dejade “stagiul” pe care îl traversau cei cu poezioare prin reviste…Eraureviste puine i prestigioase:”Iaul literar”(în Moldova), “Tribuna” i“Steaua” (Transilvania), iar la Bucureti erau “Tânrul scriitor”,“Luceafrul”, “Gazeta literar” i “Contemporanul”. Pe atunci eramîntr-un grup de tineri, la Galai, toi devenind în timp membri ai USR.Nicolae Colceriu, prozatorul i criticul de astzi, m-a canalizat sprelectura adevrat…Ali prieteni adevrai au fost Gria Gherghei,, IonChiric, Ion Trandafir, Nicolae Oancea etc. Debutul în revist a fost pe11 aprilie 1964, în “Luceafrul” chiar în ziua morii celui care mlansase, Mihu Dragomir, care, într-un dramatic testament literar, prinscrisoarea intitulat “Scrisoare ctre doi tineri poei”m lansa pe minei pe C-tin tirbu. Datorez atât de mult omului care m-a investit cuîncrederea lui nemsurat!C.I.U: Astzi, ce crezi c ar trebui ? Mai sunt oameni cu rbdare,cu devotament, cu.. ?I.P : Observând ce se întâmpl astzi, mai ales cum se public, mgândesc la revistele i editurile care nu mai au în schem aceimentori-lefuitori de talente care s aleag adevratele carate dinnisip, grâul de neghin..C.I.U: Ai frecventat cenacluri literare ? Crezi în rolul major aleacestora? De la debutul tu cu poezie în presa literar au trecutvreo 40 de ani. Ai activat în reviste literare, la publicaii judeene, aifost printre fondatorii unor reviste…Când, cum ?264

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriI.P: Tot în 1964 am fost invitat la Cenaclul “Luceafrul”, laBucureti. În fruntea mesei trona Eugen Barbu, mentorul revistei, apoiIon Gheorghe, Corneliu Leu, Nicolae Stoian, Sânziana Pop etc. Amcitit un grupaj de poeme închinat lui Labi. Margareta Labi era defa i m-a îmbriat.Drago Vrânceanu, unul dintre vorbitori, a spus c anul 1964 esteanul celor trei IONI din poezia româneasc: Pop, Alexandru i Panait.Clar c, în formarea unui scriitor, cenaclul este benefic. Un altmoment care m-a fcut s continui s scriu a fost apariia mea înrevista « Tomis », în primul numr i pe prima pagin, alturi deArghezi. Toate acestea n-ar fi fost posibile dac n-a fi avut doidascâli admirabili de coal de ar : Nicolae Sâmbotin i Ion erbu,la coala din Piscu-Galai. Am participat, ca fondator, la apariiarevistei « V », la Focani. Din pcate, aceasta a fost confiscat deFlorin Muscalu i Traian Olteanu i am plecat scârbit…Altceva a fostcu « Salonul literar » la care am început cu Ioan Denciu, C.I. Uurelu,Corneliu Fotea, Mircea Dinutz…Cât s-au dat banii de la cultur a fostperfect, dup- mai greu…Acum ai preluat-o tu i-i vine greu ctrebuie s dai din salariul i aa mic…Dar au trecut 7-8 ani i vd cte descurci, dac nu te-o lsa nevasta c dai banii din cas..C.I.U: Ai lipsit 13 ani din presa literar…Se tie puin despreaceast perioad…I.P: Între primul i al doilea volum (« Deosebirea de pmânt ») amtrit boemia de gazetar i vânztor de iluzii, client de cârcium ihaiduc de provincie.. Am scris i vreo dou cri care mi-au fostpierdute prin edituri. În provincie mi se prea c nu exista competiia,lipseau revistele, scriitorii i criticii…Este, dac vrei, cea maidureroas amintire a mea. Mai ales c unii au evadat : Ion Rou aplecat la Bucureti i a scris dou admirabile cri despre Eminescu.Doi pictori, V.C. Mândra i N. Mirodone, au ajuns, primul la Bacu ial doilea la Bucureti. Aa fcuser cu ani în urm i C-tin Apostol iIon Diaconu ( la Iai i Bucureti) sau Ion Larian Postolache, toirealizându-se la noile domicilii.C.I.U: Ce-a însemnat ziarul « Milcovul » pentru tine ?I.P: Am venit la Focani, la Milcovul, în 1969. Era ziarul partidului ieu n-am fost niciodat membru..M-au « rbdat » cinci ani i, fiindcn-am fost « cooperant », m-au dat afar. Am rmas îns clietulsecuritii…Îmi ddeau mare atenie…Ultima întâlnire de la sediul265

Culi Ioan Uureluacesteia s-a întâmplat pe 5 decembrie 1989, chemat fiind de cel carene urmrea pe toi scriitorii din Vrancea : maiorul Gheu, astzi avândînc funcii înalte pe la Consiliul Judeean Vrancea… Acum ( suntemîn 2008), mai btrân i mâhnit, sunt « privitor ca la teatru » i constat,ca poetul american James Russell, c « democraia d fiecruiadreptul de a fi propriul opresor ».C.I.U: Dup « revoluie », Vrancea a rmas « locul unde nu seîntâmpl nimic » ?I.P: Vrancea, provincia în general, a devenit, din pcate, universulminiatural al ambiiei de a exista i de a crea la nivelul cel mai de jos.Se scrie fr a se face promovarea adevratelor valori artistice. Astfel,s-a permis delaiunea literar, iar impostorilor li s-a lsat cale liber.S-au format celebrele cumetrii literare, bazate doar pe interese, totulîn dauna actului cultural. Dispariia cenzurii - în sensul selecieiserioase- ca i dispariia responsabilizrii în timp a actului de cultur,ce-l prilejuiete apariia pe pia a unei cri, a dus la inflaieeditorial în industria kitchului…În provincie, un poet nu-i poatevinde cartea , care apare în tiraj de cel mult 500 de exemplare.Sponsorizarea în Focani este pentru un Festival al berii, pentru Ziuarecoltei, Revelion cu artificii de sute de mii de euro...ConsiliulJudeean are abonaii si permaneni la sponsorizri…Munca decreaie, de trud, de jertf nu are nici un pre la Focani..C.I.U: Ce-ar trebui fcut pentru ca literatura noastr s ptrundmai mult în coli, în mase ?I.P: Ar trebui s apar din nou librriile stradale, de asemeneareeditarea unor cri de înalt valoare artistic din literatura român idin cea universal, în colecii populare, pe bani puini, acum cândpopulaia o duce atât de greu…C.I.U: tiu c ai scris primarului i consilierilor din Piscu-Galai,satul natal. Ai timis i cri…Dau un pasaj din scrisoareata:…”Sunt extrem de fericit c m-am nscut la Piscu, unde amînvat abc-ul colii primare, lâng stupul de înelepciune al unorînvtori i profesori excepionali, dascli exemplari ai memorieisufletului meu. Piscul copilriei i adolescenei mele rmâne loculde inim i de suflet al întregii mele viei, un reper de duioie itandree fr asemnare…” Atâta durere i iubire cum rar amvzut la tine. Ce a urmat?266

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriI.P: E drept c am rare efuziuni de acest gen. Am considerat îns caceast capital a lumii, care este satul în care ne-am nscut fiecaredintre noi, merit cu prisosin dragostea mea. Le-am trimis i criacelor oficiali… Ce a urmat? Nimic, absolut nimic…Dei nu le-amcerut, le-am dat, dei îi copleeam cu sentimentalismul meu. Culmeaar fi s fi râs de mine, pentru c le-am i explicat cine sunt, ce criam scris, ce premii am luat etc. Dar ce s-i mai spun…Într-un fel iie i s-a întâmplat la fel, cu deosebirea c tu nu le-ai scris, nu le-aispus cine eti pentru c te cunosc…C.I.U: Scrii întotdeauna autografe de o mare frumusee iprofunzime…Nu de mult , am organizat o expoziie de cri cuautografe de la scriitori în via i ale tale s-au bucurat de maresucces…Crile, dar i autografele…I.P: Da, alt mare defect al meu, dup unii…Pentru mine, autografuldepinde mult de cartea pe care-l scriu, dar i de persoana creia i-ldau. Practic, este chintesena crii respective, dar i respectul pentrucellalt…Le consideram adevrate poeme în proz…C.I.U: Ai putea nominaliza vreun poet, prozator, critic literar cares-a impus, dup prerea ta, din provincie pe plan naional, mai alesîn ultimul timp ?I.P: Sunt un om care nu suport arogana Bucuretiului, lipsa lui depersonalitate.. Nu sufr impostorii ce s-au aciuat în instituii i uniuniculturale, sindrofiile « de creaie » ce propun ierarhii intelectuale pe lapatru dimineaa, în cluburi de striptise sau în redacii de playboy..Cred c un Liviu Ioan Stoiciu i un Valeriu Stancu sunt nume grele înpoezia ultimului deceniu, iar în critic nu poi s nu-l vezi detaândusepe hueanul Theodor Codreanu i chiar pe tecuceanul Ionel Necula.C.I.U: Ai scris, înainte i dup 1989, vreun text pe care îl regrei ?I.P: Dup 1990 am revenit la ziarul „Milcovul”. Am fcut anchetesociale, care, aveam sperana, vor îndrepta lucrurile…Devenisem dejao persoan public, lumea avea încredere în mine. Ei, bine, i-amdezamgit. N-am insistat pân la capt pe ilegalitile cu vinderea penimic a Fabricii de confecii, cu ilegalitile celor care au devenit aazii colectiviti i au furat din pmântul stenilor din Goleti, cubtaia de joc a aplicrii Legii 18 etc. Toate cele de mai sus au rmasdoar simple artri cu degetul…Pentru asta mi-e ruine.267

Culi Ioan UureluDIALOG IMAGINARC.I.U: Dragul meu! Noi am fost prieteni, deseori am fcutsrbtorile în familie…Ne-am cunoscut foarte bine. Ne-am certat,ne-am jignit, ne-am ludat, am cântat (mai mult tu..), dar, ca într-ocsnicie, dup rele i bune, am rmas împreun… La un momentdat i-am reproat c publici prea multe volume pe an…Patrucinci…Enorm, îi spuneam. De ce nu lai crile s se maipritoceasc? Aa îi ziceam înainte cu doi ani de dispariia ta…Terog s ieri cuvintele mele nesbuite Tu simeai, poate, c timpul nuva mai avea rbdare cu tine i te grbeai s spui tot ce aveai înminte i în suflet…I.P: Nu-i face probleme. Tu ai ripostat la rutile mele, ca de obicei.Eu spuneam i uitam, nu ineam mânie…Sigur, am fost nedrept cutine, dar apoi ne-am continuat lupta literar împotriva celor caredispreuiau cultura…Chiar la comemorarea mea, la un an de laplecarea dintre voi, în cuvintele tale calde i în izbucnirea în lacrimiam simit durerea i prerea de ru. Îi mulumesc pentru sinceritateata.. Dac a da timpul înapoi, probabil aa a face i eu.C.I.U: D-na Zizi pstreaz cu sfinenie memoria ta, s-a îngrijit detoate cele necesare, ne-a adunat pe toi ca s fim ca atunci cândtriai. Din pcate, lipsesc vocea, îmbufnrile, cântecele tale, darmai ales noile tale poeme. Adesea vorbim, chiar comentm felul tude a fi, pentru muli jignitor, de neîneles, pentru muli deexcepie…I.P:i pe Zizi am nedreptit-o mult, dei am admirat-opermanent…De ce, oare, nu-i exprim oamenii sentimentele când auocazia? Trebuia s i-o spun mai des, când îi eram alturi. Dar, cum sespune, qui s-aime se taquine…Sunt flatat i mândru de ceea ce faceiîn privina mea…Ba mi se pare, ca s glumesc, c sunt mai viu acumpentru muli decât când eram printre voi…Dac tiam, plecam maidevreme…Ei, nici chiar aa…C.I.U: Vor, nu vor, toi cei din Vrancea, ca i muli prieteni dinar,v menioneaz pe voi, cei doi barzi ai Vrancei, tu i MiticPricop, ca pe doi clasici…Te bucuri?I.P: Nu in s fiu un clasic. Doresc doar s-i aminteasc de mineprietenii dar i neprietenii. De fapt, nu de mine, ci de poezia mea.268

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Pentru comemorarea ta, fostul coleg de la ziar, Radu Borcea,a scris deja un articol care ne-a mers la suflet, „Clepsidramemoriei…, în „Salonul literar”. Muli te dau exemplu deseriozitate în ale scrisului, de demnitate…Soia mea îi amintetedeseori de o anume delicatee a gesturilor tale, când, venind pe lamine i neavând bani s iei o floare, aduceai scoici sau petale detrandafiri…Gesturi, gesturi, atât rmâne din viaa noastr…Nu,nu-i adevrat: rmân i crile…Ar mai fi i vocea ta, care nu poatefi uitat…i eu nu am o filmare cu tine când câni… Ce durere!I.P: Da, soia ta, o admiram pentru c te respecta…i, apoi, i-a fostalturi la marile tale evenimente culturale, ba chiar observam plcereata de a o avea în preajm…De câte ori venea la tine vreun musafir, nusttea îmbufnat cum vedeam la ali colegi. Era o adevratamfitrioan… De aceea îi aduceam scoici, petale etc. Era cu tine i înmarea ta întreprindere de a face o cas…Cât munc pe tine, dar i peea! Radu Borcea mi-a fost prieten vechi i scrie cu sufletul…Îimulumesc, aa cum îi mulumesc i ie c în revista pe care am camhulit-o la un moment dat, tu srbtoreti unii colegi, iar pe alii îicomemorezi. Sunt onorat de gesturile voastre i v mulumesc.269

Culi Ioan UureluVOLUME PUBLICATE:VIRGIL PANAITDATE BIOGRAFICE:S-a nscut în satul Bordeti – Vrancea în anul 1956, pe10 mai; Studii: Absolvent al Colegiului Naional“Unirea”- Focani-Vrancea i a colii Postliceale deOptic Bucureti; Profesia: Optician. Membru alU.S.R.Ora de poesie, Ed. Litera, Bucureti, 1983; Deposedarea de timp , Ed.Salonul literar, Focani, 2000 ; Poemul precum actul sexual -Ed.Zedax,Focani, 2003 ; La depossession de temps- Ed. Zedax-2004; De ce avemdreptul s-l dm în judecat pe Dumnezeu , Ed. Andrew, Focani, 2007 ;Arhitectura cenuii , Ed. Ateneul scriitorilor, Bacu, 2011.REFERINE CRITICE (SELECTIV) :Despre crile sale au scris urmtorii critici: Nicolae Manolescu (Ora depoezie tânr-România literar-nr.44-1989), Eugen Simion (Jurnalul liric-România literar-nr. 9-1990), Romul Munteanu (Poezia tririi, poeziacuvinteleor, Flacra nr. 50-1989), Laureniu Ulici (Alte debuturi-Contemporanul nr 45, 1989), Gheorghe Grigurcu (Lacrimi cu form defemeie, Oglinda literar-2003), M.N.Rusu (Condiia criticii literare,Sptmâna, nr. 45-1989), Marian Popa ( Istoria literaturii române, de azi pemâine), Adrian Dinu Rachieru (Un desant vrâncean,Convorbiri literare, nr.8-2004), Alex. tefnescu (De la oapt la strigt-România literar-mai1990), C-tin Ciopraga, Horia Gârbea, Ion Rotaru (O istorie a literaturiiromâne, 2006), Ioan Holban (Sancta simplicitas,-Cronica nr. 17-1990),Florin Paraschiv (Elev sau magistru în arte?- Revista V-nr. 2-1990), VladSorianu (Literatura noastr cea de toate zilele) etc.____________________________________________________________Eu nu ursc, ci doar nu-mi plac anumite lucruri,oameni, fapte : poeii fr talent, care sunt foarteagresivi, politicienii demagogi, mâncarea de spanac,270

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriploile de toamn, manelele, calculatorul i ziaritiitonomat…CULI IOAN UURELU: Dei eti înc tânr, faci totui partedintre “btrânii” literaturii vrâncene…Care era atmosferacultural pe vremea când ai debutat cu poezie în “Revista noastr “,patronat de marele meu mentor i prieten Petrache Dima?VIRGIL PANAIT: “Revista noastr” a reprezentat pentru mine, ca ipentru ali elevi, o adevrat coal de pres: acolo am învat ceînseamn caracter de liter, corectur, bun de tipar etc. Am debutat în« Milcovul », în 30 sepembrie 1972 cu poezia Singurtate, în timp cedebutul în presa « mare » a fost în ianuarie 1974, în revista« Ateneu ». De la « Ateneu » am primit i primii bani pentruliteratur…O tempora !C.I.U: Faptul c prima carte i-ai publicat-o la Editura “Litera”, separe c a avut un efect benefic asupra viitorului tu literar…Acontat oare directorul editurii, prieteniile sale cu marii critici ?V.P: Prima carte, Ora de poezie, l-a avut ca redactor pe criticul ipoetul Ion Bogdan Lefter, un profesionist care a tiut s-mi ajustezemanuscrisul foarte bine. Succesul acestui volum a avut succes, dar nutiu cui se datoreaz. Poate întâmplrii ?C.I.U: Ecleziastul spunea c este bine s ai o înclinaie permanentspre Mirare - Încântare. Crezi c eti pe drumul la care îndemnaecleziastul?V.P: Am îneles, faci aluzie la volumul meu « De ce avem dreptul sldm în judecat pe Dumnezeu », care este un jurnal – roman sau unroman-jurnal, cum vrei s-i spui. Muli care au scris despre carte nicinu au citit-o. Printre acetia i Alex. tefnescu, persoan care spunec este o carte de cugetri. Mare prostie. Iar muli s-au speriat detitlu…C.I.U: Swift spunea:”Nu scriu pentru a face plcere omenirii, cipentru a o rni”. Tu ai o „ars poetica”, prin care explici scopulcreaiei?V.P: Frumoas întrebare. Eu scriu pentru a-i menine lumii ranadeschis-dar deschis nu înspre durerea fizic, ci înspre înlareaspiritual prin frumos, prin poezie, prin art în general. Pentru mine,poezia este regina artelor, este un recurs la esen. Dac am reuit,271

Culi Ioan UureluDumnezeu tie…i va lua msuri. Scopul creaiei este, la urmaurmelor, unul singur: inima omului…C.I.U: În antologiile de peste hotare predomin textele poetice. Savem doar poezie bun în România ? Proza pe unde a rmas ?V.P: Personal, cred c proza noastr de astzi este cel puin pe acelaitaler de valoare cu poezia. Avem prozatori uriai : Dumitru RaduPopescu, Nicolae Breban, Alexandru Ivasiuc, Fnu Neagu..C.I.U: Lumea repet mereu aceleai greeli…Nu ine cont nimenide istorie, de înelepciune, de ceea ce pot face scriitorii ? Cum aivrea s îndrepi, dac i-ar sta în putin, omenirea ?V.P: Un poet s îndrepte omenirea ? Mai greu. Lumea nu poate fiîndreptat cu cuvântul, cu poezia, ci cu parul, cu constrângeri ori prindictatur militar…O utopie personal, se înelege…C.I.U: Fiindc tot ai creat un « Poem precum actul sexual », ceprere ai despre aceia care aseamn scrisul cu actul erotic ? Eispun c, prin scris, simt plcere i implicare…Tu ?V.P: La mine a fost o simpl metafor, dar unii cred c dac redau înscris amorul în stare brut, gata, sunt geniali i au descoperit America.Acesta poate fi un mod de a scrie pentru succes la public, nu pentru aface literatur adevrat. Îmi place s cred c a fost o mod care atrecut, lumea s-a sturat deja de obsceniti i porcrii. Da, actulcreaiei implic i plcere, plcerea de a scrie, plcerea de a transmitecelui de lâng tine ceea ce el nu vede cu ochii…C.I.U:Unele cri provoac ori scandal, ori euforie în rândulcititorilor…i-ai dori sau chiar ai avut parte de aa ceva ? Astfel deevenimente aduc i celebritatea ?V.P:Scandalul tot scandal rmâne, care, de obicei, aduce icelebritatea în orice domeniu.Numai c atât celebritatea cât ifrumuseea sunt trectoare. O list cu laureai ai Premiului Nobelpentru literatur despre care nu se mai tie nimic astzi. Aa c..C.I.U: Consideri c este corupie în cultur ? O fi legat , dacexist, i de veleitarism ? În Vrancea ?V.P: Cred c exist corupie în cultur . i fenomenul de gac, încare se laud unul pe altul, nu se cheam tot corupie? Veleitarismuleste în floare, chiar i aici, la noi, în Vrancea, din pcate.C.I.U: Se spune c i un mare maestru rmâne toat viaaucenic…Acum ai ajuns maestru. Ucenicul cui ai fost ? Cum s-apetrecut?272

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriV.P: Nu cred c am fost ucenicul cuiva, eu fiind un singuratic, unautodidact. Oricum, am fost fascinat înc de tânr, de poezia luiNichita, un poet uimitor.C.I.U: Exist o carte a ta, care te reprezint, te caracterizeaz întoate sensurile ?V.P: Grea întrebare. Toate crile sunt importante. Ca s rspund, azice « Ora de poesie ».C.I.U: Caragiale, care înfiinase o coal de actori, a fost întrebatde ce nu ies actori talentai din coala sa…A rspuns foartesimplu: »ca s iese, trebuie s intre »…talente. În literaturavrâncean se întâmpl aproximativ la fel ?V.P: Nu putem spune c nu sunt talente i aici…Nu sunt, în nici uncaz, atâtea câte se declar a fi…, dar, în rest, avem cu ce s ieim înlume…C.I.U: Exist o critic « mic » i o critic « mare » ? Dar criticatânr unde o încadrm ?V.P: Evident c exist o critic mare i una mic, dac ne referim lacei care o scriu. i o critic tânr. Dar, dup revoluie, aceasta,critica literar, s-a verificat, cred eu, în ceea ce priveteprofesionalismul i obiectivitatea. Acum se scrie mai mult despreautori, nu despre crile lor. Dac te cunoate personal criticul, ai cevanoroc ca El s scrie despre crile tale; dac nu te-a vzut în viaa lui,ai dat-o în bar. Exist i excepii, desigur. Dar puine. A nu se uitaexemplul Generaiei 80, când orice apariie editorial era întâmpinatcu fast i ludat in corpore. Nu mai vorbim despre o întâmplarehazlie când un critic, scriind despre cartea de proz a unui poet,afirma senin c evem de-a face cu o carte de… versuri. Deci nu ocitise, ci auzise doar de apariia ei…C.I.U: Ce urti cel mai mult pe lume?V.P: Eu nu ursc, ci doar nu-mi plac anumite lucruri, oameni, fapte :poeii fr talent, care sunt foarte agresivi, politicienii demagogi,mâncarea de spanac, ploile de toamn, manelele, calculatorul iziaritii-tonomat gen M. Gâdea, V-tin Stan, Mugur Ciuvic, MirceaBadea ori Vrânceanu Firea. Nu mai vorbesc de un Radu Tudor careeste un monstru. Ursc totui femeile urâte i brbaii proti.C.I.U: O întrebare prin care îi testez rbdarea începutului ei : nui-ai dori întoarcerea la comunism ? Nu te mira! Aceast întoarcere273

Culi Ioan Uureluîn timp ar fi dorit (de unii) doar pentru c pe atunci era ordine înar i…i se CITEA…V.P: Da, mi-a dori întoarcerea în trecut, în comunism. Eu m-amsimit liber i atunci, aveam mai mult curaj, culmea ! Pentru c eramascultat. Iar chestia aia cu hruirea i btile de la securitate este, ziceu, o poveste. Am fost i eu chemat de câteva ori la Secu, dar nu m-abtut nimeni. M-au mai chemat, nu m-am dus i gata ! M-au lsat înpace. Problema se poate pune i aa : dac tia voiau s scape detine, nu te bteau, nu te alergau pe strad. S fim serioi ! Îi puneauceva în cafea sau în halba de bere i erai gata ! Dar s închei optimist :da, a vrea s triesc din nou în comunism i s am 33 de ani ca în1989 ! Ce n-a da !? Chiar i jumtate din inim…C.I.U: Consideri c scriitorul trebuie s fac politic?V.P: Da, este bine s fac politic, dar o politic a cuvântului. Înpolitica « hârit » muli au euat- a se vedea cazul Manolescu…C.I.U: Dac n-ai fi scris poezie, ce art ai fi abordat ?V.P: Dac n-a fi scris poezie? Tot poezie… A fi desenat-o, a ficântat-o! Cum spunea genialul Sabin Blaa : « Un cal maron, totalbastru l-a fi desenat!»274

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGEORGE PTRCANUDATE BIOGRAFICE:S-a nscut la Panciu în anul 1956, pe 23 ianuarie;Frecventeaz cursurile singurului liceu din ora, liceul“Ioan Slavici”- bacalaureatul în 1975; În prezenturmeaz cursurile Facultii de Drept Administrativ aUniversitii “Valahia” din Târgovite; Un interpretdeosebit al muzicii de petrecere, fiind o prezen benefic la orice lansare decarte, la vreo aniversare.VOLUME PUBLICATE:“Epigrame i catrene-2007, Editura Raluca-Buzu; Afurisenii-Stihurisatirico-umoristice, Editura ATEC-2008; Eminescu-rezervaia natural(Poem fluviu despre Eminescu)-2012.REFERINE CRITICE:Argument la volumul „Epigrame i Catrene”- Editura Raluca-Buzu -2007;Constantin Ghini- Cuvânt de încheiere la volumul „Epigrame i Catrene-Editura Raluca – Buzu-2007; Ionel Constantin (Ion Sracu)-Predoslovie lavolumul Afuresenii, Satiro-Umoristic-Editura Atec-Focani-2008; IonelBandrabur, Cuvânt de încheiere la volumul Afurisenii-Stihuri Satiro-Umoristice, Editura Atec- Focani- 2008; Ionel Necula- în volumul „Spiritulvrâncean în lecturi elective”- Editura Rafet- Râmnicu Srat-2010.____________________________________________________________Atâta timp cât un critic vorbete despre cartea unuiscriitor prin prisma gradului de rudenie cu acesta, aprieteniei ce-i leag sau a unor foloase primite, nu-i facedecât un mare ru. Niciodat autorul nu va aflaadevrata sa valoare i va continua s publicemaculatur.CULI IOAN UURELU: Aa cum i-am spus într-oîmprejurare, eti omul spectacol…De unde moteneti talenteletale? Cum i le menii, dezvoli?275

Culi Ioan UureluGEORGE PTRCAN: La lansarea primei mele cri de satir iumor, dv., ca amfitrion, ai fcut afirmaia cum c eu a fi "omulspectacol". Am considerat-o atunci un pic exagerat. Dar pe parcursmi-am dat seama c avei dreptate, pentru c sunt momente (s lespun "plictisitoare") când muzica este bine venit, anim atmosfera iîncinge spiritele. Talentul poate fi dobândit sau motenit. Eu îlmotenesc de la mama în ceea ce privete vocea. Invatul la chitar afost autodidact. Atât vocea cât i acompaniamentul se menin prinmunc i perseveren. Atât poezia cât i muzica au fost i vor rmâneleagnul copilriei, adolescenei, maturiii i, de ce nu, i alsenectuii mele, chiar dac am trecut doar cu un an peste jumtateadeceniului ase.C.I.U: Crezi c epigrama trebuie s fie « afurisenie » (cum ai dattitlul unui volum) sau doar o simpl artare cu degetul, pentruîndreptarea pctosului ? Afurisenie mi se pare cam dur…Iar tu nuai sufletul dur, eti, mi se pare, un pacifist, un bonom…G.P: Inc din copilrie i pân spre adolescen, am fost un nstrunici un zvpiat. Mama m apostrofa spunându-mi: " Mi 'URICULE',iar ai fcut vreo boacn". Ea înelegea prin 'uricule' un fel drcusorneastâmprat. Din punct de vedere etimologic, DRACUL este o fiin(persoan) care face foarte mult ru (pentru cei care cred în el). i amvzut, de-a lungul timpului , c aceast fiin (daca o putem numifiin ) o vom gsi i în « Duc-se pe pustii » , Lucifer, Vârcolac,Incornoratul, Scaraoschi etc. i cum epigrama îneap câteodat"rautcios", acea mic rutate (afurisenie) prieteneasc, poate fi luatca o "artare cu degetul spre îndreptarea pctosului" asa cum bine aiprecizat în întrebare.C.I.U: Cine sau ce te-a îndemnat spre epigram?G.P: Toat viaa mea am fost un « hâtru » pus mereu pe glume iotii. Inc din anii de liceu mi-a plcut s m joc cu cuvintele, sptrund în esena lor, dându-le i alte înelesuri. Am fcut "bclie"de numele unora ( ex: Trnitii-s în dilem / Viaa fiind tot mai grea/Ii macin aceeai tem :/ Ci-or mânca ei i CI-OR BEA ), demeseriile altora, sau de « PERLELE » scoase de unii politicieni. ( ex:La Marean limba român/ A trecut-o fr teste/ BACUL mereu îlamân/ Cci nu tie ...CARE ESTE ). Spre epigram n-am fostîndreptat de ctre o persoan anume. Nu este decât spiritualitatea pe276

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricare eu am concentrate-o n patru versuri, descreind frunileiubitorilor de satir i umor.C.I.U: Eu a zice c fericirea omului este atunci când depinde deel : muncete singur i-i iese ce-i dorete…Tu cum vezi fericirea ?G.P: Avei dreptate. Numai c trim vremuri când fericirea (pentruunii) trebuie s depind i de alii, cum ar fi o motenire, o " MtuaTamara" etc. Dar o adevrat fericire este atunci când ai pace i liniteîn suflet. Parafrazându-l pe Ioan Slavici, romancierul ce se odihnestepe meleaguri vrancene, la Panciu, vom vedea c " Nu bogia, cilinitea colibei tale te face fericit " ( Moara cu noroc). Fericirea nueste atunci când ai tot ce-i trebuie (material vorbind), ci atunci cândlai ceva în urma ta. Descendeni, fapte care vor atesta c n-ai fcut,pe pmântul acesta, doar umbr. De asemenea, nu trebuie doar s temulumeti cu sintagmele: "Bate i i se va deschide" sau " Cere i ise va da ". Fericirea se câtig prin munc, druire i rugciune pentrua putea hrni, i spiritual, SUFLETUL.C.I.U: Iubeti, ca noi toi, viaa, poezia, muzica…Ce-i muzica duptine?G.P: Viaa, pentru noi toi, este un dar ireversibil lsat de "CREATOR" (sau cum ar spune Blaga, "Marele Anonim" ). Iubescviaa i port o mare stim i admiraie pentru toti semenii mei careprocedeaz la fel. Din nefericire, pentru unii, viaa nu mai înseamnnimic, i de aceea , din ce în ce mai des, se ajunge la gesturi extreme.Cât despre poezie i muzic, aici suntei pe"domeniul meu privat".Am glumit. Nu este numai domeniul meu, ci i al acelora careîndrgesc aceste nedesprite "arte". Dac în viaa mea , prioritae aufamilia i cei patru copii, pe locurile urmtoare se afl poezia, muzica,grdinritul, "femeile focoase" i nu în ultimul rând, ...vinul natural.Nu degeaba trim într-un jude cu simbolurile...Vinului Natural. Cafcând parte din cele apte ARTE, muzica nu este numai ( aa cumspunea nenea Iancu) « Ceva ce ne gâdil la urechi într-un modplcut », ci i o necesitate atunci când omul vrea s se veseleasac is petreac cu prilejul anumitor ceremonii (nuni, botezuri, aniversrietc.).C.I.U: Cineva spunea c unii critici sunt dispui la coterii iabsenteaz de la imparialitate..Te-ai lovit de astfel de indivizi ? Aiauzit ce se întâmpl la « case » mai mari ?277

Culi Ioan UureluG.P: A spune lucrurilor pe nume, indiferent în ce barc te afli,înseamn c eti imparial i de-abia atunci vei primi stima irespectul tuturor. Atâta timp cât un critic vorbete despre cartea unuiscriitor prin prisma gradului de rudenie cu acesta, a prieteniei ce-ileag sau a unor foloase primite, nu-i face decât un mare ru.Niciodat autorul nu va afla adevrata sa valoare i va continua spublice maculatur. Daca m-am lovit de astfel de indivizi? Nu. Dartiu o întâmplare în care un critic cu expeien a scris despre carteaunui scriitor, neperiindu-l suficient. Acesta, nemulumit fiind, amodificat aprecierea, critica , ridicându-i singur osanale.C.I.U: Ce planuri ai în ceea ce privete creaia ta ?G.P: Planurile sunt mari. Important este s fii sntos, s ai încredereîn puterea ta de creaie, i s te rogi la Dumnezeu s te mai rabde,atâta timp cât n-ai spus înc totul. Scriu un poem fluviu despreEminescu i sper s apar pân la " Sfintele srbtori ale Patelui ».In paralel pregtesc o antologie a "Spiritului concentrat ", pentru adescrei frunile publicului cititor, înfometat de satir i umor.C.I.U: Cunoti literatura vrâncean. Ce perspectiv are ?G.P: A îcepe cu o afirmaie a regretatului Puiu Siru la funeraliilemarelui poet Dumitru Pricop: " Odat cu dispariia lui Mitica Pricop,a murit poezia vrâncean"..Nu am fost de acord. Atât poezia, cât iliteratura vrâncean în ansamblu, trebuie s mearg înainte. Vrancea,care este singurul jude vecin cu cele trei ri Române, are datoriasacr s duc mai departe scrisul românesc. M mândresc c am fostcontemporan cu regretaii Florin Muscalu, Traian Olteanu, DumitruPricop, Constantin Ghini, Ion Panait, Florin Paraschiv, Sava Francu,Puiu Siru, dar si cu cei care sunt în viat: Culi Ioan Uurelu, PaulSpirescu, Stefania Oproescu, Gheorghe Andrei Neagu, MarianaVârtosu, Dumitru Ioan Denciu, Adrian Botez, Liviu Ioan Stoiciu,Virgil Panait, Ion Sracu, Gh. Sucoverschi, Ionel Marin, Liviu Goia,Ionel Bandrabur, Constana Cornil, Marin Moscu i ceilali care aufacut i fac cinste literaturii vrâncene. i m mai mândresc c suntmoldovean, ar Principat. Revenind la întrebare, cred în perspectivascrisului vrâncean, atâta timp cât avem mari scriitori consacrai, carefac cinste judetului nostru.278

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriDOINA POPADATE BIOGRAFICE:Data naterii: 4 decembrie 1953 (în certificatul denatere trecut 8 decembrie); Locul naterii: satulNruja, jude Vrancea, România. Absolvent aLiceului „Al. I. Cuza” Focani - 1972. Cofondator la„Caietele de la Duru”; colaboratoare la: Ateneu,Luceafrul, Viaa româneasc, Antiteze, Hyperion, Convorbiri literare etc.VOLUME PUBLICATE:“Apelul de sear”, roman, 1985, Editura Albatros, Bucureti; “Sfânttineree”, roman, “Brbatul de la telefon”, în serial, în paginilesptmânalului “Strict secret” (supliment al ziarului România liber),Bucureti, iulie 1993; 1998, Editura Timpul, Iai;“Dragostea vine de-avalma”, roman, 2001, Editura Cluza, Deva; ”Rugciunea de iertciune”,roman, 2008, Editura Andrew.REFERINE CRITICE:În reviste: Apelul de sear” - Ioan Holban, revista “Cronica”, nr. 25, iunie1985; Virgil Nistor, “Steaua”, nr. 11/1985; Mariana Codru, revista“Convorbiri literare”, nr. 3/ martie 1986; Lucian Chiu, revista“Luceafrul”, nr. 1315, iulie 1987; Mircea Dinutz, revista “Preocupri”, nr24/1989; “Sfânt tineree”- Nicolae Prelipceanu, “România liber”, 18 iulie/1998; Corneliu Fotea, revista “Salonul literar”, nr. 4/iulie 1998; tefanCioac Ioanid, revista “Curierul românesc”, nr. 10(141) octombrie, 1998;Emil Iordache, revista “Convorbiri literare” nr. 3(39)/ 1999; Petre Isachi,revista “Ateneu”, nr. 2(353) februarie 1999; Nicolae Savin, revista “Vatra”,nr. 2/1999; Daniel Picu, “Bun ziua Braov, nr. 1323/01.12.1999,“Dragostea vine de-a valma” - Stefan Borbély, revista “Observatorcultural”, nr. 111, aprilie 2002; Ion Blu, revista “Viaa Româneasc”, nr. 7,iulie 2002; Sanda Tivadar, revista “Familia”, nr. 9, septembrie 2002.În volume: ”Dicionarul biografic al literaturii române, - Aurel Sasu,Editura Paralela 45, 2006, “Scriitori români din anii ’80 - ’90, Dicionarbiobibliografic, volumul III, P-Z”, Ion Bogdan Lefter (coordonator), EdituraParalela 45, Piteti, 2001; “Dicionarul Scriitorilor i publicitilor vrânceni”de Florin Muscalu, Editura “Revista V”, Focani, 1999; „Labirint fr279

Culi Ioan Uureluminotaur” Simona-Grazia Dima, Editura Ideea European, 2008; „Scriitorivrânceni de ieri i de azi”- Mircea Dinutz ” Editura Zigotto, Galai, 2011.____________________________________________________________tiu s tac. O tcere reflexiv, exploratoare sauvorbrea, depinde. Dac îmi pun în minte, nimeni num scoate din spatele mtii, chiar dac ar fi s circuleelefani pe lâng mine. M ascund atât de bine, încâtnici eu nu m mai gsesc uneori.CULI IOAN UURELU: D-na Doina Popa! Suntei o prezenfoarte discret în viaa public vrâncean, în literatura judeului…Acest fapt nu înseamn c nu scriei, c nu suntei activ pe planliterar în alte locuri… Pentru c vrâncenii au o stim aparte pentrudv., pentru Liviu Ioan Stoiciu, soul dv., v-a ruga s ne vorbiidespre familie, despre crile pe care le-ai scris, dar n-au fostlansate în Vrancea, despre biatul care este mare, despre tot ce vînconjoar… Chiar i despre insuportabilitatea acestor “vremi”…DOINA POPA: Sunt, aa cum spunei, o prezen discret (atât dediscret încât aproape c nu prea mai sunt), pentru c sunt foartetimid. Nu am încercat niciodat s lupt cu aceast timiditate. Numaiîn crile vandabile soluiile sunt atât de simple încât, dac nu etiatent, te trag de mânec, te muc de picior precum maidanezii i para fi la îndemâna oricui. Dar cum timiditatea nu este o persoan pecare s te superi, cu care s poi avea o discuie, ceart sau lupt,singura cale posibil este s-i faci loc, s-i accepi prezena i sîncerci s convieuieti cu ea. Atunci pare a fi normal o amplificare avieii interioare i o încercare de a tri în armonie cu persoanele dinimediata apropiere. Aceast tendin a devenit cu atât mai mult - intcu cât, vremurile pe care le trim te dezamgesc, politicienii sunt canite hiene puse pe îmbogit i oricât i-ai schimba i oricât i-aisusine, te trezeti c se afund în aceeai cloac i caut s te tragdup ei, s te fac s înelegi c nu sunt soluii, deci trebuie s teîmpaci cu situaia dat. Dar de ce s te împaci, când poi s te retragiîn familie (mica ta celul social) i în lumea ta interioar, s nu temai interesezi de nimic? Nefericit popor, care nu a avut parte deconductori binecuvântai de Dumnezeu. i bulversarea general i280

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriprevizibila schimbare a compoziiei naiilor... Nu poi s fii decâtoricelul care roade la temelia muntelui i tie c nu va apuca s vadmuntele prvlit la picioarele lui. Viaa e compus din fel de fel destri care includ i nesiguran i inerie i optimism i îndrzneal.Ca scriitor, te poi ascunde într-o poveste sau alta i de acolo poijongla cu o stare sau alta pân când trece criza i se instaureazarmonia.Eu i Liviu Ioan Stoiciu avem o relaie trainic, probat, care nu o sse schimbe pân când moartea ne va despri, indiferent câte valuri arfi s se abat asupra noastr. Am patru cri aprute, mai jos o s daudatele bibliografice. Nu-mi amintesc s fi fcut lansare la vreo carte.Când a aprut Apelul de sear, în 1985, la Editura Albatros,redactorul de carte, Herta Spuhn s-a ferit s se deplaseze la Focani.i aa i se prea c risc enorm publicându-mi o carte în condiiile încare LIS era pomenit pe la Europa Liber, iar eu eram i fiic delegionar... Aa încât, atunci când s-au fcut lansrile despre carteamea nu a vorbit nimeni. Urma s-mi apar urmtoarea carte,Porumbeii slbatici, de bine, de ru trecuse de cenzur, apruse cuprezentare chiar în planul editorial al editurii, dar Herta Spuhn aamânat, din aceeai fric paralizant, c cine tie ce i se poateîntâmpla dac îmi apare cartea. M tot întreba dac LIS o s sepotoleasc i tot gsea pretexte ca s amâne apariia crii. Am datzeci de telefoane i am irosit o mulime de nervi în zadar. Pân laurm, cartea nu a aprut, s-a rtcit undeva într-o tipografie la Galai,a venit revoluia i editura a intrat foarte curând în deriv financiar,iar cartea mea a devenit un motiv de antaj între editur i tipografie.Tiprim cartea, spuneau tipografii, dac pltii datoriile. Apoi n-ammai vrut s tiu nimic de Porumbeii slbatici. Deja îmi crea alergie.Acum am redefinitivat-o, în sensul c am reintrodus tot ceea cehcuise cenzura. Mai am trei cri în lucru i alte dou cri terminatecare ateapt, aa cum i eu atept, s cad un editor din cer. Sau s seîntâmple ceva, iar apariia unei cri s nu mai par a fi o parodieabsurd de prost gust.C.I.U: Ce mentori ai avut, mai avei?D.P: Sunt, aa cum spune i LIS, un produs al comunismului. Cementori s fi avut? Mentorii erau prin pucriile politice sau mai apoiîn libertate dar aflai de fapt în aceeai pucrie politic, urmrii,persecutai, umilii, pervertii, obligai s se prostitueze, s scrie note281

Culi Ioan Uureluinformative. Ca o lumin a fost Florin Paraschiv, Dumnezeu s-l ierte.Am reuit s trec peste ironiile lui spumoase i binevoitoare. Avea unumor fin i sntos, forma, împreun cu Gina, soia lui, o perecheinteresant. Plecam de la ei cu o baz de lectur. Cutam mai apoi labibliotec crile despre care îi auzeam conversând i le citeam. Am iscris un roman, ”S nu te lupi cu morile de vânt”, netiprit pân laaceast dat. Acolo redau atmosfera din casa lor i pe cei doiamfitrioni cu destul fidelitate. Profesoara mea de limba român, carear fi trebuit s-mi dea tava cu jratic, ca eu s pot mai apoi galopa prinspaiile vaste, de la catedr, pân la tabl uita titlul leciei i seîntorcea la catedr ca s poat completa cu creta pe tabl.C.I.U: Suntei o prozatoare desvârit… Cum reuii ? Avei acelnarcisism maniacal, în sensul bun, zic eu, al scrierii unui text dezeci i zeci de ori ?D.P: Nu scriu de mai multe ori un text. Dar nici nu scriu uor. Mchinui destul de mult vreme pân s gsesc cuvântul potrivit. Nusunt de prere c trebuie s scrii sute de pagini ca romanul s par a firoman. Am citit de curând o carte. Persoana care a scris-o, a terminatce-a avut de spus în primele 150 de pagini. În rest a tras mâa decoad pân a ajuns spre 400 de pagini. Înirând cuvinte goale. C aad bine la un prozator. Greu de dus pentru un cititor care are i aatimpul limitat i prea multe oferte de lectur la îndemân.C.I.U: Dac un oarecare v-ar întreba de ce v chinuii cu scrisul, cei-ai rspunde ? E, într-adevr, chin, sau o mare bucurieinterioar ?D.P: I-a rspunde, sincer, c nu tiu de ce m chinui cu scrisul. i eum întreb de multe ori acelai lucru. E un fel de a te lupta cu morilede vânt. Face parte dintr-un fel de terapie? Unii, care au reuit srzbat i s ajung prin clasamente onorante i iau premii literare isunt bgai în seam de critica literar, poate mai au un rspuns laaceast întrebare dar eu una chiar nu am nici o motivaie ca scontinuu aceast aventur pguboas din start. Totui, în ziua în carereuesc s scriu o pagin, am o bucurie interioar. Nimic altceva numipoate produce aceast bucurie interioar decât scrisul. i, caparadoxul s fie total, mi se mai întâmpl ceva: îmi place s scriu, darnu-mi place s public. Când e s finalizez ceva, parc nu mai amsuflu. Mai ales acum, de când apariia unei cri îi aduce doarcomplicaii, cheltuieli i frustrri. Într-o lume, aflat i ea în lupta cu282

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimorile de vânt, când toate i-au pierdut rostul iar cartea apare, i sertcete ca într-un deert, neumblat de picior de om.C.I.U: Avei, se pare, un maxim de frumos într-un minim absolut desemne… Aa vd proza dv… Asta ai urmrit ?D.P : Nu tiu dac asta am urmrit. Acesta este suflul meu. i nu amde gând s-l schimb. i aa, în ziua de astzi, ca s gseti un editorpentru o carte de proz ai nevoie de mult noroc i ca atrii favorabilis fac piruete. Acum, în toamn, la târgul de carte, i s-a sugerat unuieditor s-mi publice un roman. A fost aa de ”încântat”! Parcînghiise un mr cu cotor cu tot. S-a fcut c nici nu înelegeîntrebarea. O carte de proz cost. Iar tirajele sunt jenante. Librarii numai vor carte de literatur român, pentru c nu se vinde, oferta esteprea mare i prea derutant iar oamenii au srcit, i material ispiritual, li s-a tocit interesul pentru lectur i nu mai cumpr decâtcrile care sunt neaprat necesare în formarea profesional, înformarea educaional a copiilor. S-au dus zilele când singura plcerea omului era lectura de dragul lecturii sau lectura în loc de oricealtceva. Acum omul e bombardat de informaii, de oferte care-imacin timpul. Televizorul, unde vezi prea multe i reii prea puine,calculatorul i Internetul au luat locul orelor de lectur tihnit.Bibliotecile nu mai vor carte, din lips de spaiu, din lips de fonduri.Oferta de carte e atât de cuprinztoare, încât e imposibil de fcut oselecie care s împace pe toat lumea. Cei care mai vor s simtcartea în mân sunt cititorii pasionai, care vor s aud fonetulpaginii întoarse. Este o inflaie generalizat. Chiar i în perspectiveleapocaliptice, oferta e aa de mare încât nici nu tii pe care s-o alegi.C.I.U: Noica spunea c « Fericirea n-o pot da decât Creaia,Procreaia i Zidirea”… Realitatea tririlor dv. confirm spuselefilozofului? Dar cei crora le lipsesc una sau dou pri din acestîntreg ?D.P: Nu m-am gândit niciodat la asta. Cred mai degrab c fericireaeste o stare de o clip ivit atunci când vezi luminia de la captulcerului i înelegi c nu exist bariere între lumi, ci doar ziduri deteam ce pot fi înlturate atunci când afli formula potrivit. Altfel,fericii ar trebui s fie doar creatorii. Ori fericirea este mult maiaproape de omul simplu, care nu despic firul în patru i mulumete283

Culi Ioan Uurelului Dumnezeu c a vzut lumina zilei, fr ca s-i cear ceva care sîntregeasc acea fericire. Mie cuvântul ”fericire” mi se pare cammare.C.I.U: Pân în 1989 ai suportat toate ostracizrile la care erasupus Liviu Ioan Stoiciu. Acum, care-i situaia ? Nu ne-am întorsde unde am plecat? Dac n-o fi chiar mai ru! Sau dv. i soul vbucurai de laurii victoriei?D.P: Ca s te bucuri de ”laurii victoriei” trebuie s-i caui, s-i vrei imai ales s poi accepta compromisuri. Nu am s regret nici mcar oclip c s-a produs schimbarea din 1989. Ce s regret? C spuneaibancuri pe optite? C nu tiai în cine s mai ai încredere? C nuaveai ce mânca? C nu aveai ce îmbrca? C nu aveai nici operspectiv? C trebuia s pori în spate povara partidului i asecuritii? i mai ales s nu crâcneti? C trebuia s te umileti pe lacei care aveau acces la cantinele partidului pentru un pachet de cafea,pentru o bucat de carne? A uitat cineva gustul uleiului de gtit, alnechezolului, gustul cozilor la carne, la brânz, gustul fricii? A fostuitat frigul din apartamente, lipsa de curent electric? Sau trenurilefoamei, când se duceau vrâncenii la Flticeni dup o bucat debrânz? Nu, nu ne-am întors de unde am plecat. Am câtigatlibertatea. Magazinele sunt pline, dac ai bani, cumperi, nu ai banistai i te uii în soare. S-ar fi putut face multe lucruri, cu capitalul desperan i încredere depus atunci de oameni, dac nu ar fi ieit, capduchii în frunte, tot securitii, tot comunitii...C.I.U: Suntei, sigur, un «chemat»? Al literaturii, al gândului, alCUVÂNTULUI. Aceast «chemare» este un salt spre absolut sauun blestem ?D.P: De data aceasta pot rspunde cu siguran: aceast chemare esteun salt spre absolut. Nu tiu dac sunt o ”aleas”. Ceea ce tiu e c nupot abandona aceast preocupare, oricâte deziluzii am avut sau voimai avea. Dar nu trebuie s v gândii c a fi ales înseamn s fiineaprat în fruntea unei ierarhii. A fi ales înseamn s ai o portideschis spre cealalt realitate. Eu, fr s scriu nu pot ajunge la pacecu sufletul meu. O fi bine, o fi ru? Cine s mai tie!C.I.U: Ai putea da dou nume de prozatori, dou de poei, dou decritici care vor putea înfrunta internetul, viitorul ?D.P: Cred cu nu dispun de clarvedere. Când tehnica nu era atât deavansat, era ceva mai uor s presupui c anumite nume vor rezista284

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuritrecerii timpului. Bibliotecile sunt pline de cri. Dar câi autori rezisttimpului? Acum, când zeci de autori încap într-un cip, i nimeni nuface o analiz, o selecie, o sintez, cum s mai speri c o s rmâialtceva decât un cod într-un document oarecare?C.I.U: Considerai c prozatorul trebuie s aib o via agitat, cufapte multe i de excepie, pe care le suport sau în care estepersonajul activ, pentru ca mai apoi s aib ce scrie ?D.P: A tri pentru a-i povesti viaa Cum ar spune Gabriel GarciaMarquez? Ei, bine, eu ar trebui s atept mult i bine pân s potpovesti ceva. De obicei stau pitit într-un col strategic i atept. Nu,nu atept s se petreac ceva extraordinar ca s pot începe s galopezpe clapele tastaturii. Nu, la mine cuvântul de ordine este ”a observa”.Sunt milioane de oameni care au o poveste ce ateapt s fie scris.Trim într-o lume deschis i pentru orice tain intuiia are o cheiepotrivit.C.I.U: Întâmplri luminoase i întunecate din viaa de scriitor ?D.P: Scriitorii nu sunt oameni fericii. Fericirea pentru ei ar fi aa deexploziv, încât n-ar mai putea s respire. Prea multe frmântri, preamulte spaii goale. Eu de câte ori am publicat o carte s-au ivit atâteacomplicaii, încât apariia în sine a crii nu mi-a mai produs bucurie.Atâtea blocaje emoionale! Apoi ateptri, sperane, rbdare, multrbdare, infinit. Ai nevoie de timp care s sedimenteze firuldeziluziei ce prinde s devin activ. Apoi trebuie s rtceti mult prinlanul movuliu de lavand ca s-i elimini blocajele i s faci caterenul s devin fertil pentru urmtorul set de sperane.C.I.U: Se spune c soiile, soii scriitori sunt greu de suportat…Când unul din familie este în aceast situaie… La dv. în cas înse un caz special: amândoi scriei. Care-i atmosfera, având în vederecele de mai sus ?D.P: Ne înelegem aa cum se îneleg între ei doi suferinzi. Creaia eca o boal. Eu i LIS ne-am cunoscut la un cenaclu. Era invitat în aceasear, la cenaclu, Tudor Gheorghe. A cântat dumnezeiete! i acumcând îl aud îmi vibreaz sufletul. L-am auzit de curând pe TudorGheorghe în cadrul unui concert de colinde. Impresionant i tristmesaj în colind: Vin colindtorii, cum veneau odat, leru'i ler/ Scolinde-n seara asta minunat, leru'i ler/ Dar li-i gura ars i li-sochii-n lacrimi leru'i ler/ Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi,leru'i ler. Iat cum, în câteva versuri, poi exprima suferina unei naii.285

Culi Ioan UureluAm avut împreun, eu i LIS, i un cenaclu. Trebuia s scriem ceva încursul sptmânii pentru a avea ce prezenta la cenaclu. A fost unexerciiu care ne-a ajutat mult. Apoi au trecut anii i fiecare a realizatatât cât i s-a permis s realizeze.C.I.U: Orice om are o mare bogie… interioar, exterioar…Care-i marea dv. bogie în mijlocul srciei din jur ?D.P: tiu s tac. O tcere reflexiv, exploratoare sau vorbrea,depinde. Dac îmi pun în minte, nimeni nu m scoate din spatelemtii, chiar dac ar fi s circule elefani pe lâng mine. M ascundatât de bine, încât nici eu nu m mai gsesc uneori.C.I.U: Se tie c Andre Malraux a întruchipat, ca la greci, unitateadintre via i oper… A gândit i a trit cum a grit. Printre ainotri, gsim un astfel de OM ?D.P: Fiecare scriitor, într-un fel sau altul, îi povestete viaa. Seproduc interferri cu propria persoan chiar dac nu vrei i îi propuis urmreti strict o poveste de via. Te regseti într-un personaj,într-o replic, într-o situaie. Dar rspunsul la întrebare are i unnume: Paul Goma.C.I.U: Suntei la distan… de literatura Vrancei… În sensulneamestecului în aceast frmântare oribil (uneori) i, de cele maimulte ori, de o zdrnicie inexplicabil… Din Forul de cultur,care este Biblioteca în care lucrai, ce-ai putea încerca, observa,spera în binele acestei literaturi cu mare potenial?D.P: Nu am îneles niciodat de ce oamenii nu fac eforturi pentru aavea o relaie armonioas. Într-un ora de provincie, o întâlnire cu ceicare au aceleai preocupri ca i tine, ar trebui s fie o srbtoare i nuun prilej de urzeli. Când orice vorb rostit cu mânie, las undeva oamprent i într-o zi se va întoarce înapoi la tine i va avea aceeaiîncrctur…Nu mai lucrez la Biblioteca Judeean Vrancea.Misiunea mea din Focani s-a încheiat la data de 24 martie 2011, cânda murit mama mea. Am prsit biblioteca i pe colegele mele cu caream avut o relaie minunat i pe Teodora, directoarea bibliotecii, caremi-a întins o mân de ajutor atunci când am avut nevoie. Acum amînceput un alt capitol.286

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGEORGE POPADATE BIOGRAFICE:Viitorul profesor universitar s-a nscut pe 23 iulie1923 la Panciu, pe Dealul Neicului-Vrancea ; Membrual USR dina nul 1970 ; Membru al Uniunii ArtitilorPlastici din România- secia Critic ; Doctor HonorisCausa al Universitii de Arte “George Enescu”-Iai.;Multe premii i diplome de merit pentru activitile sale pe trâmulmedicinei, poeziei, traducerii i al eseisticii.VOLUME PUBLICATE(SELECIE):Poeme: Laud formei, Ed. Tineretului-1969; Catrenele din Valea Vinului,Ed. Cugetarea-2003; Meditaii orfice-Ed. Cugetarea-2003; Înviereapreludiilor - Ed. Panfilius, 2007; Tratat de uimire-catrene-Ed- Panfilius-2008; Cântec infinit-Antologie poetic-Ed. Princeps-2011.Aforisme: Însemnrile unui oaspete al luminii-Ed. Timpul-1998, Ediia a IIa-Panfilius-2006;Prezentul etern eminescian-Ed. Junimea 1989; Spiritulhyperionic sau sublimul eminescian-Ed. Universitas XXI-2003; Deschiderimetafizice în lirica eminescian-Ed. Floare albastr-2007; Metafora i ceitrei oaspei ai poemului-Ed. Cugetarea-2002; Eseu dramatic: Imposibilaaventur , urmat de Aporii ale tragicului-Ed. Cugetarea-2011 ; Sinteze :Istoria culturii i a civilizaiilor. Un Compendiu a spiritualitii universale-Ed. Cugetarea-1997; Eseuri de art : Semnificaiile spaiului în pictur-Ed.Meridiane-1973; Augustine Rodin-Ed. Meridiane-1976, Ediia a II-a-2003.Traduceri: Omar Khayyam-Rubaiate, Ed. Tineretului- 1969, Ediia VI-Ed.Panfilius, 2005-2008; Rabindranath Tagore-Antologii lirice, ediia IUnivers-1987-Ed.Polirom-2000; Rainer Maria Rilke-Elegiile duineze-Sonetele ctre Orfeu-Ed. Polirom-2000; A.K.Coomaraswamy - Hinduism i Budism-Ed. Timpul-1997, ediia a II-aPanfilius-2004.REFERINE CRITICE (SELECIE):Liviu Leonte-Lirism i interpretare-Cronica-1979; Ioan Holban- Cartea dincer-evenimentul-2941-2001; Gavril Istrate-Catrene din Valea vinului-Cronica-mai, 2006; Ilie Dan- Cutarea dincolo de sine-Revista român, anIX-martie 2003; C.Ciopraga-Eminescu i spaiul poetic-Ateneu, nr.7-1983;M. Drgan-O nou carte despre Eminescu-Cronica-mai 1983; Al. Clinescu-287

Culi Ioan UureluInterpretri din clasici-Convorbiri literare nr.4-1983; Lucian Blaga-Prezentul etern eminescian-Familia nr. 6-1989; Al. Zub-Tentaia sublimului:George Popa - Convorbiri literare- nr. 10, oct. 2005; tefan Oprea-Imposibila aventur-Convorbiri literare nr. 6-2002; Liviu Leonte-Gâlceavatrupului cu sufletul-Cronica nr. 4-2002; Nicu Gavrilu-Un Compendiu alspiritualitii universale- Convorbiri literare nr.12-1998; Laureniu Ulici-Omar Khayyam-Ateneu-an V, nr. 11, 1969; Grete Tarler: EpicureiculKhayyam-România literar, nr. 12-1980; Leonida Maniu-Catrenele luiOmar Khayyam-Cronica-1980.____________________________________________________________...Eminescu este unul din marii gânditori poei desprecare se poate spune ceea ce a afirmat Heidegger despreHölderlin, i anume c germanii nu sunt înc pregtiis-l îneleag pe cel mai mare gânditor-poet al lor. Nicinoi nu suntem pregtii pentru Eminescu.CULI IOAN UURELU: Ce înseamn pentru dv. ,,acas’’?Panciul, în care v-ai nscut sau Iaul care v-a adoptat?GEORGE POPA: M-am nscut la sat – acolo unde s-a nscutsufletul i se afl lcaul veniciei. Aezarea se numete DealulNeicului, astzi suburbia oraului Panciu.. Este o regiune viticol.Privelitile întinse ale viilor induc o senzaie particular aatotputerniciei naturii roditoare. O entitate emanând fiorul vieiicosmice. Dac satul se afl pe un deal, la rândul ei, i casa noastr eraaezat pe un mic deal, izolat de restul caselor, fiind înconjurat de viii de o serie de drumuri deschizând ctre patru direcii cardinale.Aceast izolare gsea potrivire cu firea mea retras, solitar,neacomodabil cu lumea. Cu patru generaii în urm, în acea caslocuise strbunicul tatlui meu, preotul satului, Miron, de la care aprovenit numele de “Popa”, atribuit generaiilor urmtoare.Casa noastr era o construcie modest de ar, cu o prisp retras înconturul casei, intimizând în felul acesta spaiul nemrginit din afar.Odaia cea mai încptoare era “camera de curat”. În acel sanctuar pecare mi l-a încredinat mama, în adolescen, urma s am cele maiînalte experiene spirituale, revelaiile supreme ale întregii viei:inexistena unui eu propriu, strintatea omului în lume i adevratul288

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriîneles al libertii spirituale. O experien extraordinar era oferitde Mgura Odobetilor, seara, când, într-o mare de aur însângerat,soarele asfinea. Acel spectacol grandios, senzaia c soarele moaresus, pe culmi, dup cum îmi spunea mama, avea s m marchezepentru toat viaa. Dac rsritul avea loc printre turnurile înalteibiserici, aezat i ea pe un deal, apusul era mult mai impresionantprin deprtare i senzaia unei adevrate drame a universului.Înconjurat de atâtea necunoscute fr margini, la noi acas, pe aceldeal izolat de lume, aveam un intens sentiment cosmic. Întreg acestcomplex armonios realizând un univers feeric, mi se prea c nu seafl ancorat undeva, ci cas, ograd, grdin, via din jur, muntele eraususpendate în afar de restul lumii. i aceasta cu atât mai mult, cu cât,în imaginaia mea, o neîneleas magie de substan materialitateatransformând-o într-un fluid eteric transparent la nesfârit. Aceastsenzaie preschimba spaiul i timpul i locul privilegiat al copilrieiîntr-un trâm de cel mai real basm intens pstrat mereu viu depovetile pe care, cu darul ei de excepie, mi le spunea mama. Astfel,acas pentru mine însemneaz undeva, dincolo, într-un trâm delegend, unde am trit cele mai pure i mai înalte emoii intelectuale.C.I.U: În epoca noastr atât de avansat tiinific, mi se pareextrem de dificil, dac nu imposibil, s fii un spirit polivalent. Operadv. contrazice toate datele mele în acest sens…Cum s-a putut?G.P: Proportions gardées, aceeai întrebare se poate pune i pentruun Omar Khayyam, care a fost i poet i medic i filozof i astronom.Nimeni nu are vreo vin sau merit în raport cu capacitile, cu vocaiasa. Personal, în liceu m-am ocupat intens mai ales de filozofie i depoeii gânditori, astfel c m-am înscris mai întâi la Litere i Filozofie.La un moment dat, mi-am dat seama c filozofia puteam s o fac i lamasa de scris, dar eram dator societii s fac i ceva pentru om. Aaam urmat apoi medicina. Ulterior, am publicat paralel i cri demedicin i cri de literatur – poezie, filozofia culturii, traduceri. M-am ocupat de omul total, soma i suflet, aa cum cereau anticii. Nu afost nici o dificultate, Dimpotriv, fcând medicin intern, am pututda intuiiei privilegiul de a se manifesta i în acest domeniu almisterului fizic luntric - inim, sânge, plâmân etc.C.I.U: i acum, tot ca o contradicie vizibil în personalitatea dv.,ai demonstrat pe viu c într-un om poate s existe intelectul, carepresupune delicatee, finee i profund vibraie sufleteasc, în289

Culi Ioan Uureluacelai timp cu spiritul geometric, bazat pe raionamente precise isuccesive. Vizionarismul stpânete raiunea sau raiuneatempereaz vizionarismul?G.P: În materie de creaie, vizionarismul este al intuiiei, este odeschidere practic nelimitat a intelectului, a spiritului de finee, cumîl numea Pascal. Raiunea vine dup aceea ca s-i explice, sîneleag deschiderile viziunii, s identific, eventual, etapele. Depild, a pune un diagnostic în medicina intern trebuie s ai intuiie,un proces care se bazeaz pe mult lectur de specialitate iexperien cazusitic. Aceste informaii sunt puse în calculatorulminii i, la medicul cu har, lucreaz cvasiinstantaneu la patulbolnavului. În crea-iile de literatur i art, fr viziune, nu se poatecrea. Adic nu se pot aduce noi deschideri în înelesul i neînelesullumii, al vieii. Pentru un creator, raiunea este doar practic.C.I.U: S-a tot vorbit de acei ,,boieri ai minii’’, nite rsfai aianumitor guverne, ini care împart cum vor premiile literare,anumite sinecuri…Ei, la rândul lor, având atribuii precise…deadulare, de…G.P:Acetia nu sunt „boieri” ai minii, ci împraii goi ai luiAndersen, un parazitism cultivat de interese politice.C.I.U: Ai fcut o apropiere între Noica i Eminescu, aa cum înGermania a fost alturat Heidegger de Holderlin. Noica este,,gânditorul profund’’, iar Eminescu este ,,miracolul românesc’’,,,omul deplin al culturii noastre’’. Noica este ,,gânditorul poet’’, întimp ce Eminescu este ,,poetul gânditor’’. Câi v susin în acestdemers? Unii ,,dilematici’’, unii cârcotai nu mai suport niciaspectul fizic al geniului, cu atât mai puin opera sa?G.P: Da, este aici o dram. Un mare prieten, m-a pus s reeditezprimele patru cri despre Eminescu într-un singur volum. I-am zis:cui prodest ?, cine mai citete pe Eminescu, mai ales în modul meu dea-l vedea - ”dincolo de dincolo”, cum îmi spunea distinsul prietenul?Dar el a replicat :” pentru cei câiva alei, care vor putea duce maideparte viziunea ta.” Eminescu este unul din marii gânditori poeidespre care se poate spune ceea ce a afirmat Heidegger des-preHölderlin, i anume c germanii nu sunt înc pregtii s-l îneleagpe cel mai mare gânditor-poet al lor. Nici noi nu suntem pregtiipentru Eminescu. S-a scris o bibliotec întreag despre opera290

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurieminescian iar sensurile tot fug mereu i mereu înaintea noastr ca oFata Morgana.C.I.U: Nietzsche ne spunea c ,,din venicie s-a hotrât ca eu s fiuvenic’’…, Eminescu scria c ,,venicia înseamn a muri fr amuri…’’, Blaga constata c ,,venicia s-a nscut la sat...’’ Care esteraportul dintre om i eternitate?G.P: Îmi punei o întrebare la care trebuie rspuns într-o carte, i totnu ar fi rezolvat. Eternitatea uman „fizic” este de form sincopat,intermitent, are loc prin seria infinit a generaiilor. Eternitateaspiritual se afl în cea ce putem crea de durat i transmitem maideparte. Eu îns mai cred într-o eternitate. Tririle noastre constituieenergii care eman în univers i se întreptrund într-un continuum,într-un adevrat cor universal. Nu tim unde, cum i când aceste masede energii se fructific creând stri de suflet, angelic sau demonic. Nuconjugarea unor puternice energii negative generalizate explicdecderea spiritualitii actuale pe plan mondial?C.I.U: Care-i timpul real în concepia dv., tiind c ,,trecutul ineantul sunt unul i acelai lucru’’ (Mefisto), iar prezentul trecefr s-l observi? Ca s nu ne mai gândim la teoriile de astzi, carene arat c 24 de ore trec în 16 ore, iar în 2012 vor trece în… zeroore....G.P: Filozofie ieftin se poate face despre orice. Dar timpul durerii, almarilor simminte i al marilor zboruri ale intelectului este un timpreal. Timpul marilor cataclisme cosmice este real. Viaa estedesfurare temporal. Viaa este cea care creeaz timpul. Heideggerare dreptate. i Henri Bergson. Iar mai de demult, Heraclit.C.I.U: La Rainer Maria Rilke, pe care l-ai comentat i tradus,suferina este dttoare de energii nebnuite…în creaie,presupun…Chiar la o permanent dorin de autodepire…Înaccepiunea altor scriitori sau, mai ales, a unor oameni comuni,suferina te îndreapt mai mult decât orice spre credin…În fond,tot o autodepire, dar prin Dumnezeu…G.P: Da, suferina este marea realitate. Filozofic ne putem îndoi detoate câte sunt, ca fiind pure iluzii, dar suferina este cea care ne dcertitudinea existenei noastre. Dar suferina este i marea creatoare.Rnit, scoica se vindec printr-o perl. Astfel, marea literatur i artsunt o întruchipare a suferinei. Iubim mai mult tragediile luiShakespeare decât comediile sale.291

Culi Ioan UureluC.I.U: Dac ar fi s facem o ierarhie în interiorul artelor, dupumila mea prere, a crede c pe primul loc este muzica…Nimic nute apropie mai mult de catharsis decât acordurile unei viori, omelodie care-i inund sufletul i mintea…Iat misterul ceresc!Compozitorii sunt în legtur direct cu divinitatea…?G.P: Avei dreptate. Dintre arte, Muzica este marea eliberatoare ainimii, sufletului i spiritului, cei trei magi ai lui Arthur Rimbaud.Este aceasta o ans extraordinar pentru om. Ascultând pe Bach,Mozart, Beethoven, te transpui dincolo de toat micimea zilnic i detine însui, nemulumit nu rareori de ceea ce nu reueti.C.I.U: Consider c, la fel ca Adam, la îndemnul lui Dumnezeu,scriitorul d nume…Ce poate fi mai înltor decât s numetinenumitul? Scrisul v d acea mulumire, acea bucurie atât decutate?G.P: A numi însemneaz a pune un lucru în propria sa prezen. Anumi poetic însemneaz a da idealitate i pondere de prezent eternvieii, naturii, inimii. Dar cea mai mare bucurie este s dai nu unnume, ci suflu de via nenumitului, adic s induci inefabilul. Amîncercat. Poate am reuit uneori s art cu degetul un parfum, omelodie...C.I.U: Trim în ara Miticilor, în care ,,merge i aa’’, în care,,ceea ce poi face azi, las pe mâine’’, în care nu valoarea tepropulseaz în vârful piramidei, în care nesimirea s-a litîngrijortor de mult, în care invidia roade la rdcina bineluinaional, în care...Oare doar aceasta este imaginea României?G.P: Este un fenomen îngrijortor i care se accentueaz. Contribuieconvergent factorul politic i criza grav a intelectualitii, fenomenrecunoscut îns pe plan mondial.C.I.U: Fiind de foarte mult timp în Iai, i-ai ascultat, probabil, peGeorge Clinescu, Iorgu Iordan, Andrei Oetea, Petre Andrei…De asemenea, ai avut ansa de a vedea pe scena Teatrului actori derenume ca Milu Gheorghiu, C-tin Ramadan i ai vizionatspectacole regizate de George Mihail Zamfirescu….Care eraatmosfera cultural a Iaului de atunci i care este aceea de acum?G.P: Este adevrat, am cunoscut mari personaliti ale culturii în aniistudeniei i o bun vreme dup aceea. Entuziasmul spiritual a maidiminuat îns ulterior, dar acest lucru este general pe ar. De pild,referindu-ne poezie, numrul mare de reviste i de edituri,292

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriposibilitatea publicrii pe internet au dus la diluarea valoric, la cares-a adugat tendina ctre obsesia consumului erotic. Desigur, estebine c se scrie mult poezie, dar mult este apoetic sau antipoetic.C.I.U: Iaul tinereii i maturitii dv. artistice i tiinifice v-atrdat în vreo împrejurare? V-a respins vreodat ?G.P: Nimeni nu are deschis în via covorul rou. Am rzbtut nufoarte uor, mai ales într-un context etic, ca acel antedecembrist, darcare s-a mutat i postdecembrist. Am contracarat îns eventualelereticene sau împotriviri, fireti naturii umane, printr-o muncmaterializat în zece cri de medicin, din care au învat i învaînc studeni de la diversele universiti de medicin din ar. Iar în ceprivete activitatea în domeniul literaturii i filozofiei, stau mrturiecele 34 de cri aprute pân acum. Ele se bucur de preuirea unorelite. Elite ale inimii i intelectului. Mai mult nu a fi râvnit.C.I.U: Impostura, amatorismul, rceala i morala în criticaliterar? Sunt elemente caracteristice criticii de astzi? Nu duceidorul criticii de altdat?G.P: Aa cum s-a mai spus, criticii sunt prin definiie ras parazitar.Dac nu ar fi opera, nu ar exista nici ei, depind nemijlocit de lucrulaltuia. Ei nu aduc nimic, aa cum scrie Eminescu. Îi dau în moddezinvolt cu prerea, cu inteligena. În mod paradoxal, se erijeaz înjustiiari absolui, i aplic strâmtele lor grile creaiilor pe care leabordeaz. Iar rspunsul ine de micile lor formule, de prietenii, deinamiciii, interese de grup sau de alt gen. Un critic ideal, de pildpentru poezie, trebuie s fie un creator egal ca mrime. Aceasta esteregula etic a unui critic. Nu se poate supra-etaja oricine fa deEminescu. Trebuie s fii la înlimea lui. Un exemplu rarisim de criticideal a fost Titu Maiorescu, cel care a intuit geniul lui Eminescu.C.I.U:Cioran scria c sinuciderea ,,e o eliberare fulgertoare’’…Propunea aceast ,,Nirvan prin violen’’. Despre sinucidere,moarte s-a scris înc de la Platon i s-a ajuns pân aproape de noi,la Jankelevitch… Credei în astfel de ,,eliberri’’?G.P: Sinuciderea nu este o soluie de eliberare. Cei care o propun suntnite sadici care nu se sinucid, ci se joac de-a filozofia extremist,ocant, la mod. Cioran nu s-a sinucis, dar se distra pe seama unuiacare s-a sinucis citindu-i îndemnul. Marii creatori care au recurs lagestul autolitic au fcut-o nu la recomandarea cuiva, ci datorit uneilogici proprii imbatabile. De pild, motivele lui Van Gogh au fost293

Culi Ioan Uurelumultiple i grave: izolarea social, srcia cumplit (a vândut unsingur tablou toat viaa –Via roie aflat la muzeul Pukin dinMoscova), dar, mai ales, datorit un profund motiv abisal spiritual :epuizase intensitile – mai întâi agitaia, turbulena cosmic aelementelor, iar apoi, la Arles, intensitatea luminii solare fr umbr.Mai sus de atât nu avea unde s mearg. Ajunsese la un capt. În locs abandoneze pictura, cum se lsase Rimbaud, numai dup doi anide poezie i apoi a renunat, fiind unicul caz de sinucidere poetic dinliteratur, Vincent a considerat c, odat cu explozia solar aturnesolurilor, misiunea sa în lume s-a încheiat, i a lsat ca lanurilesale de grâu incandescente s fie invadate de corbi. Georg Trakl s-asinucis pentru c toat lirica sa era un doliu însângerat mereu reluat,colorat i cu incestul fa de sora sa. Gérard de Nerval tria cu obsesiac se nscuse sub soarele negru al Melancoliei i c este urmrit dedumani de moarte înc din Evul Mediu, deci dinainte de a se nate.Adevrata, sublima sinucidere, adic ieirea din viaa comun aomului ales, este arta, este pierderea de sine în inefabil, în extaticapoetic. Unul ca Cioran era un neserios, care scria cuceritor.C.I.U: Potrivit lui Goethe, Dumnezeu interzice omului s ajung lael, în schimb îi permite creaia…Demonul apropiat de artist?Demonul îi dicta lui Socrate cunotinele ce la inocula tineriloratenieni…? Duhurile rele în credincios… În acelai timp, D-zeuvegheaz prin îngerul de lâng fiecare dintre noi. Astzi luptadintre îngeri i demoni este acerb…Cum vedei aceast generoastem în arte?G.P: Exist un dicteu în creaie, mai ales în literatur i art. Ceea cecreezi cel mai reuit nu i se datoreaz ie, nu ai nici un merit. Vine deundeva netiut, acesta este laboratorul luntric care, la cei dotai cuharul izvodirii, lucreaz dup legi i mecanisme care ne scap, iar noisuntem martori inoceni ai operei, mijlocitorii care transcriem.Misterul creaiei rmâne mister. Daimonul lui Socrate era altceva: uninstinct infailibil, care îi dicta ceea ce s fac într-o anumit situaie.De pild, s nu renune la a bea cucuta. De scris nu a scris nici uncuvânt.C.I.U: Senectutea poate fi perioada marilor sinteze ale activitilornoastre sau ale altora? Aduce ea atât de cutata… detaare?294

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriG.P: De la caz la caz. Unii creatori se epuizeaz curând. Ca ArthurRimbaud. Alii, în adevr, îi ating acmeul creaiei ctre ani maitârzii, precum Kant sau Beethoven, dup ce îns au creat la superlativtoat viaa. În ce privete „detaarea”, ea poate avea loc i dinoboseal fiziologic, i dintr-un exces de trezire la luciditate: „Totul amai fost. Totu-i la fel, totul este de prisos”.C.I.U: Care sunt greutile i bucuriile traductorului? Aceastpasiune vine din vocaie, din talent sau dintr-un ”viciu”…neoprit…. la timp?G.P: Sunt traductori i traductori. Cei mai muli traduc la ocomand pentru resurse pecuniare. Adevratul traductor este uncreator. Traducerea trebuie s fie o nou oper, o nou creaie. Pentruasta trebuie harul scriitorului autentic i nu improvizat, un mecanismcare face echivalene lingvistice. Apoi esenialul este altul: traduci unautor cu care ai afiniti elective i cu opera cruia ai coabitat ani iani. Atunci, traducându-l, îi faci o datorie fa de autorul care te-abucurat i comunicând aceast bucurie i altora. I-am tradus peKhayyam, pe Rilke, pe Hafiz, pe Tagore etc., dup ani i ani decomuniune spiritual.C.I.U: Putem aprecia scriitorii cu opere excepionale, dar care auun caracter mizerabil, au vini morale, au pe contiin anii dedetenie sau moartea unora dintre confrai, dintre conceteni?G.P: Categoric, nu. De altfel este fals s spunem c un scriitor cu„caracter mizerabil” poate crea „opere excepionale”. Marea,autentica oper este a lui Mozart, Beethoven, Hölderlin, Eminescu,Tagore, a lui Kant, Spinoza etc. Este a marilor caractere etice. În rest,„producii”, dar nu capodopere, lansate de ctre critici miopi sauinteresai.C.I.U: Eminescu este denigrat ca persoan, opera îi este aruncatla co, ca fiind ,,depit’’, deja este ,,cadavrul din debara’’ greu desuportat…. Cum ar trebui s reacionm?G.P: Receptivitatea creaiei eminesciene este termometrul caremsoar temperatura spiritual a cuiva. „Pentru a m înelege, trebuiecrieri”, afirma poetul. Nu este de mirare, c în grava decderespiritual actual, când are loc o adevrat Hiroim a tuturorvalorilor, Eminescu i Mioria – cei doi poli absolui ai spiritualitiiromâneti, constituie obiecte de negare. Cuvântul mioritic a devenitatribut de denigrare în gura unor fali filozofi de pe ecranul TV sau295

Culi Ioan Uurelupropulsai în posturi din domeniul (in)culturii. Cine denigreaz peEminescu îi semneaz certificatul de paupertate intelectual.C.I.U: Literatura din Estul Europei - o alt mare tem aintelectualitii prezentului… Cine mai salveaz valorile din aceastparte a lumii tiind c democraia nu este neaprat favorabilculturii, adevrurilor perene…?G.P: Decderea actual a literaturii i artei are loc nu numai în estulEuropei, ci este o boal în tot euro-occidentul – de la noi i pânpeste ocean. O serie de autori sunt la originea acestei decderi,începând cu Marx, care a distrus noiunea de stat i a discreditatreligia, i Freud care a decretat c tot ce omul gândete, face, doarme,scrie, picteaz etc., o face din strfunduri obsesive sexuale. Astfel,dou molime, „o grmjoar de lucruri ruinoase” au pus stpâniredespotic pe mentalul i viaa societii din America pân în Europa.Ne aflm acum în cea ce eu am numit, epoca subombilical sauepoca sconcs a culturii, cu producii care au succes pentru c fac apella instinctele primare cele mai active, care nu cer gândire, ci doarreacii elementare. Eminescu proorocise aceast epoc pe care anumit-o pornocrat, termen în premier mondial:„Frenezie idezgust, dezgust i frenezie, iat schimbrile perpetui din sufletulmodern”.Numai c reacia a începu s apar: de pild, un fenomen actual estec mult lume nu se mai uit la filmele TV, având repulsie pentruobscenitatea lor constant. Va veni o vreme când josnicul, mizeriamoral se vor elimina tocmai prin excesul lor, foarte comercial înmomentul de fa.C.I.U: Memorialistica nu v intereseaz? Mi se pare literatur,literatur în adevratul sens al cuvântului… Ce poate fi maifascinant pentru un cititor decât s descopere într-un ,,Jurnal’’,,oameni care au fost’’! i ce personaliti ai avut ansa de acunoate în atâtea domenii pe care le-ai frecventat! Pe când unvolum de memorii semnat de Profesorul universitar, doctor înMedicin, George Popa?G.P: Da, m-am gândit la o asemenea „memorialistic”. Poate va veni,i anume sub forma unui dialog, pentru a fi mai vie. O trire a unuialter ego comunicat apoi mai departe. Deocamdat, numai în idee.296

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriDUMITRU PRICOPDATE BIOGRAFICE:Poetul s-a nscut pe 21 mai 1941 la Negrileti -Vrancea; Urmeaz cursurile gimnaziale în satulBârseti, apoi, între 1958-1961, cursurile Liceului dinVidra, supranumit pe atunci „Universitatea Vrancei”;Între 1964-1970- Facultatea de Filologie a Universitiidin Bucureti; Profesor la diferite licee din Focani pân la pensionare.Decedat în 2007.VOLUME PUBLICATE:1978-Patima muntelui, Ed. Eminescu, Bucureti; 1981, Lumile din strigt,Ed. Eminescu, Bucureti; Locuitor în Oedip, Ed. Albatros-Bucureti-1983;Lacrima arlechinului – Ed. Cartea Româneasc, Bucureti, 1985; Stelele dinadâncuri, Ed. Junimea-Iai, 1987; Iniiere în obsesii, Ed. Porto- Franco -Galai, 1990; Dumitru al peterii-Dimitri de la caverne, antologie bilingv,Ed. Geneze, 1997; Paharul însângerat, Ed. Geneze, Galai,1997; În cutareamuntelui albastru, Ed. Terra, Focani-2003; Muntele patimii- Antologie, Ed.Premier-Ploieti; Scrisori din temnia libertii, Ed. Rafet, Râmnicu Srat,2005.Postum: 2007, Nemona, la jumtatea drumului spre iad, Ed. Rafet,Râmnicu Srat; Memoria neuitrii, Ed. Rafet-2007.____________________________________________________________Spiritual vorbind, Vrancea e nul: Biblioteca – nimic,Direcia de cultur i Patrimoniu - nimic, revistele -aproape la fel, televiziunile tâmâie doar pe unii…Manifestrile culturale, i ele, vai i amar: la Sihlea,undomn oarecare a devenit stpânul lui Sihleanu, DuiliuZamfirescu a fost, i el, confiscat…CULI IOAN UURELU: Observi, cred, c în Vrancea este omare efervescen literar…Cât ai fi de suprat, asta trebuierecunoscut..297

Culi Ioan UureluDUMITRU PRICOP: Este, ce-i drept…Dar cine mai are nevoie depoezie, de literatur? Uit-te pe ce dau banii oficialii din Focani i dela Consiliul Judeean? Paranghelii de revelion, de 24 Ianuarie…Sutede mii de euro…Îi dai seama câte cri, câte biblioteci i câte coli s-ar face din aceti bani?C.I.U: Vrei, nu vrei, eti simbolul poetic al Vrancei. Orgoliul tueste satisfcut sau i se pare doar o încorsetare?D.P: Nimeni nu-i ludat ca primar în satul su…Putem considera peoricare dintre poei ca fiind cel mai…i în Vrancea avem poei deexcepie. Bucuria mea este „când un strop de vin, prelins pe trupulmeu primordial se transform în metafor! C „lumea e aa cum estei ca dânsa suntem noi,” afirma Eminescu. i noi nu încercm mcars-o schimbm!În dezordinea actual din România „capitalist”, i noi, scriitorii,participm la spectacol, doar ca „la teatru.” Ne minunm, strigm, darei, tii tu care, îi vd de interesele i averea care se rotunjete…C.I.U: Tu ai gustat mai mult sau mai puin din toate: din poezie, dinpolitic, din polemic (cam fr diplomaie), din dragoste, dinbucuriile lui Bachus, din…i totui eti un venic nemulumit…Cese întâmpl, de fapt?D.P: Am fost chiar i un actor…pentru c a trebuit s spun cu totulaltceva decât gândeam…Mai mult, eu credeam c fac PoliticMare…i Bun. Mi s-a prut nedrept ca artitii s fie cei mai sraci,s nu aib o main frumoas, chiar luxoas, un concediu înstrintate, o vil? Numai politicienii, judectorii, medicii, vechiipolitruci? Aa c m simt frustrat, furat, ameninat, lovit…i nu vreaus fiu ca unii artiti care, pentru o sut de lei în plus, spal picioarelormai marilor zilei, linge mâna care-i bate…C.I.U: i totui, în Vrancea se scrie, scriitorii sunt strâni îngrupuri i grupulee, exist o literatur…D.P: Ei, tare a vrea un grup format din Varlaam, Mehedini, Dan iEmil Botta…Sau mcar un grup din Ionel Bandrabur, Ion D. Denciu,tu, Simion Hârnea, Viorel Munteanu, Ion Panait, Liviu IoanStoiciu…N-ar fi Cercul literar de la Sibiu, dar, prin crile sale, ar fide înalt nivel artistic.C.I.U: Au aprut câteva reviste literare în Vrancea…Despre„Salonul literar”, la care nu prea ai venit, spuneai c n-o s aib298

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriarmonie atâta timp cât „maestru de ceremonii” este C. Fotea.Atunci nu i-am dat dreptate, acum , în 2006, îi dau…Îns nici înacest moment, când eu, finanatorul i conductorul publicaiei teamnumit secretar general de redacie, deci eti în conducere i aifost de acord cu funcia dat, tu nu reacionezi firesc…Ca i IonPanait, de altfel…Pe unde ajungei, aducei, pur i simplu, injuriirevistei pe care eu, din pcate, sunt nevoit s-o fac singur. Pentrumine, cel puin, este de-a dreptul revolttor i inexplicabil…D.P: N-a zice c nu ai dreptate…Dar dac tot am acceptat s facemacest interviu, voi fi sincer pân la capt…Tu eti cel mai tânr dintrenoi, nu eti înc membru al USR i noi, „btrânii” n-am prea dori sne comanzi ce trebuie fcut…Dei eti serios (uneori, când e vorba demunc, parc eti chiar exagerat), meticulos, ai cri bune (nu chiartoate), eti dintre cei care, vrem noi sau nu vrem, reprezini o parte dinviitorul prozei vrâncene…Nu ne place nici faptul c tu plteti dinsalariu costurile revistei i noi nu putem face la fel…Despre CornelFotea, la venirea cruia în Vrancea am fost, alturi de tine i de IonPanait, prta, v-am spus ce va urma i nu mi-ai acordat atenie. Aicrezut c exagerez…Ei, ai vzut c s-a autoproclamat redactor ef,apoi v-a adus pe cap i un director de revist, cine tie ce mai aduceadac Direcia de Cultur i Patrimoniu n-ar fi luat hotrârea s nu maifinaneze „Salonul literar”, atunci când la conducere a venit omulPSD-ului. Despre revista „Oglinda literar” nu m pronun, dei prinatitudinea mea fa de ea i fa de conductorul ei, se subînelegmulte…Oricum, naterea unei reviste, ca orice natere, este uneveniment mre…Cu o condiie: s se respecte ce s-a stabilitiniial..Altfel…C.I.U: Ai trecut de ceva timp de 60 de ani…N-am vzut caoficialitile judeului s fie în extaz sau s-i publice vreo carte,nici s te srbtoreasc tot judeul!D.P: Btrâne prieten! Nu am ateptat i nu atept nimic de la acetiindivizi, care s-au cocoat în funcii i au uitat de unde auplecat…Despre noi o s se vorbeasc mai mult dup moarte. Despreei, ce s zic...? Sunt atât de importani încât sunt uitai din timpulvieii…., aa c..C.I.U: Capitalismul nostru slbatic a adus ceva în Vrancea:naterea scriitorilor pe band rulant…299

Culi Ioan UureluD.P: E grav, mai ales c unele reviste propag fenomenul, dând girulunor celebri necunoscui…Dar uit-te ce coli au absolvit, ce cri aucei din fruntea unor instituii culturale din ar sau din judeul nostru,în care s-a conceput „Mioria”, iar Varlaam a scris crile sale „deînvtur”! Aici s-au nscut Ion Diaconu, marele om de cultur,Simion Mehedini, marele Savant…Pe aici au scris Hortensia PapadatBengescu, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahu, I. M. Racu, Emil Botta,L.I. Stoiciu. De aici au plecat în lume savani ca Longinescu,Saligny…tiu cei din conducerea politic a judeului c scriitori dinVrancea au fost cinstii de mari critici literari, au fost trecui, pentrumeritele lor, în Istorii ale literaturii române? Nu tiu decât deinteresele lor….Ionel Bandrabur, spre exemplu, a ”beneficiat”, la 80de ani, de o srbtorire jalnic..C.I.U: Împrirea scriitorilor în generaii?D.P: Poezia româneasc este dumnezeiasc prin marii ei poei actualiGeorge Vulturescu, L. I. Stoiciu, Cezar Ivnescu, Ileana Mlncioiu,Constana Buzea, Gheorghe Istrate, care, toi, mi se par deja clasici.Ce generaii? Ce rost au aceste fragmentri ale unei mari literaturi? Eisunt poei i doar atât! Nu m intereseaz c au 30, 50 sau 70 de ani!C.I.U: Te-au suprat mai mereu efii locali din toate domeniile.Dei, iat, eti în plin putere, nu se întrevede ca aceti indivizi s-irevizuiasc atitudinea fa de tine, fa de scriitori, în general…D.P: Spiritual vorbind, Vrancea e nul: Biblioteca–nimic, Direcia decultur i Patrimoniu-nimic, revistele - aproape la fel, televiziuniletâmâie doar pe unii…Manifestrile culturale, i ele, vai i amar: laSihlea, un domn a devenit stpânul lui Sihleanu, Duiliu Zamfirescu afost, i el, confiscat…Marii zamfirologi Alexandru Sndulescu i IoanAdam au scris cri despre marele Duiliu, dar pe o hârtie mizerabil,iar multe volume stau în manuscris de muli ani, din lips defonduri…De ce? Simplu: pentru c aici, la noi, dicteaz doar triorii,mecherii de orice fel. Noi suntem scriitori i nu trebuie s stm cumâna întins la uile consiliului Judeean sau ale Prefecturii…Nu noiavem datorii fa de ei, ci ei, guvernanii, au mari i multe datorii fade Slova Scris. Ce-ar fi s fim doar Demni, altfel vom ajunge simpleGâze, care n-au de-a face cu Eternitatea, i ne vor clca toi înpicioare…C.I.U: Ce sperane ai pentru literatura din Vrancea?300

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriD.P: Sincer s fiu, atunci când m gândesc la aceast literatur, trecprin stri contradictorii: ba sunt disperat, ba sunt optimist…Oricum,tind spre un optimism bine documentat când privesc la unii dintre ceiexisteni deja, scriitori cu un statut serios i un viitor previzibil. Mîntristez uor când vd ce-i în urm…Dei se observ cu ochiul liberi nite tineri studioi, chiar talentai… Ei sunt bucuria i speranamea. Poate s-o mai schimba ceva i în concepia conductorilor notridragi…301

Culi Ioan UureluCOSTEL PRICOPIEDATE BIOGRAFICE:Panciu.S-a nscut pe 26 ianuarie 1953 în oraul Panciu-Vrancea. Este absolvent al Liceului Teoretic din oraulnatal. În 1976 termin Facultatea de Filosofie-Pedagogie-Limb român a Universitii din Bucureti.În prezent este profesor la Liceul „Ioan Slavici” dinVOLUME PUBLICATE:A publicat construcia dramaturgic „Tetralogia reîntoarcerilorpermanente”, alctuit din „Trilogia român” care conine piesele : „Zidulde cenu”, „Stâlpul de cear”, „Testamentul de piatr” i din comedia„Oprii defilarea cortegiului academic! Sau „Minunata aritmeticimbecil”.A publicat 541 Fabule în proz adunate în opt volume: „Leac dinlimb de arpe”, „Otrvuri pentru capcanele râsului”, „Leul cu ochelari deargint”, „Permanent eclips”, „Ademenirile pianjenului cu cruce”,„Nelinitea florilor de nuc”, „Pstorii binecuvântatelor obiceiuri”, „Satana însutan”. A mai publicat „Pragul de lumin”(comedie), „CuvioasaLindia”(roman), „Spovedaniile haiducului Coroi”(fars), „Târguieli cuiubiri contrafcute(scenete), „Rsturnrile preotului GligoreDraconu”(comedie), „Un pete pe uscat”(comedie-fabul), „Felicitriprovocatoare”(glume), „Bacalaureatul exmatriculailor”(comedie),„Icoanele haiducului Coroi”/comedie), „Zidul de cenu”(tragedie; ediia adoua, prescurtat, 2009).____________________________________________________________Literatura ar putea s fie visul cel frumos, dac de celemai multe ori nu ar fi visul cel ru. Noi ne vism înpostura de scriitori... E un vis frumos sau urât?...COSTEL PRICOPIE : Ce faci, bade Culi Ioan Uurelu, tepregteti s-mi iei un interviu?CULI IOAN UURELU: Cum de-ai ghicit, drag CostelPricopie?302

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.P: A fost simplu de tot. Toi lum interviuri. Pentru c toi facemliteratur.C.I.U: Chiar toi?!C.P: Toi, fr excepie. i permanent.C.I.U: i noi facem literatur? Acum?C.P: Fr semne de întrebare. Numai cu vreo câteva de exclamare.C.IU: M-ai uimit…C.P: Cu aceste generalizri exagerate?C.I.U: ezi domol, omule Costel Pricopie… Oricine se apuc descris literatur?C.P: Dac nu de literatur… mcar de alte arte…C.I.U: Pe ce te bazezi, taic?C.P: Pe spiritul creator ce zace în fiecare individ.C.I.U: Dac zace, înseamn c se manifest?...C.P: Înseamn c mocnete. Multe din adversitile venite din parteacelorlali, chiar i tu eti pitul, se explic prin creaia neajuns lastadiul de produs viabil.C.I.U: Bun… Toi comitem acte de creaie… Dar ce ne împinge sne sacrificm energia, timpul i situaia social pentru a înnegrinite file albe?C.P: Nu avem nici un motiv în clipele de creaie. Scriem pentru ctrebuie s scriem… Ne întreinem focul sacru înterior… Fr nici unsens mistic, religios…. Pentru ce s-ar crea, dac nu pentru creaie ipentru procesul creativ?C.I.U: Dar?...C.P: Dar creatorul este alctuit i el, srmanul, din piele, oase,muchi, organe…i aceste piese i ambalaje biologice poftesc s sesimt bine, mângâiate, râzgâiate…C.I.U: i atunci apar unele motivaii, care te pot coplei ca om?...C.P: Nu te contrazic, Culi…C.I.U: Care ar fi dup tine acele imbolduri pentru a te apuca descris?C.P: Pe primul loc, de departe, este gloria literar.C.I.U: i tu?...C.P: Unii recunosc… Alii fac doar nazuri…C.I.U: Tu pe unde te înscrii?C.P: Pe la unii…C.I.U: i se mai gsesc i alte motive?303

Culi Ioan UureluC.P: Da... Dragostea de argini...Stima far de propriul sex...Rzbunarea c ai fost urât i srac... De la caz la caz i de la necaz lanecaz...C.I.U: Nu-i o perspectiv cam sumbr asupra actului creaiei?C.P: Este... Pe care i eu în tineree i am respins-o cu foarte multindignare... i copcel-copcel mi s-a mai copt mintea, s-au maiîndesit momentele de introspecie...C.I.U: i ce-ai vzut în interiorul tu?C.P: Buctria preparrii hranei... Hrana otrvit la care ne adpmsufletul zbuciumat.C.I.U: i cum se înfieaz buctria ta?C.P: Ca orice buctrie, cu mult mizerie... Fiind jenant, este bine snu se discute în public, nici mcar în particular... De aceea, m iîndoiesc de sinceritatea jurnalelor unor mari scriitori.C.I.U: Cum ai defini literatura?C.P: Un somn pe picioare... Un vis cu ochii deschizi...Vis... Tot vis iîn somn... i pe trezie...Literartua ar putea s fie visul cel frumos,dac de cele mai muulte ori nu ar fi visul cel ru. Noi ne vism înpostura de scriitori... E un vis frumos sau urît?...C.I.U: Nu rspund la provocri...C.P: Cînd te-ai pornit s te visezi c scrii literatur, nu-i mai gsetialt loc în via decât în interiorul propriului vis... Visul scrisului teacapareaz pîn la pierderea identitii personale...i nu mai încapi înpropria piele. Eu i numai eu... i nu ai limite... i nu-i pui nici ooprelite... Chiar dac încerci. i nu te mai saturi de clmpnitul frnoim al cuvintelor scrise la mare inspiraie i pe care le consideriînsiropate cu înelepciune adânc... Îi cer o favoare, prietene Culi...Consider c vorbesc despre altcineva.C.I.U: Cine poate fi ?!... i care s fie menirea scriitorului? i cares fie mesajul creaiei sale?C.P: Fiidc bnuiesc c te-ai obinuit cu limbajul meu radical iextremist, dar i autopersiflant, îi rspund cu sinceritatea prefcutde pîn acum. Scriitorul îi este siei i singur în slujba sa. i îi estede ajuns. i va gândi plin de vaniti c opera lui este numai dinstrdania lui. i va fi rspltit... pentru c i se cuvine. Dac va fidenigrat sau neglijat, alii sînt de vin. Ah, ingratitudinea lumii!...C.I.U: Dar ce poi spune despre tine, despre preocuprile taleliterare?304

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.P: Ca i pân acum, nimic... Pentru c nimic nu este demn depovestit. Ai vzut cât sânt de modest?... Merit chiar i o diplompentru modestie... Îmi place s cred c pe nimeni nu-l intereseazsuferina crnii. i noi trecem odat cu buntatea de carne de pe noi.Cu promisiunea s nu ne scoatem inima la lumina. Inima aceea plinde sânge vânt.C.I.U: Cum? Costel Pricopie, ai o inim aa de otrvit?!C.P: Nu depre inima mea vorbesc, Culi Ioan Uurelu!C.I.U: Dar despre cine i despre ce vorbeti, omule?C.P: Vorbesc... Fr trimiteri la vreo realitate... Vorbesc... Adic facpuin literatur... Am fost limpede? Banuiesc c da.C.I.U: De când te-ai apucat de scris?C.P: Acum mai bine de jumtate de secol... Începuturile se pierd înnegura zburdlniciilor cu creionul pe foaia de hârtie. Asta înseamnc m apropii de depunerea armelor i instrumentelor de scris.C.I.U: O, eti înc verde!...C.P: Nici scândura nu mai este verde... din care...C.I.U: O coteti acum spre morbid?!...C.P: Macabrul de acum nu tot de literatur aparine?!C.I.U: Mergi mai departe... S vedem ce iese.C.P: Cînd m voi lfi în sicriu, voi da un cep minii mele. Voi aveaîn sfârit destul rgaz pentru autoreflecie. Voi pipi visul de scriitor,i voi râde, pîn îmi vor trosni flcile.C.I.U: Vai, ce abisal eti, Costel Pricopie!C.P: Eu?! Actorul care a scris o astfel de partitur...C.I.U: De ajuns cu intrrile i ieirile din rol!...Ce specii literare aiabordat?...C.P: Una singur... i anume literatura...C.I.U: Stop! Când te-ai nscut?C.P: M-ai luat cam repede... la vale. S vorbesc despre evenimentulcel mai fericit al vieii mele? M-am nscut la 26 ianuarie 1953 înoraul Panciu din judeul Vrancea.C.I.U: Succint! În ce i-ai încercat orgoliile literare?C.P: În dramaturgie i în proz.C.I.U: Mai departe. În dramaturgie ce-ai publicat?C.P: O tetralogie.C.I.U: Hopa! Cum se numete ? Bnuiesc c i-ai dat un nume.C.P: „Tetralogia reîntoarcerilor permanente”.305

Culi Ioan UureluC.I.U: Nu te slbesc! Componena tetralogiei?...C.P: O trilogie i o comedie.C.I.U: Deja aduce a teatru antic grecesc. Trilogia ce nume are?C.P: „Trilogia român”.C.I.U: Aa simpl denumire! Unde te trezeti?C.P: Am zis c dac se refer la istoria românilor, a cam fiîndreptit s m arunc la un astfel de titlu.C.I.U: Detaliaz...C.P: Prima pies din trilogie, cu titlul ”Zidul de cenu”, publicat în1991, se refer la Decebal i la apusul unei lumi. Poate lumea noastrdup care jinduim de nite milenii.C.I.U: i a doua pies?C.P: ”Stâlpul de cear”, publicat în 1993, i se face trimitere laprimele voievodate din Transilvania. Piesa are drept personajprincipal pe voievodul Gelu, rpus de migraionitii de neam hunic,dar i de cozile de topor din interior. Ca întotdeauna în istorianoastr...C.I.U: i a treia?...C.P:Tragedie... Cum mi-a plcut s le subintitulez. Este „Testamentulde piatr”, publicat în 1992, i se încearc o viziune i realist imetaforic asupra unui personaj istoric complex i foarte des abordat:Mircea cel Btrân.C.I.U: i al patrulea text dramaturgic?...C.P: O, da, este o comedie-pamflet, publicat în anul 1995 cu un titlucam lung: ”Oprii defilarea cortegiului academic! sau Minunataaritmetic imbecil”. Se execut un atac furibund asupra Academieizise Române pe motiv de ortografie idioat impus de aceastasociaie de ramolii complexai.C.I.U: Ramolii complexai? Nu cred…Ce fel de cronici literare s-au scris la adresa unor astfel de piese de teatru?C.P: Cele mai multe au fost foarte favorabile. Prin publicaii ca”Viaa”, „Atitudinea”, „Gazeta de Botoani”, „Jurnalul de Botoani”,au semnat cronici Dorin Baciu, Gheorghe Tnase, Ionel Bejenaru,Dumitru Ignat.C.I.U: La cronicile ostile, cum ai reacionat?C.P: Cu patim satiric... De aceea am i avut puine articolenegative. i acelea nesemnate, anonime.C.I.U: În domeniul dramaturgiei ai mai publicat i altceva?306

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.P: O comedie pentru copii, „Pragul de lumin” în 1997. Altecomedii, vreo patru-cinci. Nite scenete umoristice, vreo 16.C.I.U: Cum de ai virat spre proz?C.P: Dintr-un soi de saturaie a lucrului la texte grele. i am abordatproza scurt sub forma fabulelor. În cele 8 cri publicate, am adunatpeste 500 de fabule.C.I.U: i ceva cronici?C.P: Aici recolta a fost mai bogat. Articolele în Botoani... Ambeneficiat de dou cronici favorabile la ”Jurnalul naional” , semnatede I.ion. i pe la Buzu a scris despre mine Marin Ifrim. i prinArge...C.I.U: Cum a fost perioada fabulelor?C.P: Extrem de panic.C.I.U: i nu duceai dorul dup contestri vehemente?C.P: Oho! i am publicat în 2003 un roman erotico-satiric ” CuvioasaLindia” , unde m-am distrat pe seama unor înalte fee bisericeti.C.I.U: i reaciile?C.P: Au fost la extreme... Unii au scris de bine. Cum a fcut-o IoanRotundu în repetate intervenii. Alii au scris foarte ru prin presalocal din Botoani i cea din Capital: ”Naionalul”. S-a urmrit dectre cei vizai în romanul meu ca autorul s fie azvârlit afar dinsistemul de învmânt. Nu s-a reuit. S-au calmat apele...C.I.U: i tu ai devenit mai puin belicos...C.P: Chiar duios de retras în propria carapace. Am obosit. Amîmbtrânit. Dac am aprut i în dicionare din Botoani, Vrancea,Buzu... înseamn c am ajuns la captul drumului... suspin euprefcut...C.I.U: Acum ce rol joci?C.P: Statuia.C.I.U: Ce fel de statuie?C.P: Statuia din faa ta. D-i voie s rspund la întrebrile tale.C.I.U: Statuie, ce întrebare doreti s-i adresez?C.P: Dac nu am obosit...C.I.U: Chiar aa... Nu pofteti s-i tragi puin sufletul?C.P: Ba da, ca tot omul ce va fi murit de mult... Ca orice statuie.C.I.U: Tot literatur faci i acum?C.P: Nimic altceva.C.I.U: Te ascult, stimat statuie...307

Culi Ioan UureluC.P: S m opreti la vreme, prietene Culi! S nu-mi alung singursomnul de statuie. Dar ce poate fi mai ispititor decât un interviu cu ostatuie!C.I.U: Cu o divinitate, de exemplu…C.P: Sub form de tablou sau de statuie?C.I.U: Te informez solemn c este ultimul rol pe care mi-l joci!C.P: Am îneles, coane Culi, s trii frumos, tu i familia...C.I.U: Îi acord o replic i voi încheia apoi eu cu mulumirifierbini i cu urrile de spor la scris.C.P: Vd c ai i încheiat interviul! Of, Doamne sfinte!C.I.U: Hai, recit-i replica!C.P: Dar s nu m întrerupi...C.I.U: Dac sfideaz bunele moravuri, îi tai pixul din cot!C.P: Atunci, stau linitit. Îmi voi transforma replica într-un lungmonolog. Monologul va încununa interviul. Încep... Eu, statuie...Tonul a fost destul de solemn? Eu, statuie, m ascult în fiecare noaptei nu râd de mine. Dar nici nu plâng. A fost un drum de scriitor pecare mi l-am ales singur. Dar nu despre mine este vorba. Eu doarinterpretez un text scris de alii. Dac ar fi vorba chiar de mine, ar fijalnic. Pentru c nu este nimic mai dizgraios decât un scriitor ce i-atras pe cap pielea unei statui! S vorbeasc, aadar, obiectul numitstatuie! Nu râd! Nu plâng! Nu m plâng de nimic petrecut cu mine peogorul literaturii. Eu zic, mi drag statuie, s nu te înfierbâni preatare i s dai în clocot. Exist primejdia s te topeti. Eti doar dinmetal, nu din carne, biat statuie. Pe curând, Culi Ioan Uurelu! imereu cu tine, Costel Pricopie! i uite-aa, am încropit împreuna unmoment de literatur.308

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriION M. PUCDATE BIOGRAFICE:S-a nscut pe 18 decembrie 1941 în Satul Nou –Panciu-Vrancea; Studii: Liceul “Ioan Slavici” dinPanciu-1956-1959; coala Postliceal Petrol-ChimieBorzeti-1959-1961; Facultatea de Horticultur Iai-1966; Absolvent al Facultii de Comer din Bucuretiîn 1975; 1977-Doctorat în Oenologie; Cursuri Postuniversitare deOenologie-1976-1977; Cursuri Postuniversitare de Comer Exterior–Bucureti-1985; ef al Complexului de Vinificaie al IAS Panciu(1966-1988); Director general al Vinexport Focani (1989-1991); Director generalal societilor “Casa Vinului Dr. Puc”, “Domeniile viticole dr. Puc” i“Gastronomie dr. Puc” din 2003.Membru în diferite Academii i alte foruri tiinifice, anumite premii, titluri:Academia Internaional a Vinului, Uniunea Francez a Oenologiei (198o),Personalitatea Anului în Oenologie 1986-Paris, Premiul OIVV-1987-pentrucartea “Periplu Dionisiac”, Membru al Academiei Italiene a Viei i Vinului-1986 ; Premiul pentru cartea “Vechi soiuri româneti de vi de vie”-Paris,2007.VOLUME I REVISTE PUBLICATE:Fondator i director al revistei “Vinul românesc”-1990; Cri: Îndrumtorulethnic din vinificaie- Ed. Tehnic-Bucureti -1974; Panciu- file de Cronic-Ed. Sport-Turism-1982;Tehnica de preparare a vinurilor spumante-Ed.Ceres-Bucureti-1985; Periplu Dionisiac- de la Panciu la Jerez- Ed. Sport-Turism-1986 ; Valea uiei- Ed. Sport- Turism-1987 ; Buturi spumante îngospodrie- Ed. Ceres- Bucureti-1988 ; Vechi soiuri româneti de vi devie- Ed. tipografia Intact- Bucureti-2006 ; Ediia a II-a -2010.____________________________________________________________Literatura mi-a fost, îmi este mereu aproape…Clipelemele de mare tristee mi-au fost înfrumuseate deaceast minunie care se cheam literatur…Nu m-amîndeprtat deloc de ea…Scriu înc. În curând sper sscot pe pia o nou carte despre vin, anume « Vinul peînelesul tuturor».309

Culi Ioan UureluCULI IOAN UURELU: Suntei un mare specialist alvinurilor. i scriitorii au fost, într-un fel, “specialiti”.Credei caceast butur a influienat operele geniale ale unora dintre ceidedicai scrisului? tii vreun caz?ION M.PUC: Sunt, ce-i drept, unul dintre specialitii vinului. Darmi se pare c muli scriitori, fr doctorat în enologie, ne pot da leciide degustri…De fapt, noi, oenologii, degustm…Ei, oamenii desprecare discutm, anumii scriitori, cunosc vinul numai din priviri, frs mai guste…Ei fiind butori, tiu, de multe ori, mult mai bine aromasau zona vinului pe care-l au în fa. Un Creang, un Eminescu aufost butori, cunosctori. Ca s nu mai vorbim de Pstorel…M totîntreb: vinul aduce geniul sau geniul aduce vinul?C.I.U: Suntei membru al mai multor academii i societitiinifice, precum i unul din cei mai premiai vrânceni. Cesatisfacii morale v provoac toate acestea?I.M.P: La început a fost o lume atât de nou pentru mine…Veneamdin producie, cum se spunea…Lumea academic mi se prea atât dedeparte…i doream s ajung la ea. Odat ajuns, misterul s-a diminuat,dar i dorina de a nu coborî tacheta pregtirii mele, de a nudezamgi…Pe alii, pe mine..Oricum, satisfaciile suntextraordinare…Toi, mai ales cei tineri, trebuie s spere..C.I.U: În scrierile dv. literare, mai ales “Periplu Dionisiac. De laPanciu la Jerez » sau « Valea uiei », dar chiar i în cele maipuin literare ca « Buturile spumante în gospodrie » sau « Vechisoiuri româneti de vi de vie » s-a remarcat talentul narativ. De cen-ai mai continuat pe linia literar ?I.M.P: Un timp am fost foarte ocupat cu punerea pe picioare a uneiafaceri…Trebuie s trieti din ceva…A mers, mai merge, dar eu m-am cam retras…Copiii, poate vor continua..Poate…Literatura mi-afost, îmi este mereu aproape…Clipele mele de mare tristee mi-au fostînfrumuseate de aceast minunie care se cheam literatur…Nu m-am îndeprtat deloc de ea…Scriu înc. În curând sper s scot pe piao nou carte despre vin, anume « Vinul pe înelesul tuturor».C.I.U: Caracterul ! Ce cuvânt magic ! Vremurile noastre mai suntcompatibile cu aceast calitate uman ?I.M.P : Caracterul, mare cuvânt, domnule ! Unde-l mai gsetiastzi ? Cei care avem o anumit educaie de acas, care respectm310

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuribtrânii, respectm adevratele valori, cei care avem bun sim,suntem, aa observ, luai de proti sau, hai s zicem mai blând, nitedepii…i totui, societatea va reveni la regulile ei de aur…Altfeldispare…Cineva spunea despre caracter : îl pierzi cu o condiie ; dacl-ai avut...C.I.U: Ai cltorit mult i ai cunoscut lumea…Credei c vinul,cultura viei de vie i cultura, în general, pot uni oamenii depretutindeni?I.M.P: Am cltorit, aa este, foarte mult…Dumnezeu mi-a îndeplinitdorina mea din vremea copilriei, când citeam crile scrise de JulesVernes pe nersuflate. Chiar faptul c am cltorit, se datoreazVinului, în care m-am specializat…Adevrul e c vinul unetespiritele, chiar naiunile, s-a adeverit în toate simpozioanele,expoziiile, festivalurile dedicate acestei buturi miraculoase. Nu esteadevrat c numai la beie se împrietenesc oamenii. În jurul vinului seproduce o atmosfer deosebit, nu-i pot spune ciudat, dar altfel decâtîntâlnim în toate celelalte cazuri…Aceast atmosfer nu poate fi uordefinit, dar vrei s-o repei…Nu este, sigur, un drog. M refer laatmosfer. Dup cum se tie, nu sunt butor fr msur, dar îmiplace s fiu la masa în care oamenii par s uite de cele rele când au unpahar de vin în mân…C.I.U: Elbert Hubbard spunea c « genialitatea poate avealimitrile sale, prostia nu are acest handicap ».V-ai lovit, înactivitatea dv., bnuiesc, atât de genii cât i de proti…Are dreptateHubbard ? Cum trebuie acionat în contactele cu aceti oameni ?I.M.P: Clar c genialitatea este pe o poriune dintr-un domeniu dat.Nu poi fi geniu în toate, mai ales astzi când informaia este atât demult i n-o poi cuprinde…Pe vremea enciclopeditilor era cu totulaltceva…Puteai s fii eminent în multe fr a ti mult…i pe vremuri, i astzi, protii existau, exist. A fi tentat s spun,dei m vor contrazice cârcotaii, c tocmai acum, în epocainternetului, bieii proti sunt mult mai muli decât oricând. i seînmulesc vertiginos. Domin lumea pentru c ei sunt unii. Cât timpstau în banca lor, sunt de acceptat. Situaia devine grav când îipropun s ocupe funcii înalte. Dac unul a prins o funcieministerial, ministerul se va umple de proti, ei aducându-se unii pealii în diferite posturi pân ce nimeni nu mai încape în sectorulrespectiv. Din acel moment, devin periculoi i trebuie anihilai. De311

Culi Ioan Uureluce? Deoarece doresc s schimbe lumea dup chipul i asemnarealor…C.I.U: Premiul Nobel, atât de râvnit de orice ar, va ajungevreodat i în România?I.M.P: Românii au luat premiul Nobel…Prin Palade, chiar prinPaulescu, cel cruia i s-a furat titlul…Deci românii sunt foartecapabili…Ce le lipsete ? Culmea este c ar trebui s le lipseascun… plus…Ciudat, nu ? Românii au plusul care se cheam « Capravecinului… ». Ura aceasta ancestral îndreptat spre omul merituos,spre acela care are idei, care are succes, tie multe, inventeaz, estebogat mental sau material…Astzi, când e plecat peste mri i ri,românul reuete pentru c nu-i în ara lui, nu are de-ai lui prin jur…C.I.U: Vinul, alturi de pâine, este materia Sfintei Euharistii(Împrtanii)…Este o butur sfânt…El poate fi Bun dar iNebun pentru om…N-ar trebui ca coala s fac educaiaproducerii i consumului vinului pentru a nu se ajunge la Nebunialui ?I.M.P: Am spus într-o carte de a mea c vinul este butur sfânt. inu numai pentru c se d la împrtanie, ci i c în jurul su estepermanent bucurie, dac se bea cu msur. Îmi amintesc rspunsulunui prim ministru, care era inginer, la o interpelare a lui Iorga Acestadin urm l-a întrebat ce-ar putea el s învee de la un inginer. Ce-arspuns inginerul este excepional: MSURA. Da, vinul în cantitimici este medicament, în cantiti mari este otrav. În coal tocmaiasta ar trebui învat : msura. i nu numai la vin, ci în toate. Doar aase va termina Nebunia din jurul nostru…Pe toate planurile.Învmântul are un rol promordial. Dac îns politicul i-a bgat iacolo coada, a ieit ceea ce se vede în prezent : o grmad de legifr sens, una anulând-o pe cealalt…Bieii copii i prini habar nuau încotro s-o ia.C.I.U: Ai fost plecat de mult timp din zona Vrancei…Sigur, tiicâte ceva despre literatura de aici. Ce credei c-i lipsete, c-iprisosete ?I.M.P: Aa este, am fost plecat o vreme îndelungat, dup ce mi-amfcut un stagiu, de asemenea îndelungat, în Vrancea, trecând pe laFabrica de ampanie de la Panciu, unde am avut succces de pia cucelebra ampanie dup o reet original, apoi am devenit director laVie-Vin Focani…În aceste circumstane am cunoscut scriitorii312

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurivrânceni. Din pcate, au rmas puini din cei vechi…Muli vrâncenisunt prin Bucureti i alte orae. Acolo fac cinste zoneinoastre..Câteva nume : Irina Mavrodin, Liviu Ioan Stoiciu, IrimiaBlescu, C.Frosin etc. Dac ar fi unitate în lumea scriitorilor dinVrancea, cred c ar fi mai bine…Dei scriitorul este mereu singur, cufoaia alb de hârtie…, dei scrisul este un act individual. Ca s fie ofor în faa oficialitilor, da, pentru acest scop, trebuie unire…C I.U: Aud c v retragei la casa natal…De ce ? Din cauzabolilor btrâneii, deziluziilor, iluziilor pierdute sau pentru c acolotrebuie s ne întoarcem toi dup o anumit vârst. Ce avei degând, în continuare ?I.M.P: Aa a dori. Nu numai sau nu neaprat din cauza bolilorbtrâneii. A zice mai precis c poate fi din cauza bolilor (dorinelor)copilriei…Acum, ca i atunci, doresc linitea grdinii mele, departede tumultul capitalei, departe de rutile oamenilor, de încorsetrileunor legi aberante. Nu cred îns c satul unde vreau s ajung ar fi unfel de cimitir al elefanilor…Mai putem evada, totui…În literatur, laexpoziii naionale, mondiale, simpozioane…313

Culi Ioan UureluVIRGIL RILEANUDATE BIOGRAFICE:Nscut pe 30 aprilie 1946 lâng Bacu; Liceul Teoretic« Ioan Slavici « din Panciu-1964; Muli ani directorulcolii Generale Doaga - Garoafa, Vrancea ; Primaruloraului Mreti (1990-1996).ARTICOLE I APARIII ÎN VOLUME COLECTIVE :Cronici literare despre Paul Spirescu, C-tin Ghini, Dana Gheorghe înrevistele «Ilustraia Cultural-Buzu» , « Oglinda literar », « Salonulliterar », « Clio ». A scris un grupaj de cronici despre marele ziarist i om decultur Leon Kalustian : « Leon Kalustian-antidot la pecinginile ruinii »,urmat de serialul « Rzboiul de Întregire Naional-oglindit în literatur ».Multe cronici i articole în volumele colective « Venicia astrelor»-2004 i«Leon Kalustian-100 de ani de la natere, incursiuni bibliografice»-2008.____________________________________________________________i Constituia noastr e plin de „drepturi”…Înrealitate sunt doar vorbe, litere goale de coninutaplicate dup bunul plac al preedinilor, alminitrilor...CULI IOAN UURELU: Cici! De câte ori te vd, îmi revine înmemorie copilria i adolescena…Practic, ne cunoatem de peste50 de ani. Da, am terminat acelai liceu, „Ioan Slavici”, din Panciu,tu la puin timp dup mine. Ce profesori i-au pus amprenta pesufletul tu?VIRGIL RILEANU: O, tempora! Crezi c eu nu gândesc i simt lafel? Fiind prieteni de vreo 51 de ani, îmi amintesc seara aceea urât detoamn, pe 30 noiembrie, când, la internat, „tovarul”(aa se zicea lacei mai mari) elev Culi I. Uurelu m-a atenionat serios într-o coastpentru „neexecutare” de ordin…Apoi, anii au trecut i ne-am314

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurireîntâlnit pe holurile Facultii de Filologie de la Iai, unde ne-amîmprietenit pe vecie…Revenind la întrebare, trebuie s recunosc un fapt de excepie: Liceul„Ioan Slavici” din Panciu a avut mari profesori, care ne-au influenatviitorul. Voi aminti neaprat pe profesorii Ciulacu (la chimie, dar cechimie!), soia sa (la biologie), d-na de rus, „pichea”, creia, într-untârziu, i-am mrturisit c rusa o învm doar de dragulprofesoarei…Ca s nu mai vorbim despre latina i franceza predate descriitorul nonagenar, d-l Bandrabur. Oricum, de reinut, cum nespunea directorul, „liceul nu era obligatoriu”, selecia era extrem dedur (în raionul Panciu erau dou clase de liceu pe fiecare an: una laPanciu i alta la Mreti), rareori o comun ddea mai mult de doielevi pentru liceu pe an.C.I.U: Înainte de revoluie, aveai un fel de reea, neoficial,bineîneles, format din librrii, depozite de carte, „librrese” etc.,oameni i instituii care-i aduceau, pstrau, vindeau cele mai cititei mai importante cri. Nu tiu cum te descurcai cu suprapreurile,cadourile, dar, prin tine, eu i ceilali colegi de coal ai ti ne-amumplut bibliotecile necesare oricrui intelectual. Iar casa ta era oBibliotec imens…Mai pstrezi relaiile acelea atât de costisitoare,dar atât de benefice? Crile, bnuiesc, le-ai împrit…V.R: Înainte de 1989, cartea era accesibil ca pre. Dei tirajul eramare, nu ajungeau, pentru c se citea…Ca i acum, se gseau i dinaceia care cumprau la”metru cub”, erau i snobii i cei care doreaubiblioteci luxoase…În 1964, din primii bani de salariu, am început smisatisfac aceast adevrat obsesie: cumprarea crilor, care nu m-a prsit nici astzi.Tata m certa spunându-mi c rolul meu de fratemai mare al surorilor era acela de muncitor, nu de cititor. La liceu amavut noroc de d-na Lazr, care-mi lsa biblioteca colii pe mân pânnoaptea târziu. Devoram, pur i simplu tot ce consideram c-i valoareîn literatur, istorie, geografie, rzboi, spionaj etc. Selecia a venit maitârziu, la facultate…Acas, astzi, am o bibliotec frumoas, am gsitînelegere la familie, nu suntem adepii bijuteriilor, am între 9000 i10000 volume, dei am dat copiilor vreo 2000 volume.Întorcându-m la vremurile cu „librresele”, ofeream ceva atenii imipstrau ce era important. Mai mult m costau drumurile, baza eratotui la Bucureti. În Vrancea încpeam greu din cauza „marilor”personaliti care doreau anumii autori pentru c auziser ceva,315

Culi Ioan Uurelucumva, dar nu le citeau niciodat. Oricum, atât la Bucureti cât i înVrancea, detergentul de Mreti, vinul i uica, dar i cam zece lasut bani, plus drumurile, acestea erau costurile…Dar dac prieteni catine i ca alii îmi recunosc un oarecare merit în bogia bibliotecilorvoastre, bucuria mea este mare..C.I.U: Ai citit mult, ai o experien de via de invidiat, mintea îieste într-o permanent efervescen….i…totui n-ai scris încromanul de excepie pe care-l ateptm de la tine, mai ales eu, n-aiscris nuvelele care vor rmâne pentru vecie în memoriacolectiv…Când se va întâmpla? Vreau o promisiune scris…V.R: Cu aceast întrebare m condamni la o afirmaie extrem desincer: ”Non sum qualis eram”(Nu mai sunt ce am fost). Dupîncercri în poezie , cu ceva încurajri din partea unor ziare („Drumnou”-Galai, „Scânteia tineretului”etc.) am ascultat de sfaturile celorconsacrai i am mers în mulime s creionez portrete, s cobor dinsfera meditaiei în lumea C.A.P-urilor i IAS-urilor…Dezamgit, amrenunat repede…M-au tentat nuvelele, dar am renunat i la elegândindu-m la ce-mi spusese tata (s nu fac nimic de mântuial) i lace m îmboldeau latinitii( Age quod agis- F bine ceea ce faci).Romanul, ei, da, a fost visul meu. Am început o trilogie, dar dinmotive pe care nu le pot dezvlui în totalitate, n-am mai adugat unrând de mult timp…A contat, cred, în delsarea mea i relaiaîncordat, „mânctoria” dintre voi, cei care ai scris mult, unii chiarbine…Pruiala aceasta zilnic, suburban, împrirea în „gate igâte literare”, minimalizarea celor din USR…Decât aa, prefer srmân un anonim…M „disipez”, cum a spus Gh. Neagu, înfrecventarea cenaclurilor, în cronicile prin „Oglinda literar”,„Salonul literar” etc., prin aciuni culturale de genul „SalonulLiterelor Vrâncene”, pe care l-am organizat împreun cu C. Ghini(cât a trit), acum m chinui singur, dar s-a ajuns deja la a 11-a ediie,la cenaclul „Dor de Eminescu” de la Casa de Cultur „EmanoilPetru”(iniiat tot de C. Ghini) continui s încurajez tinereletalente…Dar scrisul rmâne, deci trebuie s apar i crile pe care leatepi tu i ceilali care au încredere în mine…C.I.U: Am ajuns ceea ce nu mi-am dorit: un nostalgic al vremurilortrecute. Pentru simplul fapt c în comunism se citea..Tu ce nostalgiiai?V.R: Fiecare om are nostalgii..Noi nu ne prea putem plânge…Se citea316

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriîn comunism, dar s nu confundm nici crile, nici cititoarele: înautobuze, pe tren, în frizerii se citea, dar ceva calitativ nu prea, cam lanivelul Sandei Brown, foarte la mod imediat dup revoluie…Astzieste altceva: se citete mult i valoros. Este concluzia unui om carefrecventeaz bibliotecile, a unui om care împrumut colegilor,studenilor sau chiar elevilor din biblioteca personal…C.I.U: Prietenia este un cuvânt sacru…Astzi,…la cei tineri, maiexist? Ce înseamn pentru ei?V.R: Prietenia…Pân i dragostea a fost sacrificat sau a plit în faaunei prietenii unice…Ne amintim acel cântec aparent banal: „Mi te-ailipit de suflet ca marca de scrisoare”? Banii, puterea, funciile ucidpân i prieteniile cu ceva credibilitate. Mare dreptate avea Murpfycând spunea: „Când prietenii notri ajung la putere, ei nu mai suntprietenii notri”, iar Iorga ne avertiza: „Dac vrei s ai prieteni,cheam-i la bucuriile tale, iar la dureri stai singur”. Este sigur, i euam simit-o, c marele Cicero are meritul de a ne fi spus un adevr denecontestat: ”Prietenia este armonia omenescului cu divinul”.C.I.U: Literatura momentului în care trim este una plin depanseuri de mahala, de vacarmul bclios, de banaliti bâlbâite,în care trivialitatea ine locul gândirii profunde, iar pornografiaface s roeasc chiar i hârtia…Crezi c o astfel de literatur areviitor?V.R: Aa este - trivialul ine loc de literatur! Uneori, nu este doarîncurajat, ci i premiat. Emil Brumaru folosete termeni i imagini dedinintimitatea uman, dar, mcar, este tangent ori chiar seintersecteaz cu arta literar. Dar arta din „Bgu” sau „Pizde”? În„Oglinda literar”, Prosaeculum”, „Salonul literar”, „Contraatac”(Adjud) citim adevrate creaii literare, nu elucubraii cu preteniifilozofice, nu mitocrisme. Ce valori notabile s-au afirmat dup1989? M întreb i te întreb..C.I.U: Cineva afirma c România face zilnic grefe de Occident întoate domeniile, fr a avea curiozitatea sau rbdarea de a observadac trupul rii sau al nostru rezist la astfel de operaii…Tu cesperi?V.R: Chiar dac Dej i Ceauescu s-au impus cât de cât în faaMoscovei, astzi am ajuns lingii U.E i ai americanilor. Dup ce i-am ateptat vreo 40 de ani s ne salveze de comunism (m gândesc cumil la tata), ni s-a umplut gura cu saliv pronunându-le numele dup317

Culi Ioan Uurelu1989. Ce s-a câtigat, concret? Credeam c ne îmbogim fr s nemuncim bucica de pmânt? Cât am fost primar am reuit s aplicLegea 18 corect. Am fost apreciat dar când vd sute de mii de hectarenemuncite, m doare sufletul. Agricultura la pmânt, industriadistrus, cultura - vai i amar..Nu am sperane, poate copii i nepoiinotri…C.I.U: Ca preedinte al Comisiei de cultur, învmânt, turism etc.din cadrul Primriei Mreti, te lupi pentru a duce mai departeFestivalul de Creaie „Constantin Ghini”…Cine te sprijin i caresunt dumanii acestei iniiative deloc pe placul politicienilor?V.R: C.Ghini era (iat, deja e trecut!), un alt vechi prieten, întâlnitimediat dup tine. Relaia de prietenie cu el s-a cimentat, ca i întrenoi doi, din ce în ce mai temeinic, pe fondul activitilor culturale,literare. Plin de boli, era, ca o compensaie, plin de talente. Tot ce aînsemnat cultur în Mreti, din momentul în care C. Ghini adevenit directorul Casei de Cultur, s-a datorat, în primul rând,muncii lui i apoi a mea. Dumani propriu-zii în munca aceasta nuam avut. Unii opozani, puini, sunt doar ignorani, cititori de „Can-Can” sau „Libertatea”. Alii râvneau, râvnesc i acum la postul dedirector al Casei de Cultur, confundând acest loca cu o crâm saucu o scar de bloc…C.I.U: În Constituia SUA este consfinit dreptul la fericire… Lanoi?V.R: Constituia S.U.A consfinete dreptul la fericire i ofer ipârghiile necesare împlinirii acestui deziderat. Definiia lor desprelibertate („dreptul de a nu mini”), la noi e total rsturnat. Ca idespre fericire. i Constituia noastr e plin de „drepturi”…Înrealitate sunt doar vorbe, litere goale de coninut aplicate dup bunulplac al preedinilor, al minitrilor….Comunismul, cu toate racileledictaturii, oferea un dram de speran. Nu s-au închis sute de coli, amputut urma o facultate, am cptat o locuin, elevii se bucurau devacane pe banii statului etc. A vorbi despre fericire în Româniazilelor noastre este o „clamans in deserto”…C.I.U: Cum ai caracteriza literatura de astzi a Vrancei? Dar cea aviitorului?V.R: Nu mai am controlul literaturii originale ca în anii trecui. Citesci recitesc literatura universal, naional de valoare cert ivrâncean.. Pot afirma c literatura vrâncean de dup 1989 este,318

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricantitativ vorbind, superioar altor judee. Doar capitala i marilecentre universitare au o efervescen comparabil cu a noastr.Calitativ, nu stm deloc ru. Nu cred c sunt multe judee care snumere atâia membri ai USR. O dovad este prezena i frecvenaatât de multor personaliti la saloanele, simpozioanele i festivaluriledin Vrancea.319

Culi Ioan UureluIONIC SAVADATE BIOGRAFICE :Ionic Sava se nate pe 2 august 1933 în satulCândeti-Vrancea. Studiaz la Liceul « RegeleFerdinand » din Râmnicu Srat dup care se înscrie laFacultatea de tiine Naturale-Chimie din cadrulUniversitii « Al. I. Cuza » -Iai.A primit multe premii, medalii i diplome pentru invenii, pentru literaturascris i pentru merite în activitatea didactic.VOLUME PUBLICATE :Romanul « Sperana »-Ed. Salonul literar-2000- vol. I ; Vol. II –Sperana-Ed. Rafet-2004 ; Sperana, vol. I,II i III-2008-Ed. Timpul –Iai ; Romanul« Maxim »- Ed. Timpul-2005 ; Biblioteca de argil-2009-Ed. Timpul-Iai.EXPOZIII (Între 1990-2012) :Chipuri sfinte de eroi - Bucureti ; Pe drumul istoriei-Univ. Bucureti ;Rezistena din muni-Râmnicu Srat ; Expoziie cu statuete- Casa ArmateiFocani ; Grafic, pictur, modelaj-Biblioteca Duiliu Zamfirescu »-Focani ;Feciorii Vrâncioaei - Casa Armatei Focani.REFERINE CRITICE :Despre crile scriitorului au scris : Mariana Vârtosu (în Ziarul de Vrancea),V-tin Musc (Ziarul de Vrancea), Cristinel Costandache (ziarul Gândul),Andra Agafiei (Prefa la romanul Maxim), Liviu Antonesei (prefa laromanul Sperana), tefan Borcea (în ziarul Adevrul), Aurelian PopaStavri etc.____________________________________________________________Omul modern, în loc s adauge ceva naturii, o dezbracde harul sfânt al vieii i, în cazul pictorilor isculptorilor, vine cu forme greoase. Unii arat c igurile covrigilor pot deveni opere de art.320

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCULI IOAN UURELU: D-le Ionic Sava! Cred c atuncicând v-ai nscut, Dumnezeu s-a pogorât pentru a v binecuvântacu harul su…Doar aa se explic talentele dv. în literatur, înpictur, în sculptur, ca profesor…Suntei un credincios?Mulumii Celui de Sus pentru tot ce v-a dat? Facei asta neapratla biseric ?IONIC SAVA: Pentru fiecare pui de om aprut pe planeta noastr,Dumnezeu aprinde pe cer o stea ca s îndrume noul nscut pe caleafericirii. Mulumesc Domnului pentru c nu o dat, ci de zeci de ori,când, datorit greelilor mele, am fost la un pas de moarte, un îngerpzitor m-a scos din primejdie transmiându-mi, pe undele credinei,urmtorul mesaj : Mergi mai departe !C.I.U: Iubii i muzica…Nu credei c dintre toate pe acest pmânt,prin muzic, omul poate s ajung foarte repede la starea decatharsis, la divinitate ?I.S: La începutl carierei, neavând catedra complet, a trebuit spredau de toate, inclusiv muzica. Muzica este nu numai o art divinci i o adevrat tiin....Mi-am construit o org cu care am avutmare succes. Este sigur c muzica poate fi un aliat de mare valoareeducativ. Cântecul sporete zestrea sufleteasc i te face s iubeti cee frumos i nobil. Iar poezia, când este pus i pe note, se îmbogetecu o aur de origine divin.C.I.U: În srcia lucie a ranului de astzi, dv. ai gsit o soluie :plantarea alunilor…Avei aliai în aceste aciuni care, unora, le potprea o lupt cu morile de vânt ?I.S: Nu exist srcie lucie la ranul de astzi. Sunt sraci doar ceicare cheltuiesc nechibzuit pe igri i butur, neglijându-i familiilecare sufer de foame i frig.C.I.U: Am citit crile dv. i, recunosc, sunt pe sufletul meu :dragostea e dragoste, natura e natur, cuvântul e cuvânt, onoarea eonoare…Aa ziii moderni le-or accepta ?I.S: Dv. suntei un scriitor i un cititor modern i exigent.. Dac v-auplcut romanele mele înseamn c i eu sunt modern. De ce n-ar fiacceptate i de criticii moderni ? De altfel, Homer va rmâne moderncât va exista acest pmânt. Cititorii mei mi-au scris i m-au îndemnats continuiC.I.U: M gândesc la poporul român…Ungurii au avut 1956,cehoslovacii - anul 1968, polonezii - sindicatul teribil321

Culi Ioan UureluSolidaritatea…Noi ce-am avut ? C 1989 nu este luat de nimeni caan de graie, de rscruce…I.S: România a fost vadul nvlirilor din toate punctele cardinale, dari punctul în care s-au poticnit. Unii de-ai notri au acceptat, alii s-audus în muni i au început o lupt aprig…Din pcate, grupurile derezisten au ajuns, prin trdri i samavolnicii, în pucrii, în minelede uraniu etc. Muli, foarte muli, au murit pe acolo. În 1989, acearezisten a reînviat i a izbucnit cu i mai mare for.C.I.U: Pentru mine suntei omul cu lumina în suflet, pentruconstenii dv. ce suntei ? tiind c nimeni nu e considerat primarbun în satul lui…I.S: Majoritatea oamenilor din sat m respect, iar rudele se mândresccu mine. Exist i indivizi care m invidiaz i chiar m ursc(puini). Cei mai muli m admir c, la vârsta mea, muncesc livadacu aluni, via, pictez, modelez statuete, apar la televiziune…Unuldintre ceteni spunea, fr s glumeasc : « D-l profesor e detept câttot Cândetii « !C.I.U: Pe vremuri, ai fost anchetat, ai stat chiar o lun în spitalulde la Sopoca, din cauza delaiunilor unor colegi. V-au reclamat dininvidie, din ur, din prostie, din fric ? Ce-ai constatat ?Experiena din acel mediu trebuie expus public…Lumea trebuie stie ce-a fost atunci i s judece. Tinerii s fie informai pentru a nuli se întâmpla i lor aceleai nenorociri..I. S: Am avut mult de suferit pe atunci din cauza prostiei, invidieitransformat în ur i speculat de dictatur i servitorii acesteia..Nudin prostia celor care m-au turnat, ci a mea. Am avut un proiect cu d-lprofesor Ioan Sndulescu, despre care am aflat acum c a fost iprofesorul lui Radu Cârneci, la Liceul Regele Ferdinand din RâmnicuSrat. D-l Sndulescu a fost încântat de premiile luate de mine laromân, la nivel de ar, i m-a îndemnat s in un jurnal. Motivul ?Am talent dar n-am experiena vieii. Aa am fcut : orice auzeam,orice prere a vreunui coleg, vecin le puneam în jurnal…Cum se camtia de acest jurnal, nite aa zii colegi m-au atras într-o capcan, m-au btut i mi-au luat mapa cu documente…Gsind acolo i impresiilemele despre tiranul Ceauescu i analfabeta Elena, am fost închis, auurmat anchete, luni multe de percheziii, internri prin spitale depsihiatrie etc…Despre toate acestea scriu în viitorul roman.C. I.U: Poezia patriotic mai are vreo relevan, azi ?322

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriI.S: Fr îndoial c da ! Numai c trebuie s fie izvorât dintr-odragoste sincer pentru ar, nu din interese meschine sau în urmaunor comenzi. Eu am pus pe note propriile poezii, dar i de-ale luiEminescu.C.I.U: Ce avei pe masa de scris? Suntei adeptul expresiei « Nulladie sine linea »?I.S: Am terminat prima parte a romanului « S nu te îndrgosteti deun nebun ». Nu lucrez în fiecare zi, ci doar când am inspiraie. Deasemenea, pictez un tablou de mari dimensiuni i o serie de peisaje iportrete care vor face obiectul unui album numit « Româniapictoreasc »C.I.U: Cred c dv. vi s-ar potrivi aseriunea lui Van Gogh, carespunea c “Arta este omul adugat naturii”. Cât de scurt i decuprinztor! Putei adapta la viaa i activitatea dv.?I.S: Nu are dreptate Van Gogh…Omul modern, în loc s adauge cevanaturii, o dezbrac de harul sfânt al vieii i, în cazul pictorilor isculptorilor, vine cu forme greoase. Unii arat c i gurile covrigilorpot deveni opere de art. Van Gogh dezvluie frumuseea naturii itragismul su devine, în mod straniu, de descompunere irecompunere a acestei frumusei, dar nu cred c acest fapt adaugceva naturii : este un produs al unui organism care face parte dinnatur, deci al naturii divine din om.C.I.U: Care ar fi cea mai mare realizare a vieii dv.?I.S: Cred c o realizare important este Centrul Cultural Integrat, unproiect la care lucrez de ani muli ani i este aproape finalizat. AcestCentru integreaz cultura productoare de bunuri spirituale cu o adoua cultur, la fel de important, i anume aceea care produce bunurimateriale, hrana i celelalte mijloace de trai. Între aceste „aripi” aleCulturii s-a adâncit, în timp, o prpastie, cultura productoare deprogres spiritual s-a autoproclamat singura care merit numele nobilce-l poart. Restul omenirii, cei care lucreaz în alte domenii(tehnice, agricole etc.) poart doar la coada numelui cuvântul cultur(agricultur etc.). Sigur c este o nedreptate i oamenii de înaltspiritualitate ar trebui s vin cu sufletul spre cei care au creatbunurile materiale, cei din mijlocul crora au ieit. În acest sens, amrealizat parcul care are dou seciuni între care este o „crare”spiritual dar i material, în satul Cândeti. Seciunea A conine:Muzeul unor lucrri de literatur i art (romane, expoziie de art323

Culi Ioan Uureluplastic, audiia unor piese muzicale). Muzeul se numete „Bibliotecade argil”. Seciunea B: „Parcul European al Alunilor Înfrii”, carecuprinde: Plante matc din 31 de soiuri de aluni cultivai, o pepinierde producere prin marcotaj i muuroire a puieilor de alun. Cei careau vizitat Parcul au vzut plantele, au gustat din miezul de alune, careeste cel mai preios aliment de pe pmânt. Din cei peste o mie devizitatori de pân acum, câteva sute au plecat cu o impresie plcut,dar i cu câiva puiei de alun i o brour care s-i ajute s-iînfiineze plantaii de alun. Un exemplu ar putea fi un domn dinNistoreti-Vrancea (Ion Tuvene), care, plecând de la 20 puiei, arealizat puiei pentru un hectar. La intrarea pe rod, acetia au produsun venit de zece mii euro. De remarcat c alunii se pot micoriza lardcin cu miceliul trufelor albe i negre, obinându-se aceste foartescumpe „fructe” subterane. Iat, deci, c se poate face o legtur întrecultur i agri-cultur. Ba chiar s-ar putea ca una s-o sprijine pecealalt.C.I.U: Ieii destul de rar în Agora…Cunoatei, îns, literaturavrâncean i actanii principali…Meditai, în celebrul dv. parc, laviitorul omului, al culturii ? Actuala i viitoarea literaturvrâncean, cum se vede de la Cândeti-Vrancea?I.S: Am realizat multe expoziii, lansri de carte i întâlniri cucititorii : am avut succes ; lucrrile mele au fost admirate, preuite.Am avut i dou expoziii la Bucureti dedicat eroilor martiri dinDecembrie1989 ; am desenat o sut de portrete ale acestor eroi i leamdruit prinilor care au venit la expoziii. La bibliotecaGarnizoanei Focani, am prezentat cincizeci de tablouri i statui.Aceast expoziie a fost onorat de Ministrul Aprrii Naionale, efulStatului Major al armatei i toi ostaii din garnizoan în frrunte cucomandantul Literatura vrâncean se vede, la Cândeti, prin ochiiunui singur om, care sunt eu. Sigur c o vd ca o literatur viguroas,cu personaliti care au fcut-o cunoscut în ar, chiar i în afar.Cred, de ce n-a crede, în viitorul acestei literaturi!324

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriPAUL SPIRESCUDATE BIOGRAFICES-a nscut la 26 iunie 1950, în oraul Moreni-Dâmbovia; Absolvent al Facultii de filozofie de laUniversitatea din Bucureti; Repartizat ca profesor laLiceul „Emil Botta” din Adjud-1974; Membru U.S.R-Filiala Galai-Brila. Pentru activitatea sa didactic iliterar a primit diferite premii i diplome. Printre acestea, Poetul anului2009 -Filiala Galai a Uniunii Scriitorilor din România.VOLUME PUBLICATE I REFERINE CRITICE:Debuteaz în 1970 în revista Amfiteatru, apoi, pân în 1990, public doarsporadic. În anul 2000 apare primul volum, Metafizica lacrimei, bucurândusede o primire clduroas din partea cititorilor i a criticii. Mai scrieStrigtul clandestin-2001; Domnule Judector-2007; Eu, adic umbra mea-2009.În volume colective:Lauda vinului-1997; Antologie literar-2000; Încutarea îngerului-2002; Texistene-2009.Are peste patruzeci de cronici literare în reviste i ziare cu caracter literar:Viaa româneasc, Astra, Salonul literar, Oglinda literar, Prosaeculum etc.____________________________________________________________Nu poi deveni slug, dac nu ai suflet de slug! Oricâtde meter ar fi stpânul. Astfel încât, vorba lui Sartre,aici nu exist victime de o parte i cli de cealalt, aazisavictim fiind, de fapt, propriul ei clu.CULI IOAN UURELU: Acum vreo treizeci de ani, te-amprimit ca pe un frate la Liceul “Emil Botta” din Adjud, tu fiindproaspt absolvent i numit profesor de filosofie. Preocupri literarela vemea respectiv ? De fapt, de când scrii ? Maestrul pe care l-aiavut ? Adjudul are vreo vin, vreun merit în creaia ta literar?PAUL SPIRESCU: De fapt sunt 37 de ani, nici eu nu tiu când auzburat. Îmi aduc bine aminte c eram puin speriat, puin contrariat,nu prea-mi ddeam seama ce se întâmpl, cu mine i cu ceilali. Am325

Culi Ioan Uureluavut mare noroc c te-am gsit pe tine, dar i un alt profesor, SilviuBusuioc, cred c i-l mai aminteti i tu...Noi trei eram„avangarditii”, cum s-ar spune! Nu prea ne plcea s executmordine, s ne plecm în faa protipendadei, nu ne lsam târâi în micilesau marile mizerii ale epocii. Cu alte cuvinte...voiam cu orice pre srmânem noi. A putea scrie o carte despre acea epoc, dar mi-eteam c n-o s-o scriu niciodat. Bineîneles c scriam, chiarpublicasem câte ceva, înc din vremea studeniei, pe vremea aceeacredeam c voi ajunge un poet mare: eram prea tânr i prea nebun!Mi-e ruine s recunosc, dar cred c Adjudul nu mi-a influenatcreaia cu absolut nimic, doar în afar de influenele obinuite aleoricrui mediu asupra oricrui om. Nu am avut niciodat maetri: amavut doar câiva scriitori cu crile crora am dormit sub pern, lapropriu i la figurat. Unul dintre ei este Nichita.C.I.U: Eti un om al cetii, un profesor, un jurnalist, unscriitor…Din aceste ipostaze iei atitudine fa de nedreptile lumii,fa de tot ce se întâmpl…Lurile tale de poziie au , vor aveaefect ? Dac n-au, mai are sens atâta zbatere, atâia dumanideclarai…?P.S: Drag Culi, pui numai întrebri grele. Propriu-zis, nuîntrebrile sunt grele, cât, mai degrab, rspunsurile care trebuie date.Uite c va trebui s încep cu o mrturisire: ca profesor de filosofie învremurile acelea a trebuit s înghit multe, s tac aproape mereu i sscriu eu însumi la toate telegramele adresate de „oamenii muncii”mult iubitului i stimatului. Asta în ciuda imaginii de rzvrtit pe caremi-o construisem. M chemau la Primrie i-mi ddeau sarcina:trebuie s rescrii toate telegramele trimise tovarului de ctre toateîntreprinderile i instituiile din ora! i eu...executam! Cu vremeaajunsesem s deprind i „tehnicile” limbajului de lemn. Credeam ceste singura modalitate de a m salva, în condiiile în care nu puteam(mi-ar fi fost ruine!) s vorbesc la ore despre documentele de partidi, mai ales, când fceam prin ora o grmad de boacne, de care seafla mai tot timpul, pân la primrie! M chemau la ordin, mmutruluiau aproape printete, m puneau s promit c nu maifac...Am i fost sancionat...cred c-i mai aminteti! Am fost la ofoarte lung perioad de timp. Apoi, imediat dup 1990, am crezut ctrebuie s-mi rscumpr cumva pcatele. Am procedat bine? Amprocedat ru? Nu tiu ce efect ar putea avea lurile mele de poziie.326

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriDar simt c altfel nu mai pot. M-am sturat de minciun i deipocrizie!C.I.U:Poeziile tale sunt adevrate bijuterii în filigram…Rezonanalor este puternic în sufletul cititorilor…Consideri c acel catharsisatât de cutat este posibil, fie ca poet, fie ca un cititor fidel?P.S: Mulumesc din suflet pentru aprecieri! Adevrul este c eu nicimcar nu m apuc de scris decât atunci când simt irepresibil c mi s-au adunat cuvintele în gât i c trebuie, într-un fel, s le dau afar.Oare acesta s fie acel catharsis aristotelic de care pomeneti? Mderanjeaz numai faptul c muli cititori, ba chiar i unii comentatoriai poemelor mele se opresc numai la nivelul lor emoional, fr s maifac i urmtorul pas...Dar lucrurile acestea nu le pot schimba eu.C.I.U: Ca i Ion Panait, plecat prea devreme dintre noi, ai cultulprieteniei…Bucurii i deziluzii pe acest subiect ?P.S: Am crezut i voi crede pân la moarte în prietenie. M-a i ajutatcumva Dumnezeu în privina aceasta, oferindu-mi nite prieteniadevrai; muli dintre ei s-au dus: Corneliu Fotea, Mitic Pricop, IonPanait i, desigur, Tic Ghini. Dar, slav domnului, au mai i rmascâiva. Nu am avut niciodat, de pe urma prieteniei, nici o deziluzie;doar, uneori, mici nelmuriri, insignifiante goluri sufleteti. La urmaurmei, prietenia este i atâta tot. Nu cere, nu se flete, nu se ateaptla nimic. Adu-i aminte minunatul imn închinat IUBIRII de ctrePavel în Epistola ctre corinteni.C.I.U : Recent, am citit un fragment dintr-un roman pe care-lscrii…Mi-a plcut.Vei finaliza ? Vei continua cu proz ? Mâine,poimâne i…memorii ?P.S: Scriu foarte greu la romanul acesta, dar sper s-l termin pân lavar. Dac se întâmpl ca parabola pe care vreau s-o încifrez în el sias, îl voi publica. Dac nu,....nu! Mai am în lucru un volum depovestiri...cu care voi proceda asemntor. Despre un volum dememorii, nici nu poate fi vorba: sunt încredinat c te apuci s-i scriimemoriile numai dup ce i-ai pierdut memoria. Ca un soi derevan! i am convingerea c nu voi avea eu o via atât de lung.Chiar m poi vedea în postura de vdan btrân lcrimând deaduceri aminte?C.I.U: În general vorbind, toat lumea cunoate i admir zeiti caVenera, Zeus, Hermes, Dyonisos…Nimeni nu se intereseaz dezeia bucuriei, Libenia. Societatea contemporan nu are nevoie de327

Culi Ioan Uurelubucurii ? Doar de plceri?P.S: Iar eu a vrea s atrag respectuos atenia c bucuria este strânslegat de plcere, nefiind altceva decât o stare afectiv, (subiectiv,deci!) care semnaleaz atingerea plcerii. În filosofia antic existchiar un curent de gândire, numit hedonism, care pornete de lapostulatul c scopul ultim în via coincide, pentru orice om, cuatingerea plcerii i eliminarea durerii.Doar c bucuria nu este decât un surogat al fericirii. Grav este c, înzilele noastre, nimeni parc nu mai vrea s fie fericit. Pân i cuvântulfericire aproape c a disprut din vocabularul oamenilor. Parc ne-arfi ruine s-l mai pronunm. Fericirea, ca stare intelectual, e multmai greu de obinut decât simpla bucurie. Dar pesemne c acestatrebuie s fie mersul firesc al societii: s ne mulumim i cuînlocuitori mai ieftini i mai uor de gsit.C.I.U: Se spune c poi scrie sute de cri i, la final, s-i recunotiratarea. Dar poi scrie numai o carte, prin care, fiind binecuvântatde Dumnezeu, poi fi propulsat în spaiul metafizic. Exemple dinjur ? Tu pe unde ai ajuns ?P.S: Îi spun sincer c nu am fost i nu sunt preocupat de asemeneaîntrebri „metafizice”. Nu am scris niciodat i nici nu scriu pentru afi recunoscut sau pentru a fi propulsat în ierarhia marilor valoriliterare. Dac mi se întâmpl uneori s termin un poem sau o carte,care simt c m reprezint cât mai plenar, atunci sunt mulumit. Pe dealt parte, nu pot fi ipocrit s nu recunosc c o cronic netdefavorabil sau chiar de-a dreptul bclioas la vreuna dintre crilemele nu m-ar lsa indiferent. Probabil c trebuie s existe o msur întoate lucrurile.C.I.U: Ai o reet, pe care o respeci când scrii poezie sau proz ?P.S: Multe întrebri delicate mai pui! Aici chiar c depinde ce anumeînelegem prin „reet”. i, în plus, exist o mare diferen întremodul în care scriu poezie i cel în care scriu proz. Poezia se adun,se adun, ca apele unui mic pârâu, pân când amenin s spargdigul...Atunci trebuie fcut ceva pentru a o elibera. i, dup ce aieliberat-o, ânete aproape instantaneu. Tot ceea ce faci mai apoi,este simpl munc de finisor. În schimb, pentru proz, vorba luiMarin Preda, trebuie s ai oase tari. La propriu! Trebuie s stai oreîntregi la masa de scris, pentru a reui s termini de umplut o pagin –328

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuridou, care, i ele, s-ar putea s ia direcia coului de gunoi. Este ideprimant, dar i încurajator, într-un fel!C.I.U: Statul român n-ar trebui s fie Mecena tuturor artitilor ?Dac s-ar întâmpla “minunea”, n-am ajunge iar la natereaarhicunoscuilor scriitori, compozitori.. de curte, care vor fi obligailiderilor guvernelor, liderilor parlamentelor?P.S: Depinde de fiecare dintre noi. Smâna linguelii exist în starelatent, ori nu exist deloc în sufletul nostru. Dac exist, într-un felsau altul, ea tot va iei la suprafa. Epoca noastr a inversat cumvarolurile partenerilor: nu atât stpânii îi caut servitorii, cât, maidegrab, servitorii îi caut stpânii. Înainte de a deveni o realitateobiectiv, slugrnicia exist mai întâi, latent, ca virtualitate, însufletele noastre...Sau nu exist! Nu poi deveni slug, dac nu aisuflet de slug! Oricât de meter ar fi stpânul. Astfel încât, vorba luiSartre, aici nu exist victime de o parte i cli de cealalt, aa-zisavictim fiind, de fapt, propriul ei clu.C.I.U: Fiind absolvent de Filosofie, cred c eti tentat mereu spreParabol, spre Disperare… , dar i spre împrirea unor noiunifundamentale: inuta optimist i cea pesimist. Optimitii ludai,pesimitii hulii, dei, mai simplu exprimat, trebuie spus cpesimistul este un optimist bine documentat…P.S: Iar m provoci la destinuiri. O bun perioad am fost convinsc, într-adevr, filosofia este „sufletul viu al unei culturi”, aa cu scriaEminescu. Au trecut îns anii i, treptat, mi-am pierdut aceastconvingere. Azi cred c, mai degrab, filosofia este un epifenomen,desigur necesar i valoros, al sufletului unui popor care încearc sias la suprafa din adâncurile tulburi ale lui însui. Acolo trebuieajuns cu adevrat i, dac acolo inteti, începi s simi conceptelefilosofice ca pe un fel de balast de care ar trebui s scapi. Numai ceste imens de greu s scapi de ele, dac i le-ai apropriat odat, întinereea ta.C.I.U: Se tie c pe fiecare cap de locuitor al planetei stau câte 400-500 tone de explozibil. Nu se spune îns câte grame de poezie, deproz…Aceasta fiind situaia, nu suntem obligai s fim pesimiti is prevedem sfâritul tragic i imediat al omenirii? Literaii se potopune într-un fel ?P.S: Sfâritul omenirii? Nu cred. Poate doar sfâritul umanitii dinoameni. Fr poezie i, în genere, fr literatur oamenii ar înceta s329

Culi Ioan Uurelumai fie oameni...S-ar transforma, cum spune Aristotel, ori în fiare oriîn supraoameni. Dar nu pot crede ca omul generic s poat renuna debun voie la propria sa esen. Are Bradbury o carte, Fahrenheit 451,în care povestete despre eforturile disperate ale unor oameni de asalva crile de la incendierea iresponsabil declanat de alii. Credcu toat tria c oricând se vor gsi astfel de oameni: i de o parte ide cealalt.C.I.U: Întotdeauna m-am temut c G. Clinescu avea dreptate cândafirma c « omul este mai spectaculos decât opera ». Cunoti, suntsigur, multe asemenea specimene…P.S: Am cunoscut deopotriv i autori care mi-au prut c nu-imerit opera, dar i opere care s-ar prea c nu-i merit autorii. Amavut multe dezamgiri în aceast privin, pân când am reuit s mdezv de nravul sociologizant de a ajunge la oper pornind de laautor, ori la autor pornind de la oper. Oricum, cred cu trie c omuli opera sa sunt realiti paralele care trebuie descifrate în consecin:ca realiti paralele. Altminteri riscm simplificri nepermise ivulgarizri de tip proletcultist.C.I.U: O întrebare prea des folosit, dar la care nu renun : dac aifi izolat mult timp pe o insul nelocuit, ce-ai face înainte de apleca, ce cri ai lua cu tine ?P.S: Bine mcar c nu impui un anumit numr! Totui m tem crspunsul meu o s te surprind: cu excepia crilor lui Nichita, nu alua cu mine nici o alt carte de poezie. Fiindc poeziile care-mi suntfoarte dragi le-am bgat deja în geamantanele memoriei mele. A luaîns cu mine tot Platon, tot Kant, tot Nietzsche, apoi... totHemingway, tot Cehov, tot Dostoievski, tot Camus, tot Marquez, totLlosa... Atât, deocamdat!C.I.U: Iorga scria : «Multe scrie omul i e bine când vremea lui acerut s scrie». Mai au rbdare contemporanii notri s-i formezecultura, experiena i de-abia dup aceea s scrie?P.S: Nu se vede cu ochiul liber? Sunt exagerat de muli autori care auajuns la marea performan de a scrie chiar mai multe cri decât aucitit. Alii nici mcar nu tiu elementarele reguli gramaticale, dar scriucri. Asta îmi aduce aminte de un inginer care, în anul 1990, m-ainvitat la el acas, unde, la un pahar cu vin, mi-a propus s scriem ocarte despre epoca împucatului. Propunerea lui suna cam aa: el s-330

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimi povesteasc, eu s scriu i s mai gsim un profesor de româncare s ne corecteze greelile gramaticale. Ce zici de chestia asta?C.I.U: Mitul eternului feminin în literatura noastr, în literaturata…Marea Femeie, La Geante - cum spunea Baudelaire, MareaFemeie a lui Goethe i ali romantici germani i nu numai…P.S: Am ajuns deja la o vârst respectabil la care tema aceasta nu mmai intereseaz Decât, cel mult, ca subiect pur teoretic. Aristofan acreat chiar un mit foarte interesant: el ne povestete c, la origini,brbatul i femeia formau un corp unic, cu dou capete, patru mâini,patru picioare etc. Asta pân când, pentru a-i pedepsi pentrunesupunere, lui Zeus i-a venit ideea s-i despart. Din cauza aceea setot caut: pentru a reface unitatea originar. Interesant, nu-i aa? Daram s te rog, drag prietene, s încercm s observm împreun câtfor demiurgic au miturile. Parc sunt create cu scopul de a însufleiuniversul i de a ne înaripa pe noi! Oare de ce s-or strduinepricopsiii tia s demitizeze totul?C.I.U: Pentru tine, Procust este doar un tâlhar sau un profesor deestetic ?P.S: Procust este, în acelai timp, i tâlhar i medic i profesor deetic dar, cum bine zici, i profesor de estetic. A ajusta înseamn, înprimul rând, a corija, a corecta moral. Bineîneles, cu elementaracondiie s nu tai de unde nu trebuie, precum doctorul Ciomu.Observi cât de periculoas poate deveni filosofia în interpretarea„cazului” Procust? În loc s te salveze, te afund mai tare înincertitudini.C.I.U: Georg Lukacs, un intelectual rafinat care a scris celebra« Istoria i contiina de clas», afirma c pentru un om e mai bines triasc sub regim comunist decât în libertatea capitalist. Sigurc am putea s-l blamm pentru aceste idei…Dar dac a avutdreptate ? Spun asta gândind la capitalismul nostru slbatec…P.S: Alturi de celebra carte pomenit de tine, Lukacs mai are i oESTETIC, pe care eu o consider de aceeai înlime spiritual ca iEstetica lui Croce. Îmi aduc bine aminte c, în vremea tinereiinoastre, am i avut dezbateri pe aceast tem. În legtur cu temapropus de tine. Este cât se poate de evident c orice societate estestructurat pe cunoscutul binom Libertate – Egalitate. Doar c acestedou mari necunoscute nu se prea împac una cu cealalt; astfel încât,dac vrei libertate trebuie s cam renuni la egalitate i ...invers. Totul331

Culi Ioan Uureludepinde de opiunea fiecruia. Mai prost este c actuala guvernare areuit performana de a sacrifica ambii termeni ai acestui binom: oinegalitate paroxistic, uluitoare, dar i o amputare fr precedent alibertii...Miroase a o nou revolt popular, ascult-m pe mine!C.I.U:Vrancea literar cu polemicile ei (constructive saudistructive), cu « geniile » ei neînelese, ce-i spune? Va intra ea înliteratura mare? Sau a intrat deja… ?P.S: Vrancea a avut i, cu siguran, va mai avea scriitori de primmân care ar putea sta alturi de toi aceia care sunt astzi recunoscuide „autoritile” în domeniu i crora, în consecin, li se face oreclam adeseori deuchiat. Nu-mi fac probleme din cauza asta.Când am ocazia, îmi place s mnânc slan din Maramure, dei n-amvzut nici o reclam cu produsul în cauz. Sau poate chiar din cauzaaceasta! Drag prietene, n-a vrea s închei convorbirea noastr,înainte de a-i mulumi pentru provocare: rspunzând întrebrilor tale,am reuit, implicit, s mai luminez câte ceva din propriile meleîntrebri.332

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriAUREL STANCIUDATE BIOGRAFICE:Aurel Stanciu s-a nscut la 21 noiembrie 1934 în satulGgeti, comuna Boloteti – Vrancea. Dup coalaurmat la Odobeti i Focani, se mut cu familia laBraov. Aici va absolvi cursurile colii profesionalemetalurgice de trei ani, obinând calificarea derectificator de rulmeni. În toat aceast perioad a scris, a colaborat la unCenaclu literar braovean i a înfiinat o revist literar („Avântul literar”).Tocmai din acest motiv, în toamna anului 1952, conducerea Cenaclului îlrecomand pentru coala de Literatur i Critic literar „M. Eminescu” aUniunii Scriitorilor din România; A funcionat apoi ani buni la ziarul„Milcovul”, a înfiinat în regim propriu revistele umoristice „Cu cioaravopsit” i „Piigoiul”. În prezent este pensionar în Focani.REFERINE CRITICE:Aurel Stanciu, în publicaiile literare centrale i provinciale, s-a „bucurat” deo atenie care semna tare mult cu intenia de a-l bga în „boli”. În urmaapariiei în numrul 6 al „Gazetei Literare” a unei poezii intitulat„Vorbete grdinarul”, tefan Iure n-a întârziat s-l „onoreze” cu o analizcritic zdrobitoare. C lucrarea (zicea el) este apolitic, iar autorul fiinddintre cei care nu ar fi dispui s emit versuri partinice, mobilizatoare.Vaiautorului! Câi pai îl mai despreau de a fi printre „dumanii poporului? Înmai toate lucrrile ca: „iganca”, „În vizit la Mo Ghi-Gheorghiu”, întextul cântecului „Trenul vine de la Odobeti”, în cântecul „Scrisoare de laComandu”, în zecile de fabule publicate la Bacu, Focani, Bârlad s-abucurat de observaii critice, sincere, obiective din partea unui juristbârldean de prestigiu, tatl scriitorului Ion Hobana i respectiv bunicul luiSorin Hobana. Primul volum în care, în 30 de pagini îi afl gzduire, estecel tiprit de Iai, intitulat „Personaliti române i faptele lor – 1950-2000”,pagini în care sunt înfiate momente, fotografii, caricaturi i amnuntefoarte familiare ale scriitorului. Unii dintre contemporanii îl cutau în presatiprit, dar îl descopereau într-un târziu c s-a refugiat pe micul ecran. Odovad e faptul c vreo câteva dintre fabulele sale au fost bine primite înemisiuni duminicale, figurând în programele „Radio-TV” cu subtitluri defelul acesta: „Întâlnire cu fabula i cântecul lui Aurel Stanciu Milcovin”.333

Culi Ioan Uurelu____________________________________________________________i chiar dac n-ar fi fost internat într-o clinic,Sadoveanu s-ar fi dovedit mai puin dispus s-locroteasc pe Labi. Nu greesc dac spun c maestrulSadoveanu n-a iubit pe nimeni, niciodat. Avea un soide „rcoare” sufleteasc care i-a îngduit s-i lase pemuli contemporani ai si în închisorile comuniste, întimp ce el îndeplinea foarte înalta funcie devicepreedinte al M.A.N.CULI IOAN UURELU: Cum ai defini interviul? Vi-l amintiipe primul?AUREL STANCIU:Aa va fi mereu: i se vor pune întrebri simplesau cu hiuri afurisite i – vrând-nevrând - întrebrile se vor alegecu o încrctur de via care, în mai toate împrejurrile s-au dovedit,în publicistica literar, a fi interviurile. În definitiv, mai întotdeauna,pentru un creator de literatur, de muzic, de art sculptural, depictur, s-a observat c interviul nu e doar o discuie întâmpltoare, ciun dialog de profunzime ce trebuie s rspund limpede: cine eti, ceproduci, cu ce fel de triri îi confruni existena, creaia, evoluiaacesteia. Pot spune c primul interviu l-am acordat la doar apte ani ioleac mamei unui coleg de clas, respectiv doamnei Trifan, soiaunui medic militar, care doamn venise special s se intereseze înclasa noastr a doua care dintre copii erau mai sinceri i mai inteligentlegai de rostul crii. Doamna clasei noastre, Octavia Carp-Bli, ainut s precizeze: „Pi cred c de bieaul acela din ultima banc evorba, adic de Stanciu.”. La care doamna Trifan mi-a adresatîntrebarea: „Tu eti Stanciu?”-Da, doamn: Stanciu V. Aurel./-Gata, te tiu de la Laie al meu. Tufaci poezii?/-Fac, doamn./-Pduchi ai?/-Din câte tiu eu, cam nu preaam. Noi, cei de la depou, suntem atâta de sraci c nici pduchi calumea nu avem.Doamna i-a stpânit un surâs i, adresându-se fiului dumisale, i-aporuncit: „De azi înainte, Aurel o s ia masa cu tine.”.Casa lui –uria cas – se afl i în prezent în vecintatea colii de biei i334

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriprea, într-adevr, un palat din poveste. Ne ineam i de învtur,dar, îndeosebi, ne consumam dup-amiezile redactând câte opt paginide versuri sau povestiri.Într-o bun zi, unul dintre fraii numeroasei familii Mitoiu m-a luat laroat, foarte decis s-mi împute i o mam de btaie, întrucât m-aintervievat provocator: „Ce, m, te crezi i tu un Eminescu? Pi tu tiice a scris Eminescu sta?” la care eu l-am atacat tot cu o întrebare:„Pi, matale dac nu tii ce a scris, vrei s afli de la mine?...”C.I.U: Ce v amintii din copilria dv. aventuroas…? Dar inefericit…Familia dv. a fost, este înc numeroas…i cam toi auscris…A.S: M-am nscut în dimensiunea unei zile mari, trecut cu litereroii în calendar; 21 noiembrie, anul 1934. Adic de „Ovidenie”. Ar fitrebuit s m boteze Ovidiu, dar, nu tiu prin ce împrejurare m-auînzestrat cu nume de lutar: Aurel. Locul naterii, Ggeti, pe vremeacând localitatea era i ea comun. Din aceast aezare podgorean,ochiul omului poate cuprinde un teritoriu mai larg - Bolotetiul - careîi este Ggetiului localitate-patron.La cei aproape nou ani aveam deja, sub patronajul tatlui meu, oîndrumare meticuloas, literar-muzical, dovad c prima mea creaieera o parodie dup Eminescu, „De ce nu-mi vii?” consacratninsorilor abundente, sufocante, cu care s-a pomenit trenul mic de pelinia Odobeti-Burca. S încerc din memorie s redau parial parodia:„Vezi, viscole, sosesc, se duc, / Iar mtlu, tren nuc, / Între zpezivei rugini / i îmi explic de ce nu vii. / i nici mcar de Anul Nou /N-o s mai iei tu din depou / i o s-ajungi s te îmbei / La Vitnetii Cucuiei…”.Aveam aici, la depoul mic, locomotiva mea preferat,una cu seria „859” cu hornul scurt, ca o cciul czceasc i foarteasculttoare. Rareori srea de pe linie. O iubeam pur i simplu. N-amuitat-o. I-am copiat linia i ritmul melodic chiar i în ceea ce a devenitîn ani „Trenul vine de la Odobeti”.Cântecul a fost transmis de vreo opt ori pe micul ecran i, ca s revinîn vremile noastre, primria odobetean vrea s proclame cântecul caimn onorific al localitii, iar pe subsemnatul drept cetean de onoareal acestor podgorii.C.I.U: Îneleg faptul c adolescena v-a fost împrit între Odobetii Focani…, a urmat apoi Braovul: de-abia de aici spreBucureti…335

Culi Ioan UureluA.S: M reîntorc la anul 1945, când o lucrare hazlie i foarte pe inimafocnenilor a însemnat „Balad pentru bariera Coteti”, lucrare fade care, cu toat insistena mamei mele adoptive, Elena Chereche,tipografii au refuzat s-o culeag spunând c s-a instaurat cenzura i,deci, versurile baladei îi vor supra îndeosebi pe iganii care vindeausoldailor sovietici la preuri fabuloase, „calbasan de cal blan”, adicsalam preparat din carne de cal. Tot prin 1945 am inut s ilustrezoraul Focani drept o aezare trist, provincial. Redau versurile:„Focaniul e un târg btrân / Cu fete de liceu timide, / Ce, din pcate,mai rmân / Când corigente, când gravide. / i-n târgul acesta, mic iters, / Cu clevetire de cumetre, / Eu am adus un pui de vers, / Dar amurit btut cu pietre.”. Bucurie mare pe capul meu c MinisterulÎnvmântului a hotrât c acela care poate s dea dou clase într-unan, s demonstreze c i-a însuit i materiile din anul urmtor. Aac, eu, la trei luni dup absolvirea clasei a patra, m-am prezentat lacoala numrul 2 unde, o comisie, e adevrat foarte exigent ipretenioas, a propus s m chinuie ca pe hoii de cai, dându-mi,totui, pe sfânt dreptate, certificatul care atesta c am absolvit iclasa a cincea. Dac n-ar fi fost tata transferat la Braov ca ef dedepou (promovare care ne-a adus nou, tuturor copiilor, carnete CFRde clasa I) am fi rmas mai departe focneni. Dar am cltorit ad-hocîntr-un vagon de marf cu tot ce aveam noi ca avere moral imaterial pân când ne-am vzut, prin preajma viitoarei uzine„Tractorul”, ceteni ai oraului de la poalele Tâmpei.C.I.U: Ai iubit umorul înc de mic, apoi ai înfiinat unelereviste…, ai avut ansa de a avea profesori de mare calitate…Am avut, în 1948, i cel mai dramatic doliu în familie: a murit ElenaChereche, creia îi datoram toat încrctura noastr cultural,muzical, tot ce se putea numi zestre literar. Ea a însemnat mai cuseam pentru mine un mentor foarte inteligent, foarte de suflet.Regretam mai cu seam anii în care între lucrrile pe care leîndrgisem se aflau i cele ale lui Ion Pribeagu, I. Berg, foartereuitele caricaturi ale lui Gopo, incursiunile foarte reuite în umorullor aparinând celeilalte publicaii „Papagalul” care fcea concurenloial revistei de format mic „Piigoiul”. Parc i acum dinuie pedimensiunile afective versuri de maniera aceasta: „i-o main caretrece din Obor pân-n Trifoi m stropete, m împroac i m umplede noroi.”. N-a fi visat, la doar vârsta de 18-19 ani, când devenisem336

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuristudent al colii de Literatur, c voi avea fericirea, ca practicant înredacia revistei „Urzica”, s-i cunosc pe toi acei umoriti pe care, cudoar doi-trei ani în urm, constituiau etaloanele râsului sincer,necenzurat. „Urzica” se strduia s semene mcar în prile saleeseniale „Krocodilului” sovietic. Dar despre aceast perioad voivorbi mai spre ctre final. Deocamdat, ca elev al colii profesionalemetalurgice, redactam cu mult curaj o revist de coal creia îispusesem „Avântul literar” pe care Iosif Moise Aldan a scris, spreuimirea lumii, c aceast publicaie braovean este condus de celmai tânr redactor-ef din ar, Aurel Stanciu. Cea mai mândr eraprofesoara noastr de limb i literatur român care mi-a pus laîndemân, cu o punctualitate de invidiat, multe cri, mai toate vechileromane la care merita s faci popas. De altfel, trebuie s recunosc c,datorit acestei doamne, am putut s-mi încarc palmaresul literar culucrri ale lui Mircea Streinul, Liviu Bratoloveanu, Mihail Drume,Mihail Sorbul, i cam toat „oastea” de literai care au fcut din mineunul dintre cei mai cultivai studeni ai colii de literatur i criticliterar. Dar s nu uit doamna de român, Maria Costin, fusese la Iaistudent a lui Garabet Ibrileanu. Pe romanul „Adela” se afla odedicaie: „domnioarei Mrioara Teodor ai crei ochi albatri facconcuren ochilor Adelei”. Era, într-adevr, o frumuseenemaipomenit doamna mea profesoar de român care a avut ibunvoina s m învee s fumez ca un turc.C.I.U: Braovul v-a propulsat, se pare, spre literatura mare…Deaici pân la „Fabrica de poei” n-a fost decât un pas…A.S: Anii braoveni mi-au înlesnit, prin îndemnul unui tânr poet,Constantin Olteanu, frecventarea filialei Societii Scriitorilor (aici senumea Casina român) unde vârfurile literare se numeauGherghinescu Vania, Ion Magnea Potopin, Radu Teculescu care m-auadoptat la vârsta mea, înc fraged, gzduindu-mi versurile înpaginile suplimentului literar care aprea sptmânal sub auspiciileziarului judeean „Drum nou”. Aici, de altfel, s-a hotrât în toamnaanului 1952, trimiterea mea la coala de literatur a UniuniiScriitorilor. A fost i o surpriz nemaipomenit de plcut ca atuncicând s-a hotrât i s fac practica la „Urzica”, am gsit un condeierfocnean, respectiv pe Sady Rudeanu, care a realizat prima epigramde manier democrat-popular. O redau: „Spre cimitir, când trista337

Culi Ioan Uureluceat/ l-a petrecut plângând uor, /codaul, pentru prima dat /a fost înfruntea tuturor.”.Am recitit mai zilele trecute una dintre crile unui fost coleg de lacoala sus amintit. E vorba de volumul „Kiseleff 10 – Fabrica descriitori” al lui Marin Ioni, volum în care reîntâlnim pe fotii notricolegi Florin Mugur, Gheorghe Tomozei, Lucian Raicu sau NicolaeStoian, memorabile fiind secvenele concentrate în jurul existeneitumultoase ale lui Nicolae Labi i al morii sale premature, în cazulcruia memorialistul subliniaz îndreptit, dubla ratare: operafundamental i iubirea.A fcut un mare i frumos gest Marin Ioni în aceast incursiunescoând în relief marele momente dramatice ale celor care s-au cutezats „atace” evoluia mizerabil, antipopular, antiromâneasc a celorce vroiau s duc pân la imposibil persecutarea i prigonirea înînchisorile comuniste a adevrailor notri patrioi.C.I.U: Convingerea c suntei talentat, anturajul i tinereea v-aufcut s uitai în ce regim triai în jurul anului 1950…Întâmplricare ar fi putut avea consecine grave pentru viaa dv. i afamiliei…A.S: A regreta dac nu v-a povesti o panie din care vei înelegeprin ce mi-a fost dat s trec în anii 1959-1961. M aflam ca angajat alredaciei „Steagul Rou” Bacu, venit prin transfer de la cellalt„Steagul Rou”, din Bârlad. i m pune pcatul s povestesc la doiredactori bcuani c actorul Constantin Tnase avea un foartepronunat spirit patriotic, de mare curaj, mai cu seam atunci când aprezentat cupletul ce avea s-l coste i pe el sntatea, viaa ilibertatea. Asculttorii mei, semianalfabei, au comunicat lui AurelCalimandric, secretar cu propaganda al Comitetului Regional dePartid, c unul dintre redactori, respectiv Stanciu Aurel, a scrisîmpotriva frailor notri sovietici nite versuri defimtoare: „Ru afost cu «Was ist das?», dar mai ru cu «Davai ceas!»” i urma tottextul care, în mod sigur, îmi garanta mie o condamnare la Canal unde„pe merit” trebuia s ajung. S-a fcut o edin special pentru acestcaz cras de antisovietism i s-a hotrât scoaterea mea din redacie frnici un drept de apel i mai ales fr dreptul de a putea explicaorganelor superioare c nu am nici un amestec în aceast „creaie”. Cas v dai seama ce soart m atepta, pot preciza c, familiar, urmapeste câteva zile s mi se nasc întâiul copil, „fericit” de o baz338

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimaterial jalnic. Am vrut s m adresez Comitetului Central, darefii Regionalei PCR Bacu mi-au spus o pot pi i mai ru c pentrude-alde mine exist locuri rezervate la Canalul Dunre-Marea Neagr.Am încercat s iau undeva oriunde un serviciu, orice, dar cu care smiasigur existena. Am reuit s ajung la Buhui pe un post decrtor de baloturi de stof, organizaia de partid având sarcincomunicat s vegheze la formarea caracterului meu muncitoresccare, drag Doamne, îmi lipsea. Nimic nu m-ar fi salvat decât în 1964declaraia Comitetului Central al PCR cu privire la relaiile nefericitede care trebuie s se lepede toat suita comunist româneasc, pedrept nemulumit de jaful economic pe care întreaga ar îl suport.Cineva, acolo, la Comitetul Central transformase atitudinea mea, saumai precis a lui Constantin Tnase, într-o atitudine antistalinist carecorespundea timpului i împrejurrilor. N-a dori niciodat nimnuistarea prin care am trecut între aceti ani 1959-1961 i faptul c, încalitate de pedepsit necalificat, aveam o retribuie lunar mizerabil,adic mai puin decât un mturtor de strad pentru care aveam imotiv s… „mulumesc din inim partidului”.Oare oi fi avut i eu în destinul meu un înger pzitor? E mai greu decrezut, dar m tem c totui e exasperat decât îmi era dat s îndur încazul unei condamnri politice, doar Dumnezeu a intervenit la clipelepierzaniei mele schimbându-mi cu multa Lui înelegere i noblee,destinul. M gândesc la faptul c acum, într-un volum de peste cincisute de pagini, intitulat „Personaliti române i faptele lor – 1950-2000” nimeni n-ar mai cuteza s-mi nege evoluia literar-muzical is-mi pun în sarcin infraciuni pe care nu le-am svârit niciodat.Mare e Dumnezeu!C.I.U: Se spune c, pe vremuri, Pukin i-a dat bacalaureatul oralnumai în versuri. Dumnezeu v-a dat i dv. atât de mult talent încât,oricând, ai câtiga orice concurs, în care vi s-ar da comanda sscriei 200-300 de versuri pe loc…Ai lua zece cu felicitri! Ai pitovreodat? De ce n-ai adunat pân acum tot ce-ai scris? Sau aveiîncredere în bieii dv.…O vor face ei?A.S: Despre Pukin tiam c a dat i un roman în versuri. Am avut iîn promoia noastr studeneasc pe Ion Gheorghe care a scris unroman în versuri. Chinuitoare îndrzneal! Mie mi-a fost în afar decoleg i bun prieten. M-a i vizitat la Bârlad, la ziarul regional. Îiadmirasem cu câteva sptmâni înainte o poezie în care Ion Gheorghe339

Culi Ioan Uurelufcea o comparaie între copilul de rani cruia – zicea el – dac nuvenea regimul democrat-popular, ar fi rmas un netiutor de carte,pzitor de vite. Poezia se încheia ca un fel de dialog cu el însuiastfel: „Au vorbit de toate-aceste, la o bere-n zi de post, Ion Gheorghecare este i acela ce-ar fi fost.”. Parodistul din mine a i formulat înprezena lui Ion Gheorghe un astfel de final: „A sosit cam pe ne-veste,la Bârlad în zori de zi, Ion Gheorghe care este i acel ce n-ar mai fi.”(da-r-ar Dumnezeu i Maica Domnului). in minte c pe IonGheorghe l-am luat i pe teren cu mine la o pepenrie unde ne-amîndopat cu harbuji de toate mrimile i gusturile. Mereu am fostîncercat de convingerea c o s am timp s selectez o bun parte dintot ce-am scris. Timpul nu a fost îngduitor cu mine. i apoi, gândiivc mai întotdeauna viaa de la ziar ne silea s producem pe locversuri lozincarde pe care mai-marii notri le considerau… comandasocial a ceasului de fa.C.I.U: i apropos de crearea versurilor la comand…tii c iLabi, prietenul dv., a câtigat Olimpiada Naional de LiteraturRomân cu subiectul „Poezia popular”, creând, pe loc… Le ddeadrept populare… Un mare fals, prin care s-a descoperit un geniu…A.S: Suntei, domnule profesor, foarte bine pus la punct i cu aceastisprav a lui Labi, câtigtor al Olimpiadei Naionale de LiteraturRomân. Falsul la care v referii, tiut de foarte puini, mi-a lsat miesentimentul c isprava e mai mult hazlie decât suprtoare. De laaceast isprav am rmas cu o bnuial, care nu m-a prsit nici dupmoartea lui i anume c o minte foarte… istea îi verifica multedintre produciile care l-au patronat pe Labi. L-am cunoscut atât deîndeaproape încât, uneori, m-a încercat bnuiala c dintr-oîmprejurare imposibil de controlat, ne-am pricopsit cu un „geniu” pecare chiar „genialitatea” îl incomoda.C.I.U: Erai de fa când Labi a fost exclus din U.T.M. i, ca oconsecin, dat afar i din coala de literatur? Cine îl ura atât demult dintre profesori?A.S: La vremea excluderii lui Labi, eu, dei eram strigat la catalog,eram deja o absen hotrât de mine, foarte motivat,nemaiaparinând în acel an doi colii de literatur. Retragerea meapentru cine, eventual îmi cerea explicaii, avea un singur rspuns: Nuputeam s triesc sub veghea marxist-leninist a domnului IosifMoise Aldan, toat aceast „mrea” învtur nepotrivindu-se firii340

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimele. Deci, sunt total strin de nemernicia cu care a fost tratat bdiaNeculai de la Mlini. Pot îns garanta c dintre profesori nici unul nulura, iar inveniile pe seama imoralitii lui Labi erau demne de râsulcurcilor.C.I.U: Sadoveanu a influenat favorabil viitorul literar al luiLabi… La aflarea vetii stupefiante c tânrul cel mai talentat dincoal a fost alungat, care a fost reacia „Ceahlului” literaturiinoastre? Ce a urmat?A.S: Exact în perioada excluderii lui Labi, Mihail Sadoveanu era internat,trecând printr-o îngrijortoare stare a sntii sale. i chiar dac n-ar fifost internat într-o clinic, Sadoveanu s-ar fi dovedit mai puin dispus s-locroteasc pe Labi. Nu greesc dac spun c maestrul n-a iubit pe nimeniniciodat. Avea un soi de „rcoare” sufleteasc care i-a îngduit s-i lasepe muli contemporani ai si în închisorile comuniste, în timp ce maestrulîndeplinea foarte înalta funcie de vicepreedinte al M.A.N. Noi avem iun caz vrâncean: tovarul de drumeie, de noblee folcloric ce l-a însoitpe Sadoveanu în Vrancea noastr a ajuns o victim a nedreptilor. Evorba de profesorul Ion Diaconu. Nu voi putea niciodat s iert aceastuitare mizerabil a primului vicepreedinte al Marii Adunri Naionale.C.I.U: Boema era o stare care bântuia printre scriitorii de acum 70-80 de ani. V-a tentat, ai practicat-o? Cine v-a însoit?A.S: Era o stare care, i din spusele dumneavoastr, bântuia printrescriitorii de acum 70-80 de ani. Adeseori, boemii notri erau tributaribunului sim, strilor extrem de sensibile în care domina multnoblee, un farmec cu totul aparte. Boemia nu m-a tentat, nici n-ampracticat-o.C.I.U: Democraia nu este prea favorabil culturii, adevrurilorperene… Mai ales democraia noastr… original… Ce putemface?A.S. Privind democraia, ea nu permite un rspuns scurt i… rspicat.Rmâne s reamintim împrejurri la care cultura n-a prea fostrsfata democraiei. Cu atât mai mult n-a putut garanta o duratconfortabil adevrurilor perene. Îmi cer iertare c spaiul nu-mipermite s relatez împrejurri în care democraia ne-a înzestrat i cuîmprejurri vitrege, nefericite. Cât privete democraia noastroriginal pân la exasperare, rmâne s-i suportm capriciile.Creatorii înzestrai cu o mare probitate sufleteasc au puterea s-osocoteasc adeseori insuportabil i s-o trateze ca atare.341

Culi Ioan UureluLIVIU IOAN STOICIUDATE BIOGRAFICE:S-a nscut pe 19 februarie 1950, la Dumbrava Roie-Piatra Neam; Datorit schimbrii serviciului tatlui, în1951, se va muta la Cantonul Adjudu Vechi, la patrukilometri de Adjud i la doi de satul Adjudu Vechi,unde îi va petrece copilria; Absolvent al LiceuluiTeoretic Adjud, secia uman, în 1967; A urmat apoi studii universitare, cuîntreruperi, de Filologie i Filozofie; În 1975, se cstorete cu prozatoareaDoina Popa, an în care se nate i copilul Silviu; Redactor ef (1990-1991)la revista Contrapunct; Redactor ef adjunct la Viaa Româneasc; Redactor- colaborator la ziarul „Cotidianul” (1991-2004); Cofondator al publicaieiliterare „Caietele de la Duru”.VOLUME PUBLICATE:VERSURI: La fanion, Ed. Albatros-1980 (Premiul USR); Inima de raze,Ed. Albatros-1982; Când memoria va reveni, Ed. C.R.-1989; O lumeparalel, Ed. C.R.-1989; Poeme aristocrate, Ed. C.R-1991; Singurtateacolectiv, Ed. Eminescu-1996- Premiul Academiei, Premiul „Poesis”;Ruinele poemului, Ed. Pontica-1997, Oradea; Post-ospicii, Ed. Axa, SeriaLa Steaua-Poei optzeciti-Premiul ASPRO-1999; Poemul animal, Ed.Cluza-2000- Premiul Festivalului Internaional de Poezie „Lucian Blaga”,Premiul „Poesis”; La plecare, Ed.Vinea, 2003; Cantonul 248- Antologie deautor-Premiul pentru Poezie al revistei Ateneu; parm-param-pam (adjudulvechi), Ed. Muzeului Literaturii Române-2006; Craterul Platon-Ed. Vinea,Premiul pentru Poezie a revistei Observator cultural; Jurnalul unui martor-13-15iunie 1990, Piaa Universitii, Bucureti-Ed. Humanitas-1992; Jurnalstoic din anul Revoluiei, urmat de Contrajurnal-Ed. Paralela 45-2002;Cartea zdrniciei (convorbiri de sfârit cu Al. Deliu-Inspiraie de început)-Ed.Pallas-2008.ROMANE: Femeia ascuns, Asociaia Scriitorilor din Bucureti i EdituraCartea Româneasc-1997- Marele Premiu „Alexandru Vlahu” al SalonuluiLiterar Dragosloveni - Vrancea ; Grijania, Ed. Paralela 45-1999-PremiulNaional de Proz „Ion Creang” (Humuleti-Neam); Undeva, la Sud-Est(Într-unu-s doi), Ed. Cronica-2002; Roman-basm (Trup i Suflet), EdituraDacia-2002.342

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriTEATRU: Teatru uitat- Ed. Muzeului Literaturii Române-2005, Premiulpentru Dramaturgie a USR i Premiul pentru Teatru al Zilelor Culturii„Poesis”-2007.REFERINE CRITICE (SELECTIV):Liviu Ioan Stoiciu-Realul cu plasm poetic- tefan Augustin Doina-Familia-1974, Despre „La fanion”-Ion Pop-Steaua-1980; La fanion-DinuFlmând, Amfiteatru, februarie 1981; Inima de raze-România liber- MirceaIorgulescu-1982; Despre Inima de raze- Convorbiri literare-1982-LiviuAntonesei; Radu G. eposu despre Inima de raze-Viaa Româneasc-1982;Eugen Simion analizând Inima de raze-România literar-1982; Inima deraze-„manual de demonologie”-Orizont, nr. 31-1982; Inima de raze - O altplas simbolic-mitologic-Ion Bogdan Lefter, Astra-nr.9- 1982; IonNegoiescu despre Când memoria va reveni-Scriitori Contemporani, Ed.Dacia-1994; Nicolae Manolescu despre volumul O lume paralel-Românialiterar-an XXI-1989; Pseudomitologia lui Liviu Ioan Stoiciu - Gh.Grigurcu-Viaa Româneasc-nr.9-1989.ÎN VOLUME COLECTIVE (selectiv): M.Niescu-Atitudini critice, Ed.C.R.,Bucureti,1983; N.Steinhardt-Critic la persoana întâi, Ed.Dacia-1983;D.Micu-Limbaje lirice contemporane-Ed.Minerva-1988; Marian Papahagi-Cumpn i semn-Ed. C.R.-1990; Virgil Ierunca, Subiect i predicat, Ed.Humanitas-1993; Mircea Zaciu, Scrisori nimnui, Ed. Cogito-Oradea iArhipelag-Târgu Mure-1996; Cornel Regman, Dinspre Cercul literar spreOptzeciti, Ed. C.R.-1997; V.Bârgu, Generaia 80. Precursori-urmai-Ed.Cluza-1999; Al. Cistelecan, Top ten (Recenzii rapide)-Ed.Dacia-Cluj-2000; Mircea A. Diaconu, Feele poeziei- Ed. Junimea-1999; Horia Gârbea,Arte pariale (Cronici i portrete), Ed. Muzeul Naional al LiteraturiiRomâne i Asociaia Scriitorilor Bucureti, 2001.____________________________________________________________...Al. Piru, strlucit istoric al literaturii române scrisepân la începutul secolului 20, n-avea ”organ” pentrupoezia contemporan...CULI IOAN UURELU: Domnule Liviu Ioan Stoiciu, aiîmplinit în 2005, an de cumpn pentru români, vârsta frumoas de55 de ani. Am putea începe dialogul nostru la acest momentaniversar cu…”primele iubiri”, cu primele tresriri ale343

Culi Ioan Uurelupoeziei…cu…Noi vom trece îns direct la întrebri: Cine eraiînainte de 1989 i ce ai devenit imediat dup acest an? Referii-vchiar i la episodul de revoluionar...LIVIU IOAN STOICIU: În 1989 locuiam la Focani (unde am venitdin Cluj în 1975, prin cstorie, cu câteva luni înainte s se nasc fiul,Laureniu; casa mea printeasc este i azi la Adjud; la Adjud amterminat liceul teoretic în 1967, pe când aveam 17 ani, dat de 6 ani lacoal; a urmat o lung perioad de boem la Bucureti, în principal,unde am schimbat mai multe locuri de munc, fr s fiu interesat smifinalizez studiile superioare, întâi de filologie, apoi de filozofie, lazi i la fr frecven, dup ce am pierdut ani în armat la Bârlad i îndiverse meserii, de la profesor suplinitor la Rugineti-Vrancea laziarist la Miercurea Ciuc i miner la Blan i Petroani, s rmânnumai la exemplul lor, pentru a câtiga un venit, dar i “experien devia”, susinându-m material singur, neavând burse). La Focani amfost mereu “oaia neagr a regimului” i “ultimul om” în lumeacultural “titrat” vrâncean, cu sau fr funcii comuniste,nerespectat pentru crile publicate, primite favorabil de critic înBucureti i ar, nu i la Focani, considerat intrus, incult sauignorant, impostor, netalentat, “care nu tie limba român, scrie cupuncte-puncte i cu ...”. De la sfâritul anului 1990 m-am mutat“definitiv” la Bucureti. În lumea literar eram în 1989 autor a patruvolume de versuri (din care cel de debut premiat de UniuneaScriitorilor, important pentru statutul meu “social”, iar ultimele treivolume trecute la index, la “fondul special” al bibliotecilor). Erambibliotecar la Biblioteca Judeean “Duiliu Zamfirescu” Vrancea(dup ce am fost pedagog la dou licee din Focani). Eram intrat îndizgraia autoritilor comuniste din 1981, “cu dosar politic operativla Securitate”, dei n-am fost niciodat membru al PCR (nici dupRevoluie nu voi fi membru al vreunui partid). La 22 decembrie 1989am fost pus cu fora de “revoluionarii vrânceni” în fruntea judeuluiVrancea, cunoscut fiind ca “opozant” / “rezistent” al dictaturii lui N.Ceauescu (postul de radio “Europa Liber” fcea mereu caz de mine;pe 13 octombrie 1989 am semnat i Apelul împotriva realegerii lui N.Ceauescu la cel de-al XIV-lea Congres al PCR; am fost pe listaneagr a celor care trebuiau eliminai, pe plan naional; pe 5decembrie 1989 am avut parte de un “proces” public al “oamenilormuncii din activul cultural vrâncean”, instrumentat de Securitate, de344

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriSecretariatul cu propaganda al PCR Vrancea, de Comitetul judeeande Cultur i Educaie Socialist, cu trimis oficial de la Bucureti, ide Cenaclul Vrancea al USR, în frunte cu Florin Muscalu i TraianOlteanu, la care am fost înfierat în fel i chip, refuzând s m dezic, ila care s-a hotrât s fiu lsat fr locul de munc de la BibliotecaJudeean, s fiu trimis în cel mai bun caz la min; norocul meu a fostc a venit Revoluia). Am stat în “funcia revoluionar” de preedinteal CPUN/ CFSN Vrancea i membru al Parlamentului Provizoriupân pe 5 martie 1990, când m-am retras (dup ce FSN a devenitpartid) i am plecat la Bucureti redactor-ef (ales de colegi în lips,din februarie 1990) la noul sptmânal literar al USR, “Contrapunct”.C.I.U: V place vechea caracterizare a lui Al. Piru care afirm csuntei „fr îndrzneli, cuminte, proiectând un tradiionalism abiacamuflat”?L.I.S: Lui Florin Muscalu i-a plcut nespus aceast “caracterizaredepreciativ”, convins c m va îngropa (Al. Piru având autoritate înprovincie, între “profesori”). Observ c v face i Dumneavoastrplcere s o amintii aici, didactic, o dat ce n-ai uitat-o - impresionatprobabil de personalitatea “profesorului universitar” Al. Piru, careîmprea la Focani titluri cam dup câte damigene i se mai crauacas (aa era legenda). Dei tiu c Dumneavoastr suntei revoltatde structura versurilor mele (revoltat tocmai fiindc nu sunt... cumintei... tradiionalist, cum credea Al. Piru). M mir c n-ai pomenit,peiorativ, de autodidacticismul meu (nu conteaz c nu se înva înnici o universitate cum se scrie poezie original sau c facultile deLitere au scos cohorte de veleitari în literatura român). Nu mi-ambtut cine tie ce capul cu aceast caracterizare a lui Al. Piru (lavolumul meu “O lume paralel”), expediat la sfâritul unei recenziidedicate mai multor autori de poezie, am luat-o ca pe o opinie critici atât, de reinut. În particular, e adevrat, atunci am perceput-o ca peo opinie tendenioas, de rea-credin (tiind c Al. Piru e prieten cuoficialitile comuniste vrâncene). Între timp am uitat-o cudesvârire. La Focani, Al. Piru era mereu citat în 1989 cu aceast“caracterizare” a lui i ajunsese s m amuze (era transformat înjudecat... politic). Al. Piru, strlucit istoric al literaturii românescrise pân la începutul secolului 20, n-avea “organ” pentru poeziacontemporan, a recunoscut chiar el, era un bgtor de seam, pe câtde didacticist pe atât de arogant i, din pcate, oportunist (cum e azi345

Culi Ioan Uureluun Alex tefnescu). Au aprut atunci cronici cu adevrat importantela crile mele, care au minimalizat de la sine i “caracterizarea” luiAl. Piru. De curiozitate, gsii în referinele critice al primei meleantologii, “Cantonul 248” (Editura Vinea, 2005) i opiniile a doicritici adevrai de poezie, care se refer direct la “caracterizarea” luiAl. Piru. Iat ce scria Gh. Grigurcu (în “Viaa Româneasc” dinseptembrie 1989): «Tânrul poet e un antitradiionalist, un spiritdizolvant în raport cu conveniile de simire i de limbaj, exact laantipodul impresiei ciudate a lui Al. Piru, care-l socoate “frîndrzneli, cuminte, practicând un tradiionalism abia camuflat”. Abiacamuflat e atitudinea contrar! Vizând de la bun început a arjasuprastructura vizionar, perspectiva mitic a “trecutului”, pornetede la structura existenial consacrat, de la codul percepiilor isemnificaiilor naturiste asupra crora îi exercit aciunea stilisticdeformatoare» etc. Iar Nicolae Manolescu atrgea atenia,rspunzându-i explicit lui Al. Piru, c poezia mea e dominat dememorie, de fapt, i c sunt orientat ctre aa-zisul retro alpostmodernismului actual (în România literar” din 4 mai 1989).C.I.U: S-a spus deseori c la dv. totul se transform înmitologie. Ca sa fiu sincer, profesorul de limb româneasc dinmine se revolt în faa unor bufonade, dar se i bucur i este uimitde asocierea dintre Ulise, Dionysos, minotaur i argonauii careintr în scena de la Cantonul 248. Efectele nu sunt caricaturale, ci,mai degrab, de un fabulos greco-adjudean, dar un fabulos totui.Ai dorit s creai, mai ales în primele volume, o poezie ludic saumitic?L.I.S: Bufonad? “Demitizarea” de care s-a tot vorbit în legtur cupoezia optzecist (care e recognoscibil, deja optzecismul areparadigma lui) e i o reacie natural literar la poezia scris pân înanii ’80, se ajunsese la un moment de exasperare calofil, demanierizare în gol al poeziei originale. Demitizarea, ironiaautoreferenial optzecist a spart calapoadele poeziei româneti, areluat legtura direct cu avangarda, abandonat dup 1944, inclusivla poezia experimental, i a propus o poezie mai accesibil cititoruluide azi, mai real, mai legat de cotidian, de prozaism. C la mijloc e opoezie ludic sau mitic, nu are nici o importan... Ce m surprindeîn cazul meu e c mi s-a pus aceast tampil, c transform totul înmitologie i atât. Se vede de la o pot c nu sunt citit. Modelul346

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurimitologic a fost o etap din scrisul meu. Se poate simi perfect astaazi, când am publicat prima mea antologie, intitulat “Cantonul 248”.Fiecare carte a mea (sunt zece volume originale de toate) a însemnat oetap ars. Fiecare carte a mea e altceva. Un ochi critic atent (dar eun-am avut ansa s-mi gsesc un critic admirator, care s m susinpublic permanent) n-are cum s nu constate c etapa mitologic ecuprins numai în primul volum, “La fanion” (i într-un ciclu alvolumului “Post-ospicii”, intitulat “Amintiri adjudene”, preluat dinsertar). De regul evit instinctiv repetarea, evit “formulele” (exist iaceast posibilitate, s te rescrii în aceeai formul, “demitizant” încazul meu, s te impui ca atare; la mine îns versurile s-au dezvoltatde la sine din versuri, au crescut natural o dat cu vârsta, sau ausczut, coninutul s-a schimbat dup asimilri personale, contând iexperiena la masa de citit, nu numai experiena de via). Altfel, nuîneleg ce e ru faptul c în versurile mele “fabulosul” ocup un locde frunte, alturi de “concret”, contrariile se atrag.C.I.U: Credei cu adevrat c bunicul din Macedonia v-a transmis,odat cu numele, i stoicismul, pe care-l etalai în „Jurnal stoic”,”Contrajurnal” etc.? Stoicii propagau, pe plan etic, supunerea fade soart, eliberarea de pasiuni. Nu suntei un astfel de stoic.Atunci?L.I.S: Depinde din ce parte a stoicismului privii. Pentru stoicivirtutea a fost singurul bun adevrat, la fel i la mine (n-am bogii,îmi sunt indiferente gloria i cariera). Mai mult, obsesia sinuciderii lamine are legtur cu stoicismul. Stoicii au fost fermi, curajoi, oamenidintr-o bucat, de o trie moral i sufleteasc ieit din comun,“neclintii în faa vicisitudinilor sorii”. Personal, sunt fatalist, mresemnez în faa sorii de când m tiu, cred în “aa mi-a fost scris spesc”, “dac aa a vrut Dumnezeu” (e adevrat îns, nu m supun înfaa oamenilor abuzivi, dei-mi întorc i al doilea obraz, alt prob destoicism, nu de credincios). “Stoic” se regsete în numele de familie,motenit de la tatl tatlui meu, aromân din Macedonia lui Alexandrucel Mare (a trecut în anii ’20 Dunrea din Bulgaria sub burta unuimgar, urmrit ca revoluionar, într-o micare de eliberare amecedonenilor aromâni), predestinat sau nu. Sunt un contemplativ (nuîns pasiv) i-mi reprim cât pot pasiunile (durerea, frica, pofta,plcerea). Singurtatea i izolarea, la mine duse la extrem, au legturcu stoicismul. Etica stoic a reflectat criza sistemului sclavagist i s-a347

Culi Ioan Uureluexprimat refugiindu-se într-un ideal iluzoriu. Sunt un model al acesteietici, am reflectat criza sistemului comunist i m-am refugiat înliteratur, în reflecie, în poezie în principal. M recunosc înstoicismul târziu, “reformat” (al unui Seneca, Epictet, Marc Aureliu),când s-a accentuat latura idealist, fatalist i religioas a doctrinei(care, sub aceast form, a influenat începuturile cretinismului).Bravez, totui: în viaa de fiecare zi nu contientizez aceast posibilfiliaie “prin sânge / strmoi” la o... doctrin stoic.C.I.U: Unii scriitori mai tineri, susinui i de critici cunoscui saudirectori de publicaii, au adus insulte grave memoriei luiEminescu. Dv. cum credei c trebuie citit Eminescu? Sau dac maimerit acest efort…L.I.S: M-am exprimat public în prea dese rânduri, s mai plusez aici:Eminescu rmâne poetul nostru de cptâi, sensibilitatea poporulromân (aceea de profunzime) se identific de o sut de ani cu el – cene batem capul c ultima generaie de poei, de pild, are aceastlips, a receptrii lui (fie ea susinut i de critici demisionaricunoscui, care... revizuiesc istoria literar dup gustul actual,aruncând la co criteriul estetic, rmânând fr criterii de valorizare)?Totul se limiteaz azi la “Nu-mi place Eminescu”. Penibil! Atâtapagub c “nu le place” (cui?). C nu in cont nici mcar de butada“Ce ie nu-i place, altuia nu-i face”. Totul e trector, Eminescu a avutmereu parte de contestatari (mecheri nevoie mare, care-i fac unnume contestându-l) i a ieit învingtor, peren, “nemuritor i rece”(s rmân la formula didactic)... Ce importan are ce crede o mânde nou venii chipurile nonconformiti (de fapt, nite laiiresponsabili în viaa public) despre Eminescu? Suntem o culturmic (nu minor), dar avem o poezie mare scris în limba român(din pcate, inaccesibil poeziei universale), începând, continuând isfârind cu “blazonul Eminescu”, dac pot s spun aa. Eu amslbiciune pentru Eminescu de când m tiu, nu numai pentru poet.Eminescu e i un prozator unic i un publicist cu adevrat frpereche (chiar dac azi adepii “corectitudinii politice” îl blameazpentru... clarviziune).C.I.U: Am constatat c în poezia dv., la fel ca în povetile luiCreang, scrisul se îmbin perfect cu vorbitul, oralitatea versurilorfiind o trstur esenial. Credei c în acest mod metafora estemai bine perceput de cititor?348

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriL.I.S: Insolitul versurilor mele a fost legat de acest aspect, prozaic, al“oralitii” ei. În toate zece volumele mele de versuri se poate afirmac “oralitatea” e o “trstur esenial”, ea e recognoscibil, chiardac am schimbat registre de la o vârst la alta. “Oralitatea” mea s-atransmis la un Ioan Es. Pop (mare vedet azi;criticii uit din pulpanacui i-a dezvoltat poezia, crezând c a început poezia “nou” cu el),cel mai iubit dintre poeii impui dup Revoluie, el a asimilat-o (lasuprafa, îns) cu succes. Nu e vorba de o percepere mai bun ametaforei (optzecitii au marginalizat rolul metaforei în poezie, dacn-au eliminat-o de tot din versurile lor), ci de un discurs liber,cotidian, autentic, al “omului de pe strad”. Am încercat s fiu firescîn tot ce scriu, s m exprim direct, “cuvintele potrivite” s se scriesingure, s aib un sens.C.I.U: Carl Sandburg spunea c „poezia este jurnalul unui animalmarin care triete pe uscat i ar vrea s zboare”. Din aceast falsdefiniie, ce s-ar potrivi poeziei dv.?L.I.S: Îmi amintii de prezentarea fcut poeziei mele din revista“Familia”, din 1974 (pe când aveam 24 de ani), semnat de tefanAug. Doina. Fr doar i poate poezia mea e un jurnal, “jurnalul unuianimal” care vrea s acopere “totul” (în limitele mele de percepie). Esuperb spus c poetul e un animal marin care triete pe uscat i arvrea s zboare. De altfel, unul din volumele mele (aprut în anulapocalipsei personale neîntâmplate, în 2000), se intituleaz “Poemulanimal”. Iar ultimul meu volum de versuri ar putea s se intituleze“Jurnalul unui neadaptat”, am în sertare poeme-jurnal (las la o partefaptul c volumele “Poeme aristocrate” i “Post-ospicii” cuprindpoeme-jurnal, datate, începute cu ziua, luna, anul i ora, sau c învolumul “Jurnalul stoic” am o seciune intitulat “Addenda LIS”, caree jurnal în versuri; de altfel, i în volumul “Jurnalul unui martor” am oasemenea seciune, în versuri). Pot s contientizez acum c poeziamea e o un jurnal de “stri”, copii ale realitii sau “vizionare”C.I.U: Din toate volumele reiese o dorin irepresibil de acomunica mult i repede ca i cum „timpul n-ar mai avea rbdare”.Explicai, v rog.L.I.S: O observaie semnificativ – chiar aa stau lucrurile, ammomente când am aceast dorin irepresibil s scriu, s las mrturiece simt, ce m doare, ce-mi place sau displace, ce opinie am asupracondiiei mele, în particular, sau a lumii, în general. E îns o349

Culi Ioan Uurelucomunicare cu mine însumi, exclusiv. Nu m intereseaz dac va fivreodat citit “impresia” mea scris, eu m-am eliberat la masa descris de ceva stresant “care sttea în mine i voia s ias” (ru, bun).Normal ar fi s fac tot posibilul s comunic i cu “exteriorul” meu (scaut cititori avizai, adic, s-i incit la lectur), nu numai cu“interiorul” meu “narcisist”, s le comunic “revelaiile”(“meditaiile”) mele. N-am îns aceast abilitate de a-mi facepublicitate, sunt i timid (aa cum sunt timid în viaa social). Dac arexista agentul literar de tip occidental, care s-mi popularizeze scrisul,s încheie “contracte de fidelitate”, s fie cel ce intermediaz întremine i cititor sau s fie moderator de comunicare public a scrisuluimeu, ar fi ideal. Dar m-am împcat cu gândul c scrisul meu nu aresucces... i c reeta de succes i-o asigur un “spate acoperit”, o“echip de lobby”, o filier de “organizaii secrete” (unde cotizezi)care manipuleaz publicul, sau o gac dominant peste lumea literar– ceea ce chiar c nu e cazul la mine.C.I.U:Ce criz (întâmplare sau situaie) v-a marcat activitateapoetic sau cea personal?L.I.S:Marcat cu adevrat am fost de harta mea astral, implacabil.Conform previziunilor astrologice, m-am nscut cu “Lun-Saturn înCasa a 8-a i cu Ascedentul în progresie”, adic am gânduri,accentuate periodic, de sinucidere... Mai ru, se parec am motenit un blestem în familie, din partea mamei (ea a murittrsnit în buctria de var la Cantonul 248, când eu aveam un an ipatru luni; am fost crescut de o a doua mam), care a avut un fratesinuciga (s-a aruncat înaintea trenului), un alt frate a fost ucis de tren,când traversa linia ferat pe viscol la Cantonul 248, iar mama mameimele a murit în biseric la Adjudu Vechi (biseric fiind obligat s seresfineasc, s nu fie închis) i primul copil al mamei mele a muritde deochi la ase luni (eu îi port prenumele, se numea Livia; laAdjudu Vechi prenumele copiilor mori de mici sunt preluate decopiii care se nasc dup ei; în acte eu sunt numai Ioan, dar în familiemi s-a spus numai Liviu)... În “activitatea poetic”, m-a marcat faptulc nu am putut s debutez editorial, cu o carte a mea, decât la 30 deani – pe când în sertar aveam definitivate 12 volume în manuscris. Înanii ’70 se debuta editorial numai prin concurs. A trebuit s ateptase ani s fie acceptat scrisul meu de poezie (marc obinuit aoptzecismului, mai apoi), de ctre cei din jurii, poei i critici350

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriimportani. Pân s apar cu o carte a mea (“La fanion”, EdituraAlbatros), am aprut în dou “Caiete ale debutanilor”, la aceeaieditur, cu selecii de poeme. Vrând, nevrând, sunt un precursor aloptzecismului, dezvoltat de unul singur la Focani, departe de centrelestudeneti sau de Cenaclul de Luni bucuretean. Frustrrile acelor anis-au rzbunat dup aceea, având totui ansa s prind un tren de carenu auzise nimeni (al paradigmei optzeciste). Dar i azi m simt un“btrân veteran” (însingurat, izolat, neinclus în gtile literarecotidiene din marile orae; nu conteaz c de 15 ani locuiesc laBucureti) pe câmpiile de lupt optzeciste, nscut în 1950 (înmajoritate, optzecitii sunt mai mici decât mine cu 5-10 ani)..C.I.U: În mediul scriitoricesc în care trii, substantivul ONOAREmai are vreun sens? Dar ciocoismul în literatur cum l-ai descrie?L.I.S: Ce întrebare... “Onoare” (cu O mare) - Dumnezeule mare, pece lume trim? A avut vreodat vreun sens acest cuvânt în lumealiterar, cu adevrat? Compromisul meschin, interesul personal,conformismul, oportunismul, laitatea, “capul la cutie” au legtur cuOnoarea? Aceste cuvinte sunt majoritare... Plus ciocoismul (sau toatela un loc au legtur cu ciocoismul), care e la mare... onoare înRomânia i în lumea literar (din vremea lui N. Filimon: avem ciocoivechi i ciocoi noi, mereu reciclai în “istorie”). i nu numai la nivelde mediocriti scriitoriceti cu funcii. Dup Revoluie s-au reciclatfotii ciocoi comuniti (scriitori activiti PCR i securiti saucolaboratori cu Securitatea) în ciocoi democrai, ei sunt mereu înfruntea breslei, la Uniunea Scriitorilor sau la o revist literar fanion.Muli (nu toi, nu generalizez) s-au îmbogit pe seama exploatriioperelor literare ale colegilor lor scriitori (patroni-editori). Alii,critici, “care au rezistat prin cultur în comunism”, s-au ciocoitdând de gustul puterii literare (pui în funcii-cheie; sau pretinzândbani grei de la cei crora le scrie o cronic favorabil sau o prefa;sau care scriu manuale colare pe saci de bani), sau dând de gustulputerii politice: arogana lor e deplorabil. Azi “onorabil” e cel pus înfruntea bucatelor, care taie i spânzur, nu scriitorul muritor de rândde valoare, care are principii i se conduce dup un cod moral.C.I.U: La vârsta pe care o avei, v putei uita înapoi cu mândrie is exclamai:„Iat poeii x, y, z sunt, într-un fel, creaia mea”! Dar„înapoi cu mânie” la ce v-ai putea uita?351

Culi Ioan UureluL.I.S: Am o lung serie de poei debutai de mine, fie într-o revist (larevistele la care am lucrat, “Contrapunct” i “Viaa Româneasc”, srmân doar la exemplul lor), fie premiindu-i la concursuri naionale,la care am fost preedinte de juriu (de la concursul “AurelDumitracu”, pentru cartea de debut, la concursul “D. Bolintineanu”sau, mai nou, “Costache Conachi”, pentru cicluri masive de versuri),de la Mihai Ignat, Vasile Baghiu, Sorin Ghergu i Dan Coman, laTeodor Dun i Oana Cllina Ninu. Din pcate, nu-mi place s-i maienumr (dei sunt lideri ai promoiilor postcomuniste; cei crora leamdat eu premiul I sau marele premiu sunt azi nume recunoscute înnoua poezie), nermânându-mi prieteni, din contr. Am i un talentspecial, de a le deveni antipatic de la un moment dat, dup ce mdespart de ei public, dintr-un motiv sau altul (în special legat deinvoluia lor moral public). Un caz incredibil pentru mine rmâneElena Vladreanu (atotprezent azi în clasamentele de ultim or) –eu i-am i definitivat volumul de debut, în particular, nu numai c amfost preedinte de juriu când am debutat-o editorial (aducându-i“peste rând” volumul în concurs), i azi ea îmi e... duman, de o reacredinpublic flagrant. Nu spun c niciodat Elena Vldreanu,nicieri, nu a amintit c a fost “într-un fel, creaia mea” (s v citez) ic, în schimb, îi arat cu degetul ca...binefctori ai ei pe... alii, cucare n-a avut de a face. Nu-mi bat capul cu Elena Vldreanu (un poetfr caracter; degeaba ai talent dac nu ai coloan vertebral; i-a datîn petic i cu ocazia înscenrii “Cazului Viaa Româneasc – PaulGoma – antisemitism - LIS-USR”, când ea era eful paginii de culturla ziarul “Averea” i a refuzat s-l mediatizeze, stupefiind inclusivconducerea redaciei, s nu cumva s-l deranjeze pe “preedinteleUSR” N. Manolescu, care tocmai îi aprobase apariia unei cri laeditura USR), dar dac tot am fost pus de Dumneavoastr, aici, însituaia s privesc înapoi cu mânie... Nu doresc nici o recunotin dinpartea celor pe care i-am ajutat s debuteze, descoperindu-le cubucurie valoarea “ca poei”, dar nici nu pot s accept s fiu nedreptitsau înjurat de cei crora le-am fcut un bine, totui..C.I.U: Suntei de acord cu împrirea scriitorilor pe generaii?Trebuie neaprat s ai nite ani pentru a fi valoros? Trebuie saparii unui grup limitat sau unei gti pentru a avea succes?352

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriL.I.S: Cred cu adevrat în scriitorii singuratici, nealiniai, cupersonalitate accentuat, fr spate acoperit, nemembri cotizani aiunei gti sau “generaii”. Fr doar i poate, o gac te poatepromova cu succes, literatura român actual s-a tribalizatsemnificativ... Mai rmâne s apar i gaca homosexualilor ilesbienelor, declarat ca atare public (cu succes asigurat) i i-am ajunsdin urm pe occidentali. V asigur îns c eu iau lumea literar aacum e. Împrirea pe generaii are sens pentru o istorie literar, pentruo recunoatere critic a unei tendine, direcie, curent, paradigm.Fiindc e i o cretere în timp a gustului receptorului literar (cititoravizat), nu numai o cretere în sensibilitate a creatorului original.Când spui “optzecist” sau “aptezecist” sau “doumiist” tii la ce felde tip de poezie te referi, sau la ce fel de tip de poet, sunt trsturigenerale care converg pe o etap de timp consumat, pe treizeci deani (generaia, care asigur cristalizarea unui canon literar), pe zeceani (promoia), sau mai nou pe cinci ani (ultimii venii), când seschimb “mesajul”, “moda”, “modelul i motivaia”.. Dac-l asculipe un Ion Bogdan Lefter, îi spune c nu exist decât generaia de 30de ani optzecist (care cuprinde nu numai optzecitii, ci inouzecitii i doumiitii – ea ar trebui s dureze pân în 2010), carea trasat grania cu neomodernismul i a impus postmodernismul. Dacte iei dup Marin Mincu îns, generaia optzecist postmodern nicinu exist, neimpunând o paradigm în poezie (ceea ce e complet fals;poezia aprut din jurul anilor ’80 pân azi are legtur cuautenticismul, cu descoperirea autoreferenialismului ibiografismului, o poezie a antropocentrismulului)...M mai întrebaidac trebuie s împlineti “nite ani” pentru a fi valoros. Nu sunt sigurc am îneles ce vrei s spunei – poi s împlineti i o sut de ani is nu fii valoros în ceea ce publici, sau poi s ai pân în 25 de ani(cum au cei ce constituie promoia doumiist) i s dai lovitura,atrgând superlative asupra ta. O problem insurmontabil actual elegat de aruncarea criteriului estetic la co de ctre noii venii înliteratura român. Tot repet, nu se va mai ti în curând ce înseamn afi valoros, în absena criteriului de departajare estetic.S-ar putea s nu mai conteze de aici înainte decât emoia visceral lacitirea unor versuri licenioase (cu care ocheaz doumiitii, cu sexexplicit, “pe românete”), Doamne ferete, cum se întâmpl azi –care-i asigur doza de succes, provocând cititorul / asculttorul (c353

Culi Ioan Uureluapar i cri însoite de CD-R, cu poemele crii citite de autor). icând succesul ieftin devine un drog, nu mai e nimic de fcut...Termenul de “valoare” s-a demonetizat, ca i acela de “poet” (e“poet” azi orice “scâra-scâra” care scrie “versuri”).C.I.U: V-ai artat, chiar ai declarat, c suntei un rzvrtit, unincomod. Este adevrat sau folosii doar o masc pentrupublicitate? Pun aceast întrebare deoarece la un moment datexprimai „pofta de mrturisire public”, iar la alt moment„oroarea” de publicitate. Când suntei cel real?L.I.S: “M exprim pe mine” în diferite ipostaze (în poezie, proz,teatru, jurnal sau publicistic i eseu), prin mrturisiri publice sincere,pe paliere profesionale diferite. Ce legtur are literatura pe care oscriu i o public (în tiraje care nu conteaz, depinde de editor) cu...publicitatea? Toi scriitorii lumii înseamn c scriu pentru a-i face...publicitate? Sau îi fac publicitate... publicând ce scriu? Ar trebui sinem în sertar ceea ce scriem, s nu fim... acuzai c ne facempublicitate aa? Dumneavoastr, Domnule Culi Ioan Uurelu, caromancier, asta facei? Nu reuesc s leg, totodat... publicitatea, defelul meu de a fi, rzvrtit sau incomod (care ar trebui s rmânsecret?).“Când suntei cel real?”, m întrebai. Habar nu am la ce vreferii. Ce importan are dac pe mine nu m intereseazpublicitatea, dac scriu (i public; dei nu public tot, am sertare plinede versuri, de jurnal i publicistic) numai “pentru sufletul meu”,intrat în competiie cu mine însumi, pariind pe o carte sau alta? Dacsunt citit sau nu, atâta pagub. Am tot subliniat, scrisul pentru mineare i un rol terapeutic, datorit lui nu m-am sinucis pân azi (nu e ovorb în vânt). Pur i simplu scrisul la mine e o chestiune personal,care m privete în exclusivitate, nu dau socoteal nimnui pentruceea ce fac. Eu sunt aa cum sunt, o carte deschis, n-am nici o mascpublicitar pe fa, din contr. N-am nimic de ascuns. Îmi place scred c în vizita mea trectoare pe aceast planet (care a durat pânazi 55 de ani i nu-mi doresc s mai continue mult, ajungându-miaceast aventur fr cap i coad, într-o societate dezabuzat) suntun model oarecare de supravieuire prin ceea am scris i ce scriu –fiecare scriitor e un exemplu în acest sens, mai mult sau mai puininteresant.C.I.U: Credei în destin ? Ce perioad a vieii ai dori s tergei cuburetele?354

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriL.I.S: Sunt stoic prin numele motenit (Stoiciu), nu? Cred în destin.S terg cu buretele o perioad a vieii mele? Poate perioada boemeimele, din prima tineree (cuprinse între 1967-1975), când sentimentulde ratare pe toate planurile s-a ridicat pân la cer, cu atât mai mult cucât n-am reuit atunci s duc la capt nici mcar dou tentative desinucidere, când aveam 23 de ani – dar dac a terge-o, n-ar mai aveanici un haz viaa mea, în general. Aa c nu doresc s-o terg. Dac-mipare ru de ceva din acea perioad (o spun doar ca fapt divers), e cnu mi-am terminat studiile superioare, nu pentru a parveni în viaa dezi cu zi, Doamne ferete (de aceea nici nu m-am omorât cu firea s letermin, s fiu sigur c nu parvin, c nu sunt îndeprtat de la masa descris de o carier pe plan social-politic, dând de gustul puterii i alcompromisului previzibil imoral, în vremuri tulburi comuniste), cipentru a nu mai îndura umilinele nemeritate la care am fost supuspân azi din acest motiv... Altfel, în plan secundar, a fi dorit s tergcu buretele “rul din mine” (sau ce o fi), care nu m-a lsat s mbucur de via. i mai ales a fi dorit s-mi terg perioadele desuferin exacerbat (care atingea praguri ale nebuniei) de dup odesprire de femeia iubit, sau de dup o trdare, de neiertat.C.I.U: Care va fi viitorul poeziei dv. i al culturii româneti odat cuintrarea în UE?L.I.S: Care e viitorul poeilor care au murit pân azi? Cine-i maicitete, cine le mai cultiv amintirea? Doar poeii care au norocul sfie cuprini în manualele colare i în cursurile studeneti mai au unviitor, dar i acela relativ (schimbându-se gusturile). Întâmpltor ami eu un capitol dedicat într-un manual de liceu alternativ (semnat deDoina Ruti, scriitoare; dei nu sunt trecut explicit cu numele înprograma colar emis de Ministerul Învmântului, c e i la acestnivel vorba de o mafie), dar eu nu am cum s depesc faza de armâne un nume pe o carte a mea sau a altuia, de critic, sau într-oistorie literar, sau pe un sertar prfuit de bibliotec... Dac n-a fost sfiu un scriitor de succes, dac Dumnezeu mi-a dat numai cât mi-a dat,ce rost are s m intereseze... posteritatea? Dup ce mor e egal cu zerototul... Ce viitor? Poate dac voi scrie i pe lumea cealalt poezie...Dinspre viitorul literaturii române o dat intrai în UniuneaEuropean? În condiiile în care limba român (care determinliteratura român) nu are nici un viitor, ce viitor poate s aibliteratura român? La margine de imperiu, cu o limba român355

Culi Ioan Uureluminoritar (pe moarte, o dat ce limba dominant în cadrul UE va fi olimb de circulaie internaional, probabil engleza, care profit i deimpactul Internetului), literatura român nu va conta, cum n-a contatnici pân azi, în afara UE. Chiar dac poezia român este recunoscutca remarcabil de ctre cei avizai în domeniul literaturilor comparate.Se vor impune câteva nume de scriitori “de origine român” în viitor,care vor scrie în limba dominant a UE, nu în limba român – cum s-aîntâmplat i pân azi (Eliade-Cioran-Ionesco), nimic nou.C.I.U: Ai avut momente când poezia vi s-a prut o simplinutilitate? Dac da, de ce ai continuat? Dac nu, care esteimportana acestui mod special de exprimare?Se mai scrie poeziebun în 2005?L.I.S: Mie totul mi se pare o inutilitate pe lumea asta, considerând icivilizaiile trectoare, nu numai “oamenii, cu steaua lor”. Dar dacaa am fost lsat / nscut, ce s fac? Dac nu mi-a fost dat s msinucid de mic, am intrat în rândul lumii i mi-am urmat... vocaia(descoperit dup tribulaii, la un moment dat), aceasta de a sta lamasa de scris i de citit, având contiina inutilitii i neîncrederii întot ce întreprind. Dei m-am iluzionat c poezia are legtur direct cuDumnezeu i merit s te sacrifici pe altarul ei... V spun singur c,din punctul meu de vedere de azi, nu merit acest sacrificiu. Darmerit s îndrzneti s nu fii inactiv mental, s încerci s te cunoti,s meditezi i s te raportezi la cellalt scriind, s relevezi prin tineînsui, prin exemplul tu, o existen trectoare, s încerci s înelegidac are vreun rost viaa în sine – de aceea am continuat s scriu,chiar împotriva voinei. Mi-ar fi plcut s n-am aceast sensibilitatesufleteasc, s fiu un “om normal” i “s-mi triesc viaa” bucurândumde orice fleac. N-a fost s fie, la mine totul s-a complicatmonstruos i din cauza poeziei... Prin “modul ei special deexprimare”, cum îi spunei, poezia m-a înnobilat în particular (dar stae secretul meu), m-a fcut s cred c n-am trit degeaba, c a meritats fac o vizit de 55 de ani, pân azi, pe aceast lume. Poezia m-aadunat pân la urm de pe drumuri, m-a inclus într-o familie, mi-a datun sens. C în ochii lumii eu, “ca poet”, pot fi artat, eventual, ca uncaraghios, asta e altceva... Dac se mai scrie “poezie bun” în 2005?Bineîneles c se scrie – fie de poeii vechi, fie de poeii noi. Nugeneralizai, uitându-v la “doumiiti” ca la nite poei care i-aubtut joc de poezia român, între ei sunt poei autentici, care trebuie356

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurilsai s se maturizeze. Cel puin aa vreau s cred, c poeii nouaprui (numii i “apocaliptici”) nu vor trage oblonul poeziei române.Fiindc România are acest noroc al continuitii în poezie, chiarmiraculos.C.I.U: Vallejo spunea: “E o zi atât de trist, încât versul cade înproz”. Referindu-ne la poezia dv., ce credei des-pre prozaismul înliric?L.I.S: Aa cum v subliniam, “optzecitii” (chiar cu mine în frunte)au impus “prozaismul în liric” - fr s fie descoperirea lor (unMircea Ivnescu le-a fost pild, s-l pomenesc numai pe el),sincronizai “prin gust” i cu poezia anglo-american. Când se vaajunge s se scrie simplu, precum... prozaicul Homer, atunci se vaîncheia ciclul liric (i ciclul cosmic). Versul liber, în sine, a adusprozaismul în liric, doar c el a devenit mai accesibil cititorului prin“optzeciti” (i e i mai accesibil prin “doumiiti”), dup ce metaforas-a subiat i versul a exprimat viaa cotidian “aa cum e,neînfrumseat, real”. E un câtig natural în poezie acest “prozaism”,poezia e mai credibil i comunicarea între poet i “auditoriu” multmai adevrat.C.I.U: Ai mai putea astzi, în epoca de vârf a internetului, s vsacrificai pentru ideile i credinele tinereii dv. zbuciumate?L.I.S: Azi pentru mine e un sacrificiu c mai sunt pe aici, c n-amplecat pe lumea cealalt (ajungându-mi, cu vârf i îndesat, cei 55 deani de “staionare” pe lumea asta). Indiscutabil, “ideile i credineletinereii” aparin epocii comuniste în care am trit, au meritul lor,merit azi depit, dar pe baricad am stat i stau, s tii, i dupRevoluie, aflat mereu în opoziie (cu neajunsuri insurmontabile,niciodat necâtigând nimic din asta) – mi-am consumat energiaaprând principii postcomuniste. Mai nou, mi-am pierdut “funcia”fiindc am aprat libertatea de expresie într-o revist literar detradiie, opunându-m cenzurrii unui text literar... Probabil pân lamoarte m voi confrunta cu asemenea poziii publice intransigente,care m pun în situaia de a m sacrifica, neinând cont de urmri. Amun “cod moral” dup care m conduc intuitiv. Neinteresat de“îmbogirea material”, încerc s m îmbuntesc spiritual zi de zi..C.I.U: La 55 de ani, mai triete scriitorul entuziasmul creaiei saumerge pe drumul bttorit al preocuprilor sale din totdeuna?357

Culi Ioan UureluL.I.S: Recunosc, entuziasmul creaiei a disprut. Nu m mai potmotiva s continui nici mcar s scriu – i dac nu scriu, nimic nu maiare sens pentru mine. Mereu îmi spun c e rândul altora, eu mi-amfcut datoria, ce am avut de scris, am scris...Chiar dac lucrurile nusunt atât de simple. Fiecare vârst fiind altceva la masa de scris.Trebuie s repet: am acel orgoliu al scrisului, care m face s miluzionez c n-am trit degeaba, de aceea mai scriu – nu c s-abttorit o preocupare “dintotdeauna”. Dar la 55 de ani nu fac decât“s-mi in mâna” la masa de scris. Nu mai am impresia din tineree,c orice lucru e purttor de poezie pe lumea asta. Nu mai vd nimicdeosebit în afar, doar ce vd în interiorul meu m mai uimete. Mi s-au uzat simurile care provocau “entuziasmul creaiei”. Acum laszilele s treac în nesimire. Nu mai vreau nimic de la nimeni, i cuatât mai puin de la mine însumi. Sunt în situaia c nici lui Dumnezeun-am la ce s m mai rog. Atept s dispar instantaneu, nu tiu cum sepoate întâmpla asta. Citesc de o mie de ori mai mult (cri, reviste,texte ale altora), decât scriu...C.I.U: Credei c avei o „misie” special pe pmânt? Sau, altfelspus, scriitorul - în general - are o menire aparte în mijloculpmântenilor?L.I.S: Scriitorul, în general, are “misia lui special pe pmânt”, câtvreme servete partea spiritual a “universu-lui” (rezumat în om, însuflet), pân una-alta, parte spiritual necunoscut, nevzut,nemirosit, nepipit, negustat... Pcat c scrisul rmâne legat delimb, c nu are acoperirea unui act de creaie plastic sau muzical.inând cont c toate civilizaiile se perpetueaz prin “creaiacultural” (doar ea rmâne, dac e peren valoric), nu prin bunurilemateriale conjuncturale, e clar c i scriitorul are o “menire aparte înmijlocul pmântenilor”. Creând, scriitorul e i el un dumnezeu sau unrege, pe care muritorii de rând îl respect (sau nu, ca pe oricedumnezeu sau rege), dup merit, trecându-l în patrimoniu. Scriitorul,dac e “ales”, ne deschide ochii i asupra graiei divine, care seexprim prin el. Putei concepe lumea fr scriitori? Cât vremecuvântul se confund cu transcendentul (Logosul universal) iscriitorul îl exploateaz în scrierile lui, cum s nu crezi c are o “misiespecial pe pmânt”?C.I.U: Între un scriitor prost dar vertical i un scriitor de talent, darmizerabil ca om, ce ai alege, d-le Liviu Ioan Stoiciu? i de ce?358

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriL.I.S: Dac v referii la scriitorii în via, “ca om” îl aleg pe celvertical, chiar dac nu are valoare ca scriitor. Îi evit pe scriitorii“mari” în via (mai ru, îi art cu degetul, transformându-i îndumani), dovedii a fi fr caracter. Sigur, acestui gen de scriitor “detalent, dar mizerabil ca om”, nu-i neg talentul (sau opera) din cauzacompromisurilor publice nedemne, dar nici nu uit cât de mizerabil eca om... S fie clar, detest numai aciunea public a omului (marescriitor), nu faptul c e imoral în viaa... conjugal. De ce? Fiindcinstinctiv m conduc în via dup repere publice morale reale, nudup cai verzi pe perei. Cât e în via, conteaz caracterul omului înpublic, apoi opera lui. Dup moartea “marelui” scriitor lipsit decaracter (“despre mori numai de bine”), încerc s dau un pic maimult greutate balanei operei, crezând sincer c aa e în via, puinisunt puternici, verticali, c “om a fost i el, i cum omul e supusgreelii... ”.C.I.U: Simii cum acest „Canton 248” a devenit Humuletii,Lancrmul i Ipotetii miilor de oameni care v citesc? Câtlegtur mai este totui între Liviu Ioan Stoiciu i Adjudul Vechi,Focani i Vrancea? Mai ales acum când Doina Popa locuiete dinnou aici? E posibil ca urcând pe culmile literaturii, s nu se maivad locul de unde ai plecat?L.I.S: Cantonul 248 (Halta CFR Adjudu Vechi; erau 248 de kilometri dela Bucureti pân la Canton; un canton-locuin de serviciu izolat, decâmpie, la 4 kilometri de oraul Adjud i 2 kilometri de comun) rmâneburicul lumii pentru mine, aici am copilrit, aici “m-am format”(profesorul focnean Ion Leu, fondator al revistei “Preocupri”, îmisublinia c de la Canton mi se trage sensibilitatea ultragiat i tendinaabsolut spre însingurare). Aici a fost paradisul meu pe care l-am pierdut.Firete, Cantonul 248 (unde locuiau dou familii, separat i unde era“cazarma muncitorilor”, rani venii de departe s câtige cinstit o pâineamar, la întreinerea de cale ferat) e atotprezent în tot ce scriu, nuconteaz c el nu mai exist azi nici mcar ca ruin. M-a “însemnat pevia”, cum se spune, e locul la care m întorc în gând s m reîncarcenergetic, dezrdcinat cum sunt. Legtura cu fantoma Cantonului 248 (depân în anul 1967, când am prsit regiunea Bacu / judeul Vrancea)rmâne pân la moarte, subcontientul nu m las, în toate crile meleamintirea lui e “firul rou”. Nu are importan c locuiesc azi la KilometrulZero, prea departe de Adjudu Vechi (casa mea printeasc e la Adjud i359

Culi Ioan Uureluazi), de Focani i Vrancea, cu tot ce am aparin acestor locuri natale...Cum s nu se mai vad locul de unde am plecat? Din contr, tânjescpermanent dup acest loc, Cantonul 248 e singurul luminos, “nelocuit deoameni”... El face legtura între mine i locurile natale din regiunea Bacui judeul Vrancea (Cantonul 248 a fost la grani lor). În privinaprozatoarei Doina Popa, soie... aa a fost s fie (nu sunt stoic degeaba,tii, “îmi accept destinul”), s-a întors la Focani, la casa printeasc, lângmama ei, bolnav, imobilizat la pat, s o îngrijeasc. Ba chiar s-a întors ila locul de munc postcomunist, la Biblioteca Judeean, unde se simte “înapele ei”. Domiciliul i-a rmas îns la Bucureti, unde vine la dou-treisptmâni pentru dou-trei zile. Nu i-a plcut Bucuretiul (cum nu-miplace nici mie, nu ne-am putut adapta în lumea “Miticilor” bucureteni,Caragiale e stpân aici, nu Eminescu; mentaliti incompatibile), dei alocuit i a avut locuri de munc printre scriitori... Dac a avea unde (dareu nu mai am un “acas” nicieri, nu m mai simt bine cu mine însumioriunde a fi, am senzaia) i dac a avea posibilitatea, a prsi i eupentru totdeauna Bucuretiul, un loc nefast. Uneori m gândesc, nefericit,c României i-ar merge bine dac i-ar schimba capitala în alt localitate,c Bucuretiul îi poart ghinion, aici e adunat parc toat energia negativa românilor... Cu cât “îmbtrânesc” (dei înluntrul meu am rmas la 33de ani), îmi doresc s locuiesc într-un loc înalt, curat, cu oameni cu fric deDumnezeu, probabil c m apropii de clugrie. În parantez fie zis, nutiu ce s-ar face i românii, în general, fr rugciunile cotidiene,respectate cu sfinenie, ale clugrilor notri, rugciuni care-l maiîmbuneaz pe Dumnezeu.C.I.U: La finalul discuiei noastre, sigur nu vom vorbi despreiubirile iniiale, despre fiorii primei poezii. A vrea s v întreb doardespre ultimele iubiri, fie ele de ordin personal, fie de ordin social,profesional etc. Este oare nevoie de o distanare spaial sautemporal pentru ca „primele iubiri” s mai coincid cu ultimele?Ne putem referi chiar i la saltul calitativ (dac a fost permanent decalitate) ce cuprinde perioada de la douzeci pân la cincizeci icinci de ani.L.I.S: V mulumesc pentru întrebri, suntei un scriitor autentic – ultimaîntrebare e i mai inspirat. Voi fi sincer pân la capt. N-o s credei, darexact în anul când am împlinit 50 de ani (în 2000) am contientizat c, defapt, m repet nu numai în viaa particular. Îmi pare ru c nu v pot da360

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriamnunte, ne-am lungit i aa nepermis. În orice caz, anul 2000 pentrumine a însemnat o schimbare de macaz. Cu trei ani în urm, în 1997,anunasem public, intuitiv, c m voi sinucide în 2000, fr motiv (eram“împlinit, cât de cât” pe plan literar, asta conta; îmi fcusem datoria“omeneasc”, totodat, dup 25 de ani de csnicie, tocmai srbtorisem“nunta de argint”, la care mi-a fost na poetul Adrian Alui Gheorghe,aveam o cas a mea, o familie, un copil care împlinise 25 de ani). În ultimaclip, în anul 2000, când subcontientul îmi trsese semnalul de alarm cse apropie moartea autoimpus, m-am îndrgostit brusc de un “îngerpzitor pedepsitor” i am uitat de cumpna de atunci a sinuciderii..Amrepetat, astfel, dar privit în oglind, rsturnat, anul 1973 (aveam 23 de ani),când am avut dou tentative de sinucidere, cum v spuneam, dar dup oprim poveste de iubire i de ratare... A coincis prima iubire, de la 23 deani (din vremuri de boem literar), cu ultima, de la 50 de ani (când eramîmpcat moral, literar, material în viaa de zi cu zi)? Din apte-opt în apteoptani, enigmatic, harta astral m pune în situaii fr ieire, îmi aduceasemenea “sfârituri i începuturi” de destin. E o ciclicitate la mijloc. Nuv putei imagina prin ce suferine fizice extreme am trecut din anul 2000încoace. În septembrie 2005 mi-am declanat o nou numrtoare invers– i în septembrie 2005 a izbucnit scandalul nedemn “Viaa Româneasc-Paul Goma-antisemitism” (o calomnie; o înscenare pus la cale de N.Manolescu s-i spele pcatele, etichetat fiind ca antisemit cu ani în urm,abuziv, în documente oficiale, s poat s-i curee azi dosarul i s ajungambasador la UNESCO, la Paris) i am uitat de numrtoarea meainvers, furat de peisaj... Din pcate, în primii ani care urmeaz (am fostasigurat de un astrolog) voi regreta crunt c nu m-am sinucis, ateptândumo nenorocire insuportabil. i totui... Într-o via de om am îneles cnumai iubirea te poate salva. Iubirea are legtur direct cu Dumnezeu.Dac n-ai norocul s iubeti i s fii iubit, sperana de a te regsi într-o zi întine însui (cu atât mai puin în cellalt) dispareîncetul cu încetul... V dai seama, la 55 de ani i pe plan literar am devenitindiferent fa de tot ce mi se mai întâmpl (înelegând în amnunt i caresunt dedesubturile scriitoriceti în România), nu numai în viaa intim dezi cu zi. Lumea merge mai departe, au aprut noile generaii de vistori (ide vizitatori pe aceast lume), ale lor sunt iluziile... Cu de-al de mine numai e nimic de fcut. Dei e ceva în mine profund nemulumit, care nu mlas s triesc oricum, motiv pentru care continui s stau la masa de scris icitit...361

Culi Ioan UureluMARIANA STRATULATDATE BIOGRAFICE:Nscut pe 10 februarie 1949 - Panciu – Vrancea ;Absolvent a Liceului « Ioan Slavici »-Panciu ;Facultatea de Filologie (Limba i Literatura român) aUniversitii Al. I. Cuza din Iai ; Facultatea deFilologie (Limba i Literatura francez) a UniversitiiA. D. Xenopol din Bucureti.VOLUME PUBLICATE:Lacrima din Paradis, ed. PIM, Iai, 2009; Tcerea fumegândului cuvânt, ed.PIM, Iai, 2010; Suflet de cocor, ed. PIM, Iai, 2011;Tceri, lacrimi iiubire (Antologie) în colecia Întoarcerea poetului risipitor – ed. Singur,Târgovite, 2012.Cri pentru copii: Miurica – prima carte, ed. PIM, Iai,2009.Volume colective: Universul Prieteniei – Vara, ed. AS’S, Iai, iunie 2009;Antologie de poezie – 55 poei contemporani (pagini alese), ed. Arhip Art,Sibiu, 2010; Cltori prin timp – versuri, ed. Cacucci, Drobeta TurnuSeverin, 2010; Antologiile Revistei Singur – Poezie, ed. Singur, Târgovite,2010; ed. Grinta, Cluj Napoca, 2010; Art sfâiat – Valentina Becart –Antologie de poezie (poei contemporani – 73), ed. Arhip, Sibiu, 2011REFERINE CRITICE:Autoarea pare a fi o sensibilitate romantic nativ, stpânit de visulstrvechi al restaurrii armoniei cosmice prin incantaie poetic. Cel puinaa rezult din felul cum “trateaz” vechile teme ale lirismului: iubire, via,moarte, finit i infinit, efemer i etern etc.”( Gheorghe Drgan) ;Delicat, sedus perpetuu de visul iubirii i marcat de dorul clipeiparadisiace de cândva, poeta penduleaz neostenit între contemplaiaprezentului i retrirea cu tandree a iubirii de altdat, ori între iluziafericirii utopice i tensiunea sentimental-erotic a clipei actuale. (GrigoreCodrescu); Zborul i taina, sunt simbolurile sub care se deruleaz întreagapoezie a Marianei Rogoz Stratulat, simboluri care au darul de a împlini, dea contura „chipul dorului” în mai multe Ipostaze.(Emilian Marcu).____________________________________________________________362

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriPentru mine melancolia e o stare de tranziie, undevaîntre fericire i tristee. Înclinaia spre reverie ifantasm e starea mea de normalitate.CULI IOAN UURELU: Eti foarte prezent pe You Tube, pesiteuri literare. Nu se pierde timpul ?MARIANA STRATULAT: Este o tem destul de controversat. Lafel de bine se poate rspunde cu “da” cum se poate rspunde cu “nu”.Ambele rspunsuri pot fi uor argumentate. Nu mi-am propus s facasta. Cred c singurul capabil s rspund la aceast întrebare estefiecare dintre noi, punând în balan propriile ateptri. Consider cinternetul este o reea care leag oamenii între ei. La întrebarea dacinternetul ajut literatura, rspunsul meu este afirmativ. Cum i cât?Foarte mult. Pe scriitori îi ajut s ajung la publicul lor mai repede,mai uor i mai direct. Pe cititori îi ajut s afle tone de informaiidespre crile care îi atrag. Pe critici îi ajut s-i difuzeze opiniile.Dar, ca s raspund totusi, spun c internetul, cel puin pe mine, m-aajutat enorm. Nu tiu dac a fi putut s fac o parte din proiecte fracest suport. Din fericire, a sosit la timp. Înc puin ateptare i acumcolciam de frustrri. Pentru c, în principiu, în acest mediu literar,exist ideea preconceput c unul singur trebuie s le fac pe toatepentru c doar el este cel mai grozav! Or, internetul d posibilitatea i“asistenilor” s-i fac proiectele (literare), chiar dac nu beneficiazde fonduri.C.I.U: Gregaritatea criticii, mecheria de birt care o însoeteuneori…Te pasioneaz sau te supr acest subiect ?M.S: Subiectul pe care îl propui nu m pasioneaz, nu m supr,doar îl ignor. Consider c exist o vreme pentru toate. Exist o vremei pentru disecii critice. O critic acid, curitoare în mod obinuit,ba chiar i una ap de ploaie, în situaii critice poate deveni toxic. Oastfel de situaie, îns, este i o bun ocazie de a evalua actul criticprin prisma efectului asupra societii. Nici un doctor bun - bunpentru ceilali nu pentru el - nu opereaz un pacient febril. A puteatotui sanciona gregaritatea criticii lenee i snoabe, predispus lapreluarea pe nemestecate a promovrii ce propulseaz, pe nemeritate,autori „de top“, la mod în lumea „subire“ sau pur i simplunecunoscui fr valoare. Criticii îi lipsete voina de a spunelucrurilor pe nume, acceptând lucruri mai degrab consimite pe la363

Culi Ioan Uurelucoluri decât rostite în judeci rspicate, în contracurentul snobimiimediatice.C.I.U: Raportul scriitorului cu puterea…Unii îi aduc aproape zilnicun Laudatio… Sunt doar interese la mijloc ?M.S: Relaia scriitorului cu puterea? Suntem prea aproape de porileOrientului ca s avem cuvinte pentru acest subiect. Avem doarpractic. Fie c se revolt, fie c se supune, în ambele situaii,scriitorul este dependent de putere. Adevrata libertate a scriitoruluieste indiferena! Mai ales c el nu poate fi împiedicat de nimeni sscrie. Paginile lui (publicate sau nu) vor rmâne i vor mrturisiadevruri despre cei de la putere. Aa se justific efortul acestora dea-l atrage i influena, de a-l persecuta i condamna atunci când seîmpotrivete sau de a-l luda i promova atunci când nu i seîmpotrivete. Indiferent de situaie, adevrul despre timp i putere epstrat cu sfinenie într-o carte.C.I.U: Observm în unele istorii literare încorsetarea scriitorilor îngeneraii. Aceste limitri au vreun sens ?M.S: A te situa într-o generaie este un lucru firesc, dar a fi încorsetati supravegheat de „un cineva”, urmând nite criterii subiective, mise pare o ieire din mersul firesc al vieii. Cea mai duntoare esteîns încorsetarea ideologic despre care nu a dori s vorbesc.C.I.U: Eti o melancolic…Victor Hugo spunea: “Melancolia esteFericirea de a fi trist”. Este chiar o fericire? Cum comentezi?M.S: A aduga alte dou afirmaii despre melancolie ale unor mariscriitori foarte dragi mie: “Melancolia e sentimentul c nefericirea ares te copleeasc chiar în mijlocul paradisului.” – Emil Cioran i“Melancolia este o reducie la zero a capacitii noastre înnscute de ane autoiluziona.” – Lucian Blaga. Pentru mine melancolia e o stare detranziie, undeva între fericire i tristee. Înclinaia spre reverie ifantasm e starea mea de normalitate. Dei mai puin spectaculoasdecât tristeea, melancolia este mai insiduoas i dureaz mai mult caamplitudine. Melancolia mea este o fericire trist sau o tristeefericit. Un amestec al acestor dou sentimente care vin pe rând sauamândou odat. Melancolia este “Lacrima din Paradis” i “Tcereafumegândului cuvânt” ascunse într-un “Suflet de cocor”.C.I.U: Despre poei se spune, de obicei, c sunt, într-un fel, frsim practic. Se afirm chiar c ei vorbesc prin vocea Zeilor. Poeziai latura material în personalitatea poetului ?364

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriM.S: A prefera s vorbesc doar despre poezie. Dar cum vremurile suntamestecate a spune c materialul ne îngenuncheaz, ne umilete i neizoleaz în neputina de a fi liberi. Banii reprezint un instrument deschimb al lumii materiale, poezia este salvare prin zbor. Chiar dac avemaripile frânte!C.I.U: În ultima vreme, societatea este dominat de puterea banului icultura manelist. Cum se implic scriitorul pentru a schimba ceva?M.S: Cu durere trebuie s spun c suntem o ar de maneliti. Noi amtransformat-o în ceea ce este. Suntem vinovai pentru toate petele pe carele poart pe chip. Cum putem schimba acest lucru ? Simplu ! Spunândadevrul ! S fim creativi i s artm “prostimei” calea cea dreapt. În locs ne vitm de bezna pe care noi o cretem, s facem lumin! Decât sateptm s fac alii ceva, s se întâmple o minune, s se schimbe totulpeste noapte mai bine am face noi ceea ce considerm c trebuie fcut.Decât s ne uitm cu scârb la televizor, s ne vitm c nu avem ce citi înpres, c se ascult manele i c piipoancele ne-au invadat, ce-ar fi s neamintim c suntem români, c suntem oameni !S fim mai buni i s facem alegerile corecte. S facem în aa fel încât sfie bine. S nu ne dorim s plecm din ar, ci s ne dorim s avem o arîn care s ne fac placere s trim. Nu trebuie s ateptm ca Universul slucreze singur în favoarea noastr, trebuie s facem i noi un pas ctre noi,ctre viitorul nostru, ctre sigurana noastr. Sunt atât de multe lucrurifrumoase în ar c este pcat s nu le vedem.C.I.U: Fiecare avem Golgota noastr secret sau nu…Tu?M.S: Poezia este Golgota poetului. În fiecare zi urc înc un vers, coborînc un gând, m îndrept spre locul rstignirii. Caut izvorul nermuritei ivenicei iubiri. Starea poetic oscileaz între suferin i durere i întreinsomnie i vis. În fiecare poezie refac drumul golgotic arzând înneîneleasa i strania suferin a cutrii, renscând în exuberana iînltoarea fericire a gsirii. Fiecare poet îi are Golgota sa despre care nupoate povesti. tie c trebuie s-i duc singur crucea.C.I.U: Literatura din Panciul de ieri i de azi…Poi s faci un istoric?Ar fi benefic pentru c acest ora a dat i va mai da oameni de marevaloare. Ei trebuie cunoscui de tineri…M.S: Un istoric al oraului Panciu? E prea mult pentru o singur pan!Istoria unui ora e scris de oameni care au fost, sunt i vor fi! Nu pot fiistoric, dar a vrea s fac parte din istorie.365

Culi Ioan UureluGHEORGHE STROIADATE BIOGRAFICE:S-a nscut pe 22 mai 1970 - oraul Adjud (actualmentemunicipiu), judeul Vrancea; Absolvent al LiceuluiIndustrial de Chimie (actualmente Liceul Teoretic„Emil Botta”) din Adjud (1984-1988); Universitateadin Bacu, Facultatea de Inginerie, Secia Mecanicfin(1990-1995).VOLUME PUBLICATE:„Pledoarie pentru...inocen”, Ed. Sfântul Ierarh Nicolae, Brila, 2010 –versuri si proz pentru copii;„Pelerin la porile...eului”, Ed. Sfântul IerarhNicolae, Brila, 2010 – versuri; „De vorb cu o...minune” (Poveti pentrucopii cumini) – 4 volume, din care au aprut: Vol. 1 - „De vorb cu ominune”, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brila, 2010 ; Vol. 2 - „În braelebunicului”, Editura Optima, Iai, 2010 ; Vol. 3 – „Alint-m, copilrie!”,Editura Optima, Iai, 2010 ; „Omul retort”, Editura Rafet, Râmnicu Srat,2010 –poeme; „Metamorfice stri/Metamorphical states” – 2 volume,Editura Karuna, Bistria, 2010 din care aprut volumul 1 (Traducere înlimba englez prof. Mihaela Bozanchi) – versuri);„Petale din cuvinte”,Editura Docucenter, Bacu, 2011 (150 pagini – critic, eseistic literar i deart); „Dincolo de vitralii”, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2011 – critici eseistic literar).În dicionare i antologii: Dicionarul scriitorilor români de azi dinRomânia, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, EuropaOccidental, Israel, America (Editura, Porile Orientului, Iai – 2011);Antologia i Revista Festivalului Internaional de muzic i poeziecontemporan: „The art to be human” – Brüste, Elveia – 2011. DicionarBiografic al Ligii Scriitorilor Români (vol. I) – editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011.____________________________________________________________Nu tiu dac m-a îndemnat ceva anume s scriu,probabil c aa am simit. Încet, pentru mine, literaturaa devenit o a doua natur, o modalitate de evadare ctre366

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurio lume, unde puteam s fiu ce doream, unde puteam smiregsesc linitea i echilibrul sufletesc.CULI IOAN UURELU: Dei eti inginer, ai procupri,pasiuni total diferite de meseria pe care o practici… Cine i când teaîndemnat spre literatur?GHEORGHE STROIA: Începei întotdeauna cu ceea ce sunt cuadevrat i asta îmi face plcere. Asta, ca parafrazare a celor care dejaopineaz c : „... inginerii nu tiu s citeasc, darmite s mai iscrie!”. Cred c la asta v referii, stimate domnule profesor, nu-i aa?Probabil c am avut întotdeauna ceva care m-a îndemnat s meditez,s citesc, s m informez, s îneleg i s apreciez pe cei care au fcut,dintotdeauna literatur de calitate. Nu tiu dac m-a îndemnat cevaanume s scriu, probabil c aa am simit. Încet, pentru mine,literatura a devenit o a doua natur, o modalitate de evadare ctre olume, unde puteam s fiu ce doream, unde puteam s-mi regsesclinitea i echilibrul sufletesc. Primele îndemnuri viabile i trimiterictre literatur vin din partea profesoarei mele de limba român dinclasele gimnaziale – Neaga Agache, creia îi port un respect deosebiti-i datorez scrierea în LIMBA ROMÂN i profesorului meu dinliceu – Ion Croitoru, care merit toat admiraia mea, ca om i cascriitor.C.I.U: Te pasioneaz literatura pentru copii, pe care o scrii cusucces. Critica te-a încurajat?GH.S: Subtil întrebarea dumneavoastr i cu int direct. Da, mpasioneaz foarte mult literatura pentru copii, asta fiindc nu am avutparte de cea mai frumoas copilrie posibil i, poate, din dorina de aoferi celor mici o alt viziune asupra noiunii de copil i copilrie.Dei pare o vârst fraged, vorbim despre o vârst extrem de abil,precoce, ridictoare de semne de întrebare celor mari. S scriiliteratur pentru copii e ceva minunat, îi poi rescrie propria poveste,ori de câte ori doreti. Cât despre critic, da! Am avut întotdeaunasemnale pozitive, de susinere i de încurajare, din partea celor care seridic la înlimea statutului de critic. Am fost încurajat s scriuliteratur pentru copii, de ctre persoane importante pentru mine,crora le mulumesc! Scriitori, povestitori, naratori de marc, membriai USR i muli alii. Despre ceilali nu tiu i nici nu m intereseaz.Fac întotdeauna doar ceea ce îmi place i consider c este bine367

Culi Ioan Uurelurecepionat de marea majoritate a cititorilor mei. i mai fac o scurtprecizare, pentru cei care vor dori s scrie pentru copii: „Vedei-v,mcar i pentru o clip prin ochii unui copil, nu prin cei ai unui adultcare încearc s se adreseze unui copil!”C.I.U: Ai înfiinat o revist cultural, “Armonii culturale”, care,observ, are un impact major….Colaboratori muli i distini…Câteste de greu s-o menii la cote înalte?GH.S: Da, în martie 2012, revista universal de creaie i atitudinecultural va împlini un an de existen online i sper c va avea primaapariie pe suport de hârtie. Avem peste 750 de colaboratoripermaneni de pe toate meridianele globului, oameni de foarte marevalore cultural i uman. Cât de greu este? Atâta timp cât poi privipe fiecare dintre colaboratori ca pe un membru al acestei mari familiiintitulate Armonii Culturale i este împrtit acest sentiment, totulmerge foarte bine. Este foarte mult munc, e adevrat, dar dac ofaci cu druire i respect pentru valorile României, totul devine destulde simplu. Eu nu am colaboratori la revist, am doar prieteni i mmândresc cu asta. Prieteni ce rspund întotdeauna cu amabilitate,bunvoin, la orice nou provocare. M-au uimit mesajele prietenilormei din campaniile Armonii Culturale: „i eu iubesc România”,„Mesaj de srbtoare” i „De ce am nevoie de Eminescu?” i „Un Ande Armonii Culturale”. Le mulumesc tuturor i-i srut pe suflet!C.I.U: Ai scris cinci cri de beletristic, dou de critic, eti ieditorul a numeroase volume…Nu-i prea mult pentru nici doi anide la debut ? Aa se i te întreab unii…GH.S: Dai-mi voie s rectific puin: am scris opt cri de beletristici dou volume de critic, eseistic literar i de art. Pentru mine, nue mult! Dac pentru alii e prea mult, s fie sntoi! Lor le promit cGheorghe A. Stroia va face i mai multe, dar nu în semn de respectpentru ei, ci pentru cei care mi-au acordat întotdeauna creditul lor.Doar acestor oameni le mulumesc din suflet i le promit respectul igratitudinea mea. i, apoi, nimic din ceea ce-i poate aduce satisfaciei împlinire, nu e…prea mult!C.I.U: Literatura popular a fost un adevrat tezaur pentru mariiscriitori. Astzi ?GH.S: Din pcate, din punctul meu de vedere, foarte puini dintrecreatorii de astzi mai gsesc în izvoare surse de inspiraie. Muli – icând spun asta m refer i la nume „prestigioase” - consider368

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriîntoarcerea ctre izvoare un lucru desuet, perimat, fr relevanpentru prezent, pentru cititorul contemporan. E ca i cum ne-am negaprinii, strmoii, istoria. Din pcate, vremurile actuale ofer doarsubiecte pentru mondeniti i mai puin pentru lucruri ori evenimentedespre care merit s se vorbeasc. Eu cred în literatura popular, casurs viabil de inspiraie, înc. i, apoi, s ne amintim c toi mariicreatori, care au intrat în istoria literaturii române s-au inspirat dinliteratura popular: Eminescu, Creang, Slavici, Alecsandri, Goga,Cobuc, Vlahu, Ispirescu, Sadoveanu i mai apoi titanii artelor -Brâncui, Enescu, Porumbescu, Grigorescu i muli alii.C.I.U:i-ai fcut muli prieteni dar i dumani de când scriiliteratur. Ce crezi despre toi acetia ? Ce speri ?GH:S: Eu nu am decât prieteni. Pentru mine, dumanii (aa cum lespunei dv.), din punct de vedere fizic, nu exist! Am prea muliprieteni, cât s m obosesc s cred c exist i s le dau atenie i altorcategorii de „persoane”. Este normal i firesc s cred c scriereperfect nu exist, aa cum om perfect nu exist. Dar mai cred, cuputere c exist Respect, Om i Umanitate, Corectitudine, Adevr.Neg cu vehemen cinismul, ipocrizia, falsele intenii pozitive (iadul epavat doar cu intenii bune, nu-i aa?). Eu sper doar s fiu sntos, câts pot continua s scriu i destul de lucid, cât s-mi pot gsi, încontinuare, noi i noi prieteni!C.I.U: În capitalism ne domin Consumismul…Cultura pe unde ofi ? Pân unde se va ajunge?GH.S: Da, e adevrat c foarte muli dintre scriitorii de azitransform scrisul în produse finite, mrfuri, bune de vândut. Enormal ca în condiiile traiului de astzi, s scrii i pentru a vinde. Înschimb, cel puin din punctul meu de vedere, dac vinzi orice, asta nue o asigurare c vei gsi întotdeauna i un cumprtor. Ne-am obinuits vindem iluzii i grav ar fi s realizm c nu mai exist cumprtoride iluzii. C iluziile noastre nu se potrivesc deloc cu iluziile celorlali.Cultura, astzi, e cu certitudine undeva pe la mijloc. Exist uncompromis, exist un rabat de la calitate, aa cum exist i oamenibuni i oameni ri. Asta înseamn c nu trebuie s limitm sau svedem aspectele existeniale i culturale doar la extreme. Ce estevaloros va rezista timpului, ce nu - se va cerne i va disprea. Dinpcate unii au convingerea sau - mai bine spus - obsesia c pot decide369

Culi Ioan Uureluei ce e bun i ce nu i se erijeaz în cavaleri cruciai ai literaturiiromâne. Pcat!C.I.U: Nicolae Breban afirma c « Iubirea este o form alimitrii ».Cum ai comenta ?GH.S: Da, în parte Nicolae Breban are dreptate. Iubirea este o formde limitare. Dar exist multe forme de a iubi, prin care omul îiprobeaz universalitatea. Dac aruncm o privire retrospectiv asupraliteraturii – în genere – am înelege c nu e deloc aa. Doar din/priniubire s-au nscut cele mai frumoase opere literare ale omenirii (dacar fi s amintim doar câteva titluri), începând cu epopeiceleGhilghame, Ramayana i Mahabharata i continuând cu Tristan iIsolda, Romeo i Julieta, Don Quijote de la Mancha i Dulcineea,Luceafrul... i cea mai important dintre ele, iubirea pur, neîntinat,iubirea fa de semenii notri. Dac ar fi s divagm puin spre zonacriticii literare, George William Curtis spunea c: „Dragostea estecriticul cel mai rece”. Dar, orice poate fi iertat! Mai bine greeli diniubire curat, decât ruti din sadismul înelepciunii.C.I.U: Literatura Vrancei este foarte prolific..Vezi i citeti,bnuiesc, multe cri din zon…Consideri c au intrat, vor intramcar câteva în literatura naional ?GH.S: Vrancea are, deja, construit, un loc de frunte într-un panteon alliteraturii române. Exemple notabile, precum Liviu Ioan Stoiciu,Constantin Ghini, Florin Muscalu, Dumitru Pricop, Paul Spirescu,trebuie s întreasc acest lucru. Scepticismul dumneavoastr, cascriitor, nu îl îneleg, v rog s m iertai! Dumneaovastr nuîmprtii aceast convingere? Din pcate, lumea – în general – ilumea literar în mod particular, este dominat, înc, de orgolii oriruti nejustificate. Se duce – i în Vrancea – de ce nu, o mare btliepentru supremaie, pentru aa-zisele titluri de noblee literar.Lucrurile nu ar trebui s fie deloc aa. Toi ar trebui s se constituie –unii ca miestre viori, alii ca simple arcuuri de vioar (s înelegemc vioara fr arcu nu cânt…corect!) – pri în marele concertcultural românesc. În astfel de vremuri, doar cultura poate induce ostare de revigorare naional i menine viu spiritul i spiritualitateromâneasc.370

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGHEORGHE SUCOVERSCHIDATE BIOGRAFICE:multe alte filme.Poetul s-a nscut pe 19 mai 1959 în comuna Lovrin-Timi din prini deportai în Brgan în 1951.Urmeaz cursurile Liceului “Al.I.Cuza” din Focani;Debuteaz ca actor în filmul ”Întoarce-te i maiprivete o dat”, în regia lui Dinu Tnase. A jucat înVOLUME PUBLICATE:Debutul literar în Salonul literar-1999; Primul volum : Încrâncenatele-micuvinte-Ed. Rafet-Râmnicu Srat-2004; epigrame (volum de epigrame-Ed. Rafet-Râmnicu Srat-2006; Îngerul cuvintelor-Ed. Andrew-Focani-2008; În ediii LILIPUT: Iubitele–mi cuvinte-Zedax-2004; Îngerulcuvintelor- din Caseta Eseniale-2005, “Cafeneaua rondelelor”, din casetaEseniale 3 -2006-Ed. Zedax.____________________________________________________________Critica are i ea rolul ei în literatur. Numai dac esteobiectiv, constructiv i de efect pentru oper i autor.Critica subiectiv duneaz grav creaiei, mai alesînceptorilor în arta scrisuluiCULI IOAN UURELU: Eti un participant activ pe unelesituri literare…Crezi în efectul lor benefic pentru cultur,literatur?GHEORGHE SUCOVERSCHI: Da, cred într-o oarecare msurdar, tot mai benefic este lectura unei cri. Cartea are farmecul eiaparte, are suflet. De multe ori mi s-a întâmplat s adorm cu ea înbrae iar aciunea sau ceea ce transmitea, continua în vis. Bineîneles,internetul este principalul mijloc de comunicare al acestui secol, unflagel al ultimilor ani. Este mai uor s accesezi un site decât scumperi o revist, o carte. Eu rmân adeptul clasicului (carte, revist)dar m bucur i de progresul tehnic, modern.371

Culi Ioan UureluC.I.U: Publici pemanent în câteva reviste literare…Ce, cine te-aîndemnat spre poezie ?GH.S: Nu permanent, la anumite intervale de timp. Povestea aînceput undeva în anii de adolescen, prin clasa a unsprezecea amavut primele încercri, le recitam colegilor, mai în glum, mai înserios i o dat am fost surprins de doamna profesoar de limba iliteratura român, Maria Constantin, Dumnezeu s o odihneasc ! Adecedat la o vârst înc tânr, la un an dup ce am terminat studiilela Liceul Al. I. Cuza din Focani. I-a plcut ce recitasem i m-aîndemnat s continui, rugându-m totodat s recit din ce scriam, laorele de român. Nu tiu cum a venit aceast înclinaie spre poezie ?Ceva ca o chemare luntric. Nu credeam c acel ceva o s evolueze,a fost o joac la început, un exerciiu . Oricât talent ai avea, frlecturi temeinice nu cred c se poate ajunge prea departe.C.I.U: Numele de Sucoverschi…include în el substantivul…vers…. Ce crezi ? Este aici mâna lui Dumnezeu ?GH.S: Nu cred. Fiindc au fost i sunt muli purttori ai acestuinume i nu scriu literatur, au alte pasiuni, preocupri.. Este ocoinciden sau ... cine tie ?. Dar în Dumnezeu cred, sunt cretinortodox. Numele este polonez, provine din Bucovina de Nord de undebunicii mei au lsat totul acolo i s-au refugiat în 1944 între actualelegranii româneti.. Le-a fost destul de greu s triasc un an subocupaie sovietic (26 iunie 1940 – 22 iunie 1941). Acest sângepolonez al neamului meu, s-a diluat mult, în timp, mai ales c, înmajoritate, polonezii sunt de rit romano-catolic, iar noi, ortodoci dintat-n fiu.C.I.U: Nicolae Breban scria : «Capacitatea omului de a inventaZeitatea nu este o limit a tiinei, ci o for.» Consideri c-i necesars artm credina noastr numai în public, la biseric?GH.S: Credina o pori în suflet i în coliorul tu de acas unde terogi în tain lui Dumnezeu i El îi va arta, tot în tain, rsplata.Merg din când în când i în lcaul domnului dar… faptele conteazpân la urm. Putem cdea i în fariseism, epatând credina … “cusurle i trâmbie”, peste tot unde ne ducem.C.I.U:Unii construiesc bisericue…literare.., care se transform îngti literare, care…De fapt, care-ar fi rostul acestor grupri?Chiar i în Vrancea?372

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriGH.S: Nu tiu care le-ar fi rostul, în orice caz, unul malefic, adepi aisloganului latin „Divide et impera !” Eu unul nu fac i nu am fcutparte din aa ceva. Recunosc în schimb c sunt membru al CenacluluiLiterar Duiliu Zamfirescu patronat de scriitorul Gheorghe AndreiNeagu, cenaclu cruia îi datorez , în parte, o evoluie în creaia-militerar, prin sugestiile i recomandrile pertinente i profesioniste,primite în cei opt ani de frecventare a acestui (pot s afirm cufermitate) veritabil atelier literar . Exist i bisericue/gti, peste tot ivor exista cât spiritul de turm românesc. Important este s nu leacordm importana la care viseaz.C.I.U: Rondelurile pe care le scrii au o delicatee aparte, care tecaracterizeaz…Cine i-a fost mentor?GH.S: M simt flatat c le apreciai. Credeam c nimeni nu le maigust, mai ales în contextul poeziei actuale, a postmodernismului. Mis-a spus cândva c « vremea rondelului a trecut » (nu dau nume), caceast specie de poezie este vetust. Alii fceau « alergie » la auzulversurilor cu form fix, la rim, în general. Nu am avut mentor opersoan fizic. Lecturile din anii de tineree m-au fcut s cunoscmai în profunzime acest gen de poezie cu form fix, s o îndrgesc,atent fiind la procedeele stilistice, la tehnica i la mesajul pe care îltransmite cititorului, la profunzimea metaforic. Atunci mi-am zis sîncerc i eu s scriu rondel. La început pastiând, apoi încercând s fiucât mai original, s elimin imitaiile. Mentor îi poate fi i gradul decunotine din domeniu, autosugestionarea, autocunoaterea. Habarnu avem în via de potenialul i valenele pe care le posedm înstare latent, poate nedescoperite vreodat. Contestatarilor acestui genle spun c, dac rondelul este vetust, aprut acum 150 de ani în Frana(Paul Verlaine), ce puten spune atunci de sonet, gloss ori hai-ku,ultima, aprut în literatura nipon înc din secolele XVII-XVIII. Prinanii 70-80 ai secolului trecut, la noi s-a folosit rondelul mai mult înscopul satirei, publicate în reviste gen « Urzica » . i pentru acest faptam încercat, prin creaiile mele, s-i redau adevrata latur, ceapoetic.C.I.U: Critica este doar metaliteratur sau…?GH.S: Critica are i ea rolul ei în literatur. Numai dac esteobiectiv, constructiv i de efect pentru oper i autor. Criticasubiectiv duneaz grav creaiei, mai ales începtorilor în arta373

Culi Ioan Uureluscrisului. Mai mult nu m pricep, nu este domeniul meu forte referitorla acest aspect.C.I.U: Planuri de viitor în literatur?GH.S: În anul 2006 am publicat în acele volume de colecie tip liliputale Asociaiei “Duiliu Zamfirescu”, în caseta ESENIALE 2, cuprilejul festivalului cu acelai nume, volumaul “CafeneauaRondelurilor”, cu douzeciicinci de rondeluri selectate, care auprimit aprecieri pozitive din partea criticii i a cititorilor . Îmi dorescs dezvolt acea crticic, s îmi ias de sub tipar un volum adevrat,sub semntur proprie. Din pcate, pân acum nu am gsit unsponsor, de vin fiind, poate i criza economic . Apoi, dac BunulDumnezeu i muza m vor ajuta i inspira, vor mai fi i alte proiecte .C.I.U:Literatura vrâncean i literatura naional…Suntcompatibile ?GH.S:Eu cred c da. Facem parte din acelai univers de spiritromânesc, statornic de veacuri pe aceste meleaguri binecuvântate deDumnezeu i mai departe, din aceeai gint latin, conectai launiversalitate, în comuniune cu maica noastr Terra.374

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriRODICA ORICUDATE BIOGRAFICE:Rodica oricu (pseudonim-Soreanu) s-a nscut înoraul Panciu, pe 16 februarie 1954; Studii : Liceul„Unirea”- Focani (1969-1973); coala Postliceal deGeologie-Bucureti; Facultatea de Drept a Universitii„Petre Andrei” din Iai; Ocupaia - Referent Centrulpentru Promovarea Culturii Tradiionale FocaniVOLUME PUBLICATE:„Trup de aer-1990, Editura Porto Franco din Galai; „Nesomnul Florii”-2001, Ed. „Milcovul”- Focani; Proz scurt: Cotiina de cristal-2002-Ed.Premier; „Alt vibraie”-Ed. Rafet-2004; „Arta culinar (Tradiiifocnene)”.REFERINE CRITICE (SELECTIV):1991-„Milcovul liber”-Petre Nisipeanu; 1992-Aciunea Gl”-Viorel Dinescu;2003-„Viaa Româneasc”-Fl. Paraschiv; 2004 - Provincia Corvin-C-tinStanciu; 2004- Pur i simplu incomod-Petric Biru; 2005- Vitralii- Rm.Srat-Valeria Manta ticuu; 2005- Axioma-Ploieti.Premii: 1980: Premiul „Revistei noastre” la „Salonul Literar de laDragosloveni”; Premiul I la „Concursul Literar” organizat de ConsiliulJudeean al Sindicatelor Vrancea_1981; Premiul al II-lea la „Românie Plaide Aur”- Consiliului Judeean al Sindicatelor-Vrancea; 1983-Premiulrevistei Astra la Festivalul de Poezie „Laud-se omul i ara”-Sighet; 1984-Premiul al III-lea i Premiul revistei Familia la Festivalul de creaie literar„Afirmarea”-Satu-Mare; 1986- Premiul al II-lea- Salonul LiterarDragosloveni”; 2004- Marele Premiul „ION MINULESCU”- la Festivalulde Poezie „I.Minulescu”- Slatina;Premiul Academiei Internaionale „IlConvivio”-Sicilia-Italia-pentru Pictur; Caricatur- 1998- Premiul special aljuriului la Concursul de Caricatur de la Media; A avut Expoziii Personalei de Grup în Pictur În Focani, Bucureti, Reia, Panciu, dar i în Belgia,Bulgaria i Japonia.____________________________________________________________375

Culi Ioan UureluExist i creatori care, pentru a fi la mod, confund,voit sau nu, poezia i proza cu pornografia, abordândun limbaj suburban, abject, care nu are ce cuta înpaginile revistelor.CULI IOAN UURELU: Rodica! Mi-a rmas în memorie isuflet o sear de excepie când eu, ca moderator, am avut bucurias prezint expoziia ta de pictur, crile lui Mitic Pricop i pe alelui Ion Panait. A zice, fr s exagerm, c a fost noaptea uneitriplete de aur. Îi aminteti evenimentul ? Cum l-ai perceput atunci,cum îl percepi acum ? )RODICA ORICU: Da, îmi amintesc evenimentul. Aveam pesteoptzeci de tablouri de grafic i pictur înrmate , expuse în sala mica Cercului Militar Focani. Expunerea nu se realizase pe simeze,cum ar fi trebuit în mod normal s fie. Alinierea era fcut prinbaterea de cuie în pereii slii, modalitate uzitat la vremea aceea i înalte sli din localitate, atunci când nu se gseau de împrumutat simezedin alte locaii, acestea fiind ocupate. Emoiile pe care le aveam nu serefereau la claritatea mesajului pe care trebuia s îl transmit lucrrilemele, ci la calitatea privitorilor. Nu doream în acel moment s vd,muli venii, puini chemai. Norocul nostru, al celor trei, care eramîn faa publicului, a fost mare. Venise public sensibil la frumos i nunumai. Pân i reprezentanii instituilor de cultur se aflau în sal,lucru care nu se întâmpl întotdeauna.Pe mas se aflau cri ale lui Dumitru Pricop, Ion Panait i RodicaSoreanu, adic eu. Practic se prezenta expoziia pictoriei Rodicaoricu i cri ale autoarei Rodica Soreanu. Trei sferturi dintrelucrri aparineau temei ,,geneza” . Aveam un sentiment de disperarecând pictam pentru aceast tem . Mi se prea c nu mi-a rmas destultimp pentru a scoate la lumin toate imaginile care se perindau înmintea mea. Mi se prea c nu mai am destul putere s terminlucrrile începute. Niciodat nu am mai trit un sentiment asemntor.Privind acum acel eveniment, acea sear minunat cred c i cei doiaveau un fel de disperare legat de factorul timp de transmitere almesajului, dar poate nu-l contientizau, sau poate nu vedeam eu.Oamenii se ajut la greu. Trebuia s fim unii, ca s se vad cât demult din bogia akaic se aduce lumii, prin noi, mesagerii.376

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriNe strduiam s facem fa unui cod de ,,alert,, uitându-m acum lavreme.( e zpad foarte mare, mai mare decât în 1954, avem sinistrai,gospodrii sub omt, animale i oameni mori). Dar câi dintre cei dinsal aveau receptori pentru eveniment ?Cred c fiecare dintre noi, cei trei, aveam sentimentul transcenderii în,, UNUL ,, Sigur. i celor doi le era greu s vorbeasc despre asta.C.I.U: Tu eti un caz mai special : pictezi, scrii poezie, proz, amaflat c ai scos chiar o carte de bucate mai deosebit…Satisfaciiletale în urma atâtor activiti artistice ?R.: M-a însoit din copilrie, muzica : vocal i instrumental(pianul i chitara). Tot la acea vârst fraged pictam i desenam.Mama îmi povestea c nu plângeam niciodat. Aveam un fel degângurit muzical relaxant pentru cei din preajm. Prima dat am plânsprin clasa a unsprezecea. Cu muzica, pictura i poezia, venisem laîntrupare în aceast via, pentru a experimenta, probabil...lipsarecunoaterii, a gloriei. Am fcut parte din mai multe ansambluri: înperioada studiilor la Focani, din Orchestra de estrad a LiceuluiUnirea, solo voce i chitar armonie, sub bagheta profesorului ViorelHanagic. În aceeai perioad am vernisat prima mare expoziiepersonal de pictur i grafic (aveam aptezeciidou de lucrri) înholul aceluiai liceu. Am fcut parte din colectivul de redacie alpublicaiei ,,Revista noastr”, seria nou, sub îndrumarea profesoruluide Limba i literatura român, Petrache Dima. În aceast calitate, amrealizat prima copert a seriei noi, grafic tematic i liber. Tot aiciam publicat poezie. Înainte de a intra în liceu fusesem invitat sparticip la edinele cenaclului „Orizont” al sindicatelor Vrancea,coordonat de poetul Alexandru Mavro Doineanu, ca urmare aobinerii unui premiu la poezie. Dup prima citire în cenaclu, N.Bornaz mi-a fcut o epigram: „Tiparul anforei Rodica-l vaînflori/Mai repede decât mai seninul/ Se tie c o anfor te-mbatdoar cu forma/ Dar-mite cu vinul”. Tot în aceast perioad publicampoezii i grafic în ziarul „Milcovul”, care avea un cenaclu, Milcovia,condus de poetul i ziaristul Ion Rou. În perioada studiilor laBucureti eram membr a Ansamblului C.C al UTC dirijat de VoicuEnchescu. Studioul IV al Televiziunii române ne gzduia cel mai desactivitatea de înregistrare a spectacolelor omagiale i a celor cutematic. Eram cooptat în colectivul de conducere al Studioului de377

Culi Ioan Uurelupoezie al Casei de cultur „Mihai Eminescu”, coordonat de poetulValeriu Gorunescu.Muzica, poezia i pictura, s-au împletit în mod fericit in viaa mea.Am fost nevoit s renun la un moment dat la muzic. Pe atuncifceam parte din colectivul de canto clasic al Cercului militarFocani. Am rmas cu poezia i pictura. Proza a venit, cum e i firesc,mai târziu. Dac ar trebui s vorbesc despre satisfaciile mele în urmaatâtor activiti artistice........nici nu-mi vine s rspund... Mai ales decând m-am intors la Focani....Pltim foarte scump câte o greeal a tinereii.C.I.U: Astzi, unele reviste dau rubrica de critic unor bietani sauunor feticane care nu citesc sau citesc în diagonal. Ce interese îimân pe efii revistelor ? Subaprecierea scriitorilor sau denigrarea,în acest fel, a criticii ?R.: Interesele efilor de reviste ( unii dintre ei ) sunt 100 % deordin pecuniar. Dup gradul lor de pregtire profesional, uneori înnici un domeniu, i selecia celor care realizeaz diverse rubrici, estepe msur. Revista ( dup prerea lor) trebuie s fie ,, groas ,, s aibprintre numele sonore cât mai mult plevuc, balast, care, oricând,poate fi înlocuit. Cred c pur i simplu nu le pas de scriitori, decât înmsura în care consider c ei conduc un grup i demonstreazaceasta finanatorilor, care, uneori, sunt la fel de zerodoci. O revistde acest gen poate face dintr-un neica nimeni, dintr-un gângvit cufa de Neanderthal, critic literar cu pretenia de a fi recompensat cubani, produse i nu numai... Pentru dou, trei rânduri în care i-ar bgaîn seam vreo carte. i sunt destui autori care, pentru a se vedeapublicai în vreo antologie, cotizeaz gras. Dou, trei critici de acestgen, ajutate de darea de mân a autorului, bine direcionat ctreBucureti, poate urgenta intrarea în Uniunea Scriitorilor. O fi bine, ofi ru ? Nu tiu. tiu doar c se întâmpl i nu rar.C.I.U:Tot românul crede c împotriva poporului nostru au existat ivor exista comploturi universale, care ne împiedic progresul, cscriitorii români nu iau Nobelul din aceast cauz, c…Aa o fi?Muncesc românii destul pentru propirea lor? Avem noi literaturde Premiul Nobel?R.: Se scrie mult, se public mult i lipsete, în primul rând,autocenzura. Se confund hai-ku-ul cu lipsa imaginii, a metaforei.Exist i creatori care, pentru a fi la mod, confund, voit sau nu,378

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuripoezia i proza cu pornografia, abordând un limbaj suburban, abject,care nu are ce cuta în paginile revistelor. Cred îns c avem destuicreatori talentai, care muncesc mult i ar merita Premiul Nobel, daci crile lor ar putea s vad lumina tiparului. Îns criteriile deacordare a acestuia, dup cum bine se tie, nu permit adevratelorvalori s urce pe podium. i dac mai sunt i români.......nici o ans.C.I.U: Societatea româneasc este dominat de puterea banului icultura manelist…Cultura adevrat a disprut sau este pe cale dedispariie ?R.: Cultura adevrat e pe cale de dispariie. Cât poi s stai cucciula în mân pe la îmbogiii de dup 1989, pentru a publica ocarte, o revist, pentru a vernisa o expoziie de pictur? Cum poatesupravieui cultura când în posturile de conducere ale majoritiiinstituiilor de cultur, sunt pui oameni care toat viaa au avutnevoie de o dispens : pentru studii liceale, pentru studii universitare,pentru competen, pentru cei apte ani de acas, pentru folosireacelor doi lobi, drept i stâng, ai creierului, sau mcar a unuia dintre ei,nemaiamintind despre fudulia i rutatea prostului ajuns, capduchele, în frunte. Pe undeva, noi suntem vinovai pentru acestelucruri, fiindc n-am pus mâna pe retevei ca s-i alungm.Vinovatesunt i partidele care, din dorina de a-i pune oamenii lor în funciide directori, nu au selecta.t..Mai grav este c astfel de oameni gsescuor doi-trei aplaudaci, obedieni, pe care îi rspltesc cu sporurisalariale necuvenite, care le asigur acoperirea mizeriilor pe care lefac în timpul ederii lor pe aceste scaune. O instituie de cultur artrebui condus de persoane puternic spiritualizate, cu coal fcut latimpul ei. Ar trebui s fie ei înii creatori de art sprijinii deeconomistul care s fie un as în domeniul su. Aa cred c s-ar creaun echilibru care s asigure bunul mers al lucrurilor.C.I.U: Tvlugul istoriei te-a schimbat ? În bine sau în ru? S numispui ce-am sperat s nu mai aud dup 1998 : tot înainte era maibine !R.: ...Tot înainte era ceva mai bine, din punctul de vedere alstabilitii locului de munc, al proteciei sociale etc. Acum, ce s fie? Dar mi-e i grea s spun ce simt. Nu pot s rspund la aceastîntrebare. Cred c m-a schimbat. Vd ce nu-mi place s vd…379

Culi Ioan UureluC.I.U: În prezent vedem c toi « sufer » de DRAGOSTEAPUTERII…Vom ajunge, în timpul vieii noastre, i la PUTEREADRAGOSTEI ?R.: Precum oile se îngrmdesc cei dornici de putere, la ciolan. Îirecunoti uor: cu cât sunt mai agresivi i mai inculi, cu atât setea deputere e mai mare. Nu au nici o limit. Privitor la puterea dragostei,prerea mea este c unii o caut, alii i-o doresc i fac eforturi pentrua o obine, alii au gsit-o. Ultimii nu vor spune niciodat adevrul,precum clugrul care, dei a cptat vederea în duh, nu va recunoateniciodat aceasta. Eu a extinde termenul la iubire, ceea ce estealtceva. Nu este vorba de ajungerea în viaa aceasta la putereadragostei, care se poate confunda uor cu drgosteala, ci mai degrabla iubire. Iubirea este aceea care produce unirea cu divinitatea,întregirea sferei de lumin. Aici, deja intrm în alt domeniu.C.I.U: Ai primit un premiu de la « Academia InternaionalCONVIVIO », Italia. Ce reprezint acest premiu pentru tine ? Darpentru cei din jur?R.: Premiul pe care l-am primit de la Academia din Siciliareprezint recunoaterea pe plan internaional a creaiilor mele îndomeniul picturii. E ca i cum o parte a sufletului meu, rmas cândvaacolo, d semne de întoarcere, se vrea recuperat. Lucrarea premiat afost inclus într-o antologie care cuprinde creaiile de la toateseciunile acestui concurs internaional. Am fost plcut surprins sconstat c mai muli români au fost premiai, unii dintre ei elevi.Aceast academie editeaz i o revist în care mi-au publicat un poemtradus în limba italian. Era bine dac puteam participa la festivitateade premiere, dar am ratat evenimentul din motive pe care le bnuii.În mai multe zone din Italia, dac nu te prezini la festivitatea depremiere, i se trimite doar diploma.C.I.U: Am aflat c ai fost membr a Cenaclului condus de EugenBarbu. Poi descrie, pe scurt, o edin din acele vremi ? Secompar cu ce se întâmpl astzi ?R.: În cei patru ani cât am locuit în Bucureti am frecventat maimulte cenacluri literare: Studioul de poezie „Mihai Eminescu”, înconducerea cruia am ajuns mai târziu, cenaclul condus de EugenBarbu, la care majoritatea edinelor erau conduse de Vadim Tudoretc. Regula desfurrii edinelor era urmtoarea: mai întâi trebuia sfii prezentat de un scriitor consacrat, care s îi fi citit poeziile sau380

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriproza. Acesta propunea conducerii cenaclului aducerea tinereisperane în cenaclu i se fcea o programare înainte cu dousptmâni. Dou persoane îi prezentau creaiile literare. În sal era omas mare, la care se aezau scriitorii din conducere. În faa mesei,erau aezate scaunele pentru restul scriitorilor. Nu veneau persoanenecunoscute sau fr s fie aduse de vreun scriitor consacrat . Pe minem-a prezentat Ion Larian Postolache. Lucrrile trebuia s fiedactilografiate în trei exemplare, la doua rânduri. Cei care trebuia sciteasc se aezau în primele trei rânduri. Citeai în picioare, acolounde te aflai, apoi se fceau comentarii. Primul care vorbea erascriitorul care te adusese, apoi ceilali. Îmi amintesc c GiuseppeNavarra se afla în sal i mi-a fcut o epigram din care mai rein: sscrii’ nainte domnioar / dar mai ales s stai pe acas./ Fcea referirela faptul c în perioada aceea se purta minijup, iar unii, în loc s fieateni la ce poezii citeam , se uitau la picioare…C.I.U: Focani, ora cu trei reviste literare…Nu-i prea multliteratur pe cap de locuitor? Ce crezi despre Vrancea literar?.R.: Despre Vrancea literar cred c poate mai mult, dar mai ales maibine. N-ar fi multe cele trei reviste dac selecia textelor ar fi mairiguroas i, mai ales, dac statutul lor s-ar normaliza, în sensul ca sprimeasc fonduri toate, nu doar unele.C.I.U: Cum vezi viitorul tu artistic?R.: O s fie nevoie s-mi adun toate frâmele de suflet puse înactivitatea mea artistic, pe unde s-au desfurat ele în timp..Dar astao tie numai bunul Dumnezeu, când va fi îngduit…381

Culi Ioan UureluCORNELIU TEFANACHEDATE BIOGRAFICE:Pe 23 august 1933, vedea lumina zilei la Crucea deSus-Panciu, Corneliu tefanache, romancierul care vadeveni ieean prin adopie. Dup coala fcut înoraul natal va urma cursurile Facultii de Filologiedin Iai. A ocupat funcii de conducerea ziare ireviste: redactor ef adjunct la „Cronica”, redactor ef la „Convorbiriliterare”, redactor ef la „Însemnri ieene”, director al Bibliotecii Centrale„M. Eminescu”-Iai etc. A luat numeroase premii i diplome pentru meriteliterare i nu numai: Premiul USR pentru volumul”Ziua uitrii”-1972;Premiul Filialei Iai a USR pentru „Cercul de ochi” i Premiul USR pentruromanul „Ruptura”etc. A pariat pe o echip de critici tineri, în jurul su, i acâtigat. Tinerii de atunci au devenit profesionitii de astzi: Al. Dobrescu,Daniel Dimitriu, C-tin Pricop,George Pruteanu.VOLUME PUBLICATE:Din cele peste cincisprezece volume i sute de articole amintim: Cercul deochi, Dup echinociul de primvar, Srutul pmântului, i mâine, ipoimâne, Ziua uitrii, Miezul i coaja, Drumuri i fum, Ruptura, Dimineaa,Dup anchet, Spovedania valetului …____________________________________________________________…Nu, prietenia este acum ceva rar, o gsesc maidegrab în ochii unui câine, ai unei pisici, decât înprivirea oamenilor…CULI IOAN UURELU:Cu prilejul celor 71 de ani de via,permite-i-mi s v felicit în numele meu si al cititorilor “Salonulliterar“ din Focani. Cu aceast ocazie, v rog s rspundei lacâteva întrebri. Avei o oper complex, ai primit multe premiiprin care vi s-a recunoscut talentul de mare prozator si ai fosttradus în multe ri. Ce i-ar dori scriitorul Corneliu tefanache,acum ?382

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCORNELIU TEFANACHE:Mai întâi a vrea s precizm cvârsta orcrui individ nu-i un merit , ci un dar de la Dumnezeu.Deaceea îmi repugn indivizii care vor s-si impun altora vârsta, ca unmerit personal, i care trncnesc c, nu-i aa , pe vremea lor eraunumai detepi… Ce îmi doresc ? Snatate pentru mine i pentru ceidin preajma mea, ca astfel s îmi pot duce la capt nite proiecte,adic nite crti. A, i m strduiesc ca btrâneea s nu-mi atingspiritul .C.I.U: Latinul spunea:Patria non ubi natus, sed ubi educatus. Dvs.ai fcut studiile superioare la Iai, apoi ai rmas definitiv aici.Unde, într-un ungher al sufletului, avei nostalgia locului natal,Panciu ?C.S: Cine nu are nostalgia asta ?! Nu puine pagini din carile mele auplecat, s zic aa, din nostalgia respectiv, din amintirile copilriei,adolescena petrecut în localitatea pe care ai numit-o. Dar toateacele amintiri sunt eliminate de suferin (nu vreau s rscolesc aici),de aceea încerc mereu s scap de aceast «povar» i de fiecare datnu reuesc … Sigur, atâta timp cât voi trai, m voi intoarce la Panciu,la un cimitir modest, s m reculeg in faa mormântului mamei, alemormintelor bunicilor mei, i-mi închipui c acolo este tata, rmasundeva prin preajma Odessei , i s le spun c pentru mine ei toi suntvii …C.I.U: De-a lungul timpului, ai coordonat i ai colaborat la revistede prestigiu. In aceast calitate, ce gânduri v provoaca invazia depublicatii din acest moment ?C.S: In acest spaiu nu exist ( i este bine c nu exist ) un Oficiupentru protecia consumatorului. Este cu adevrat piaa liber în care,vorba mentorilor de la « Junimea » , intr cine vrea, ramâne cinepoate…Este adevrat c exist mult maculatur, dar si maculaturaare menirea ei, cred c prezenta ei pune în valoare lucrul bine fcut.Din aceasta lun, noiembrie, va pleca de la Iai spre toat ara, un« lucru bine fcut », anume, noua serie a « Însemnrilor Ieene »,revista lunar de cultur, foarte pretenioas, pe a carei « carte devizit » semnez eu, ca director…C.I.U: În ce relaii suntei cu fostii subalterni, cu fotii colaboratori,cu directorii din prezent ai revistelor i instituiilor decultur din Iai ? Mai exist prietenii literare în Târgul Ieilor saudoar « gate si gâte literare » ?383

Culi Ioan UureluC.: Da… la « Cronica » , la « Convorbiri literare » nu am avutsubalterni, i chiar dac eram eful lor, am fost o echip.Unii dintre eimi-au fost i îmi sunt indifereni, alii, prieteni. Unii dintre acestia dinurm (ca i dintre colaboratorii revistelor amintite), m-au prsit, auavut motivaiile lor… nu ei poart vina, ci eu , care nu am tiut s-mialeg prietenii. Dei am un adevrat cult pentru acest sentiment, alprieteniei , nu sufr când sunt « trdat », m mir doar…Ce este laIai ? Este ce este în toat ara , scritorii s-au « atomizat » (ca si restuloamenilor de cultur) în tabere, în « gti » cum le-ai numit. Poate ebine, poate e ru ?... Nu tiu, simt c libertatea , la care am sperat sajung toata viaa mea, este de nepreuit.C.I.U: Într-o Românie împnat cu manele, cu partideextremiste sau penibile, cu emisiuni de tip Big Broather sau CiaoDarwin, cu admiratori ai Sandei Brown, cu corupi în lumea« bun », cu denigrri i defimri în cultur i cu o societate încare primeaz doar interesul, credei c mai conteaz dac scriiliteratur bun, rea sau, mai ales, aservit !C.: Da, avei dreptate, peisajul social-moral din ara noastr este maimult decât cenuiu, dar sper c se va lumina, c va cpta culorifiresti, pe care le merit. Atunci va veni i « calmul valorilor », careva pune pe fiecare acolo unde merit, pe un anume raft sau la couride gunoi. Nu m intereseaz cei care au întors spatele literaturii saunu au ajuns la ea. Este treaba lor, a mea este s fac ce am fcut pânacum, s scriu literatur i fiecare pagin s se apropie mcar deperfeciune. In rest, vorbria, ura, calomnia, devlmia… Nu,prietenia este acum ceva rar, o gsesc mai degrab în ochii unui câine,ai unei pisici, decât în privirea oamenilor…C.I.U: Care-i cartea dvs. preferat? O fi “Miezul i coaja”, pe careai fost nevoit s o aprai de unii detractori? Dup 30 de ani de laeveniment, ce-ai recomanda confrailor mai tineri ?C.: Nutresc fa de toate crile mele acelai sentiment, ca un printefa de copiii si. Poate am fost un printe ru : trimiându-i în lume,nu i-am aprat. Poate nu m credei, dar am i ciudeniile mele. Deexemplu, în faa rudelor m simt într-un inconfort, înjurturile mambiioneaz s-mi reduc momentele de bine. N-am rspuns niciodatla atacuri considerand c a fi pierdut vremea s m lupt cu ele. Apoi,cred c cel care nu are dumani este un nimeni…C.I.U: Este un noroc sau un blestem s fii român ?384

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.: O, cum poate s fie blestem c suntem români ? Blestemul, daceste i când este-uneori a fcut ravagii peste substantivul-românromâni-nustrini, i cei ce au aparinut i aparin la ceea ce numetesubstantivul amintit. S nu exageram, poporul nostru are i tare, are icaliti. Ce, alte popoare sunt îngeri ?...C.I.U: Sunt respectai fotii disideni sau doar opera ne apr detoi i de toate ?C.: Desiden au fcut toi scriitorii care i-au respectat profesia,contiina.Unii au avut curajul s i-o declare public ca Paul Cornea,Mircea Dinescu i alii. In rest, nu a existat acest curaj. In rândulaltora m numr i eu… Ins m mir, m mai pot înc mira, c unii,care au fost pe la toate mesele oficiale (în sensul larg al cuvântului) aui patalma de revoluionar. Dar, la urma urmelor, scritorul nu rmânenici cu disidenele lui, nici cu gesturile politice, ci numai cu valoareacrilor sale…C.I.U: Alfred de Vigny afirma : « Nu exist o alt ar undecititorul atent s fie mai rar cum e în ara noastra ». Dar cititorulromân cum este ? Se mai vând cri « pe sub mân » ? Ce vremuri !C.: Cititorii de literatur s-au împuinat drastic. Televiziunea,internetul ca i scumpirea crilor, ca i fuga fireasc a fiecaruia de atrai mai bine) au atras aceast « ghilotin » peste capetele multoradintre semeni notri. Ins au rmas destui « nedescpânai » , ceicare au rmas lâng cuvântul încrcat de sentimentele umane. Sigur,înainte de 89, scriitorii au strecurat, s zic aa, destule adevruri încrile lor, ei ocupaser spaiul ce nu le aparinea (istoria, sociologiaetc.). Erau tiraje enorme, de exemplu, la un roman bun. Dar nu înlibertate. Prefer acum, în loc de zece mii de exemplare pentru unroman de-al meu, câte erau în acel timp, o mie acum, fiindc el,romanul respectiv , nu a fost ciopârit de cenzur, c a plecat înlume aa cum l-am conceput eu…C.I.U: Exist « Comedia uman » a lui Balzac , « Divina comedie »a lui Dante… Vedei vreun scriitor român de astzi care ar putea sne surprind cu o ”Comedie român” ?C.:”Comedia uman ” ?... Infernul ? Nu, putem spune c un Balzacse nate odat la câteva secole.C.I.U: Este oare obligatoriu , în România, ca scriitorul, ca om, sfie inferior operei ? Ne referim mai ales la cei care, pentru a-i editacrile, uit de oamenie, de onoare i de verticalitate.385

Culi Ioan UureluC.: Nu, cred c scriitorul, omul, trebuie s fie ca i opera lui. Lamodul ideal … Dar cine a atins idealul în aceast privin ?...C.I.U: Unii dintre scriitori consider c ei l-au concurat peDumnezeu i au creat « lumi paralele ». Nu e prea mult orgoliu înaceast afirmaie ?C.: Scriitorul, la masa lui de lucru, poate, cred , s se simt ca undemiurg, creeaz i el o lume… Ma refer la prozatori… Dar i înaceast simire trebuie sa existe Dumnezeu. Niciodat, când estevorba despre creaia autentic, « în procesul ei atât de chinuitor »,orgoliul nu este prea mare…C.I.U: Acum, la 71 de ani, ce regretai c ai fcut sau n-ai fcut caom i ca scriitor ?C.: O, câte regrete sunt în « traista » mea ! Toate îns se adun înaceasta : c mi-a fost dat s triesc aproape o via sub dictatur.Copil fiind, am vzut ravagiile unui razboi, distrugerea capitalismului,instaurarea comunismului, construirea « celei mai drepte orânduiri »,cu varful ei, « epoca de aur », apoi prbuirea acelui castel de mucavamânjit de tot felul de crime… i acum, acum, un capitalism zburlit,agresiv, un monstru pe care sper c societatea noastr s-lîmblânzeasc, s-l transforme, nu în « vielul de aur », ci în ceva cares ne determine pe toi la respectul unuia fa de altul, la respectarealegii i… mai ales, la munc.386

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriCULI IOAN UURELUDATE BIOGRAFICE:Data i locul naterii: 5 octombrie 1944, comunaMovilia, Vrancea; Liceul „Ioan Slavici”-Panciu -1958-1962; Facultatea de Filologie a Univ. „Al. I.Cuza”- Iai, secia Român - Francez; Preedinte alFundaiei Social-Culturale „MIORIA” - Odobeti;Membru al Asociaiei Scriitorilor de Expresie Latin din Roma; Redactoref al revistei „Salonul literar”; Printre fondatorii Ligii Scriitorilor dinVrancea; Membru USR.VOLUME PUBLICATE:„PROFESORII (SUPLININD AU DOBÂNDIT) - Editura„Protransilvania”, 1997-roman; „CERETORI ÎN LODEN”-Editura„Salonul literar”-1999-roman; „MULTUM IN PARVO (MIC TRATATDESPRE PERFECIUNE), Editura "Coresi”, 2001, eseuri; „JOC ÎN TIMP”–pies în trei acte-2002; „CONACUL DINTRE VII”, Editura „Andrew”,2005 - Focani; „GENERAII-DIALOGURI NECESARE”, Editura„Salonul literar”, 2007-eseuri; „IONEL BANDRABUR- OMUL ISCRIITORUL”, 2010-Focani; „CONVORBIRI ESENIALE”, Editura„Andrew”, Focani, 2010.REFERINE CRITICE (SELECTIV):Despre volumele respective au aprut peste cincizeci de referine critice înziare, reviste i în volume. Redm doar câteva: „Însemnrile lui NicolaeRuitoru”, revista „Cronica”, nr. 12, 1999; „De la Poiana lui Iocan laConacul dintre vii”- Apostol Guru, „Dunrea de jos”, 2007; „Privind princri în seri tcute”, Ion Arieeanu, revista „Orizont”, 2002; „Dialogurileatât de necesare”-V. Ianculescu, Axioma, nr. 8-89, 2007; „Boala isuferina”-N.D. Trifu, „Luceafrul”, nr. septembrie 2004; „Generaii -Dialoguri necesare”- Emilian Marcu, „Convorbiri literare”, nr. 10, 2007;”Romanul unei lumi definitiv pierdute”- N. Trifu, „Viaa româneasc”,2005; „Ceretori în loden”- Th. Codreanu, Ardealul literar”, anul 6, nr. 4,2004; „Ceretori în loden”, de C.I.Uurelu, „Romanul asumrii unui destin”-C. Pricopie, „Familia”, nr. 2, 2005; „Un moralist”, Th. Codreanu, „Salonulliterar”, 2007; „Despre moral, despre valoare”, Nicolae Breban, „Salonul387

Culi Ioan Uureluliterar”, nr. 63, 2007; „Convorbiri eseniale” , Emilian Marcu-„Convorbiriliterare”-martie 2011.În volume: „Conacul dintre vii”- în volumul „Suflet bolnav de carte”-Mironic, Editura „Amurg sentimental”, Bucureti-2006; - Istoria literaturiiromâne..., de Ion Rotaru, capitolul „Prozatori vrânceni”- 2006; „Dialogurisocratice”- interviuri luate de Viorel Dinescu- 2010; „Sub aura cuvintelor”-N.D.Trifu- 2006; „Lecturi despre crile confrailor”- Miron ic, Editura„Amurg sentimental”, 2008; „Spiritul vrâncean în lecturi elective”, EdituraRafet, Rm. Srat, 2010; „Gânduri de scriitor”- Florentin Popescu, 2011;„Ceremonii maieutice”- Ionel Necula, 2011.____________________________________________________________Acesta a fost, este Rostul unei viei? S-ar fi putut maimult? Sigur c da… Eu mulumesc lui Dumnezeupentru tot ce mi-a dat! Sper ca finalul s nu fie o agonieprelungit…Subitul ar fi de preferat…PAUL SPIRESCU: Ce ai face dac, printr-o minune, te-ai trezi dinnou la vârsta de 18 ani, dar cu întreaga experien de via pe careo ai acum? Ai porni pe acelai drum? Ai opera mici retuuri,pstrând îns aceeai esen a traseului parcurs? Sau ai schimba înmod fundamental totul?CULI IOAN UURELU: Ce fericire ar fi! Cu condiia s amexperiena de acum. Nu cred c a schimba total direcia pe care ammers. Iniial, doream s ajung pilot de avioane. Pentru aventurazilnic a acestei profesii…Dar pân la urma tot profesoratul a fostmarea mea dragoste. Nu în învmântul de astzi, în care se cer actela metru cub…Omul de la catedr nu mai are timp pentru lecii, cidoar pentru documente. Penibil i grav…Plus democraia prostîneleas de elevi, dar, culmea, i de profesori. Nu mai este nici odistan între bnci i catedr. Sigur c am avut multe greeli, care miauafectat viaa personal, regret i unele intransigene aletinereii…Întotdeauna îns m-am ghidat dup principii sntoase:cuvântul dat, onoarea, corectitudinea, respectul pentru cellalt, fietânr sau btrân. Astzi, la unii colegi, mai ales din literatur,chestiunile menionate de mine sunt doar „balast”, care a fost de multaruncat…La vârsta de acum nu-i mai repudiez pe loc, îi mai atept sajung la înelegere, c de înelepciune nu sper s se apropie…388

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriFLORINEL AGAFIEI: Cât cântrete linitea sau nelinitea înviaa scriitorului, atunci când acesta se afl la masa de scris?CULI IOAN UURELU: Linitea? Este esenial. Fie cea fizic,înconjurtoare, cât, mai ales, cea interioar. Te apuci de scris, iar înbuctrie ip copilul de foame, soia îi reproeaz c nu are cu ce seîmbrca, n-a mai fost la mare de 15 ani, dei tu eti mare scriitor, cn-ai o cas ca orice individ normal, c…Tu, cel care îi bai capul snu scrii doar versuri „ce din coad au s sune”, te gândeti de undevei gsi bani pentru publicarea volumului sau dac gaca lui „X” vamonta pe unul din criticii de serviciu s-i anuleze munca de 2-3 anietc. Unde sunt societile de tipul celei din China antic, în careoamenii de cultur primeau o rent, care s le asigure un traiîmbelugat, pentru ca ei s-i îndrepte atenia doar spre creaie!Astzi: O tempora, o mores!ADRIAN BOTEZ: Cum percepei grija pentru Cultur, a„preamilostivului” i a „blagodorodnicului” Minister al CulturiiRomâneti ( cu accente maghiaro-secureti), din anul de graie2011?CULI IOAN UURELU: Sigur c românii sunt total nemulumiide ceea ce se întâmpl în cultura noastr. Plecând de la fondurilealocate i ajungând la faptul c o cultur naional româneasc estedirijat de un minoritar, care i-a impus numai oamenii si în funciilemari din minister, care aloc sume de bani considerabile doar pentrupromovarea literaturii maghiare, iar cea româneasc rmânând mai lacoada cruei culturii din România…Scriitorii români stau lacheremul unui demnitar care scrie în alt limb decât cearomâneasc…Mi se pare o blasfemie. Cât o s mai dureze? Rspunsuleste dureros: mult i bine, atâta vreme cât toi minitrii sunt numiidoar pe criterii politice i pe baza unor aliane contra naturii…S laicultura i sntatea unei ri pe mâna minoritarilor, cam rar s-a vzutîn lume…Mai trebuia dat i învmântul…Dar l-a distrus unul de-alnostru i suntem… „fericii”…C-aa-i românul…DOINA POPA: Se spune c anul 2012 trebuie s ajungem la bunpace cu noi înine. Avei mult de lucru în acest sens?CULI IOAN UURELU: Câte se spun despre anul 2012! Dacnu va fi adevrat finalul prevzut de mayai, celelalte le vomsuporta…La bun pace cu noi înine vom ajunge doar prin mai mult389

Culi Ioan Uureluînelegere cu ceilali, prin credin, prin înelepciune. Altfel, ne vomautodistruge…În ce m privete, am de lucru în acest sens, pentru c,pe ici, pe colo se mai ivete câte un zerodoct cu pretenii de geniu itrebuie s-i spun adevrul…Iertm, c aa am învat de laDumnezeu, dar nici Domnul nu permite s iertm orice, oricât ioricând…TEFANIA OPROESCU: Într-o vreme de amrciune, ai scris„Ceretori în loden” i „Profesorii-Suplinind au dobândit”. Dac aiscrie astzi crile, cu ce experiene noi le-ai completa? Cum vezisituaia învmântului într-un viitor apropiat sau mai îndeprtat?CULI IOAN UURELU: Culmea este c astzi spun ce nu miamînchipuit c voi ajunge vreodat s spun: tot înainte era mai bine.Aproape în toate direciile, dar mai ales în cultur, învmânt isntate. Personajele mele din „Ceretori în loden” i din „Profesorii-Suplinind au dobândit”, oameni harnici, devotai meseriei lor, maiputeau, atunci, s-i permit luxul de a fi demni, munca le era, într-unfinal, recunoscut, astzi, dup atâtea reduceri de personal, tieri dinsalarii, dar i impozite mari pe nite pensii mici, oamenii din sistemulbugetar nu-i mai permit un concediu, întreinerea unor copii lafacultate, nu pot s-i cumpere o carte, iar scriitorii ajung la sacrificiii umiline de nedescris pentru a scoate o carte…Iat experienelemele noi! În aceste condiii, ce putem prevedea decât dezastrul înînvmânt, în cultur i în economia româneasc! Oare este posibils mai vedem organizaii ca Fundaiile Regale, care tipreau pe gratiscrile scriitorilor notri? Sau, ca în China antic, la concursurilepentru orice funcie în stat era i o prob de poezie…Contabili,generali (mai ales), directori de estorii, minitri i primminitri….Neîntrebm dac astfel de timpuri au existat cu adevrat?!PETRE ABEABOERU: Suntei coordonatorul unui Cenacluliterar i redactorul ef al unei reviste literare. Cum vedeiimplicarea celor dou în viaa cultural vrâncean?CULI IOAN UURELU: Din întâmplare, am cele doufuncii…Revista „Salonul literar”, pe care am preluat-o din 2001, oscot pe banii mei, toat munca o fac eu, nimeni nu a dorit s m ajutepe gratis. De unde, nu i-a pus problema…Nu-i închipui mâhnireadar i revolta unui om atunci când unii din cei pe care a dorit s-iapropie, crora le-a acordat sprijinul în toate i crora le-a facilitatpublicarea textelor s-au dovedit nerecunosctori, trdtori! Mi-am390

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuripropus înc de la început s pun la dispoziia Ligii Scriitorilor dinVrancea i a cenaclului acesteia întreaga mea activitate i revista.Trebuie spus (pân acum n-am fcut-o în nici o împrejurare) c eu m-am dus pe la toate instituiile (tribunal, Judectorie, Primrie, pe latoi experii i notarii posibili i mai ales imposibili, peste tot am pltitdin salariul de profesor taxe, în final ajungând la zeci de milioane)pentru a înfiina aceast Lig, în 1998. Nimeni din cei care fceauparte din Liga veche (s zicem aa) n-a participat cu vreo lecaie lacheltuielile necesare desfurrii aciunilor organizaiei respective,dar nici, mcar, cu o parte din timpul lor… De ce atâta cheltuial iefort? Pentru c simeam c era nevoie de organizarea intelectualitiivrâncene. Altfel decât pân atunci. i doar eu aveam (sau mi se preac am) sim mai practic în aceast direcie. Prin urmare, vor sau nuvor cârcotaii, Liga este o parte din mine i, la fel ca volumele irevistele mele, o consider copilul meu. Ea nu poate disprea decâtodat cu dispariia mea, dac nu gsesc un tânr inimos, care scontinuie ce-am început. De aceea nu permit s intre în ea oricine ioricum. i nici s se arunce cu noroi. O voi apra i o voi protejapermanent de ruvoitori, de persoane care n-au nimic sfânt decâtinteresul etc. Cum au privit acest devotament al meu pentru culturoamenii crora le favorizam ieirea în lume cu creaiile lor literare?Aici e problema! Eu am dat totul, ei…? Când doar un singur om seimplic total, nu se vd rezultate remarcabile…Poate de-acum încolova fi altfel…Poate…Dei, vzând ce se întâmpl în jur, nu mai cred înschimbarea în bine…Unora li se cuvine totul fr s dea nimic…IOAN DUMITRU DENCIU: Ce rol crezi c are angajarea într-oaventur-carier literar snobismul? Dar ingenuitatea?CULI IOAN UURELU: Snobismul, dac nu se exagereaz,cred c n-ar fi chiar atât de nociv. Din pcate, odat intrat pe pantaadmiraiei fr limite a tot ce este la mod, scriitorul devine doar unimitator al celor din topul criticilor, care critici, i ei, pot fi snobi saudoar obligai (pe motive literare sau extraliterare..) s propage unanumit stil, un anumit om…i originalitatea în scrierile noastre? Ei,da, pentru originalitate trebuie luptat cu orice mijloace.Ingenuitatea…Dac este doar o naturalee i o simplitate, ca s nu-izicem candoare, parc n-ar fi chiar atât de ru, dar dac este numaisimplism, naivitate atunci ne putem atepta la orice. Chiar la preteniade genii, cum vedem atât de des în jur…391

Culi Ioan UureluRADU BORCEA: Ai o activitate de publicist i scriitor care începecu aproximativ 40 de ani în urm, alturi de profesorul PetracheDima, la celebra revist a Colegiului „Unirea”, „Revista noastr”,înscris la UNESCO. De ce crezi c nu mai apar astzi revistecolare atât de valoroase?CULI IOAN UURELU: M întorci în timp cu cel puin 35- 40de ani, ceea ce este i îmbucurtor (eram foarte tânr), dar i trist (aniiau trecut, oamenii dragi au disprut de lâng noi). Eram atât deentuziast când rmâneam în tipografie i aveam responsabilitateaapariiei „Revistei noastre”! Se întâmpla mai ales când Petrache Dimaera director al liceului „Unirea”. Neavând timp, m lsa pe mine sfac tot. Era greu, dar cât de multe am învat de la tipografi i de latoi ceilali! Ceea ce fac astzi la revista mea este posibil pentru catunci am fost atent i am învat. Mai pune astzi un tânr s-isacrifice o or din timpul su…Îi râde în nas, dac nu-i spune direct:o sut de dolari. Aa c nu ne mai mirm c revistele colare au unnivel destul de sczut. Mai ales c profesorii coordonatori n-au nici ofacilitate. Doar munc (înc o norm nepltit) i invidii…Ba, uniidirectori îi privesc urât când revista are succes, li se pare c li setirbete din prestigiul lor. În loc s-i stimuleze, directorii ajung s lepun piedici. Nu spun din auzite, mi s-a întâmplat chiar mie…Acesteafiind condiiile, cine dorete s mai fie coordonator de revist?Trebuie s recunosc, am fost atât de devotat „Revistei noastre” pentruc Nea Dima (aa îi spuneam) a fost mentorul, cumtrul (c tot i-amcununat ambii copii) i prietenul meu. Un om care era mai respectatîn Bucureti decât în Focani. Un Cioculescu, un Malia , un EugenBarbu îi scoteau plria (la propriu i la figurat) în faa acestui mareom. În timp ce la Focani, ca i astzi, indivizi fr nici un merit îlcontestau...COSTEL PRICOPIE: Am citit undeva despre Omul Cultural i mise pare c i se potrivete…Ce poi spune despre aceast definiie pecare i-au dat-o prietenii dar i neprietenii?CULI IOAN UURELU: Ciudat! Eu, care am pus multoraîntrebarea aceasta, nu m-am gândit c va trebui s rspund, la rândulmeu…Am cunoscut mari nume care s-au dedicat în întregime culturii,uitând de ei, de familii, de crile proprii…Eu am încercat doar s facmulte, uitând de vorba latinului: Non multa sed multum…Încercând392

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuris faci multe, nu reueti nimic…Eu sunt pe la mijloc…Neprietenii,dac ar afirma aa ceva, s-ar putea ca, în mintea lor îngust, s masocieze celebrului Culturnic…, cel care venea cu ordinele de lapartid. N-am avut neansa de a fi în funcii de acest gen…Cred cOmul Cultural este omul necesar într-un anumit moment i loc,înscriindu-se, prin tot ce face benefic, în istoria acelui timp i aceluiloc. Un om exemplar…N-am încercat vreodat s fiu exemplar…Nicinu cred c pot exista astfel de oameni…Doar cei mori suntexemplari…MARIANA VIKY VÂRTOSU: Suntei legat prin multe fire deSalonul Literar Dragosloveni…De ce îngduii dispariia lui? De cenu incitai autoritile locale, de ce nu solicitai sprijinul financiarpentru reînvierea lui? În aceeai situaie se afl i Festivalul„Duiliu Zamfirescu”…CULI IOAN UURELU: Cât dreptate avei cu SalonulDragosloveni numai eu tiu, cel care am insistat s nu dispar…Câtedemersuri, atâtea eecuri…Nu tiu de ce! S fie doar criza? Direciade Cultur i Patrimoniu nu are nici un fond pentru culturascris…Aceeai situaie i cu Festivalul „Duiliu Zamfirescu”, iniiat idus la culmi de Gheorghe A. Neagu. Liga Scriitorilor din Vrancea ainiiat Festivalul Naional „Vrancea literar”, a crui prim ediie s-adesfurat în 2011 la Negrileti, satul natal al lui D. Pricop, i s-anumit „Serile de poezie de la Negrileti”. Doar cu bani adunai deici, de acolo, chiar de la membrii (unii) Ligii, pentru a avea cu ce pltidiplomele i premiile.GHEORGHE ANDREI NEAGU: Ce putem facem ca literaturaVrancei s nu se mai desfoare în tot felul de grupuri igrupulee?CULI IOAN UURELU: Ai mare dreptate, dragul meu! În ce mprivete, sunt, am fost întotdeauna de acord, chiar am militat pentruunirea tuturor forelor literare vrâncene. De aceea am i înfiinat LigaScriitorilor din Vrancea (doar prin efortul meu financiar i fizic) încdin 1998, al crui membru eti de la început. Aceast carte, carecuprinde pe toi cei care creeaz în acest „col de rai” (în afar deunul-doi….) a fost scris cu acelai scop: s se tie c existm, csuntem o for…Dar la intenia mea i a altora, tu ai rspuns c unirease va face prin absorbie…Cum? Sub egida unei asociaii ca „DuiliuZamfirescu” sau a unei asociaii ca Liga Scriitorilor din Vrancea?393

Culi Ioan UureluGlumind, am putea spune c doar aici, în carte, v vd cu adevratunii…Vrei, nu vrei, aa vei rmâne în veci. Pcat c doar în acestvolum… Sper ca viitorul s ne lumineze pe toi…FLORINEL AGAFIEI: Credei în volumele de memorialistic?CULI IOAN UURELU: Cred în memorialistic, cred, cumspunea Iorga, în „oamenii care au fost”…Din astfel de cri învmtrecutul fr de care nu vom ti s ne desenm viitorul. Îndemn pe ceicare au ce spune, m refer la cei de peste 60 de ani, s scrie i s aratecelor mai tineri toate câte au ptimit în al Doilea Rzboi Mondial, înregimul comunist, în sistemul concentraionar…Totul cu scop precis:s învm (mai ales cei foarte tineri) s luptm pentru a nu se mairepeta vreodat evenimentele nefaste din istoria rii noastre. Daceste scris cu talent, impactul memorialisticii va fi puternic.PETRE ABEABOERU: Suntei nscut într-o renumit localitatede pe Valea Zbruului, veche zon istoric a Moldovei. V-aiimplicat în viaa cultural, spiritual a zonei? Cum?CULI IOAN UURELU: Am încercat s m implic în viaacultural a Moviliei, satul natal, am dus cri la primrie, labibliotec, am donat câteva mii de cri la biserica printeluiMunteanu, tiind c acesta a iniiat, ca o premier în jude, dac nu iîn ar, construirea unei biblioteci în la parterul viitoarei clopotnie.Primria, în schimb, la Ziua comunei, a invitat fiii satului venii dintoate colurile rii s asiste la concertul unor soliti de muzicpopular, în pia, ceea ce a suprat pe toi cei venii. Întâlnirea cu fiiisatului înseamn discuii serioase cu privire la viitorul comunei i nuascultarea unor soliti oarecare. Pcat de acest sat cu atâta potenialfinanciar i intelectual! Câte s-ar putea face! S se ia exemplu de laastfel de manifestri ale comunelor din jude…Dac nu-i iniiativ dinpartea autoritilor, acest sat nu va iei, cum merit, în eviden penici un plan…PAUL SPIRESCU: Dac ar fi s putem face abstracie de toateamnuntele i de toate epifenomenele unei viei de om i trecânddincolo de ele, care crezi c este ROSTUL CEL ADEVRAT alunei asemenea viei? Care este rostul vieii tale, Culi IoanUurelu?CULI IOAN UURELU: Rostul unei viei? Chiar de voi fiacuzat de unii „binevoitori” c simplific lucrurile, voi fi întotdeaunade acord cu ideile omeneti ale lui Hadeu, care ne spunea, acum394

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurifoarte muli ani, c un brbat ar trebui s aib o familie, un copil, sconstruiasc o cas, s planteze un pom i s scrie o carte…Cred, frfals modestie, c am îndeplinit cerinele respective, pe unele chiar leamdepit…i de aici putem merge mai departe…Am doi copii deexcepie, am avut dou cstorii (sftuiesc pe toi cei al cror menajscârâie, s încerce o schimbare, poate fi benefic pentru ambii soi),al doilea mariaj a venit cu un copil de vârsta celorlali, ai mei, o fatcare-i respect prinii, btrâneea îmi este mângâiat de cei doinepoei detepi i frumoi, am scris opt cri, sunt proprietarul venicfalimentar (financiar vorbind) al unei reviste literare (o considercopilul meu, ca i crile pe care le-am scris), am mai înfiinat orevist colar, „Pururi tânr”, pe care am condus-o la Focani i laOdobeti, am avut o activitate de profesor de peste 40 de ani, mi-aplcut profesia mea, am avut elevi care mi-au înfrumuseat viaa, amavut, mai am înc, dei puini, prieteni, care, i ei, au fcut ca viaamea s fie o permanent bucurie, am înfiinat Fundaia Cultural„Mioria”, cu scopul de a sprijini micrile culturale i supradotaiicare nu au resurse financiare pentru studii, pentru întreinere etc.Acesta a fost, este Rostul unei viei? S-ar fi putut mai mult? Sigur cda… Eu mulumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat! Sper cafinalul s nu fie o agonie prelungit…Subitul ar fi de preferat…395

Culi Ioan UureluJANINE VADISLAVDATE BIOGRAFICE:Filiala Focani.Se nate la oraul Focani, ora în care studiaz laColegiul Naional „Al. I.Cuza”. Dup absolvire, valucra o lung perioad ca reporter i realizator TV laAtlas TV i Prima. Între timp a absolvit i Facultateade Agro-Turism din cadrul Universitii „TERRA”—VOLUME PUBLICATE:1999-Debut editorial: Dulcea i tandra mea fiar – povestiri;1999 - Ppuilecare plâng– povestiri; 2000 - Grdina desftrilor– roman; 2007-Eva saunostalgia polilor– povestiri; 2012- Omul negru–roman-2012.Premii literare: Marele Premiu al Salonului Literar de la Dragosloveni -1983i în 1992.____________________________________________________________În Vrancea, brbaii care scriu au fost si au rmasmisogini ( sunt înc, la figurat, la Poarta Orientului) inu se pot împca deloc cu ideea c doamnele care scriu –cel puin unele dintre ele - pot fi mai bune, maitalentate, mai orientate în sensul c simt noul în artmai bine decât ei, abordându-l cu mult curaj iseriozitate.CULI IOAN UURELU: Ce rol a jucat în viaa ta câtigareaMarelui Premiu al Salonului Literar Dragosloveni ? Dar în carieraartistic a altora ? Cunoti situaia câtorva ? N-ar trebui reluatFestivalul?JANINE VADISLAV: La salonul Literar de la Dragosloveni amprimit de doua ori Marele premiu. In 1983, când am fost nominalizatîntâi, eram o ilustr necunoscut chiar i pentru focnenii mei. Nucunoteam ali condeieri vrânceni, dar citisem aproape tot ce trebuiacitit din literatura româna i strin. Scriam jurnal i mici povestiri de396

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurila vârsta de 15 ani, dar abia când am cunoscut-o pe scriitoarea CellaSerghi, care mi-a spus c am talent, mi-am luat rolul în serios. Inmomentul în care am primit primul premiu, am avut surpriza s vad,în carne i oase, scriitori ai momentului pe care îi admiram, AnaBlandiana i Romulus Rusan, Florena Albu, disprut între timp,Doina Uricariu s.a. Gabriel Dimisianu, redactor ef adjunct, pe atunci,la România Literar, a fost preedintele juriului si tot domnia sa aînmânat diplomele... A fost un moment de mare emoie pentru mine iun dar în avans pentru Srbtorile Crciunului, cci acest concursinterjudeean avea loc spre sfâritul lunii noiembrie. Am primit atuncio diplom, o medalie i 700 lei, dar cel mai mult m-a bucurat faptul cam fost acceptat în preajma lor de ctre scriitorii Liviu Stoiciu,celebru deja, de care m leag, iat, o frumoas i lung prietenie,Ioan Dumitru Denciu, Virgil Panait, Paul Spirescu, Mircea Deliescu iConstantin Ghini. Am devenit prieteni, am avut un cenacluextraordinar pân în 1989, cenaclu gzduit de ctre Biblioteca DuiliuZamfirescu din Focani. Cel mai consistent câtig, obinut cinstit, afost acceptul doamnei prof. Zaharia, directorul Bibliotecii în aceaperioad, care mi-a deschis uile depozitelor de carte.. A fostmomentul în care am îneles, am simit la propriu, c l-am apucat peDumnezeu de picior. Al doilea mare premiu l-am obinut în 1991.Poetul Ion Rou, care mi-a înmânat diploma, m-a întrebat: Etifericit? Nu tiu nici acum dac eram fericit, dar, cu siguran, amavut mari ateptri de la aceste rezultate. Nu s-au artat, poate i dincauza mea, care am pus pe primul loc întotdeauna cititul i abia apoiscrisul... Ca s rspund întrebrii dumneavoastr, da, acest ConcursSalonul Literar de la Dragosloveni trebuie reluat, dar cu multseriozitate fcut, cu scriitori de valoare, nicidecum ce vedem prin totfelul de concursuri înfiinate i derulate doar din ambiia unuia, altuia,sau a unui grup care se dorete musai influent. i mai ales frpromovarea unui numr indecent de mâzglitori de hârtie care ajungs se cread, datorit diplomelor fr valoare pe care le primesc, csunt adevraii i de necontestat urmai ai unui Sadoveanu, CamilPetrescu, Nichita Stnescu, M H Simionescu sau Hortensia PapadatBengescu.CULI IOAN UURELU: Janine! Eti, dei nu prea vrei s setie, autoarea a zeci de filme documentare despre cultura populararhaic, despre bisericile din Evul Mediu, despre literatura i397

Culi Ioan Uurelumeteugurile populare….N-ai artat niciodat c eti mai multdecât omul din spatele camerei de filmat…Modestia, îmi vei spune,e necesar. Tudor Muatescu îns afirma altceva: “i eu a fimodest dar s se tie!” Se tie ? Îi este cineva recunosctor pentruasta ?JANINE VADISLAV: Poate c nu este vorba musai de modestie.Atunci când nu m arat, cum spunei dumneavoastr, s spunem cîmi cunosc bine locul în calitate de realizator. Un om de televiziune,foarte exigent, acum productor general la o mare televiziunenaional, spunea c rolul reporterului, realizatorului, este s-l aducîn prim plan pe interlocutorul lui, sau un fapt, o realizare, uneveniment etc. Lecia aceasta n-o voi uita niciodat i o voi respectacu sfinenie. Pe de alta parte, nu pot spune c am rmas un ilustrunecunoscut. Telespectatorii m urmresc, am semnale sigure, alegemisiunile mele din dorina de a vedea locuri noi, întâmplarideosebite, de suflet, oameni cu totul speciali. Pentru toate acestea nicinu doresc sa-mi fie cineva recunosctor, este treaba pe care o am defcut, aa cum profesorul merge la coal, doctorul salveaz vieiomeneti... In ultimii ani m-am ataat foarte mult de cei care aunevoie de ajutor, lovii cumplit, dar care nu se dau btui. M gândescacum, fr un motiv anume, la brbatul din Reghiu care, fr mânadreapt, cu casa ars, fr o pensie, fr familie, departe de centrulcomunei, în muni, se descurc de parc ar fi fost singur pe pmânt.M întreb, dup aproape cinci ani, de când nu l-am mai vzut, dacmai triete... Oamenii de acest fel, cu o astfel de structursufleteasc, putere de munc i cu o mare dorin de a rzbi, suntadevraii eroi.C.I.U: Un autor drag ie, Mircea Horia Simionescu, afirma : »Suntîndrgostit de literatura român pân la fanatism ! » Ai puteaspune la fel ?J.V: Adaptat la preferinele mele, a putea spune, ,, Sunt îndrgostitiremediabil, pân la sfâritul vieii mele, de toata literatura lumii, pânla fanatism. Bineîneles c avem fiecare o list de autori, alei dupgustul fiecruia dintre noi, care ni se potrivete ca mentalitate, cri încare regsim propriile noastre triri, valori. Eu am ceva pus deopartepentru Gabriel Garcia Marquez, romanele sale, desigur, dar i micilepovestiri, cum ar fi cea despre frumoasa adormit din avionul care îlpurta pe eroul su spre Japonia, sau despre satul în care puii umbl de398

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricolo, colo, cu toate penele pe ei. Ar mai fi Radu Petrescu i MirceaCrtrescu, M.H.Simionescu, Livius Ciocârlie, cu tot ce au scris, nudoar o carte, dou... Sunt un devorator de jurnale de scriitor: MonicaLovinescu, Sanda Stolojan, Ernst Junger, Julien Green, apoi Salinger,J. Joyce, dar, mai ales, Homer, Vergiliu, pentru c îmi plac povetilebine scrise, i Bulat Okudjava, Borges, V.Woolfe, i toata pleiada descriitori americani i englezi care au debutat dup 1960-1970 i caresunt admirabili. M opresc aici, dar nu pun punct, pentru c numrulcelor pe care îi citesc i recitesc constant este mult mai mare.C.I.U: Ai scris multe volume de proz, în care ai descris triri iconvulsiuni de mari profunzimi, ai folosit tehnici ale sugestiei pecare le întâlnim la mari creatori…Cum ai ajuns la acesteperformane ?J.V: Am scris, e adevrat, Nu tiu dac am fcut performan. Mcitesc, de obicei, cei care i scriu despre crile mele, unii dintreprieteni, mai puin publicul larg, dei am volume donate bibliotecilordin jude. Nu am un control. Cei care m cunosc tiu c facteleviziune, poate c muli dintre ei ar fi mirai s afle c scriu, c ampublicat primele dou cri în 1999. Imi aduc aminte cu plcere cumla prima mea lansare de carte a cântat Corul Pastorala. A fost o onoarei cred c niciodat nu le-am mulumit destul coritilor de excepie,dirijorului, prof. Dumitru Sndulachi , pentru onoarea pe care mi-aufcut-o în acel moment. Cred c nu m-am promovat eficient, dartrim, de ani buni o stare de fapt care nu tiu dac se va mai schimbavreodat, fiecare este doar pentru sine, nu mai face nimeni munc depromovare doar din prietenie sau admiraie. Acum, ca s spun aa, oexcepie exist-i excepia confirm regula - dar i eu o fac pentru cam emisiuni culturale pe Atlas Tv i bineîneles c nu scap nici olansare de carte. N-a putea spune c toate sunt o minunata surpriz.Am o slbiciune, întemeiata i real, pentru o bun parte din creaiilepoetice ale lui Paul Spirescu i Apostu Vultureanu, îmi place cumscrie proz Raul Ionescu, dei nu a aprut înc pe pia cu volum. Osperan care poate deveni certitudine în preferinele cititorilor esteprofesorul Ion Constantin care, deocamdat, este atracia cenaclurilordin Focani. Dac vrei, rspund i întrebrii destul de ciudate pe caremi-o punei: cum de scriu aa, cum scriu i dac am ajuns laperforman? Nu tiu nici eu cum de scriu aa, probabil e rodullecturilor, a calitii mele de a absorbi i a reda apoi. Are o strâns399

Culi Ioan Uurelulegtur - organica a putea spune - cu ceea ce m reprezint. Amfost ani de-a rândul într-o strâns coresponden, schimb de idei cuscriitori importani pentru mine: Cella Serghi, Radu Petrescu,M.H.Simionescu, cu alii mai puin, dar toi mi-au spus c am stilulmeu propriu. Faptul c am fost atât de aproape de ei m-a ajutat s vdmai mult i mai bine, s discern i s descopr, mai devreme, ce mise potrivete. E un mare noroc s poi avea o imagine panoramic aceea ce vrei s faci. Nu mi-am dorit i nu am cutat la autorii pe careîi iubesc, în crile pe care le citesc decât s descopr c au curajul sspun tot, s-i pun inima în palma cititorului, s plâng, s râd, ssufere, s piard, îns totul la vedere. Cartea s aib de oferit, s fieadevrat, cu eroi adevrai i nu fcui ( chiar dac sunt adui dinimaginaia scriitorului ). Ar mai fi ceva: nu poi face toate acesteadac nu ai primit un grunte de har i de geniu, i nu exagerez cândfolosesc acest cuvânt, GENIU- grunte care nu poate fi dat decât debunul Dumnezeu.C.I.U: Fiind femeie, m-a fi ateptat s scrii texte sentimentale,edulcorate, de un romantism exacerbat…Dar în crile tale nuexist aa ceva. De ce?J.V: Poate pentru ca sunt puin..., mai mult uneori, misogin, dac sepoate spune aa? Imi plac personajele masculine i m confunddeseori cu ele. Asta nu înseamn c visez cu ochii deschii i nici ca prefera s fiu altceva decât ceea ce sunt. Sunt doar preferinelemele de condeier. In rest, cred c totul este dozat cu msur - msuramea i in stilul meu - i romantismul i emoiile, i lacrimile, chiar iceea ce ine puin, dar foarte puin, greu de sesizat, de telenovel.C.I.U: Faptul c nu scrii « în dulcele stil clasic », c eti oprozatoare foarte modern, c suspansul îi însoete multe dinpovestiri, c schiezi repede portrete memorabile, nu semnificatingerea maturitii creaiei ? Ce mentori ai avut? i-a fost greu?J.V: Mentorii mei au fost toi autorii pe care i-am citit începând de pela 5-6 ani. Pân am învat a silabisi, mi-a citit mama, sear de sear,cri aduse de la colegii de grdini, de la coal, din vecini. Acas,din tot ce au avut bunicii i au pierdut la refugiu, am mai gsit JaneEyre, Anna Karenina, Laleaua Neagr. Mai târziu au aprut Groapalui E. Barbu, Cronicile lui Dumitriu i crile primite ca premiu lacoal. Biblioteca mi-am format-o singur. Am început s cumprcri de prin clasa a IX-a... Dup atâia ani, pot spune cu mâna pe400

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriinim, am fcut alegeri bune. In ceea ce privete scrisul meu, câtevaindicaii preioase am primit de la Fnu Neagu, care se amuzasemnând pota literar în Gazeta Literar, devenit apoi RomâniaLiterar. Pot s spun c dou reviste literare, Luceafrul i GazetaLiterar, erau citite sptmânal de mine. Fiind cutate, trebuia s alergpe la toate chiocurile, cu noaptea în cap, pân ddeam de ele. Unvânztor de chioc, undeva la intrarea în Piaa Moldovei, pe lângmagazinul Tractorul, în imediata apropiere a bisericii DoamneiDafina (drâmat i ridicat blocul la parterul cruia se afl magazinede tot felul, printre care i Nufrul Alb), mi le-a pstrat o buna bucatde timp, pân cind, într-o zi, chiocul lui a fost demolat. Cel care mi-aschimbat oarecum viaa de condeier, fr s tie, a fost poetul GeoDumitrescu, care m-a îndreptat ctre Radu Petrescu. Pe doamna CellaSerghi am gsit-o singur-îmi plcuse enorm Cartea Mironei-i ne-alegat apoi o prietenie de 18 ani. Mi-a druit mult din punct de vederespiritual, dar a i primit de la un scriitor necunoscut, ca mine. Îmiamintesc c în ultima carte publicat scria despre un autor (iromanele sale) despre care eu ii vorbisem pe larg prima oaratrgându-i atenia asupra unor particulariti. Îl cunotea i domniasa, dar n-o interesase pân în acel moment. Cu Radu Petrescu a fostceva rece, mai mult curiozitate, cred, din partea dumnealui. Fiinddeosebit de politicos, nu refuza un necunoscut ca mine. Dei spune ci-am prut misterioas i nelinitit. Ceea ce nu sunt. Din pcate nu amai fost timp s m cunoasc mai bine, cert e ca i-a plcut cum scriucercetând cu atenie caietele pe care i le-am trimis. Cât despre M.H.Simionescu, din prima clip petrecut în prezena dumnealui m-amsimit extraordinar. Cu siguran este scriitorul cruia a fi dorit ssemn, cel puin din anumite motive. A fost o persoan extrem deamabil, fr efort, prietenoas, care a iubit oamenii, îi plceaudiscuiile pe teme diverse dar i literare, era deschis i putea comunicainformaii de orice ordin cu o naturalee i o sinceritate greu de gsitla oamenii de cultur. A fost un om contient de valoarea sa, dar i deo modestie natural, fireasc. Mi-a fi dorit mai mult timp petrecut încompania sa. Cât despre scrisul meu, scriu aa cum gândesc, cumsimt, cum sunt personajele mele. V fac o mrturisire, în premier: lamine subiectul este în funcie de evoluia personajelor. Toat perioadaîn care duc la bun sfârit o carte, o povestire, am un dialog permanentcu personajele mele. Sunt foarte importante i au, de obicei, chipul i401

Culi Ioan Uurelucel puin câteva trsturi personale ale unor oameni pe care îi cunosc,i-am cunoscut, de la care pornesc i amplific apoi totul. Uneori devinde nerecunoscut i rmâne doar numele de la care am pornit: Petulia,Astrid, Miron, Virgil Omt, Nau Sava, domnul Ahile Petroianu,Naa Zina, Cocua, Alexandru Costea sau Nastenca.C.I.U: Referindu-ne la literatura vrâncean de pe Cacaina ( nu ceade pe Milcov), auzim adesea acuzaii, etichetri de tot felul…Cinevaspunea c acuzaiile au valoarea acuzatorului. Dar, în fond, toatesunt simple „trncneli”…Cum am putea asana “produsele“Cacainei literare?J.V: Cu siguran, nu vor disprea niciodat, e în firea omului, iarscriitorul este i el om sau OM. Putem, în schimb, s nu le bgm înseam, ca i cum nu ar fi fost scrise sau spuse prin viu grai. Omulsimplu, din popor, are o vorba, "Cu tcerea îi frigi pielea", care nu seva devaloriza niciodat.C.I.U: i-au aprut diferite cronici literare în revistele « Plumb », ,« Convorbiri literare », »Salonul literar » etc. Ce prere ai desprecritica actual, pe care unii o împart în mare, mijlocie, mic…?J.V: Le mulumesc tuturor. Critica este una singur, numai c anumiicritici, elevai, îi vor spune lucruri neplcute sau nu, folosind termeniermetici i aa fiecare va înelege ce vrea. Cei mici, cum spuneidumneavoastr, vor spune lucrurilor pe nume i atât. i într-un caz iîn cellalt, n-a vrea s dispar minunata noastr "critic actual",care are, desigur, rolul i locul ei bine stabilit.C.I.U: Un parlamentar englez se credea ironic atunci cândpronuna : « Domnilor, femeia nu este cu nimic inferioarbrbatului, superioar nici atât, iar despre egalitate nici nu poate fivorba ». O fi având dreptate ? Realitatea din jur ce-i spune ? Întrescriitori ?J.V: Atât în realitatea din jur, cât i între scriitori, exist înc destuldin mentalitatea de altdat, adic femeia i brbatul nu pot fi egali,nici mcar în scris, teoretic. Realitatea a dovedit îns c o literatur defoarte bun calitate, excepional deseori, poate fi fcut de femeicare îi întrec, uneori, de departe pe unii dintre scriitorii brbai, carenu ies în eviden prin talent, ci prin zarva pe care o produc în jurullor. M refer, desigur, la literatura pe plan mondial. În Vranceabrbaii care scriu au fost si au rmas misogini (sunt înc, la figurat,la Poarta Orientului) i nu se pot împca deloc cu ideea c doamnele402

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricare scriu – cel puin unele dintre ele - pot fi mai bune, mai talentate,mai orientate în sensul c simt noul în art mai bine decât ei,abordându-l cu mult curaj i seriozitate. Când vine vorba de modul încare tiu s-igestioneze talentul, s-i cucereasc publicul cititor, între femeile ibrbaii care scriu în Vrancea, pun semnul egal, fr nici un dubiu.C.I.U: Alfred de Vigny arta c are »prieteni cldui i prieteniostili »..Tu ? Mai exist celebrele prietenii literare în Vrancea, înar ?J.V: Atât cât tiu eu, s-au cam dus pe apa sâmbetei multe prietenii inVrancea, dar-mi-te cele literare! Nu este vorba doar de rivalitatea fireascdintre scriitorii care se iau la întrecere s aduc ceva nou în literatur,pentru c atunci am putea vorbi de progres. Acum, cred eu, e vorba doarde invidie i aici fac referire, fr nici un dubiu, la cei care acumuleazmaculatur fr nici o valoare dovedind un dispre total pentru COPACULcare este sacrificat, care cpueaz literatura vrâncean, dar i ura pentruconfratele pe care nu-l poate egala, despre depire nici nu poate fi vorba,pentru c le lipsete gruntele de har primit de la Dumnezeu, talentul de acrea situaii, poveti, personaje, bunul sim ca s se recunoasc învini camzglitori de hârtie, dar i msura în toate cci nu îi este dat oricui sscrie, cu adevrat, o CARTE.C.I.U: Pentru tine, Bibliopolisul ar fi locul ideal? Scriitorul ar trebui sstea doar în castelul su de filde? i realitatea care trebuie trit,descris, cui rmâne ?J.V: Cu siguran, i eu am crezut la început c scriitorului îi este necesarun turn de filde. In momentul când am început s lucrez în televiziune,care mi-a oferit ocazia s cunosc oameni, locuri, situaii, triri de zi cu zi,cred c trebuie s le împaci pe amândou. Cât privete Bibliopolisul, eleste permanent cu mine, sau eu cu el...C.I.U: Adevrul i Dreptatea sunt dou Nluci, spunea erbanCioculescu.Aa o fi ?J.V: Depinde, dac le poi dovedi, impune, dac nu, rmân nlucile..C.I.U: Cât din personalitatea ta ai pus în personajele tale ?J.V: Incerc s nu alterez personalitatea personajelor mele pentru cîntotdeauna am avut i am respect pentru ele. Dac nu le-a iubi, respecta,nu mi s-ar dezvlui... Vin, cu toata încrctura lor emoional i spiritual,doar când vor ele, i dac simt c vin la un prieten.403

Culi Ioan UureluC.I.U: O alt mare pasiune a ta este pictura, teoria picturii…Astfel, etipermanent o prezen activ la marile expoziii, comentezi operele unorpictori din jude, din ar. De unde vine aceast dragoste pentru arte?J.V: Mi-am dorit întotdeauna s pot picta, n-am încercat niciodat s vddac am talent, dar am pictat cu cuvântul aa c aceast pasiune mi-a fostde mare ajutor. Imi plac vernisajele, expoziiile, îi iubesc pe pictori, pe careîi urmresc cu interes, am preferai..., dar de unde vine aceasta pasiune, n-a putea spune i nici nu vreau s tiu... Cred c de la Bunica mea, ea era oartist...C.I.U: Literatura vrâncean este la o rscruce…Putem s-i unim forelepentru a lupta împotriva veleitarilor, a « geniilor » neînelese, aparaziilor culturali, a politicului incult?J.V: Nu cred în uniri de acest fel i pentru astfel de scopuri. Fiecare artrebui, personal, s pun umrul, în sensul bun al cuvântului. Cred cu triec fiecare trebuie s-i fac treaba cât mai bine i atunci scopul va fi atins.Fiecare reuit contribuie la creterea prestigiului literaturii vrâncene. Inafar de acest lucru, eu, personal, nu cred c literatura vrâncean este la orscruce numai pentru c forele literare nu sunt unite între ele. Nici vorba!Cred c scriitorii vrânceni ar trebui s se simt permanent la o rscruce,care înseamn autodepire, modernitate acceptat, stil de nivel europeancel puin, s poat deschide uile, s ias din acest spaiu vrâncean, care nedevoreaz i atât, fr s pun nimic în loc, fr s vin cu un produs decalitate. Mai degrab cred c ar trebui s ne unim forele pentru a-ideschide ochii cititorului ajutându-l s discearn între literatura de calitatei literatura fr form i fond, susinut din prietenie, din interes sau doarpentru a scpa de aa ziii scriitori care nu se plictisesc s bat pe la toateuile, care nu realizeaz c cei crora le deschid ua cu o consecvenamachiavelic au prea mult bun sim s-i i refuze. Aici intervine rolulscriitorului vrâncean care ar trebui s-i cunoasc msura, acum când eleste ridicat în slvi fr motiv (i-i place foarte tare), poluându-l pecititorul de bun credin, care nici nu mai are curajul s deschid gura, saib o prere, de team s nu fie marginalizat de scriitorimea victorioas,care a câtigat - deocamdat o lupt - un rzboi îns nu va câtiganiciodat. Din acest punct începe sperana celor care iubesc literatura debun calitate, care îneleg c nu totul este pierdut. Dac ar fi s parafrazezo persoana important, nu spun cine, parc s-ar zri o lumini la captultunelului.404

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriMARIANA VÂRTOSUDATE BIOGRAFICE:S-a nscut la Focani, într-o capricioas primvariarna anului 1953; A urmat studiile primare,gimnaziale i liceul (Colegiul ”Unirea”) în oraul natal,Focani; Este absolvent a Facultii de PsihologieBucureti ; În anii ’90, revista glean ‘’Pax AuraMundi’’ prin directorul ei, scriitorul Mircea Ionescu, îi acord credit i-i vapublica câteva poezii i proze scurte; Activitatea autoarei a fost rspltit cudiverse premii i diplome pentru:critic literar-Salonul Dragosloveni-2001-premiul II; Primete Diplom de onoare, pentru cel mai bun cronicar, încadrul Festivalului Primvara Poeilor-2004 ; Premiul special-2003, pentrupromovarea culturii vrâncene i pentru contribuia sa la dezvoltarea culturiilocale.VOLUME PUBLICATE:Jurnalul unui ticlos - poezii-Ed.Pax Aura Mundi-Galai-1998; Jucriipentru Noemi-poezii pentru copii-Ed.Pax Aura Mundi-Galai-1998; Iubirefr vacan-proz scurt-Ed.Pax Aura Mundi-Galai-1999; Nopi cu ochiideschii-roman-Ed.Pax Aura Mundi-Galai-2000;); Talisman de buzunarnuveli proz scurt-Ed.Salonul Literar-Focani-2001; PseudojurnalulDorei Spirescu-roman-Ed.Zedax Focani-2003; Miresa de nisip-nuvel-Ed.Zedax-2003; Legat la ochi-primul volum al trilogiei cu acelai nume-Ed.Rafet-Rm-Srat-2005; Dincolo de nimic–vol.II al trilogiei - Ed.Andrew-2007; Misterul Golfului Slbatic-roman-Ed.Andrew-2008; apte ani spre unTibet-memorialistic-jurnal de cenaclu-Ed. Zedax Focani-2009; Memoriasugativei (Poeme naive de o var)-poeme absurde-Ed.Transilvania-2010.REFERINE CRITICE :Mircea Ionescu,Rev.Pax Aura Mundi-1998-1999-2000 ;Gheorghe AndreiNeagu-Oglinda literar ; Emilian Marcu-Convorbiri literareIai2007-2008-2009 ; Florin Paraschiv- ProSaeculum-2004 ; Radu Cârneci, Liviu Grsoiu(vezi Convorbiri literare-Iai), Liviu Comia-Oglinda literar.; ValeriaManta Ticuu, Constantin Miu, Virginia Paraschiv-Ganea; Victor Sterom,Mihaela Albu, Dan Anghelescu, Corneliu Fotea- Salonul literar-2000 ;Culi Ioan Uurelu, Sperana Miron, Violeta Craiu-Cârjan, Cezarina405

Culi Ioan UureluVictoria Adamescu, Marin Ifrim, Al.Florin ene, Constana Cornil, MariaSava, Virginia Bogdan etc.____________________________________________________________Corupia a atins cote alarmante. Banul face legea, iarmoralitatea nu mai este o virtute. i totui…ca s nu batapa-n piu: literatura se va întoarce la povestea magic.La subiectele alctuite din conflicte banale, la finalurimoralizatoare. Metafora va fi ef între cuvinte.CULI IOAN UURELU: Îmi amintesc (tii câi ani au trecut?)de prima dv. apariie în faa publicului vrâncean…Eu i Ion Panaitam aranjat s v lum sub protecie, tiind cât de lamentabil secomportau cele dou « genii »(aa se considerau ei) ale Vrancei cunoii (ca i cu vechii) venii. Nu tiu dac din vina dv. sau a“geniilor” respective, intenia noastr sincer de a v proteja s-atransformat într-un eec total. Am plecat (eu i Ion) suprai, înmomentul când cei doi autointitulai “mari scriitori“, pe care nu-iinvitasem, au început s vorbeasc i s-i impun, ca de obicei,punctul de vedere. De fapt, ce s-a întâmplat atunci?MARIANA VÂRTOSU: Este o amintire stânjenitoare. Cel puin înceea ce m privete. În ceea ce-l privete pe Ion Panait, trebuie s vdezamgesc: a revenit i a rmas alturi de noi, pân la final; în ceeace v privete, pstrez o amintire cald. Implicarea dvs. cu totsufletul, în organizarea unei lansri de carte pentru o marenecunoscut, a însemnat foarte mult pentru mine. Da, tiu ce s-aîntâmplat atunci…Îmi amintesc foarte bine fiecare detaliu. Cândva, os v povestesc, dar fr mrturii scrise. i, …,,despre mori numaide bine,,.Privind retrospectiv, prefer s ramân în trecut, aceastîntâmplare, oricât de mult sau puin a cântrit intervenia ,,celor dougenii,,- cum i-ai numit. De obicei, las trecutul în urm.Trecutul, cabagaj inutil, care mi-ar îngreuna gândurile, mersul…C.I.U: Gândind la ce a fost, privii în urm cu mânie sau cubucurie?M.V: Mânia este o stare care m ocolete. Mai bine-zis, o evit.Oîncrctur energetic negativ, nu-mi st în fire.Sânt un om deschis,optimist, un om care iubete oamenii, prefer compania lor. Le accept406

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuricalitile i defectele cu toleran i îngaduin.Nu judec pe nimeni.Nu am aceast cdere. Singurul meu obiectiv este s îneleg pe cel delâng mine. i, dac n-o pot face, e numai vina mea. Primesc idruiesc energii.Atât.Nicolae Steinhardt în Eseu romanat asupra neizbânzii explicdrumul reuitei i al nereuitei, al orgoliului izbânzii, ca viciu.Dezleag cumva misterul urii i al sufletului întunecat, pus pejudeci infantile…Vreau s cred c, astfel de cri, ca ale lui NicolaeSteinhardt pot fi ghid pentru cei ce se las amgii de reuiteefemere, manifestând orgolii, cel mai adesea ridicole.C.I.U: Întâlnirea dv. cu scrisul o considerai o întâmplare sau ominune ?M.V: O minune ! Ce poate fi mai minunat decât s tii c,acumulrile tale, trecute prin filtrul inimii i al spiritului le poitransmite celorlali sub o form sau alta? Spun minune, pentru cîncercrile mi-au fost susinute de oameni cu potenial în descoperireacelor cu oarecare talent narativ. Dup lectura primelor poveti amfost încurajat s continui de regretatul prof. Petrache Dima, descriitorul Mircea Ionescu de la Galai i, firete, de Gheorghe AndreiNeagu, care, m-a susinut i ajutat s m exprim în revista Oglindaliterar, pe care o manageriaz de la fondare. ansa mi-a surâs i amcunoscut personaliti din lumea literar care au avut influent asupradefinirii stilului, exprimrii. I-a aminti pe Florin Paraschiv, CorneliuFotea, Emilian Marcu,(redactorul uneia dintre crile mele), CuliIoan Uurelu, (dac tii cine este ?), care, ca i mine, a lsat deopartetrecutul i a acceptat colaborarea în multe situaii.C.I.U: Scriei o proz original, suntei ataat în totalitate degrupul de la Cenaclul « Duiliu Zamfirescu », despre edinelecruia scriei permanent cu dragoste, competen…Ai avut, aveisatisfacii, deziluzii de la preocuprile dv. literare?M.V: Despre originalitate, da, doresc s fie aa.Ce-ar însemna sscriem toi la fel ? Ataamentul i loialitatea mea fa de grupare,cenaclu, revist… A comenta într-un singur fel :orice relaie, deoricare natur ar f ea, trebuie s se conduc dup nite criterii :sinceritate, loialitate, încredere, respect-reciproc.A frecventa un altcenaclu, a cocheta cu o alt grupare a considera c, exact asta a face: cochetrie!Ataamentul meu la cenaclul ,,Duiliu Zamfirescu,, s-aprodus într-o perioad destul de mare. Pot vorbi despre bucurii i407

Culi Ioan Uureludeziluzii, firete.Un lucru este cert : bucuria de a consemna întâlnirilede lectur, i nu numai ; am consemnat cam tot ce s-a petrecut dinpunct de vedere cultural în Vrancea în perioada 2001-2011 ; bucuriade a m numi coleg de cenaclu cu scriitorii vrânceni, pe care îiîndrgesc i-i respect, nu poate fi cuprins în cuvinte. Bine c nu m-ai întrebat, care dintre colegi îmi este mai aproape de suflet ?A fifost în mare dificultate.C.I.U: Cineva declara c, în epoca dintre cele rzboaie, a existat omare efervescen creatoare în proz i în liric încât perioada afost, pe drept, numit « al doilea clasicism ». Astzi, în ce epocliterar mai suntem ?M.V: M provocai ! N-am s spun postmodernism. S zicem una detranziie?! S zicem...Se scrie mult, se scrie prost...Admitem. Dar s-auscris i cri bune, recunoscute de critica de specialitate.Timpul vacerne. E bine c se scrie, e bine c lumea crede în viitorul crilor.Curentul literar ? Se va defini.Vin în urma noastra tineri cu unpotenial incredibil.E curentul scriitorilor de cristal, începutul uneinoii istorii literare ,in ovo,dac vrei.C.I.U: Nicolae Iorga spunea despre poezia lui Lucian Blaga c este«o monstruozitate a inspiraiei, care nu se poate numi poetic.»Timpul a dovedit c istoricul n-a avut dreptate. De ce, în România,în Vrancea i mai i, se gsesc unii care arunc pe piaa literarconstatrile lor «definitive» asupra unor scriitori? Nu timpul vadecide?M.V: Poetica lui Blaga, prin misterul e, iniiaz o alt spiritualitate.i, ca orice noutate a fost mai greu de acceptat.Atingând, printre alteletot o criz spiritual, critica ,,l-a taxat,, ca atare. Cum spunei, timpula decis în favoarea poetului, propulsându-l acolo unde-i e locul.Trilogia cunoaterii este un argument al filosofiei blagiene, care îisusine opera poetic. Avem nevoie de critici ! Dar...Scriitorul trebuiedescifrat cu inima. Ar putea fi, i ar trebui s fie aa. Un critic care serespect (nu generalizez) aa trebuie s se manifeste : s-i iubeasc,,pacientul,, - dup care, cu graia i blândeea unui bun printe smânuiasc bisturiul, constructiv, nu distructiv. În Vrancea noastrcultural, din pcate, nu avem decât un singur critic : Mircea Dinutz.Insuficient s acopere aria scriitorilor. Imposibil de realizat vreopolemic între confrai. De unde i dificultatea unei cotri...cu inima408

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurii spiritul. E mai simpl abordarea citirii pe diagonal, recurgerea lao metod mai puin ortodox (pamfletul !) Incizia, amputarea,anularea ! i, deodat, numrul scriitorilor analizai scade simitor.tiu c rspunsul meu va fi comentat. Înfierat ! Niciun critic nu poatedecide calitatea unei lucrri, din toate punctele de vedere, dândverdicte ferme, fr s se strduie suficient. Niciun verdict nu poate fiincontestabil cu toat definiia ,,definitiv i irevocabil,, valabil fiinddoar în magistratur. i, uneori nici acolo. Contestm, dar, ce punemîn loc? i, ca s nu ies din subiect, i LIS a fost contestat, apoiconfirmat, ca în cele din urm s fie din nou criticat de unul i acelaiMare critic (Nicolae Manolescu). Nu-mi rmâne decât s m întreb:când se dezminte criticul pe sine, când gsete caliti în operastudiat, ori când îl desfiineaz, cutându-i noduri în papur? Sau, dece, m întreb, criticul tecucean, Ionel Necula s-a aplecat asuprascriitorimii vrâncene cu blândeea i iubirea unui printe ? În fine, sepot spune multe. Dar, s lsm TIMPUL s decid i pentru noi, aacum a decis în multe alte cazuri!C.I.U: Se spune c 1,5 milioane de români mai cumpr astzicri…Câi vor mai fi peste zece ani ? Va disprea, oare, cartea înfavoarea televiziunii i internetului ?M.V: Categoric, NU ! Am întâlnit destui tineri subjugai de plcereacititului, nu pe suport electronic.Au biblioteci personale, sânt înscrii labiblioteaca judeean, au o înclinare bine educat în acest sens. Plcereaprovocat de aroma tuului, rsfoind cartea, contemplarea copertei,simbolistica ei, atingerea paginilor, sânt deprinderile unui cititor împtimit.i, aceti cititori exist. Nu, aceast rara avis nu e pe cale dedisparitie.Argumentez cu tinerii notri cenacliti, care ne uimesc în fiecarezi. Dovada, primul lor volum aprut la vârsta când noi nici nu visam acestlucru (tocmai punctam începuturile unei noi istorii literare.Ce poate fi maiconvingtor decât un debut la vârsta lor ?!).C.I.U: Omul este, de obicei, dominat de dou verbe : a fi i a avea. Omulcomun, bineîneles. Scriitorul, intelectualul?M.V: S m prefac i o s consider c v referii la androgin, când vorbiidespre scriitor, cci, dac lum în considerare termenul intelectualul, azice , aa cum zicea Anatole France: ,, inteligena este o vanitate careispitete femeia,, deci…S lsm gluma deoparte. Scriitorul adevrat facece facei dvs., ce face Gheorghe Neagu. Adic, îi susin financiar ,, copiiispirituali,,- revistele pe care le-au nscut! Nu cred c scriitorii pot fi409

Culi Ioan Uureludefinii prin cele dou verbe, dar…Niciun scriitor n-ar trebui s triasc lalimita decenei, a normalului; ar trebui s nu aib grija banilor, care-iumbrete puterea de concentrare, îi distruge timpul dedicat studiului,creaiei. A defini scriitorul prin alte verbe: a crea i a drui!C.I.U: Suntei permanent prezent în cercuri literare. Din acest punct deobservaie, cum vedei literatura viitorului? În România, în Vrancea?M.V: Întrebarea m onoreaz. Din pcate perioada aceasta tulbure, dintoate punctele de vedere, va afecta i cultura, literatura. Decadena roadenu numai societatea, ci pe fiecare individ în parte. E o lupt inegal,donquijotian pentru fiecare dintre cei care i-au permis s consemnezeartistic, stilistic aceasta epoc. Corupia a atins cote alarmante. Banul facelegea, iar moralitatea nu mai este o virtute. i totui…ca s nu bat apa-npiu:literatura se va întoarce la povestea magic. La subiectele alctuitedin conflicte banale, la finaluri moralizatoare. Metafora va fi ef întrecuvinte.C.I.U: Caragiale ar fi, astzi, un leac pentru sntatea moral aromânilor Dintre scriitorii existeni, se întrevede oare vreun Caragiale ?M.V: Întrebarea este derutant. Mintea îmi este invadat de comiciiactuali ai micului ecran i se revolt. Sigur, nu fac altceva decât silustreze societatea actual (Bendeac, Mârlanii, sau Trsniii, m rog). Esteumilitor acest gen de comedie, iar dac s-ar interpreta Caragiale, acetiactori, care, desigur, au talent , ar fi salvai pentru postumitate. Caragialenicicând n-a fost mai actual. Dureros de actual.C.I.U: E posibil ca peste ani s asistm la o discuie de genul: »O fostmtu de a mea, drag Elena, a scris, acum treizeci de ani, în revistele«Oglinda literar», «Salonul literar» i «Prosaeculum», toate dinFocani. «Dar aceste reviste le studiem în manualele de liceu, drag !»Ce zicei de previziunile mele?M.V: Întrebare cu tenta sarcastic, unde rspunsul ar ine de vanitate. Aspune c e posibil. Previziunea dvs. este una realizabil. Spun acest lucru,pentru c între paginile acestor reviste nu au semnat numai ,,Elena,, ori,,Mariana,,- ci, o sumedenie de nume consacrate care onoreaz tradiiaspiritualitii române. C se vor regsi i, poate, se vor aminti i acestenume, e doar o presupunere care gâdil orgolii. Aceast întrebare mîndreptete înmiit la mulumiri i nu-mi ramâne decât s v doresc,omenete, sntate i împlinirea proiectelor de pe masa de lucru.410

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriVARUJAN VOSGANIANDATE BIOGRAFICE:Scriitorul s-a nscut pe 25 iulie 1958 în oraul Craiova;Va face studiile gimnaziale i liceale în Focani; În1982 finalizeaz studiile Facultii de tiineEconomice din Bucureti. iar în 1991 îi ia licena laFacultatea de Matematic a Universitii Bucureti;Doctor în tiine Economice; Membru Fondator al Societii Române deeconomie; Membru al Young Politicians Club-Londra; Între anii 2006- 2007a fost ministru al Economiei i Finanelor; Prim-vicepreedinte al UniuniiScriitorilor din România; În 1994 a luat Premiul Asociaiei Scriitorilor dinBucureti.VOLUME PUBLICATE:Contradicii ale tranziiei la economia de pia-Editura Expert-1994; Jurnalde front-Ed. Staff-1994; Statuia comandorului (proz-Ed. Ararat-1994);amanul Albastru (proz- Editura Dacia-2004); Ochiul alb al reginei(poezii-Ed. Cartea Româneasc-2001); Iisus cu o mie de brae (poezii- Ed. Dacia-2004); Cartea oaptelor-Ed. Polirom-2009 ( Premiul „Ion Creang” alAcademiei Române pe 2009 ; Premiul „Cartea anului 2009” acordat de„România literar”, cu sprijinul Fundaiei Anonimul, Premiul revistei„Convorbiri literare”-seciunea Proz-2009, Premiul revistei „Observatorcultural”-2009-Proz).____________________________________________________________Cred c poezia este cea mai abstract dintre toateformele gândirii umane. Dei despre poei se spune csunt rupi de realitate. Rmâne, îns, s stabilim desprece realitate vorbim.CULI IOAN UURELU: Ai fcut studiile inferioare laFocani, care este i fundalul întâmplrilor din “Cartea oaptelor“.Nu v încearc nostalgia oamenilor i cldirilor vechiului ora?Cum artau?411

Culi Ioan UureluVARUJAN VOSGANIAN: La noi, în Focani, când începeau s sescuture frunzele castanilor, dintr-o parte într-alta a oraului, de laStrada Grii i pân la oseaua spre Adjud i Tecuci, puteai trececlcând numai i numai pe frunze. Între timp, castanii au disprut.Trunchiurile castanilor retezai s-au lit sub asfalt. Fiecare strad e unfel de groap comun a copacilor de odinioar. Clopotul BisericiiDomneti, drâmat dup cutremurul cel mare din 1977, e întors, aacum mor clopotele, cu gura cscat ctre cer. La noi, în Focani, pevremea asta, oamenii nu mai tiu cum pi, unii spre alii. Într-un fel,oamenii stau nemicai, precum altdat copacii. Oamenii sunt statuiale copacilor. Dintr-o parte în alta, de la Strada Grii pân la barieraspre nord, oraul meu a rmas un Erechteion al vechilor castani.C.I.U: Avei un arbore genealogic încrcat de mistere i tragediiproprii poporului armean…Aadar, o motenire spiritual bogat, osimpl istorie sau obligaia perpetu de a povesti ce-a fost pentru anu se mai repeta.. ?V.V:Am scris romanul ca pe o eliberare. Sunt atâtea lucruri care aufost trite, dar nu au fost spuse niciodat. Povestitorul e un copil. Nu euor s te întâlneti cu copilul care ai fost. Îi trebuie mult curaj.Atenie, nu cu copilul din tine, cci el se schimb odat cu tine, bachiar ajunge un btrân cu chip de copil, precum cei bolnavi deprogerie. Ci chiar cu copilul care ai fost i care este cel maineîndurtor judector al tu, cci el, netiind ce este pcatul, nu tienici ce este iertarea.Povestitorul spune, la un moment dat, „aceastanu este povestea mea”. Formularea este greu de explicat, fr lectura„Crii oaptelor”. La un moment dat, în carte se povestete despreurmele mele, înclat cu bocancii pregtii pentru deportaii notri înSiberia. Erau urme prea mari pentru un copil. Altcineva lsa urme înlocul meu, cât vreme nu aveam s povestesc, nu aveam dreptul lapropriile urme. Acum mi-am câtigat acest drept. Bunicii mei nu miauinoculat sentimentul urii. Ei nu mi-au povestit, de fapt, nimic dince li s-a întâmplat, poate tocmai din acest motiv. Povetile pe care lerelatez le tiu de la alii. Genocidul anilor 1895-1922 este o traumcolectiv a armenilor. Aproape c nu e familie care s nu-i fi avutvictimele sale atunci. Mai nimic din ce ni s-a întâmplat dup aceea nupoate fi îneles, dac ignoram genocidul. Aa se întâmpl i în „Carteaoaptelor”. Dar tot ea ne înva cum s vorbeti despre acele lucrurifr s dumneti.412

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Armenii sunt foarte unii, în timp ce la români funcioneazdoar principiul caprei vecinului…Au românii vreo ans de a nu semai urî, de a nu se mai invidia ?V.V: In România exist dou tipuri de cultur care se gsesc însubcontientul colectiv i care s-au cimentat precum coralii de pestânc. Prima este cultura srciei, marea noastr problem nu este csuntem sraci, marea noastr problem este c trim într-o cultur asrciei. Noi suntem educai s fim sraci, simim implacabilul cromânul e blestemat s se nasc i s moar srac. Noi tim c nu celcare vrea s se lecuiasc de srcie trebuie urmat, ci cel care vrea scârpeasc srcia. Simim c cel care îl ajut pe cel de alturi s fiemai puin srac, te sfideaz pe tine. Srcia este pentru noi un fel decondiie uman. Aproape c nici nu putem s gândim cum ar fi înafara ei. i atunci când avem ansa de a ne elibera de srcie, dincauza acestei traume de secole încercm s recuperm în timp scurtviaa netrit. i facem ca nisipurile mictoare, în loc s ne salvm,mai tare ne afundm. Uitai-v la experiena noastr de dinainteacrizei în care românii au încercat foarte repede s recupereze tot ce nutriser, în care dac le spuneai c, dac salariile cresc cu mai puin de20 %, credeau c îti bai joc de ei. E de îneles, într-o anumit msur.Când vorbesc de dimensiunea cultural a tranziiei am în vedere iacest lucru. Srcia nu mai trebuie privit ca o fatalitate. Starea desrcie nu mai trebuie privit ca o condiie natural pentru români.Din aceast atitudine pguboas decurg suspiciunile, decurgeabsorbia foarte rapid a populismului i decurge rezistena laschimbare. Uitai-v c adesea românilor trebuie s le faci reformacând sunt neateni, pentru c schimbarea devine o ameninare dinstarea aceasta de srcie cu care ne-am obinuit.Al doilea tip de cultur e cultura antistatal, care este la fel deduntoare ca i prima. Statul este perceput ca pe ceva ostil. Adispreui statul i a nu respecta legile devine o virtute. Ceteanul setransform într-un fel de partizan în lupta împotriva statului. Statul nua coborat în mijlocul societii care l-a creat. Reforma instituionaleste o chestiune extrem de complicat. Pân când ceteanul nu se vaîmprieteni cu statul, care înseamn planul cultural, punerea laolalt asensului individual i a sensului colectiv i a definirii unui traseunaional, nu ne vom lecui. Acestea dou, cultura srciei i culturaantistatal, au o consecina imediat: nivelul sczut al culturii413

Culi Ioan Uurelucivice, care este tot un tip de cultur. Aadar eu nu v vorbescneaprat de cultura pe care o gsim în biblioteci, de expresiile calofileale culturii, ci v vorbesc de ecoul acestora asupra sufletelor noastre,de oglindirea lor în noi, de modul în care ele ne orienteaz, netransform sau ne pun uneori s ne uitam în oglind, la noi înine.Cultura civic este indispensabil pentru evoluia unei civilizaii.C.I.U: Ai afirmat c poezia este o Art a Exactitii. Se tie,desigur, c uneori chiar i savanii au acel fior inefabil...Plecând dela Omar Kayyam i ajungând la Ion Barbu, dar trecând i pe lamatematicieni-poei ca prietenii mei Viorel Dinescu, Marin Moscu,Aurel Buricea etc. S tragem concluzia c dac n-ai fi fosteconomist i matematician, v-ar fi rmas strin poezia ?V.V: Nu tiu cum a fi fost dac n-a fi fost eu. Dar matematica estefoarte util poeziei, cci are aproape acelai grad de abstractizare.Cred c poezia este cea mai abstract dintre toate formele gândiriiumane. Dei despre poei se spune c sunt rupi de realitate. Rmâne,îns, s stabilim despre ce realitate vorbim.C.I.U : “Cartea oaptelor” este, cum s-a spus, o carte identitar apoporului armean. Românii n-au aa ceva , afirmai, chiar dac aicis-au nscut i au creat Eminescu, Iorga, Rebreanu, Blaga, celepatru brae ale crucii destinului românesc…Dar « Mioria »,« Meterul Manole » ?V.V: Baladele fac parte din identitatea poporului român, dar nu suntidentitare în acest sens. Ele descoper o trstur ori alta, dar nuportretul însui. O carte identitar vorbete despre eroii unui popor,despre credinele sale, despre tradiiile sale, despre aromele i culorilesale, despre spaimele, traumele i ndejdile sale, despre pmânt i cer.C.I.U: Declarai, într-o anumit împrejurare, c omul politic « nuarat calea, ci ia poverile celorlali ca ei s poat merge maideparte ». Vorbii despre politicienii americani sau germani? S-mifie iertat nelmurirea…V.V: Cred c am vorbit despre o responsabilitate, nu despre orealitate. În realitate nu e aa. Dar aa ar trebui s fie. Cluza aratcalea dar, precum Moise, când ajunge în ara fgduinei, las peceilali s se bucure. Dar nu este cazul s artai doar spre clasapolitic. Suntem cu toii la fel. Dac este vorba de vreo vin, ea estecolectiv.414

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: La români s-a inoculat, parc, ideea marilor comploturiuniversale, care aduc tot rul, împiedic dezvoltarea rii, se opunlurii Premiului Nobel de ctre vreun scriitor btina, ara estecondus prost din cauza amestecului strin…Noi nu avem nici ovin…Cât mai continum cu tiatul crengii de sub picioare, cu« las c merge i aa », cu autobclia, cu…comploturile?V.V: Noi trebuie s ne asumm, fr complexe, condiia de români.Nici prea-prea, nici foarte foarte. Nici mai grozavi decât suntem,povestind cum i-am btut mr pe turci sute de ani i totui, de totatâtea ori le-am pltit tribut. Dar nici mai umili decât suntem. “Uite lala, zic unii, ce bine e îmbrcat, parc e strin.” “La noi ca lanimenea” , zice altul. Din pcate, exist la noi o adevrat team de afi patriot. Asta alimenteaz i atitudini ca cele pe care le evocai dvs.Dar cred c am mai rspuns odat la întrebarea asta.Vom avea i noiun premiu Nobel pentru cultura român. Dar vom vedea atunci c astanu ne face mai buni.C.I.U: De neînchipuit : românii au mari complexe în ceea ceprivete propria cultur : complexul « culturii mici », al« retardrii », al « inferioritii »…Parc o facem special pentru aatinge pragul tembelizrii, comparativ cu alte popoare…Remediul ?V.V: Iat rspunsul meu: nu cred c exist culturi mari i culturi mici.Cu atât mai mult, nu cred c mreia unei culturi se msoar cu metrulde la Sevres, aa cum sugereaz orgolioasele comparaii din interiorulBasilicii San Pietro. Statura unei culturi nu se msoar în înlimi, camunii, nici în suprafee, precum continentele. Mreia unei culturi semsoar în profunzimi, precum fântânile. O cultur mare e limpede iproaspt, precum apa fântânii, baut dintr-un chiup de piatr.Trebuie numai s ai rbdare s o guti. Nu cred, de aceea c trebuie sîncercm vreun complex în faa nimnui. Firete, cultura are ritmurileei, întinderile ei peste timp i numele care o particularizeaz. Darculturile nu pot fi comparate între ele, în acest fel. O cultur maiveche nu este superioar alteia, tot aa cum o cultur mai rspânditnu poate face din asta un ascendent de valoare. Remediul ? Cauzelecrizei pe care o parcurge societatea româneasc nu se gsesc, înprimul rând, în datele Institutului Naional de Statistic ori îndezechilibrele bugetare i leacul nu se afl în prevederile Acorduluicu Fondul Monetar, în verdictele Curii Constituionale sau înrecomandarile Consiliului Fiscal. Adevrata criz a societii415

Culi Ioan Uureluromâneti nu este o criz economic sau politic, ci este o criz desens. Am pomenit adesea despre frustrrile, resentimentele,prejudecile care îi încearc pe muli români i despre rezistena lamodernitate pe care o stimuleaz aceste triri. Ar fi inexact s lepunem doar pe seama efectelor comunismului ori ale srciei.Sentimentul de frustrare are o explicaie mai adanc i ea ine dedificultatea de a da propriei existene, parte a existenei colective, unsens. Cea mai profund, mai greu de decelat i de vindecat dintretoate crizele sufletului românesc este, pe fundalul celorlalte crize alesocietii româneti, criza identificarii propriului destin, crizasensului propriei existente. Ea vine atât din “venica neaezare” arânduielilor noastre, aa cum o numea Mihai Eminescu, din lipsa decuraj ori de înelegere în asumarea istoriei moderne, dar mai alesrecente, cât i din lipsa, spre viitor, a unui proiect naional.C.I.U: Cioran constatase în alte vremuri c locul în care gsim doardefimare, cuvinte mizerabile i pizmae nu va fi niciodatsacru…Astzi am depit, în ru, momentul i am ajuns pân la« decderea admiraiei », la absena omeniei, la o lips ocant aprieteniei, la prezena permanent a dictonului lui Hobbes : Homohomini lupus. Ce-ar mai fi de fcut ?V.V: Singurul proiect pe care i l-a asumat clasa politic româneasc,societatea în majoritatea sa, a fost integrarea în NATO i, mai ales, înUniunea Europeana. Era, îns, proiectul altora cruia noi ne alturmi ale crui reguli erau deja stabilite. S-a dovedit c acest proiect nu afost suficient înteles i, nepregtii fiind, nu l-am putut duce pân lacapt. România, dei stat membru al UE, este mai degrab,complementar decât competitiv cu celelalte economii europene. Iarîn ce privete îndeplinirea standardelor, suntem înc în stadiul depreaderare (sunt înc zeci de angajamente neîndeplinite) ori depostaderare imediat i în nici un caz în stadiul de convergena care spermit ralierea trii noastre la ambiioasele proiecte europene decretere bazat pe durabilitate, cunoatere i incluziune precum i deguvernana economica. Asumarea propriei istorii, înelegerea corectevoluiei organice, singura capabil s educe în sensul culturii civice,precum i angajarea într-un amplu proiect naional sunt condiiiobligatorii pentru a depi criza de sens a societii româneti.C.I.U : Un mare scriitor grec credea c trebuie s-i sacrificepropriile aspiraii în favoarea necesitilor contemporaneitii…416

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriNecesitile, prioritile artistice, estetice ale timpului nostru, înRomânia?V.V: Cultura civic. Ea este necesitatea social. Iar reîntoarcerea lacultur, ca act de cunoatere este fundamental în acest sens. Nuexist prioritate estetic. Toat estetica este prioritar. Fiecare artist iadup cum îi place sau l-a lsat Dumnezeu. Dar cultura e un bun leac,învini, cucerete fr s umileasc.C.I.U: uea, pe care-l admirai, ne-a învat c “Toate formele destânga violeaz cotidian ordinea natural a lui Dumnezeu”. itotui, suntei, prin partidul dv., « cstorit », chiar dac nu dindragoste, cu PSD. O uniune contra naturii…Operaia chirurgicalde « dezunire » poate fi fatal…pentru pri…V.V: E corect întrebarea, pus cu gravitate: poate PNL s-i pstrezenetirbit asumarea de dreapta în conditiile în care se aliaz cu PSD? Carear putea fi acel mesaj pe care, rostindu-l la dou voci, timbrul vocii noastres vibreze pe frecvene liberale, de dreapta, i totui duetul s nudistoneze? Intr-o democraie, forele politice democratice au vocaieideologic, concretizat, în plan doctrinar, în politici publice. Pentru cdialogul politic s nu degenereze într-un tvlug de hoarde migratoare is nu ajungem s zbierm unii la alii de-a surda, fr s ne înelegem,acest dialog are nite reguli. Prima regul este chiar a existenei dialoguluiînsui, care s precumpneasc în faa conflictului. Toate aceste regulialctuiesc canonul democratic. Principiile i regulile democratice suntnumitorul comun, creuzetul în care fierbe piatra filosofal acompromisului politic i athanorul statului de drept. Fiecare naiune, înlauntrul granielor suveranitii, îi întocmete propria cart a principiilor ia regulilor, pe care o numete Constituie. PNL i PSD, înainte de a fi dedreapta sau de stânga, au în comun Constituia României, pe care ambelepartide au votat-o în anul 2003. Construcia paradigmelor politice,matricea democratic a culturii politice a unui popor poate fi imaginat caun arbore. Constituia este trunchiul, din el se desprind crengile celegroase, care sunt ideologiile, apoi ideologiile se ramific în doctrine,doctrinele se nuaneaz în curente de gândire .a.m.d. Ca s respeciConstituia României nu trebuie s fii de dreapta sau de stânga. Asta e417

Culi Ioan Uureluo datorie ceteneasc i nu un capriciu politic. Orice brbat de stat trebuies promoveze i nu s amenine drepturile constituionale, s se încadrezeîn regulile de funcionare a mecanismelor instituionale. Are caracterulsuveran al statului i demnitatea României peste hotare interpretariideologice? Nu! Putem limita sau exacerba drepturile omului pân întracoloîncât s le anulm sau s le transformam într-o ameninare pentrudrepturile celorlali, în numele vreunei doctrine? Iari nu! Putem înclecainstituiile statului în numele vreunei paranoia ideologice? Categoric, nu!PNL i PSD îi asum aplicarea Constituiei. In acest fel, platforma USLdevine însi Constituia, cu drepturile ei ceteneti, cu mecanismele defuncionare a economiei i a instituiilor. Cei care sunt dispui s orespecte, sunt invitai s ni se alture. Cei care au îneles s guverneze îndispreul Constituiei sunt adversarii notri. Constituia e o cartefundamental i nu o carte de joc, cu care s combini tot felul decacialmale. În acest fel, PNL i PSD pot avea un mesaj comun, consistenti convingtor, coerent în raport cu asumarea noastr european, fr cavreunul dintre partide s-i estompeze profilul ideologic sau s se dezicde virtuile practice ale doctrinelor pe care le cultiv.C.I.U: Ca om cu preocupri atât de diverse, nu cred c v suntstrine teoriile despre sfâritul lumii în 2012, despre universuriparalele i identice (în multitudinea acestora exist « n » persoaneidentice cu dv., cu mine..), despre ieirea din simplitateatridimensionalului…i cltoria simultan în mai multe locuri,despre.. Eu am început s cred c totul este posibil..Dumneavoastr ? Ca Moromete, a întreba chiar : Pe ce v bazai ?V.V: Eu m bazez pe propria capacitate de iniiere. Cred c lumea emai complex decât pare la prima vedere.C.I.U: În « Cuvânt înainte » la cartea mea « Dialoguri necesare »,d-l Nicolae Breban sublinia c pe meleagurile vrâncene « auhlduit nu puini corifei i mentori, maetri ai scrisului românescde la Al.Vlahu la D. Zamfirescu, dintre clasici, ca i de colegiinotri, poetul L.I.Stoiciu i nuvelistul V. Vosganian ». Relaia dv. cud-l Breban i cu scriitorii din Vrancea ? Cum se vede acolo, laCentru, literatura vrâncean ? Ce are, ce-i mai trebuie ?V.V: Nicolae Breban este cel care m-a încurajat s scriu « Carteaoaptelor » i a fost primul ei recenzor.Cât despre literatura vrâncean, îitrebuie, ca oricrei literaturi, scriitori i, mai ales, cititori.418

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriAPOSTOL VULTUREANUDATE BIOGRAFICE, VOLUME APRUTE :S-a nscut în Comuna Vulturu- Vrancea pe 25 iunie1952. Dup ce urmeaz coala General în satul natal,se va înscrie, în anul 1966, la Colegiul Naional « Al. I.Cuza » din Focani. Dup o perioad, având problemedup moartea tatlui, se va transfera la un liceu dinOdobeti. Dup luarea diplomei de bacalaureat, în 1970, intr la o coalTehnic de pe lâng Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice Bucureti.Debuteaz la ziarul « Milcovul »-Focani, apoi va scrie în Îndrumtorulcultural. Public poezie în Luceafrul, România literar,, Oglinda literar,Salonul literar i altele.Din pcate, nu ni le-a putut meniona pe toatedeoarece, lovit de boal, a fost nevoit s se mute definitiv la Comneti. Întimpul transportului a pierdut toat arhiva personal ; Marele premiu(1993)i Premiul « Al. Vlahu »(1999) la « Salonul Literar Dragosloveni precumi multe premii de Excelen la alte concursuri.Volume : În 1997 îi apare prima plachet intitulat « Poeme »- Bacu ; Aldoilea titlu este « Nelinitea plecrii » i a fost editat de « Salonul literar »-2000 ; « Ospul pietrei » cea de-a treia carte, o public la Editura Andrewdin Focani-2010 ; În curs de apariie, la editura Antares dinGalai, »Cântecul lebedei » . Sigur c la aceste cri au aprut multereferine critice în toat presa literar din ar…____________________________________________________________….la început a fost REGINA, ea, POEZIA, sub al cruidescântec ne-am adunat. Erau nopi magice, în careCUVÂNTUL era DUMNEZEU, în care ne plimbam demân cu marea poezie a lumii, în care dormeam pemetafore…CULI IOAN UURELU : Ai plecat cam de mult din zonaVrancei, dar, fiind nscut pe aceste meleaguri, ai avut ansa de a fiprintre literaii de frunte ai judeului. Descrie-mi puin atmosferaaceea extraordinar de început, acel entuziasm pe care nu-l maigsim oricât ne-am strdui !419

Culi Ioan UureluAPOSTOL VULTUREANU : Btrâne prieten, la început a fostREGINA, ea, POEZIA, sub al crui descântec ne-am adunat. Eraunopi magice, în care CUVÂNTUL era DUMNEZEU, în care neplimbam de mân cu marea poezie a lumii, în care dormeam pemetafore, în care schitul Buluc nu era doar loc de închinciune. Amavut ansa de atri lâng mari spirite libere ca poeii Dumitru Pricop,Gheorghe Istrate,, Ion Baciu, Gheorghe Zbârciog i alii. Nu pot s-iuit nici pe profesorii Mircea Axente, Colea Pricop, Cristian Boss iFlorin Paraschiv, care era contiina noastr, aducându-ne mereuaminte cine suntem i cine ar trebui s devenim. În cenaclul literar îiprezentai lucrrile în faa corifeilor Florin Paraschiv, prozatorului ipoetului Ion Dumitru Denciu, bonomului Culi Ioan Uurelu iceilali, dintre care muli au plecat dintre noi...Poetul Ion Panait mi-afost îndrumtor în ale prieteniei, aa cum Dumitru Pricop mi-a fost înlumea lui Bachus. Am fost, i sper c înc mai sunt, prieten cu poeiivrânceni Liviu Ioan Stoiciu, Virgil Panait, Viorel Panait, ViorelMunteanu i cu toi ceilali care au îndrznit mirajul colii albe dehârtie. În zona Adjudului, am petrecut cu marii îndrgostii depatimile lumeti i ne-am înfrit în ale poeziei cu poeii PaulSpirescu i Constantin Ghini. Doamne, nopi nebune i turbate ammai câtigat lâng aceti oameni ! Îmi cer iertare de la cei nenumiiaici. Am fost prieten cu toi pentru i-am respectat pe toi. Btrâneprieten, vremurile acelea nu mai sunt, pentru c nu mai sunt, pentru cnu mai sunt astfel de oameni.C.I.U: Am pus cuiva o întrebare legat de afirmaia lui Clinescudespre criticul care provine dintr-o persoan care a ratat, a euat înmai multe specii literare…Mi s-a rspuns c am luat la propriu celespuse de Maestru i c nu putea Clinescu s fie uneuat…Bineîneles c nu putea s fie …Pentru simplul motiv cmarele critic a excelat în tot ce a scris. Dar când ne referim la alicritici (c nu toi sunt Clinescu-din pcate), cum ar trebui sacioneze acetia fa de creatorii pe care îi comenteaz ?A.V: Consider c un critic ar trebui s aib mult bun sim i o imenscultur…Criticul, prin sufletul su, ar trebui s fie precum cristalul.M refer la frumuseea i puritatea sa moral…c dac nu aremoralitate, degeaba are toate celelalte…i, în vremurile noastre,gsim exemple cu duiumul…Fie într-o direcie, fie într-alta …420

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriC.I.U: Se tie c românii au parte de oameni politici de o « aleas »..mediocritate. Tot acest domeniu este penibil i personajele pardesprinse din scenele marelui Caragiale, de fapt, cu mult maiaccentuate ca acum o sut de ani… Sondajele ies bune dac aipltit bine, iar cei mai muli ceteni voteaz dup ureche…Unimens « scrob » naional… Crezi c noi vom « prinde » i altfel devremuri ?A.V: Spunea cineva de trei generaii necesare s treac zgura adunatpe acest popor. Eu cred c este nevoie de cel puin cinci. Poporulromân va renate, nevoia de cultur va reveni, de aceea este nevoieasut de încpânai ca tine, în munca aceasta de Sisif. Pleava se vaduce, luat de torentele istoriei, rmâne doar mâhnirea c meritam oalt soart.C.I.U: Întrevezi în poezia român de azi acel filon de aur care ne vaduce spre Marea Literatur a lumii, spre o poezie ce va strbateveacurile ? Cu specificaia c avem o poezie bun i astzi…A.V: Doamna Poezie ne mângâie pe toi pe frunte. Rmâne doar casudoarea noastr, nscut din truda ideii, s nu fie zadarnic. Cred cutrie în poeii care sunt i care vor veni. Timpul va judeca.C.I.U: Michelle Popescu scria c »pofta de critic, nemulumireasemnaleaz carene spirituale »…Nu cred c se referea la distiniinotri critici…Doar la unii crora le pute absolut tot ce vd , cescriu alii (nu prietenii lor), ini pe care îi supr orice succes alceluilalt, ini care…Cunoti astfel de exemplare de expus lamuzeu ? Cum s reacionm când le vedem ? Le putem anula întrunfel ?A.P: Am cunoscut i o s mai cunosc, din pcate. Vor disprea pepropria lor limb…C.I.U: Ce rol mai are astzi scriitorul român ? Îl mai ascult oarecineva ? Sau dac îl ascult, îi d i atenie?A.V: Scriitorul adevrat este mai necesar ca oricând, iar dac nu esteascultat este vina noastr nu a lui. Cineva spunea c este vai depoporul care îi omoar vistorii.C.I.U: Te-ai retras undeva, la Comneti…Care-i viaa ta acolo ?Manifestri culturale ? Programul zilnic al unui poet cu un talentrecunoscut ?421

Culi Ioan UureluA.V: Btrâne, btrâne, nu îmi place s vorbesc despre mine. Sunt omnormal, cu bucurii i necazuri. “Nimic din ceea ce este omenesc, numieste strin”, vorba latinului…C.I.U: Prietenia, iat un cuvânt magic ! Ai avut, ai ansa de a aveaprieteni ? Ce atepi de la ei, ce ateapt ei de la tine?A.V: Viaa mea ca un cântec s-a cam dus. Prietenii, în marea lormajoritate, la fel…Am avut prieteni i îmi place s cred c îi maiam… Ion Panait, Dumitru Pricop, Ion Baciu, Constantin Ghini,Viorel Munteanu, Paul Spirescu, Gheorghe Andrei Neagu, VirgilPanait, Corneliu Fotea, Ion Dumitru Denciu i toi ceilali…Unii aufost, alii au rmas…Indiferent unde s-au dus acum, pentru mine suntprieteni…Oricum, prietenul este mai ginga decât un vis…C.I.U: Cât mai tii despre mediul literar vrâncean? Iubeti, sper,locurile în care te-ai format…, aa c te întreb ce-i doreti, ceobservi c-i lipsete sau macin aceast literatur?A.V: Cât de mult îmi lipsete Vrancea ? Este, dar puini recunoscasta, un adevrat creator de talente. Majoritatea a i confirmat fiindmembri ai Uniunii Scriitorilor. Micrii literare vrâncene îi doresc saib încredere în sine. Dumnezeu îi rspltete pe cei ce îndrznescchinurile facerii. Dac iubesc Vrancea? Ea m-a nscut i m-acrescut… Cum poate cineva s-i uite mama?422

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriDespre fenomenul literar vrâncean423

Culi Ioan UureluPATRIE DE CULTURA...Vrancea - inut de legende, loc unde, întimp, s-au petrecut miracole, vreau s zic oamenicare au binecinstit aceast vatr româneasc - frde care România noastr (ara i naia) n-ar fideplin.Ca s ne mrginim la scriitorii de azi (citaiîn ordine alfabetic...) i nu numai la membri Filialei Bacu a U.S.R:Adrian Botez, Mircea Dinutz, Gheorghe Mocanu, Gheorghe Neagu,tefania Oproescu, Virgil Panait, Culi Ioan Uurelu - acetivrânceni sunt nume ale scrisului nostru. Dar ele, „numele”, sunt maimulte, de vârste i de orientri diverse, constituindu-se într-oautentic micare. Apar la Focani, Adjud, Odobeti reviste, fiineazcase de editur, ies la Lumin cri, se organizeaz manifestri deprestigiu, încât „ara Vrancei” înseamn o veritabil patrie de culturrezonând în întreg perimetrul românesc. i acesta-i doar începutul...M refeream la unele aciuni culturale de amploare i consider c amputea meniona în acest sens Festivalul „Zilele DuiliuZamfirescu”(care i-a încetat activitatea din lips de fonduri), dar i,iat, mai tânrul „Festival Vrancea literar” care continu…C este ozon fertil din punct de vedere cultural ne-o demonstreaz prietenulnostru Culi Ioan Uurelu, care ne face o surpriz de proporii, acum,în primul trimestru al anului 2012: a dat recent la tipar o Istorieliterar a inutului de legend în care s-a nscut: volumul „Scriitoricontemporani din Vrancea, prin interviuri”. Întâlnim în aceastcarte, pe care o consider unicat în Vrancea i în ar, nume deprestigiu ale Vrancei i ale rii: Academicianul Valeriu D. Cotea,Varujan Vosganian, Liviu Ioan Stoiciu, Corneliu tefanache, IonelBandrabur, George Popa, Adrian Botez, Florinel Agafiei, C-tinCoroiu, C-tin Frosin, Doina Popa, Paul Spirescu, Gheorghe Neagu,tefania Oproescu, Mircea Dinutz precum i Liana Enache, IoanLazr, Raul Ionescu, George Cornil (nume noi pe firmamentulcultural al Vrancei) etc. Sper ca întreprinderea lui C.I.Uurelu s fierecepionat cum se cuvine de critica literar i de publicul cititoravizat!Calistrat COSTIN, preedinte laFiliala Bacu a U.S.R.424

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriO CARTE... RARÎnc din prima clip în care l-am cunoscutpe Culi Ioan Uurelu, acum vreo dou decenii, laCasa de Cultur din Râmnicu Srat, am fostimpresionat de contrastul dintre fizicul su masivi retorica unui avocat al cuvintelor, care pledeaz,cu subirime, tot timpul, firete, “nevinovat”, maiales despre cultur, prietenie, literatur. Vreau s spun c acestscriitor chiar iubete literatura, inclusiv fptaii i clcaii acesteia.Primesc mereu revista “Salonul literar”, o suferin financiarparticular a acestui om cu valoare de instituie cultural. Nu amniciun motiv s-l ridic în slvi. Ne întâlnim destul de rar, la diversemanifestri culturale vrâncene. Ca i Gheorghe Istrate, vrâncenii m-auacceptat aa c în Vrancea m simt mai bine decât cu prieteniibuzoieni, care m agaseaz cu vorbe dulci în obraz i pupicuribuboase în zonele mai puin …literare.În fine, trec la aceast Istorie a literaturii vrâncene actuale,prin interviuri, a prietenului nostru C.I.Uurelu. O carte inedit princoncepie. Nu tiu s mai fi aprut aa ceva. Toate datele biograficeale unui scriitor, la care se adaug volumele sau articolele publicate ireferinele critice, dup care urmeaz interviul, care arat, de fapt,cine-i omul, ce idei are i ce reprezint el în Vrancea i în ar…Laînceput, când mi-a mrturisit proiectul lucrrii, i-am spus îngrijorat cn-o s-o termine într-un an dac n-are o echip. Mi-a explicat, cuprere de ru, c nu-i permite aa ceva, prin urmare va lucra singur.i iat c în mai puin de cinci luni (probabil a lucrat 20 din 24 de ore)a luat legtura cu 59 de creatori i cartea Scriitori contemporani dinVrancea, prin interviuri este gata. În ea gsim scriitori nscui, veniisau plecai din jude. Este aici o lume literar stabil, vrânceni pursângesau adui de soart în acest «col de rai», bgai în seam decritici locali sau din ar. Citind despre viaa, opera i impactulacesteia în rândul literaturii naionale, iei contact cu personalitiformate deja, dar i unele în curs de formare. Mi se pare un marecâtig pentru volum o astfel de abordare. Voi meniona doar câtevanume notorii, dar i unele despre care maestrul mi-a declarat fr nicio rezerv c se va mai auzi : Liviu Ioan Stoiciu, academicianulValeriu D. Cotea, Irina Mavrodin, Varujan Vosganian, C-tin Coroiu,425

Culi Ioan UureluAdrian Botez, Gheorghe Neagu, Doina Popa, Paul Spirescu, IonelBandrabur, dar i mai tinerii Liana Enache, Ion Lazr deCoza,Gheorghe Suchoverschi, Raul Ionesu, George Cornil i alii.Culi Ioan Uurelu face parte din acea invincibil categorie aintelectualilor care tezaurizeaz, care are comori la vedere.Doamnelor i domnioarelor, domnilor, onorai scriitori, cititori icritici literari, v îndemn s citii acest “roman” cu peste cincizeci depersonaje.Marin IFRIM426

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriLA BRA CU SCRIITORIIVRÂNCENIPrin fora lucrurilor i a împrejurrilor amfost mult vreme prin apropierea scriitorilorvrânceni. Multe din reuniunile culturale pritociteîn ara de cremene a Vrancei profunde ne-au gsitîntr-o deplin comunitate de idei, de opinii, depuncte de vedere. Le-am citit crile, i-am acompaniat la festivaluri, lalansri, la omagierea unor evenimente sau personaliti culturale iamavut cu ei o relaie cordial i plin de înelegere. In vremeaîntâlnirilor de la Dragosloveni – cea mai popular manifestarecultural din toat Moldova de Jos – rmâneam împreun câteva zile,de parc ideea de desprire ne-ar fi srcit în bucuriile noastre simplei inubliabile.Peste toate trona Dumitru Pricop, care nu era numai un marepoet, dar i un om de lume, un catalizator fabulos i cu o verbozitatespumoas, dar i un bun conductor de idei i de energii spirituale.Am avut relaii excelente cu el, dar i cu poetul Ion Panait, cu PuiuSiru, un manager cultural de excepie, cu adâncul Florin Paraschiv, cusubtilul poet Constantin Ghini i cu muli scriitori vrânceni, înpreajma crora m-am simit confortabil. L-am apreciat i-am închegato relaie fertil cu prozatorul Culi Ioan Uurelu, de revista cruia,Salonul literar, m gsesc legat, în calitate de colaborator statornic iîn prezent. Ne bucuram de fiecare întâlnire, schimbam între noipuncte de vedere i cri. Am schimbat, în cele din urm, raftul cu uncorp de bibliotec, dar i acesta a devenit între timp insuficient. I-amcitit pe toi i-am dat seama de ei în cronici cordiale, gzduite prinrevistele de cultur circumscrise spaiului vrâncean, dar i prin altepublicaii de cultur din ar. Ulterior, au fost adunate în volumulcumulativ Spiritul vrâncean în lecturi elective, i-mi fac sperane cîn scurt vreme voi continua operaia drilor de seam cu o nouisprav livresc circumscris aceluiai topos vrâncean.M-am întrebat deseori dac exist un specific al literaturiivrâncene, dac se poate detaa un buchet de distincii i particulariticare s caracterizeze spiritul vrâncean i s-i confere o anumitspecificitate în ansamblul culturii româneti. Nu exist. Literaturavrâncean se resoarbe din modul de via al vrânceanului, cu427

Culi Ioan Uurelumelancoliile i dezolrile lui, cu conservatorismul su activ (depstrtor al statuquo-lui, al datinei i tradiiei strbune), cu izbucnirinvalnice, dar i cu un sentiment rafinat al naturii, cu vanitiexpansive, dar i cu resorbii interioare, cu scotociri prin pliurilesubiective, prin clocotul din artere,de unde extrage substana imaterialul necesar dispunerii literare. Verbul scriitorului vrânceanconserv câte ceva din duritatea vieii de munte, dar se i adumbretede nzriri metafizice. Cu câteva excepii, scriitorul vrâncean nu seformeaz printr-o branare întremtoare la piaa literar. Se natescriitor, sau nu exist deloc. El n-are modele, îi urmeaz îns destinulce i-a fost hrzit i se consider predestinat unui parcurs literar deexcepie. Rar se întâmpl ca un scriitor vrâncean s se revendicedintr-un curent sau dintr-o direcie literar care nervurizeaz veacul.Nu pentru c ar fi refractar, ci dintr-un comodism nefertil, dintr-olips de interes fa de imperativele vremii i dintr-o neîncredere înprolificitatea patului germinativ. Propriile sale aptitudini i tririsubiective îi sunt de ajuns. Increztori în steaua lor providenial,ignor ocolul prin partiturile confrailor pentru a conferi consistendemersului lor i pentru a se încadra într-o linie, într-o grupare, întruncurent - împreun cu care s defileze prin literatura româneasc.Dac imaginarul poetic este solemnizat de fiecare poetvrâncean în maniera i cu mijloacele sale, imaginarul epic, de laTraian Olteanu încoace, se adjudec, cel mai adesea, din exerciiulactului rememorrii, iar accentul cade, de cele mai multe ori, pe ideeade fidelitate a faptelor, de autenticitate, de concordan deplin curealitatea parcurs de autor, ceea ce nu confer partiturii narativevaloare literar. Memorialistica, e drept, este la mod în momentul defa, muli dintre fotii deinui politici i muli dintre fotii demnitariceauiti i-au scris memoriile i-au dat actului o extincie neateptat,ceea ce nu înseamn c fac literatur. Confesiunea singur iadevrul faptelor invocate de memorialist, nu confer prin ele însele,certificate de valoare unei lucrri narativ-memorialistice. Dup câtetiu îns nici un prozator vrâncean n-a ieit din aceast capcan i nui-a remaniat actul procesrii epice.Când scriitorul Culi Ion Uurelu mi-a vorbit despre proiectulunei istorii a spiritului vrâncean, întocmit prin strângerea la un loc atuturor risipirilor procesate de-a lungul anilor (în volumul Scriitoricontemporani din Vrancea, prin interviuri), am avut o tresrire.428

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriAsemenea proiecte, de regul, sunt realizate de colective decercettori i m-am mirat când mi-a spus c l-a asumat singular i cuhotrârea de a-l duce la bun sfârit. Cum s nu-i îneleg temeritateaactului, trudnicia liber-asumat i cum s nu fiu alturi de el? Amatâtea amintiri frumoase cu scriitorii vrânceni c trebuia s dau unsemn de solidaritate. Din pcate, doar un semn, pentru c povaraactului în toat complexitatea lui, rmâne în seama autorului deproiect, scriitorul Culi Ion Uurelu, pe care îl felicit clduros pentruidee i pentru tot ceea ce înseamn împlinirea unui gând aa deambiios. Spiritul vrâncean simea nevoia acestei cri, Scriitoricontemporani din Vrancea, prin interviuri, avea nevoie de unpaaport care s-i certifice trecerea de la legend la istorie i de lageografia unui areal limitat la optimul mapamondic.Cele 59 de interviuri realizate de autor cu personalitileimportante ridicate din arealul vrâncean – Varujan Vosganian, IrinaMavrodin, Liviu Ioan Stoiciu, Ionel Bandrabur, Constantin Frosin,academicianul Valeriu Cotea, universitarul, poetul i traductorulGeorge Popa i toi partenerii de dialog ai lui Culi Ion Uurelu suntei înii o garanie a lucrului bine fcut. O istorie a spiritului vrânceanscris de vrânceni este cel mai oportun cadou pe care autorul îl puteaface vrâncenilor si.Ca unul care am fost i am rmas în relaii perfecte cu scriitoriivrânceni, m bucur sincer ori de câte ori aud de o nou izbândliterar întâmplat în toposul vrâncean. M bucur de bucuria lor i mîntristeaz eventualele lor lufturi. Ingenuitatea lor m-a cuceritdefinitiv i regret dup fiecare lucrare care n-a ajuns pe masa mea delectur. Sunt alturi de ei i fiecare nou întâlnire ocazional este unnou prilej de aduceri aminte i de festin spiritual. Ne hrnim cu idei,aa cum Pegasul din legend se hrnete cu jeratic.Ionel NECULA429

Culi Ioan UureluCU PUIN INVIDIE,DAR I CUMULT ADMIRAIE...Scriu cu real plcere i cu mare bucurieaceste rânduri de preuire pentru râvna,perseverena, dar mai ales pasiunea cu carecolegul nostru, distinsul prozator i editor derevist literar, Culi Ioan Uurelu, d la iveal, de câiva ani buni,cri de prim raft despre locurile i valorile de necontestat ale Vranceide azi.Cândva, sunt aproape patruzeci de ani de atunci, m bucuramnespus când Editura Eminescu îmi punea i mie în brae o carte,Rapsodii la Vatra Mioriei, pe care o scrisesem dup mai multecltorii prin miraculoasa i mirifica ar a Vrancei, spaiu delegend, loc în care Dumnezeu a fcut s creasc pduri i podgorii,dar i oameni i meteuguri de neaflat în alt parte de ar. Mbucuram de succesul personal, dar m bucuram i de luminasufleteasc a vrâncenilor pe care am avut prilejul s-i cunosc la eiacas, acolo unde au dat/dau grai tririlor lor profunde, talentelormotenite din tat-n fiu i transmise, prin vreme, viitorimii.i iat c astzi se ivete înc un prilej de întâlnire cu vrâncenii, deaceast dat cu personalitile culturale (i nu numai culturale) cu careprietenul i colegul meu într-ale scrisului, d-l Culi Ioan Uurelu, astat de vorb pe-ndelete, într-o carte care va deveni de referin,Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuri, despretrecutul i prezentul Vrancei, despre valorile pe care acestea le-auadus/le aduc la patrimoniul naional. Întâlnesc, între altele, numeleacademicianului Valeriu D. Cotea, dar i al scriitorilor Liviu IoanStoiciu, Varujan Vosganian, Dumitru Ioan Denciu, Dumitru Pricop,Ion Panait, Ionel Bandrabur, Paul Spirescu, Corneliu tefanache,Florinel Agafiei, C. Frosin, Irina Mavrodin, foarte cunoscui în zon,dar i în ar. Mai gsim i nume ale unor persoane, probabil, maitinere, care vor deveni, i ele, cu siguran, în timp, la fel demediatizate i recunoscute: Liana Enache, Ion Lazr da Coza,Gheorghe Stroia, George Cornil, Dan Raul Ionescu…430

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriPrivesc cu puin invidie gestul d-lui Culi Ioan Uurelu de a daîntâlnire acestora într-o carte, „Scriitori contemporani din Vrancea,prin interviuri”, care va rmâne un preios document peste timp, dari cu mult admiraie atât pentru ideea pe care a avut-o (n-o fi unicat?)cât i pentru inteligena i harul cu care a conceput sumarul masivuluivolum, de asemenea munca enorm ce a depus-o, ca s nu mai vorbimde pertinena întrebrilor cu care ne-a obinuit înc din volumulanterior, „Convorbiri eseniale”.Asemenea cri trebuie citite cu ochii sufletului i pstrate în celedintâi rafturi ale bibliotecii personale pentru a le citi i reciti ori decâte ori simim nevoia s navigm benefic în spaiul de spiritualitateal Vrancei, pentru a ne împrospta gândurile i sentimentele cu aercurat i limpede, venit dintr-o minunat vatr de ar româneasc.Florentin POPESCU431

Culi Ioan UureluO PRIVIRE ASUPRAVIEII LITERAREVRÂNCENE DE AZICum vede viaa literar vrâncean de aziun „ochi necritic” vrâncean plecat la Bucureti dinVrancea în 1990. Ce se vede de la distan (întimp i în kilometri). La nivel de reviste literare(sau de cultur), care ar trebui s fie reprezentante perene alespiritului vrâncean, cu distribuie în întreaga ar. Imediat dupRevoluie, eu am înfiinat (i am condus o perioad) o publicaieliterar la Focani intitulat „Revista V” (V de la Vrancea, Victorie,Vis, ce vrei) – dup ce au murit cei doi efi ai ei, Florin Muscalu iTraian Olteanu, a murit i revista. Au aprut apoi trei noi reviste laFocani, care apar i azi: „Salonul literar” (condus de CorneliuFotea; dup moartea lui a fost preluat de Culi Ion Uurelu i azi aresediul la Odobeti), „Oglinda literar” (condus de Gheorghe Neagu)i „Pro Saeculum” (fondat de Al. Deliu, condus azi de MirceaDinutz). Au fost (i sunt) investii în ele i bani publici i baniparticulari. Au disprut suplimentul literar al ziarului local„Milcovul”, intitulat „Milcovia”, dup Revoluie, i revista”Preocupri” (condus de Ioan Leu). În schimb, mi s-a atras atenia c„Revista noastr” (a Liceului Unirea din Focani), bine cotat pân laRevoluie, continu s apar i azi (coordonat i de Mircea Dinutz;ciudat, revista nu promoveaz i scriitorii vrânceni). Au aprut dupRevoluie în Vrancea noi reviste ale liceelor, de uz intern, am vzutîntâmpltor publicaii i din Mreti (au ieit în eviden cele dinAdjud, de la Liceul Agricol, revista lui Adrian Botez, „Contraatac”, irevista Liceului „Emil Botta”, intitulat „Nota Bene”, coordonat dePaul Spirescu, cu apariie neregulat; m refer aici la publicaii citite,la care am colaborat). A aprut i o publicaie a Bibliotecii JudeeneVrancea, „Lector” (coordonat de Teodora Fîntînaru i GabrielFunica). Faptul c azi apar „regulat” patru reviste literare editate demembri ai Uniunii Scriitorilor (dou la Focani, una la Odobeti ialta la Adjud) înseamn c în Vrancea viaa literar e viabil.Din nefericire, Vrancea literar a avut pierderi masive descriitori dup Revoluie (s rmân numai la exemplul lor), n-o s le432

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviuriepuizez numele – în primul rând a disprut nucleul „dur”, cu care seconfunda Vrancea: Dumitru Pricop (singurul care are bust în Focani,realizat de prietenul lui Dan Al. Taban), Florin Muscalu, Ion Panait,Traian Olteanu, Corneliu Fotea, iar la Mreti, Constantin Ghini(care organiza i o manifestare literar). Au murit i doi publiciti(autori de cri) care contau în Vrancea: Al. Deliu (avea editur irevist) i Puiu Siru (a condus Direcia de cultur i a publicat peband cri confrailor, editând i „Salonul literar” i organizândSalonul Dragosloveni). Au murit i scriitori boemi, care ddeauculoare Vrancei, de la Viorel Munteanu la Florin Paraschiv.Cine a rmas pe baricade azi (m refer la cei în via) înVrancea – veteranul Ionel Bandrabur la Panciu, Paul Spirescu iAdrian Botez la Adjud, Culi Ioan Uurelu la Odobeti, Gh. Neagu,Ion Dumitru Denciu, Virgil Panait la Focani. Dar i Constantintefnescu, Valeriu Anghel, Constantin Duc, Marin Moscu, JaninaVadislav, Mihai Voicu, Rodica Soreanu-oricu, Apostu Vultureanu(am îneles c e plecat în alt jude; la fel e plecat din jude VirginiaParaschiv – a publicat cri?), Gabriel Funica, Teodora Fîntînaru.Dup Revoluie au aprut noi scriitori în Vrancea, mai puin cunoscuide mine: Florinel Agafiei, tefania Oproescu, Gheorghe Mocanu.Cele patru reviste i redactorii lor efi au avut cenacluri (cu membricare au cri publicate azi, mai puin cunoscui mie: Lili Goia sauMariana Vârtosu i Virginia Bogdan, dar sunt mult mai multeexemple, nu tiu dac Gh. Zaharia a publicat cri). Sunt vrânceni carelocuiesc în afara judeului (îi numesc pe cei câiva tiui de mine; îllas la o parte pe Constantin Amriuei, care a trit în Frana, nu tiudac mai e în via; la fel e i Al. Plecan, plecat în Noua Zeeland):Doina Popa i cu mine, dar i Irina Mavrodin i Varujan Vosganian(i Gheorghe Istrate, care a lucrat în Vrancea, la CFR) sau IrimiaBlescu i Ion Cristoiu sau Iulia Popovici i Costi Rogozanu laBucureti, Constantin Frosin la Galai, Ion Hurjui, Constantin Coroiui George Popa la Iai. Sunt pomenii ca vrânceni de Mircea Dinutzautori cu cri, despre care a scris (mie necunoscui, sper c toi suntîn via): Demostene Andronic, Silvia Chelariu, Lucia Cherciu,Gheorghe Chirtoc, Camelia Ciobotaru, Constana Cornil, GeorgeCornil, George Costin, Alexandru Cucereanu, Carmen Ioan, VasileLefter, Ioan Lazr da Coza, Virgil Lovin, Ion Micheci, Romeo-Valentin Musc, Costic Neagu, Ionel Nistor, Elena Stroe Otav,433

Culi Ioan UureluAnioara Piu, Diana Sava. Fr s fie recuperat de Vrancea,antropologul Gheorghi Gean din Bucureti e nscut la Mreti!Mai e apoi o list de scriitori vrânceni aprui în dicionarul lui FlorinMuscalu (de care n-am idee dac sunt sau nu în via): N. Sandu,Virgil Bostnaru, Ion Chichiur, Vitalie Cliuc, Al. Mavro Doineanu,Constantin Apostol, Marta Brbulescu, I. Gr. Bogdan, Olga Caba,Liliana Enache, Al. Han, Mircea Novac, Radu Ptrcanu, EugeniaTopor, Ion M. Puc. Mai mult, Ionel Necula, în cartea dedicatvrâncenilor, scrie despre Adrian Cosmin Cocioab, Valeriu D. Cotea,Ion Croitoru, G.G. Costandache, Aurel Neculai, Gh. Ptrcanu,Ionic Sava (nu-i prea tiu, sunt toi în via?).N-am epuizat, cu siguran, vrâncenii care au publicat cri saucare sunt membri ai Uniunii Scriitorilor, lista rmâne deschis. Îmivin în minte acum prozatorul Petre Abeaboeru, negsit în nici o list,sau Ionel Marin i… Constantin Ionel. Dar dac mai pun la socotealnenumratele nume publicate de editura lui Gh. Neagu cu cenaclitiilui (necunoscui mie), nu mai termin… Îmi pare ru c nu mai are locanual Salonul literar Dragosloveni (fost reper al judeului Vrancea, cuacoperire naional) i c amatorismul politic la nivel oficial a pus lapmânt instituiile culturale ale judeului (i c doar bibliotecile dinFocani i Adjud mai organizeaz câte o lansare sau o aniversareliterar). E chiar trist s constai c la Focani nu se mai organizeaznici o manifestare literar (nici aceea a lui Gheorghe Neagu, legat de„Duiliu Zamfirescu”) i c speranele se pun în festivalurile de laAdjud (dedicat lui Emil Botta, organizat de Paul Spirescu), laOdobeti-Negrileti (dedicat lui D. Pricop, organizat de Culi IoanUurelu) sau la Mreti (dedicat lui C. Ghini, organizat de V.Rileanu).Altfel, m-a bucurat s descopr dou cri de critic dedicatescriitorilor vrânceni (premiate de mine, ca preedinte de juriu, laprima ediie a Festivalului „Emil Botta”, la Adjud): „Scriitorivrânceni de ieri i de azi” de Mircea Dinutz (care, în parantez fie zis,a dedicat monografii unor scriitori vrânceni; s-a oprit dinîntreprindere, îns) i „Spiritul vrâncean în lecturi elective” de IonelNecula. Poate va aprea în viitorul apropiat i o istorie a literaturiivrâncene (sigur, sunt scriitori vrânceni cuprini în istoriile literaturiiromâne aprute în ar, de la N. Manolescu la Ion Rotaru). Aceastcarte semnificativ de interviuri cu scriitori vrânceni întregete o434

Scriitori contemporani din Vrancea, prin interviurianume perspectiv asupra literaturii vrâncene actuale (ea cuprinde iscriitori vrânceni disprui în anii de dup Revoluie).La o evaluare mai strict a vieii literare vrâncene, pot observac – la nivelul scriitorilor care locuiesc i scriu azi în Vrancea –,conteaz redactorii-efi ai revistelor, pomenii la început (activi, cuoper în curs de definitivare). De neîneles pentru mine e de ce liderulLuca Piu, care locuiete în Vrancea, refuz s intre în lumea literarvrâncean (motiv pentru care observatorii vieii literare nu-l includîntre scriitorii vrânceni). Curios, apoi, c nu exist o micare literar„doumiist” în Vrancea.Liviu Ioan STOICIU435

Culi Ioan UureluMulumim urmtoarelor instituii i persoane care,înelegând actul de cultur, au fcut publicitatecrii de fa:Postul de televiziune ATLAS TV - FOCANI- director ION MARTICotidianul MONITORUL DE VRANCEA- director CORINA TRIFANCotidianul ZIARUL DE VRANCEA- director CORNELIU CONDURACHE436