VPR06-iunie_Layout 1 - AGVPS

DE SEZONPescuit la cleanValea VișaguluiMARIN GRUIAAurel Pașcalău este un adevărat localnic din satulSăcuieu. A copilarit în aceste locuri, pe aceste pâraie și lecunoaște toate cotloanele. De-a lungul drumului sprecăsuța mea de vacanță, pe vechiul drum spre munteleVlădeasa, el are casa părintească (acum nelocuită) și oparcelă de fâneață pe pârâul Ordincușa, astfel încât îlîntâlnesc de multe ori la cosit sau la aranjatul fânului.Cu timpul s-a înfiripat între noio simpatie reciprocă, prilejuităîn special de pasiunea noastrăcomună, pescuitul. Îmi povestește adeseoridespre lucruri aproape incredibilelegate de abundența peștilor în acestepâraie în trecutul mai îndepărtat. Dinpăcate, acum au rămas tare puținipești, câteva mrene de munte, iar varacleni care urcă din Criș. Fiind de obiceiocupat cu treburile gospodăreși, îmivinde câte un pont legat de cam peunde aș putea încerca, cu undița, încondițiile momentului respectiv.Odată mi-a spus că pe valea Vișaguluisunt două mrene frumușele șimi-a spus și unde. M-am dus și întradevăr,le-am prins cu greieri, exact înacele locuri. De data aceasta, după cem-am plâns că n-am prins nimic de câtevazile, după un moment de ezitare,mi-a spus că tot pe valea Vișaguluiexistă un colț de piatră care iese exactdin mijlocul firului de apă, fără nimicinteresant din punct de vedere pescăresc,dar sub stâncă este o groapă, uncotlon adânc în care poți să-ți bagimâna până la umăr. Acolo, de-a lungultimpului, el a prins cleni tare frumoșiși crede că și acum, pe canicula asta,trebuie să fie ascuns (tupit, cum spuneel) unul mare. L-am ascultat și acum.Am găsit până la urmă locul cu pricina,am pus în cârlig un cosaș - țăpoi,cum zic localnicii, mare și gras și amîncercat să-l las sub colțul de stâncă.Dar apa nu stătea deloc ci fugea rapidși înspumat într-un șuvoi mic, dar puternicși-mi ducea imediat momeala lavale. M-am tot gândit cum să fac săajungă cosașul în cotlon. Am revenit cuo montură fără plută, doar cu unplumb mare, găurit astfel încât firul denylon să poată culisa ușor. Am lăsat cuatenție plumbul chiar la baza pietrei șis-a așezat bine, dar momeala ușoarăera scoasă la vale de șuvoi. Atunci miamtăiat o crăcană dintr-un alun cucare am sprijinit plumbul și l-am introduscu grijă, împreună cu cosașul, substâncă, în cotlon, cam o jumătate demetru.Apoi am așteptat un timp și neobservândnici o mișcare, am scos cuemoție undița. Nimic. Am repetat operațiilede mai multe ori, tot fără succes.A doua zi, l-am căutat pe Aurel pe tarlaualui și i-am povestit totul. Mi-a spussă mai înerc, dar înainte de a mă apropiade loc, să fiu foarte precaut, să nutropăi și să introduc crăcana foarte lentși cu băgare de seamă, să stau apoi nemișcatcel puțin un sfert de oră înaintede a scoate undița. Mi-a mai spuscă cel mai bine ar fi să aștept până vineo vreme cu ploaie, când apa crește șiîncepe să se murdărească puțin, iar încârlig să pun un scorobete sau o râmăalbă din mal. Dar cum nu era nici unsemn de ploaie, în aceeași dupăamiază m-am dus din nou.Am fost foarte precaut, am stat apoicuminte vreo douăzeci de minute,după care am scos undița cu o ușoarăsmucitură și speranță nemărturisită. Șisperanța s-a adeverit, smucituri puternicem-au făcut să sar în picioare cugândul de a încerca să scot peșteleferm, dar fără să-l forțez. Dar imediatam simțit că firul s-a agățat în ceva răgăliidin cotlon. Simțem slab că peșteleeste încă pe fir. Am lăsat firul moale șiliber, m-am dezbrăcat și am intrat înapă, cu firul în mână. Apa era călduțăși m-am apropiat încet, încet de stâncă.Mi-am introdus brațul în cotlon și, învegetația de acolo, am atins peștelecare s-a zbătut brusc și firul s-a rupt….După cum mi s-a părut la atingere eraun clean alunecos de aproape un kilogram!Revenit la Cluj, m-am tot gânditcam cum aș putea să reiau acțiunea cușanse mai mari de reușită. Dar, dupăaproximativ trei săptămâni, când m-am reîntors pe Valea Vișagului, amconstatat cu amărăciune că drumul Vișaguluia fost reamenajat și lărgit, iarbuldozerele au răsturnat spre pârâutone de pământ și bolovani, vegetațieși copaci, prăvălindu-i peste apă. Unadevarat dezastru. A fost afectat șilocul cu pricina, așa că mica mea aventurăpescărească s-a încheiat aici.36 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN