VPR06-iunie_Layout 1 - AGVPS

ANUL MMXIII • NR. 6VÂNĂTORUL ȘIPESCARUL ROMÂNIUNIECombaterearăpitoarelor cu pene5Cartușe, șocuriși chemători16Păstrăviilui Trandafir29Chefalila sfat de taină34www.agvps.ro

Nr. 6 /IUNIE 2013ANUL MMXIII • Serie nouăDIN CUPRINS3321234VÂNĂTOAREPESCUITFONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTA NAȚIONALĂ DEVÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIVREDACȚIADirector generalDr. Ing. Neculai ȘelaruRedactor-șefIng. Alin-Codru ManuRedactorArh. Mugurel IonescuArt DirectorAurel NeaguLayout/DesignCREADifuzareIng. Mariana CristacheCONSILIUL ȘTIINȚIFICAcad. Dr. Dan MunteanuAcad. Dr. Atilla KelemenDr. Ing. Nicolae GoiceaDr. Ing. Vladimir TalpeșRedacția și administrațiaBucurești - Calea Moșilor nr. 128,Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63E-mail: revistavpr@yahoo.comwww.agvps.roISSN 1582 - 9650Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferință înformat digital. Publicate sau nu, ele nu se înapoiazăcolaboratorilor. Articolele publicate nu angajeazădecât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă înmod necesar opinia radacției. Reproducerea oricăruimaterial fără acordul redacției este interzisă.3 EDITORIALOpinie detașată5 DE SEZONCombaterea răpitoarelor cu pene7 MUNI}IENorma și Hirtenberger în RUAG Ammotec8 CHINOLOGIECâinele: o alegere, un dar… (III)10 CHINOLOGIECorecții la distanță12 OPINIE„To kill a mockingbird”(Să ucizi o pasăre cântătoare)14 ARMEForajul back-bored al țevilor lisela armele de vânătoare16 ACCESORIICartușe, șocuri și chemătoripentru corvide18 OPINIEÎnsemnări de vânător20 CHINOLOGIELimier Clubul Român21 ART~Privind la o litografie22 DIN TERENPe valea Sighiștelului23 AGENDAA 60-a Adunare Generală CIC,prilej de analiză și strategii24 Noutăți de prin magazine26 OPINIE„Forumiștii”27 COMPETI}IIAgenda competiționalăinternațională28 COMPETI}IIActualizarea regulamentelorF.I.P.S.-e.d. 201329 PESCUIT CU MUSC~ ARTIFICIAL~Păstrăvii lui Trandafir30 PESCUIT LA CRAPDigestia crapului și preferințele sale32 PESCUIT LA R~PITORBibaniada34 DE SEZONChefali la sfat de taină36 DE SEZONValea Vișagului37 ACCESORIIMici accesorii necesareîn pescuitul la spinning38 PROFILCopii și pescuitul40 Noutăți de prin magazine41 MICA PUBLICITATESolunareMembrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintăPreședinte: Mugur Constantin Isărescu, Director General: Neculai Șelaru; Vicepreședinți:Florin Iordache (Olt, Dolj); Atilla Kelemen (Bistrița, Harghita, Mureș), Teodor Bentu(Giurgiu, Asociații de pescari sportivi); Membri: Dorin Calciu (Alba, Arad, Hunedoara),ilip Georgescu (Argeș, Teleoman), Gabriel Surdu (Bacău, Iași, Vaslui), Teodor Giurgiu(Bihor, Satu-Mare), Horia Scubli (Cluj, Maramureș, Sălaj), Nicolae Goicea (Botoșani,Neamț, Suceava), Ion Antonescu (Vâlcea, Sibiu), Eusebiu Martiniuc (Galați, Vrancea),Ion Vasilescu (București), Florică Stan (Buzău, Dâmbovița, Prahova), Ilie Sârbu (CarașSeverin, Timiș), Valentin Jerca (Călărași, Constanța), Ștefan Stoica (Tulcea), Adrian Duță(Gorj, Mehedinți), Laurențiu Radu (Brăila, Ialomița), Gheorghe Iaciu (Ilfov).

EDITORIALiunieCombaterea răpitoarelor cu pene 5Proiectile glonț 7Despre ciocârlie 12Punct de vedere 18Vânătoarea în litografie 21Observații din teren 24VÅN~TOAREOpinie detașatăNECULAI ȘELARUAveți îngăduința de a urmări cu luciditate opinia ce urmează, în contextul împuținăriiefectivelor majorității speciilor de interes vânătoresc, reliefată în scăderea tot maiaccentuată a cotelor de recoltă aprobate și în imposibilitatea realizării integrale aacestor cote. O realitate neplăcută pentru vânători și managerii în cinegetică, mai asprăîn realitate decât o recunosc statisticile. Statistici din ce în ce mai puțin verosimile, fiedin cunoscuta inerție ce temperează convingerile în speranța unui reviriment, fie dininteresul ascunderii părții de vină a celor ce ne - au condus spre această situație.Fiindcă chiar dacă declarativ au avut cele mai bune intenții și au dorit vânat precum înurmă cu 20-30 de ani, nu au făcut practic nimic în acest scop, ba din contră. Din cauzapropriului hățiș de reglementări greșit concepute și a multitudinii de relațiisubsecvente, subiective și, uneori, neprincipiale cu reprezentanții gestionarilor.În situația decăderii cinegeticii înRomânia, care nu este singulară șicea mai gravă din sud-estul Europei,se impune identificarea cauzei defond a acestei stări de fapt, nicidecumcramponarea de cauze secundare, maimici sau mai mari, care și-au adus, fărăîndoială, partea lor de contribuție înacest sens.Această cauză majoră nu poate fialta, din punctul nostru de vedere,decât prostul management cinegetic,neadaptat conjuncturii socio-politice pecare o traversăm, impus de organismeleadministrative ale statului în domeniulgestionării resursei naturaleregenerabile denumită faună cinegetică.În primul rând din cauza managementuluidualist, diferențiat pe speciiinterzise la vânătoare, care se vâneazătotuși, și specii admise la vânătoare.Altfel spus, din cauza faptului că un administratorse ocupă de managementulursului, lupului, râsului și altor speciiprădătoare și altul de managementulcerbului, căpriorului, caprei negre și celorlaltespecii pradă.În continuare, impactul negativ alacestui management dualist, prost conceputși aplicat, a fost potențat deamestecul interesat al reprezentanțilorstatului în problemele interne ale organizațiilorvânătorești neguvernamentale.Cel mai evident și nefast, prinpromovarea discreționară a membrilorcelor din urmă (ONG-urilor) de cătrecei dintâi (reprezentanții statului).Pentru un reviriment în domeniulcinegetic de activitate, se impunea și seimpune, precum în multe alte domeniisimilare, intervenția guvernului printrei categorii de măsuri clare și intransigente:1 Conceperea de legi și reglementărisubsecvente acestora, prin care săurmărească prioritar și pragmatic protejarea/conservareapopulațiilor speciilorde faună cinegetică și a mediuluiacestora de viață, nicidecum satisfacereaunor interese sectare și de momentale celor aflați temporar la putere, cumnimeni nu poate nega că s-a întâmplatla noi;2 Adoptarea unei strategii concise,clare și coerente și unui managementrațional al faunei cinegetice, princare să urmărească protejarea/conser-IUNIE 2013 | 3

Opinie detașatăvarea unor efective normale ale populațiilorlocale de interes vânătoresc,într-o structură echilibrată pe sexe șiclase de vârstă, nicidecum subordonareaintereselor cinegetice celor economice,hrănirea „la troacă” a fauneiplantivore și garnisirea fondurilor cinegeticecu tot felul de instalații și amenajăridecorative dar inutile, unele denoutate hazlie în cinegetică, precumscăldătorile pentru căprior, urs, cocoșide munte etc;3 Descotorosirea de clica de funcționaripublici insuficient pregătiți saucorupți, moșteniți de la o guvernare laalta, care a condus cinegetica din România,prin reglementările și managementulabuziv concepute și interesataplicate la situația actuală, pe care nueste cazul să ne facem că nu o cunoaștem.Fiindcă o cunoaștem sau ar trebuisă o cunoaștem foarte bine, de la legiuitorși executiv până la ultimul vânătorpreocupat de evoluția activității cinegeticeîn România.În contextul general prezentat, alunui stat băgăcios și indecis, care arealte priorități și reale dificultăți financiare,există totuși o posibilitate, absolutlegală și gratuită pentru acesta, desalvgardare a populațiilor speciilor deinteres cinegetic din România și de revenirela o stare favorabilă de protejare/conservarea acestora, pecheltuială 100% privată. Aceasta esteopinia detașată, de noutate, pe caredorim să o dezvoltăm în continuare,conștienți fiind de faptul că nu va convenimultor funcționarii publici și altoraca ei, care trăiesc bine pe seamavânătorii și a vânatului din România,cât timp mai rezistă și există faună deinteres vânătoresc în România.Posibilitatea transpunerii în fapt aacestei opinii detașate este reală, fiindprevăzută, cât se poate de inteligibil, înart. 136 alin. 4 din Constituția României,care stipulează posibilitatea transmiteriigratuite a bunurilor publice dinadministrarea statului în administrareainstituțiilor publice. Ori fauna de interescinegetic constituie, potrivit art. 2din Legea 407/2006, „resursă naturalăregenerabilă, bun public, de interes naționalși internațional ”, iar AGVPS dinRomânia este asimilată, potrivit art. 2alin (1) lit. b) din Legea 554/2004, instituțiilorpublice, în condițiile în careare statut de ONG de utilitate publică.Iată, deci, că resursa naturală regenerabilădenumită generic faună cinegeticăar putea trece, adaptândcorespunzător prevederile Legii vânătoriiși a protecției fondului cinegeticnr. 407/2006, din administrarea păguboasă,pe cheltuiala publică, a statului,în administrarea 100% privată, competentă,interesată și eficientă a AGVPSdin România.Statul ar fi degrevat de multiplecheltuieli publice, în primul rând de salarizareaunei armate de consilieri șiinspectori care nu și-au putut dovedi înnici un fel utilitatea, ba din contră, și arevita riscul compromiterii ideii de ordinede drept în domeniul cinegetic deactivitate. Singura responsabilitate astatului ar rămâne verificarea periodicăa integrității populațiilor de faună cinegeticăpredate în administrare instituțiilorpublice, posibilă prin mijloacemoderne de estimare a nivelului populaționalal acesteia, ca de exemplu, prinfolosirea termoviziunii.Responsabilitatea și cheltuielile implicatede managementul rațional șieficient al populațiilor de faună cinegeticăar reveni AGVPS din România șigestionarilor fondurilor cinegetice. Încontinuare, interesul privat și libera inițiativăa gestionarilor nu ar mai fi stânjeniteprin amestecul pernicios alreprezentanților statului, care ar trebuisă rămână interesați doar de rezultatulfinal al activității și anume de conservareapopulațiilor speciilor de interesvânătoresc.Dacă suntem obiectivi și recunoaștemdecăderea actuală a cinegeticii șicauzele care au contribuit în acest sensde cca. 20 de ani încoace, putem concluzionacă statul, prin administratoriicare s-au succedat în timp la conducerilestructurilor cinegetice, nu s-a doveditnici corect și nici eficient îndezideratul de conservare și exploatarerațională a resursei cinegetice și, repetăm,pe cheltuială publică.De ce atunci să nu fie luată în considerareși alternativa unei alte modalitățide administrare-gestionare, pecheltuială 100% privată, a faunei cinegetice,prin intermediul unei entități deutilitate publică, asimilată, potrivit legiiinstituțiilor publice care, de peste 20 deani se luptă, cu rezultate care nu pot finegate, pentru salvgardarea moșteniriiîn materie de faună de interes vânătoresc?Nu are această entitate și structurileafiliate ei, mai mulți profesioniști, maibine pregătiți, mai intransigenți și maiinteresați de bunul mers al activității?Nu antrenează această entitate zecide mii de vânători pentru realizareaobiectivelor statului în materie de protejare/conservareși exploatare/punereîn valoare a faunei cinegetice?Nu reprezintă ceea ce a făcut cuprofesionalism și pasiune această entitate,structurile afiliate ei și membriiacestora, o garanție pentru stat în materiede administrare/gestionare responsabilăși eficientă a fauneicinegetice?Noi apreciem că DA!Dar, din păcate, nu noi, ci aleșiinoștri fac legea. Așa că soarta noastră -a vânătorilor, a asociațiilor vânătoreștiși a forului reprezentativ la nivel naționalși internațional al acestora - depindede înțelegerea și interesullegiuitorului, de moment și de perspectivă!4 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Combaterea dăunătorilorDE SEZONCombaterearăpitoarelorcu peneALIN-CODRU MANUPână la mijlocul lunii august, când guguștiucii șiporumbeii vor aduce dezlegarea tirului la zbor, trebuie sămai treacă ceva vreme, iar vânătorii mai au de așteptatceva timp. Atunci, la mijloc de august, le va fi pusă dinnou la încercare îndemânarea și experiența acumulată.Pentru că a venit vorba de îndemânare,o practică utilă pentruaceastă perioadă din aneste participarea la combaterea cuarma de vânătoare la dăunătorii cupene. Ciorile grive și cele negre, la felca și coțofenele, pot oferi partide devânătoare reușite în teren.Unde și cumLe găsim în general în locurileunde caută și găsesc hrană, la marginealocalităților sau pe la gospodăriilerăzlețite pe întinsul câmpului sau înmargini de pădure. Cuibărind sau retrăgându-sepentru noapte în crângurisau în arborii înalți de la liziera pădurii,ciorile grive își trădează prezențaprin gălăgia caracteristică de la lăsareaserii, când își dispută cele maibune ramuri pentru odihna de pestenoapte. În timpul zilei putem observatraseele pe care se deplasează. Leputem aștepta apoi dimineața, cândpleacă spre locurile de hrănire sauseara, când se înapoiază la locurile deînoptat. De regulă, dacă nu sunt deranjate,respectă cu „conștiinciozitate”aceste trasee.Coțofenele sunt relativ mai „teritoriale”și își păstrază aria de teren pecare o inspectează pe tot parcursulzilei. În cazul în care, la vremea primăverii,am observat și locurile încare și-au făcut cuiburi, vom avea șiprimele indicii despre locurile deunde putem începe căutarea. Dacăsursele de hrană se mențin, iar configurațialocurilor nu suferă schimbărimajore, coțofenele sunt suficient de„statornice” și le vom găsi fără preamult efort.Recunoașterea terenuluiTimpul petrecut în teren pentruobservații ne va fi răsplătit pe deplinatunci când va veni momentul ieșiriipentru combatere. Trebuie doar să nefacem „temele de casă” cu răbdare șisă petrecem puțin timp pentru a lecăuta și observa obiceiurile, căile dedeplasare și orele la care se află în diferitelocuri. În timpul observațiiloreste bine să păstrăm discreția, sălăsăm arma de vânătoare acasă și sănu purtăm nici alte obiecte care le-arputea atrage atenția. Dacă nu le bagiîn seamă, te ignoră sau cel puțin așapare. Să nu carecumva să te oprești șisă-ți întorci capul spre ele, sau să aiun băț ce ar putea sugera arma de vânătoare!Dispar într-o clipită de parcănici nu ar fi fost. Putem repeta ieșirilela interval de câteva zile sau săptămânalpentru a verifica cele observate șia ne contura și confirma concluziile fi-IUNIE 2013 | 5

Combaterearăpitoarelor cu penenale. Pe baza acestora putem stabiliplanul de acțiune pentru combatere.La pândă sau pe traseu, la apropiatÎn perimetrul locului de pândă trebuiesă găsim un loc de care coțofenelese pot apropia, simțindu-se însiguranță. Câțiva arbori, nu neapăratînalți, dar plasați astfel încât să leofere o bună vizibilitate vizitatoarelor,sunt foarte bine veniți. Locul depândă propriu zis trebuie să fie câtmai bine camuflat, de preferință înumbră și, pe cât posibil, să se piardăîn configurația terenului. Fie că facempânda la pasaj sau folosim chemătoareapentru a atrage exemplarele aflateprin apropiere, trebuie să fim cât maiferiți de ochii ageri ai păsărilor. Putemalege o adâncitură în teren, adăpostulunei movile, sau ne putem așeza întredouă trunchiuri sau cioate. Să nuuităm însă că avem nevoie de spațiusuficient, care să ne permită un tirnestânjenit în cât mai multe direcții.De un real ajutor sunt atrapele. Fiecă sunt siluete fixe sau cu aripi rotative,atrapele așezate în poziții și în locuricât mai firești ajută la succesulvânătorii, mai ales în zilele în care păsărileezită să-și părăsească locurile șinu se deplasează frecvent. Siluetelepot fi montate în arbori sau arbuști,pe gard sau pe căpițe de fân în pozițiiși grupări cât mai naturale. Siluetabufniței pe un vârf de arac sau pegard, cu una sau două siluete de ciori,poate da foarte bune rezultate de asemenea.Metoda cu siluete de ciori și bufniță,poate da, de asemenea rezultatebune la pândă la liziera pădurilor.Ciorile nu zboară pe distanțe lungi deasupraterenului descoperit, preferândmarginile de pădure. O bunăașezare a atrapelor, simulând ataculciorilor la bufniță și folosirea chemătoriipot oferi o partidă excelentă detir la zbor. Adesea, în așteptarea ciorilor,ne putem trezi cu o coțofană curioasăși gata de pus pe harță.Pe traseu ne vom deplasa cuscurte opriri, timp în care chemătorilepot juca un rol important, la fel ca șiîn cazul pândei. Glasul iepurelui rănit,al bufniței și al ciorilor certărețe sauchiar al coțofenelor însele, sunt sunetece atrag, cu mari sorți de izbândă,suratele aripate de prinîmprejurimi. După ce vă așezați, lăsațiun timp pentru ca locurile să se liniștească.Apoi chemați cu câteva secvențesonore, urmate de o pauză decâteva minute. Dacă sunt prinpreajmă, coțofenele vor reacționarapid și le veți vedea cum se apropie.Rolul camuflajuluiCamuflajul este o parte importantăpentru reușita partidei, atât încazul pândei, când locul în care vomsta trebuie să se „piardă” în configurațiaterenului, cât și în cazul în carene deplasăm, când îmbrăcămintea camuflajtrebuie să fie în ton cu nuanțelenaturale ale momentului. Fața șimâinile trebuie acoperite.O șapcă cu plasă ce ne acoperăfața și o pereche de mănuși subțiri vorelimina „petele de culoare” ale pieliidescoperite, aflate altfel în contrastevident cu nuanțele mediului în carene aflăm. Aveți grijă la lucirile țevii,care ne pot dezvălui prezența. Unbrunaj mat, bine întreținut sau modelelecu țevi și pat în culori camuflajsunt soluția pentru a elimina reflexiarazelor soarelui. Iar dacă toate acesteanecesită un pic de atenție și exercițiu,efortul ne va fi cu siguranțărăsplătit.Prima dată, cu ocazia partidei devânătoare pe care o desfășurămatunci și, într-un viitor nu foarte îndepărtat,la deschiderea sezonului la porumbeiși guguștiuci, la mijlocul luiGustar!6 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

GlonțNorma și Hirtenbergerîn RUAG AmmotecMATEI TĂLPEANUMUNI}IEAm mai scris, în nr. 12/2011 al revisteidespre cartușele cu glonț produsede Norma, menționând că firmaprelucrează și modele de gloanțe brevetatede alte firme. Recent, am constatatîn Catalogul 2011/12 RUAGAmmotech GMBH, că Norma producemai multe noi linii de cartușe cuglonț: African PH (12 calibre), KalahariLine (9 calibre), Solid Line (11calibre), Diamond Line (6 calibre),Jagdmatch-Patronen și tuburi pentrucartușele de vânătoare cu glonțWeatherby Magnum. Firma austriacăHirtenberger AG și-a transferat și eanumele și marketingul pentru munițiade calibru mic, în anul 2003, la un andupă Norma, în RUAG AmmotechGMBH din Germania, o subsidiară afirmei elvețiene RUAG Holding.Este un nou exemplu de globalizare,care ține seamă mai ales de intereseleeconomice ale transnaționalelor.Accesând site-ul firmei Hirtenberger,am găsit știrea aceasta, precum și prezentareacartușelor de vânătoare cuglonț pe care le produce în prezent.Constatăm că cele 14 calibre sunt încărcatecu gloanțe brevetate de cunoscutelefirme americane Nosler (3modele) și Sierra (3 modele), vechiulmodel ABC nu mai apare. Tabelul balistic,găsit pe site este prezentat încontinuare.Calibru Proiectil Greutate Viteza (m/sec.) Energia (J) Traiectoria (cm) DROg/grs. V0 V100 V200 V300 E0 E100 E200 E300 50 m100 m200 m300 m.222 Rem. Sierra Varmint 3,2/50 985 789 635 496 1572 1008 653 399 -0,3 3,7 -1,2 -29 191Nosler Solid Base 3,6/55 935 809 694 588 1574 1178 867 622 1 4 -2,5 -30 180Nosler Ballistic Tip 3,6/55 935 813 707 615 1574 1190 900 681 1 4 -2,5 -28 182.223 Rem. Nosler Solid Base 3,6/55 1000 860 734 618 1800 1331 970 687 1 4 -0,5 -24 195Sierra Varmint 3,6/55 955 795 660 545 1642 1138 784 535 1 4 -1 -26 190Nosler Ballistic Tip 3,6/55 1000 869 754 655 1800 1395 1023 772 1 4 -0,5 -23 1955,6x50 RMag. Nosler Solid Base 3,6/55 1000 860 734 618 1800 1331 970 687 1 4 -0,5 -24 185Sierra Varmint 3,6/55 1005 840 698 578 1818 1270 877 601 1 4 0,5 -24 205Nosler Ballistic Tip 3,6/55 1000 869 754 655 1800 1369 1023 722 1 4 3,5 -23 195.243 Win Nosler Ballistic Tip 6,2/95 950 854 768 690 2798 2261 1828 1476 1 4 -1,5 -23 190Nosler Partition 6,2/95 940 845 756 674 2739 2213 1772 1408 1 4 -1,5 -23 190Nosler Partition 6,5/100 920 820 727 640 2751 2185 1718 1331 1 4 -2 -27 185Sierra Pro-Hunter 6,5/100 880 832 704 630 2517 2014 1612 1290 1 4 -3,5-30,5 1716,5 x 57 Nosler Partition 6,8/105 950 820 710 609 3004 2286 1714 1261 1 4 -2 -28 185Sierra Pro-Hunter 7,8/120 880 803 733 668 3020 2514 2093 1742 1 4 -3 -27,5 179Nosler Partition 8,1/125 865 795 729 665 3030 2560 2152 1791 1 4 -3 -29 180Nosler Partition 9,1/140 810 740 674 610 2985 2492 2067 1693 1,5 4 -5 -36,5 1656,5 x 57 R Nosler Partition 6,8/105 875 757 650 555 2608 1948 1437 1047 1 4 -4,8 -37 170Nosler Partition 8,1/125 810 740 674 610 2657 2218 1840 1507 1,5 4 -5 -36,5 165270 Win. Sierra Pro-Hunter 8,4/130 890 812 742 677 3327 2772 2310 1925 1 3,5 -2,5-26,5 17 x 64 Nosler Partition 9,1/140 890 812 739 669 3604 3000 2485 2036 1 4 -2 -26,5 185Sierra Game King 9,1/140 890 802 724 652 3604 2927 2385 1934 1 4 -1 -23 190Nosler Partition 11,3//175 810 746 685 626 3707 3144 2651 2214 1,5 4 -5 -36 1707 x 65 R Nosler Partition 9,1/140 880 802 729 659 3524 2927 2418 1976 1 4 -2,5 -28 180Nosler Partition 11,3/175 785 721 660 601 3482 2937 2461 2041 1,5 4 -6,5 -40 1607mm Rem. Mag. Nosler Partition 9,1/140 980 912 848 787 4370 3784 3272 2818 1 3,5 0,5 -15,5 210Sierra GameKing 9,1/140 985 896 815 741 4415 3653 3022 2501 0,5 3,5 0 -19 198Nosler Partition 11,3/175 870 809 751 696 4276 3698 3187 2737 1 4 -2,5 -26 198.308 Win Nosler Partition 9,7/150 890 800 716 637 3842 3104 2486 1968 1 4 -3 -29 180Sierra GameKing 10,7/165 780 708 642 582 3255 2678 2203 1812 1,5 4 -7 -42 15930-06 Spring. Nosler Partition 9,7/150 895 820 749 682 3885 3261 2721 2256 1 4 -2 -25,5 185Sierra Game King 10,7/165 785 712 646 586 3297 2713 2233 1837 1,5 4 -7 -41 160Nosler Partition 11,7/180 810 745 683 624 3805 3219 2706 2258 1 4 -5 -35 170.300 Win. Mag. Sierra Game King 10,7//165 895 817 750 695 4285 3571 3009 2584 1 4 -1,5-23,5 185Nosler Partition 11,7/180 910 845 783 724 4803 4141 3556 3040 1 4 -1 -22 1908 x 57 IS Sierra Pro-Hunter 11,3/175 780 718 660 607 3437 2908 2461 2082 1,5 4 -6,5-39,5 161IUNIE 2013 | 7

CHINOLOGIEAlegerea câineluiCâinele: o alegere,un dar… (III)MARIA SĂVULESCUCu speranța că un articol episodic nu plictisește fidelulcititor, ci tocmai îi stârnește interesul pentru subiectuldezvoltat, îmi continui micul meu proiect. După cumprecizam în finalul ultimului articol, toate acesteinformații, prezentate până acum, sunt valabileindiferent de rasa aleasă. Începând cu acest articol,abordarea va fi mai specifică, pe arii de utilizare și grupecanine. Din cadrul unei grupe, în funcție de caracterul șitemperamentul vânătorului, de disponibilitățile salefizice, de părerile și impresiile acumulate, se facealegerea partenerului de vânătoare patruped.De foarte multe ori, alegerea sebazează doar pe un impulsde moment. Adeseori, acestaeste cel corect, dar este și mai binedacă este precedat și de un studiu maiamănunțit.Prima grupă FCI, în care găsimrase de câini folosite la vânătoare,este grupa a III-a – grupa terrierilor.Terrierii sunt câini de vizuină, șorecariprin excelență, ce vânează scormonindpământul. În trecut au fostfolosiți pentru prinderea șoarecilor șișobolanilor. Grupa terrierilor este unafoarte numeroasă, numărând peste 20de varietăți de talie mijlocie și mică.Trăsături comune tuturor terrierilorsunt robustețea, trupul musculos cu omobilitate deosebită, agresivitatea, dinamismul,agilitatea, rezistența,perse verența, tenacitatea și danturaca de oțel. Denumirea de terrier vinede la cuvântul Terra = pământ și defineștecâinii care vânează în pământ,la vizuină. Sunt specialiști la vânătorilede vulpi, dihori, bursuci și mistreți.Sunt câini iubitori și atașațistăpânului, ce-i drept cam obraznici șide aceea trebuie insistat asupra educațieicu fermitate și consecvență.Sunt prezenți în tablourile cu teme cinegeticeale secolelor al XIV-lea și alXV-lea. Mă voi opri în cele ce urmeazăasupra câtorva dintre rasele acesteigrupe canine.Fox Terrierul cu păr neted și scurt(Foxterrier Smooth – standard FCI 12)este cunoscut sub numele de Attila alșoarecilor. Rasa apare în Anglia pe la1800. Fox Terrierul cu păr sârmos(Foxterrier Wire – standard FCI 169)apare și el în Anglia pe la 1814, cu numelede Fox. Această din urmă varietatede terrier are aceleașicarac teristice fenotipice ca și cel cupăr neted, este un câine de talie mică,bine proporționat, dinamic, curajos,având forma tipic pătrată. Este uncâine care nu atacă pe la spate. Strămoșulsău este grifonul, un câine pontatorprepelicar folosit în Anglia lavânătorile de vulpi. Selecția lui carasă pură se produce în secolul al XIXlea.Prima sa apariție expoziționalăeste înregistrată în anul 1862 la Birmingham.Terrierul cu păr sârmosadoră apa și scotocește stufărișul în8 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

speranța că va găsi un șoarece sau opasăre. În familie este un bun câinede companie, fidel și afectuos, vioi șijucăuș, cu un temperament gălăgios.Are tendințe de a nu se supune dacănu este ținut din scurt. Jagd Terrierul(Standard FCI 153) este terrierul deorigine germană. Airedale Terrierul(Standard FCI 7) provine din Angliași este de talie mijlocie. Rasa a fost recunoscutăîn 1880. Denumirea raseivine de la numele văii Airea din comitatulYorkshire. Airedale-ul este celmai mare din rasele de terrieri, strămoșiilui fiind Bull Terrierul, ScottishTerrierul, Welsh Terrierul, Collie și câineleOtterhound (câinele de vidră). Sesimte în elementul său în apă șinămol, ceea ce îl face un bun câine devânătoare în zona de bălți. Este puternic,curajos, rezistent la orice climă șicu o inteligență remarcabilă. În vechimea fost folosit la toate tipurile devânătoare, de la șoareci la vidre. Esteun foarte bun prieten al copiilor. Esteușor de dresat, curat, nepretențios,preferă zonele rustice și cere multămișcare. Scottisch Terrierul (StandardFCI 73) provine din Scoția, iar pânăîn 1982 se numea Aberdeen Terrier,după numele regiunii din care provine.Câinele cu piciorușe scurte și botlung este o jucărie pentru copii și atrecut de la categoria de vânătoare lacea de lux. La fel s-a întâmplat cu rasaSkye Terrier (Standard FCI 75), originarădin insula Skye din nordul Scoțieiși veche de peste 250 de ani.Această rasă este folosită mai multpentru show și mai puțin pentru lucru.Să mai amintim și rasele Silky Terrier(Standard FCI 236), originar din Australia,ale cărui dimensiuni mici îi permitsă intre în vizuini (de vulpe, iepureetc.), Welsch Terrierul (StandardFCI 78), originar din Marea Britanie,comitatul Welsch, și folosit la vânatulvidrelor și bursucilor, Irish Terrierul(Standard FCI 139), originar din Dublin- Irlanda. Ultimul în acest caleidoscopal terrierilor este Jack RusselTerrier (Standard FCI 345), cunoscutpentru firea sa veselă. Este un minunatpartener de joacă pentru copii șiun paznic bun: o inimă mare într-uncâine mic.Descrierea ce încheie periplul pringrupa terrierilor este foarte potrivităși pentru micuții, dar plini de viață șitare afectuoșii teckeli. Nu aveți foartemult spațiu, dar totuși vă doriți uncâine de vânătoare. Atâta timp câtaportul și pontarea nu sunt criterii eliminatorii,vă puteți alege un Teckel(Dachshund - FCI standard 148). Unadin teoriile referitoare la originileacestei rase, susținută de unii experți,este aceea că rădăcinile s-ar găsi înEgiptul antic, perioadă din care sepăstrează ca dovezi gravurile epocii șitrupurile mumificate. Teckelii au fostcâini ai curților regale, regina Victoriafiind una din admiratoarele acesteirase. Grupa a IV-a FCI este în întregimededicată acestei rase. Denumireade origine germană – dachshund –înseamnă în traducere câine bursucarsau câine de vizuină (dach = bursuc,hund = câine). Din punct de vedereal dimensiunilor, există trei tipuri deTeckel: standard, miniature și kanichen.Din punct de vedere al părului,există tot trei tipuri: cu păr scurt, lungși sârmos. Oricare dintre aceste varietățiați alege, caracteristic pentru eisunt pieptul adânc (fiind câini de vizuinăau nevoie de un volum considerabilde oxigen în expedițiile lorsubterane, dar și la scotocirea înteren), picioarele scurte și solide, trupullung. Chiar dacă sunt mici, suntfoarte muncitori și acoperă foartebine terenul, iar din punct de vedereal atașamentului față de stăpân suntnumai suflet. Temperamental sunt jucăuși,la vânătoare dau dovadă demultă încăpățânare și îndârjire în urmărireavânatului. Pentru pădurarieste câinele universal, fiind capabil săatace animale de talie mare și să le reținăpână la venirea vânătorului. Tipicpentru această rasă este modul deatac al animalelor mult mai mari: seașează pe spate și atacă animalulmușcându-l de piept, gât sau burtă.Viezurele este ținut în vizuină până lavenirea vânătorului. Este folosit la vânătoaredin anul 1300. Încăpățânareadevine în etapa de învățare inamiculnumărul unu al dresorului. Simținduseîn largul lor în vizuini, de multe oriîi veți surprinde făcându-și astfel delocașuri în păturile și cuverturile dincasă.În articolul următor mă voi opriasupra grupei a VI-a FCI – Copoi, limieriși rase înrudite. Din aceastăgrupă cel mai cunoscut vânătoriloreste cu siguranță copoiul ardelenesc(FCI standard 241), iar copiilor, raseleBeagle (FCI standard 161) sau Basset(FCI standard 163). Despre acesterase și nu numai, vă voi istorisi în paginilece vor veni….– va urma –IUNIE 2013 | 9

CHINOLOGIECorecții la distanțăALEXANDRU CODRINZgărzile electronice sau E-collars, cum mai sunt cunoscute, au fost introduse cu câțivaani buni în urmă, pentru a ușura lucrul de la distanță, în teren, cu câinele în general șicu câinele de vânătoare, în special. În prezent, aceste zgărzi au evoluat pozitiv în modsubstanțial, nu numai în ceea ce privește confortul oferit câinelui dar și în privințametodelor de comunicare cu acesta, prin semnale acustice, prin vibrarții, iar mai nouacestor capabilități adăugându-se posibilitatea urmăririi poziției instantanee prin GPS.Când vine vorba despre E-collars,părerile par a fi mai totdeaunaîmpărțite, mai alesreferitor la cele cu impulsuri electrice.Cei care s-au grăbit să le folosesacă înteren fără a dedica suficient timp pentrua-și obișnui și antrena câinele cunoul dispzitiv, sunt cei care, de regulă,nu au fost mulțumiți de rezultateleobținute. Cei care le susțin, le-auexperimentat cu succes în partidelede vânătoare, după ce în prealabil auurmat un program de antrenament cucâinele, bine pus la punct.Semnale și „semnale”Spre deosebire de zgarda electronicăcu impulsuri, zgarda electronicăcu semnal sonor, emite doar semnaleacustice, fără a da implsuri electrice10 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

câinelui. Înălțimea sau frecvența acusticăa sunetelor sau secvențele numericeale semnalelor – unul, două, treisau mai multe semnale unul dupăaltul sau la intervale determinante detimp, sunt legate de diferite comenzi,comenzi pe care câinele trebuie să leexecute și trebuie exersate pe îndeletela antrenament. În același timpputem, grație semnalelor acustice, săavem un control permanent al pozițieicâinelui, mai ales în terenurile cu vegetațieînaltă. Semnalele sonore nepermit să cunoaștem cu destulă precizielocul unde se află la un momentdat câinele, atunci când pierdem contactulvizual cu acesta.Sunt însă și aspecte ce trebuieluate în considerare la acest model dezgardă, mai ales când este cazul vânătoriila păsăret. Semnalele acusticear putea speria păsările care nu vormai rămâne pe loc la apropierea câineluiși vor continua să se deplasezepe picioare sau își vor lua zborul, pierzându-seposibilitatea efectuării aretului.Și aici părerile diferă. Se pare căpotârnichile se opresc din deplasaremai înainte decât în mod normal,atunci când aud semnalele sonore, pecând fazanii se ridică mai repededecât de obicei. De asemena, un câineneantrenat suficient poate rupe aretulla auzul semnalului, înainte ca vânătorulsă ajungă la distanța optimă pentruexecutarea tirului. De aceeatrebuie dedicat timp și răbdare pentruun antrenat corespunzător, astfel casemnalele sonore să constituie o adevăratăcale de comunicare între vânătorși partenerul său patruped. Și toateacestea trebuie exersate cu suficientde mult timp înaintea deschiderii sezonuluide vânătoare.Posibilități multipleNoile modele de zgărzi electroniceoferă posibilități multiple de folosire.Spre exemplu, la aceeași telecomadăse pot conecta până la 12 zgărzi pentrucâini. Monitorizarea prin semnalese poate efectua la distanțe ce depășesc1.500 de metri distanță, iar acoperireaGPS poate ajunge la o rază depână la 11 km.Pentru comunicare prin ton și vibrație,unele modele dispun de peste50 de nivele de stimulare, iar pentruevitare folosirii accidentale, existămodalități de blocare a butoanelor decomandă. De asemenea, pentru a fisiguri că a fost transmisă comanda laapăsarea butonului de comandă, telecomandavibrează și ea, confirmândtrimiterea semnalului.Și ca dotarea să fie completă, suntmodele în care butonul de comandăse poate monta sau atașa cât se poatede la îndemână, cum ar fi spre exemplupe patul armei, pe mâneca saubuzunarul jachetei. Toate acesteapentru a oferi confort și utilitate. Iardacă pentru folosire este într-adevărnevoie de timp, înțelegere și răbdare,nu mai contează, rezultatele și satisfacțiadin teren, în toiul partidei devânătoare, vor răspăti toate eforturile…!Filé de căprioarăcu sos de vin roșu și ciuperciGastronomie vânătoreascăNANA NINAFileul de căprioară arefoarte puțină grăsime și serecomandă să fie pregătitmediu sau în sânge pentru anu deveni ațos și uscat.Pentru a se frăgezi, carneatrebuie marinată într-unamestec simplu de vin roșucu câteva boabe de pipernegru măcinate, o lingurăde ulei de măsline și douălinguri de oțet balsamic.Amestecați bine și lăsațicarnea la marinat pestenoapte sau cel puțin 3-4 ore.Cantități necesare: 4 fileuri decăprioară de câte 200-300 de grame,ulei de măsline, sare și piper, o jumătatede cană de sos de vin roșu.Preparare: curățați carnea de pielițe,ungeți-o bine cu ulei de măslineși presărați-o cu piper și sare dupăgust. Preîncălziți o cratiță și frigeți fileurilecâte 3-5 minute pe fiecareparte, în funcție de grosimea feliilor șide cât de bine pătrunsă doriți să fiecarnea. Mutați fileurile pe o farfuriecaldă. Peste sosul din cratiță adăugațisosul de vin și amestecați bine. Punețicarnea din nou în cratiță și lăsați-o câtevaminute să fie pătrunsă de sos șide arome.Serviți fileurile fierbinți pe câte ofarfurie. Se poate orna cu slată verde,andivă și se garnisește cu ciuperciînnă bușite. Pentru gust și culoare sepoate adăuga o linguriță de gem demerișor. Un pahar de vin roșu, cabernetsauvignon, shiraz, va adăuga unplus de savoare bucatelor.Poftă bună!IUNIE 2013 | 11

OPINIEDespre ciocârlie„To kill a mockingbird”(Să ucizi o pasăre cântătoare)MITICĂ GEORGESCUNu, nu este un îndemn! Nici o recenzie la romanul american cu același titlu (distins cuPremiul Pulitzer) al scriitoarei Harper Lee și nici a filmului omonim.Este doar o preluare a titlului care, asociat unei imagini, este suficient pentru a te facesă eziți înainte de a apăsa pe trăgaciul unei arme, vizând o pasăre în zborul eiimposibil, către soare.Dar un alt îndemn există. Acelacă, înainte de a apăsa pe trăgaci,să-ți amintești că ucigândo ciocârlie, vei fi părtaș la uciderea uneilegende, a unui mit și a unui simbol, aunor basme, toate adânc înrădăcinateîn viața spirituală a poporului nostru.Dar și a altor popoare.În anul 57 î.Ch., Iulius Caius Cesara creat o legiune puternică, alcătuitădin galezi, numită „a V-a GALICA”ALAUDAE (după numele latin al păsării),luptătorii purtând căști împodobitecu aripi metalice de ciocârlie. Victorioasăîn multe bătălii, a fost nimicităîn bătălia împotriva dacilor, în anul 87d.Ch., în urma căreia regele dac Diurpaneusa primit supranumele de Decebalus(„cel puternic”, „cel înțelept”).Oare de ce o legiune romană și-ar filuat ca podoabă simbol, pentru căștilede luptă, aripile unei păsări fragile și săprimească numele ei?Fără îndoială, pentru năzuința spresoare, spre Divinitate.Încărcată de străvechi simboluri,ciocârlia a însuflețit, în timp, credințeleși mitologia mai multor popoare și,într-o ordine aleatorie, vom mai da câtevaexemple de prețuire a acestei „păsărisolare”.În mitologia greacă, a fost consideratăca pasăre-emblematică a zeiței vânătorii,Artemis. În mitologiapopoarelor nordice, a fost adorată ca oîncarnare a „spiritului grâului”, deoarececuibărește, primăvara devreme, înlanurile de grâu abia răsărite, determinândprosperitate, iar în cele supusearatului, însoțea omul la muncile greleale câmpului.Din mitologia popoarelor slave,vom menționa doar pe cea belarusă,conform căreia ciocârlia este consideratăo pasăre pură, emblemă a primăverii,libertății și bucuriei care, prinzborul său, conectează simbolic cerul șipământul – muritorii și divinitatea supremă– de care este apropiată și sprecare năzuiește cu fiecare zbor. În mitologiafranceză, există o credință conformcăreia, dacă o ciocârlie privea unbolnav, acesta se însănătoșea. Și tot înaceastă mitologie, este socotită drept oființă divină, alături de vultur, rândunică,mierlă și privighetoare. Credințacă are puterea de a vindeca bolnavii, seregăsește și în mitologia română.Dar prețuirea ciocârliei merge șimai departe. În epopeea sanscrită Mahabharata,este pomenit faptul că unuldin înțelepții legendari, Bahradvaya, afost hrănit de o ciocârlie, motiv pentrucare pasărea se bucura de venerație. Încredințele medievale creștine, ciocârliaa fost privită ca un simbol al DomnuluiIsus Christos și, în același timp, ca unsimbol al rugăciunii către Dumnezeu.Referiri elogioase și de slavă aduseciocârliei se regăsesc și în operele unorscriitori: Shakespeare, care i-a dedicato odă, poetul Baudelaire, care o comparăcu puritatea gândului frumos șiDante Alighieri, în „Divina Comedie”.Fără a mai exemplifica, amintim doarprezența ciocârliei în mitologia germană,italiană și spaniolă.Virtuțile ciocârliei au inspirat simbolurileunor activități moderne. Deexemplu, în Franța, a fost creată ogamă de elicoptere care îi poartă numele,ca și o serie de mini-caruri. ÎnCanada, pe lângă faptul că o uzinăproducătoare de aluminiu și o rețeade sateliți îi poartă numele, o echipăde fotbal se cheamă Alouette (ciocârlie).Revenind la mitologia noastră românească,ciocârlia „este la ea acasă”,evident în sensul prețuirii de care s-abucurat și se mai bucură încă. Tot aleatoriu,vom da câteva exemple.După „zilele Babei”, de la începutullunii martie, urmează așa numitele„zile împrumutate” cu implicații mitologiceagrare, cea de a patra zi din acestciclu fiind „ziua ciocârliei”. Sosind dințările calde la vremea aratului, ciocârliaa fost privită ca un „ceasornic al plugarilor”,anunțând truditorii câmpului căeste timpul să iasă la munca istovitoarea pământului, însoțindu-i și îmbărbătându-icu cântecul ei. Așadar, dinaceastă perspectivă, ea vestește și confirmăciclurile agrare.Într-un mit, de asemenea agrar, sespune că ciocârlia și cârtița s-au hotărâtsă are pământul împreună. Obositedupă o zi de trudă, au adormit, iar boiicu care arau au dispărut și, de atunci îicaută mereu, cârtița pe sub pământ șiciocârlia în tăriile văzduhului. Dar și încredințele noastre, zborul înalt al cio-12 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

CIOCÂRLIAde Bogdan Petriceicu Hașdeu(ortografia originală)Se duce ciocârlia spre țări mai fericiteLăsând mâhnita iarnă cu viscole și ger.Plăpânda melodie, poete – mbătrâniteCu-ncetul se retrage ș – iluziile per!Natura cărunțită acuma tot mai catăPe blânda cântătoare cu cântecu-i perdut!Nu mai spera, poete, în inima-ți sfărmatăSă retrăiești avântul doritului trecut!Se duce ciocârlia să cânte – n depărtare,Acolo unde vara mai poate străluci.Ce mai aștepți, poete? E ziua de plecare!Vei mai cânta o dată dar numai nu aici!cârliei face ca ea să fie considerată mediatoareîntre om și Dumnezeu.Poeții noștri au comparat zborulascensional al ciocârliei cu o săgeată,încărcată cu afectivitate, între spațiulcosmic și cel terestru, numind-o metaforic„săgeata lumii traversând sufletul”.Ei i-au atribuit ciocârliei osumă de minunate însușiri: „grație,orfism (în sensul dualității trup-suflet),neatingere, frumusețe absolutăîn toate sensurile ei încât, apariția păsăriiîn universul vegetal produce stareade dureroasă adorație, mai alesflorilor din captivitate”. Dincolo demetafora subtilă și alambicată a mânuitorilorde condei, transpare icoanaunei păsări pentru care nu poți aveadecât admirație.Mulți poeți români au înălțat-o înversuri…. Dar, poate cea mai tulburătoareînchinare făcută acestei sublimezburătoare – singura care cântă în timpce zboară – a fost săvârșită de marelesimțitor Vasile Alecsandri, în nemuritoareasa „Legendă a ciocârliei”, cu celepeste 300 de versuri ale legendeipoem,prin care poetul descrie tragismuldragostei imposibile dintre o fatăde crai și chipeșul Soare.În sfârșit, melodia „Ciocârlia”, purtatăde ansamblul de cântece și dansuricu același nume, pe scenele de pe toatecontinentele globului, a reprezentatmărturia prețuirii de către poporul nostrua acestei păsări sublime. Inspiratădin folclorul românesc, melodia a fostfăcută celebră de către renumitul dirijorși compozitor Grigoraș Dinicu și deilustrul muzician George Enescu. Dar,să nu-l uităm nici pe bardul – lăutar dela începutul veacului trecut, AnghelușDinicu, cel care când punea câtevaboabe de porumb în naiul său fermecatși interpreta trilurile ciocârliei, făcea camesenii să încremenească muți de uimireși încântare, cu paharele în mână.Iar ansamblul, care ființează din anul1949 și astăzi, a păstrat în repertoriulcelebrilor săi instrumentiști și soliști,nemuritoatrea melodie.După această pledoarie PRO-CIO-CÂRLIE, vă îndemnăm să priviți fotografiaalăturată, în care se înfățișează„tabloul” etalat pe capota unei mașini.Încercați să numărați ciocârliile doborâte„prin măiestria tirului și performanțaunei arme”, care dacă ar fi folosit cartușecal. 12, ar fi azvârlit asupra păsării îngreutate de 30 – 40 g, cam 1.195 alicenr. 10 sau nr. 11, greutatea încărcăturiiucigașe fiind egală cu cea a păsării.Dacă ne referim la „măiestria tirului”,putem să presupunem că zborulciocârliei se desfășoară cel mai mult peverticală, până la un punct în care pasăreastaționează o secundă, sfidândgravitația, moment în care în care vânătorul„experimentat” trage, surprinzândo țintă aproape fixăDar, iubite confrate al meu întru vânătoare– mă refer doar la VÂNĂTOA-REA ADEVĂRATĂ, CURATĂ, CEACARE ÎNNOBILEAZĂ DEOPOTRIVĂ ȘIVÂNATUL ȘI VÂNĂTORUL, nu la ceadin imagine, care păstrează doar noblețeapăsării – după ce am îndrăznit să-țiamintesc ce înseamnă o CIOCÂRLIE înconștiința mai multor popoare, tu oare,ai mai îndrăzni SĂ UCIZI ACEASTĂ PA-SĂRE CÂNTĂTOARE? Sau îngăduiideea uciderii ei, a poeziei din ea, a minunatelorei implicații în mitologiilelumii pentru câțiva dolari sau firfirici?Fără a fi un exercițiu de retorică,rândurile de față se constituie într-unprotest hotărât împotriva mențineriiciocârliei printre „speciile de vânat”,într-o lege de vânătoare primenită decâteva ori și niciodată cum trebuie! Lacare și tu, iubite confrate al meu întruVÂNĂTOAREA ADEVĂRATĂ ȘI CU-RATĂ, ești chemat și rugat să-ți aducidreapta contribuție.Iar eu, neînsemnatul apărător alunei biete, dar mirifice păsări, nu potdecât să-ți mulțumesc în numele ei. Darși al simbolurilor pe care le cuprinde.IUNIE 2013 | 13

ARMEȚevi liseForajul back-bored al țevilorlise la armele de vânătoareCOSTIN ALECSANDRESCUForajul țevilor la arme, îngeneral, are influențăasupra modului în careproiectilul se comportă îninteriorul țevii și ulterior,după ce acesta a ieșit dințeava armei.În cazul armelor de vânătoare cualice, forajul țevilor influențeazămodul în care snopul de alice secomportă în interiorul acestora, dupăce a părăsit tubul cartușului, determinândulterior, după ieșirea de pe țeavă,și distribuția snopului pe traiectoriaspre țintă și efectul asupra acesteia.Sistemul de foraj back-bored a fostconceput pentru a îmbunătăți comportamentulsnopului de alice pe parcursuldeplasării lor, în sensuleficienti zării energiei pe care o primescacestea în urma arderii pulberii, reducereadeformării alicelor în interiorulțevii și, implicit, îmbunătățirea grupajuluiși a puterii de lovire a țintei.Sistemul back-bored presupunecreșterea diamentrului interior al țeviipână la limita maximă admisă de standardelede specialitate. Chiar dacăeste relativ mică, lărgirea țevii, creazăun spațiu suplimentar, suficient pentrua permite scăderea frecării dintrealice și pereții țevii. Alicele preiau astfelo cantitate mai mare din energiaeliberată la darea focului, prin ardereapulberii cartușului, iar viteza lor dedeplasare crește.Reducerea constrângerii și a frecăriialicelor în porțiunea conului de forțareîn interiorul țevii, conduce laîmbunătățirea parametrilor balistici aisnopului de alice. Se reduce simțitornumărul alicelor deformate și creșteuniformitatea snopului pe total, pe întreagalungime a traiectoriei sprețintă.Uniformitatea snopului de alice, larândul său, permite un grupaj maibun, și atingerea țintei cu un numărmai mare de alice, crescând astfel eficacitatealovirii acesteia, deci șansecrescute pentru ca ținta să cadă în foc,țeavă obișnuitățeavă back-boredevitându-se astfel rănirea.Scăderea presiunii din țeavă datorităreducerii frecării alicelor în interiorulacesteia, conduce implicit lareducerea reculului armei la darea focului.Un recul redus sporește confortultirului pe ansamblu șiîmbunătățește stabilitatea la tragere,randamentul și eficacitatea tirului.Pentru începători dar și pentru trăgătoriiexperimentați ce trebuie să tragăun număr mai mare de cartușe, acesteasunt elemente ce pot shimba favorabilsorții unei partide, crescândsatisfacția personală pentru o reușită,fie că este vorba de tirul la păsăret sau,pur și simplu, o ședință de antrenamentîn poligonul de tir!14 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

ACCESORIIVânătoare în iunieCartușe, șocuri și chemătoripentru corvideMACCombaterea corvidelor este o acțiune importantă înmanagementul fondurilor de vânătoare și se poateefectua în perioadele permise de lege în decursul anului.Ciorile grive și cele negre precum și coțofenele potprovoca daune semnificative vânatului mic cu pene,dar și cu păr, urmărind cu prioriate puii, fie cei defazan sau potârniche, cât și cei de iepure.Odată cu deschiderea sezonului,la 1 iunie, la coțofene,ciori grive, ciori grive sudiceși ciori negre, acțiunea de combaterenu trebuie întârziată, pentru a prevenipierderile și a proteja puii vânatuluimic, proaspăt ieșiți în această perioadă.Cartușe pentru corvideDe regulă sunt recomandate alicelede 2 – 2,5 mm, de 2¾ inch – 70mm, cu încărcături ușoare de 28 - 30de grame și viteze ce nu depășesc1.200 fps la gura țevii.Încărcăturile „tari”, 40 - 50 degrame, în tuburi de 3 inch – 76 mm,16 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂNnu aduc practic avantaje caresă justifice costul acestora, deoarecetirul se execută de regulă ladistanțe sub 25 de metri. O încărcăturăspre magnum, chiar și baby magnum,va spulbera practic ținta, avândîn final același efect, doborârea țintei,dar la un cost mult mai ridicat!Practic, putem folosi aceleașicartușe pe care le folosim la porumbeiși guguștiuci.ȘocurileAvând în vedere distanța detragere, amintită mai sus, șocurilerecomandate sunt cilindru„C” și/sau cilindru îmbunătățit„IC”. Aceste șocuri oferă o gru-

pare acoperitoare și suficientă pentrua prinde ținta în cercul snopului dealice la aceste distanțe.Combinația cilindru pentru primulfoc, cilindru îmbunătățit pentru aldoilea, este de regulă recomandatăpentru armele de vânătoare cu douățevi. Cu cel de-al doilea foc ne putemîntinde puțin la distanță, dacă amratat ținta cu primul foc.Un șoc mai strâns de IC nu se justificădecât dacă avem antrenament șisuntem în formă pentru executarea tiruluila ținte mici la distanță. În acestcaz, putem folosi combinația cilindruîmbunătățit - IC și șoc modificat - M.Prima combinație este recomandatăpentru tirul la mai puțin de 25m, pentru începători sau dacă nu amexersat deloc în poligon înaintea primelorieșiri în teren. Cea de a douacombinație este folosită de trăgătorimai experimentați, pentru tirul „întins”până la 30 de metri și peste, șidacă ne-am antrenat serios și de asemenapreferăm să tragem majoritar lazbor îndepărtat.Semiautomată sau cu două țevi?Armele ce vanătoare cu două țevi,bok sau juxtapuse, au în cazul nostruavantajul de ne da posibilitatea folosiriia două șocuri și adaptarea tirului lacondiția concretă de moment în ceeace privește distanța la care tragem.Cele două șocuri ne oferă un grad mairidicat de flexibilitate în acest sens, fieca folosim prima combinație C plus IC,sau a doua, IC plus M.Semiautomatele, deși câștigă totmai mulți adepți, sunt puțin mai restrictiveîn acest caz, deoarece nuputem folosi decât un singur șoc. Alegereaacestuia, C, IC sau M se va faceîn funcție de experiența și antrenamentulpersonal, bineînțeles și de preferințafiecăruia, factor subiectiv, darcare are și el importanța lui. În schimbulacestei limitări, semiautomatelepermit folosirea succesivă a mai multorcartușe decât în cazul armelor cudouă țevi.Pentru începători, în cazul semiautomatelorC sau IC sunt alegerilerecomadate, iar experimentații și ceice nu au buget limitat la cumpărareamuniției, șocul M este adesea alegereapreferată. Este drept, cu aceastăocazie își pot dovedi priceperea și îndemânarea!Pentru trăgătorul mediu, IC esterecomandarea care va aduce cu siguranțăcele mai multe reușite.Chemări și chemătoriPentru a atrage atenția corvidelorputem folosi chemătorile clasice, ceimită glasul iepurelui rănit sau cârâitulciorilor puse pe gâlceavă. După cevă așezați, lăsați un timp pentru ca locurilesă se liniștească. S-ar putea săfi fost observați când amenajați standulși e nevoie de un timp pentru alăsa lucrurile să revină la normal.Apoi puteți începe: câteva chemărisonore, cu pauze între ele, dau de regulărezultatul așteptat. Dacă se aflăprin apropiere, coțofenele mai ales, sevor orienta și își vor face apariția lalocul de unde vine chemarea. Fie căapar imediat, direct la locul cu pricina,fie că le vedeți apropiindu-seprecaute, mai întâi prin arbori depărtați,apoi din ce în ce mai aproape,până când sunt convinse că nu existăpericol. Dacă locul este frecventat curegularitate de coțofene și suntețisigur că aveți un camuflaj perfect, putețiaștepta să se adune mai multe șiapoi să vă încercați șansa unui dubleu.Altfel, trageți la prima sosită.Adesea, dacă așteptați să se așezeconfortabil, sunt șanse mari de a văobserva. Surpriza focului este un elementde care trebuie profitat fără niciun moment de ezitare. După primelefocuri, puteți relua chemările, și puteți,de asemenea, schimba repertoriul,imitând de data aceasta chiarglasul coțofenelor înseși. Dacă după15-20 de minute nu aveți nici un rezultat/răspuns,schimbați poziția șicăutați alt loc de pândă, suficient dedeparte de cel anterior, ținând seamabineânțeles și de configurația terenului.Îndemânarea personală și nu în ultimulrând perseverența sunt douădintre cheile reușitei. Silueta bufnițeiși două trei siluete de ciori, poziționateîn apropierea ei, o altă tehnicăbinecunoscută pentru atragerea corvidelor,poat fi de un real folos. Dar,dacă nu le avem, vânătoarea la corvide,chiar și cu simpla chemătoare,poate oferi satisfacții reale și cu siguranțăeste un bun exercițiu de tir, laînceputul sezonului cald.CE VÂNĂMÎN IUNIEMamifere: căprior (mascul),șacal, vulpe.Păsări: cioară grivă, cioarăgrivă sudică, cioară neagră,coțofană.IUNIE 2013 | 17

paznicul de vânătoare Fănică Anghelescu,iar alții intenționat rămânândmai în urmă, aveau să asigure liniaspre care avea să vină goana.Un fond bine gospodăritare și vânatDeși onorabilul cititor ar puteaspune că sunt lipsit de modestie, totușieste bine de știut că scopul acțiuniiinițiate de conducerea ClubuluiRm. Sărat se înscria pe linia protejăriiși ocrotirii vânatului, în spiritul durabilitățiivânătorii, prin una dintre multiplelemodalități de verificare înteren a situației dăunătorilor cu păr șipene și, nu în ultimul rând, a cunoașteriistării și bogăției faunistice a fondurilorde vânătoare.Un fond de vânătoare bine gestionat,după reguli științifice, sănătoase,așa cum rezidă din experiența și tradițiaacumulate de zeci și zeci de ani,de asociațiile de vânătoare și pescuitsportiv, are drept carte de vizită tabloulcare îți este prezentat ție, camembru vânător, la un moment dat,de conducătorii asociațiilor. Fie acum,după deschiderea la căprior, sau maitârziu la iepuri, fazani, mistreți și nunumai, directorul de asociație, tehnicienii,organizatorii de vânătoare șipaznicii de vânătoare trebuie să dovedească,prin rezultate, încrederea pecare noi vânătorii le-am acordat-o, nuprin scuze și acuze la adresa Naturii,sau…, sau…, ci prin felul cum au știutsă mențină în teren, pe fonduri, vânatul.De hrana asigurată iarna vânatului,de seriozitatea evaluărilor, de acțiunibine conjugate împotrivabraconajului și exemplele pot continua,depinde starea de sănătate șimulțimea vânatului. În sprijinul conducerilorasociațiilor, ar trebui, cumai multă inițiativă, găsite forme șiformule, nu numai în virtutea celorstatutare, dar care să bată și la„POARTA” convingerii de sine a fiecăruivânător. Altfel, vom rămânemereu la faza de vorbe, nemulțumiri,neîmpliniri.Regulile joculuiAminteam într-un material publicat,nu demult, în paginile revisteiVPR , că este bine să nu fim voinici lavânătoare și restanțieri la combatere.Ca orice sport și cel vânătoresc își areregulile lui. Nu respecți o regulă, riștisă le strici și pe celelalte. Nu acționămca un tot, ca o comunitate unită, cuinterese de breaslă, mulțumitoare majorității,riscăm să ajungem la un momentdat la lipsa de esență în tot ceeaUn fond de vânătoare bine gestionat, după reguliștiințifice, sănătoase, așa cum rezidă din experiențași tradiția acumulate de zeci și zeci de ani, de asociațiilede vânătoare și pescuit sportiv, are drept carte de vizitătabloul care îți este prezentat ție, ca membru vânător, laun moment dat, de conducătorii asociațiilor.ce ar trebui să gândim și să realizăm.Desigur rezultatele sunt cele care vorbesc!Acestea pot fi culese prin muncăși pasiune, în niciun caz prin rutină.Și din păcate…!Iată cum aici, pe acest fond de vânătoare,am putut observa cu toții că,dacă există preocupare, rezultatele nuîntârzie să apară. Numărul mic de vizuinide vulpi, marcate doar prin aparițiaunei singure vulpi, rigurozitateacu care erau stăpâniți câinii ciobăneștila o stână cu oi aflată în zona de combatere,lipsa câinilor vagabonzi și aaltor dăunători, demonstrau unitateadintre paznicul de vânătoare și vânători,pe de o parte, și acțiunile acestora, cu rezultate bune, pe de altăparte.La cele trei combateri am avut bucuriade a întâlni, pe fondul respectiv,doi mistreți solitari, apreciabili ca mărime,câțiva căpriori, vizibil deranjațide prezența noastră, iar scroafeleexistente, multe și bogate în fătări, aumarcat anul acesta, cum demult nus-a mai întamplat, prin mulțimea de„vărgați” existenți.Aș putea încheia cu o vorbă spusăde bătrâni: „pe gospodar îl cunoștidupă cum arată ograda acestuia”. Așaeste!IUNIE 2013 | 19

CHINOLOGIEClubLimier Clubul românALEXANDRU ALACIÎn numărul 3 al Revistei Vânătorul și Pescarul Romândin martie 2006, aduceam la cunoștința cititorilor,înființarea și în țara noastră a unei AsociațiiChinologice, „Limier Clubul Român”, cu personalitatejuridică, având sediul în Sibiu.În acea înștiințare arătam structuraorganizatorică a Comitetului deconducere, avându-l Președinte peDl.Varga Pompiliu și membrii, pe PodIoan, Petre și Alexandru Mareș.La acea dată (2006) L.C.R., fiindafiliată ca membră oaspete a OrganizațieiInternaționale a Limierilor (ISMV),fondată în 19 iulie 1930 la Leipzig decătre Clubul Limierilor Bavarezi, la careadera Austria, Elveția și Ungaria subpreședenția Elveției. După înființare,L.C.R.-ul a solicitat adeziunea laA.Ch.R. (Asociația Chinologică Română,membră de drept a FederațieiChinologice Internaționale) alături deCluburile Bracilor cu păr scurt și sârmos,Vijlei Maghiare și Copoilor Ardelenești,fără ca această cerere să fiesoluționată până în prezent.De atunci au trecut șapte ani, timpîn care L.C.R.-ul a ființat și s-a dezvoltat,ajungând la un efectiv de 18 exemplarede limieri, dintre care 4 din rasaHanoverană și 14 din cea Bavareză,răspândiți în județele Sibiu, Covasna,Alba, Brașov, Cluj, Suceava, Mureș,Prahova și Giurgiu.Pe plan internațional, din 12 octombrie2007, în Elveția la Wildhaus,L.C.R. a devenit membru fondator alFederației Mondiale a Limierilor Bavarezi,alături de Cluburile din Germania,Slovacia, Franța, Italia, Polonia și Belgia,Germania deținând președențiaÎn același timp, L.C.R.-ul și-a îmbunătățitorganizarea în ceea ce priveșterăspândirea acestor rase specializate înurmărirea vânatului rănit, atât pe dârăcaldă cât și rece. Dl. Lukas Oswin a fostdesemnat să studieze și să facă recomandărileîn vederea formării cuplurilorgenitoare, analizând certificatele deorigine, pentru a exclude consangvinizărilenedorite.În același timp s-au inițiat seminariicu deținătorii actuali, cât și cu noii solicitanți,viitori membrii, pentru a se instruiasupra modului de creștere,întreținere, și mai ales, a conducerii înteren a acestor excelenți urmăritori,fără de care pierdem nenumărateexemplare de vânat..Date de contact: www.club-limier.rotelefon 0728-138181 și 0740-342834.20 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Vânătoarea în litografieART~Privind la o litografieALEXANDRU ALACIVânătoarea, și nu numai, a oferit de-a lungul timpului,nenumărate subiecte pe care mintea omenească le-aexpus în proză, versuri, muzică, pictură, sculptură oritapiserii, creând capodopere ale genurilor artistice.Fiecare artist a dorit să-și aducăprinosul recunoștinței Muzelorce l-au inspirat în opera creației,înobilând spiritual existența societății.Aceste realizări suntadă pos tite prin muzeele lumii, bibliotecisau colecții particulare, unde potfi admirate de cei ce apreciază frumosulîn diversitatea sa. Una din nenumăratelereprezentări o putem admiraîn litografia de față, în care pictorul asurprins și redat, cu acuratețe, începutulunei vânători, probabil de cerbi,într-unul din parcurile seniorale aleAngliei secolelor XVII – XVIII.De la prima vedere, ne impresioneazăatmosfera și peisajul silvestru,având arbori seculari ce sugerează vechimeadomeniului, în care sălășluiesccerbi și se desfășoară acțiuneavânătorilor călări, însoțiți de nume -roșii câini de urmărire. Aceștia, princaracteristicile redate, aparțin raseiblound-hound de talie mare și nu potfi confundați cu alt rase selecționate,cu aspecte morfo-anatomice diferite.Privind cu atenție panorama peisajului,remarcăm atitudinile călăreților,echipați cu o vestimentațieadecvată sportului preferat, al cavalcadeicu obstacole, culoarea roșie aredingotei fiind anume aleasă pentrua fi vizibilă în frunzișul verde al pădurii,în cazul unor accidente inprevizibile(căderi de pe cal în locuriacoperite).Dacă rasa câinilor însoțitori estecertă, nici cea a cailor nu este redatămai prejos, trădând linia și silueta inconfundabilăa pur sângelui englezesc,vestit încă din secoleleXVII-XVIII, cât și în prezent.Oricum, asemenea vânători, plinede neprevăzut, generau pasiuni și riscuriși nu reprezentau o joacă, nici nuerau practicate de neinițiați. Abilitateaechitației era însușită încă din tinerețeși exersată îndelung, pentru afi capabili să rămână în șa la trecereaobstacolelor de tot felul în urmărireavânatului.Cu toate aceste experimente, nude puține ori căzăturile erau inevitabile,iar urmările uneori tragice. Încele mai fericite cazuri, „ghinioniștii”se alegeau doar cu contuzii ce se vindecaudupă o vreme, fără a rămânecu infirmități.Am redat succinct impresiile ce mile sugerează această litografie ori decâte ori o privesc și care mă invită săparticip mental la acea vânătoare parforce,alături de tagma vânătorilor pasionați.Imaginea fiind elocventă, lipsescdoar sonoritățile alaiului canin ce însoțescbucuria plecării spre aventuravânătorii.IUNIE 2013 | 21

DIN TERENObservațiiPe valea SighișteluluiProfesor ILARION LAZEACanicula de astă vară m-ascos din oraș cu gândul laun loc mai răcoros și câtmai aproape de orașul Beiuș.Nimic mai potrivit decâtvalea Sighiștelului, cu peștericarstice, pârâul și pădurilede fag ce alcătuiesc un colțde rai în munții Apuseni.și fuga”, ca la jocurilede la grădiniță, mă urc în„Unamașină și trec în vitezăprin orașul Ștei, fără să mă opresc înfața casei memoriale a lui Miron Pompiliu,din cauza căldurii care îți taierespirația. Ajuns în comuna Câmpeni,citesc mare „Spre satul Sighiștel”, oiau la stânga pe drumul ce duce în sat,ultima așezare umană de la poaleleapusenilor în această zonă. Las mașinaîn sat și o iau pe jos, pe valea ceduce la peșterile formate în mii de aniîn această parte a munților. În treacătamintesc de minunata peșteră de laMeziad si peștera Urșilor din Chișcău,care a servit într-un timp foarte îndepărtatdrept loc de adăpost pentruursul de peșteră, dispărut în urma ultimeiglaciațiuni care s-a instalat și înaceste locuri din Europa.Găsesc tot ce am căutat, liniște,aer curat, răcoare, un pârâu cu apă decristal, din care îți vine să îți potoleștisetea pe vremea asta toridă. O gaițăcomunică locuitorilor pădurii că avenit un străin pe aceste locuri. Încercsă mă apropii de ea, dar în zadar. Ea,una și bună, țipă pe limba ei în trilurilecaracteristice. Merg încet înamonte printre bolovanii pârâului,oprindu-mă de câteva ori la umbradeasă a pădurii.Mă apropii de frumoasa cascadă,deschisă în roca de calcar de cine știecând… Deodată, ce-mi văd ochii? Înochiul de cristal format la poalele cascadei,șase rațe mici (Anas Crecca)pluteau nestingherite pe apă. Probabilcă nu mă văzuseră, nu și-au luat zborulși își vedeau liniștite de trabă. Mătransform într-o statuie nemișcatăpentru a nu le deranja și gândesc: „Cecaută rățuștele aici, în inima codrilor…?”După o vreme de liniște și meditație,se aude un clopot care anunțăsosirea unor vite. Doi copii mânau vacilela pârâu să le adape, după ce păscuserăiarba grasă și sănătoasă,nepoluată de mașini și alte obiectiveindustriale. Copiii au mânat vitelespre bulboanele cascadei, așa că rățușteleși-au luat zborul. Le urmăsesccum se îndreaptă spre pădure, spremunte. Intru în vorbă cu băieții careîmi mărturisesc că, de când au venitei cu vitele la păscut, acește rățuștevin zilnic să-și facă siesta în valea Sighiștelului.Cum au ajuns aceste rățuștepe valea unui pârâu din inimamuntelui? Poate datorită frigului și azăpezii abundente din iarna ce s-aabătut peste depresiunea Beiușului.Pe valea Crișului Negru și pe văileafluenților Crișului, au migrat foartemulte rațe comparativ cu anii anteriori.Sigur fenomenul este cunoscut,rațele migrază în pârâurile afluenteCrișului. Aflând aici liniște și hrană,nu s-au mai întors în locurile de undeau venit. În natură, de-a lungul timpului,popularea cu unele specii depăsări sau mamifere se face prin expansiune,determinată de diferiți factori,cel mai frecvent liniștea, hrana,condițiile bune de adăpost, etc.Mă îndrept spre peștera Corbeasca,unde voi găsi răcoare și multăliniște. Cu multă dragoste și aducereaminte, voi păstra în memorie clipelepetrecute în compania minunatelorrățuște și a zonei pe care nu știu acâta oară o vizitasem singur, iar altedăți cu elevii Cercului de biologie alșcolilor din Beiuș.22 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

ReuniuneAGENDAA 60-a Adunare Generală CIC,prilej de analiză și strategiiVALERIU BOLGIUOrganizată sub deviza „VÂNĂTOAREA: CONSERVAREANATURII – CHEIA PATRIMONIULUI MONDIAL”, a 60-aAdunare Generală CIC s-a desfășurat în acest an, înperioada 26-30 aprilie 2013, sub o formă originală.Găzduită succesiv de trei capitaleeuropene, Praga, Bratislavași Budapesta,reu niunea delegațiilor naționale afost un excelent prilej de recunoașterea rolului jucat de fiecare membrude-a lungul timpului înconsolidarea rolului vânătorii, ca activitatede conservare a naturii și avânătorilor ca susținători ai acesteia.În primele două capitale, în perioada26-30 aprilie 2013, au avut loc ședințelede Consiliu CIC, iar ședința inaugurală,găzduită de ParlamentulUngar a consfințit deschiderea lucrărilorcelei de-a 60-a Adunări GeneraleCIC, desfășurate in 28-30 aprilie2013.Lucrările celor trei Divizii ale CICuluis-au derulat activ prin prezentarearezultatelor ultimului an și prinstrategiile de lucru ale următoruluiinterval de timp. O premieră a fostreprezentată de Grupul Artemis aldoamnelor vânător, care și-au expusrolul pe care îl au în educarea tinerilorși copiilor pentru cunoașterea tainelornaturii.După trei zile fructuoase, bogateîn contacte, atât la nivelul delegațiilornaționale cât și al celor personale,închiderea lucrărilor acestei AdunăriGenerale jubiliare a reliefat rolul CICîn strategiile și politicile de conservarea mediului sălbatic, al protecțieivânatului și respectării tradițiilor localeîn exercitarea și practicarea vânătorii.Ultima decizie a fost aceea căurmătoarea Adunare Generală CIC săfie găzduită de către Italia, în aprilie2014.IUNIE 2013 | 23

noutăți de prin magazineARROW INTERNATIONALCizmeleLe ChameauARROW INTERNATIONALCostum BrowningFeatherweightCostum de vânătoare, extrem de ușor, gândit pentru o vânătoare activă șipentru protecție în cazul schimbărilor de vreme. Gluga este detașabilă, costumulare aplicații din material elastic pe coate, pe umeri și pe genunchi.Buzunarele sunt mari, cu clip magnetic și sunt poziționate ergonomic. Costumuleste căptușit cu membrana Pre-Vent, waterlight, windproof și breathable– protecție de vânt și respirabilă.Cizme foarte elegante, confecționatedin material dual, carâmbul din pieleîntoarsă și cizma din cauciuc. Cizmeleau fermoar lateral și clin pentru ușurințăla echipare. Fabricate din pielenaturală, moale și cauciuc natural,cizmele au căptușeala dublată cu omembrană rezistentă și comfortabilă.Talpa Monoflex Sole este ușoară și esteconcepută pentru absorbția șocurilor.ARROW INTERNATIONALLunetele DuralytSeria de lunete Duralyt reprezintă clasa de pornire de la Carl Zeiss. Aducând în prim plan optica inovatoare laaccesoriile pentru vânătoare, lunetele Duralyt beneficiază de calitatea produselor Made in Germany, fără compromisuri.Construcția solidă, tubul de 30 mm, fiabilitatea și designul frapant, sunt însoțite de claritatea imaginii sitransmisia optimă a luminii pentru clasa în care se încadrează. Toate aceste caracteristici se regăsesc în cele șasemodele Duralyt, cu și fără iluminare, care oferă optica de încredere pentru a întâmpina o gamă largă de situații cese ivesc în teren.24 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

iuniePescuit cu muscă artificială 29Pescuit la crap 30Pescuit la răpitor 32Pescuit la Marea Neagră 34Accesorii de pescuit 37Pescuit de sezon 38PESCUITFOTOGRAFIE: ALIN CODRU MANUCE PESCUIMIUNIEÎncepând cu data de 23 mai, pentru apele care constituiefrontieră de stat și cu 7 iunie, pentru celelalte ape,colinare și de șes, prohibiția pescuitului pentru anul2013 s-a încheiat. Uraaa!!!Atât peștii, cât și pescarii, își reîncep activitatea specifică.Cu excepția zonelor și a speciilor strict protejate, pescuitul se poatepractica în lacuri, heleștee și râuri, la șes, în zona colinară și la munte.Prin Ordinul nr. 578/08.04.2013 se modifică Art. 5 alin.5 al Ordinuluide prohibiție, în sensul că speciile marine de pești, altele decât cele prevăzutela alin. (2) și (3) – care se referă la rechin, sturioni, delfin, calcan șiguvide în luna mai – sunt premise la pescuit tot timpul anului.Cu respectarea orientativă a solunarelor și o informare prealabilă asupracondițiilor specifice zonei în care doriți să pescuiți, veți obține rezultatebune la toate speciile de pești, pașnici sau răpitori.IUNIE 2013 | 25

OPINIE„Forumiștii”N. STORESCUDupă o perioadă de lungă autocenzură responsabilă înprivința vorbelor spuse și scrise, ne-a surprins, categoricnepregătiți din punct de vedere legal și moral, libertateadeplină la cuvânt și proprie opinie de după 1990. Șitehnica modernă de comunicare, mai ales sub protecțiapseudonimelor, care pare să fi captivat atenția uneianumite componente a societății, în special a celei maipuțin ocupată și cu vizibile înclinații native sprepălăvrăgeală, bârfă și autobăgare în seamă.Din acest motiv, ne găsim acumîn situația dezagreabilă de a fiobligați să acceptăm orice felde discuții publice, afirmații și acuzațiitrăsnite, făcute în necunoștință decauză sau în mod evident tendențios,fără nici o teamă de tragere la răspundere.Și în situația de a accepta calomniigrave și de a asista nevolnici larăspândirea a tot felul de acuze mârșave,proliferate în interesul unor cauzeși scopuri oculte, de manipulare interesatăa „prostimii”.Așadar, libertatea la cuvânt și laproprie opinie rău înțelese și tehnicamodernă de comunicare au și asemeneafațete nedorite, nu doar părțile lorbune. Din cauza insuficientei educații,lipsei de moralitate și iresponsabilitățiiunor anonimi.Iertați-mi franchețea, dar m-aș percepeconfuz și nedrept dacă m-aș exprimamai puțin direct când vine vorbadespre astfel de situații. De aceea, voicontinua pe același ton puțin diplomatic.Nu sunt „forumist”, însă urmăresc,de foarte multe ori dezgustat, opiniilede pe forumurile vânătorești și halieutice.Din păcate, pălăvrăgeala în necunoștințăde cauză, expresiile teribilisteși cuvintele triviale care abundă, reprezintăo trăsătură izbitoare a dezbaterilorpurtate, caracterizând, cumnu se poate mai realist, proasta creștereși insuficienta instruire, precum șilipsa de moralitate a prea multora dintreinterlocutorii anonimi, ascunși înspatele pseudonimelor. Și, în egalămăsură, a administratorilor, băgați înfață, ai site-urilor, care cenzurează cucertitudine postările, în sensul dorințeiproprietarilor (de manipulare), ascunșila rândul lor și protejați de răspundereîn dosul celor dintâi(administratorilor).Desigur că, dacă încercăm să înțelegemcui servesc unele dintre dezbaterilela care facem referire, putemintui și cine se ascunde în spatele acestorași a site-urilor la care facem referire(braconieri, politruci, pușcăriabilietc.), precum și scopurile imorale șipotrivnice interesului general, pe careunii le urmăresc.O documentare elementară a „forumiștilor”în problemele dezbătute șidezbaterile purtate pe un ton cât de câtcivilizat ar putea determina luarea lorîn considerare și capacitarea persoanelorinstruite și responsabile în astfel dedialoguri, care pot deveni cu adevăratutile. Inclusiv a vânătorilor și pescarilorsportivi care se respectă, cu certificatemedicale la zi, organizați potrivit proprieivoințe în asociații neguvernamentale,responsabile de ocrotirea șiîngrijirea vânatului și peștelui din habitatelenaturale, nu doar de împușcareasau schilodirea vânatului și depescuitul de subzistență, pe unde pot,când vor și cum se pricep. Așa cum staulucrurile însă, vânătorii și pescarii sportivide omenie, care-și respectă tagmadin care fac parte, nu se amestecă. Pentrucă „nu te poți pune cu prostul fiindcăriști să rămâi la fel”, după cum repetă,precum papagalul, administratorul/proprietarul unui site gazdă al dezbaterilorvânătorești.„Forumiștii” trebuie să fie convinșică, datorită nivelului execrabil al discuțiilorcolportate pe forumuri, în necunoștințăcrasă de situație, al expresiilortriviale uzitate frecvent și al cuvintelorobscene prea des folosite, riscă să fiecatalogați, la grămadă și pe bună dreptate,drept pleavă a societății onorabilea vânătorilor și pescarilor sportivi. A societățiiîn rândurile cărora au fost primițiprea ușor și de prea multe ori peușa din spate. Și mai riscă să fie definitivexcluși, la propriu sau doar la figurat,din tagma acestora. Tagmă maigreu de manipulat spre haos, prin astfelde tertipuri mizere, decât alte categoriide concetățeni. Un haos ce pare să convinăpe moment numai braconierilor,vânătorilor și pescarilor independențide toți și toate (de asociații gestionarede fonduri cinegetice, de zone de pescuitrecreativ-sportiv și de reglementăriîn materie) și unor „forumiști”, care-șipot da cu părerea ca să se simtă (și ei)importanți și luați (de ei) în seamă, neînțelegând(unii) sau înțelegând foartebine (alții) ce fac.Numai că toți vânătorii și pescariisportivi - corecți, independenți, braconierisau „forumiști” - și celelalte categoriide persoane preocupate de vânatși pește, precum și de vânătoare și pescuitsportiv, trebuie să realizeze că ostilitatea,confuzia și haosul instaurateprin astfel de procedee moderne, darnedemne, nu servesc decât temporar„băieților deștepți”, cu dare de mână.Pe termen lung nu pot conveni însă nimănui.Deoarece confuzia, haosul șiostilitatea în domeniul activității noastrecomune, nu poate duce decât laîmpuținarea vânatului și peștelui și,implicit, la pierderea obiectului activitățiituturor. Inclusiv al funcționarilorpublici responsabili în materie, carepar să achieseze sau să stimulezeideile „forumiștilor”.Oare acest final îl doresc „forumiștii”vânători, pescari sportivi, precumși cei ascunși în spatele lor?26 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

La ordinea zileiCOMPETI}IIAgenda competiționalăinternaționalăMUGUREL IONESCUÎn perioada 25 - 28 aprilie au avut loc, la Lisabona,lucrările celui de-al 34-lea Congres ordinar și de alegerial Confederației Internaționale de Pescuit Sportiv(C.I.P.S.). În calitate de membră C.I.P.S. din anul 1957,A.G.V.P.S. din România, singura organizație națională apescarilor sportivi recunoscută interenațional, a fostinvitată să participe, prin adresa Secretariatului Generaldin 22 octombrie 2012.În temeiul atributelor prevăzuteîn statut și pe baza mandatuluiprimit, dl. Teodor Bentu, Vicepreședinteal A.G.V.P.S. în ceea ce priveștepescuitul sportiv, a fost delegatpenru a reprezenta A.G.V.P.S. și pentrua-și depune candidatura pentruuna dintre funcțiile de conducere,tehnică sau economică, a C.I.P.S.Lucrările Congresului, în plen și pesecțiuni, în cadrul federațiilor constitutive,s-au desfășurat pe baza rapoartelorși a documentelor puse ladispoziție de secretariatele generalefiecărui reprezentant al națiunilorparticipante. În cadrul F.I.P.S.-e.d., odezbatere intensă a avut loc în legăturăcu atribuirea drepturilor de organizarea campionatelor mondiale,unde concurența pentru aprobareanominalizărilor este foarte mare.Campionatele mondiale de pescuitsportiv, prin valețele lor economice șide promovare a tradițiilor naționalepe care le generează, au devenitobiective importante pentru națiunilemembre, care candidează în fiecarean pentru a obține cât mai multe nominalizăripentru astfel de evenimente.Un obiectiv major al Congresuluil-a constituit alegerile pentru noulmandat al Prezidiului C.I.P.S., precumși alegerile pentru noile mandate aleComitetelor Directoare ale federațiilorconstitutive, respectiv F.I.P.S.-e.d.(staționar), F.I.P.S. Mouche (muscăartificială), F.I.P.S. Mer (mare).Obiectivele delegatului A.G.V.P.S.au fost foarte clare și foarte bine fundamentateși prezentate. Astfel, dl. VicepreședinteTeodor Bentu a fost alesmembru al Comisiei verificatorilor deconturi (Comisia de cenzori), a obținut,în cadrul Adunării GeneraleF.I.P.S.-e.d., alocarea dreptului de organizare,pentru A.G.V.P.S. din România,al celui de-al 16-leaCampionat Mondial de Pescuit laCrap în anul 2014 și a consolidat poziția,deja recunoscută și respectată, aA.G.V.P.S. în cadrul C.I.P.S. și al federațiilorcare o formează.În concluzie, prin activitatea desfășurată,prin relațiile și dialogurilepurtate la toate nivelele de reprezentaredin cadrul C.I.P.S. și al federațiilorcare o formează, s-a consolidatimaginea A.G.V.P.S., de organizațieputernică, caracterizată prin seriozitateși angajare în dezvoltarea și promovareapescuitului sportiv naționalși a imaginii României în lume.IUNIE 2013 | 27

COMPETI}IILa ordinea zileiActualizarea regulamentelorF.I.P.S.-e.d. 2013MUGUREL IONESCUÎn cursul lunii aprilie amfost înștiințați, deSecretariatul GeneralF.I.P.S.-e.d., despredefinitivarea actualizăriiregulamentelor de pescuitsportiv, pe discipline șicategorii, pentru anul2013, discutate și aprobatede Comitetul Director înședința din 16-17octombrie 2012.Actualizările anuale se fac caurmare a observațiilor transmisede reprezentanții ComisieiTehnice F.I.P.S. –e.d., prezenți ladiversele campionate mondiale patronatede aceasta și se decid în cadrulședinței Comitetului Director, programatăla sfârșitul fiecărui an competițional.Reamintim cu această ocazie amploareape care aluat-o pescuitul sportivcompetițional în cadrul F.I.P.S.-e.d., prin diversificarea probelor și acategoriilor. Astfel, această federațieorganizează campionate mondiale șiinternaționale pentru 14 discipline șicategorii:• pescuit staționar, cu categoriileTINERET (-U 14; -U 18; -U 23), SE-NIOARE, CLUBURI, NAȚIUNI, EURO-PEAN, VETERANI, PERSOANE CUHANDICAP;28 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN• pescuit la răpitori - SPINNING -din barcă, de pe mal și la black-bass(biban american);• pescuit la crap;• pescuit la feeder (năditor)• pescuit la păstrăv cu momeli natural(în alte țări, care au știut să-l protejeze,este permis!);• pescuit pe gheață (la copcă).Actulizarea regulamentelor au cascop înlăturarea unor deficiențe constatateîn desfășurarea competițiilor dinanul respectiv și ridicarea nivelului deperformanță fără afectarea fonduluipiscicol, a faunei acvatice și a mediului.Vă prezentăm în continuare câtevadintre cele mai importante completăriaduse Regulamentului oficial F.I.P.S.-e.d. pentru probele imternaționale alecampionatelor NAȚIUNI, CLUBURI,SENIOARE, TINERET (- U14; - U 18; -U 23 ) și VETERANI:Art. 2 …în componența echipelornaționale va fi admis un sigur concurentde altă naționalitate, care va îndeplinianumite condiții;Art. 4 …lățimea minimă a parcursuluitrebuie să fie de 40 m;…o eventuală repopulare va trebuisupusă aprobării Comisiei TehniceF.I.P.S.-e.d.; în orice caz, repopulareava trebui făcută cu cel puțin 2 luni înainteacopetiției;Art. 11 …c) utilizarea unui juvelniccu lungimea mai mică de 3,50 m, pedurata ambelor manșe, se va sancționacu cartonaș galben și se va contabiliza;Art.12 a) Utilizarea de pelete, boilisurisau alte nade și momeli preparateprin presare ( aglomerare departiculue ) este interzisă pentru nădiresau cârlig.(va urma)

Pescuit cu muscă artificialăMUSC~RITPăstrăvii lui TrandafirTITUS PINTEARecent luându-mi varga șimuștele, mânat de tainiceresorturi, am făcut unperiplu pe Drăgan și ValeaIadului.Așadar într-o însorită zi de joi,când așa zișii turiști sunt lalucru, ajung în Remeți, undeîncerc să-mi achit taxa. Dar, aiurea, laOcol uși ferecate, deși s-ar părea că-i zide lucru, dar să nu calc legea, amânpartida pentru dupa amiază, când revindin țara urșilor.Așa că dau bice cailor putere și, susîn tăria muntelui, fac un popas și măbucur de aerul pur. Plec apoi devale peIad unde, la început de amurg, îmi întindșnurul cu un tandem de muștedeja consacrat, o potârniche închisă lacapat de forfac și o potârniche deschisăla săltătoare, și încep pescuitul aval decomună. În zona podului am un atacviguros, iar în plasa minciogului poposește,obosit, un minunat fântânel, ces-a predat după clipe plăcute de drillvioi. Constat acum că în spate am admirator,nimeni altul decat omul cu țidula,pe care o achit și pescuiesc parcămai ușurat. Primesc sfatul că în șuvoiulde sus mai sunt ceva pești viguroși, așadarurc vreo jumătate de kilometru, șilansez sub un mal stâncos, de unde scotdoi curcubei ce au sărit la cele douămuște, împărțindu-și frățește prada,așa că o rară dublură îmi pune la greaîncercare sensibila vargă, care-mi oboseșteparcă singură peștii vânjoși.Ceva mai sus mai iau unul minunat.Din spatele meu, pădurarul, urcândșoseaua paralelă cu valea, zicepuțin contrariat: „De ce nu vă ducețimacar un pește, c-am văzut ca i-ațițâpat îndărăt în apa?” Zic „Mai trebuieși pentru vară!”. Știam că-n sărăcitavale a Iadului, curcubeii, fântânelul, lipaniiși indigenii, au crescut în ogradalui Brade Trandafir care, din dragosteace-o poartă de decenii acestei văi,a lansat din proprie avuție peștii crescuțiîn păstrăvăria din deal. Nu ammai cunoscut alți silvici care, în celmai dezinteresat mod să facă cevapentru mama natură…Seara coboară ușor pe vale și amsenzația că cineva întinde o uriașă perdeade negură. Îmi strâng varga și sculele,în timp ce o codobaturăneastâmpărată vine la o întindere debraț, săltând din coadă, șiind parcădespre omul ce șade pe colțul de piatrăcă e prieten. În acele clipe, privindvalea, brazii, stânca încărcată de licheniiseculari, l-am înțeles mai bine peTrandafir, și știu că tot ce l-a înconjuratdin dărnicia CREAȚIEI, a fost șieste o parte a sufletului său, a însășiexistenței sale, de om al naturii, a crezuluiși omeniei. Mai tărziu, ajuns înnebunia murdară a orașului, mă primeșteo lume străină, ce-și calcă în picioarepropriul viitor…!IUNIE 2013 | 29

TEHNIC~Pescuit la crapDigestia crapuluiși preferințele saleALIN ȘTEFMulți pescari au observat de-a lungul timpului, datorităfilmărilor subacvatice, cum crapii scuipă momeala cuaceeași ușurință cu care o și aspiră. Crapul este un peșteinteligent, cu memorie, spunându-se că are capacitateade a-și da seama de ceea ce nu este comestibil. El poaterefuza o nadă pentru că își poate aminti de o anumearomă sau ingredient care se asociază cu momentul încare a fost înțepat.Crapii cresc foarte repede în zoneleîn care apa este mereucaldă și bogată în hrană. Ei potcrește cu aproximativ 0,9 kg într-unan, capacitate pe care o menține de-alungul timpului. Crapul chinezescpoate mânca zilniz o cantitate dehrană de până la 40% din greutatea sacorporală. „Tenii” pot mânca zilnicechivalentul greutății lor, transformatîn iarbă. În Marea Britanie, majoritateabălților au apa prea rece pentru a favorizacreșterea crapilor la capacitatealor maximă.Ce preferă crapul?La rândul lor, crapii au zilnic nevoiede vitamine, minerale, proteine,aminoacizi, carbohidrați, uleiuri șifibre. Ei pot mirosi aminoacizii emișide larvele de chironomide, raci sauplante acvatice. Extractul de scoică cubuza verde, extractul de varec , extractulde ficat și melasa conțin zaharozăși aminoacizi pe care crapii sunt „învațați”să-i recunoască, pentru că au valoarenutritivă. Unii pescari folosesc șialune (cum sunt alunele tigrate). Întimp ce alunele conțin lipide, zaharuriși aminoacizi, acestea nu imită hrananaturală care îi este oferită crapului.Crapii pot găsi multe tipuri de nadeca fiind atractive. Ei iubesc boiliesurile,pâinea veche de câteva zile (cea carese usucă și prinde crustă), nada bazatăpe carne, porumbul, aromele de fructe(ingrediente ce conțin și vitamina C),brânza mucegăită, făinurile de pește,făina de soia, lactalbumina, caseina decheag, robin red-ul, cânepa și făina dealge uscate. Cele mai bune ingredientesunt cele care emit mirosuri cunoscutede crapi, sau care conțin altele ce leimită. Atunci când un boilies nu reușeștesă-i atragă, o va face porumbulartificial, el putând asimila orice fel dearomă dacă este de bună calitate.Cum digeră crapii mâncarea?Pentru a ne da seama cum unelenade sunt mai eficiente pentru crapdecât altele, trebuie să întelegem cumfuncționează sistemul digestiv al acestuia.Aparatul digestiv începe cu cavitateabucală, care este căptușită cu omembrană pliată, cu margini aspre.Organul palatinal, special pentru încercareahranei, se află în cerul gurii și arenumeroase celule gustative ce se găsescpână la esofag. Crapul prindemâncarea, aspirând apa în acelașitimp. Ceea ce simte și recunoaște dreptmâncare, trece direct în esofag, iarceea ce ia drept obiect necunoscut (încazul nostru cârligul), este eliminat.Atenție! Crapul nu simte practic gustul,ci percepe doar un stimul chimic.Aproximativ 97% din mâncarea ingeratăde crap este eliminată din corp.Spre deosebire de alte animale, crapiinu au stomac. Procesul digestiv are locîn intenstin, care este de două ori maimare decât corpul său. Diferite enzimesunt secretate de pancreas de-a lungulintenstinului. Tripsina si chimotripsina30 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

sunt folosite pentru a descompuneproteinele. Acest „sistem” funcționeazăcel mai bine în cazul în care acesta este„aprovizionat” constant. Acesta estemotivul pentru care crapii caută încontinuude mâncare. Pescarii ar trebui săia aminte și să folosească drept avantajdorința continuă de hrănire a crapului,oferindu-i nadă în porții mici, dar dese.Din păcate, digestia crapilor estedeficitară. Ei pot mânca pâine și porumbdulce, dar le este foarte greu sale digere, mai ales dacă acestea suntuscate. Fibrele, în especial ierburile șilucerna, sunt importante pentru căpermit intestinului să se afle mereu în„mișcare”. Viermii și larvele sunt parțialdigerați și păstrează intestinul activși sănătos. De asemenea, crapii vor ingeranămol și alte detritus-uri nedigerabilepe care le găsesc, putând astfelbneficia de o paletă mai largă de elementede hrănire.Sugestii în legătură cu nadafolosită, în raport cu anotimpulAvând o bază de informații despredigestia și modul de hrănire a crapilor,cea mai rapida variantă de nadă pecare am putea-o sugera ar fi o nadăaromată și ușor de digerat. Există însăși excepții care întăresc regula. Nu trebuiesă uitați că nada cu care prindețipe un lac s-ar putea ca în altă parte saualtă zi să nu dea rezultate. Scuze pot fimulte, iar printre ele se poate numărași anotimpul în care pescuiți. Pescariice-și prepară singuri nada folosesc, deobicei, ingrediente cât mai solubilepentru lunile din an în care temperaturaapei nu trece de 7-8 grade Celsius.De-a lungul verii, când peștii sunt multmai activi, este recomandat să folosimmult mai multă proteină în nadelenoastre. Ca fapt divers, crapii mari,așa-zișii „dulapi”, au nevoie de mai puținăproteină decât ciortanii.Alegerea ingredientelor introduseîn nadă este practic necesară din cauzaschimbărilor de temperatură ale apei,de-a lungul celor 4 anotimpuri. Totodată,în apă mică, pescarul ar trebui săfolosească nadă și cârlige mai mici.Adâncimea apei este foarte importantăatunci când vine vorba de localizareacrapilor în funcție de anotimpuri. Oadâncime de 1,2-1,8 metri este excelentăprimavara și pe ea trebuie insistatîn aceste luni, aici apa încălzindu-semai repede.O altă situație este aceea când crapii,din diferite motive, nu se hrănesc.Prima tentație ar fi să nădiți mult. Primavara,de exemplu, eu prefer varianta,amintită mai sus, cu nadăpuțină, dar oferită la intervale regulateAcest lucru îl puteti face foarte bine folosindmomitoarele, reîmprospătândnada de pe ele odată la 30-45 de minute.Puteți de asemena să încercați șimomeli cu flotabilitate, precum popup-urile,plasticele și monturile de tipsnowman. Fir întins!PUBLICITATE

TEHNIC~Pescuit la răpitorBibaniadaSAU CUM SĂ PRINZI PEȘTE DUPĂ PEȘTEANDREI ZABETBibanul este, fără îndoială,peștele-școală al multorîncepători într-alepescuitului la răpitor, darrămâne și după aceeapreferatul multor pescaride-a lungul vieții lorhalieutice. Motivele suntmultiple, de la frumusețeaacestui pește, la puterea șiîndârjirea cu care luptă,raportate la dimensiunilesale și până la plăcerea dea-l prinde unul după altul,căci bibanul e un peștede... „gașcă”, care vâneazăîn grup. Ca să nu maipomenim multitudinea denăluci și tehnici prin careputem aborda fiecare„bibăneală”.32 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Cum și cu ce?Putem prinde bibanul cu echipamentde muscărit, la streamere saumuște de suprafață, cu plastice de totfelul, montate pe jiguri de mici dimensiuniși gramaje reduse, din categoriaUltra Light, cu năluci de reacție din categoriavoblerelor cu barbetă sau acelor fără, dar vibratile, a lingurilor, aspinnerbaiturilor și multor altora.Totul este să încercați metode cât maivariate, pentru că bibanul este receptivla o multitudine de prezentări, singuralimită fiind propria voastrăimaginație și încrederea în nălucile dela capătul firului.Echiparea la distracțieDacă doriți semnul de echivalențămaximă între pescuitul bibanului șidistracție, ecuația e musai să includăechipamentul din categoria de putereUltra Light, adică o lansetă capabilă sălanseze între 1 și 5 sau 6 grame, o mulinetăde mici dimensiuni, dotată cu firtextil sau monofilament de diametrereduse. În ceea ce mă privește, am renunțatla echipamentul de spinning demulți ani și folosesc exclusiv baitcasting-ul,de când cu proliferarea nouluicurent Bait Finesse, care a dus performanțelemulinetelor de baitcasting laegalitate cu cele de spinning, în plajade gramaje Ultra Light... însă un ansamblude spinning pentru bibanpoate fi achiziționat cu costurile relativnormale, în comparație cu o mulinetădedicată de Bait Finesse, care seînvârte în jurul unor sume mult maimari.Care sunt caracteristicile principaleale lansetei de bibăneală? Vârful câtmai flexibil, dacă se poate cu blectorN~LUCILE MELE FAVORITESunt, nu neapărat în această ordine, ci în funcție de preferințele bibanilor,de adâncimea apei și de structurile de pe substrat, plasticele moi dedimensiuni reduse, montate pe jiguri între 1,2 și 3 sau maxim 5 grame, cicadeleEcogear de 3,5 și 5 grame, voblerele de adâncime medie de genul luiJackall Diving Chubby sau Jackall Squirrel 67 Suspending și nu în ultimulrând, spinnerbait-urile. O categorie aparte o constituie voblerele vibratileJackall TN 50, dar pe acestea le folosesc doar când găsesc bibani de dimensiunimai mari, pe ape mai adânci, toamna și spre finele ei.(grafit plin), capacitatea de a lansagreutăți cât mai mici și acțiunea - cearapidă este de preferat pentru nălucilelatente, însă o acțiune Regular sauModerat Rapidă adaugă o versatilitatemai mare în prezentarea unei gamecât mai extinse de năluci.Firul este bine să fie cât mai subțire,dar diametrul acestuia depinde șide mediul în care pescuiți. Evident că,în zonele cu agățături frecvente și obstacoleîn apă, este de preferat unmultifilament de 8 – 10 lbs., mai rezistentdecât monofilamentele și, foarteimportant, mai subțire decât acesteadin urmă. Personal, folosesc noul multifilamentSunline Momentum 4x4 de10 livre care, la această rezistență, nufoarte mare, are un diametru extremde redus, de aproximativ 0,16 mm.Nălucile de succesLa început de vară, când bibaniisunt agresivi, cicadele au dat întotdeaunarezultate excelente, fie recuperatecu pauze pe substrat, fieaproape continuu, între ape. Atuncicând bibanii sunt mai puțini activi șimai mofturoși, căci li se întâmplă pânăși lor să aibă perioade mai puțin faste,plasticele de dimensiuni „micro”, cu oprezență discretă în apă, răspund perfectîntrebării zilei „Bibanii sunt aici,dar nu mănâncă. Bun, și noi cum și cuce îi prindem?”.Finețea prezentării este un factordecisiv în economia partidei, atuncicând vreți să prindeți pește dupăpește, la fiecare lanseu. Odată ce ațidat de cârdul de biban, rămâneți înzonă căci, cu echipamentul și nălucilepotrivite, distracția este garantată.IUNIE 2013 | 33

DE SEZONPescuit la Marea NeagrăChefali la sfat de tainăMUGUREL IONESCUOdată cu încetarea perioadei de prohibiție a pescuitului, apele naturale neamenajate aureintrat în circuitul halieutic tradițional. O atracție deosebită o reprezintă Marea Neagră,care prezintă, în această perioadă, fără mii de scăldători, sute de ambarcațiuni deagrement, și zeci de skijet-uri care să-i tulbure undele, condiții ideale pentru apropiereapeștilor de plaje. De locurile cu apă mai puțin adâncă și mai liniștită, care se încălzeștemai puternic la început de sezon estival, va profita și… chefalul!Specie marină, dar care pătrundeși în lacurile litoralesalmastre și chiar în cele dulci,chefalul trăiește în părțile calde șitemperate ale celor trei mari oceaneși în mările învecinate lor. În Româniaîl întâlnim pe tot întinsul litoralului.Majoritatea exemplarelor autohtoneiernează pe coasta Bulgariei. Primăvara,cârdurile de chefali seîndreaptă spre nord și se apropie dețărmul nostrum la sfârșitul lunii aprilieși în mai. Ei sosesc, în număr mare,abia în iunie și se aglomerează în golfurileși lagunele cu apă liniștită, încurs de încălzire.Dintre cele patru specii ale ordinuluiMugiliformes, care trăiesc pe litoralulromânesc, labanul, singhilul,osreinosul și platarina, vom preferalabanul, care poate ajunge la 65 cm și3,5 kg.Fiind un pescuit mai puțin obișnuitpentru pescarii „din țară”, estenecesară o perioadă de pregătirepractică, în care observarea directă seva completa cu trucurile „furate” delalocalnici sau, în cele mai fericite cazuri,cu sfaturile acestora. Ne-am informat,am spionat, și suntem înmăsură să vă prezentăm câteva… sfaturipentru pescuitul, cu șanse, a chefalului!Alegerea locului de pescuitSe face, în primul rând, observândaglomerările de pescari localnici. Observațiilevor fi completate cu studiereaconfigurației malurilor. Plajelepustii, fără curenți sau valuri semnificative,golfurile adânci sau structurilecare înaintează cât mai mult în mare,diguri, anrocamente sau stabilopozi,oferă prima șansă pentru pescuitulpropus.Echipamentul de pescuitPrincipala lui caracteristică trebuiesă fie robustețea. Vergi cu acțiune devârf, lungi de 4,20-4,80, echipate cumulinete având capacitate mare destocare a firului au, ca obiectiv principal,aruncarea la distanțe mari saufoarte mari, 80- 100 m, a monturilor.Nu sunt recomandate vergile destinatepescuitului la crap, datorită rigiditățiilor specifice, corespunzătoaredimensiunilor capurilor și sistemuluide semnalizare a trăsăturilor. În cazulnostru, vârful trebuie să semnalizezeacțiunea unui pește de dimensiunemedie și să nu-l facă să renunțe la momealăprintr-o rezistență care să-idea de bănuitLinia de pescuitEste specială, caracteristică acestuipescuit, formată dintr-un plumb depeste 50 g, prevăzut cu protuberanțeși două cârlige cadmiate, cu tijă lungăși curbură largă, atașate prin intermediulunor plutitoare viu colorate. Elementelecomponente sunt legate pe o„linie de forță”, constând dintr-un fircu lungimea de 7- 10 m și diametrulde 0,40- 0,45 mm, legat în prelungireafirului de pe tambur. Acesta are cascop preluarea șocurilor în momentullansării și facilitarea obosirii și scoateriipeștilor. Forma plumbului arerolul de a împiedica rostogolirea linieisub influența valurilor și curenților,iar plutitoarele asigură flotabilitateași buna vizibilitate a momelii din cârlige.Momeala folosităEste, în exclusivitate, miriapodulmarin Nereis, cunoscut sub numelepopular de „râmă de mare”. Având învedere dificultatea procurării lui,aveți două alternative. Cea simplă,dar costisitoare, prin achiziționareadela localnici. Cea dificilă, căutându-lprin forțele proprii, pe platformele și34 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

în golfurile cu apă liniștită din apropiereațărmului, unde trăiesc în sedimenteleorganice depuse sub stratulsuperficial de nisip.Tehnica pescuituluiSe lansează montura cât mai puternicîn larg, după încărcarea cârligelor,pe toată lungimea lor, fără a lăsanici un capăt liber al momelii.Se așează varga pe un suport înalt,care să permită observarea mișcăriivârfului când peștele trage, manifestatăprintr-un tremur sacadat, diferităfață de cea lină și continuă, provocatăde valuri sau curenți. Veți avea surprizade a agăța și câte un stavrid. Nuveți regret, este la fel de gustos.Reamintindu-vă ca dimensiuneaminimă legală pentru reținerea chefaluluieste de 25cm și că pescuitulsportiv trebuie să fie o activitate protecționistă,cu păstrarea în condițiioptime a capturilor legale și eliberareacelor subdimensionate, vă asigurămcă nu veți regreta încredereaacordată unui…sfetnic de taină!Brichete din chefal cu maionezăGastronomie pescăreascăMAMA PAȘAPește marin, cu carnea albăși extrem de gustoasă,chefalul poate fi preparatdupă rețetele clasice, darvaloarea sa va crește dacă vafi pregătit după o rețetăspecifică, precum cea careurmează.Ingrediente: 2-3 chefali potriviți camărime- 25 cm/800 g, 250 ml vin albsec, 150 ml ulei de măsline, 15 boabede piper, 3 frunze de dafin, o lingurăboia de ardei dulce, 10-15 măslinenegre. Pentru maioneză: un ou, ¼ l uleide floarea soarelui, 3 căței de usturoi.Pentru ornat: salată verde, pătrunjelverde, gogoșar sau ardei capia.Preparare: se curăță peștii de solzi,se eviscerează și se filetează. Fileurileobținute se pudrează cu sare și se lasă3 ore la rece, după care se scot, seclătesc și se așează în tava de laaragaz. Peste ele turnăm un amestecformat din vin, ulei de măsline, boabelede piper, frunzele de dafin, boiade ardei și foarte puțină apă, până laacoperire. Se bagă în cuptor, la focscăzut, timp de 30 de minute, dupăcare se scot, se răcesc și se zvântă. Înacest timp pregătim o maioneză clasică,la care adăugăm pasta rezultatădin zdrobirea usturoiului.Servire: tăiem fileurile în bucăți, dimensionateastfel încât să ajungă pentrutoată lumea, dar să mai rămână șipentru oaspeți, după care le așezăm pevasul de prezentare, pe un suport dinsalată verde, înfipte într-o scobitoareîmpreună cu o măslină neagră „uriașă”,decorăm brichetele cu maionezapreparată special și le ornăm cu frunzede pătrunjel și felii de gogoșar sauardei capia. Tradiționalul aligote îi vaspori savoarea. Poftă bună!IUNIE 2013 | 35

DE SEZONPescuit la cleanValea VișaguluiMARIN GRUIAAurel Pașcalău este un adevărat localnic din satulSăcuieu. A copilarit în aceste locuri, pe aceste pâraie și lecunoaște toate cotloanele. De-a lungul drumului sprecăsuța mea de vacanță, pe vechiul drum spre munteleVlădeasa, el are casa părintească (acum nelocuită) și oparcelă de fâneață pe pârâul Ordincușa, astfel încât îlîntâlnesc de multe ori la cosit sau la aranjatul fânului.Cu timpul s-a înfiripat între noio simpatie reciprocă, prilejuităîn special de pasiunea noastrăcomună, pescuitul. Îmi povestește adeseoridespre lucruri aproape incredibilelegate de abundența peștilor în acestepâraie în trecutul mai îndepărtat. Dinpăcate, acum au rămas tare puținipești, câteva mrene de munte, iar varacleni care urcă din Criș. Fiind de obiceiocupat cu treburile gospodăreși, îmivinde câte un pont legat de cam peunde aș putea încerca, cu undița, încondițiile momentului respectiv.Odată mi-a spus că pe valea Vișaguluisunt două mrene frumușele șimi-a spus și unde. M-am dus și întradevăr,le-am prins cu greieri, exact înacele locuri. De data aceasta, după cem-am plâns că n-am prins nimic de câtevazile, după un moment de ezitare,mi-a spus că tot pe valea Vișaguluiexistă un colț de piatră care iese exactdin mijlocul firului de apă, fără nimicinteresant din punct de vedere pescăresc,dar sub stâncă este o groapă, uncotlon adânc în care poți să-ți bagimâna până la umăr. Acolo, de-a lungultimpului, el a prins cleni tare frumoșiși crede că și acum, pe canicula asta,trebuie să fie ascuns (tupit, cum spuneel) unul mare. L-am ascultat și acum.Am găsit până la urmă locul cu pricina,am pus în cârlig un cosaș - țăpoi,cum zic localnicii, mare și gras și amîncercat să-l las sub colțul de stâncă.Dar apa nu stătea deloc ci fugea rapidși înspumat într-un șuvoi mic, dar puternicși-mi ducea imediat momeala lavale. M-am tot gândit cum să fac săajungă cosașul în cotlon. Am revenit cuo montură fără plută, doar cu unplumb mare, găurit astfel încât firul denylon să poată culisa ușor. Am lăsat cuatenție plumbul chiar la baza pietrei șis-a așezat bine, dar momeala ușoarăera scoasă la vale de șuvoi. Atunci miamtăiat o crăcană dintr-un alun cucare am sprijinit plumbul și l-am introduscu grijă, împreună cu cosașul, substâncă, în cotlon, cam o jumătate demetru.Apoi am așteptat un timp și neobservândnici o mișcare, am scos cuemoție undița. Nimic. Am repetat operațiilede mai multe ori, tot fără succes.A doua zi, l-am căutat pe Aurel pe tarlaualui și i-am povestit totul. Mi-a spussă mai înerc, dar înainte de a mă apropiade loc, să fiu foarte precaut, să nutropăi și să introduc crăcana foarte lentși cu băgare de seamă, să stau apoi nemișcatcel puțin un sfert de oră înaintede a scoate undița. Mi-a mai spuscă cel mai bine ar fi să aștept până vineo vreme cu ploaie, când apa crește șiîncepe să se murdărească puțin, iar încârlig să pun un scorobete sau o râmăalbă din mal. Dar cum nu era nici unsemn de ploaie, în aceeași dupăamiază m-am dus din nou.Am fost foarte precaut, am stat apoicuminte vreo douăzeci de minute,după care am scos undița cu o ușoarăsmucitură și speranță nemărturisită. Șisperanța s-a adeverit, smucituri puternicem-au făcut să sar în picioare cugândul de a încerca să scot peșteleferm, dar fără să-l forțez. Dar imediatam simțit că firul s-a agățat în ceva răgăliidin cotlon. Simțem slab că peșteleeste încă pe fir. Am lăsat firul moale șiliber, m-am dezbrăcat și am intrat înapă, cu firul în mână. Apa era călduțăși m-am apropiat încet, încet de stâncă.Mi-am introdus brațul în cotlon și, învegetația de acolo, am atins peștelecare s-a zbătut brusc și firul s-a rupt….După cum mi s-a părut la atingere eraun clean alunecos de aproape un kilogram!Revenit la Cluj, m-am tot gânditcam cum aș putea să reiau acțiunea cușanse mai mari de reușită. Dar, dupăaproximativ trei săptămâni, când m-am reîntors pe Valea Vișagului, amconstatat cu amărăciune că drumul Vișaguluia fost reamenajat și lărgit, iarbuldozerele au răsturnat spre pârâutone de pământ și bolovani, vegetațieși copaci, prăvălindu-i peste apă. Unadevarat dezastru. A fost afectat șilocul cu pricina, așa că mica mea aventurăpescărească s-a încheiat aici.36 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

EchipamentACCESORIIMici accesorii necesareîn pescuitul la spinningDORU DINEAPe lângă sculele de pescuit strict necesare pentruprinderea unor anumite specii de pești, de un real folossunt și micile accesorii aferente stilului de pescuit pe careîl practicăm. Aceste accesorii nu ocupă mult loc înbagajul nostru și nici nu necesită o investiție preacostisitoare.Pentru pescuitul la spinning amales să vă prezint, din punctulmeu de vedere, cele mai defolos accesorii care nu sunt legate de alcătuirealiniei de pescuit.Cleștele cu vârful curbat este foarteutil pentru a extrage ancora sau cârliguldin gura peștilor răpitori dar dinpacate, uneori, și din mîna noastră,atunci când nu suntem atenți. Ne maieste de folos pentru a îndrepta ochetuldin față al unui vobler pentru ca acestasă evolueze corect prin apă. În unelecazuri, după prinderea unui pește maresau agățarea într-un obstacol, este posibilca acest ochet să se îndoaie spredreapta sau stânga fapt ce determinăevoluția pe o parte a nălucii. Tot cleștelene ajută să aducem la forma inițialăancorele sau cârligele nălucilorcând acestea sau desdoit.Dezagățătorul se poate confecționade orice pescar din sfoară subțire cudiametrul de 2-3 mm și cu lungimea deaproximativ 15 m, câțiva plumbi de 20-30 gr. bucata, minim 7-8 ancore maimari și câteva inele despicate. Seatârnă pe fir una din ancore pe douădin cele trei piciorușe și se coboară dezagățătorulîncet, către nalucă, cândaceasta e agățată, dând drumul încet lasfoară din mână. În tot acest timp, cucealaltă mână, vom ține lanseta orientatăcu vârful în sus pentru ca partea cuancore și plumbi a dezagățătorului săpoată să coboare până la năluca și obstacolulîn care este prinsă, după caretragem de sfoară pentru a reuși să dezagățămnăluca sau chiar, dacă sepoate, să aducem la mal obstacolul cutot cu nalucă. În felul acesta eu am reușitsă salvez multe năluci în cazurilecând sau agățat în obstacole nu foartedeparte de mal. Este un accesoriufoarte important pentru că ne poatesalva multe năluci, mai ales că prețulacestora a crescut foarte mult.Foarfeca pentru firele monofilamentsau textile, este utilă și în cazurilecând ni s-au agățat în haine vreo ancorăsau cârlig.O bucată mică de piatră abrazivăfolosește pentru ascuțirea cârligelor sauancorelor; de multe ori, după o folosințăîndelungată sau din cauza agățărilorprin obstacole, ascuțișul acestorase deteriorează, iar din aceasta cauzăputem avea multe rateuri la înțepareapeștilor răpitori. Piatra abrazivă saueventual o pilă mică, de calitate, nescapă de aceste neajunsuri.Pentru a îmbunătăți aspectul nălucilor,de un mare folos sunt creioaneletip marker permanent. Personal folosescpe cele de culori negru, roșu, argintiu,auriu, galben și verde. Se pot folosipe orice tipuri de năluci și suntfoarte rezistente la apă.O sticlă mică cu spirt sau alcool și obucată de material textil sunt de folospentru a schimba de mai multe ori aspectulnălucilor, deoarece culorile de lamarkerele permanente se șterg cu substanțecu alcool. Menționez că singurelenăluci care se pretează mai puținla coloratul cu marker permanent, suntnălucile moi, adică cele siliconice.Patentul multifuncțional se dovedeștede mare folos în situații de criză.În special în pescuitul la spinning, mulinetaeste foarte solicitată și exista posibilitateaca uneori să se defecteze. Cucapetele de șurubelniță stea și plată dela acest patent putem interveni să o reparămchiar pe malul apei. De asemenea,ne mai este de folos pentru are me dia și alte defecte de la celelaltescule de pescuit, în cazurile în care seivesc.O sfoară de 3-4 mm diametru și olungime de minim 8-10 m este utilăpentru a ține peștii în apă. Se introduceun capăt al sforii prin gura peștelui și sescoate pe la una din branhii, se leagă,iar celălalt capăt se prinde de un suportla mal. În felul acesta, până la plecareanoastră, peștele se va păstra viu.Căscătorul ne va fi de folos pentrua ține gura deschisă la peștii pe care îiprindem, în special la știucă, pentru areuși să extragem ancora sau cârligulnălucii atunci când acesta se află foarteadânc în gura peștelui.De un mare ajutor pentru scoatereapeștelui din apă este lip grip-ul. Seprinde cu acesta peștele de partea dejos a gurii iar scoaterea din apă estemult mai sigură, eliminând pericolul dea ne prinde în mâini ancorele nălucilor.Și, ca un ultim accesoriu pentrupescuitul la spinning, eu recomandplasa termoizolantă, care ne va ajuta latransportul peștilor fără ca aceștia să sealtereze. Pentru cazurile când temperaturilesunt foarte ridicate, se pot folosiși una sau doua sticle de 0,5 litri cuapă congelată, pregătite în prealabil deacasă, pe care le introducem în plasă,lângă peștii pe care îi transportăm. Firîntins și partide de pescuit relaxante,fără evenimente neplăcute!IUNIE 2013 | 37

PROFILPescuit de sezonCopiii și pescuitulCRISTIAN MANOLESCUVreme de vară cu zile senine și soare darnic, un timp perfect pentru o evadare dincotidianul citadin. Și unde altundeva ne-am putea îndrepta pașii decât spre litoralul,este drept cam aglomerat, dar însorit și plin de farmecul timpului de vacanță. Dupănelipsitul „bun găsit litoral” și o plimbare pe faleză, am ales să facem o ieșire pe locurimai liniștite decât zgomotoasele plaje, să vedem ce se mai întâmplă și cine mai dă lapește la danele vechi de lângă Agigea, nu departe de Eforie Nord.Pentru orice eventualitate, ca deobicei de altfel, am pus și câtevamulinete, două lansete și trusacu accesorii pentru pescuit la mare.Când au văzut pregătirile, copii prietenilornu s-au mai dezlipit de mașină șiuite așa am completat echipa pentruscurta ieșire pe malul mării. Cum ar fiputut Eva și Milan să rateze o așa ocazie.Locuri noi, digurile cu stabilopozi,scoicile și, cine știe ce alte noutăți ce așteaptăsă fie descoperite.Liniștea dintre diguriAm ajuns destul de repede, amlăsat mașina și am pornit de-a lungulprimului dig. Liniște de jur împrejur,mare calmă, cer albastru pătat de albulpescărușilor nelipsiți din peisajul dupăamiezelorde vară. Câțiva pescari, instalațiconfortabil printre pietreledigului și stabilopozii din beton, își încercaunorocul la guvizi și la chefali.Am făcut o plimbare „de recunoaștere”38 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

și apoi ne-am apropiat să aflăm ce maieste nou, ce și la ce se prinde zileleacestea și cum mai merge pescuitul lamare în general. Copiii erau deja prinșide noutatea locurilor, urcau și coboraupe stâncile digului, adunau cochilii sidefii,fără a părea interesați de ce făceamnoi alături de pescari. Seprindeau guvizi și, mai rar, câte un chefal,nu prea răsărit. Și chiar dacă nuspuneau, pretinzând că guvizii erauținta numărul unu, tot chefalul păreasă fie atracția și țelul principal al celoraflați pe dig. Nu desfăcusem sculele depescuit, voiam mai întâi să luăm „pulsul”și apoi mai vedeam noi. Nici momealănu aveam, ne gândisemeventual la niște scoici scoase de pepietre dacă era să dăm la guvizi. Timpuldupă amiezii trecea liniștit iar vremeaera de partea noastră.Pofta vine văzândDupă ce am aflat noi „ce și cum” neamîntors la mașină și am scos echipamentulde pescuit. Cum nu aveamrâme de mare, ne-am apucat să căutămscoici pe pietre. Destul de anevoios,printre bolovanii uriași ai digului, iarapa era destul de adâncă pentru a intrasă le căutăm. În fine ne descurcăm, șiîncepem să facem monturile pentrulansete. Reușim în sfârșit să avem totulpregătit, lansăm și trecem la așteptare.Nimic spectaculos deocamdată. Eva șiMilan mai văzuseră pescuit la guvizi,chiar și încercaseră odată dacă țin bineminte, fără a fi prea entuziasmați. Unplumb, o plută, carnea de scoică dincârlig, iar la final guvidul, un pește...„nu prea frumos”, din păcate. Întretimp, tot mutându-se din loc în locprintre pietrele digului, ajunseserălângă unul din pescari. Și, coincidențăfericită sau pură întâmplare, acesta tocamiscotea din apă un chefal. Surprinși,s-au oprit. Argintul viu din cârligîși oglindea lucirile solzilor la capătulmonturii cu plută colorată la cârlig.Hmm…, ceva nou, cu totul nou. Și peșteleera chiar frumos…! Îi priveam șivedeam cum, de data aceasta, pescuitulpărea altceva pentru ei. Au intrat repedeîn vorbă cu pescarul și s-au așezatconfortabil alături de el. Uitaseră parcăde pietre, scoici lucitoare și cățăratul pestabilopozi….Cum se naște o pasiuneNu a trecut mult și ne-am trezit cuei lângă noi. „Voi la ce dați ?” ne-au luatla întrebări. „Păi de ce la guvizi și nu lachefali ca nenea de acolo?” Hmm... știaudeja și numele peștelui…„Păi, nu avem râme de mare…” amîncercat noi un răspuns. „Și nu putemsă dăm și noi la chefal…?” Păreau deadreptul dezamăgiți. În trusă aveamși monturi pentru chefal, dar nuaveam râme de mare. Ar fi fost poatecea mai bună ocazie de a le stârni interesulpentru o nouă pasiune, pescuitul.Așa ceva nu putea fi trecut cuvederea. Am luat o cutie de plastic,m-am dus la vecinul cu pricina și i-amexplicat situația. Știm cu toții că râmelede mare se găsesc tot mai greuîn utimul timp și sunt și foartescumpe. Dar ce mai conta, i-am dat câta cerut și, victorie, am revenit cu prețioasamomeală. Să fi văzut bucuriadin ochii lor... Am schimbat monturile,am pus momeala și, lanseu pentruchefali. Nu s-au mai clintit de lângănoi. Timpul trecea iar soarele coboraîncet spre linia îndepărtată a orizpntului.Am prins în după amiaza aceeachiar și un chefal. L-am scos din cârligși i-am lăsat să îl studieze pe îndelete.La un moment dat s-a zbătut un picmai tare și a scăpat printre pietrele digului,înapoi în apă. „Oricum i-am fidat drumul!”, a venit imediat replica….„O să prindem noi alții... Și vrem și undițeși cârlige cu plută pentru chefali,pentru că o să mai venim aici, nu-iașa…?” Iar briza mării a luat cuvintelesă le poarte pe valurile nesfârșite pestecare, încet, încet, cobora seara….IUNIE 2013 | 39

noutăți de prin magazineENERGOFISHCârlige Kamasaki P806BNENERGOFISHFir CARP EXPERTCarbon 1.000 metriCarp Expert Carbon este unul din firele de mare tradiție, recomandatpentru pescuitul la crap. Numit popular CARBON, datorită culorii sale închise,firul nu conține de fapt acest element în compoziție. Firul este folositcu succes pentru pescuitul în ape adânci deoarece, datorită densității saleridicate, firul coboară rapid în masa apei, ajungând repede în apropiereasubstratului. Este un fir fără memorie, recunoscut pentru suplețea și rezistențasa la nod, dar și la abraziune și uzură. Culoarea închisă,negru/maron, permite camuflarea perfectă a firului, atât în masa apei, câtși în apropierea substratului.KAMASAKI P806BN suntrecoman date pescuitului la crap. Sepoate folosi montura cu plumb fix, iarmomeala poate fi atașată la cârlig fiepe fir de păr, fie cu anou. Cârligele autija dreaptă și curbura largă, mai pronunțată,o caracteristică ce faciliteazăautoînțeparea. Cârligele pot fi folositecu rezultate foarte bune și la pescuitulcarasului.Kamasaki P806BN sunt disponibileîntr-o gamă largă de mărimi dela1la10. Culoarea cârligelor la toatemărimile, este black Nikel.ENERGOFISHViermișori din siliconCarp ExpertENERGOFISHValigeta FishingBox K3 CometValigeta a fost conceputăpentru păstrarea-transportul accesoriilorde pescuit staționar saula răpitor. Compartimentarea ergonomicăpermite stocarea a 4cutii glisante, iar la partea superioarăare un compartiment maiîncăpător pentru articole de dimensiunimai mari, de exemplumulinete, role de fir de 300 m, etc.Dimensiunile valigetei sunt:lungime 27 cm, lățime 16 cm, înălțime25 cm.Valigeta este confecționată din plasticrezistent, incasabil și este prevăzută cumâner ergonomic pentru transport.Viermișorii din silicon sunt o momealăce poate fi folosită cu succes înpescuitul la crap, caras și alte specii depești. Se pot păstra foarte ușor deoarecenu trebuie ținuți refrigerați petimpul anotimpului cald. Sunt disponibiliîn mai multe variante de arome:miere, vanilie, căpșună, usturoi, scoicăși cu aromă specifică pentru caras.Pe capacul posterior al cutiei suntprezentate instrucțiuni pentru prezentareamomelii pe cârlig. Viermișoriidin silicon sunt disponibili în cutii cucâte 20 de bucăți cu aceeași aromă.40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

IULIE 2013Calendarul solunar este calculat conform orarului de vară!ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEIFAVORABILE PESCUITULUIFAZA LUNII SOARERĂSARE APUNE1 L 6.12 12.43 18.29 -2 M 0.15 6.58 12.42 19.213 M 1.12 7.53 13.36 20.164 J 2.09 8.51 14.31 20.575 V 3.04 9.47 15.26 21.436 S 3.56 10.38 16.21 22.397 D 4.47 11.27 17.14 23.318 L 5.43 12.15 18.11 24.26 L.N. 5.39 21.029 M 6.39 12.51 19.07 -10 M 0.45 5.41 12.24 18.0511 J 1.39 6.32 13.14 18.5712 V 2.27 7.25 14.06 19.5113 S 3.21 8.16 14.57 20.4214 D 4.16 9.14 15.52 21.3915 L 5.09 10.12 16.41 22.2116 M 5.52 11.09 17.35 23.18 P.P. 5.46 20.5717 M 6.48 12.11 18.23 -18 J 0.11 6.49 12.31 19.1319 V 1.01 7.38 13.22 20.0820 S 1.57 8.25 14.10 20.5721 D 2.56 9.13 14.59 21.3622 L 3.49 10.11 15.47 22.2123 M 4.47 11.08 16.24 23.19 L.N. 5.52 20.5224 M 5.45 12.18 17.13 -25 J 0.35 6.19 12.57 18.4126 V 1.21 7.07 13.44 19.3227 S 2.06 8.05 14.35 20.1728 D 2.57 9.03 15.27 21.1429 L 3.49 10.01 16.14 22.1230 M 4.47 10.57 17.09 23.11 U.P. 5.59 20.4431 M 5.43 12.08 18.03 -mica publicitateVÂNZ~RIVând carabină IJ 58, calibrul .222Rem, preț 1.000 lei, și carabina calibrul.22 Hornet, marca Cugir, preț1.500 lei. Tel: 0766-449.471Vând armă de vânătoare de fabricațiebelgiană cu țevi damaschinate, cu miciincrustații de aur, peste 100 de ani vechime.Buzău. Tel: 0726-760.405Vând carabină semiautomată MerkelSR1, 300WM, lunetă HJB cu nitrogen1,25-4,5X26E, punct roșu, prindere rapidă.2.300 €. Tel: 0744-697.200Vând armă de vânătoare cal. 12, IJ 58sau la schimb pentru o armă de vânătoarecal. 20. Tel: 0721-741.589CUMP~R~RICumpăr reviste și cărți vechi de vânătoare,în special Revista Carpații și Revistavânătorilor (înainte de 1950).Ofer prețuri avantajoase. Contact:Alexandru Bârsan. Tel: 0727-228.121Cumpăr armă de vânătoare cal. 20.Tel: 0721-741.589RezolvareanumăruluitrecutCu norocVânătoare de poveștiION MIHAIUORIZONTAL: 1) Soi de preparat vânătoresc – Unulcare nu se laudã cu poveștile lui de vânătoare. 2)Te vâneazã el pe tine – Fără nici un amestec. 3) Apțide vânãtoare. 4) Se duce învârtindu-se – Smulsedintr-un fulg! 5) A face onduleuri. 6) Semnalul câinelui– 4,5 cartușe! 7) Șiret fără capete! – Sevă debrad. 8) Primele la aport! – Crud la miez! – Pe jumãtateegal! 10) Calitatea vâ nă torului care atacăprin surprindere. 10) A ține calea vânatului – Aregustul fierii.VERTICAL: 1) Singularul fiarelor – Se bea pe sfert.2) Jumãtatea enotului! – Vânzător de pământ ars– Urmă de vânat! 3) Una fără spirit de vânător – Ofrigare uriașă. 5) Vânător copt (fig.) – Puțin dintrunpicnic! 5) O explozie la pachet – Arici! – De lacoadă la cap! 6) Scoase din focar! – Pantalonistrânși pe picior. 7) Pușcã mare – Nouã și încã una!8) Expun gradele la uniformã – Expuse în câmpdeschis! 9) Vãzduh (fig.) – Dispozitivul magic al vânãtoruluinevãzut. 10) A înșela cu cartea în mânã– Calitate nelipsitã bunului vânãtor.IUNIE 2013 | 41

CANISA CERNICAAGVPS din România are disponibili în Canisa Cernica, 3 masculi de copoi alpin de8 săptămâni, o femelă de copoi slovac de 8 săptămâni, o femelă de brac cu păr scurtîn vârstă de 14 săptămâni și un mascul și 4 femele de jagdterrier sârmos în vârstăde 6 săptămâni, toți dehelmintizați și vaccinați împotriva parvovirozei,femela de brac fiind vaccinată și cu vaccin polivalent.Cățeii se vând la prețul de 500 de lei cu T.V.A inclus.Doritorii se pot adresa d-lui tehnician Albișoru Adelin – tel. 0732-333.113 sau d-lui Negrea Alexandrutel. 021-270.80.60 sau 0727-985.219.PUBLICITATECUPON ANUNȚpentru Mica PublicitateMICA PUBLICITATE VPRAnunț gratuit – maximum15 cuvinteText:....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................Anunțurile pentru micapublicitate se fac până îndata de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!Adresa redacției: AGVPS dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponulalăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copiaordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS dinRomania, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 50 LEIDA! Doresc să mă abonez la revista VPRpe o perioadă de 12 luni (2013).NUME ..............................................................................................PRENUME .......................................................................................Adresa la care doresc să primesc revista este:Strada .................................................................... Număr .............Bloc .......... Scara .......... Apartament ......Localitate ................................................... Județ/Sector ...............Telefon ....................................... Data ...........................................Semnătura ............................................Am achitat suma de .......................................................... în data de........................................... cu ........................................................Ordin de plată, Nr. .....................................................................Mandat poștal, Nr .......................................................................Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis laRaiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.42 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN