Occidentul romanesc nr 56

occidentul romanesc 

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania 

Ziar 

GRATUIT 

Anul V - Nr. 56 / 24 pagini 

Octombrie 2015 

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! 

Cum pot solicita 

cetățenii români din Spania 

pensii comunitare 

„Casele de pensii din fiecare țară membră a Uniunii Europene în care ați lucrat vor analiza contribuțiile 

pe care le-ați plătit la fondul de pensii din țara respectivă, dar și durata și valoarea contribuțiilor plătite...” 

Pagina 12-13 

Stabilirea domiciliului 

f iscal în Spania 

„Confom Legii 35/2006, din 

28 noiembrie, orice persoană 

care locuieşte în Spania, 

neîntrerupt, timp de 183 de zile 

într-un an c alendaristic î ntreg, 

trebuie să îşi s tabilească...” 

Pagina 09 

Descubre 15 de los lugares 

más increíbles de Cataluña, 

desde sus playas hasta el 

Pirineo 

„Como todas las comunidades 

de España, Cataluña esconde 

en su interior muchísimos 

r incones de singular belleza y 

encanto incomparable. Desde 

la esencia mediterránea de 

sus pueblos de pescadores y...” 

Página 14 

Primul magazin Gerovital 

din Spania și-a deschis 

porțile la Barcelona 

„Magazinele partenere de 

brand aduc reale beneficii de 

imagine companiei, reuşind 

să promoveze într-o manieră 

personalizată direct către...” 

Pagina 08 

Consulat intinerant la 

Murcia 

„Consulatul General al 

României la Sevilla organizează 

un consulat itinerant la Murcia, 

pe data de 9 octombrie, 2015. 

Reamintim tuturor cetățenilor 

români care vor solicita...” 

Pagina 10 

Profesionales rumanos en 

España 

„La añoranza de Rumania 

y el deseo de ayudar a la 

comunidad rumana afincada 

en la provincia Alicante 

determina a Dorina y Marian 

Apóstol, junto a un grupo...” 

Página 15

02 OCTOMBRIE 

2015 

Adrese şi informaţii utile 

REPREZENTAREA 

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 

ÎN REGATUL SPANIEI 

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso 

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: 

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. 

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: 

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare 

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ 

embajadaderumania.es 

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: 

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, 

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, 

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) 

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de 

deces sau accidente rutiere) 

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la 

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro 

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: 

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare 

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, 

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, 

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// 

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, 

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) 

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, 

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare 

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza 

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se 

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) 

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, 

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, 

Vizcaya), Navarra, La Rioja 

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida 

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la 

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau 

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: 

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte 

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), 

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare 

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, 

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., 

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei 

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis 

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: 

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) 

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere 

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea 

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, 

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) 

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de 

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea 

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, 

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) 

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, 

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, 

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, 

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea 

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla 

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de 

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429 

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere 

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de 

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente, 

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel) 

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera 

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950 

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail: 

almeria@mae.ro 

Consulat itinerant în Palma de Mallorca 

Aducem la cunoștința cetățenilor 

români rezidenți în 

Insulele Baleare faptul că, în 

perioada 30-31 octombrie 2015, 

Consulatul General al României 

la Barcelona organizează un 

nou consulat itinerant în Palma 

de Mallorca. 

Activitatea cu publicul 

se va desfășura la Casal del 

Inmigrantes, C/Eusebio Estada 

núm. 48, Palma, după următorul 

program: 

- 30.10.2015, între orele 10:00 – 

18:00, se vor prelua cererile 

- 31.10.2015 între orele 11:00 – 

14:00, se vor elibera documentele 

(acte notariale, certificate de 

naștere, pașapoarte) 

ATENȚIE: 

Activitatea se va desfășura 

numai pe bază de programare 

prealabilă, ceea ce presupune să 

vă adresați în mod direct consulatului 

până cel mai târziu la 

data de 25.10.2015, pentru a solicita 

o programare pentru serviciul 

consular dorit. Solicitarea o 

puteți face fie la adresa de email 

a consulatului barcelona@mae. 

ro, fie pe fax la nr. 934 341 109. 

Dacă utilizați faxul, este absolut 

necesar să ne comunicați 

FONDATORI: 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

Florin Valentin Barbu 

COORDONATOR PROIECT 

OCCIDENTUL ROMÂNESC: 

Michael H. Cronkite (USA) 

REDACTOR ŞEF: 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

și un număr de telefon la care 

puteți fi contactați dacă este 

necesar. În cazul în care este 

vorba de un act notarial cu un 

mandat complex sau de întindere, 

este absolut necesar să 

se aducă modelul în format 

electronic iar cei care doresc 

procuri pentru acte de identitate 

trebuie să fie deja în 

posesia fotografiilor necesare. 

SENIORI EDITORI: 

Dan Caragea 

Letiţia Coza 

Puşa Roth 

Vavila Popovici 

REDACTORI: 

Andra M. Gutierréz 

Gabriela C. Sonnenberg 

Irina Ş. Georgescu 

Lorena G. Borrero 

Oana Moşniagu 

COLABORATORI: 

Andrei Bodea Varble (USA) 

Important! 

- Nu se preiau cereri pentru 

pașaport! 

- Nu se acceptă fotografiile care 

nu corespund criteriilor legale! 

- Cererile care nu respectă 

aceste condiții nu vor fi luate 

în considerare! 

Atragem atenția că din motive 

organizatorice, nu putem 

face niciun fel de excepție de la 

Dan Luca (Belgia) 

Lucian Oprea (USA) 

Radu Golban (Elveţia) 

Sebastian Rus (USA) 

Timeea Opreanu (România) 

Tudor Petruţ (USA) 

Vasile Mureşan (USA) 

Zoe Stoleru (Spania) 

MARKETING-PUBLICITATE: 

Răzvan Ionescu (Spania) 

SPECIALIŞTI: 

Corina S. Hudgens (Anglia) 

Cristian G. Ioanovics (Spania) 

regula programării. Pentru efectuarea 

serviciului consular dorit, 

este absolut necesar să dețineți 

acte de identitate românești valabile 

și să aveți copii după absolut 

toate documentele. 

Adresăm rugămintea persoanelor 

care doresc să se informeze 

despre organizarea consulatului 

itinerant să precizeze și 

detaliile prezentate mai sus. 

Această ediție este realizată și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. 

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. 

http://www.dprp.gov.ro/ 

Eduard Rudolf Roth (Spania) 

Jeni Ciriac (România) 

Marius Vili Sârbu (Spania) 

CONTACT: 

redactia@occidentul-romanesc.com 

publicitate@occidentul-romanesc.com 

www.occidentul-romanesc.com 

Depósito Legal: M-30588-2013 

Publicaţie independentă realizată şi editată 

de: El Occidente Rumano/Spania

Cuvânt înainte OCTOMBRIE 

2015 03 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

Redactor şef - Occidentul 

Românesc 

Ne-am obişnuit cu tot 

felul de etichete pentru 

statele lumii: eşuate, teroriste, 

capcană, post-comuniste, 

semilegale, ba chiar 

inexistente, cum este cazul 

aşa-zisului Stat Islamic. 

„Statul hippy” este o denumire 

nouă! Aparţine unui 

profesor britanic, Anthony 

Glees, specialist cu solidă 

formaţie şi reputaţie în domeniul 

securităţii, dar şi 

bun cunoscător al politicii 

germane. Statul hippy nu e 

chiar un concept deocamdată, 

mai degrabă o formulare 

colocvială menită 

să dea culoare unui interviu, 

destinat nu publicului 

britanic, cum s-ar putea 

crede, ci celui german. 

Interviul a fost acordat de 

Anthony Glees postului de 

radio Deutschlandfunk. 

Şi, ca să înţelegem bine 

unde bate vorba lui, omul 

a caracterizat comportamentul 

Germaniei în problema 

refugiaţilor care 

Isterie, imigrație 

și… istorie 

asaltează Europa, ca fiind condus (dominat) de simţire, 

abandonînd astfel raţiunea! 

Opinia lui Glees 

nu este chiar singulară. 

Viktor Orban a spus-o întrun 

mod diferit, când, spre 

surpriza multora, declara: 

„Refugiaţii sunt problema 

Germaniei!” 

Reacţiile negative, violente 

chiar, anti-emigraţie 

nu au lipsit de-a lungul 

timpului nici în Germania. 

Integrate mişcărilor neonaziste 

radicale, anti-sistem, 

cu puternice accente 

rasiste, ele s-au concretizat 

în acţiuni care au ameninţat 

serios - în câteva 

cazuri chiar au luat viaţa -, 

unora dintre cei găzduiţi 

de Germania, ca azilanţi. 

Prima observaţie-obiecţie 

ridicată de Gleen se 

referă la liniile contradictorii 

de politică adoptate 

de Germania. În 

criza Greciei, Germania 

a insistat asupra respectării 

regulilor şi a prevederilor 

tratatelor Uniunii 

Europene. La polul 

opus, soluţiile îmbrăţişate 

de guvernul doamnei 

Merkel în problema 

refugiaţilor sunt cu totul 

contrare prevederilor 

de drept, consacrate de 

tratate şi convenţii, cum 

sunt cele de la Schengen 

şi D ublin. Problema este 

mult mai serioasă decât 

pare, susţine Gleen, pentru că Europa, aşa bunărea, 

cum există, este construită 

pe reguli! 

Dacă Germania începe 

să le încalce, să le trateze 

politic ca fiind opţionale, 

atunci întregul edificiu 

al Uniunii Europene şi al 

Europei în ansamblu se 

prăbuşeşte. „Aceasta este 

o uriaşă schimbare şi plăcile 

tectonice încep să se 

mişte dacă Germania se 

comportă ca un Stat-hippy, 

condus doar de simţire. 

Un asemenea comportament 

este pur şi simplu 

lipsit de sens!”. 

Spre deosebire de doamna 

Merkel, David Cameron 

- susţine Gleen -, nu a 

abondonat dreapta cumpănă 

când, în abordarea 

problemei refugiaţilor, 

în Camera Comunelor 

arăta că tema trebuie desigur 

tratată cu inima, 

dar fără doar şi poate 

şi cu mintea! Îndoielile 

asupra politicilor guvernării 

Merkel produse de 

aceste macro-oscilaţii, 

se întăresc cu atât mai 

mult cu cât şi în abordarea 

radicală, militară, 

a luptei împotriva statului 

islamic, Germania se 

ţine deoparte, în timp ce 

Franţa şi Marea Britanie 

au îmbrăţişat acţiunea directă. 

Ajungem, astfel, la 

sâmburele problemei! 

Prin vocea profesorului 

Gleen se exprimă teama 

că acţiunile Germaniei vor 

determina schimbarea din 

temelie a ceea ce numim 

şi preţuim sub numele 

de Europa! Iar această 

teamă nu este decât prea 

puţin expresia unei atitudini 

iraţionale! Compasiunea 

şi înţelegerea, dorinţa 

de a sări în ajutorul 

celor care se află în suferinţă, 

sunt desigur, trăsături 

lăudabile, nobile, 

ale oamenilor, nu doar 

a celor din Germania 

și, ele trebuie cultivate 

în continuare. Problema 

este dacă aceste sentimente 

pot ţine loc de politici 

coerente. Mai grav, 

dacă ele justifică demolarea 

infrastructurii de 

legi, convenţii şi tratate, 

fără de care Europa, aşa 

cum o cunoaştem astăzi, 

la construcţia căreia au 

contribuit două generaţii 

de politicieni vizionari, 

s-ar prăbuşi. 

Soluţia, desigur, nu este 

să extirpăm sentimentele 

ori să blamăm cultura bunăvoinţei 

faţă de cei aflaţi 

în suferinţă de oriunde ar 

veni ei. Soluţia nu poate fi 

însă, nici părăsirea bruscă, 

masivă, a regulilor pe care 

se întemeiază atât ordinea 

internaţională, cât şi cea 

internă, a spaţiului european. 

Cât despre subestimarea 

pericolelor asociate 

tratării superficiale a 

problemelor generate de 

emigraţia masivă şi de 

valurile succesive de refugiaţi 

care îşi vor căuta, 

ba chiar îşi vor întemeia 

un drept de a se stabili 

oricum şi oricând în 

Europa, aceasta ar putea 

fi cea de a doua greşeală 

fatală a politicilor îmbrăţişate 

de Germania. 

De la controlul asupra 

epidemiilor, la presiunea 

economică exercitată asupra 

bugetelor şi a serviciilor 

sociale asigurate de 

stat şi de comunităţile locale 

unde se vor constitui 

grupări de refugiaţi cu dorinţa 

de a se stabili permanent, 

statele „receptoare” 

vor trebui să facă faţă unei 

agende pentru care majoritatea 

sunt prea puţin pregătite. 

Poate că Germania 

nu are mari dificultăţi să 

mobilizeze câteva miliarde 

de euro şi să facă faţă 

impactului imediat al problemei. 

O ţară ca România nu 

le are, trebuie să le ia din 

capitole bugetare cronic 

deficitare. Poate că, pe 

termen lung, societatea 

germană, la 80 de milioane 

de locuitori, nu va avea 

probleme identitare dacă 

dezvoltă un alt experiment 

istoric bazat pe multiculturalism 

ori pe filosofia 

socială a melting pot-ului. 

La 10, 15 milioane de 

locuitori, cum este cazul 

Ungariei sau al României, 

nu mai este deloc sigur ce 

fel de consecinţe vor urma 

şi nici cum ar putea fi ele 

gestionate pentru a păstra 

aceste identităţi naţionale 

care formează coloana 

vertebrală a ceea ce 

numim Europa, oricât de 

unită ar fi ea! 

Germania poate că are 

resursele necesare pentru 

reinstituirea unor politici 

integraţioniste care să rezolve 

asimilarea noilor 

veniţi într-o generaţie, 

România şi alte ţări ale 

Europei, cu siguranţă, 

nu le au! Şi aici, vine întrebarea: 

există o soluţie 

germană la problema emigraţiei 

şi a refugiaţilor în 

valuri masive?! 

Pretenţia Germaniei de 

a impune abordarea ei celorlalţi, 

este nu doar iraţională, 

ci şi puternic distructivă 

pentru entitatea şi aşa 

fragilă a unui continent 

departe de a-şi fi regăsit 

echilibrele structurale, 

după cataclismele politice 

şi militare ale secolului 

XX. 

Iată de ce, de principiu, 

România, ca stat, trebuie 

să respingă, cu orice cost, 

soluţia „cotelor impuse” 

şi să-şi formuleze răspunsul, 

ajutorul, pornind 

strict de la resursele pe 

care le poate mobiliza, de 

la condiţiile care îi asigură 

gestiunea în siguranţă 

a problemelor grave şi 

complexe asociate cu valurile 

masive de refugiaţi, 

indiferent dacă ei vor dori 

să se stabilizeze la noi, ori 

îşi vor continua migraţia 

către alte orizonturi ale 

Europei. Poate Germania 

îşi permite „luxul” de a fi 

un stat hippiot, România 

cu siguranţă, nu!

04 OCTOMBRIE 

2015 

Catalonia 

Independenţa Cataloniei 

ar însemna ieşirea regiunii 

din zona euro 

Dacă regiunea Catalonia 

va solicita independenţa 

faţă de restul Spaniei, va fi 

obligată în mod automat să 

iasă din zona euro şi probabil 

din Uniunea Europeană, 

a declarat luni guvernatorul 

băncii centrale spaniole, 

Luis Maria Linde. 

Incertitudinile şi tensiunile 

legate de rezultatul alegerilor 

regionale de duminică, 27 septembrie, 

care ar putea duce la 

solicitarea în mod unilateral a 

independenţei, afectează băncile 

catalane şi spaniole, a spus 

Linde, avertizând că acestea ar 

pierde accesul la facilităţile de 

la Banca Centrală Europeană. 

Marile bănci spaniole au 

avertizat la rândul lor, vineri, 

25 septembrie, că separarea 

Cataloniei ar reprezenta un 

risc serios pentru stabilitatea 

financiară a regiunii. 

Avertismentul a avut loc 

în condiţiile în care sondajele 

de opinie sugerează că separatiştii 

catalani sunt pe cale să 

obţină o majoritate strânsă în 

Parlamentul Cataloniei, suficient 

pentru a putea lansa un 

plan de separare, în următoarele 

18 luni, potrivit preşedintelui 

catalan Artur Mas. 

„Ieşirea din zona euro ar fi 

automată, exit-ul din Uniunea 

europeană ar fi implicit”, a 

afirmat Luis Maria Linde 

în timpul unui eveniment la 

Madrid. 

Şeful Băncii Spaniei a mai 

spus că nu este îngrijorat de 

rezultatul alegerilor generale 

aşteptate să aibă loc la sfârşitul 

acestui an, atâta timp cât noul 

Guvern va continua actualele 

politici de consolidare fiscală. 

Măsurile Spaniei de reducere 

a unuia dintre cele mai 

mari deficite bugetare din zona 

euro au fost esenţiale pentru 

recâştigarea încrederii pieţelor, 

după ce Guvernul a fost 

nevoit să solicite un program 

de salvare în 2012, pe fondul 

creşterii puternice a costurilor 

de finanţare. 

Partide de opoziţie precum 

formaţiunea de stânga 

Podemos, similară partidului 

elen de extremă stânga Syriza, 

şi Ciudadanos, favorabil mediului 

de afaceri, au câştigat 

popularitate ca efect al măsurilor 

de austeritate nepopulare. 

Economia Spaniei a înregistrat 

în trimestrul al doilea o creştere 

de 1% faţă de trimestrul 

anterior, printre cele mai mari 

din UE. 

***

06 OCTOMBRIE 

2015 

Comunitatea Madrid 

Madrid: Prima ediție a Festivalului 

de folclor internațional „Se întâlnește 

dor cu dor” - Un succes de excepție 

Federația Asociațiilor de 

Români din Spania ( FEDROM) 

a organizat sâmbătă, 19 septembrie 

și duminică, 20 septembrie, 

prima ediție a Festivalului de folclor 

internațional „Se întâlnește 

dor cu dor”, în Centrul Cultural 

La Jaramilla din Coslada (o localitate 

din apropierea Madridului 

cu o importantă comunitate românească) 

la care, au participat 

aproximativ 800 de persoane 

din Coslada dar și din localitățile 

apropiate. 

Deschiderea f estivalului 

( coordonat de Ica Tomi), a fost 

efectuată de către Excelența Sa, 

domnul Ion Vâlcu - Ambasadorul 

României în Regatul Spaniei, 

Manuel Marin - consilier în cadrul 

departamentului de Participare 

Cetățenească, Educație și Cultură 

din primăria Coslada și Miguel 

Fonda Ștefănescu - președinte 

FEDROM. 

Pe parcursul celor două zile 

cât s-a desfășurat festivalul, cei 

prezenți au avut posibilitatea să 

viziteze o expoziție de artizanat 

Ica Tomi și Eugenia Mateescu, 

ceramică și pictură - Nicoleta 

Kirilă Minca, precum și artă 

modernă - Elena Ninerică, și 

să participe la diverse momente 

artistice. 

Zilele Festivalului de folclor 

internațional „Se întâlnește dor 

cu dor” s-au încheiat în fiecare 

seară după orele 18:00, cu spectacole 

de muzică și divertisment. 

Ion Crețeanu (unul dintre 

ultimii cobzari din România), a 

emoționat profund publicul cu 

repertoriul său, și în mod special 

cu interpretarea de exceptie 

a Baladei lui Brâncoveanu, iar 

Domnica Dologa (membră a 

ansamblului Dor Românesc din 

Bistrița), a ridicat sala în picioare 

și a emoționat până la lacrimi 

publicul. 

Alături de cei doi artiști 

consacrați au evoluat: Grupul 

Mystic Madrid (Ionuț Tomoioagă 

și Marius Țugurlan), Nicolae 

Petriman – maestru al taragotului, 

Nelu Boboilă (cu un repertoriu 

din Ardeal) și Compania 

de Folclor „Balcan”, alături de 

grupul bulgăresc Trio Triada. 

Grupul artistic de copii ai 

asociației „ProVitaLex” a interpretat 

o suită de dansuri populare 

avându-i ca solişti pe Monica 

și Andres Popa (mamă și fiu). 

Valentina Florea și Carolina 

Gonzalez, de la grupul „Sal y 

pimienta”, au dansat sevillana 

„La boda de Luis Alfonso”. 

Formația artistică a Asociației 

„Dor Român”, din Arganda del 

Rey a interepretat o suită de 

dansuri românești, iar solistul 

Macedon Botârlă, aparținând 

grupului a delectat publicul cu 

cântece populare tradiționale 

cunoscute. 

„Ballet Ecuadoriano 

Renacer” a prezentat un 

program inspirat din cultura 

tradițională ecuadoriană și 

au oferit o surpriză extrem de 

plăcută și apreciată de public, 

încheind programul cu o piesă a 

lui Gheorghe Zamfir. 

Spectacolele au fost prezentate 

de Ionela Bolbos și Bogdan 

Nistor. Aceștia au purtat costume 

populare autentice din 

Ardeal și Oltenia, vechi de peste 

50 de ani. 

Important! 

- Evenimentul a fost realizat 

cu sprijinul Direcției de 

Emigrație din Comunitatea 

Madridului și a primăriei din 

Coslada. 

- Sponsorul principal al 

acestui eveniment a fost domnul 

Iulian Tirsoana - liderul 

Companiei Romproduct Activ 

care a oferit pe durata a celor 

două zile cozonaci și produse 

românești spre deliciul p ublicului. 

- Singura instituție din 

România care a sprijinit acest 

festival a fost Institutul Frații 

Golescu! 

Festivalul de folclor internațional 

„Se întâlnește dor cu 

dor” - două zile în care Teatrul 

Jaramilla a fost un colț de 

R omânia în care străinii au avut 

posibilitatea să cunoască aspecte 

din cultura românească iar 

românii prezenți să descopere 

câte ceva din cultura Bulgariei 

și a Ecuadorului. 

Impresii: 

Interpreta de muzică populară 

Domnica Dologa a fost 

impresionată de publicul prezent 

în număr atât de mare la 

spectacol: „Publicul a fost minunat. 

Deși nu sunt prima oară 

în Spania, descopăr de fiecare 

dată atunci când cânt pentru români, 

oameni iubitori de tradiții 

și vă mărturisesc cu bucurie în 

suflet că în aceste seri i-am simțit 

mai aproape ca niciodată. Le 

mulțumesc celor de la FEDROM 

pentru invitație și în special Icăi 

Tomi care mi-a dat posibilitatea 

să le dăruiesc românilor de aici 

frânturi din bogatul folclor românesc. 

Voi veni cu drag să cânt 

pentru români de fiecare dată 

când voi fi invitată”. 

Maestrul cobzar Ion 

Crețeanu a mărturisit că a fost 

un eveniment special: „Vreau 

să vă mărturisesc ceva impresionant. 

Cobza mea nu a cântat 

pentru oameni, a cântat pentru 

suflete. Sunt copleșit să văd 

atâția oameni dornici de frumos. 

Mulțumesc FEDROM-ului pentru 

că a organizat acest eveniment 

și mă simt onorat că am fost 

invitat să particip. De-a lungul 

carierei mele am întâlnit mulți 

oameni, dar rar mi-a fost dat să 

întâlnesc atâta sete de tradiții. 

Sublim, nu am cuvinte să descriu 

acest minunat public pentru care 

am cântat la Coslada”. 

Miguel Fonda Ștefănescu, 

președintele FEDROM a rat că federația își propune ca 

declaalături 

de asociațiile componente 

să îndeplinească principalul 

său obiectiv, „frânturi de suflet 

și simțire românească, atât pentru 

romanii din Diaspora, 

minoritățile etnice și românii 

din comunitățile istorice 

romanești”. „Cred că am reușit 

cu acest festival să îndeplinim 

parte din obiectivul nostru. Nu 

ne vom opri aici. Succesul acestui 

eveniment ne-a impulsionat 

ca și pe viitor să organizăm 

manifestări prin care să le mintim românilor bogăția fol- 

reaclorului 

românesc și a tradițiilor 

noastre. Le mulțumesc tuturor 

celor care au participat la festival 

și mă bucur că munca 

noastră a fost răsplătită de bucuria 

spectatorilor cu ropote de 

aplauze”, a mai adăugat Miguel 

Fonda Ștefănescu. 

Ica Tomi - vicepreședinte 

FEDROM și coordonatoarea 

festivalului: „Organizarea unui 

astfel de eveniment presupune o 

muncă istovitoare, dar când am 

văzut cum s-au ridicat românii 

din sală, când le-am văzut lacrimile 

de bucurie și de emoții 

auzind cântecul lui Gheorghe 

Zamfir interpretat de doi ecuadorieni, 

zâmbetele de fericire 

și bucuria de a fi împreună, am 

zis că a meritat tot efortul. Mărturisesc 

că am trăit intens atât 

muzica populară cât și bucuria 

românilor fericiți. Îmi doresc, 

prin intermediul FEDROM, să 

ofer fiecărui artist român din 

Spania posibilitatea de a ajunge 

acolo unde îi este locul: alături 

de public. La FEDROM mereu 

încercăm să creăm punți de legătură 

cu România, de aceea 

în cele două zile de spectacol 

au urcat pe scenă atât grupuri 

și interpreți din Spania, care 

sunt foarte talentați și merită 

pe deplin să fie promovați, cât 

și interpreți consacrați din România. 

Îmi doresc să reușesc ca 

fiecare crâmpei de România din 

Spania să ajungă la sufletele românilor 

însetați de frumos”. 

Transmite: Biroul de presă al 

FEDROM Spania

08 OCTOMBRIE 

2015 

Gerovital din Carrer de zată integral în anul 1995 prin 

Provença nr. 42 – Barcelona metoda MEBO, având 100% 

își așteaptă clienții 

capital românesc, singurul acţionar 

fiind PAS Farmec. Din- 

Compania Farmec este 

cel mai mare producător de tre cele mai cunoscute mărci 

cosmetice din România şi unul ale firmei amintim: Gerovital 

dintre cei mai importanţi din H3, Ecovital, Farmec 16, 

Europa de Sud-Est. Compania D ermofarm, Triumf şi Nufăr. 

a fost înfiinţată în anul 1945 la În categoria cremelor şi 

Cluj-Napoca și a fost privati- 

emulsiilor, Farmec deţine 

Catalonia 

Primul magazin Gerovital din Spania 

și-a deschis porțile la Barcelona 

mărci renumite precum 

Gerovital Plant, Ana Aslan, 

Aslavital, Farmec şi Doina, 

iar din categoria deodorantelor 

fac parte Obsesie, Athos, You 

Me. 10% din cifra de afaceri a 

companiei constă în exporturi, 

această fiind prezentă pe toate 

continentele lumii. 

Farmec este una dintre cele 

mai longevive companii româneşti, 

care îşi continuă succesul 

pe o piaţă caracterizată de fluctuaţii 

masive de ritm. Evoluţia 

firmei se datorează în primul 

rând portofoliului extins, foarte 

bine adaptat nevoilor consumatorilor 

şi îmbogăţit permanent 

cu produse revoluţionare. 

Compania deţine un departament 

propriu de cercetare, 

cu specialişti talentaţi şi pasionaţi 

de munca lor şi de aceea, 

inovaţia reprezintă unul 

dintre punctele lor forte, care 

a ajutat firma să se consolideze 

din timp şi să se dezvolte. 

Farmec are tradiţie şi s-a 

modernizat tocmai pentru a 

se adapta strategiilor în funcţie 

de nevoile consumatorilor, 

lansând an de an, noi game de 

produse, cele mai multe dintre 

ele cu formulări inovatoare, 

îndrăzneţe şi foarte eficiente. 

Au diversificat recent 

gama de produse, atrăgându-i 

şi pe tineri să devină iubitori şi 

clienţi ai companiei Farmec. 

Gerovital Happiness este 

o gamă care a prins foarte 

bine la publicul tânăr, fiind 

îndrăgită şi apreciată la numai 

câteva luni de la lansare. S-a 

înţeles nevoia consumatorilor 

din categoria de vârstă 16+ 

şi, după mai multe studii de 

piaţă şi proiecte de cercetare, 

compania Farmec a reuşit să 

ofere tinerilor ce şi-au dorit: o 

gamă completă de produse de 

întreţinere eficiente şi la preţuri 

accesibile. 

Pe lângă formulările foarte 

bune, produsele din gama 

Happiness beneficiază şi de 

ambalaje atractive, precum şi 

de o campanie de comunicare 

potrivită, realizată pe canale 

specifice acestui segment 

şi cu ambasadori de brand 

aleşi în funcţie de preferinţele 

acestuia. 

Compania Farmec s-a extins 

în ultimii ani şi numărul 

magazinelor de brand deschise 

în diverse locuri însorite 

din lume, creşte de la an la an: 

Grecia, la Alexandroupoli (un 

oraş turistic aflat în nord-estul 

ţării), în Franţa, la Menton 

(una dintre cele mai cunoscute 

staţiuni de pe Coasta de 

Azur). 

Pe lângă cele două centre, 

mai există 4 magazine 

partenere de brand în afara 

ţării - la Sharjah ( Emiratele 

Unite Arabe), Budapesta 

( Ungaria), Salonic şi Katerini 

(Grecia). Pe data de 19 septembrie, 

compania Farmec a 

inaugurat un nou magazin în 

Barcelona, în strada Carrer 

de Provença nr. 42, avându-l 

ca partener pe cunoscutul om 

de afaceri Doru Roşu. 

Pentru compania Farmec 

exportul este o componentă 

foarte importantă. Strategic, 

extinderea la export se realizează 

nu doar prin dezvoltarea 

continuă a reţelei de distribuitori, 

ci şi prin diversificarea 

tipurilor de parteneriate. 

Compania Farmec susţine 

deschiderea magazinelor 

de brand, atunci când partenerii 

lor externi identifică 

oportunitatea acestor investiţii. 

Magazinele partenere de 

brand aduc reale beneficii de 

imagine companiei, reuşind 

să promoveze într-o manieră 

personalizată direct către consumatorul 

străin tradiţia, inovaţia 

şi calitatea produsului 

românesc.

Catalonia OCTOMBRIE 

2015 09 

Stabilirea domiciliului fiscal în Spania 

Având în vedere că am tot 

primit întrebări pe tema: „Ce 

anume trebuie să facă cetăţenii 

români care locuiesc în 

afara României pentru a stabili 

domiciliul fi scal în ţara 

de rezidență?”, voi încerca 

să explic ce anume avem de 

făcut dacă desfăşurăm o activitate 

economică în ţara de rezidenţă, 

în acest caz, Spania. 

Confom Legii 35/2006, din 

28 noiembrie, ce se numeşte în 

limba spniol „Impuesto sobre 

la renta de las personas físicas 

y de modificación parcial 

de las leyes de los impuestos 

sobre sociedades, sobre la 

renta de no residentes y sobre 

el patrimonio” (această lege 

este în vigoare până la data de 

1 ianuarie 2016), orice persoană 

care locuieşte în Spania, 

neîntrerupt, timp de 183 de 

zile calendaristice, într-un an 

calendaristic întreg, trebuie 

să îşi stabilească domiciliul 

fiscal în această ţară. 

Pentru ca un român să 

facă acest lucru trebuie să 

fie rezident în Spania, adică 

să aibă NIE cu drept la muncă 

şi să meargă în ţară sau la 

Consulatul României pentru a 

preschimba paşaportul cu cel 

nou, în care domiciliul este cel 

din străinătate. În această situaţie, 

evident, cetăţeanul român 

nu o să mai dețină Cartea 

de Identitate Românească 

(adică buletinul). 

După ce dispune de documentele 

amintite anterior, 

dacă va desfăşura o activitate 

pe cont propriu, adică « autonomo 

» în spaniolă şi PFApersoană 

fizică autorizată, 

în limba română, primul pas 

- înainte de a începe activitatea 

-, este acela de a merge 

la Finanţe (Hacienda, în limba 

spaniolă) şi de a completa 

Formularele 036 şi 037 cu 

datele persoanale, specificând 

obiectul de activitate pe care 

doreşte să-l realizeze, unde 

anume se va desfăşura activitatea 

(locaţia, oraşul, etc., 

dacă aveţi sediu sau nu) şi 

ce impozite trebuiesc plătite 

pentru a desfăşura acea activitate. 

De fiecare dată când se 

schimbă ceva din datele specificate 

în aceste declaraţii, 

persoana fizică autorizată 

(autonomo) are obligaţia de a 

merge la Finanţe şi de a întocmi 

Formularele 036, 037 cu 

datele noi, adică cu modificările 

survenite. 

Atunci când se declară activitatea 

ce se doreşte a fi desfăşurată 

pe teritoriul Spaniei, 

va trebui să se selecteze şi 

tipul de impozit aferent activităţii 

respective pe care îl 

puteţi găsi în 

«Impozitele aferente activităţilor 

economice» pe scurt 

IAE, unde sunt incluse o 

multitudine de activităţi comerciale 

şi profesionale care 

pot fi întreprinse de către o 

persoană fizică autorizată (autonomo). 

În termen de 30 zile după 

ce aţi completat şi prezentat 

formularele 036 şi 037 la 

Finanţe (Hacienda) trebuie să 

vă înregistraţi în cadrul regimului 

special al Asigurărilor 

Sociale (în limba spaniolă şi 

prescurtat se numeşte RETA). 

Va trebui să prezentaţi modelul 

TA-0521 în oricare dintre 

administraţiile publice ale 

Serviciilor Sociale (Seguridad 

Social), împreună cu fotocopie 

a actului de identitate (în 

cazul unui român, paşaportul 

cu domiciliul ales în Spania 

sau NIE plus CI) şi fotocopie 

a documentului ridicat de la 

Finanţe cu înregistrarea activităţii. 

Abia după ce aţi făcut 

toate aceste demersuri puteţi 

să vă începeţi activitatea şi să 

plătiţi statului spaniol impozitele 

aferente. 

Important! 

Nu vă lăsaţi păcăliţi! Nu 

EXISTĂ dublă impozitare! 

Dacă plătiţi taxele în 

Spania, NU le veţi mai plăti 

și în România (şi invers). Iar 

în cazul în care sunteţi rezident 

în Spania şi au trecut 

cele 183 de zile calendaristice 

din momentul obţinerii 

rezidenţei sunteţi obligaţi să 

vă stabiliţi domiciliul fiscal 

în Spania. 

Un material realizat de 

Florentina Marin – Avocat / 

BARCELONA

10 OCTOMBRIE 

2015 

Andaluzia 

Consulat 

intinerant 

la 

Murcia 

Consulatul General al 

României la Sevilla organizează 

un consulat itinerant 

la Murcia, pe data de vineri, 

9 octombrie, 2015. 

Program: 

• între orele 09:00 – 14:00 

primiri acte; 

• 16:00 – 18:00 eliberări 

documente. 

Locația: Espinardo, Av. 

de los Rectores, nr. 3, 30100 

Murcia 

Este necesară înscrierea 

prealabilă la adresa 

de e-mail: secretariat@ 

cgrosevilla.e.telefonica.net, 

sau prin fax la nr. 954 627 108, 

comunicând numele complet, 

serviciul consular solicitat și 

un număr de telefon de contact. 

Reamintim tuturor cetățenilor 

români care vor solicita servicii/documente 

consulare, să 

se prezinte cu documentele de 

identitate/călătorie și/sau stare 

civilă atât în original, cât și 

în fotocopie. 

FOARTE IMPORTANT! 

Solicitările de pașapoarte 

se depun EXCLUSIV la sediul 

Consulatului General 

al României la Sevilla (Av. 

Manuel Siurot 30, Sevilla). 

*** 

În perioada 25-27 septembrie 

2015, la Córdoba s-a desfășurat 

a doua ediţie a Seminarului 

„REȚEA DE ASOCIAȚII DE 

ROMÂNI DIN ANDALUCIA 

2015”, organizat de Asociația 

hispano-romană TRAIAN 

din Córdoba și subvenționat 

de către Departamentul Politici 

pentru Relaţia cu Românii 

de P retutindeni din cadrul 

Ministerului Afacerilor 

Externe al României, Fundația 

Caja Sur și Departamentul de 

Politică Migratorie Córdoba a 

Guvernului Andaluziei. Obiectivul 

principal al Seminarului a 

fost încurajarea şi consolidarea 

mediului asociativ românesc 

din afară granițelor. 

La aceasta acțiune au participat 

asociațiile: „ Asociación 

Córdoba: Seminarul Rețea 

de asociații de români din 

Andaluzia 2015 

Sociocultural Rumanos 

Almerienses” ( Roquetas de 

Mar), Ekinox ( Granada), 

„Casa Rumana” (H uelva), 

„ Prietenii Românilor din Sevilia 

și Andaluzia”, „ Asociación 

de Rumanos LA ENCINA 

de Rociana del Condado”, 

„Asociația de români din Santa 

Ella” (C ordoba), „Asociación de 

Mujeres Rumanas” (Córdoba), 

Asociaţia „Red I nternacional 

de Estudios Rumanos” 

(G ranada) și Federația 

Asociațiilor Românești din 

Andaluzia ( Córdoba). 

În prima zi a Seminarului 

s-a analizat activitatea Rețelei 

de Asociații de Români din 

Andaluzia și a Federației 

Asociațiilor de Români din 

Andaluzia FARA (colaborarea, 

informarea reciprocă, 

sprijinul acordat între asociații, 

etc.) din 2014 și până în prezent, 

făcându-se propuneri 

pentru ȋmbunătăţirea activităţii 

celor două structuri analizate. 

În data de 26 septembrie, 

de la 16:30 până la 20:30, a 

avut loc o sesiune de informare 

cu reprezentantul DPRRP 

MAE România, domnul Radu 

Cosma, sesiune unde s-a discutat 

pe tema ghidului de 

finanțare, a cererii de finanțare 

și a manualului de identitate 

vizuală, emise de acest departament. 

La sfârșitul întâlnirii, 

membrii asociațiilor au 

apreciat pozitiv informațiile 

și explicațiile primite din partea 

delegatului DPRRP MAE 

România. 

În cadrul aceluiași seminar 

s-au mai organizat alte două 

întâlniri, prima cu reprezentanta 

FUNDAȚIEI XUL, 

pentru prezentarea proiectului 

RED ANTIRUMORES și cea 

de-a două cu reprezentanții 

asociației ENCLAVE 

SOCIAL, entitate cu ajutorul 

căreia se desfăşoară cursul de 

CĂUTARE DE FONDURI, 

curs inclus în desfăşurarea 

aceluiași proiect. 

Duminică, 27 septembrie, 

de la 11:00 la 14:00, s-a desfăşurat 

întâlnirea asociațiilor cu 

Consulul general al României 

la Sevilla, domnul Radu 

Cătălin Mardare și reprezentantul 

DPRRP MAE România, 

domnul Radu Cosma. La 

această întâlnire, domnul Radu 

Cosma a transmis asociațiilor 

mesajul Ministrului delegat 

pentru Relația cu Românii 

de peste Hotare, domnul Angel 

Tilvăr, cu ocazia organizării 

celei de-a doua ediţii a seminarului 

„Reţea de Asociații de 

Români din Andaluzia 2015”. 

Ulterior participanţii la 

Seminar au informat oficialii 

Guvernului României asupra 

situației asociaţiilor, a faptului 

că este nevoie de ajutor 

privind dotarea acestora (cu 

echipament informatic și nu 

numai), și au dorit să evidenţieze 

importanţa desfășurării 

unor astfel de acțiuni, de formare 

și informare, atât pentru 

asociații cât și pentru autoritătile 

române. 

Transmite: 

Asociația hispano-romană 

TRAIAN din Córdoba

Educaţie şi cultură OCTOMBRIE 

2015 11 

Dan Caragea - Critic literar 

Portugalia 

„Nu trebuie să fi i lingvist 

ca să-ți dai seama că limba 

română s-a urâțit sau, mai 

bine zis, este urâțită, simplifi 

cată, traumatizată de unii 

vorbitori fără carte și fără 

bun simț. Nici limba scrisă 

nu dă totdeauna semne de 

inteligență și corectitudine. 

Ce-i mai grav este faptul că 

nici limba oamenilor așa-zis 

culți nu este totdeauna armonioasă, 

corectă, frumoasă…”, 

scria Eugen Simion în 

prefața noului DOOM. 

Am susținut și în alte articole 

că faza actuală a limbii 

noastre nu este una fastă. Motivele 

sunt multe, apăsătoare 

și chiar dureroase pentru cei 

ce își iubesc limba. 

Limba este mai presus decât 

țara. O poți purta pretutindeni 

cu tine și, de aceea, 

o socotesc cel mai de seamă 

patrimoniu al neamului. 

Astăzi voi continua să prezint 

unele aspecte care dau cel 

mai mult de furcă românului, 

în speranța că vom renunța cu 

toții la rostiri sau scrieri negândite, 

îndreptând ici și colo 

ceea ce este de îndreptat, pentru 

ca aceasta stă cu adevărat 

în puterea noastră omenească. 

ADJECTIVUL 

Adjectivele (dar și sub- 

Puşa Roth - Bucureşti 

Alexandru Odobescu (23 iunie 

1834, București– 10 noiembrie 

1895, București), scriitor, 

istoric, arheolog şi om politic, 

este cel care a descoperit şi a făcut 

cunoscut valorosul Tezaur de 

la Pietroasa, prin transportarea 

sa la Expoziţia universală de la 

Paris, în 1867, şi prin lucrarea 

în limba franceză Le Trésor de 

Petrossa, tezaur, din păcate, pierdut 

de România prin mutarea lui 

la Moscova. 

Având preocupări în diverse 

domenii ale cunoaşterii, așa cum 

era specificul celei de-a doua 

jumătăţi a secolului al XIX-lea 

românesc, Odobescu se exprimă 

ca un autor polivalent și rămâne 

în literatura română mai ales 

prin cele două nuvele istorice 

Mihnea Vodă cel Rău şi Doamna 

Chiajna, dar şi pentru Pseudocynegeticos 

(Fals tratat de vânătoare 

sau, Falş tractat de vânătorie). 

În anul 1844, Alexandru 

Odobescu devine elev al Colegiului 

„Sf. Sava” din București, 

stantivele) care prezentau 

alternanța -o / -oa la formele 

masculine și feminine la singular, 

la cuvinte vechi (olog, 

oloagă, ologi, oloage), nu 

prezintă această alternanță la 

cuvintele noi (neologisme): 

baroc, barocă; reciproc, reciprocă. 

La unele adjective neologice, 

norma actuală, reflectând 

uzul persoanelor cultivate, 

admite la feminin forme cu 

şi fără alternanţa o (accentuat) 

/ oa, în ordinea de preferinţă 

analoagă / analogă, 

omoloagă / omologă. (cf. 

Ioana Vintilă- Rădulescu, Ce 

e nou în DOOM, Internet) 

Adjectivele (dar și substantivele) 

care se termină la masculin 

singular în -x (pronunțat 

cs), prezintă alternanța x / cș: 

fi x, fi cși; ortodox, ortodocși; 

prolix, prolicși. 

NUMERALUL 

Numeralul cardinal doisprezece 

are formă de feminin. 

Vom spune și vom scrie: 

doisprezece apostoli, dar 

douăsprezece ore. Totuși, 

mai ales la tineri, auzim tot 

mai des: „avem ședință la 

doisprezece”; „sunt doisprezece 

teme de învățat pentru 

examen”; „o piesă cu doisprezece 

personaje”, ceea ce 

mă face să cred că este vorba 

de o tendință de eliminare a 

formei feminine, după modelul: 

unsprezece, treisprezece 

etc., unde nu există 

variație de gen. 

Numeralul ordinal întâi, 

conform Îndreptatului, se 

comportă ca un adjectiv invariabil: 

clasa întâi, rândul întâi, 

conjugările întâi, a doua, a 

condus de Petrache Poenaru, 

urmașul lui Gheorghe Lazăr. 

Din această perioadă datează 

prima sa încercare literară: 

Mihai Viteazul, înfățișare dramatică 

în trei părți. În luna noiembrie 

a anului 1850, Alexandru 

Odobescu pleacă la Paris, la 

College de France, și devine elevul 

lui Alfred Dumesnil, ginerele 

lui Jules Michelet. Aici studiază 

arheologia, literatura greacă și latină 

și va traduce mai târziu treisprezece 

poezii ale lui Horațiu, 

primul cânt al Iliadei, primul 

cânt al Odiseei și primul cânt al 

Georgicelor lui Virgiliu. 

Câteva luni mai târziu, la 14 

februarie 1851, înființează cu 

alți colegi români, „Junimea 

Românească”, societate politică 

și culturală a studenților români 

din Franța, iar în primul număr 

îi apare articolul Muncitorul 

român, articol nesemnat. La 17 

martie, același an, Odobescu prezintă 

la Paris, în cadrul „Cercului 

românilor”, conferința Viitorul 

artelor în România, în care spunea 

, printre altele: „E un adevăr 

recunoscut acuma că artele sunt 

expresia simțirilor unui popor întreg 

și că numai în acest caz sunt 

ele întemeiate cu putere...” 

La 19 ani, în 13 decembrie 

1853, Odobescu susține bacalaureatul 

și se înscrie la Facultatea 

de Litere de la Sorbona, pe care 

nu o termină, fiindcă nu s-a mai 

prezentat la examenul de licență. 

Mic îndreptar ortografic, 

ortoepic și de punctuație 

Adjectivul, numeralul, pronumele 

treia și a patra. Se considera, 

așadar, o greșeală exprimarea 

clasa întâia, întrucât nu 

putem articula concomitent 

și substantivul și numeralul 

cu rol adjectival. Iată că noul 

DOOM acceptă ceea ce este, 

gramatical, o eroare. „Normele 

actuale acceptă la femininul 

nearticulat al numeralului 

ordinal întâi postpus 

substantivului şi forma întâia: 

clasa întâi / întâia.” (cf. Ioana 

Vintilă-Rădulescu, Ce e nou 

în DOOM, Internet). Dacă, 

așa cum spune autoarea, 

este vorba de „femininul 

nearticulat al numeralului 

ordinal întâi postpus substantivului”, 

ne întrebăm 

atunci ce este acel -a final 

din întâia? Nu cumva articolul, 

ca în întâia femeie, 

întâia sărutare? 

Numeralul colectiv amândoi, 

amândouă face la genitiv-dativ 

amânduror (când 

precedă substantivul) și 

amândurora (când îl urmează 

sau îi ține locul). 

PRONUMELE 

Formele pronumelui (și 

adjectivului) demonstrativ feminin 

singular aceea, aceeași 

se scriu cu ea, în timp ce 

formele de masculin plural 

aceia, aceiași se scriu cu ia. 

Comparați: 

„O, nu-i umbra ei aceea 

- este îngeru-i de pază” (M. 

Eminescu, Înger și demon) 

„Alte măști, aceeași piesă” 

(M. Eminescu, Glossă) 

„Un sultan dintre aceia ce 

domnesc peste vro limbă” 

(M. Eminescu, Scrisoarea III) 

„Văzând aceiași oameni, 

văzând aceeași lume” (Al. 

Macedonski, Noaptea de noiembrie) 

Atenție și la locuțiunile 

adverbiale formate pe baza 

pronumelor demonstrative: 

De aceea = pentru acest (sau 

acel) motiv, din această cauză. 

Drept aceea = prin urmare; 

deci. (În) afară de (sau pe 

lângă) aceea = în plus. (DEX, 

2009) 

Pronumele și adjectivul de 

întărire ridică probleme în 

raport cu genul și numărul. 

Prima formă o folosește un 

vorbitor de sex masculin, a 

două, un vorbitor de sex feminin: 

pers. 1 sg. însumi, însămi, 

pers. 2 sg. însuți, însăți, 

pers. 3 sg. însuși, însăși, pers. 

Anul următor se întoarce în țară 

și în 1855 publică poezia Oda 

României în revista „România 

literară” care apărea la Iași. 

În luna septembrie publică 

tot aici studiul Despre satira 

latină, urmat de poezia Întoarcerea 

în țară pe Dunăre. Este 

numit șef de masa la Postelnicie, 

apoi procuror la Curtea de apel 

din București și funcționar la 

Ministerul cultelor. În 1857 este 

numit la Secretariatul de stat, șef 

al biroului francez. În octombrie, 

revista „Românul” publică în 

foileton nuvela istorică Mihnea- 

Vodă cel Rău, care apare și în 

volumul Scene istorice din cronicile 

Țării Românești - M ihnea- 

Vodă cel Rău (1508-1510). 

La 14 august 1858, Alexandru 

Odobescu se căsătoreşte - „urmând 

de altfel chemarea unei pasiuni 

autentice”, notează istoricul 

literar Constantin Cubleşan - cu 

Alexandra (Saşa) Prejbeanu, fiică 

naturală a Ruxandrei Băleanu 

şi a contelui rus Pavel Kiseleff, 

descendentă, pe linie maternă, 

din marea familie a prinţilor ruşi 

Bagration. Cuplul va avea o singură 

fiică, Ioana. În 1860 scrie 

nuvela istorică Doamna Chiajna, 

în „Revista Carpaților”, condusă 

de poetul G. Sion. 

Între 1862–1864 a fost ministru 

al monumentelor și profesor 

de arheologie la Universitatea 

din București. Este autorul unui 

tratat de istorie a arheologiei Istoria 

arheologiei, apărut în 1877 

și a unei monografii dedicate tezaurului 

de la Pietroasa descoperit 

în perioada profesoratului său. 

(Le Trésor de Pétrossa. Étude sur 

l’orfèvrerie antique, Tome I-III, 

Éditions J. Rothschchild, Paris, 

1887–1900). În aprilie 1861, 

editează „Revista română pentru 

științe, litere și arte”, împreună 

cu G. Cretzianu, D. Berindey și 

P. Iatropol. A publicat studii de 

folclor: Cântecele poporane ale 

Europei răsăritene, mai ales în 

raport cu țara, istoria și datinile 

românilor, (1861); Răsunete ale 

Pindului în Carpați. 

A publicat studii de istorie 

literară dedicate literaturii din 

secolul al XVIII-lea: Poeții 

Văcărești, Mișcarea literară din 

Țara Românească în sec. XVIII. 

La 1 februarie 1862 este numit 

de către Alexandru Ioan Cuza în 

funcția de director în Ministerul 

Cultelor și Instrucțiunii Publice 

pentru departamentul Valahiei. 

Apare în „Revista română”, eseul 

Câteva ore la Snagov, un „fals 

jurnal de călătorie” caracterizat 

mai târziu de Tudor Vianu o 

„călătorie arheologică”. 

La 25 noiembrie1864, prin decretul 

nr. 1649 semnat de domnitorul 

Alexandru Ioan Cuza, 

Odobescu a fost numit, alături 

de V. A. Urechia, Laurian și 

Mavros, membru al Comitetului 

Arheologic din România. Tot 

el a lansat inițiativa întocmirii 

l pl. înșine, însene, pers. 2 

pl. înșivă, însevă, pers. 3 

pl. înșiși, înseși sau însele. 

Comparați: 

„C-ajung pe mine însumi 

a nu mă mai cunoaște” (M. 

Eminescu, Rugăciunea unui 

dac) 

„Și mi-s dragă mie însămi, 

pentru că-i sunt dragă lui”(M. 

Eminescu, Călin (File din poveste)) 

„Pe cel frumos, cum însuți 

ești” (G. Coșbuc, Moartea lui 

Fulger) 

„Să te vezi pe tine însăți / 

Visătoare, surâzândă.” (M. 

Eminescu, Călin (File din poveste)) 

„Însuși Dumnezeu de sus” 

(G. Coșbuc, La Smârdan) 

„Chiar moartea însăși e-o 

părere” (M. Eminescu, Cu 

mâne zilele-ți adaogi...) 

„În țara noastră românească 

vrem înșine stăpâni să fim” 

(Ioan Nenițescu, Voința neamului) 

„Relația cu noi însene este 

relația cea mai importantă din 

viața noastră.” (Internet) 

„Voi, care înșivă cu-a voastre 

mâine / Mormântul țării 

l-ați pregătit” (V. Alecsandri, 

unui repertoriu arheologic al 

României defalcat pe județe. 

Pentru a strânge informația 

necesară a redactat un Cestionariu 

arheologic. În iulie1871, 

inițiază publicarea unor cercetări 

asupra așezămintelor antice 

din România. Începe cu Notițe 

despre localitățile însemnate 

prin rămășițe antice în districtul 

Dorohoi, tipărită mai întâi în 

„Monitorul oficial”, apoi preluată 

de „Trompeta Carpaților” și 

„ Românul”. 

La 9 decembrie 1873 devine 

membru-corespondent 

al Institutului Arheologic din 

Roma. În 1874, Alexandru 

Odobescu preia conducerea 

Teatrului Național din București. 

Format la școala clasicismului 

francez, critică Dicționarul limbii 

române al lui August Treboniu 

Laurian și Ion C. Massim, considerându-l 

de „un latinism exagerat”. 

Ministrul Instrucțiunii, 

Titu Maiorescu, inițiază la 

Universitatea din București o serie 

de cursuri speciale, și îl invită 

pe Odobescu să susțină cursul de 

arheologie. 

În anul 1875, apar basmele 

Jupân Rănică Vulpoiu și Tigrul 

păcălit. Pe 28 februarie 1876 i se 

conferă medalia „Bene merenti”, 

iar la data de 15 septembrie 1877, 

i se acordă premiul „ Năsturel” 

pentru lucrarea recent apărută, 

Istoria arheologiei. La data de 23 

mai 1879, împreună cu membrii 

Moldova în 1857) 

„A fi voi însevă înseamnă a 

va însuși tot ce va face să 

vă simțiți (și să arătați) mai 

bine.” (Internet) 

„Când sunt robi ei înșiși 

l-a lor slăbiciune” (D. 

B olintineanu, Aprodul Purice) 

„Cu doi ani înainte se 

făcuse-mpărțeala Poloniei, 

dusă la pieire de înseși dezbinările 

păzitorilor ei.” (Al. 

Vlahuță, Din trecutul nostru) 

„Dar și pentru că numele 

seamănă, prin ele însele, cu 

personajele.” (G. Ibrăileanu, 

Numele proprii în opera comică 

a lui Caragiale) 

În construcţia cu prepoziţia 

de (care şi-a pierdut sensul 

partitiv „dintre”, dobândind 

sensul „de felul”) + pronume 

posesiv, norma actuală admite, 

pe lângă plural, şi singularul: 

un prieten de-ai mei / 

de-al meu, o prietenă de-ale 

mele / de-a mea. (Cf. Ioana 

Vintilă-Rădulescu, Ce e nou 

în DOOM, Internet) 

Mărturisesc că primele exprimări 

îmi zgârie auzul. Aș 

prefera: un prieten de-al meu, 

o prietenă de-a mea. Dar 

DOOM-ul dictează legea. 

Alexandru 

Odobescu 

Societății Academice, Odobescu 

ia parte la înființarea ca instituție 

de stat a Academiei Române. 

În1887 publică volumul Zece 

basme mitologice. 

În 1877 apare, sub îngrijirea 

lui Alexandru Odobescu, volumul 

Istoria românilor supt Mihai 

Voievod Viteazul de Nicolae 

Bălcescu. Un an mai târziu îi 

apare cartea Moții și curcanii, 

conținând două conferințe 

ținute la Ateneul român. Eseul 

Pseudokynegetikos (1874), despre 

care George Călinescu afirma 

că este un text în care autorul 

„bate câmpii cu grație”, cuprinde 

considerații estetice și descrierea 

a trei opere de artă cu subiecte 

cinegetice, un basm (Povestea 

lui Făt Frumos împărat cu noroc 

la vânat) și chiar și un fragment 

autobiografic în care autorul 

povestește o vânătoare de dropii 

în Bărăgan, pasăre dispărută 

de pe teritoriul României. În 

1891 Alexandru Odobescu devine 

directorul Școlii Normale 

Superioare, calitate în care publică 

manuale școlare, printre care 

și unul de gramatică. Alexandru 

Odobescu a murit la 10 noiembrie 

1895, sinucigându-se în 

urma unor tragice evenimente de 

ordin familial și public.

12 OCTOMBRIE 

2015 

Comunitatea Valenciană 

Cum pot solicita cetățenii români 

pensii comunitare din Spania 

Un subiect frecvent solicitat 

de clienții cabinetului nostru de 

avocatură este și acela privind 

pensiile comunitare, subiect 

confuz ce lasă loc de multe 

interpretări. Printre clienții 

care ne-au solicitat serviciile 

juridice cu privire la pensiile 

comunitare se numără în majoritatea 

lor, cetățeni români 

rezidenți în Spania care au 

cotizat la sistemul de asigurări 

sociale spaniole (Seguridad 

Social), dar și cetățeni spanioli 

care au lucrat în Franța, 

Germania, Marea Britanie, cu 

reședința în Spania și care au 

cotizat diferite perioade la sistemele 

de asigurări sociale din 

respectivele țări. Majoritatea 

dintre ei au cotizat la cel puțin 

două sisteme de asigurări sociale 

din țări comunitare. 

Cine poate beneficia de 

pensie comunitară? 

Pot beneficia de pensii 

comunitare toți cetățenii din 

țările Uniunii Europene și din 

spațiul Schengen care au lucrat 

și cotizat în două țări comunitare 

sau, care au lucrat 

într-o singură țară membră 

a Uniunii Europene sau din 

spațiul Schangen și care își are 

reședința în altă țară membră 

UE, alta decât unde a lucrat și 

cotizat. 

Dacă ați lucrat în mai 

multe țări membre a Uniunii 

Europene ați putea acumula 

drepturi de pensie comunitară 

în fiecare dintre ele. 

Începând cu data de 1 ianuarie 

2007, 1 august 2007, 1 

iunie 2009, România a aplicat 

prevederile Regulamentelor 

Consiliului (CEE) nr. 1408/71 

referitor la aplicarea sistemelor 

de securitate socială salariaţilor, 

lucrătorilor independenţi şi 

membrilor familiilor acestora 

care se deplasează în interiorul 

Comunităţii şi nr. 574/72 care 

stabileşte modalităţile de 

aplicare a Regulamentului 

Consiliului nr. 1408/71, 

în relaţia cu statele membre 

ale Uniunii Europene, statele 

Spaţiului Economic European 

( Liechtenstein, Norvegia, 

I slanda), respectiv Elveţia. 

Începând cu data de 1 mai 

2010, în relaţiile cu celelalte 

state membre ale Uniunii 

Europene, România aplică, 

în domeniul securităţii so- 

adelor de cotizare. 

Perioada de cotizare 

Pentru unele state membre 

ale Uniunii Europene, pentru 

a beneficia de dreptul la pensionare 

pentru limită de vârstă 

trebuie să fi lucrat și să fi cotizat 

la sistemele de asigurare 

socială o perioadă minimă. 

Este cazul Regatului Spaniei 

și României. 

Pentru Spania legislația în 

materie prevede o perioadă 

minimă de cotizație de 15 

ani. Pentru România legislația 

românească prevede perioda 

minimă de cotizație de 15 ani 

iar pentru Germania, spre exemplu, 

perioada minimă de 

cotizație este de 5 ani. 

Potrivit principiului 

totalizării și cumulării perioadei 

de cotizare la determinarea 

dreptului dumneavoastră 

la pensie Casele de pensii 

trebuie să ia în considerare 

toate perioadele de cotizare 

lucrate în toate țările membre 

ca și cum ați fi lucrat în una 

singură. Dacă constatați că 

nu o face, vă rugăm să apelați 

la serviciile juridice ale cabinetului 

nostru de avocatură. 

De exemplu, cetățeanul 

român P.V. a lucrat în România 

25 ani, iar în Spania 12 ani. În 

principiu Spania nu ar putea 

considera îndeplinită condiția 

perioadei minime de cotizare, 

de 15 ani. Însă aplicându-se 

principiul totalizării perioadei 

de cotizare, perioada de 

cotizare la determinarea dreptului 

de pensie atât pentru 

Spania cât și pentru România 

este de 37 ani, îndeplininduse, 

astfel condiția cotizației de 

15 ani în ambele state. 

Stagiul de cotizare realizat 

în Spania va fi recunoscut, ca 

vechime, în România iar cel 

realizat în România va fi recunoscut 

în Spania, în vederea 

determinării dreptului la pensie 

pentru limită de vârstă. 

Dacă ați lucrat mai puțin de 

un an pe teritoriul unei țări, 

drepturile corespunzătoare 

perioadei respective nu se 

pierd, ci sunt luate în calcul 

pentru stabilirea pensiei în 

țările unde ați lucrat mai mult 

timp. 

Cum se calculează pensia 

comunitară? 

Uniunea Europeană nu are 

ciale, Regulamentul (CE) nr. 

883/2004 al P arlamentului 

European şi al Consiliului din 

29 aprilie 2004 privind coordonarea 

sistemelor de securitate 

socială şi Regulamentul (CE) 

nr. 987/2009 al P arlamentului 

European şi al Consiliului din 

16 septembrie 2009 de stabilire 

a procedurii de punere 

în aplicare a Regulamentului 

(CE) nr. 883/2004. 

În relaţia cu statele Spaţiului 

Economic European şi cu 

Elveţia Regulamentele (CE) 

nr. 883/2004 şi 987/2009 

sunt aplicabile începând cu 1 

aprilie 2012, respectiv 1 iunie 

2012. 

Cele două Regulamente 

Comunitare de coordonare a 

sistemelor de asigurare socială 

între țările Uniunii Europene, 

Regulamentul (CEE) Nr. 

1408/1971 și Nr. 574/1972 

și Regulamentul (CE) Num. 

883/2004 și Nr. 987/2009 

protejează cetățeanul comunitar 

împreună cu familia acestuia 

indiferent de țara unde își 

are reședința sau de țara unde a 

lucrat aplicandu-se principiul 

cumulării și totalizării perioun 

sistem propriu de asigurări 

sociale pe care să-l impună 

statelor membre, și încă folosesc 

sistemele lor naționale 

cu diferențe importante 

între ele. Principiul liberei 

circulații a forței de muncă în 

Europa pivotează între o serie 

de norme de recunoștere 

reciprocă și coordonarea sistemelor 

de asigurări sociale, 

cu obiectivul de a amortiza și 

alinia toate legislațiile țărilor 

comunitare făra să afecteze 

calcularea și accesul la pensie 

a asiguratului pentru care a 

cotizat în cel puțin un alt stat 

din cele 27. Aceste norme sunt 

cunoscute drept regulamentele 

comunitare de asigurări 

sociale. 

Așa cum am precizat anterior, 

există o primă versiune 

a acestor regulamente, Nr. 

1408/1971 și nr. 574/1972 

în materia de asigurări sociale 

care au intrat în vigoare 

în Spania în 1986. Acestea 

au fost ulterior substituie 

de Regulamentele(CE) nr. 

883/2014 și 987/2009, care 

au intrat în vigoare în luna 

mai a anului 2010, urmând

Comunitatea Valenciană OCTOMBRIE 

2015 13 

ca primele regulamente să 

continue să fie aplicabile 

rezidenților legali într-un stat 

membru al Uniunii Europene, 

cu excepția Danemarcei și 

referitor la relațiile cu sistemele 

de asigurări sociale 

a statelor membre Uniunii 

Europene cu Regatul Marii 

Britanii. 

Regulamentele comunitare 

în materia asigurărilor sociale 

sunt dificil de citit și de interpretat, 

deci implicit dificil 

de înțeles. De multe ori, în 

practica legislațiilor naționale 

se interpretează aceste regulamente 

fără a se mai ține 

seama de normele și principiile 

comunitare, cu rezultate 

ce afectează negativ asupra 

asiguraților comunitari. Este 

cazul Tribunalului Superior 

de Justiție din Galiția, care 

prin rezoluția din 9 mai 2011, 

trimite spre soluționare Curții 

de Justiție a Uniunii Europene 

pe 6 iunie 2011, o serie de 

întrebări referitor la aplicabilitaea 

normelor comunitare 

precizând Curții că legislația 

spaniolă în materie de pensionare 

nu permite preluarea 

nici a perioadei de cotizare, 

nici a perioadelor utilizate 

pentru a se ține cont că asiguratul 

a cotizat în alte state 

membre ale Uniunii Europene, 

fiind în contradicție cu dreptul 

comunitar. 

Acestea se soluționează 

prin dictarea sentinței TJUE 

din 21 februarie 2013, unde se 

precizează că organizarea sistemelor 

de Asigurare Socială 

este de competența statelor 

membre UE și acestea trebuie 

să respecte principiile comunitare 

de liberă circulație a 

forței de muncă și de rezidență 

în cadrul Uniunii Europene. 

Pentru aceasta muncitorii 

migranți nu trebuie să sufere 

nici un fel de reducere a 

cuantumului pensiei la calcularea 

acesteiea pentru că 

aceștia și-au exercitat dreptul 

lor la liberă circulație în 

spațiul comunitar. 

La calcularea pensiei comunitare 

se are în vedere 

perioada de cotizare pentru 

fiecare stat memebru al 

Uniunii Europene. 

Casele de pensii din fiecare 

țară membră a Uniunii 

E uropene în care ați lucrat vor 

analiza contribuțiile pe care 

le-ați plătit la fondul de pensii 

din țara respectivă, dar și durata 

și valoarea contribuțiilor 

plătite în alte țări. Pentru stabilirea 

pensiei Casele de pensii 

cumulează perioadele în care 

ați lucrat în toate țările din UE 

și stabilește pensia teoretică, 

adică pensia pe care ar trebui 

să v-o plătească dacă toate 

contribuțiile ar fi fost vărsate 

în fondul său de pensii, pe 

toată durata. 

Valuarea rezultată se 

ajustează apoi pentru a reflecta 

durata efectivă a perioadelor 

de cotizare din țara 

respectivă-prestație pro-rata. 

Dacă îndepliniți criteriile de 

eligibilitate pentru a primi o 

pensie de stat într-o anumită 

țară, indiferent de perioadele 

în care ați cotizat la fondurile 

de pensii din alte țări, casa 

de pensii calculează și pensia 

națională, cunoscută drept 

presație autonomă. 

Casele naționale de pensii 

compară apoi pensia teoretică 

cu pensia națională și vă oferă 

prestația care are valoare mai 

mare în țara respectivă. Veți 

primi astfel două pensii cu 

valoarea cea mai mare, una din 

România și una din Spania. De 

exemplu, cetățeanul român 

P.V. a lucrat în România 35 

ani și în Spania 12 ani. Casa 

de pensii din România va calcula 

pensia națională pentru 

cei 35 ani lucrați în România, 

să spunem 300 €. Va calcula 

pensia teoretică pe care ar fi 

primit-o P.V. dacă ar fi lucrat 

în România în tot acest timp 

(47 ani), să spunem 415 €. 

Apoi calculează pensia prorata: 

suma proporțională cu 

perioada lucrată în România: 

415x35/47 ani = 309 €. P.V. 

trebuie să primească 309 € / 

lună din România. 

Casa pensii din Spania nu va 

mai calcula pensia națională, 

pentru că P.V. nu a lucrat timp 

de cel puțin 15 ani. Aceasta va 

calcula doar cuantumul la nivel 

european. Valoara teoretică 

a pensiei dacă P.V. ar fi lucrat 

în Spania 47 ani, 1.000 €. Va 

stabili apoi pensia pro-rata: 

1.000 x 12 ani/47 = 255 €. 

În total, P.V. va primi o pensie 

de 564 €. 

Care este vârsta standard 

de pensionare? 

În România conform Legii 

nr. 263/2010 privind sistemul 

unitar de pensii publice 

modificată de Legea nr. 

155/18.06.2015, vârsta standard 

de pensionare este de 63 

pentru femei și 65 ani pentru 

bărbați, stagiu complet de 

cotizare de 35 ani și stagiu 

minim de cotizare de 15 ani, 

atât pentru femei cât și pentru 

bărbați. 

Atingerea acestor coordonate 

se va realiza printr-o 

creștere graduală, conform 

eșalonarii prevăzute în anexa 

nr. 5 la Legea nr. 263/2010. 

Vârsta standard de pensionare 

crește: 

- pentru bărbați – de la 64 de 

ani la 65 de ani, în intervalul 

ianuarie 2011- ianuarie 2015; 

- pentru femei – de la 59 de 

ani la 63 de ani, în intervalul 

ianuarie 2011- ianuarie 2030. 

https://www.cnpp.ro 

Vârsta standard de pensionare 

poate fi redusă conform 

prevederilor Legii nr. 

263/2010 în urmatoarele 

condiții: 

- Lucrul în condiții deosebite; 

- Lucrul în condiții speciale; 

- Lucrul în condiții de handicap 

preexistent calității de 

nal și copie); 

• carnetul de muncă pentru 

membrii CAP (original și 

copie); 

• carnetul de asigurări sociale 

pentru agricultori (original 

și copie); 

• alte acte prevăzute de lege 

privind vechimea în muncă 

sau vechimea în serviciu 

realizată; 

• actele de stare civilă ale solicitantului: 

BI/CI, certificat de 

naștere și de căsătorie (original 

si copie); 

• livretul militar (original si 

copie); 

• diploma de absolvire a 

învățământului universitar 

(original și copie) și adeverința 

din care să rezulte durata 

normală, perioada studiilor și 

faptul că acestea au fost urmate 

la zi; 

• dovada echivalării de 

către statul român a cursurilor 

desfășurate în cadrul unor 

instituții de învățământ universitar 

din străinatate; 

• adeverința privind sporurile 

cu caracter permanent 

reglementate prin lege sau prin 

contractul colectiv/individual 

de munca (original); 

• adeverința privind condițile 

de muncă deosebite, speciale 

și/sau alte condiții (original); 

• procura specială, pentru 

mandatar (original și copie); 

• acte pentru dovedirea 

calității de beneficiar al 

Decretului-lege nr. 118/1990 

și/sau al Legii nr. 341/2004; 

• dovada încetării calității 

de asigurat în cazul înscrierii 

la pensie anticipată sau pensie 

anticipată parțială, pentru persoanele 

care, la data solicitării, 

nu mai au calitatea de asigurat 

(original); 

• adeverința care să ateste 

perioadele de activitate realizate 

după data de 1 ianuarie 

2011 (original); 

• alte acte întocmite potrivit 

prevederilor legale prin care se 

dovedesc elemente necesare 

stabilirii drepturilor de pensie. 

În Romania, Casa Națională 

de Pensii Publice a inițiat 

în urmă cu mai mulți ani o 

acțiune de scanare a carnetelor 

de muncă în vederea întocmirii 

unei arhive electronice. 

Posesorii de carnete de muncă 

trebuiau să le prezinte pentru 

scanare până în anul 2010. 

Presupunând că dumnevoastră 

nu ați prezentat carnetul de 

muncă pentru scanare va 

trebui să o faceți. Prezentarea 

carnetului de muncă pentru 

scanare la una din Casele 

de pensii teritoriale poate fi 

făcută fie personal, fie de o 

altă persoană împuternicită 

prin procură. Procura poate 

fi eliberată de un consulat al 

Romaniei în Spania. 

Concluzii: 

Cetățenii români care locuiesc, 

lucrează, au lucrat sau 

nu au lucrat în Spania, care au 

asigurat; 

- Persecuții politice cu 

privare de libertate, deportere 

în străinătate, prizonierat, beneficiari 

ai Decretului - Lege 

118/1990; 

- Au lucrat în zonele I și II 

de expunere la radiații. 

În Spania vârsta standard de 

pensionare pentru 2015 este 

de 65 de ani femei și bărbați, 

stagiu complet de cotizare de 

35 de ani și 9 luni. Cine nu a 

ajuns la un astfel de stagiu de 

cotizare trebuie să se pensioneze 

la 65 de ani și 3 luni. 

Această creștere se va face 

progresiv an de an până în 

2028 unde se va fixa vârsta 

standard de 67 de ani, în afară 

de cei ce ajung să aibă un stagiu 

complet de cotizare de 38 

de ani și 6 luni, care se vor 

pensiona la 65 de ani. Spania 

a început să crească progresiv 

vârsta standard de pensionare 

începând din 2014. 

Dar Spania nu este singura 

și nici prima țară membră 

UE care a reformat legislația 

asigurărilor sociale publice, în 

general și legislația în materia 

pensiilor, în special. 

Germania prin reforma sa a 

crescut progresiv vârsta standard 

de pensionare, încă din 

2012 cu finalitatea ca în 2029 

să ajungă la vârsta de 67 ani. 

Însă în iulie 2014 a intrat în 

vigoare controversata reformă 

a pensiilor care permite pensionarea 

la 63 de ani pentru cei 

care au cotizat 45 de ani la sistemul 

de asigurări obligatorii. 

Sistemul de pensii s-a convertit 

în una din procupările 

majore ale Uniunii Europene. 

Îmbătrânirea constantă a 

populației obligă la recalcularea 

bugetelor unde sunt colectate 

aceste fonduri pentru a se 

garanta că pensiile sunt adecvate, 

sigure și sprijinite. 

Unde se depun solicitările 

de pensionare și care sunt 

actele necesare? 

Ca regulă generală solicitarile 

de pensionare pentru 

limită de vârstă se depun la 

Casele de pensii din țara unde 

solicitantul își are reședința 

(unde locuiește frecvente, mai 

mult de 6 luni pe an). Dacă 

se află în România la Casele 

T eritoriale de pensii din raza 

unde își are domiciliul solicitantul 

(sau reședința) iar 

dacă se află în Spania la sediile 

Institutului Național de 

Asigurări Sociale (Instituto 

Nacional de Seguridad Social) 

din raza teritorială unde solicitantul 

își are reședința. 

Acte necesare: 

• cerere pentru înscrierea la 

pensie pentru limita de vârstă 

(anexa nr. 6 - pentru pensia 

solicitată din România); 

• declarație pe proprie 

răspundere conform O.U.G. 

nr. 6/2009 (pensia socială minim 

garantat); 

• certificat de evidență a 

cotizației (Vida Laboral); 

• carnetul de muncă (origicotizat 

sau nu în România și 

au ajuns la vârsta standard de 

pensionare potrivit legislației 

românești (63 de ani pentru 

femei și 65 de ani pentru 

bărbați) sau potrivit legislație 

spaniole (65 de ani pentru 

femei și bărbați) pot solicita 

pensie comunitară din Spania, 

adresându-se oficiilor de 

Asigurări sociale publice din 

raza teritorială de unde își are 

solicitantul reședința. 

De asemenea, cetățenii 

români care au cotizat la sistemul 

de asigurări sociale publice 

din Spania dar la vârsta 

pensionării își au reședința în 

România, pot solicita pensii 

comunitare din România 

adresându-se la Casele de pensii 

din raza teritorală de unde 

își are solicitantul reședința. 

Dacă demersurile dumneavoastră 

eșuează iar instituțiile 

administrative nu țin cont de 

toate perioadele de cotizare 

în calcularea pensiilor comunitare 

puteți să vă adresați cu 

încredere avocaților cabinetului 

nostru pentru a vă oferi 

cele mai profesioniste servicii 

juridice. 

*** 

Societate profesională de 

avocați Radu & Sánchez 

Abogados 

Un material realizat de 

Bogdan Daniș - Avocat colegiat 

în Ilustrul Colegiu de 

Avocați din Alicante. 

***

14 OCTOMBRIE 

2015 

Lorena G. Borrero - Málaga 

Como todas las comunidades 

de España, Cataluña 

esconde en su interior muchísimos 

rincones de singular belleza 

y encanto incomparable. 

Desde la esencia mediterránea 

de sus pueblos de pescadores y 

sus playas hasta los picos escarpados 

del Pirineo. Desde los aires 

cosmopolitas de Barcelona 

hasta la tradición y la magia 

de ciudades como Girona o la 

muy romana Tarragona. 

Sitges, Barcelona 

Muy conocida entre el colectivo 

LGTB y adorada por 

los barceloneses, la villa marinera 

de Sitges vive de cara al 

mar y ha sabido condensar en 

un solo municipio modernidad 

y tradición. Sí, la estampa 

de la iglesia de San Bartolomé 

y S anta Tecla frente al mar es 

seductora. Pero también lo es 

el rico patrimonio modernista 

que le legaron intelectuales 

de finales del siglo XIX 

y principios del XX como el 

Museu Cau Ferrat o el Palau 

de Maricel. Y ya que estamos, 

no vamos a negar que la playa 

de Sant Sebastià fue proclamada 

como la mejor playa urbana 

de Europa según el New 

York Times en 2013. Siéntate 

en una terracita y disfruta del 

buen tiempo. No querrás volver 

a casa, y menos si visitas 

Sitges durante la celebración 

del festival de cine fantástico 

o te enamoras de las alfombras 

de flores que la llenan de color 

durante el Corpus. 

Aigüestortes y Sant Maurici, 

Lleida 

El único parque nacional 

situado en Cataluña, el Parc 

Nacional d’Aigüestortes i 

Estany de Sant Maurici es un 

rincón sencillamente maravilloso. 

Ubicado en la parte 

central de los Pirineos, el paisaje 

es de alta montaña ya que 

gran parte del territorio de casi 

Español 

Descubre 15 de los lugares más increíbles 

de Cataluña, desde sus playas hasta el Pirineo. 

41 hectáreas está a más de mil 

metros de altura, con picos 

que superan los 3.000 metros. 

Espérate valles con prados 

verdísimos, lagos de origen 

glaciar como el que le da nombre, 

macizos de roca con tanta 

magia como Els Encantats y 

bosques protegido en los que la 

flora y la fauna viven en un estado 

bastante salvaje. ¡Cálzate 

las botas y explóralo! 

Besalú, Girona 

El idílico conjunto medieval 

de Besalú es Conjunto 

Histórico-Artístico Nacional 

desde 1966 por motivos más 

que evidentes. Tan sólo tienes 

que cruzar el monumental 

puente de piedra que conduce 

hasta el casco histórico para viajar 

en el tiempo hasta la Edad 

Media. Pasear por las calles 

de piedra de Besalú es vivir la 

historia local. Déjate llevar por 

su entramado medieval hasta 

los baños judíos, la iglesia del 

monasterio de Sant Pere y Sant 

Julià, la románica casa Cornellà 

o la sala gótica del Palacio dela 

Curia Real. Y, de vuelta… maravíllate 

con el reflejo de los 

arcos del puente viejo sobre las 

aguas del río. Te parecerá que 

estás muy muy lejos. 

Delta de l’Ebre 

La mayor zona húmeda de 

Cataluña, el asombroso Delta 

del Ebro tiene una superficie 

de 320 kilómetros cuadrados y 

destaca por una riqueza natural 

fabulosa, además de por unos 

paisajes de postal y unas playas 

dignas de cualquier catálogo. 

Pasea entre los arrozales al 

caer la tarde, explora la Isla de 

Buda en bicicleta o incluso da 

un paseo en barca para admirar 

los muchos encantos de un lugar 

hermoso e increíblemente 

especial. 

Fageda d’en Jordà 

Este hayedo de aspecto 

mágico es uno de los rincones 

con más encanto de Cataluña 

sin lugar a dudas. Situado en la 

comarca de la Garrotxa sobre 

una colada de lava procedente 

del cercano volcán del Croscat, 

el terreno ondula y serpentea 

como si de un cuento de hadas 

se tratara. Casi te parecerá posible 

que las hadas vivan aquí… 

Hay varios senderos que ren del hayedo de Jordán, con 

recorvarios 

tipos de dificultad. Elijas 

el que elijas, acertarás. Y si 

quieres matar el gusanillo y llevarte 

algo rico a la boca pásate 

por la cooperativa La Fageda, 

una empresa sin ánimo de lucro 

que elabora unos yogures y 

helados para relamerse. 

Montserrat 

En el corazón de Cataluña, 

el perfil inconfundible de la 

montaña de Montserrat se ve a 

kilómetros de distancia. Los picos 

rocosos que le dan su aspecto 

de sierra (Montserrat significa 

literalmente “monte serrado” en 

catalán) son un foco de atracción 

permanente para senderistas 

y escaladores mientras que la 

abadía benedictina que acoge a 

la Moreneta lleva siglos siendo 

lugar de peregrinación. Atrévete 

a llegar usando el telecabina 

o el funicular y luego explorar 

sus senderos a tu aire mientras 

admiras el espectacular paisaje. 

Siurana 

Coqueto y espectacular a 

partes iguales, el pueblo de 

Siurana es una verdadera preciosidad. 

Se asienta sobre un 

enorme peñón de roca caliza 

y disfruta de unas vistas panorámicas 

increíbles del valle 

del rio Siurana y de su embalse 

en la comarca del Priorat. Paraíso 

de escaladores y amantes del 

senderismo, este pequeño pueblecito 

cuenta con un pequeño 

conjunto monumental formado 

por la iglesia románica y restos 

del castillo árabe del que 

fue el último reino de taifas en 

ser reconquistado en Cataluña. 

Aquí hay un par de cosas que 

tienes que hacer: catar su aceite 

de oliva virgen con denominación 

de origen protegida y sus 

riquísimos vinos. 

Lago de Banyoles 

El lago de Bañolas es, 

además del lago más grande de 

Cataluña, el hogar de un ecosistema 

fascinante. De origen 

tectónico y cárstico, se formó 

hace 250.000 años y forma 

parte del imaginario colectivo 

catalán de muchas maneras. 

Disfruta de un paseo en barca, 

practica deportes como el 

kayak o intenta darle la vuelta 

mientras absorbes la belleza del 

entorno. Y, ya puestos, intenta 

ver si consigues ver al elusivo 

“monstruo” que, según cuenta 

la leyenda, vive en sus aguas. 

Tarragona 

Admirando las vistas desde 

el Balcón del Mediterráneo, 

con el anfiteatro a tu izquierda 

y el azul intenso del mar delante 

es fácil entender por qué 

los romanos se enamoraron de 

este lugar hace más de 2.000 

años. Eternamente soleada y 

hermosa, Tarragona ha sabido 

hilvanar con maestría las ruinas 

romanas con la modernidad 

y un entramado medieval que 

culmina en el precioso claustro 

de su catedral. No te vayas sin 

haber pasado por el anfiteatro y 

el circo, sin haber pisado el foro 

imperial, sin haber palpado sus 

murallas… Y, por supuesto, 

sin vivir el Mediterráneo como 

nunca antes. 

Valle de Núria 

El recóndito Valle de Núria 

es uno de esos lugares que te 

roban el corazón en un suspiro. 

Accesible únicamente gracias a 

un ferrocarril de cremallera (o a 

pie), el lugar se hizo popular en 

la edad media gracias a la imagen 

de una Virgen románica y 

hoy es un destino ideal para los 

amantes de la naturaleza y los 

deportes de montaña. Acércate 

en cualquier época del año y 

disfruta de su lago, de sus picos, 

de sus pistas de esquí y de 

la gran cantidad de rutas senderistas 

por el Pirineo que parten 

o pasan por aquí. 

Playa de Tamarit (Tarragona) 

Quizás te suene porque el 

futbolista Iniesta se casó en 

el castillo que corona uno de 

sus extremos, pero la playa 

de T amarit es mucho más que 

un arenal pegado a una fortaleza 

medieval. Este rincón de 

postal es ideal para darse un 

baño, para tostarse al sol, para 

disfrutar del dolce far niente y, 

por supuesto, para enamorarse 

de uno de los rincones con más 

encanto de la Costa Dorada. Si 

no nos crees sólo tienes que ir. 

A la vuelta, ya nos lo cuentas. 

Castillo de Cardona 

Hechizado por la leyenda 

del espíritu (o los espíritus) que 

habitan en la habitación 712, 

el Castillo de Cardona es la 

fortaleza medieval más importante 

de Cataluña y una mola 

imponente que lleva más de 12 

siglos dominando la zona. Este 

espectacular castillo fue construido 

por Wifredo el Velloso 

(Guifré el Pilós en catalán) 

y estuvo en posesión de los 

duques de Cardona, una de las 

familias más poderosas de la 

Corona de Aragón. En la actualidad 

es un Parador de Turismo 

así que además de disfrutar de 

sus torres, de la iglesia románica 

y de su claustro podrás dormir 

entre sus muros milenarios. 

Girona 

Coqueta como pocas, 

Girona es tan fascinante como 

las casas de colores que se 

reflejan en las aguas del río 

Onyar, que la cruza. Histórica y 

llena de detalles, pasear por las 

calles medievales de su judería 

es un verdadero placer. Como 

también lo es subir la gran escalinata 

que conduce hacia su 

catedral o disfrutar del silencio 

del claustro, deambular por las 

murallas, viajar el pasado en la 

preciosa iglesia de Sant Pere de 

Galligants o buscar tu reflejo en 

los baños árabes. Girona hay 

que vivirla con los 5 sentidos. 

Empúries 

Las cálidas aguas del mediterráneo 

acarician la costa 

de Empúries y han recogido a 

embarcaciones y civilizaciones 

durante siglos. Este pequeño 

puerto en la Costa Brava fue 

ocupado por una colonia griega 

en el año 575 aC y los restos de 

su paso por aquí todavía se doran 

al sol cada día. Al igual que 

lo hacen los restos de la ciudad 

que los romanos construyeron 

justo al lado y que también 

disfruta de unas vistas privilegiadas. 

Si la visitas, tómate tu 

tiempo y disfruta del aire relajado 

del lugar, explora cada 

rincón, come algo en la vecina 

Sant Martí d’Empúries i date 

un baño junto a un espigón 

en la playa que tiene más de 

2.000 años. ¿Dónde podrías 

hacer algo igual? 

Barcelona 

La capital catalana, 

Barcelona, va de lo antiguo a 

las vanguardias en un abrir y 

cerrar de ojos. Por la mañana 

puedes sumergirte en la riquísima 

historia romana y medieval 

del Barrio Gótico, al mediodía 

comer algo en un edificio modernista 

y a atardecer disfrutar 

del arte más moderno en el 

Raval. Y esto sin tener en cuenta 

el increíble patrimonio 

arquitectónico y cultural que 

el genio de Gaudí les legó a los 

barceloneses. Desde la Sagrada 

Familia hasta el Palau Güell, 

desde las ruinas de Barcino 

hasta el Castillo de Montjuic 

o los búnkeres del Carmelo, 

Barcelona tiene tanto por ofrecer 

que no te la acabarás nunca. 

Déjate seducir por su encanto y 

tómatelo con calma.

Español OCTOMBRIE 

2015 15 

La emigración - horizonte de 

vida 

Uno de los indicios de la 

crisis de la actual Rumania es 

el hecho de que la emigración 

se convierte en un horizonte 

de vida. No solamente quieren 

emigrar los que tienen algún 

familiar en el extranjero o personas 

que no encuentran a su 

„madre-patria”, como pasaba 

años atrás, hoy en día, hay gentes 

de varias edades, con ascendentes 

étnicos, profesionales y 

culturales completamente distintos 

que quieren emigrar. 

La emigración se convierte 

en la solución de los problemas 

a los que los rumanos se 

enfrentan, por razones determinadas 

de las políticas gubernamentales 

de Rumania: 

congelación de oposiciones en 

el sistema de enseñanza, plazas 

públicas en varias áreas de actividad, 

reducciones salariales 

(desde un 43% hasta un 63%). 

Las reformas a veces se confunden 

con cambios torpes, se 

prepara la eliminación de plazas 

de profesores de instituto 

y universitarios, por razones 

políticas o de otra índole… 

Todos los análisis demuestran 

que la emigración no se 

debe – como algunos quieren 

pensar – al nivel de los ingresos, 

sino a la falta de confianza 

en el sistema institucional 

y en los factores políticos de 

decisión. Desgraciadamente, 

las leyes adoptadas en el 2010 

a montones (sobre el sistema 

salarial, jubilación, educación), 

cuyos desastrosos efectos empiezan 

a salir a la luz, junto con 

la diletante seguridad de los 

responsables políticos actuales, 

que predican una “reforma 

del estado”, no van a animar a 

los jóvenes a volver. ¡Rumania 

necesita como el aire a sus especialistas 

que trabajan en el 

extranjero! Pero por desgracia, 

hasta que haya un cambio político 

mayor, las perspectivas de 

traerlos de vuelta son inciertas. 

Un rumano de Galați enamorado 

de España 

Tras el colapso de la industria 

de Galați, no solo la ciudad 

sino los pueblos de alrededor 

se deshabitan. Los signos de la 

despoblación brotan incluso en 

los pueblos más ricos, en aldeas 

olvidadas, en medio del campo 

o en poblados donde una simple 

lluvia los aísla del mundo 

por semanas. 

Galați es una de las ciudades 

de Rumania con un mayor 

número de emigrantes. Muchos 

de los 100.000 habitantes escogieron 

el exilio debido a los 

cambios de la mayor plataforma 

siderúrgica de Rumania: Sidex. 

Marian Apostol es uno de 

los especialistas de Galați que 

salió del país en el año 2001, 

hacía al occidente, en busca 

de una vida normal, civilizada. 

La salida hacía otros países, en 

busca de una vida mejor, puede 

suponer unas metas, incertidumbres 

y experiencias placenteras 

en una medida mayor 

o menor, con independencia 

del destino escogido. 

Tras unos intentos fallidos 

Profesionales 

rumanos en España 

en Francia y Bélgica, Marian 

llega a Alcoy, provincia de 

Alicante, donde tiene unos 

amigos afincados en la zona. 

Con conocimientos de inglés 

y francés, Marian pronto consigue 

integrarse en la sociedad, 

encuentra un trabajo y tiene la 

posibilidad de aprender el castellano 

con la inicial ayuda de 

un amigo…británico. 

En el año 2004 se reúne con 

su esposa, Dorina, profesora en 

aquellos tiempos en el Colegio 

nº 42 de Galați. Ella, tras 16 

años de experiencia didáctica, 

nunca se había imaginado vivir 

lejos de su país y de su familia. 

Sin embrago, tras pasar dos veranos 

junto a Marian en Alcoy, 

decide que su lugar es junto a 

su marido, en cualquier rincón 

del mundo. 

En Alcoy conocen nuevas 

culturas y tradiciones, tienen 

momentos de incertidumbre 

e inquietud, encuentran gente 

maravillosa y forjan amistades 

para toda la vida. Intentan vivir 

la vida al máximo, siendo la 

más incitante y satisfactoria experiencia 

que pueda uno tener. 

En el año 2007 se trasladan 

a Benidorm, donde Marian comienza 

a trabajar como intérprete 

(según RAE - intérprete= 

persona que explica a otras, en 

lengua que entienden, lo dicho 

en otra que les es desconocida) 

y Dorina tiene la oportunidad 

de enfrentarse a nuevos 

desafíos, infortunios, nuevas 

experiencias y hazañas, en un 

mundo completamente desconocido, 

la hostelería. 

Posiblemente, la salida de 

Rumanía ha sido lo peor para 

Dorina, pero una vez dado el 

paso, nada parece imposible: 

“Puedes viajar más lejos, puedes 

hablar otro idioma, puedes 

cocinar distintos platos 

y abrazar otras culturas. Así 

entenderás las tradiciones y las 

costumbres locales, mostraras 

más interés a las nuevas oportunidades, 

tratarás a los extraños 

con más confianza y dirás « 

¡Adiós!» al cómodo entorno de 

tu casa. Has demostrado que 

puedes vivir en el extranjero y 

que sobrevivirás. Has tenido el 

valor de seguir tus sueños. Sí, 

has abierto la caja de Pandora 

y ya no la puedes cerrar, pero 

serás más feliz y más contento”, 

piensa Dorina Apostol. 

Benidorm – ciudad situada 

en la costa del Mediterráneo, 

uno de los nombres más conocidos 

del turismo español. Aunque 

en los ’60 era un pequeño pueblo 

pesquero, hoy por hoy escuchamos 

hablando de Benidorm 

como el “ Manhattan de España” 

o „B eniYork”, por la línea del 

horizonte que dibuja numerosos 

rasca-cielos. Los aproximadamente 

4 millones de visitantes 

anuales de esta ciudad 

constituyen un testigo de la 

calidad de las utilidades y de 

la belleza de las playas benidormenses. 

Destino preferido por 

belgas, británicos y holandeses, 

en algunas zonas de la ciudad 

a lo mejor no escuchas a nadie 

hablar en castellano. 

Después de una estancia 

en Alcoy de más de 4 años, 

D orina y Marian Apóstol deciden 

asentarse en Benidorm. 

En el año 2008, tras pasar unos 

exámenes, Dorina se convierte 

en uno de los profesores del 

proyecto del Instituto de la 

Lengua Rumana, sobre impartir 

cursos de Lengua, Cultura 

y Civilización Rumana a los 

alumnos rumanos en España, 

respectivamente en Benidorm 

y Marian consigue el título de 

traductor jurado en 2011. 

Dorina Apóstol - Un docente 

profesional 

Ser maestro es una de las 

profesiones que requieren al titular 

un alto nivel de competencia, 

dedicación y humanismo, 

porque su trabajo es moldear 

un material precioso, complicado 

y sensible – el ser humano 

– anclado en el presente, 

entrever el futuro y averiguar 

las posibles dimensiones de la 

personalidad. 

El maestro instruye, educa, 

dirige, cultiva y organiza, corrige, 

perfecciona y evalúa sin 

cesar el proceso de desarrollo 

y formación de las cualidades 

humanas necesarias el día de 

mañana. El maestro se hace 

responsable de modelar la 

personalidad humana, lo que 

el filósofo rumano Constantin 

Noica había llamado „el devenir 

del hombre en el ser”. 

En el proceso de enseñanza, 

no todo el mundo puede cumplir 

los requisitos del complejo 

acto educativo. En una persona, 

el autentico maestro tiene 

que reunir sutiles cualidades 

de psicólogo, educador, didactismo 

y metodista, inventivo e 

incansable. 

El horizonte de conocimientos 

de un maestro debe sobrepasar 

los límites de su especialidad. 

En otras palabras, 

es esencial su cultura general. 

Esenciales también son otras 

habilidades de tipo: lenguaje 

claro y atractivo, sentido del 

humor, autoridad personal pero 

reforzada con cordialidad. 

En mi opinión, no hay componente 

más eficiente en el 

proceso de formación que la 

capacidad de inducir y mantener 

la admiración. Un maestro 

es aquel que tiene la capacidad 

de proveer suficiente materia 

humana para despertar la admiración, 

y un buen alumno es 

el que es capaz de admirar. Un 

profesor de este tipo es Dorina 

Apóstol. 

Asociación “Ulpia Traiana” - 

Benidorm 

La añoranza de Rumania y 

el deseo de ayudar a la comunidad 

rumana afincada en la 

provincia Alicante determina a 

Dorina y Marian Apóstol, junto 

a un grupo de personas, poner 

las bases de un organización sin 

ánimo de lucro, y así nace, en 

2009, la Asociación Rumana 

de la Comunidad Valenciana 

„Ulpia Traiana”. Desde aquel 

momento, aparte del trabajo 

de cada uno, el de profesora y 

de traductor, respectivamente, 

Dorina y Marian Apóstol se 

implican de manera voluntaria 

en organizar varios eventos 

para ayudar a los ciudadanos 

rumanos mantenerse lo más 

cerca de su cultura, sus tradiciones 

y costumbres ancestrales. 

Cada vez han representado 

con orgullo Rumania, junto 

a los alumnos del curso de 

Lengua, Cultura y Civilización 

Rumana y a los padres de estos, 

en los eventos interculturales 

organizados por las autoridades 

locales o por otras nacionalidades 

que conviven en la provincia 

de Alicante. 

A partir de 2009, además de 

varias actividades y eventos, la 

Asociación Ulpia Traiana ha 

tenido en su programación fija 

la celebración de la Navidad, 

de los días de 1 y 8 de marzo, la 

Pascua, el 1 de junio – Día del 

niño o 1 de Diciembre – Día 

Nacional de Rumania. Asimismo, 

la asociación se convierte 

en una permanente conexión 

entre la comunidad rumana y 

las autoridades españolas o rumanas. 

A pesar de sus propios horarios 

laborales, Dorina y Marian 

Apóstol mantienen el horario 

de atención al público de 

la asociación y atienden con 

profesionalidad las dolencias 

de los ciudadanos rumanos de 

Benidorm, Altea, Alfas del Pí, 

Villajoyosa, La Nucia, Callosa 

d’en Sarría, Polop o Alcoy, que 

se encuentran en situaciones 

difíciles o que necesitan apoyo 

en temas jurídicos, de trabajo, 

salud, documentación o informaciones 

consulares. 

Debido a la seriedad y profesionalismo 

desempeñado, las 

autoridades españolas, los centros 

sociales o los colegios donde 

acuden alumnos rumanos, 

no dudan en solicitarles apoyo 

cuando se enfrentan con varios 

problemas relacionados con la 

comunidad rumana, habiendo 

una colaboración excepcional 

con la entidad rumana. 

En el mes de junio de 2010, 

al organizar un evento relacionado 

con el primer aniversario 

de la entidad y con la exposición 

“Rumania-patrimonio 

UNESCO” la Asociación 

Rumana “Ulpia Traiana” tiene 

el honor de recibir la visita de 

la Embajadora de Rumania en 

España, Sra. Maria Ligor, a la 

que más le impresiona es el respeto 

de las autoridades locales 

hacía la Asociación. 

En un mundo donde la gente 

vive por sus propios intereses, 

es difícil, casi imposible, saber 

regalar sin esperar nada a 

cambio, ayudar a tu prójimo, 

sin hipocresía o mezquinos 

beneficios. No recuerdo haber 

conocido una asociación rumana 

en España con tanta implicación 

en ayudar a la comunidad 

rumana, en solucionar por 

su cuenta varios casos sociales, 

organizar eventos y actividades 

que mantienen unidos a los ciudadanos 

rumanos y cerca de la 

lengua, la cultura y las tradiciones 

ancestrales. 

Todas estas son nuestra única 

herencia y tenemos la obligación 

moral transmitirla a los 

demás. No todo el mundo sabe 

implicarse en voluntariado, en 

el sentido propio de la palabra, 

sin esperar nada a cambio. 

Gente así está en peligro de extinción. 

Por desgracia… 

Vamos a mirar a nuestro alrededor. 

Todo es relativo. Conozco 

muchos rumanos que 

han establecido su residencia 

en el extranjero que han manifestado 

más de una vez que 

no volverán nunca a Rumania. 

Tienen hijos nacidos en el país 

de acogida que no saben hablar 

rumano. ¡Es inadmisible! Los 

tiempos cambian, los políticos 

vienen y se van, la historia se 

repite, una y otra vez… 

Vivimos en una época en 

la cual muchos de lo que han 

dicho que ya no quieren saber 

nada de Rumania, pero por 

razones económicas o de otra 

índole, han tenido que volver 

allí, sin poder tener otra circunstancia 

u otra posibilidad. En el 

teatro de la vida, cada uno de 

nosotros deseamos escribir nuestro 

papel e interpretarlo de tal 

manera, para llegar a un final 

conforme con nuestros deseos. 

Pero por el mero hecho que somos 

seres sociales, el monólogo 

no es una opción. 

Debemos aprender comunicar, 

ofrecer respeto para ser 

respetados, ser honestos con 

nosotros y con los demás, saber 

apreciar el valor, la calidad y 

el profesionalismo. Absolutamente 

en todo lo que nos rodea. 

Estamos hartos de kitsch…de 

manipuladores y de los que intentan 

aprovecharse. Estamos 

hartos de mentiras y de promesas 

vacías. Necesitamos un 

cambio total. ¡Y todos merecemos 

este tan esperado cambio! 

Un material realizado y editado 

por Kasandra Kalmann 

Năsăudean. 

Traducción y adaptación: 

M.Apostol 

Nota del editor: Dorina 

y Marian Apostol han sido 

nominados para la Campaña 

Gala de Excelencia, que se celebrará 

en el mes noviembre de 

este año en un lugar exótico de 

Costa Blanca / España.

16 OCTOMBRIE 

2015 

Familia 

Căsătoria 

O obsesie pentru femei 

Prof. Irina Georgescu Şova 

California/USA 

Destinul rezervat de societate 

femeii, i-a propus, în mod 

tradiţional şi obligatoriu, căsătoria, 

ca singurul modus vivendi 

unanim acceptat. Majoritarea 

femeilor sunt căsătorite, au 

fost căsătorite, se pregătesc să 

se căsătorească sau suferă că 

nu sunt căsătorite. Le-am putea 

numi cele 4 forme de agregare 

ale femeii... 

Dacă pentru bărbat, căsătoria 

este o alternativă, femeii 

i se impune. Ea apare ca fiind 

relativ pasivă, „este luată de 

nevastă”, faţă de el care este 

activ, hotărăşte pentru destinul 

lui, „se însoară”, „îşi ia nevastă”. 

În DEX, femeia este definită 

ca persoana adultă, de sex 

feminin, căsătorită, soţie sau 

nevastă. 

Căsătoria, prin natura patriarhatului 

ce guvernează lumea 

de mii de ani, este destinată femeii 

pentru a o apăra împotriva 

libertăţii unanim acceptate a 

bărbatului. Până în zilele noastre, 

toleranţa pentru libertăţile 

femeii este net inferioară celei 

masculine, cu precădere în aria 

sexualităţii. 

Chiar şi în mileniul III, libertina 

este percepută ca stricată, 

libertinul ca erudit. Femeia 

singură este marginalizată de 

societate (cu precădere de către 

suratele ei), în timp ce, burlacul 

este un vânat valoros, centrul 

atenţiei tuturor. Dacă idealul 

masculin este îndreptat către 

afirmare şi cucerire, către exterior, 

idealul fericirii feminine se 

materializează într-un cămin, 

în care să se simtă sigură, dar 

implicit izolată de restul lumii. 

Cuplul, căminul reprezintă 

pentru femeie soarta şi menirea 

ei, expresia valorii ei sociale şi 

a adevărului ei cel mai intim. 

Bărbatul se căsătoreşte pentru a 

se ancora în imanenţă, nu pentru 

a se închide în ea. Femeia, 

din moralitate, ipocrizie, orgoliu, 

timiditate sau frica de singurătate 

îşi propune, ca singură 

valoare, obţinerea statutului de 

femeie măritată, ca pe o cruce 

ce trebuie dusă, ca o nevoie imperios 

necesară, nu întotdeauna 

bazată pe dragoste adevărată. 

Căci a iubi nu ar trebui să 

însemne neapărat căsătorie deoarece 

e dificil să transformăm 

dragostea în datorie. Riscul de 

a ucide sentimentul e semnificativ, 

de aici preponderenţa cuplurilor 

oficiale bazate exclusiv 

pe obişnuinţă, pe asumarea 

unei sorţi terne şi a unei datorii 

impuse de false cutume. 

Între statut şi eşec 

În lupta împotriva soţului/ 

partenerului oficial ce o frustrează 

şi o necăjeşte, rareori 

femeia alege soluţia de a-l părăsi. 

Preferă pedepsirea acestuia, 

închizându-l într-o căsnicie 

nesatisfăcătoare, cu preţul nefericirii 

ei, ascunzându-se sub 

pretextul datoriei, al maturităţii 

sau al sacrificiului pentru copii 

sau moralitate. 

De fapt, frica de un nou început, 

conştientizarea eşecului 

personal, teama de singurătate 

şi de stigmatizare predispun femeia 

la sacrificiu şi complăcere, 

la compromis şi minciună, 

la acceptare aproape necondiţionată 

a unui surogat de relaţie 

nefuncţională şi nepotrivită. 

Cuplul devine o microcomunitate 

în care cei doi şi-au pierdut 

autonomia, fără a depăşi însă 

singurătatea, sunt static asimilaţi 

unul altuia, fără existenţa 

vreunui schimb emoţional sau 

spiritual între ei, iar femeia este 

“condamnată la moarte”, pen- 

tru că ea este cea care a eşuat 

în cea mai importantă valoare a 

ei, măritişul. 

Bărbatul este mai întâi ceea 

ce reuşeşte în lume, femeia este 

ceea ce reuşeşte în cuplu. Dar 

cuplul nu o protejează împotriva 

libertăţii sale vide, trezinduse 

astfel la realitatea solitudinii 

ei, de care a încercat să fugă 

prin căsătorie, a abandonului şi 

a inutilităţii. 

Drama căsătoriei este că ea 

nu-i asigură femeii fericirea 

visată. Femeia aşteaptă ca uniunea 

dintre cele două sexe, căsătoria 

să o salveze de tristeţe şi 

singurătate şi să îi satisfacă cele 

mai adânci nevoi. Are pretenţia 

ca partenerul să răspundă cerinţelor 

ei conştiente şi inconştiente 

chiar înainte de a fi exprimate. 

Şi totuşi căsătoria e cursa 

ce ne-o întinde natura, spunea 

Shopenhauer, iar monogamia 

este poate singura idee utopică 

din Biblie. 

Totuşi, către ce ne îndreptăm? 

Forma tradiţională a căsătoriei 

este în curs de modificare, 

dar constituie încă o mare 

dezamăgire pe care cei doi o 

resimt în mod diferit. Chiar 

dacă femeia nu mai este „dată” 

de către părinţi, dacă are teoretic 

drepturi aproape egale 

cu bărbatul, îşi alege singură 

partenerul, poate divorţa liber, 

împarte treburile gospodăreşti 

şi chiar concediile postnatale, 

are joburi şi distracţii comune, 

încă percepţia căsătoriei rămâne 

complet diferită, bărbatul 

găsindu-şi împlinirea în mod 

concret în libertate (muncă, 

acţiune, luptă), pe când pentru 

femeie, libertatea ca atare nu 

are decât o formă negativă şi 

dureroasă. 

Dorinţa de a schimba partenerul 

există în fiecare femeie, 

dar efortul este epuizant şi 

nefezabil. Transformarea unui 

bărbat adult, dezbărându-l de 

obiceiuri ancestrale şi convingeri 

fixiste vechi de decenii, 

este într-adevăr o misiune imposibilă. 

Aparent, nu ne rămâne 

decât să ne complacem în 

compromis sau, în cel mai fericit 

caz, să încercăm schimbarea 

modului de reacţie la ideologia 

şi comportamentul lui. 

Căci, de cele mai multe ori, 

căsnicia se îneacă în marea de 

aşteptări nerealiste ale femeilor. 

Dependenţa de celălalt, de căsătorie, 

ucide frumuseţea unei 

relaţii de iubire. Confundarea 

căsătoriei cu o barcă de salvare 

duce la dezamăgire. Căci condiţia 

sine qua non a fericirii ţine 

de propriul univers al fiecăruia, 

de independenţa şi echilibru 

personal, iar cei care aşteaptă 

de la căsnicie salvarea sufletului, 

sunt primii dezamăgiţi. 

Trăim într-o societate monogamă 

infectată de adulter. 

Chiar dacă bărbatul pare înspăimântat 

la început de angajament 

pe termen lung, inconştient 

el caută o soţie care să-i 

nască şi să-i crească viitorii 

copii, o parteneră pe care să nu 

o resimtă ca pe o povară purtată 

pe umeri, un interlocutor 

care să-i vorbească aceeaşi limbă, 

o persoană liberă, care să-i 

menţină viu interesul, o redută 

permanentă. 

Cuplurile funcţionale sunt 

cele care reuşesc să dezvolte 

interese, aspiraţii, dar mai ales 

libertăţi comune. Cele care reuşesc 

să fie ele însele în afara 

relaţiei, la fel de naturale şi 

autentice ca în interiorul cuplului 

vor câştiga bătălia cu sexul 

opus. Numai aşa se poate ridica 

presiunea emoţională aşezată 

ancestral pe umerii căsătoriei. 

Şi implicit eşecul! 

*** 

De ce bărbații nu își doresc o 

relație stabilă 

În ultima vreme bărbaţii par 

să nu mai fie interesaţi de relaţiile 

stabile. Să fie oare fuga 

de responsabilitate? Poate că 

nu au întâlnit femeia potrivită? 

Nu vor să facă pasul cel mare? 

Iată care ar fi principalele motive 

care îi pun pe fugă: 

• Bărbaţii au senzaţia că îşi 

pierd libertatea rămânând întro 

relaţie, că nu mai pot face 

lucrurile pe care le făceau în 

mod normal. Dacă eşti prea 

posesivă şi nu-i oferi puţină 

libertate, va simţi că se sufocă 

şi, în curând, îl vei pierde. 

• Au senzaţia că femeile 

încearcă să-i schimbe dacă se 

implică serios într-o relaţie. 

• Aceştia se sperie la gândul 

că femeia cu care sunt este ul- 

tima cu care va face sex. 

• Bărbaţii fug de f emeile 

care îşi schimbă atitudinea 

după o perioadă de timp şi nu 

le mai oferă aceeaşi afecţiune 

ca la începutul relaţiei. 

• Te-ai gândit că poate nu a 

fost niciodată implicat într-o 

relaţie serioasă şi nu ştie să se 

poarte? Poate că a avut o astfel 

de relaţie şi nu mai vrea să se 

implice. 

• Principala atracţie atunci 

când doi parteneri se cunosc 

este cea sexuală. Când această 

latură nu mai este la fel de 

atractivă şi focul pasiunii nu 

este întreţinut, bărbaţii au tendinţa 

să caute ceva nou. 

• O relaţie sănătoasă este 

una activă. Dacă nu mai vrei să 

ieşi, te plângi mereu şi eşti tot 

timpul posomorâtă, partenerul 

tău se va plictisi. 

• Presiunea unei responsabilităţi 

finaciare poate fi un alt 

motiv care să-i pună pe bărbaţi 

pe fugă. Ai grijă ca dorinţele 

tale să nu fie mai mari decât îşi 

poate permite! 

• Când nu se simte pregătit 

să facă pasul cel mare şi simte 

presiune din partea ta şi a familiei, 

va alege calea cea mai 

uşoară. 

• De multe ori, obiceiurile, 

familia sau felul lui de a fi nu 

sunt în concordanţă cu personalitatea 

ta şi lucrurile pur şi 

simplu nu funcţionează. Asta 

ar trebui să fie un semn pentru 

amândoi.

Pagina copiilor OCTOMBRIE 

2015 17 

Bucuria lecturii 

Sunetele pot fi scrise 

Poveşti de la izvor 

Prof. Letiţia Coza - Lunca/Brad 

România 

Alfabetul nu e greu 

Alfabetul nu e greu: 

Literele-s ordonate. 

Fiecare – pe dreptate – 

Are-un singur loc al său. 

Bine că litera A 

E de-acum amica ta! 

Tu ai s-o conduci acasă. 

Uite! Stă-n alfabetar, 

La etaj. Casa-i frumoasă, 

Numai că n-are portar! 

Ultima, cam zâmbăreaţă, 

E mereu pe glume pusă, 

Să păşim încet pe prund, 

Unde sunete se-ascund; 

Numai o secundă-n strop, 

Ele cad în vad – potop – 

Totuşi în ecou revin... 

Emoţionant destin! 

Le-ai atinge, dar n-ai cum, 

Ele-s fără trup de-acum; 

Pâlpâie tot mai timide... 

Ochiul cerul îşi deschide 

Tremurând. Priviri avide, 

Furişate pe coclauri, 

I-au trimis inel de aur 

Săltăreţului izvor, 

Care-i iute de picior. 

Ramul teiului se-nclină 

Ineluşul să-l reţină, 

Scrie semne cam ciudate... 

Ei! Da’-s literele, frate! 

Poţi veni şi tu cu mine, 

O plimbare-ţi prinde bine! 

Vezi, sub măgură pitit, 

E izvorul cel vrăjit. 

Şopoteşte, nu oricum, 

Tu, dacă-l asculţi acum, 

I-auzi vocea omenească, 

Dornică să povestească; 

El e-aici dintotdeauna... 

Languros priveşte luna 

Alergarea lui spre vad; 

Iute sunetele cad, 

Ziua, noaptea – neadormit – 

Visul şi l-a împlinit. 

O poveste? Aş! Mai multe, 

Repede le pierde-n unde! 

Gălăgioasă, plimbăreaţă, 

Repede sare la uşă. 

„Ea e cea de la parter?” 

„Uf! Le-am încurcat niţel!” 

Soluţiile careurilor din numărul trecut: 

Textul „Ţara Oaşului” – Careul „Cimitirul Vesel”: 

1. Securea; 2. Tăiat; 3. Sămânţa; 4. Cimitir; 5. Ţâpurit; 6. Trăieşti; 7. Greu; 8. Rostul; 9. Pălinca. - Verticala AB: Cimitirul 

Textul „Ţara Fagilor” – Careul „Firul amintirii”: 

1. Bucovina; 2. Simţit; 3. Trăit; 4. Odinioară; 5. Poposit; 6. Ghicind; 7. Ulciorul; 8. Pădurile; 9. Dragi. - Verticala AB: Amintirii 

Invitaţie la scris 

Completează titlurile careurilor scriind cuvintele descoperite pe 

verticala AB a fiecărui careu. 

Ţese vorbe pe alese! 

E-un covor cu pătrăţele; 

Ţese litere în ele! 

Nu oricum, ci-n mod corect 

Ca lucrul să aibă-efect! 

Litere mari de tipar 

De sub creionul tău apar 

În cuvinte potrivite, 

De prin textele citite, 

1 

2 

3 

............................... omenească 

A 

1 

2 

3 

............................... cam ciudate 

A 

Pe orizontală scrise, 

La numerele precise. 

Atenţie! Pe verticală, 

Marcată AB pe coală, 

4 

5 

4 

5 

Câte un cuvânt anume 

Vei citi şi îl vei pune 

Chiar în titlul ce e scris 

Cu acel cuvânt omis. 

B 

B 

Căsuţa-i minusculă, 

Litera-i majusculă, 

Jocu-i plăcut şi uşor 

Să lucrezi cu drag şi spor! 

NB: Păstraţi pagina, deoarece în 

numărul următor veţi putea verifica 

soluţiile jocurilor. 

(Poveşti de la izvor) 

1. ......................................... şi l-a împlinit 

2. O .................................? Aş! Mai multe, 

3. Iute sunetele .........................................., 

4. .................................... le pierde-n unde! 

5. Languros priveşte .................................. 

(Sunetele pot fi scrise) 

1. Unde ......................................... se-ascund; 

2. Totuşi în ......................................... revin... 

3. Pâlpâie tot mai ........................................... 

4. I-au trimis ...................................... de aur 

5. Ei! Da’-s .........................................., frate!

18 OCTOMBRIE 

2015 

Maria Diana Popescu 

Redactor şef / Revista Agero - 

Stuttgart/Germania 

Afişaţi, tovarăşi, un cod roşu 

la capitolul depopulare! Românul 

trebuie să ştie că fraţii 

lui se împuţinează între hotare! 

În curînd vom fi locuitorii 

unui Turn Babel mai periculos 

decît originalul! De la un 

recensămînt la altul, numărul 

românilor scade îngrijorător! 

România se depopulează întrun 

ritm galopant! Forţa de 

muncă tînără a României s-a 

mutat în Uniune, în curtea unchiului 

Sam şi pe alte meridiane. 

Dintre cei plecaţi, puţini se 

vor mai întoarce. Nu mai au de 

ce. Şi nici la ce. Nimic demn 

nu-i aşteaptă. 

Un studiu realizat de Biroul 

German pentru Planificare 

Regională arată că România 

se numără printre ţările europene 

puternic afectate de 

scăderea populaţiei. În cincisprezece 

ani vom rămîne şi 

mai puţini sau vom fi înlocuiţi 

cu alogeni. Le e mai uşor şi 

mai eficient miliţienilor globalismului 

să controleze şi 

să supună o masă redusă de 

oameni. 

„Democratizarea” forţată 

a României sub bagheta războinică 

a Washington-ului şi 

Bruxelles-ului, desfiinţarea 

industriei, condiţiile de trai 

austere şi paupere în care sînt 

constrînşi să trăiască cetăţenii 

săraci ai României, haosul 

legislativ, corupţia dominantă, 

oligarhizarea instituţiilor 

statului şi a scenei politice, 

şomajul galopant, toate acestea 

şi multe alte ilegalităţi, 

nedreptăţi, inechităţi şi paradoxuri 

au generat exodul 

forţei de muncă româneşti 

spre Vest, au generat scăderea 

natalităţii, creşterea mortalităţii 

şi, implicit, depopularea 

masivă a unor localităţi şi regiuni. 

Scăderea alarmantă a numărului 

de locuitori este un 

fenomen fără precedent în 

istoria României. Programul 

ocultei mondiale prevede, 

printre alte atrocităţi, depopularea 

[1] unor teritorii şi recolonizarea 

lor. De ce credeţi 

că declanşează crize, foamete 

şi războaie, pe care le întreţin 

artificial? De ce creează microbi 

şi virusuri în laboratoare, 

apoi îi răspîndesc în cadrul 

unor proiecte secrete? Ca să 

facă ravagii şi să împuţineze 

lumea. 

I-aş fi catapultat în curtea 

lui Obama 

România creştină este şi ea 

pe masa de operaţii a Ocultei! 

Tot mai mulţi străini au cumpărat 

terenuri agricole, păduri, 

ape şi localităţi întregi 

ale României. Unele surse 

credibile vorbesc despre aproximativ 

patru milioane de români 

care au părăsit România 

din caza dezindustrializării şi 

sărăciei. Dacă vom fi în continuare 

o mămăligă moale în 

ceaunul lichelelor politice de 

la Bucureşti, nu peste mult 

timp, România va fi depopulată 

sau va fi o ţară cu multiculturalităţi, 

religii, obiceiuri 

şi tradiţii străine, fatale 

A.N.D.-ului naţional, iar ortodocşii 

vor fi persecutaţi în 

patria lor. Sînteţi pregătiţi de 

sacrificii şi mai mari? 

În Schengen nu ne-au vrut 

(nici că avem nevoie de „şenghenul” 

lor şi de alte taxe), 

însă, Uniunea ne impune preluarea 

unei cote mari de refugiaţi! 

României nu-i trebuie 

„şenghen”! România trebuie 

să-şi închidă graniţele! Aderarea 

la U.E. s-a dovedit a fi 

o inginerie diabolică. Ea ne-a 

dat peste cap în propria Ţară, 

ne-a stors de bani, ne-a adus 

în coaste haosul, sărăcia, criza, 

războiul şi frica în oase! 

„Premierul Victor Ponta 

spune că va accepta azilanţi 

doar dacă României i se va 

permite intrarea în Spaţiul 

Schengen”, scriu jurnaliştii 

din Bruxelles. Eu aş fi pretins 

Uniunii să-mi dea înapoi suveranitatea 

Ţării dimpreună 

cu politicile financiare şi sociale, 

menite să aducă nivelul 

de trai al României pe aceeaşi 

treaptă cu a Occidentului, 

după aia să mai vorbim de 

refugiaţii pe care eu - dacă 

aveam competenţe -, i-aş fi 

îmbarcat frumuşel în mijloace 

Opinii 

Sunteți pregătiți de sacrificii 

și mai mari?! 

de transport zburătoare şi i-aş fi catapultat în curtea unchiului 

Sam, care i-a stîrnit din 

culcuşurile lor în mod vicios 

şi programatic, prin primăverile 

arabe. 

Refugiaţii trebuie să trăiască 

şi să mănînce din acelaşi 

blid american cu preafericitul 

Obama, care a destabilizat lumea 

arabă, Ucraina şi întreaga 

Europă. Ce s-a gîndit Obama? 

Hai să facem un pic de teatru 

absurd şi sîngeros în Europa! 

Să aducem teroarea şi tăietorii 

de capete în Uniune. Oricum, 

Bucureştiul, unde se va ridica 

moscheea, şi Ţara noastră 

creştină nu vor mai avea linişte 

după primirea refugiaţilor. 

Românii vor călca cu teamă 

în Ţara lor, unde, pînâ în 1989 

domnea pacea, siguranţa socială, 

armonia şi liniştea între 

naţionalităţi. 

Sate întregi părăsite, fără 

cîini şi fără oameni! 

Revenind la România, recentele 

estimări Eurostat arată 

că populaţia este în drastică şi 

continuă scădere. Sate întregi 

sînt părăsite, fără cîini şi fără 

oameni! România mai are, 

poate, puţin peste şaptesprezece 

milioane de locuitori, 

asta dacă isteţii care fac tot 

felul de statistici superficiale 

au luat în calcul şi localităţile 

fantomă din România. 

Vasile Crăciunescu, preşedintele 

Asociaţiei „Geo-spatial.org” 

şi „Coaliţia pentru 

Date Deschis” au publicat lista 

[2] celor 126 de localităţifantomă, 

care, fie sînt complet 

depopulate şi nu mai au căi de 

acces, fie au cîte un singur 

locuitor, fie sînt dispărute, devenind 

terenuri virane, locuri 

unde se produc alunecări de 

teren şi pot fi localizate doar 

în baza hărţilor istorice. 

Conform Recensământului 

Populaţiei şi Locuinţelor din 

anul 2011, afişat pe site-ul 

amintit, aceste 126 de localităţi-fantomă 

sînt pustii, în 

unele au mai rămas cîteva 

case dărăpănate, alte localităţi 

sînt pe fundul unui lac de 

acumulare, altele au dispărut 

în urma inundaţiilor sau în 

urma construcţiei Canalului 

Dunăre - Marea Neagră. Deşi 

nu mai există, aceste localităţi au coduri poştale şi figurează 

ca localităţi în Nomenclatorul 

localităţilor „SIRUTA”, gestionat 

de Institutului Naţional 

de Statistică şi preluat de toate 

instituţiile statului. Aceste 

localităţi-fantomă figurează 

inclusiv pe listele Autorităţii 

Electorale Permanente... probabil 

au şi votanţi-fantomă. 

Alo, D.N.A., faceţi nişte 

vizite de lucru urgente şi în 

forţă la primăriile din satele 

şi comunele României! 

Un alt aspect care ridică 

grave probleme (am mai scris 

cu cîţiva ani în urmă, în ideea 

că va ajunge la urechea organelor 

de control) este situaţia 

celor 55 de sate şi comune din 

România, transformate în oraşe 

doar cu numele. Înainte de 

integrarea în U.E., oficialii de 

la Bruxelles arătau cu degetul 

spre România, pe motiv că ar 

avea prea mulţi locuitori la 

sate. 

Îndeplinind ordinul Înaltei 

Porţi, autorităţile ieftine de la 

Bucureşti au transformat peste 

noapte 55 de sate şi comune 

în oraşe-fantomă, cu toate că 

nu îndeplineau criteriile minime 

de urbanizare prevăzute 

de lege: canalizare, apă potabilă, 

străzi asfaltate şi curent 

electric. 55 de localităţi rurale 

au căpătat statut de oraş, dar 

numai pe hîrtie şi la mărirea 

taxelor şi impozitelor. 

Ţăranii au fost chemaţi şi 

îmbrobodiţi la referendum. Li 

s-a promis asfalt în locul noroiului 

şi canalizare în locul 

privatei din fundul grădinii. 

În realitate, totul a rămas la 

fel, nemişcat. Doar taxele ţăranilor 

s-au ridicat la nivel urban 

şi, cum nu se putea altfel, 

salariile funcţionarilor de la 

primării s-au ridicat la nivelul 

celor de la oraş. Condiţiile de 

trai au rămas la fel de mizere 

în satele şi comunele devenite 

oraşe-fantomă, urbanizarea 

promisă sătenilor fiind la mila 

primarilor, care prosperă şi 

urbanizează doar propria bătătură. 

Apropo, e cineva acolo, 

sus, în stare să le socotească 

leu cu leu averile primarilor 

de la sate? Nu de alta, dar 

mulţi dintre primarii satelor n-au învăţat prea multă carte 

şi nu ştiu, pur şi simplu, să-şi 

numere grămezile de galbeni, 

să-şi ţină evidenţa vilelor 

şi conturilor bancare. Alo, 

D.N.A., faceţi nişte vizite de 

lucru urgente şi în forţă la primăriile 

din satele şi comunele 

României! Cîţi primari de pe 

la sate nu-i seamănă leit lui 

Sorin Oprescu la anestezierea 

şi chirurgia banilor! Veţi găsi 

la primăriile rurale materie 

primă din belşug pentru dosare 

şi puşcării! 

România are nevoie de me- 

dici, profesori, ingineri muncitori 

tineri şi talentaţi, nu de 

primari-borfaşi, care aleargă 

maşinile de lux pe hudiţele 

satelor şi îşi petrec concediul 

în Barbados şi Bermude! 

[1] http://www.rense.com/ 

general59/kissingereugenics.htm 

[2] http://nuvasuparati.info/ 

request/localitile_din_ romnia_ 

sunt_ficti_5 

Grafica - Ion Măldărescu 

Nota redacției: 

Uniunea Ziariştilor 

Profesionişti din România 

Locul I – Maria Diana 

P opescu, pentru volumul 

„Daţi-mi ţara înapoi!” 

Elita presei din România a 

fost premiată la Piteşti. În urma 

unei selecţii riguroase, Uniunea 

Ziariştilor P rofesionişti din 

România a premiat pe cei mai 

buni oameni din presa scrisă, 

radio şi televiziune, români 

din ţară şi din străinătate. 

Editorialista Maria Diana 

Popescu, eseist, critic literar 

şi de artă, director al revistei 

ART EMIS, redactor şef-adjunct 

la revista de cultură Agero 

din Stuttgart, care timp de câteva 

luni a ocupat detaşat primul 

loc în topul editorialiştilor naţionalişti, 

organizat de Front Press, 

premiată şi la Buzău pe 11 

mai 2014 de U.E.R. cu „Premiul 

pentru critică literară de 

excepţie”, a primit premiul I 

pentru cartea de presă, „Daţimi 

Ţara înapoi!”.

Opinii OCTOMBRIE 

2015 19 

În România școlile 

funcționează… cum 

dă Dumnezeu 

Mircea Fluieraş - Imigrantul Român, Málaga/Spania 

În ţara „lucrului bine făcut”, 

te-ai fi aşteptat ca un nou 

an de şcoală să înceapă, măcar 

o dată, diferit. Fără politicieni, 

agramaţi, care se calcă pe 

picioare cu profesorii pe carei 

batjocoresc tot restul anului, 

fără lozinci care mai de care 

mai ridicole, rostite solemn 

într-o veche limbă de lemn, 

ori măcar cu mai puţine şcoli 

care funcţionează fără condiţii 

igienice minime. Evident, autorităţile 

educaţionale şi toate 

celelalte autorităţi ale ţării, de 

la primari şi prefecţi, pînă la 

familiile răspunzătoare de sănătatea 

şi educaţia propriilor 

copii, şi de la Parlament şi 

Guvern, la Preşedinte, n-au a 

face nici în clin, nici în mînecă 

cu trista realitate, aşa că, 

anul acesta, ca şi anul trecut, 

ca de cînd mă ştiu (vorba lui 

Creangă!), şcolile funcţionează 

cum dă Dumnezeu: cu şi 

mai ales fără autorizaţii sanitare, 

cu şi mai ales fără profesori 

calificaţi, cu şi mai ales 

fără tehnologii şi materiale 

de suport didactic, cu şi mai 

ales fără manuale bazate pe 

şi însoţite de metodici care să 

aibă ceva de a face cu secolul 

XXI şi cîştigurile din teoriile 

învăţării, adunate în tezaurul 

educaţional universal de la 

Pestalozzi încoace, cu şi mai 

ales fără terenuri şi amenajări 

sportive, cu şi mai ales fără 

laboratoare ştiinţifice, cu şi 

mai ales fără... mai de toate, 

inclusiv… şcolari. 

O ţară care, chiar dacă mai 

mult din întîmplare, şi-a ales 

Preşedinte un om de şcoală, 

un om care a simţit gustul 

amar al pîinii de „cadru didactic”, 

care cunoaşte realităţile 

şcolii din România, cu bune 

şi cu rele, de cel puţin trei 

decenii, s-ar putea spune că 

este o ţară norocoasă. Mai are 

o şansă! Desigur, dacă cel în 

cauză şi cei asupra cărora îşi 

poate exersa autoritatea, influenţa 

şi buna înrîurire nu se 

iau cu „treburile importante” 

şi nu uită rosturile educaţiei şi 

ale învăţămîntului în structurarea 

şi dinamica prezentului, 

respectiv, a viitorului oricărei 

societăţi. 

Deocamdată Preşedintele 

Iohannis pare că nu a uitat, 

de aceea, pentru deschiderea 

anului şcolar, s-a deplasat la 

un liceu din Tîrgovişte şi ne-a 

spus ceea ce crede că trebuie 

făcut, astfel încît România să 

se poată visa, măcar, un loc 

al lucrului bine făcut. Din 

păcate, de la scenariul evenimentului, 

la ceea ce a spus 

posterităţii cu acest prilej, 

Preşedintele a rămas înţelenit 

în teritoriul lucrului rău făcut, 

cel care asupreşte şcoala din 

România de decenii şi ameninţă 

să o prăbuşească, în 

curînd, cu totul. Să începem 

deci cu scenariul! 

După tipicul care stăpîneşte 

tiranic harta mentală a „politicienilor” 

şi mai ales a celor 

care iau deciziile în materie 

de învăţământ în România, 

Preşedintele a fost luat de 

mînă şi dus la „unitatea fruntaşă 

pe ramură”, un liceu din 

Tîrgovişte care, în ţara incompetenţei 

educaţionale, a ajuns 

să deţină un titlu de glorie din 

faptul că doar 6% dintre absolvenţii 

săi au ratat examenul 

de bacalaureat!!! De ce o 

fi acesta un criteriu de performanţă, 

este altă întrebare, dar 

nu-i drept să le punem în cîrcă 

toate doar Preşedintelui! 

Evident, Preşedintele nu a 

avut timp să-şi pună întrebări 

chinuitoare nici asupra rostului 

adunării la care a ţinut să 

participe, parte intrinsecă a 

moştenirii transmisă din generaţie 

în generaţie, fără cea mai 

slabă tresărire de gînd înnoitor. 

De ce ţine Preşedintele să 

întărească un tipar plin de toate 

ororile propagandistice ale 

regimului comunist, coafate 

suplimentar cu meşa „feţelor 

bisericeşti”? Ce spun aceste 

adunări, ce mesaj transmit ele 

copiilor, tinerilor, societăţii? 

Unul singur: şcoala este şi va 

fi în veci supusă autorităţii şi 

ideologiilor politice, cu varianta 

conservator-întăritoare a 

ideologiei secretată de autorităţile 

bisericeşti. 

Ce au în comun aceste 

ideologii? Singurul şi cel mai 

otrăvitor numitor comun: 

dominanta autoritaristă, atitudinea 

necritică, bălmăjeala 

politicianistă, lipsa totală de 

respect pentru misiunea, identitatea 

şi autonomia instituţională 

a şcolii, noţiuni pur şi 

simplu inexistente în vocabularul 

şi practica politicienilor 

României. Cealaltă confuzie 

moştenită, din ghearele căreia, 

în mod evident, nici profesorul 

Iohannis nu s-a putut 

elibera pînă acum, este ştergerea 

diferenţei specifice dintre 

activităţile educaţionale şi 

cele de învăţămînt (instruire). 

Pentru cei care nu ştiu, nu 

au înţeles sau au uitat, această 

confuzie a fost provocată 

şi întreţinută cu program de 

autorităţile distrugerii comuniste 

din România. Educaţia 

a fost etatizată, după modelul 

„revoluţionar”, aberant şi totalitar 

al marelui Rousseau, 

în care, pentru a elimina orice 

alte influenţe (dăunătoare!), 

statul este singurul responsabil 

şi singurul instrument 

de educare a cetăţenilor, de 

la stadiul de copii, la cel de 

adulţi! Distrugerea, minimalizarea 

sau negarea contribuţiilor 

educaţionale ale celorlalte 

instituţii de socializare, mai 

ales familia, a constituit pilonul 

de rezistenţă al tuturor 

totalitarismelor modernităţii. 

Mesajul implicit al 

Preşedintelui Iohannis este că 

nu ne interesează nici acum, 

în România, să părăsim radical 

acest model! 

Nu are rost să povestesc 

ceea ce a spus Preşedintele. 

Mult mai important este ceea 

ce nu a spus! Preşedintele profesor 

de şcoală al României, 

nu a găsit cu cale să spună 

nimic despre dezastrul moştenirii 

comunistoide din învăţămîntul 

României, cea care 

asigură în continuare fundamentele 

organizaţionale şi 

„filosofia” decizională a aşaziselor 

reforme care aberează 

de la an la an, fără să schimbe 

nimic la temelie! 

De la viziunea şcolii ca 

formă şi instrument de înregimentare 

socială, nicidecum 

de libertate şi creaţie, pînă la 

distrugerea oricărui interes şi 

preţuire pentru criteriile naturale 

ale performanţei educaţional-şcolare, 

tot ceea ce a ofilit 

mugurii scurtelor perioade 

de „renaştere” a învăţămîntului 

din România este astăzi rădăcina 

erorilor şi a eşecurilor 

masive ale sistemului. 

Preşedintele nostru, profesor 

de şcoală, nu a găsit cu 

cale să spună nimic nici despre 

inadmisibilul grad de incompetenţă 

educaţională care 

stăpîneşte întregul sistem. De 

la clasele primare, pînă la universitate, 

domneşte aceeaşi 

improvizaţie metodică şi metodologică, 

aceeaşi orbecăială 

în întunericul neştiinţei despre 

ceea ce este cu adevărat 

învăţămîntul performant, atît 

din perspectiva criteriilor instruirii, 

cît şi din cea a criteriilor 

de succes social. 

Despre ce performanţe 

poate fi vorba, cînd fie şi „modelul 

Pestalozzi” reprezintă 

pentru mulţi „educatori” din 

România o abisală necunoscută, 

un mister absolut? De 

unde să răsară performanţa 

de sistem, nu cea punctuală, 

olimpici, cu care se drapează 

de ani şi ani de zile armata 

de incompetenţi care populează 

„garnizoanele” inspectoratelor 

şcolare, pentru a-şi 

masca atît de costisitoarea 

inutilitate? Despre ce performanţă 

educaţională poate 

fi vorba cînd noi, de la nivelul 

Preşedintelui profesor de 

şcoală vorbim în continuare, 

aberant pentru situaţia precară 

a României, de „adaptarea 

educaţiei la cerinţele societăţii 

şi economiei”, fie ele şi ale 

„cunoaşterii”? 

Educaţia şi instruirea sistematică 

au sens social, nu dacă 

se adaptează, ci dacă oferă fiecărei 

generaţii instrumentele 

cognitive, susţinerea motivaţională 

şi fundamentul comportamental 

bazat pe valori, 

care fac posibilă schimbarea 

socială, ieşirea din constrîngerile 

modelului existent. 

Cînd a părăsit acest teren al 

vocaţiei sale superioare, învăţămîntul 

şi întregul său sistem 

instituţional devin doar 

„another brick in the wall!” 

În sfîrşit, Preşedintele nostru, 

profesor de şcoală, nu a 

găsit nimerit să spună nimic 

despre „logica” alocării resurselor 

sociale pentru educaţie 

şi învăţămînt, în România 

anului de graţie 2015! O alocare 

făcută după aceleaşi criterii 

ale filozofiei comunistoide, 

în care educaţia este doar 

o activitate socială cvasi-parazitară, 

în orice caz, cu mult 

mai puţin importantă decît 

„activităţile de producţie”, ori 

investiţia în maşini şi unelte. 

Acest sistem de alocare 

a resurselor sociale nu a fost 

clintit nici măcar infinitezimal 

de cele două decenii de aşazise 

reforme ale învăţămîntului. 

Dimpotrivă, rădăcinile 

sale s-au înfipt şi mai adînc 

în solul aberaţiilor politice şi 

organizaţionale care duc învăţămîntul 

din România în ultima 

şi cea mai sordidă dintre 

fundăturile destinate eşecului. 

O rază de speranţă, totuşi, 

există. Preşedintele, profesor 

de şcoală, Iohannis, ne-a 

anunţat că doreşte să relanseze 

educaţia ca temă de 

dezbatere naţională! Ar fi cu 

adevărat o rupere de sistem, o 

încercare serioasă de evadare 

din acest loc „unde nu se întîmplă 

nimic”! Nu de alta, dar 

dicţionarul limbii române ne 

asigură că dezbaterea presupune, 

înainte de orice, analiză 

amănunţită şi discuţie pe bază 

de raţionament, adică de argumente 

ale raţiunii!!! 

Numai dacă Preşedintele 

nostru şi-ar face temele de 

metodă! În istoria modernă 

a României, nu există precedent 

pentru o „dezbatere naţională”. 

Chiar şi cînd au fost la 

mijloc chestiuni vitale pentru 

societate şi stat, în România 

au avut loc cel mult „ciondăneli 

naţionale”, încărcate 

de sosurile ideologiilor la 

modă, ori exerciţii autoritarist-dictatoriale, 

în care 

dezbaterea a fost înlocuită 

de formula sic volo în baza 

căreia autoritatea care domina 

spaţiul politic-public 

şi-a impus soluţia, oricare 

ar fi fost ea şi oricare ar fi 

fost slăbiciunile acesteia. 

Rămîne deci, să vedem dacă 

profesorul Iohannis îşi va 

pregăti lecţia sau, conform 

sfîntului obicei al locului, 

va lăsa din nou totul pe seama 

„experienţei”, a „inspiraţiei” 

şi a improvizaţiei!

20 

OCTOMBRIE 

2015 

Prof. Andra Mateescu Gutiérrez 

Alicante/ Spania 

1 octombrie - Sfântul P rocoavă 

Ziua de 1 octombrie este, 

conform tradiţiei populare, 

cea în care fetele tinere îl sărbătoresc 

pe Sfântul Procoavă, 

cel care le dă păr frumos şi 

atrăgător. Pe vremuri, această 

zi era dedicată unui sfânt care 

se regăseşte doar în imaginarul 

colectiv - „Sfântul” Procoavă. 

Sărbătoarea Procoavelor mai 

este considerată şi Sărbătoarea 

Părului. De altfel, mai peste 

tot în spaţiul românesc sărbătoarea 

Procoavelor era socotită 

una a femeilor. 

Despre originalul sfânt 

Procoavă se credea că 

Dumnezeu l-a sfinţit printre 

primii, dându-i sarcina de a 

acoperi pământul cu un prim 

strat de zăpadă (mai degrabă, 

de brumă!); tocmai de aceea, 

fecioarele care duceau lipsă 

de păr i se închinau cu mare 

evlavie de ziua sa pentru a le 

acoperi capul cu păr, devenind, 

după credinţa lor, mai 

plăcute flăcăilor care îndeobşte 

nu le băgau mai deloc în 

seamă. Speranţa nemărturisită 

a acestor fete era că astfel se 

vor mărita mai curând, înţelegând 

acum mai bine de ce fetele 

aşteptau cu atâta nerăbdare 

ziua ,,sfântului” Procoavă! 

Luna octombrie este legată 

de multe superstiţii: bătrânii 

mai cred şi acum că, dacă 

frunzele pomilor se îngălbenesc 

şi cad repede, e semn 

că anul care urmează va fi 

roditor. Dacă plouă mult în 

octombrie, va fi vânt puternic 

în decembrie, iar, dacă e multă 

brumă sau chiar zăpadă în 

această lună, în ianuarie va fi 

timp frumos. 

14 octombrie - Sfânta Cuvioasa 

Parascheva 

Este cunoscută în popor ca 

ocrotitoarea celor aflaţi la necaz 

şi ajută fetele să se căsătorească. 

Sfânta Parascheva s-a 

născut în satul Epivat din 

Tracia, lângă C onstantinopol. 

A fost crescută cu teamă de 

D umnezeu, în rugăciune, post 

şi milostenie. De multe ori, 

Parascheva dădea hainele ei 

bune, oamenilor săraci. A fost 

bătută de către părinţii ei pentru 

majoritatea faptelor bune 

pe care le făcea, dar nu a renunţat 

niciodată la credinţa sa 

în Hristos. 

După ce părinţii ei au murit, 

Sfânta Parascheva a dăruit 

toată averea moştenită de la 

părinţi oamenilor săraci şi s-a 

retras la mănăstire. Acolo a 

dus o viaţă aspră, după rânduiala 

monahilor. A petrecut 

în post şi rugăciune până când 

un înger al Domnului i-a spus 

să lase pustiul şi să se întoarcă 

în patria sa. 

La vârsta de 25 de ani, 

Cuvioasa Parascheva s-a întors 

în satul natal unde a mai 

petrecut încă doi ani, după 

care şi-a dat sufletul în mâinile 

lui Hristos. După moartea 

sa, moaştele ei au făcut numeroase 

minuni, tămăduind pe 

bolnavi. 

Ziua de Sfânta Parascheva 

este praznic, se pomenesc 

morţii, se împart lipii, vin şi 

must. Tot acum se ţine post, 

nu se lucrează, nu se spală şi 

nici nu se coase. Cine nu respectă 

această zi va fi pedepsit 

cu boli şi sărăcie. 

La sate, ţăranii pot prezice 

vremea, dacă în ziua de 14 octombrie 

vremea este frumoa- 

Tradiţii 

Octombrie 

Tradiții și obiceiuri de toamnă 

să sau mohorâtă, tot aşa vor fi 

celelalte sărbători de peste an. 

Se mai spune că este bine să 

aprinzi o lumânare în această 

zi ca să alungi spiritele rele 

din casă. 

26 octombrie - Sfântul Mucenic 

Dimitrie/Sfântul Dumitru 

Sărbătoarea Sfântului 

Dumitru mai este cunoscută 

în popor şi sub numele 

de Sânmedru, Sâmedru sau 

Izvorâtorul de mir. Acesta 

a trăit vremea Împăraţilor 

Dicleţian şi Maximilian. Toţi 

cei care poartă numele de 

Dumitru sau Dumitra îşi serbează 

ziua de nume. Femeile 

merg la biserică, unde se ţin 

slujbe de pomenirea morţilor. 

În ajunul acestei sărbători, 

creştinii fac focuri peste care 

sar copii pentru a fi sănătoşi 

tot anul. Focul mai are şi menirea 

de a alunga duhurile rele 

şi de a încălzi morţii. După ce 

focul este stins, se aruncă un 

cărbune în grădină pentru ca 

plantele să prindă puterea de 

a rodi. 

Oamenii de la sate fac previziuni 

legate de iarnă. În mijlocul 

turmei de oi, ciobanii 

îşi întind cojoacele iar dacă 

oaia care se va aşeza pe cojoc 

va avea lâna albă va urma o 

iarnă grea. Dacă oaia are lâna 

de culoare neagră, iarna va fi 

lungă şi blândă. 

În unele zone, credincioşii 

îl cinstesc pe Sfântul Dumitru 

ca fiind cel ce a dat oamenilor 

vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie. 

Ţăranii tund coama 

cailor până la trei ani ca să 

aibă părul frumos. Este bine 

ca usturoiul să fie deja semănat 

până de Sânmedru astfel, 

anul care vine va fi unul greu. 

27 octombrie - Sfântul Dimitrie 

cel Nou sau Basarabov 

Cunoscut în popor ca şi 

ocrotitorul Bucureştiului, 

Sfântul Dimitrie s-a născut 

într-un sat neînsemnat pe 

nume Basarabov. Provenea 

dintr-o familie săracă şi neavând 

cu ce să se hrănească şi 

cu ce să se îmbrace, acesta 

păştea vitele din sat, ducând o 

viaţă singuratică de rugăciune 

şi înfrânare. 

Tradiţia spune ca Dimitrie 

cel Nou s-a retras departe de 

lume, într-o peşteră unde era 

o mănăstire, pentru a se ruga. 

Simţindu-şi sfârşitul aproape, 

s-a aşezat între două pietre 

mari, pe marginea unui râu 

şi a lăsat apa să-i acopere trupul 

până când într-o zi, când 

Sfântul i s-a arătat unei copile, 

spunându-i că dacă părinţii ei 

îi vor scoate trupul din râu, o 

va vindeca de duhuri necurate. 

Părinţii copilei au făcut aşa 

cum li s-a zis şi au găsit trupul 

sfântului între cele două 

pietre. Moaştele sfântului au 

fost duse în satule Basarabov 

şi multe minuni de vindecare 

s-au înfăptuit. 

Mai târziu, moaştele Sfântului 

Dimitrie cel Nou au fost aduse 

în Ţara Românească şi au fost 

aşezate în biserica Mitropoliei 

din Bucureşti. În anul 1792 

Sfântul a fost proclamat ocrotitor 

al Bucureştiului. 

Un obicei cunoscut în 

Muntenia este acela în care 

fetele tinere de măritat îşi pot 

afla numărul peţitorilor. Busuiocul 

capătă proprietăţi miraculoase 

în această zi şi este 

bine să fie sfinţit la biserică. 

Busuiocul sfinţit se duce acasă 

şi se leagă la oglindă şi câte 

persoane vor observa busuiocul 

atâţia pretendenţi vor fi. 

În zona Dobrogei, mai 

mulţi tineri se întâlnesc la o 

casă, de unde pornesc apoi 

prin sat, cântând şi fluierând. 

Un tânăr este îmbrăcat 

ca o cadână şi pornesc din 

casă în casă. Acest obicei se 

mai numeşte şi datina Saiegiilor. 

Documentare: Mitologia 

poporului român – Autor: 

Tudor Pamfile, Mica enciclopedie 

de tradiții românești 

– Autor: Ion Ghinoiu, http:// 

www.traditionalromanesc.ro/

Reţete de la cititori OCTOMBRIE 

2015 21 

Rețete aromate de toamnă 

Serile reci de toamnă pot deveni mai blânde dacă te răsfeţi cu reţete fierbinţi şi delicioase. 

Pentru că în această perioadă ai tendinţa să petreci mai mult timp în casă, noi îţi propunem 

să profiţi şi să te aventurezi în bucătărie. Aromele toamnei sunt multe şi intense, trebuie doar 

să le descoperi. 

Rulouri 

cu prune, 

cârnați și 

bacon 

Ingrediente 

• 12 cârnăciori de bere 

• 1 lingură de miere 

• 12 prune uscate 

• 24 felii de bacon 

Mod de preparare 

Se încălzește cuptorul la 

180° C. Se pun cârnăciorii 

într-un vas împreună cu mierea, 

în așa fel încât să fie bine 

acoperiți. Se învelește fiecare 

cârnăcior și fiecare prună întro 

felie de bacon, apoi se înfig 

bețișoare de cocteil în ei. Se 

pun pe o tavă și se bagă la 

cuptor timp de 30 de minute. 

Supă de dovleac 

cu salvie 

Ingrediente 

• 1 lingură ulei de măsline 

• 1 lingură de unt 

• 3 cepe, tocate 

• 2 linguri de salvie tocată 

• 1,4kg de dovleac plăcintar, 

curățat de coajă și de semințe 

• 1 lingură de miere 

• 1,5l supă de legume 

• piper negru, pentru servit 


Topește untul și uleiul întro 

cratiță mare sau într-un vas 

termorezistent. Adaugă ceapa 

și salvia și sotează-le până se 

înmoaie – cam 15 minute. Pune 

dovleacul și amestecă încontinuu 

5 minute. Adaugă mierea, 

supa și fierbe totul până când 

dovleacul este moale. 

Lasă supa să se răcească 

un pic și paseaz-o într-un 

blender. Asezoneaz-o și mai 

adaugă supă de legume sau 

apă, dacă este prea groasă. 

Reîncălzește-o înainte de a 

servi, presară piper negru. 

Tartă cu mere, prune 

și caramel 

Ingrediente: 

- Pentru aluat 

• 90g de unt, tăiat cubulețe 

• 1 lingură de ulei 

• 3 linguri de apă 

• 1 lingură de zahăr 

• 1 vârf de cuțit de sare 

• 150g de făină 

- Pentru umplutură 

• 240ml de smântână pentru 

frișcă (35% grăsime) 

• 115g de unt tăiat cuburi 

• 200g de zahăr 

• 200g fulgi de migdale (sau 

migdale întregi) 

• 450g de mere și prune tăiate 

cuburi sau felii 


Pentru aluat, pune toate 

ingredientele, mai puțin făi- 

na, într-un castron termorezistent 

și dă-l la cuptor sau 

la microunde. Când untul s-a 

topit și lichidul începe să bolborosească, 

scoate cu atenție 

castronul din cuptor și adaugă 

făina, amestecând bine cu o 

lingură de lemn. După ce se 

răcește puțin, frământă totul 

până ajunge la o consistență 

omogenă, apoi întinde aluatul 

într-o tavă de tartă, în strat 

subțire. Coace-l vreo 15 minute 

în cuptorul preîncălzit la 

210°C, apoi pune-l deoparte. 

Pentru umplutură, pune 

smântâna și untul într-o crăticioară 

și topește-le la foc mic, 

apoi dă-le la o parte de pe foc. 

Toarnă zahărul într-o cratiță 

perfect curată și uscată, la foc 

mediu. Lasă-l să se topească 

încet, ar trebui să dureze cam 

10-12 minute până când ajunge 

la o culoare brună și un 

miros demențial. Stinge focul 

și încorporează smântâna și 

untul topit, cu atenție că s-ar 

putea să sară. Lasă deoparte 

să se răcească. 

Toarnă caramelul peste 

fructe și amestecă bine. Pune 

umplutura peste aluatul de 

tartă și dă tava la cuptor, la 

210-220°C, până când caramelul 

începe să bolborosească 

pe margini. Scoate tarta 

din cuptor și las-o la răcit. 

Servește-o călduță sau la temperatura 

camerei!

22 

OCTOMBRIE 

2015 

Corina Simionescu Hudgens 

Medic terapeut – Norwich/ Anglia 

Gutuile 

Colorate parcă de însăşi 

gazda lor, toamna, gutuile 

au fost abandonate undeva 

în drumul nostru nu numai 

pentru plăcerea papilelor 

gustative, ci şi pentru beneficiile 

medicale pentru care 

sunt recunoscute şi aplaudate 

la scenă deschisă. Indiferent 

cum le exploatăm – crude, 

coapte, uscate, fierte – gutuile 

îşi păstrează proprietăţile 

şi acţionează pozitiv asupra 

organismului. În primul rând, 

ele pot duce în spate un întreg 

sistem imunitar, mai ales în 

sezonul rece! Apoi, fără vreo 

pretenţie, îmbunătăţesc sistemul 

digestiv şi cel respirator 

şi, mai mult, te ajută să scapi 

de acnee. 

Câteva bucăţele de gutui 

adăugate într-o salată de legume 

sau de fructe reprezintă 

un stimulator pentru digestie. 

Proaspete, gutuile sunt remedii 

naturiste pentru buna 

funcţionare a ficatului, dar şi 

pentru afecţiunile psihice. Iar 

pentru pacienţii aflaţi în etapă 

de covalescenţă, preparatele 

din gutui, precum gemul, 

jeleul, siropul, cu aroma lor 

specifică, pot fi adevărate stimulente. 

Mai mult, în camera 

bolnavilor este indicat să se 

ţină pe masă cel puţin două 

gutui. 

În urmă cu 4.000 de ani, 

gutuile erau folosite de romani, 

dar şi de greci pentru 

întărirea sistemului imunitar 

şi pentru stimularea potenţei. 

Iar strămoşii noştri ştiau 

foarte bine de ce luau anumite 

decizii: gutuile au un conţinut 

bogat în săruri de fier, potasiu 

şi magneziu. Pe lângă aceste 

2015 Terapia verde 

întăritoare, vedetele toamnei 

se bucură de prezenţa principiilor 

bioactive - taninul, pectinele 

– şi de influenţa vitaminelor 

A, B, C şi PP. T anina, 

în combinaţie cu pectina, 

întreţine sănătatea mucoasei 

digestive, iar antioxidanţii din 

gutui sunt un real sprijin pentru 

radicalii liberi, reducând 

astfel riscul de cancer. 

Un alt atu al gutuilor pleacă 

de la concentraţia mare de 

potasiu care scade presiunea 

vasculară. Specialiştii au atribuit 

gutuilor 100 de proprietăţi, 

printre care se numără 

şi acţiunea antiinflamatoare, 

astringentă, analgezică, emoliantă, 

tonică şi expectorantă. 

Cu forma lor bivalentă, între 

măr şi pară, gutuile mâncate 

dimineaţa, pe stomacul gol, 

întăresc gingiile şi ajută la remineralizarea 

dinţilor în timp 

ce elimină toxinele din organism 

şi te scapă de oboseală. 

Vitamina C din compoziţia 

unui suc de gutui este un 

remediu pentru răceală, gripă 

(infecţii de sezon) şi încetineşte 

procesul de evoluţie al 

microelemntelor care favorizează 

hepatita. Un pahar de 

suc de gutui este recomandat 

zilnic, înainte de masă, timp 

de 30 de zile, celor care suferă 

de astenie, celor cu probleme 

respiratorii, cardiacilor sau 

astenicilor. Susbtanţele pectice 

din gutui sunt esenţiale în 

reducerea colesterolului! 

O tartă care conţine seminţe 

de gutui poate contribui la 

vindecarea tusei urmată de o 

expectoraţie cu sânge, astmului, 

diareei sau hemoragiilor 

uterine. De asemenea, pentru 

tuberculoză, în fază incipientă, 

traheită, bronşită sau angină 

pectorală este recomandat 

să te foloseşti tot de seminţele 

gutuilor. 

Gutuile stimulează pofta 

de mâncare, tocmai de aceea 

sunt impuse în dieta copiilor 

mofturoşi sau anemici – în 

combinaţie cu miere de albine, 

morcov, mere. În vremuri 

străvechi, femeile scăldau copiii 

prea slabi sau persoanele 

bolnave în decoct de gutui, 

acesta fiind un tratament pentru 

anemie, mai precis pentru 

activarea poftei de mancare şi 

a forţei fizice. 

Struguri - beneficii pentru 

sănătate 

Se pare că resveratrolul, 

această substanţă cu efect antioxidantă, 

declanşează producerea 

unui hormon numit 

adiponectină care protejează 

vasele de sânge împotriva inflamaţiilor, 

creşte toleranţa la 

glucoză, îmbunătăţeşte funcţia 

de producere a insulinei şi 

împiedică instalarea sindromului 

metabolic şi a afecţiunilor 

cardiace. 

Strugurii sunt, după portocale, 

cele mai cultivate fructe 

de pe pământ. Nici nu e de 

mirare, întrucât beneficiile lor 

sunt imense! Atât pentru sănătate 

cât şi pentru frumuseţe, 

strugurii sunt nişte fructe cu 

adevărat remarcabile! 

Strugurii sunt foarte bogaţi 

în fibre şi minerale, drept 

pentru care sunt un veritabil 

laxativ. Datorită acestui lucru, 

ei au proprietăţi puternic 

purificatoare, diuretice şi depurative, 

fiind recomandaţi în 

special persoanelor care suferă 

de constipaţie şi balonare 

sau celor care vor să urmeze 

o cură de detoxifiere. 

Strugurii fac parte din categoria 

celor mai energetice 

fructe, având un aport de 72 

kcal/100g, aproape cât smochinele, 

dar mai puţin decât 

bananele. Conţinutul bogat în 

glucide este foarte bine asimilat 

de organism, mulţumită 

prezenţei vitaminei B, ceea ce 

duce la o funcţionare corectă 

a sistemului muscular şi nervos. 

Strugurii sunt aşadar un 

furnizor important de tonus, 

având mari adepţi printre copii 

şi sportivi. 

Strugurii stimulează funcţionarea 

ficatului şi, totodată, 

sunt buni şi pentru inimă. 

Mulţumită polifenolilor, strugurii 

negri protejează inima şi 

previn formarea cheagurilor 

de sânge. Aşa că, dacă treci 

printr-o perioadă de surmenaj, 

dacă vrei să îţi detoxifici 

organismul, dacă vrei să îţi întăreşti 

sistemul imunitar, dacă 

ai nevoie de un randament fizic 

şi intelectual mai bun, în 

caz de astenie, convalescenţă, 

poţi apela cu încredere la o 

cură de struguri! 

O precizare importantă: 

strugurii trebuie consumaţi 

cu tot cu coajă pentru a avea 

efectele terapeutice scontate. 

Oricât vi s-ar părea de amăruie, 

înecăcioasă ori neplăcută 

la gust, acceptaţi ideea 

că trebuie să mestecaţi bine 

şi să înghiţi şi această coajă. 

De ce? Pentru că în coajă, în 

micul strat gelatinos dintre ea 

şi pulpa fructului se află cele 

mai valoroase substanţe sub 

aspect terapeutic. 

Dacă vrem să profităm din 

plin de valoarea acestui fruct, 

ar fi bine să mestecăm şi 

sâmburii, care conţin un ulei 

gras ce reduce colesterolul şi 

menţine sănătatea vaselor de 

sânge. Strugurii conservaţi 

(sub formă de comport de 

exemplu) păstrează sub 10% 

din proprietăţile curative ale 

celor proaspeţi, iar vinul, sub 

6%, aşa încât cei care decid 

să urmeze o cură cu struguri 

trebuie să ştie că nimic nu 

substituie forţa unui strugure 

proapăt, „adevărat”. 

Cei care doresc să slăbească 

în această perioadă trebuie 

să afle că strugurii sunt 

un aliat imbatabil împotriva 

excesului ponderal. Iată în 

ce constă o cură cu struguri: 

se începe cu o perioadă deîncălzire 

de 3 zile, în care se 

consumă progresiv o jumătate 

de kilogram de struguri în prima 

zi, un kilogram în a doua, 

ajungânduse la 1,5 kilograme 

în cea de-a treia zi. 

După aceste zile în care ne 

obişnuim digestia şi metabolismul 

cu strugurii, urmează 5 

zile în care se consumă numai 

şi numai struguri, ca atare sau 

sub formă de must. După ultima 

zi de cură ne obişnuim 

gradat cu alimentele normale, 

consumând mai întâi infuzii 

de plante îndulcite cu miere 

şi alimente uşoare (supe de 

legume, cartofi fierţi sau copţi 

etc.), ajungând ca în 3-4 zile 

să se revină la alimentaţia 

normală. 

Cura cu struguri este recomandată 

pentru eliminarea 

rapidă a kilogramelor nedorite 

(între 3-5 kilograme), a toxinelor 

din organism şi pentru 

accelerarea metabolismului. 

Singurul supliment care se 

permite pe parcursul curei 

sunt ceaiurile calde neîndulcite 

de chimen, mentă sau 

cimbrişor, pentru a combate 

eventuala diaree sau crampele 

abdominale. 

De asemenea, în urma 

procesului de detoxifiere a 

organismului declanşate prin 

Beneficiile 

fructelor de toamnă 

Consumaţi cât mai multe legume şi fructe autohtone în detrimentul celor 

de import! Merele, perele, strugurii, gutuile şi prunele sunt surse impresionante 

de antioxidanţi, vitamine, minerale şi carbohidraţi de calitate, 

iar nucile vin la pachet cu multe grăsimi sănătoase. 

această cură, pielea devine 

strălucitoare şi catifelată, iar 

surplusul de greutate este cu 

uşurinţă eliminat! Contraindicaţii 

la cura cu struguri: 

persoanele care suferă de diabet, 

probleme renale grave, 

hipertensiune, retenţie de apă, 

colită şi diaree cronică. 

Pere, fructe-minune recomandate 

în diabet 

Cunoscute ca fiind printre 

primele fructe cultivate, perele 

şi-au făcut treptat apariţia 

în numeroase ţări de pe glob. 

Dincolo de coaja lor aurie, perele 

conţin un întreg depozit 

de vitamine şi săruri minerale 

benefice organismului şi sistemului 

imunitar. Consumul 

de pere oferă atât plăcerea savurării 

unor fructe delicioase 

şi parfumate, cât şi posibilitatea 

asimilării componentelor 

sănătoase ale acestora. 

Perele au fost cultivate 

pentru prima dată în anul 

5000 înainte de Hristos de 

către Feng Li, un meşteşugar 

chinez recunoscut. Pe aceste 

teritorii, perele erau considerate 

adevărate simboluri ale 

nemuririi, pentru că arborii 

în care creşteau aveau o viaţă 

foarte lungă, de cel puţin 100 

de ani. 

Aceste fructe zemoase 

şi dulci fac parte din familia 

rozaceelor şi există peste 

5.000 de varietăţi de pere 

(Cure, Bergamot, Esperen, 

W illiams, Napoleon etc.), împărţite 

în două mari categorii: 

pere europene şi pere asiatice. 

Denumirea de “fruct de unt” 

atribuită acestui fruct a fost 

dată de către preotul Nicolas 

Hardenport, la sfârşitul secolului 

18, atunci când acesta a 

cultivat un sortiment de pere 

cu pulpa foarte moale şi consistenţa 

cremoasă precum a 

untului. 

Acum, că am aflat o mică 

parte din istoria acestor superfructe 

de vară, să descoperim 

şi care sunt efectele lor benefice 

asupra stării noastre de 

sănătate: 

• au foarte mulţi nutrienţi 

şi puţine calorii, de aceea sunt 

atât de dulci şi parfumate; 

• sunt o sursă excelentă de 

fibre, vitamina C, cupru şi vitamina 

K; 

• se recomanda a fi fructe 

hipoalergenice deoarece 

riscul de a favoriza apariţia 

alergiilor este cel mai scăzut 

dintre toate celelalte fructe; 

• de regulă, perele sunt 

primele fructe administrate 

copiilor deoarece sunt moi, 

dulci, zemoase şi foarte uşor 

de digerat; 

• datorită indicelui glicemic 

scăzut (38) şi capacităţii 

de a regla nivelul glucozei din 

sânge, perele sunt recomandate 

spre consum diabeticilor, 

dar şi persoanelor care doresc 

să slăbească şi care au nevoie 

de energie la birou; 

• perele scad riscul de accident 

vascular cerebral şi de 

cancer pulmonar graţie antioxidanţilor 

care se găsesc din 

belşug în fruct şi care protejează 

capilarele şi împiedică 

acţiunea nocivă a radicalilor 

liberi. 

Documentare: 

Cărți: The FastLife / Michael 

Mosley (Author); The FastDiet 

- Revised & Updated / Mimi 

Spencer (Author); The 5: 2 Fast 

Diet for Beginners / Rockridge 

Press (Author) 

Internet: 

http://www.dailymail.co.uk/ 

http://www.shen-nong.com/ 

***

Vernisajul expoziției de sculptură „Viziuni” 

a sculptorului român Mihai Camara 

Quintanar de la Orden, 26 septembrie 2015 

Ambasada României la 

Madrid a participat sâmbătă, 

26 septembrie a.c., la vernisajul 

expoziției de sculpură „Viziuni” 

a artistului plastic român, Mihai 

Camara, organizată de către 

Asociația Culturală Hispano- 

Română GENTE din Quintanar 

de la Orden. 

Misiunea diplomatică a 

fost reprezentată la eveniment 

de diplomatul responsabil cu 

problematica comunității române 

din Spania, dna. M agdalena 

Lungu; au participat, de asemenea, 

șefa Consulatului de 

la Ciudad Real, dna. Doina 

Mica publicitate OCTOMBRIE 

2015 23 

Boblea, primarul municipiului 

Quintanar de la Orden, dl. 

Juan Carlos Navalón López- 

Brea, reprezentanți ai executivului 

municipal, membrii ai 

asociației GENTE, ziariști, 

localnici. 

Reprezentantul Ambasadei 

a felicitat asociația pentru 

inițiativa organizării unui eveniment 

deosebit și a mulțumit 

edilului pentru sprijinul pe 

care îl acordă asociației și procesului 

de integrare socială a 

membrilor comunității de români 

din Quintanar, asigurându-l 

de disponibilitatea misiunii 

de a coopera în proiecte ce 

privesc comunitatea română. 

Șeful administrației locale 

și-a exprimat satisfacția organizării 

acestui proiect cultural și 

a evidențiat activitatea pe care 

Asociația GENTE o desfășoară 

în sprijinul integrării sociale a 

românilor din zonă. În acest 

context a făcut public faptul că 

Primăria a pus un spațiu permanent 

la dispoziția asociației dar și 

a Consulatului de la Ciudad Real 

pentru organizarea activităților 

proprii și a serviciilor consulare 

derulate în cadrul programului 

consular itinerant. 

Important pentru cititori! 

• Vă rugăm să verificaţi textul 

anunţului şi numărul de telefon 

înainte de a fi trimis spre publicare 

redacţiei noastre! 

• Publicaţia Occidentul Românesc 

nu îşi asumă răspunderea pentru 

numerele de telefon greşite 

sau conţinutul anunţurilor de la 

mica publicitate! 

MUNCĂ - CERERI 

Șofer profesionist cu experiență, 

caut de muncă în domeniu, sau 

în construcții. Posed categoriile: 

B. C, E. Telefon: 642 245 420. 

Doamnă responsabilă și 

serioasă caută de muncă ca internă 

sau externă în Palma de 

Mallorca. Telefon: 672 820 700. 

Caut de muncă ca șofer cu 

microbuz personal Mercedes 

Vito de marfă, în comunitatea 

Madrid. Telefon: 642 295 885. 

MUNCĂ - OFERTE 

Căutăm internă, cu vârsta între 

30-40 de ani, fără obligații, cu 

carnet de conducere și cunoștințe 

de limba engleză, pentru a 

avea grijă de copii și casă, în 

Castelldefels (Barcelona). Detalii 

la telefon: 653 610 228. 

Avem nevoie de o persoană 

care să facă curățenie întrun 

apartament particular în 

Barcelona, timp de 2 săptămâni, 

câte 4 ore/zi. Plătim 5,5 euro/oră. 

Telefon: 633 094 921. 

Căutăm internă care să lucreze 

într-o casă din Moraleja 

(Madrid), pentru o familie cu 3 

copii. Cerințe: bună gospodină, 

serioasă, responsabilă, cunoștințe 

din bucătăria spaniolă, curățenie, 

călcat. Informații la telefon: 628 

031 377. 

Avem nevoie de o persoană 

responsabilă și cu experiență 

pentru a lucra într-o casă cu 4 copii, 

din Madrid. Detalii la telefon: 

628 031 377. 

Angajăm coafeză cu experiență 

în Griñón (Madrid). Detalii la telefon: 

918 141 512, 645 410 119. 

Căutăm persoane cu vârsta între 

18 și 40 de ani, prezentabile, 

pentru a lucra în data de 25 și 26 

octombrie alături de specialiști 

de renume în domeniul esteticii, 

cu ocazia unei prezentări care se 

va desfășura în Madrid. Pentru 

ședințele foto, spălat și coafat părul, 

veți fi remunerați. Detalii la 

telefon: 620 842 425. 

Angajăm persoană cu 

experiență, pentru a lucra întro 

benzinărie în Parla (Madrid). 

Cerințe: cunoștințe minime 

de informatică pentru a utiliza 

casa de marcat, seriozitate, corectitudine. 

Informații la telefon: 

914 079 612, 914 079 612. 

Caut bucătar cu experiență 

de minimum 1 an în domeniu, în 

Majadahonda (Madrid). Detalii 

suplimentare la telefon: 644 337 

118, 615 578 043. 

Angajez bucătar cu experiență 

în Madrid. Informații la telefon: 

913 029 349, 634 132 442 - C arlos. 

Căutăm persoană energică și 

serioasă, cu vârsta între 18 și 35 

de ani, pentru a lucra într-o pizzerie, 

în Xátiva (Valencia). Pentru detalii, 

sunați la telefon: 691 885 265. 

Angajez ospătar cu experiență, 

serios, punctual, atent cu clienții, 

în Villargordo del Cabriel 

(Valencia). Telefon: 666 809 683, 

666 809 683. 

Avem nevoie de o internă pentru 

a lucra într-o casă în Alicante. 

Sunați la telefon: 637 823 627, 

pentru mai multe informații. 

Angajez urgent internă pentru 

o familie din Elche (Alicante) cu 

3 copii. Condiții: persoană fără 

obligații, serioasă, carnet de conducere, 

gospodină. Telefon: 655 

529 683. 

Caut internă pentru a îngriji o 

persoană în vârstă în Daya Nueva 

(Alicante). Mai multe informații 

la telefon: 639 258 656. 

Avem nevoie de o internă, cu 

vârsta între 30 și 50 de ani, serioasă 

și cu experiență pentru a lucra 

într-o vilă în Altea (Alicante). 

Cerințe: fără oligații, carnet de 

conducere. Mai multe informații 

la telefon: 650 048 851. 

Angajez internă, de 35 – 49 de 

ani, cu experiență de cel puțin 2 

ani, pentru a avea grijă de un copil 

minor și casă, în Callosa de Segura 

(Alicante). Oferim condiții: cameră 

și baie separată, internet etc. Detalii 

suplimentare la: 606 133 002. 

Avem nevoie de o internă cu 

experiență în Cangas del Narcea 

(Asturias). Sunați pentru alte detalii 

la telefon: 608 473 827. 

Caut internă pentru a avea 

grijă de o persoană în vârstă în 

Alcázar de San Juan (Ciudad 

Real). Telefon: 601 300 827. 

Căutăm persoană responsabilă 

care să lucreze ca internă 

în Zaragoza. Sunați pentru 

informații numai în următorul 

interval de timp: de la 10:00 la 

14:00 și de la 17:00 la 19:00, la telefon: 

610 862 148, 876 700 219. 

Caut internă pentru a avea 

grijă de o persoană în vârstă 

în Brenes (Sevilla). Cerințe: 

experiență, nefumătoare, fără 

obligații, între 27 – 45 de ani, 

gospodină. Mai multe la telefon: 

695 931 945. 

ÎNCHIRIERI 

Închiriez cameră pentru o 

persoană de preferință femeie, 

în Madrid zona Moncloa. Preț 

avantajos. Detalii la telefon: 637 

993 720, 642 340 275. 

Închiriez cameră pentru o 

internă, la sfârșit de săptămână, în 

zona Lucero/Madrid. Mai multe 

informații la telefon: 672 845 737. 

Închiriez cameră pentru o fată 

în Vicalvaro, condiții bune, zonă 

liniștită, internet. Telefon: 640 

522 285. 

MATRIMONIALE 

Tânăr, 35 de ani, caut o fată 

de vârstă apropiată cu mine, din 

comunitatea Madrid, sinceră și 

serioasă, penru o relație de lungă 

durată. Telefon: 642 373 037. 

Doamnă, 59 de ani, singură, 

doresc să cunosc un domn de 

vârstă apropată, din comunitatea 

Madrid, serios și de încredere, 

pentru o relație serioasă. Telefon: 

672 979 477. 

Anunţurile de mică publicitate sunt 

GRATUITE! 

E-mail: 

redactia@ 

occidentul-romanesc.com 

Telefon: 

617 080 531 - Orange 

642 298 948 - DIGI 

(de luni până vineri: 09:00 –20:00)

Occidentul romanesc nr 56

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?