Occidentul romanesc nr 56

occidentul
  • No tags were found...

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

Ziar

GRATUIT

Anul V - Nr. 56 / 24 pagini

Octombrie 2015

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Cum pot solicita

cetățenii români din Spania

pensii comunitare

„Casele de pensii din fiecare țară membră a Uniunii Europene în care ați lucrat vor analiza contribuțiile

pe care le-ați plătit la fondul de pensii din țara respectivă, dar și durata și valoarea contribuțiilor plătite...”

Pagina 12-13

Stabilirea domiciliului

f iscal în Spania

„Confom Legii 35/2006, din

28 noiembrie, orice persoană

care locuieşte în Spania,

neîntrerupt, timp de 183 de zile

într-un an c alendaristic î ntreg,

trebuie să îşi s tabilească...”

Pagina 09

Descubre 15 de los lugares

más increíbles de Cataluña,

desde sus playas hasta el

Pirineo

„Como todas las comunidades

de España, Cataluña esconde

en su interior muchísimos

r incones de singular belleza y

encanto incomparable. Desde

la esencia mediterránea de

sus pueblos de pescadores y...”

Página 14

Primul magazin Gerovital

din Spania și-a deschis

porțile la Barcelona

„Magazinele partenere de

brand aduc reale beneficii de

imagine companiei, reuşind

să promoveze într-o manieră

personalizată direct către...”

Pagina 08

Consulat intinerant la

Murcia

„Consulatul General al

României la Sevilla organizează

un consulat itinerant la Murcia,

pe data de 9 octombrie, 2015.

Reamintim tuturor cetățenilor

români care vor solicita...”

Pagina 10

Profesionales rumanos en

España

„La añoranza de Rumania

y el deseo de ayudar a la

comunidad rumana afincada

en la provincia Alicante

determina a Dorina y Marian

Apóstol, junto a un grupo...”

Página 15


02 OCTOMBRIE

2015

Adrese şi informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@

embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de

deces sau accidente rutiere)

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,

Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:

almeria@mae.ro

Consulat itinerant în Palma de Mallorca

Aducem la cunoștința cetățenilor

români rezidenți în

Insulele Baleare faptul că, în

perioada 30-31 octombrie 2015,

Consulatul General al României

la Barcelona organizează un

nou consulat itinerant în Palma

de Mallorca.

Activitatea cu publicul

se va desfășura la Casal del

Inmigrantes, C/Eusebio Estada

núm. 48, Palma, după următorul

program:

- 30.10.2015, între orele 10:00 –

18:00, se vor prelua cererile

- 31.10.2015 între orele 11:00 –

14:00, se vor elibera documentele

(acte notariale, certificate de

naștere, pașapoarte)

ATENȚIE:

Activitatea se va desfășura

numai pe bază de programare

prealabilă, ceea ce presupune să

vă adresați în mod direct consulatului

până cel mai târziu la

data de 25.10.2015, pentru a solicita

o programare pentru serviciul

consular dorit. Solicitarea o

puteți face fie la adresa de email

a consulatului barcelona@mae.

ro, fie pe fax la nr. 934 341 109.

Dacă utilizați faxul, este absolut

necesar să ne comunicați

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT

OCCIDENTUL ROMÂNESC:

Michael H. Cronkite (USA)

REDACTOR ŞEF:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

și un număr de telefon la care

puteți fi contactați dacă este

necesar. În cazul în care este

vorba de un act notarial cu un

mandat complex sau de întindere,

este absolut necesar să

se aducă modelul în format

electronic iar cei care doresc

procuri pentru acte de identitate

trebuie să fie deja în

posesia fotografiilor necesare.

SENIORI EDITORI:

Dan Caragea

Letiţia Coza

Puşa Roth

Vavila Popovici

REDACTORI:

Andra M. Gutierréz

Gabriela C. Sonnenberg

Irina Ş. Georgescu

Lorena G. Borrero

Oana Moşniagu

COLABORATORI:

Andrei Bodea Varble (USA)

Important!

- Nu se preiau cereri pentru

pașaport!

- Nu se acceptă fotografiile care

nu corespund criteriilor legale!

- Cererile care nu respectă

aceste condiții nu vor fi luate

în considerare!

Atragem atenția că din motive

organizatorice, nu putem

face niciun fel de excepție de la

Dan Luca (Belgia)

Lucian Oprea (USA)

Radu Golban (Elveţia)

Sebastian Rus (USA)

Timeea Opreanu (România)

Tudor Petruţ (USA)

Vasile Mureşan (USA)

Zoe Stoleru (Spania)

MARKETING-PUBLICITATE:

Răzvan Ionescu (Spania)

SPECIALIŞTI:

Corina S. Hudgens (Anglia)

Cristian G. Ioanovics (Spania)

regula programării. Pentru efectuarea

serviciului consular dorit,

este absolut necesar să dețineți

acte de identitate românești valabile

și să aveți copii după absolut

toate documentele.

Adresăm rugămintea persoanelor

care doresc să se informeze

despre organizarea consulatului

itinerant să precizeze și

detaliile prezentate mai sus.

Această ediție este realizată și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

http://www.dprp.gov.ro/

Eduard Rudolf Roth (Spania)

Jeni Ciriac (România)

Marius Vili Sârbu (Spania)

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

publicitate@occidentul-romanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Depósito Legal: M-30588-2013

Publicaţie independentă realizată şi editată

de: El Occidente Rumano/Spania


Cuvânt înainte OCTOMBRIE

2015 03

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Redactor şef - Occidentul

Românesc

Ne-am obişnuit cu tot

felul de etichete pentru

statele lumii: eşuate, teroriste,

capcană, post-comuniste,

semilegale, ba chiar

inexistente, cum este cazul

aşa-zisului Stat Islamic.

„Statul hippy” este o denumire

nouă! Aparţine unui

profesor britanic, Anthony

Glees, specialist cu solidă

formaţie şi reputaţie în domeniul

securităţii, dar şi

bun cunoscător al politicii

germane. Statul hippy nu e

chiar un concept deocamdată,

mai degrabă o formulare

colocvială menită

să dea culoare unui interviu,

destinat nu publicului

britanic, cum s-ar putea

crede, ci celui german.

Interviul a fost acordat de

Anthony Glees postului de

radio Deutschlandfunk.

Şi, ca să înţelegem bine

unde bate vorba lui, omul

a caracterizat comportamentul

Germaniei în problema

refugiaţilor care

Isterie, imigrație

și… istorie

asaltează Europa, ca fiind condus (dominat) de simţire,

abandonînd astfel raţiunea!

Opinia lui Glees

nu este chiar singulară.

Viktor Orban a spus-o întrun

mod diferit, când, spre

surpriza multora, declara:

„Refugiaţii sunt problema

Germaniei!”

Reacţiile negative, violente

chiar, anti-emigraţie

nu au lipsit de-a lungul

timpului nici în Germania.

Integrate mişcărilor neonaziste

radicale, anti-sistem,

cu puternice accente

rasiste, ele s-au concretizat

în acţiuni care au ameninţat

serios - în câteva

cazuri chiar au luat viaţa -,

unora dintre cei găzduiţi

de Germania, ca azilanţi.

Prima observaţie-obiecţie

ridicată de Gleen se

referă la liniile contradictorii

de politică adoptate

de Germania. În

criza Greciei, Germania

a insistat asupra respectării

regulilor şi a prevederilor

tratatelor Uniunii

Europene. La polul

opus, soluţiile îmbrăţişate

de guvernul doamnei

Merkel în problema

refugiaţilor sunt cu totul

contrare prevederilor

de drept, consacrate de

tratate şi convenţii, cum

sunt cele de la Schengen

şi D ublin. Problema este

mult mai serioasă decât

pare, susţine Gleen, pen- tru că Europa, aşa bunărea,

cum există, este construită

pe reguli!

Dacă Germania începe

să le încalce, să le trateze

politic ca fiind opţionale,

atunci întregul edificiu

al Uniunii Europene şi al

Europei în ansamblu se

prăbuşeşte. „Aceasta este

o uriaşă schimbare şi plăcile

tectonice încep să se

mişte dacă Germania se

comportă ca un Stat-hippy,

condus doar de simţire.

Un asemenea comportament

este pur şi simplu

lipsit de sens!”.

Spre deosebire de doamna

Merkel, David Cameron

- susţine Gleen -, nu a

abondonat dreapta cumpănă

când, în abordarea

problemei refugiaţilor,

în Camera Comunelor

arăta că tema trebuie desigur

tratată cu inima,

dar fără doar şi poate

şi cu mintea! Îndoielile

asupra politicilor guvernării

Merkel produse de

aceste macro-oscilaţii,

se întăresc cu atât mai

mult cu cât şi în abordarea

radicală, militară,

a luptei împotriva statului

islamic, Germania se

ţine deoparte, în timp ce

Franţa şi Marea Britanie

au îmbrăţişat acţiunea directă.

Ajungem, astfel, la

sâmburele problemei!

Prin vocea profesorului

Gleen se exprimă teama

că acţiunile Germaniei vor

determina schimbarea din

temelie a ceea ce numim

şi preţuim sub numele

de Europa! Iar această

teamă nu este decât prea

puţin expresia unei atitudini

iraţionale! Compasiunea

şi înţelegerea, dorinţa

de a sări în ajutorul

celor care se află în suferinţă,

sunt desigur, trăsături

lăudabile, nobile,

ale oamenilor, nu doar

a celor din Germania

și, ele trebuie cultivate

în continuare. Problema

este dacă aceste sentimente

pot ţine loc de politici

coerente. Mai grav,

dacă ele justifică demolarea

infrastructurii de

legi, convenţii şi tratate,

fără de care Europa, aşa

cum o cunoaştem astăzi,

la construcţia căreia au

contribuit două generaţii

de politicieni vizionari,

s-ar prăbuşi.

Soluţia, desigur, nu este

să extirpăm sentimentele

ori să blamăm cultura bunăvoinţei

faţă de cei aflaţi

în suferinţă de oriunde ar

veni ei. Soluţia nu poate fi

însă, nici părăsirea bruscă,

masivă, a regulilor pe care

se întemeiază atât ordinea

internaţională, cât şi cea

internă, a spaţiului european.

Cât despre subestimarea

pericolelor asociate

tratării superficiale a

problemelor generate de

emigraţia masivă şi de

valurile succesive de refugiaţi

care îşi vor căuta,

ba chiar îşi vor întemeia

un drept de a se stabili

oricum şi oricând în

Europa, aceasta ar putea

fi cea de a doua greşeală

fatală a politicilor îmbrăţişate

de Germania.

De la controlul asupra

epidemiilor, la presiunea

economică exercitată asupra

bugetelor şi a serviciilor

sociale asigurate de

stat şi de comunităţile locale

unde se vor constitui

grupări de refugiaţi cu dorinţa

de a se stabili permanent,

statele „receptoare”

vor trebui să facă faţă unei

agende pentru care majoritatea

sunt prea puţin pregătite.

Poate că Germania

nu are mari dificultăţi să

mobilizeze câteva miliarde

de euro şi să facă faţă

impactului imediat al problemei.

O ţară ca România nu

le are, trebuie să le ia din

capitole bugetare cronic

deficitare. Poate că, pe

termen lung, societatea

germană, la 80 de milioane

de locuitori, nu va avea

probleme identitare dacă

dezvoltă un alt experiment

istoric bazat pe multiculturalism

ori pe filosofia

socială a melting pot-ului.

La 10, 15 milioane de

locuitori, cum este cazul

Ungariei sau al României,

nu mai este deloc sigur ce

fel de consecinţe vor urma

şi nici cum ar putea fi ele

gestionate pentru a păstra

aceste identităţi naţionale

care formează coloana

vertebrală a ceea ce

numim Europa, oricât de

unită ar fi ea!

Germania poate că are

resursele necesare pentru

reinstituirea unor politici

integraţioniste care să rezolve

asimilarea noilor

veniţi într-o generaţie,

România şi alte ţări ale

Europei, cu siguranţă,

nu le au! Şi aici, vine întrebarea:

există o soluţie

germană la problema emigraţiei

şi a refugiaţilor în

valuri masive?!

Pretenţia Germaniei de

a impune abordarea ei celorlalţi,

este nu doar iraţională,

ci şi puternic distructivă

pentru entitatea şi aşa

fragilă a unui continent

departe de a-şi fi regăsit

echilibrele structurale,

după cataclismele politice

şi militare ale secolului

XX.

Iată de ce, de principiu,

România, ca stat, trebuie

să respingă, cu orice cost,

soluţia „cotelor impuse”

şi să-şi formuleze răspunsul,

ajutorul, pornind

strict de la resursele pe

care le poate mobiliza, de

la condiţiile care îi asigură

gestiunea în siguranţă

a problemelor grave şi

complexe asociate cu valurile

masive de refugiaţi,

indiferent dacă ei vor dori

să se stabilizeze la noi, ori

îşi vor continua migraţia

către alte orizonturi ale

Europei. Poate Germania

îşi permite „luxul” de a fi

un stat hippiot, România

cu siguranţă, nu!


04 OCTOMBRIE

2015

Catalonia

Independenţa Cataloniei

ar însemna ieşirea regiunii

din zona euro

Dacă regiunea Catalonia

va solicita independenţa

faţă de restul Spaniei, va fi

obligată în mod automat să

iasă din zona euro şi probabil

din Uniunea Europeană,

a declarat luni guvernatorul

băncii centrale spaniole,

Luis Maria Linde.

Incertitudinile şi tensiunile

legate de rezultatul alegerilor

regionale de duminică, 27 septembrie,

care ar putea duce la

solicitarea în mod unilateral a

independenţei, afectează băncile

catalane şi spaniole, a spus

Linde, avertizând că acestea ar

pierde accesul la facilităţile de

la Banca Centrală Europeană.

Marile bănci spaniole au

avertizat la rândul lor, vineri,

25 septembrie, că separarea

Cataloniei ar reprezenta un

risc serios pentru stabilitatea

financiară a regiunii.

Avertismentul a avut loc

în condiţiile în care sondajele

de opinie sugerează că separatiştii

catalani sunt pe cale să

obţină o majoritate strânsă în

Parlamentul Cataloniei, suficient

pentru a putea lansa un

plan de separare, în următoarele

18 luni, potrivit preşedintelui

catalan Artur Mas.

„Ieşirea din zona euro ar fi

automată, exit-ul din Uniunea

europeană ar fi implicit”, a

afirmat Luis Maria Linde

în timpul unui eveniment la

Madrid.

Şeful Băncii Spaniei a mai

spus că nu este îngrijorat de

rezultatul alegerilor generale

aşteptate să aibă loc la sfârşitul

acestui an, atâta timp cât noul

Guvern va continua actualele

politici de consolidare fiscală.

Măsurile Spaniei de reducere

a unuia dintre cele mai

mari deficite bugetare din zona

euro au fost esenţiale pentru

recâştigarea încrederii pieţelor,

după ce Guvernul a fost

nevoit să solicite un program

de salvare în 2012, pe fondul

creşterii puternice a costurilor

de finanţare.

Partide de opoziţie precum

formaţiunea de stânga

Podemos, similară partidului

elen de extremă stânga Syriza,

şi Ciudadanos, favorabil mediului

de afaceri, au câştigat

popularitate ca efect al măsurilor

de austeritate nepopulare.

Economia Spaniei a înregistrat

în trimestrul al doilea o creştere

de 1% faţă de trimestrul

anterior, printre cele mai mari

din UE.

***


06 OCTOMBRIE

2015

Comunitatea Madrid

Madrid: Prima ediție a Festivalului

de folclor internațional „Se întâlnește

dor cu dor” - Un succes de excepție

Federația Asociațiilor de

Români din Spania ( FEDROM)

a organizat sâmbătă, 19 septembrie

și duminică, 20 septembrie,

prima ediție a Festivalului de folclor

internațional „Se întâlnește

dor cu dor”, în Centrul Cultural

La Jaramilla din Coslada (o localitate

din apropierea Madridului

cu o importantă comunitate românească)

la care, au participat

aproximativ 800 de persoane

din Coslada dar și din localitățile

apropiate.

Deschiderea f estivalului

( coordonat de Ica Tomi), a fost

efectuată de către Excelența Sa,

domnul Ion Vâlcu - Ambasadorul

României în Regatul Spaniei,

Manuel Marin - consilier în cadrul

departamentului de Participare

Cetățenească, Educație și Cultură

din primăria Coslada și Miguel

Fonda Ștefănescu - președinte

FEDROM.

Pe parcursul celor două zile

cât s-a desfășurat festivalul, cei

prezenți au avut posibilitatea să

viziteze o expoziție de artizanat

Ica Tomi și Eugenia Mateescu,

ceramică și pictură - Nicoleta

Kirilă Minca, precum și artă

modernă - Elena Ninerică, și

să participe la diverse momente

artistice.

Zilele Festivalului de folclor

internațional „Se întâlnește dor

cu dor” s-au încheiat în fiecare

seară după orele 18:00, cu spectacole

de muzică și divertisment.

Ion Crețeanu (unul dintre

ultimii cobzari din România), a

emoționat profund publicul cu

repertoriul său, și în mod special

cu interpretarea de exceptie

a Baladei lui Brâncoveanu, iar

Domnica Dologa (membră a

ansamblului Dor Românesc din

Bistrița), a ridicat sala în picioare

și a emoționat până la lacrimi

publicul.

Alături de cei doi artiști

consacrați au evoluat: Grupul

Mystic Madrid (Ionuț Tomoioagă

și Marius Țugurlan), Nicolae

Petriman – maestru al taragotului,

Nelu Boboilă (cu un repertoriu

din Ardeal) și Compania

de Folclor „Balcan”, alături de

grupul bulgăresc Trio Triada.

Grupul artistic de copii ai

asociației „ProVitaLex” a interpretat

o suită de dansuri populare

avându-i ca solişti pe Monica

și Andres Popa (mamă și fiu).

Valentina Florea și Carolina

Gonzalez, de la grupul „Sal y

pimienta”, au dansat sevillana

„La boda de Luis Alfonso”.

Formația artistică a Asociației

„Dor Român”, din Arganda del

Rey a interepretat o suită de

dansuri românești, iar solistul

Macedon Botârlă, aparținând

grupului a delectat publicul cu

cântece populare tradiționale

cunoscute.

„Ballet Ecuadoriano

Renacer” a prezentat un

program inspirat din cultura

tradițională ecuadoriană și

au oferit o surpriză extrem de

plăcută și apreciată de public,

încheind programul cu o piesă a

lui Gheorghe Zamfir.

Spectacolele au fost prezentate

de Ionela Bolbos și Bogdan

Nistor. Aceștia au purtat costume

populare autentice din

Ardeal și Oltenia, vechi de peste

50 de ani.

Important!

- Evenimentul a fost realizat

cu sprijinul Direcției de

Emigrație din Comunitatea

Madridului și a primăriei din

Coslada.

- Sponsorul principal al

acestui eveniment a fost domnul

Iulian Tirsoana - liderul

Companiei Romproduct Activ

care a oferit pe durata a celor

două zile cozonaci și produse

românești spre deliciul p ublicului.

- Singura instituție din

România care a sprijinit acest

festival a fost Institutul Frații

Golescu!

Festivalul de folclor internațional

„Se întâlnește dor cu

dor” - două zile în care Teatrul

Jaramilla a fost un colț de

R omânia în care străinii au avut

posibilitatea să cunoască aspecte

din cultura românească iar

românii prezenți să descopere

câte ceva din cultura Bulgariei

și a Ecuadorului.

Impresii:

Interpreta de muzică populară

Domnica Dologa a fost

impresionată de publicul prezent

în număr atât de mare la

spectacol: „Publicul a fost minunat.

Deși nu sunt prima oară

în Spania, descopăr de fiecare

dată atunci când cânt pentru români,

oameni iubitori de tradiții

și vă mărturisesc cu bucurie în

suflet că în aceste seri i-am simțit

mai aproape ca niciodată. Le

mulțumesc celor de la FEDROM

pentru invitație și în special Icăi

Tomi care mi-a dat posibilitatea

să le dăruiesc românilor de aici

frânturi din bogatul folclor românesc.

Voi veni cu drag să cânt

pentru români de fiecare dată

când voi fi invitată”.

Maestrul cobzar Ion

Crețeanu a mărturisit că a fost

un eveniment special: „Vreau

să vă mărturisesc ceva impresionant.

Cobza mea nu a cântat

pentru oameni, a cântat pentru

suflete. Sunt copleșit să văd

atâția oameni dornici de frumos.

Mulțumesc FEDROM-ului pentru

că a organizat acest eveniment

și mă simt onorat că am fost

invitat să particip. De-a lungul

carierei mele am întâlnit mulți

oameni, dar rar mi-a fost dat să

întâlnesc atâta sete de tradiții.

Sublim, nu am cuvinte să descriu

acest minunat public pentru care

am cântat la Coslada”.

Miguel Fonda Ștefănescu,

președintele FEDROM a rat că federația își propune ca

declaalături

de asociațiile componente

să îndeplinească principalul

său obiectiv, „frânturi de suflet

și simțire românească, atât pentru

romanii din Diaspora,

minoritățile etnice și românii

din comunitățile istorice

romanești”. „Cred că am reușit

cu acest festival să îndeplinim

parte din obiectivul nostru. Nu

ne vom opri aici. Succesul acestui

eveniment ne-a impulsionat

ca și pe viitor să organizăm

manifestări prin care să le mintim românilor bogăția fol-

reaclorului

românesc și a tradițiilor

noastre. Le mulțumesc tuturor

celor care au participat la festival

și mă bucur că munca

noastră a fost răsplătită de bucuria

spectatorilor cu ropote de

aplauze”, a mai adăugat Miguel

Fonda Ștefănescu.

Ica Tomi - vicepreședinte

FEDROM și coordonatoarea

festivalului: „Organizarea unui

astfel de eveniment presupune o

muncă istovitoare, dar când am

văzut cum s-au ridicat românii

din sală, când le-am văzut lacrimile

de bucurie și de emoții

auzind cântecul lui Gheorghe

Zamfir interpretat de doi ecuadorieni,

zâmbetele de fericire

și bucuria de a fi împreună, am

zis că a meritat tot efortul. Mărturisesc

că am trăit intens atât

muzica populară cât și bucuria

românilor fericiți. Îmi doresc,

prin intermediul FEDROM, să

ofer fiecărui artist român din

Spania posibilitatea de a ajunge

acolo unde îi este locul: alături

de public. La FEDROM mereu

încercăm să creăm punți de legătură

cu România, de aceea

în cele două zile de spectacol

au urcat pe scenă atât grupuri

și interpreți din Spania, care

sunt foarte talentați și merită

pe deplin să fie promovați, cât

și interpreți consacrați din România.

Îmi doresc să reușesc ca

fiecare crâmpei de România din

Spania să ajungă la sufletele românilor

însetați de frumos”.

Transmite: Biroul de presă al

FEDROM Spania


08 OCTOMBRIE

2015

Gerovital din Carrer de zată integral în anul 1995 prin

Provença nr. 42 – Barcelona metoda MEBO, având 100%

își așteaptă clienții

capital românesc, singurul acţionar

fiind PAS Farmec. Din-

Compania Farmec este

cel mai mare producător de tre cele mai cunoscute mărci

cosmetice din România şi unul ale firmei amintim: Gerovital

dintre cei mai importanţi din H3, Ecovital, Farmec 16,

Europa de Sud-Est. Compania D ermofarm, Triumf şi Nufăr.

a fost înfiinţată în anul 1945 la În categoria cremelor şi

Cluj-Napoca și a fost privati-

emulsiilor, Farmec deţine

Catalonia

Primul magazin Gerovital din Spania

și-a deschis porțile la Barcelona

mărci renumite precum

Gerovital Plant, Ana Aslan,

Aslavital, Farmec şi Doina,

iar din categoria deodorantelor

fac parte Obsesie, Athos, You

Me. 10% din cifra de afaceri a

companiei constă în exporturi,

această fiind prezentă pe toate

continentele lumii.

Farmec este una dintre cele

mai longevive companii româneşti,

care îşi continuă succesul

pe o piaţă caracterizată de fluctuaţii

masive de ritm. Evoluţia

firmei se datorează în primul

rând portofoliului extins, foarte

bine adaptat nevoilor consumatorilor

şi îmbogăţit permanent

cu produse revoluţionare.

Compania deţine un departament

propriu de cercetare,

cu specialişti talentaţi şi pasionaţi

de munca lor şi de aceea,

inovaţia reprezintă unul

dintre punctele lor forte, care

a ajutat firma să se consolideze

din timp şi să se dezvolte.

Farmec are tradiţie şi s-a

modernizat tocmai pentru a

se adapta strategiilor în funcţie

de nevoile consumatorilor,

lansând an de an, noi game de

produse, cele mai multe dintre

ele cu formulări inovatoare,

îndrăzneţe şi foarte eficiente.

Au diversificat recent

gama de produse, atrăgându-i

şi pe tineri să devină iubitori şi

clienţi ai companiei Farmec.

Gerovital Happiness este

o gamă care a prins foarte

bine la publicul tânăr, fiind

îndrăgită şi apreciată la numai

câteva luni de la lansare. S-a

înţeles nevoia consumatorilor

din categoria de vârstă 16+

şi, după mai multe studii de

piaţă şi proiecte de cercetare,

compania Farmec a reuşit să

ofere tinerilor ce şi-au dorit: o

gamă completă de produse de

întreţinere eficiente şi la preţuri

accesibile.

Pe lângă formulările foarte

bune, produsele din gama

Happiness beneficiază şi de

ambalaje atractive, precum şi

de o campanie de comunicare

potrivită, realizată pe canale

specifice acestui segment

şi cu ambasadori de brand

aleşi în funcţie de preferinţele

acestuia.

Compania Farmec s-a extins

în ultimii ani şi numărul

magazinelor de brand deschise

în diverse locuri însorite

din lume, creşte de la an la an:

Grecia, la Alexandroupoli (un

oraş turistic aflat în nord-estul

ţării), în Franţa, la Menton

(una dintre cele mai cunoscute

staţiuni de pe Coasta de

Azur).

Pe lângă cele două centre,

mai există 4 magazine

partenere de brand în afara

ţării - la Sharjah ( Emiratele

Unite Arabe), Budapesta

( Ungaria), Salonic şi Katerini

(Grecia). Pe data de 19 septembrie,

compania Farmec a

inaugurat un nou magazin în

Barcelona, în strada Carrer

de Provença nr. 42, avându-l

ca partener pe cunoscutul om

de afaceri Doru Roşu.

Pentru compania Farmec

exportul este o componentă

foarte importantă. Strategic,

extinderea la export se realizează

nu doar prin dezvoltarea

continuă a reţelei de distribuitori,

ci şi prin diversificarea

tipurilor de parteneriate.

Compania Farmec susţine

deschiderea magazinelor

de brand, atunci când partenerii

lor externi identifică

oportunitatea acestor investiţii.

Magazinele partenere de

brand aduc reale beneficii de

imagine companiei, reuşind

să promoveze într-o manieră

personalizată direct către consumatorul

străin tradiţia, inovaţia

şi calitatea produsului

românesc.


Catalonia OCTOMBRIE

2015 09

Stabilirea domiciliului fiscal în Spania

Având în vedere că am tot

primit întrebări pe tema: „Ce

anume trebuie să facă cetăţenii

români care locuiesc în

afara României pentru a stabili

domiciliul fi scal în ţara

de rezidență?”, voi încerca

să explic ce anume avem de

făcut dacă desfăşurăm o activitate

economică în ţara de rezidenţă,

în acest caz, Spania.

Confom Legii 35/2006, din

28 noiembrie, ce se numeşte în

limba spniol „Impuesto sobre

la renta de las personas físicas

y de modificación parcial

de las leyes de los impuestos

sobre sociedades, sobre la

renta de no residentes y sobre

el patrimonio” (această lege

este în vigoare până la data de

1 ianuarie 2016), orice persoană

care locuieşte în Spania,

neîntrerupt, timp de 183 de

zile calendaristice, într-un an

calendaristic întreg, trebuie

să îşi stabilească domiciliul

fiscal în această ţară.

Pentru ca un român să

facă acest lucru trebuie să

fie rezident în Spania, adică

să aibă NIE cu drept la muncă

şi să meargă în ţară sau la

Consulatul României pentru a

preschimba paşaportul cu cel

nou, în care domiciliul este cel

din străinătate. În această situaţie,

evident, cetăţeanul român

nu o să mai dețină Cartea

de Identitate Românească

(adică buletinul).

După ce dispune de documentele

amintite anterior,

dacă va desfăşura o activitate

pe cont propriu, adică « autonomo

» în spaniolă şi PFApersoană

fizică autorizată,

în limba română, primul pas

- înainte de a începe activitatea

-, este acela de a merge

la Finanţe (Hacienda, în limba

spaniolă) şi de a completa

Formularele 036 şi 037 cu

datele persoanale, specificând

obiectul de activitate pe care

doreşte să-l realizeze, unde

anume se va desfăşura activitatea

(locaţia, oraşul, etc.,

dacă aveţi sediu sau nu) şi

ce impozite trebuiesc plătite

pentru a desfăşura acea activitate.

De fiecare dată când se

schimbă ceva din datele specificate

în aceste declaraţii,

persoana fizică autorizată

(autonomo) are obligaţia de a

merge la Finanţe şi de a întocmi

Formularele 036, 037 cu

datele noi, adică cu modificările

survenite.

Atunci când se declară activitatea

ce se doreşte a fi desfăşurată

pe teritoriul Spaniei,

va trebui să se selecteze şi

tipul de impozit aferent activităţii

respective pe care îl

puteţi găsi în

«Impozitele aferente activităţilor

economice» pe scurt

IAE, unde sunt incluse o

multitudine de activităţi comerciale

şi profesionale care

pot fi întreprinse de către o

persoană fizică autorizată (autonomo).

În termen de 30 zile după

ce aţi completat şi prezentat

formularele 036 şi 037 la

Finanţe (Hacienda) trebuie să

vă înregistraţi în cadrul regimului

special al Asigurărilor

Sociale (în limba spaniolă şi

prescurtat se numeşte RETA).

Va trebui să prezentaţi modelul

TA-0521 în oricare dintre

administraţiile publice ale

Serviciilor Sociale (Seguridad

Social), împreună cu fotocopie

a actului de identitate (în

cazul unui român, paşaportul

cu domiciliul ales în Spania

sau NIE plus CI) şi fotocopie

a documentului ridicat de la

Finanţe cu înregistrarea activităţii.

Abia după ce aţi făcut

toate aceste demersuri puteţi

să vă începeţi activitatea şi să

plătiţi statului spaniol impozitele

aferente.

Important!

Nu vă lăsaţi păcăliţi! Nu

EXISTĂ dublă impozitare!

Dacă plătiţi taxele în

Spania, NU le veţi mai plăti

și în România (şi invers). Iar

în cazul în care sunteţi rezident

în Spania şi au trecut

cele 183 de zile calendaristice

din momentul obţinerii

rezidenţei sunteţi obligaţi să

vă stabiliţi domiciliul fiscal

în Spania.

Un material realizat de

Florentina Marin – Avocat /

BARCELONA


10 OCTOMBRIE

2015

Andaluzia

Consulat

intinerant

la

Murcia

Consulatul General al

României la Sevilla organizează

un consulat itinerant

la Murcia, pe data de vineri,

9 octombrie, 2015.

Program:

• între orele 09:00 – 14:00

primiri acte;

• 16:00 – 18:00 eliberări

documente.

Locația: Espinardo, Av.

de los Rectores, nr. 3, 30100

Murcia

Este necesară înscrierea

prealabilă la adresa

de e-mail: secretariat@

cgrosevilla.e.telefonica.net,

sau prin fax la nr. 954 627 108,

comunicând numele complet,

serviciul consular solicitat și

un număr de telefon de contact.

Reamintim tuturor cetățenilor

români care vor solicita servicii/documente

consulare, să

se prezinte cu documentele de

identitate/călătorie și/sau stare

civilă atât în original, cât și

în fotocopie.

FOARTE IMPORTANT!

Solicitările de pașapoarte

se depun EXCLUSIV la sediul

Consulatului General

al României la Sevilla (Av.

Manuel Siurot 30, Sevilla).

***

În perioada 25-27 septembrie

2015, la Córdoba s-a desfășurat

a doua ediţie a Seminarului

„REȚEA DE ASOCIAȚII DE

ROMÂNI DIN ANDALUCIA

2015”, organizat de Asociația

hispano-romană TRAIAN

din Córdoba și subvenționat

de către Departamentul Politici

pentru Relaţia cu Românii

de P retutindeni din cadrul

Ministerului Afacerilor

Externe al României, Fundația

Caja Sur și Departamentul de

Politică Migratorie Córdoba a

Guvernului Andaluziei. Obiectivul

principal al Seminarului a

fost încurajarea şi consolidarea

mediului asociativ românesc

din afară granițelor.

La aceasta acțiune au participat

asociațiile: „ Asociación

Córdoba: Seminarul Rețea

de asociații de români din

Andaluzia 2015

Sociocultural Rumanos

Almerienses” ( Roquetas de

Mar), Ekinox ( Granada),

„Casa Rumana” (H uelva),

„ Prietenii Românilor din Sevilia

și Andaluzia”, „ Asociación

de Rumanos LA ENCINA

de Rociana del Condado”,

„Asociația de români din Santa

Ella” (C ordoba), „Asociación de

Mujeres Rumanas” (Córdoba),

Asociaţia „Red I nternacional

de Estudios Rumanos”

(G ranada) și Federația

Asociațiilor Românești din

Andaluzia ( Córdoba).

În prima zi a Seminarului

s-a analizat activitatea Rețelei

de Asociații de Români din

Andaluzia și a Federației

Asociațiilor de Români din

Andaluzia FARA (colaborarea,

informarea reciprocă,

sprijinul acordat între asociații,

etc.) din 2014 și până în prezent,

făcându-se propuneri

pentru ȋmbunătăţirea activităţii

celor două structuri analizate.

În data de 26 septembrie,

de la 16:30 până la 20:30, a

avut loc o sesiune de informare

cu reprezentantul DPRRP

MAE România, domnul Radu

Cosma, sesiune unde s-a discutat

pe tema ghidului de

finanțare, a cererii de finanțare

și a manualului de identitate

vizuală, emise de acest departament.

La sfârșitul întâlnirii,

membrii asociațiilor au

apreciat pozitiv informațiile

și explicațiile primite din partea

delegatului DPRRP MAE

România.

În cadrul aceluiași seminar

s-au mai organizat alte două

întâlniri, prima cu reprezentanta

FUNDAȚIEI XUL,

pentru prezentarea proiectului

RED ANTIRUMORES și cea

de-a două cu reprezentanții

asociației ENCLAVE

SOCIAL, entitate cu ajutorul

căreia se desfăşoară cursul de

CĂUTARE DE FONDURI,

curs inclus în desfăşurarea

aceluiași proiect.

Duminică, 27 septembrie,

de la 11:00 la 14:00, s-a desfăşurat

întâlnirea asociațiilor cu

Consulul general al României

la Sevilla, domnul Radu

Cătălin Mardare și reprezentantul

DPRRP MAE România,

domnul Radu Cosma. La

această întâlnire, domnul Radu

Cosma a transmis asociațiilor

mesajul Ministrului delegat

pentru Relația cu Românii

de peste Hotare, domnul Angel

Tilvăr, cu ocazia organizării

celei de-a doua ediţii a seminarului

„Reţea de Asociații de

Români din Andaluzia 2015”.

Ulterior participanţii la

Seminar au informat oficialii

Guvernului României asupra

situației asociaţiilor, a faptului

că este nevoie de ajutor

privind dotarea acestora (cu

echipament informatic și nu

numai), și au dorit să evidenţieze

importanţa desfășurării

unor astfel de acțiuni, de formare

și informare, atât pentru

asociații cât și pentru autoritătile

române.

Transmite:

Asociația hispano-romană

TRAIAN din Córdoba


Educaţie şi cultură OCTOMBRIE

2015 11

Dan Caragea - Critic literar

Portugalia

„Nu trebuie să fi i lingvist

ca să-ți dai seama că limba

română s-a urâțit sau, mai

bine zis, este urâțită, simplifi

cată, traumatizată de unii

vorbitori fără carte și fără

bun simț. Nici limba scrisă

nu dă totdeauna semne de

inteligență și corectitudine.

Ce-i mai grav este faptul că

nici limba oamenilor așa-zis

culți nu este totdeauna armonioasă,

corectă, frumoasă…”,

scria Eugen Simion în

prefața noului DOOM.

Am susținut și în alte articole

că faza actuală a limbii

noastre nu este una fastă. Motivele

sunt multe, apăsătoare

și chiar dureroase pentru cei

ce își iubesc limba.

Limba este mai presus decât

țara. O poți purta pretutindeni

cu tine și, de aceea,

o socotesc cel mai de seamă

patrimoniu al neamului.

Astăzi voi continua să prezint

unele aspecte care dau cel

mai mult de furcă românului,

în speranța că vom renunța cu

toții la rostiri sau scrieri negândite,

îndreptând ici și colo

ceea ce este de îndreptat, pentru

ca aceasta stă cu adevărat

în puterea noastră omenească.

ADJECTIVUL

Adjectivele (dar și sub-

Puşa Roth - Bucureşti

Alexandru Odobescu (23 iunie

1834, București– 10 noiembrie

1895, București), scriitor,

istoric, arheolog şi om politic,

este cel care a descoperit şi a făcut

cunoscut valorosul Tezaur de

la Pietroasa, prin transportarea

sa la Expoziţia universală de la

Paris, în 1867, şi prin lucrarea

în limba franceză Le Trésor de

Petrossa, tezaur, din păcate, pierdut

de România prin mutarea lui

la Moscova.

Având preocupări în diverse

domenii ale cunoaşterii, așa cum

era specificul celei de-a doua

jumătăţi a secolului al XIX-lea

românesc, Odobescu se exprimă

ca un autor polivalent și rămâne

în literatura română mai ales

prin cele două nuvele istorice

Mihnea Vodă cel Rău şi Doamna

Chiajna, dar şi pentru Pseudocynegeticos

(Fals tratat de vânătoare

sau, Falş tractat de vânătorie).

În anul 1844, Alexandru

Odobescu devine elev al Colegiului

„Sf. Sava” din București,

stantivele) care prezentau

alternanța -o / -oa la formele

masculine și feminine la singular,

la cuvinte vechi (olog,

oloagă, ologi, oloage), nu

prezintă această alternanță la

cuvintele noi (neologisme):

baroc, barocă; reciproc, reciprocă.

La unele adjective neologice,

norma actuală, reflectând

uzul persoanelor cultivate,

admite la feminin forme cu

şi fără alternanţa o (accentuat)

/ oa, în ordinea de preferinţă

analoagă / analogă,

omoloagă / omologă. (cf.

Ioana Vintilă- Rădulescu, Ce

e nou în DOOM, Internet)

Adjectivele (dar și substantivele)

care se termină la masculin

singular în -x (pronunțat

cs), prezintă alternanța x / cș:

fi x, fi cși; ortodox, ortodocși;

prolix, prolicși.

NUMERALUL

Numeralul cardinal doisprezece

are formă de feminin.

Vom spune și vom scrie:

doisprezece apostoli, dar

douăsprezece ore. Totuși,

mai ales la tineri, auzim tot

mai des: „avem ședință la

doisprezece”; „sunt doisprezece

teme de învățat pentru

examen”; „o piesă cu doisprezece

personaje”, ceea ce

mă face să cred că este vorba

de o tendință de eliminare a

formei feminine, după modelul:

unsprezece, treisprezece

etc., unde nu există

variație de gen.

Numeralul ordinal întâi,

conform Îndreptatului, se

comportă ca un adjectiv invariabil:

clasa întâi, rândul întâi,

conjugările întâi, a doua, a

condus de Petrache Poenaru,

urmașul lui Gheorghe Lazăr.

Din această perioadă datează

prima sa încercare literară:

Mihai Viteazul, înfățișare dramatică

în trei părți. În luna noiembrie

a anului 1850, Alexandru

Odobescu pleacă la Paris, la

College de France, și devine elevul

lui Alfred Dumesnil, ginerele

lui Jules Michelet. Aici studiază

arheologia, literatura greacă și latină

și va traduce mai târziu treisprezece

poezii ale lui Horațiu,

primul cânt al Iliadei, primul

cânt al Odiseei și primul cânt al

Georgicelor lui Virgiliu.

Câteva luni mai târziu, la 14

februarie 1851, înființează cu

alți colegi români, „Junimea

Românească”, societate politică

și culturală a studenților români

din Franța, iar în primul număr

îi apare articolul Muncitorul

român, articol nesemnat. La 17

martie, același an, Odobescu prezintă

la Paris, în cadrul „Cercului

românilor”, conferința Viitorul

artelor în România, în care spunea

, printre altele: „E un adevăr

recunoscut acuma că artele sunt

expresia simțirilor unui popor întreg

și că numai în acest caz sunt

ele întemeiate cu putere...”

La 19 ani, în 13 decembrie

1853, Odobescu susține bacalaureatul

și se înscrie la Facultatea

de Litere de la Sorbona, pe care

nu o termină, fiindcă nu s-a mai

prezentat la examenul de licență.

Mic îndreptar ortografic,

ortoepic și de punctuație

Adjectivul, numeralul, pronumele

treia și a patra. Se considera,

așadar, o greșeală exprimarea

clasa întâia, întrucât nu

putem articula concomitent

și substantivul și numeralul

cu rol adjectival. Iată că noul

DOOM acceptă ceea ce este,

gramatical, o eroare. „Normele

actuale acceptă la femininul

nearticulat al numeralului

ordinal întâi postpus

substantivului şi forma întâia:

clasa întâi / întâia.” (cf. Ioana

Vintilă-Rădulescu, Ce e nou

în DOOM, Internet). Dacă,

așa cum spune autoarea,

este vorba de „femininul

nearticulat al numeralului

ordinal întâi postpus substantivului”,

ne întrebăm

atunci ce este acel -a final

din întâia? Nu cumva articolul,

ca în întâia femeie,

întâia sărutare?

Numeralul colectiv amândoi,

amândouă face la genitiv-dativ

amânduror (când

precedă substantivul) și

amândurora (când îl urmează

sau îi ține locul).

PRONUMELE

Formele pronumelui (și

adjectivului) demonstrativ feminin

singular aceea, aceeași

se scriu cu ea, în timp ce

formele de masculin plural

aceia, aceiași se scriu cu ia.

Comparați:

„O, nu-i umbra ei aceea

- este îngeru-i de pază” (M.

Eminescu, Înger și demon)

„Alte măști, aceeași piesă”

(M. Eminescu, Glossă)

„Un sultan dintre aceia ce

domnesc peste vro limbă”

(M. Eminescu, Scrisoarea III)

„Văzând aceiași oameni,

văzând aceeași lume” (Al.

Macedonski, Noaptea de noiembrie)

Atenție și la locuțiunile

adverbiale formate pe baza

pronumelor demonstrative:

De aceea = pentru acest (sau

acel) motiv, din această cauză.

Drept aceea = prin urmare;

deci. (În) afară de (sau pe

lângă) aceea = în plus. (DEX,

2009)

Pronumele și adjectivul de

întărire ridică probleme în

raport cu genul și numărul.

Prima formă o folosește un

vorbitor de sex masculin, a

două, un vorbitor de sex feminin:

pers. 1 sg. însumi, însămi,

pers. 2 sg. însuți, însăți,

pers. 3 sg. însuși, însăși, pers.

Anul următor se întoarce în țară

și în 1855 publică poezia Oda

României în revista „România

literară” care apărea la Iași.

În luna septembrie publică

tot aici studiul Despre satira

latină, urmat de poezia Întoarcerea

în țară pe Dunăre. Este

numit șef de masa la Postelnicie,

apoi procuror la Curtea de apel

din București și funcționar la

Ministerul cultelor. În 1857 este

numit la Secretariatul de stat, șef

al biroului francez. În octombrie,

revista „Românul” publică în

foileton nuvela istorică Mihnea-

Vodă cel Rău, care apare și în

volumul Scene istorice din cronicile

Țării Românești - M ihnea-

Vodă cel Rău (1508-1510).

La 14 august 1858, Alexandru

Odobescu se căsătoreşte - „urmând

de altfel chemarea unei pasiuni

autentice”, notează istoricul

literar Constantin Cubleşan - cu

Alexandra (Saşa) Prejbeanu, fiică

naturală a Ruxandrei Băleanu

şi a contelui rus Pavel Kiseleff,

descendentă, pe linie maternă,

din marea familie a prinţilor ruşi

Bagration. Cuplul va avea o singură

fiică, Ioana. În 1860 scrie

nuvela istorică Doamna Chiajna,

în „Revista Carpaților”, condusă

de poetul G. Sion.

Între 1862–1864 a fost ministru

al monumentelor și profesor

de arheologie la Universitatea

din București. Este autorul unui

tratat de istorie a arheologiei Istoria

arheologiei, apărut în 1877

și a unei monografii dedicate tezaurului

de la Pietroasa descoperit

în perioada profesoratului său.

(Le Trésor de Pétrossa. Étude sur

l’orfèvrerie antique, Tome I-III,

Éditions J. Rothschchild, Paris,

1887–1900). În aprilie 1861,

editează „Revista română pentru

științe, litere și arte”, împreună

cu G. Cretzianu, D. Berindey și

P. Iatropol. A publicat studii de

folclor: Cântecele poporane ale

Europei răsăritene, mai ales în

raport cu țara, istoria și datinile

românilor, (1861); Răsunete ale

Pindului în Carpați.

A publicat studii de istorie

literară dedicate literaturii din

secolul al XVIII-lea: Poeții

Văcărești, Mișcarea literară din

Țara Românească în sec. XVIII.

La 1 februarie 1862 este numit

de către Alexandru Ioan Cuza în

funcția de director în Ministerul

Cultelor și Instrucțiunii Publice

pentru departamentul Valahiei.

Apare în „Revista română”, eseul

Câteva ore la Snagov, un „fals

jurnal de călătorie” caracterizat

mai târziu de Tudor Vianu o

„călătorie arheologică”.

La 25 noiembrie1864, prin decretul

nr. 1649 semnat de domnitorul

Alexandru Ioan Cuza,

Odobescu a fost numit, alături

de V. A. Urechia, Laurian și

Mavros, membru al Comitetului

Arheologic din România. Tot

el a lansat inițiativa întocmirii

l pl. înșine, însene, pers. 2

pl. înșivă, însevă, pers. 3

pl. înșiși, înseși sau însele.

Comparați:

„C-ajung pe mine însumi

a nu mă mai cunoaște” (M.

Eminescu, Rugăciunea unui

dac)

„Și mi-s dragă mie însămi,

pentru că-i sunt dragă lui”(M.

Eminescu, Călin (File din poveste))

„Pe cel frumos, cum însuți

ești” (G. Coșbuc, Moartea lui

Fulger)

„Să te vezi pe tine însăți /

Visătoare, surâzândă.” (M.

Eminescu, Călin (File din poveste))

„Însuși Dumnezeu de sus”

(G. Coșbuc, La Smârdan)

„Chiar moartea însăși e-o

părere” (M. Eminescu, Cu

mâne zilele-ți adaogi...)

„În țara noastră românească

vrem înșine stăpâni să fim”

(Ioan Nenițescu, Voința neamului)

„Relația cu noi însene este

relația cea mai importantă din

viața noastră.” (Internet)

„Voi, care înșivă cu-a voastre

mâine / Mormântul țării

l-ați pregătit” (V. Alecsandri,

unui repertoriu arheologic al

României defalcat pe județe.

Pentru a strânge informația

necesară a redactat un Cestionariu

arheologic. În iulie1871,

inițiază publicarea unor cercetări

asupra așezămintelor antice

din România. Începe cu Notițe

despre localitățile însemnate

prin rămășițe antice în districtul

Dorohoi, tipărită mai întâi în

„Monitorul oficial”, apoi preluată

de „Trompeta Carpaților” și

„ Românul”.

La 9 decembrie 1873 devine

membru-corespondent

al Institutului Arheologic din

Roma. În 1874, Alexandru

Odobescu preia conducerea

Teatrului Național din București.

Format la școala clasicismului

francez, critică Dicționarul limbii

române al lui August Treboniu

Laurian și Ion C. Massim, considerându-l

de „un latinism exagerat”.

Ministrul Instrucțiunii,

Titu Maiorescu, inițiază la

Universitatea din București o serie

de cursuri speciale, și îl invită

pe Odobescu să susțină cursul de

arheologie.

În anul 1875, apar basmele

Jupân Rănică Vulpoiu și Tigrul

păcălit. Pe 28 februarie 1876 i se

conferă medalia „Bene merenti”,

iar la data de 15 septembrie 1877,

i se acordă premiul „ Năsturel”

pentru lucrarea recent apărută,

Istoria arheologiei. La data de 23

mai 1879, împreună cu membrii

Moldova în 1857)

„A fi voi însevă înseamnă a

va însuși tot ce va face să

vă simțiți (și să arătați) mai

bine.” (Internet)

„Când sunt robi ei înșiși

l-a lor slăbiciune” (D.

B olintineanu, Aprodul Purice)

„Cu doi ani înainte se

făcuse-mpărțeala Poloniei,

dusă la pieire de înseși dezbinările

păzitorilor ei.” (Al.

Vlahuță, Din trecutul nostru)

„Dar și pentru că numele

seamănă, prin ele însele, cu

personajele.” (G. Ibrăileanu,

Numele proprii în opera comică

a lui Caragiale)

În construcţia cu prepoziţia

de (care şi-a pierdut sensul

partitiv „dintre”, dobândind

sensul „de felul”) + pronume

posesiv, norma actuală admite,

pe lângă plural, şi singularul:

un prieten de-ai mei /

de-al meu, o prietenă de-ale

mele / de-a mea. (Cf. Ioana

Vintilă-Rădulescu, Ce e nou

în DOOM, Internet)

Mărturisesc că primele exprimări

îmi zgârie auzul. Aș

prefera: un prieten de-al meu,

o prietenă de-a mea. Dar

DOOM-ul dictează legea.

Alexandru

Odobescu

Societății Academice, Odobescu

ia parte la înființarea ca instituție

de stat a Academiei Române.

În1887 publică volumul Zece

basme mitologice.

În 1877 apare, sub îngrijirea

lui Alexandru Odobescu, volumul

Istoria românilor supt Mihai

Voievod Viteazul de Nicolae

Bălcescu. Un an mai târziu îi

apare cartea Moții și curcanii,

conținând două conferințe

ținute la Ateneul român. Eseul

Pseudokynegetikos (1874), despre

care George Călinescu afirma

că este un text în care autorul

„bate câmpii cu grație”, cuprinde

considerații estetice și descrierea

a trei opere de artă cu subiecte

cinegetice, un basm (Povestea

lui Făt Frumos împărat cu noroc

la vânat) și chiar și un fragment

autobiografic în care autorul

povestește o vânătoare de dropii

în Bărăgan, pasăre dispărută

de pe teritoriul României. În

1891 Alexandru Odobescu devine

directorul Școlii Normale

Superioare, calitate în care publică

manuale școlare, printre care

și unul de gramatică. Alexandru

Odobescu a murit la 10 noiembrie

1895, sinucigându-se în

urma unor tragice evenimente de

ordin familial și public.


12 OCTOMBRIE

2015

Comunitatea Valenciană

Cum pot solicita cetățenii români

pensii comunitare din Spania

Un subiect frecvent solicitat

de clienții cabinetului nostru de

avocatură este și acela privind

pensiile comunitare, subiect

confuz ce lasă loc de multe

interpretări. Printre clienții

care ne-au solicitat serviciile

juridice cu privire la pensiile

comunitare se numără în majoritatea

lor, cetățeni români

rezidenți în Spania care au

cotizat la sistemul de asigurări

sociale spaniole (Seguridad

Social), dar și cetățeni spanioli

care au lucrat în Franța,

Germania, Marea Britanie, cu

reședința în Spania și care au

cotizat diferite perioade la sistemele

de asigurări sociale din

respectivele țări. Majoritatea

dintre ei au cotizat la cel puțin

două sisteme de asigurări sociale

din țări comunitare.

Cine poate beneficia de

pensie comunitară?

Pot beneficia de pensii

comunitare toți cetățenii din

țările Uniunii Europene și din

spațiul Schengen care au lucrat

și cotizat în două țări comunitare

sau, care au lucrat

într-o singură țară membră

a Uniunii Europene sau din

spațiul Schangen și care își are

reședința în altă țară membră

UE, alta decât unde a lucrat și

cotizat.

Dacă ați lucrat în mai

multe țări membre a Uniunii

Europene ați putea acumula

drepturi de pensie comunitară

în fiecare dintre ele.

Începând cu data de 1 ianuarie

2007, 1 august 2007, 1

iunie 2009, România a aplicat

prevederile Regulamentelor

Consiliului (CEE) nr. 1408/71

referitor la aplicarea sistemelor

de securitate socială salariaţilor,

lucrătorilor independenţi şi

membrilor familiilor acestora

care se deplasează în interiorul

Comunităţii şi nr. 574/72 care

stabileşte modalităţile de

aplicare a Regulamentului

Consiliului nr. 1408/71,

în relaţia cu statele membre

ale Uniunii Europene, statele

Spaţiului Economic European

( Liechtenstein, Norvegia,

I slanda), respectiv Elveţia.

Începând cu data de 1 mai

2010, în relaţiile cu celelalte

state membre ale Uniunii

Europene, România aplică,

în domeniul securităţii so-

adelor de cotizare.

Perioada de cotizare

Pentru unele state membre

ale Uniunii Europene, pentru

a beneficia de dreptul la pensionare

pentru limită de vârstă

trebuie să fi lucrat și să fi cotizat

la sistemele de asigurare

socială o perioadă minimă.

Este cazul Regatului Spaniei

și României.

Pentru Spania legislația în

materie prevede o perioadă

minimă de cotizație de 15

ani. Pentru România legislația

românească prevede perioda

minimă de cotizație de 15 ani

iar pentru Germania, spre exemplu,

perioada minimă de

cotizație este de 5 ani.

Potrivit principiului

totalizării și cumulării perioadei

de cotizare la determinarea

dreptului dumneavoastră

la pensie Casele de pensii

trebuie să ia în considerare

toate perioadele de cotizare

lucrate în toate țările membre

ca și cum ați fi lucrat în una

singură. Dacă constatați că

nu o face, vă rugăm să apelați

la serviciile juridice ale cabinetului

nostru de avocatură.

De exemplu, cetățeanul

român P.V. a lucrat în România

25 ani, iar în Spania 12 ani. În

principiu Spania nu ar putea

considera îndeplinită condiția

perioadei minime de cotizare,

de 15 ani. Însă aplicându-se

principiul totalizării perioadei

de cotizare, perioada de

cotizare la determinarea dreptului

de pensie atât pentru

Spania cât și pentru România

este de 37 ani, îndeplininduse,

astfel condiția cotizației de

15 ani în ambele state.

Stagiul de cotizare realizat

în Spania va fi recunoscut, ca

vechime, în România iar cel

realizat în România va fi recunoscut

în Spania, în vederea

determinării dreptului la pensie

pentru limită de vârstă.

Dacă ați lucrat mai puțin de

un an pe teritoriul unei țări,

drepturile corespunzătoare

perioadei respective nu se

pierd, ci sunt luate în calcul

pentru stabilirea pensiei în

țările unde ați lucrat mai mult

timp.

Cum se calculează pensia

comunitară?

Uniunea Europeană nu are

ciale, Regulamentul (CE) nr.

883/2004 al P arlamentului

European şi al Consiliului din

29 aprilie 2004 privind coordonarea

sistemelor de securitate

socială şi Regulamentul (CE)

nr. 987/2009 al P arlamentului

European şi al Consiliului din

16 septembrie 2009 de stabilire

a procedurii de punere

în aplicare a Regulamentului

(CE) nr. 883/2004.

În relaţia cu statele Spaţiului

Economic European şi cu

Elveţia Regulamentele (CE)

nr. 883/2004 şi 987/2009

sunt aplicabile începând cu 1

aprilie 2012, respectiv 1 iunie

2012.

Cele două Regulamente

Comunitare de coordonare a

sistemelor de asigurare socială

între țările Uniunii Europene,

Regulamentul (CEE) Nr.

1408/1971 și Nr. 574/1972

și Regulamentul (CE) Num.

883/2004 și Nr. 987/2009

protejează cetățeanul comunitar

împreună cu familia acestuia

indiferent de țara unde își

are reședința sau de țara unde a

lucrat aplicandu-se principiul

cumulării și totalizării perioun

sistem propriu de asigurări

sociale pe care să-l impună

statelor membre, și încă folosesc

sistemele lor naționale

cu diferențe importante

între ele. Principiul liberei

circulații a forței de muncă în

Europa pivotează între o serie

de norme de recunoștere

reciprocă și coordonarea sistemelor

de asigurări sociale,

cu obiectivul de a amortiza și

alinia toate legislațiile țărilor

comunitare făra să afecteze

calcularea și accesul la pensie

a asiguratului pentru care a

cotizat în cel puțin un alt stat

din cele 27. Aceste norme sunt

cunoscute drept regulamentele

comunitare de asigurări

sociale.

Așa cum am precizat anterior,

există o primă versiune

a acestor regulamente, Nr.

1408/1971 și nr. 574/1972

în materia de asigurări sociale

care au intrat în vigoare

în Spania în 1986. Acestea

au fost ulterior substituie

de Regulamentele(CE) nr.

883/2014 și 987/2009, care

au intrat în vigoare în luna

mai a anului 2010, urmând


Comunitatea Valenciană OCTOMBRIE

2015 13

ca primele regulamente să

continue să fie aplicabile

rezidenților legali într-un stat

membru al Uniunii Europene,

cu excepția Danemarcei și

referitor la relațiile cu sistemele

de asigurări sociale

a statelor membre Uniunii

Europene cu Regatul Marii

Britanii.

Regulamentele comunitare

în materia asigurărilor sociale

sunt dificil de citit și de interpretat,

deci implicit dificil

de înțeles. De multe ori, în

practica legislațiilor naționale

se interpretează aceste regulamente

fără a se mai ține

seama de normele și principiile

comunitare, cu rezultate

ce afectează negativ asupra

asiguraților comunitari. Este

cazul Tribunalului Superior

de Justiție din Galiția, care

prin rezoluția din 9 mai 2011,

trimite spre soluționare Curții

de Justiție a Uniunii Europene

pe 6 iunie 2011, o serie de

întrebări referitor la aplicabilitaea

normelor comunitare

precizând Curții că legislația

spaniolă în materie de pensionare

nu permite preluarea

nici a perioadei de cotizare,

nici a perioadelor utilizate

pentru a se ține cont că asiguratul

a cotizat în alte state

membre ale Uniunii Europene,

fiind în contradicție cu dreptul

comunitar.

Acestea se soluționează

prin dictarea sentinței TJUE

din 21 februarie 2013, unde se

precizează că organizarea sistemelor

de Asigurare Socială

este de competența statelor

membre UE și acestea trebuie

să respecte principiile comunitare

de liberă circulație a

forței de muncă și de rezidență

în cadrul Uniunii Europene.

Pentru aceasta muncitorii

migranți nu trebuie să sufere

nici un fel de reducere a

cuantumului pensiei la calcularea

acesteiea pentru că

aceștia și-au exercitat dreptul

lor la liberă circulație în

spațiul comunitar.

La calcularea pensiei comunitare

se are în vedere

perioada de cotizare pentru

fiecare stat memebru al

Uniunii Europene.

Casele de pensii din fiecare

țară membră a Uniunii

E uropene în care ați lucrat vor

analiza contribuțiile pe care

le-ați plătit la fondul de pensii

din țara respectivă, dar și durata

și valoarea contribuțiilor

plătite în alte țări. Pentru stabilirea

pensiei Casele de pensii

cumulează perioadele în care

ați lucrat în toate țările din UE

și stabilește pensia teoretică,

adică pensia pe care ar trebui

să v-o plătească dacă toate

contribuțiile ar fi fost vărsate

în fondul său de pensii, pe

toată durata.

Valuarea rezultată se

ajustează apoi pentru a reflecta

durata efectivă a perioadelor

de cotizare din țara

respectivă-prestație pro-rata.

Dacă îndepliniți criteriile de

eligibilitate pentru a primi o

pensie de stat într-o anumită

țară, indiferent de perioadele

în care ați cotizat la fondurile

de pensii din alte țări, casa

de pensii calculează și pensia

națională, cunoscută drept

presație autonomă.

Casele naționale de pensii

compară apoi pensia teoretică

cu pensia națională și vă oferă

prestația care are valoare mai

mare în țara respectivă. Veți

primi astfel două pensii cu

valoarea cea mai mare, una din

România și una din Spania. De

exemplu, cetățeanul român

P.V. a lucrat în România 35

ani și în Spania 12 ani. Casa

de pensii din România va calcula

pensia națională pentru

cei 35 ani lucrați în România,

să spunem 300 €. Va calcula

pensia teoretică pe care ar fi

primit-o P.V. dacă ar fi lucrat

în România în tot acest timp

(47 ani), să spunem 415 €.

Apoi calculează pensia prorata:

suma proporțională cu

perioada lucrată în România:

415x35/47 ani = 309 €. P.V.

trebuie să primească 309 € /

lună din România.

Casa pensii din Spania nu va

mai calcula pensia națională,

pentru că P.V. nu a lucrat timp

de cel puțin 15 ani. Aceasta va

calcula doar cuantumul la nivel

european. Valoara teoretică

a pensiei dacă P.V. ar fi lucrat

în Spania 47 ani, 1.000 €. Va

stabili apoi pensia pro-rata:

1.000 x 12 ani/47 = 255 €.

În total, P.V. va primi o pensie

de 564 €.

Care este vârsta standard

de pensionare?

În România conform Legii

nr. 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice

modificată de Legea nr.

155/18.06.2015, vârsta standard

de pensionare este de 63

pentru femei și 65 ani pentru

bărbați, stagiu complet de

cotizare de 35 ani și stagiu

minim de cotizare de 15 ani,

atât pentru femei cât și pentru

bărbați.

Atingerea acestor coordonate

se va realiza printr-o

creștere graduală, conform

eșalonarii prevăzute în anexa

nr. 5 la Legea nr. 263/2010.

Vârsta standard de pensionare

crește:

- pentru bărbați – de la 64 de

ani la 65 de ani, în intervalul

ianuarie 2011- ianuarie 2015;

- pentru femei – de la 59 de

ani la 63 de ani, în intervalul

ianuarie 2011- ianuarie 2030.

https://www.cnpp.ro

Vârsta standard de pensionare

poate fi redusă conform

prevederilor Legii nr.

263/2010 în urmatoarele

condiții:

- Lucrul în condiții deosebite;

- Lucrul în condiții speciale;

- Lucrul în condiții de handicap

preexistent calității de

nal și copie);

• carnetul de muncă pentru

membrii CAP (original și

copie);

• carnetul de asigurări sociale

pentru agricultori (original

și copie);

• alte acte prevăzute de lege

privind vechimea în muncă

sau vechimea în serviciu

realizată;

• actele de stare civilă ale solicitantului:

BI/CI, certificat de

naștere și de căsătorie (original

si copie);

• livretul militar (original si

copie);

• diploma de absolvire a

învățământului universitar

(original și copie) și adeverința

din care să rezulte durata

normală, perioada studiilor și

faptul că acestea au fost urmate

la zi;

• dovada echivalării de

către statul român a cursurilor

desfășurate în cadrul unor

instituții de învățământ universitar

din străinatate;

• adeverința privind sporurile

cu caracter permanent

reglementate prin lege sau prin

contractul colectiv/individual

de munca (original);

• adeverința privind condițile

de muncă deosebite, speciale

și/sau alte condiții (original);

• procura specială, pentru

mandatar (original și copie);

• acte pentru dovedirea

calității de beneficiar al

Decretului-lege nr. 118/1990

și/sau al Legii nr. 341/2004;

• dovada încetării calității

de asigurat în cazul înscrierii

la pensie anticipată sau pensie

anticipată parțială, pentru persoanele

care, la data solicitării,

nu mai au calitatea de asigurat

(original);

• adeverința care să ateste

perioadele de activitate realizate

după data de 1 ianuarie

2011 (original);

• alte acte întocmite potrivit

prevederilor legale prin care se

dovedesc elemente necesare

stabilirii drepturilor de pensie.

În Romania, Casa Națională

de Pensii Publice a inițiat

în urmă cu mai mulți ani o

acțiune de scanare a carnetelor

de muncă în vederea întocmirii

unei arhive electronice.

Posesorii de carnete de muncă

trebuiau să le prezinte pentru

scanare până în anul 2010.

Presupunând că dumnevoastră

nu ați prezentat carnetul de

muncă pentru scanare va

trebui să o faceți. Prezentarea

carnetului de muncă pentru

scanare la una din Casele

de pensii teritoriale poate fi

făcută fie personal, fie de o

altă persoană împuternicită

prin procură. Procura poate

fi eliberată de un consulat al

Romaniei în Spania.

Concluzii:

Cetățenii români care locuiesc,

lucrează, au lucrat sau

nu au lucrat în Spania, care au

asigurat;

- Persecuții politice cu

privare de libertate, deportere

în străinătate, prizonierat, beneficiari

ai Decretului - Lege

118/1990;

- Au lucrat în zonele I și II

de expunere la radiații.

În Spania vârsta standard de

pensionare pentru 2015 este

de 65 de ani femei și bărbați,

stagiu complet de cotizare de

35 de ani și 9 luni. Cine nu a

ajuns la un astfel de stagiu de

cotizare trebuie să se pensioneze

la 65 de ani și 3 luni.

Această creștere se va face

progresiv an de an până în

2028 unde se va fixa vârsta

standard de 67 de ani, în afară

de cei ce ajung să aibă un stagiu

complet de cotizare de 38

de ani și 6 luni, care se vor

pensiona la 65 de ani. Spania

a început să crească progresiv

vârsta standard de pensionare

începând din 2014.

Dar Spania nu este singura

și nici prima țară membră

UE care a reformat legislația

asigurărilor sociale publice, în

general și legislația în materia

pensiilor, în special.

Germania prin reforma sa a

crescut progresiv vârsta standard

de pensionare, încă din

2012 cu finalitatea ca în 2029

să ajungă la vârsta de 67 ani.

Însă în iulie 2014 a intrat în

vigoare controversata reformă

a pensiilor care permite pensionarea

la 63 de ani pentru cei

care au cotizat 45 de ani la sistemul

de asigurări obligatorii.

Sistemul de pensii s-a convertit

în una din procupările

majore ale Uniunii Europene.

Îmbătrânirea constantă a

populației obligă la recalcularea

bugetelor unde sunt colectate

aceste fonduri pentru a se

garanta că pensiile sunt adecvate,

sigure și sprijinite.

Unde se depun solicitările

de pensionare și care sunt

actele necesare?

Ca regulă generală solicitarile

de pensionare pentru

limită de vârstă se depun la

Casele de pensii din țara unde

solicitantul își are reședința

(unde locuiește frecvente, mai

mult de 6 luni pe an). Dacă

se află în România la Casele

T eritoriale de pensii din raza

unde își are domiciliul solicitantul

(sau reședința) iar

dacă se află în Spania la sediile

Institutului Național de

Asigurări Sociale (Instituto

Nacional de Seguridad Social)

din raza teritorială unde solicitantul

își are reședința.

Acte necesare:

• cerere pentru înscrierea la

pensie pentru limita de vârstă

(anexa nr. 6 - pentru pensia

solicitată din România);

• declarație pe proprie

răspundere conform O.U.G.

nr. 6/2009 (pensia socială minim

garantat);

• certificat de evidență a

cotizației (Vida Laboral);

• carnetul de muncă (origicotizat

sau nu în România și

au ajuns la vârsta standard de

pensionare potrivit legislației

românești (63 de ani pentru

femei și 65 de ani pentru

bărbați) sau potrivit legislație

spaniole (65 de ani pentru

femei și bărbați) pot solicita

pensie comunitară din Spania,

adresându-se oficiilor de

Asigurări sociale publice din

raza teritorială de unde își are

solicitantul reședința.

De asemenea, cetățenii

români care au cotizat la sistemul

de asigurări sociale publice

din Spania dar la vârsta

pensionării își au reședința în

România, pot solicita pensii

comunitare din România

adresându-se la Casele de pensii

din raza teritorală de unde

își are solicitantul reședința.

Dacă demersurile dumneavoastră

eșuează iar instituțiile

administrative nu țin cont de

toate perioadele de cotizare

în calcularea pensiilor comunitare

puteți să vă adresați cu

încredere avocaților cabinetului

nostru pentru a vă oferi

cele mai profesioniste servicii

juridice.

***

Societate profesională de

avocați Radu & Sánchez

Abogados

Un material realizat de

Bogdan Daniș - Avocat colegiat

în Ilustrul Colegiu de

Avocați din Alicante.

***


14 OCTOMBRIE

2015

Lorena G. Borrero - Málaga

Como todas las comunidades

de España, Cataluña

esconde en su interior muchísimos

rincones de singular belleza

y encanto incomparable.

Desde la esencia mediterránea

de sus pueblos de pescadores y

sus playas hasta los picos escarpados

del Pirineo. Desde los aires

cosmopolitas de Barcelona

hasta la tradición y la magia

de ciudades como Girona o la

muy romana Tarragona.

Sitges, Barcelona

Muy conocida entre el colectivo

LGTB y adorada por

los barceloneses, la villa marinera

de Sitges vive de cara al

mar y ha sabido condensar en

un solo municipio modernidad

y tradición. Sí, la estampa

de la iglesia de San Bartolomé

y S anta Tecla frente al mar es

seductora. Pero también lo es

el rico patrimonio modernista

que le legaron intelectuales

de finales del siglo XIX

y principios del XX como el

Museu Cau Ferrat o el Palau

de Maricel. Y ya que estamos,

no vamos a negar que la playa

de Sant Sebastià fue proclamada

como la mejor playa urbana

de Europa según el New

York Times en 2013. Siéntate

en una terracita y disfruta del

buen tiempo. No querrás volver

a casa, y menos si visitas

Sitges durante la celebración

del festival de cine fantástico

o te enamoras de las alfombras

de flores que la llenan de color

durante el Corpus.

Aigüestortes y Sant Maurici,

Lleida

El único parque nacional

situado en Cataluña, el Parc

Nacional d’Aigüestortes i

Estany de Sant Maurici es un

rincón sencillamente maravilloso.

Ubicado en la parte

central de los Pirineos, el paisaje

es de alta montaña ya que

gran parte del territorio de casi

Español

Descubre 15 de los lugares más increíbles

de Cataluña, desde sus playas hasta el Pirineo.

41 hectáreas está a más de mil

metros de altura, con picos

que superan los 3.000 metros.

Espérate valles con prados

verdísimos, lagos de origen

glaciar como el que le da nombre,

macizos de roca con tanta

magia como Els Encantats y

bosques protegido en los que la

flora y la fauna viven en un estado

bastante salvaje. ¡Cálzate

las botas y explóralo!

Besalú, Girona

El idílico conjunto medieval

de Besalú es Conjunto

Histórico-Artístico Nacional

desde 1966 por motivos más

que evidentes. Tan sólo tienes

que cruzar el monumental

puente de piedra que conduce

hasta el casco histórico para viajar

en el tiempo hasta la Edad

Media. Pasear por las calles

de piedra de Besalú es vivir la

historia local. Déjate llevar por

su entramado medieval hasta

los baños judíos, la iglesia del

monasterio de Sant Pere y Sant

Julià, la románica casa Cornellà

o la sala gótica del Palacio dela

Curia Real. Y, de vuelta… maravíllate

con el reflejo de los

arcos del puente viejo sobre las

aguas del río. Te parecerá que

estás muy muy lejos.

Delta de l’Ebre

La mayor zona húmeda de

Cataluña, el asombroso Delta

del Ebro tiene una superficie

de 320 kilómetros cuadrados y

destaca por una riqueza natural

fabulosa, además de por unos

paisajes de postal y unas playas

dignas de cualquier catálogo.

Pasea entre los arrozales al

caer la tarde, explora la Isla de

Buda en bicicleta o incluso da

un paseo en barca para admirar

los muchos encantos de un lugar

hermoso e increíblemente

especial.

Fageda d’en Jordà

Este hayedo de aspecto

mágico es uno de los rincones

con más encanto de Cataluña

sin lugar a dudas. Situado en la

comarca de la Garrotxa sobre

una colada de lava procedente

del cercano volcán del Croscat,

el terreno ondula y serpentea

como si de un cuento de hadas

se tratara. Casi te parecerá posible

que las hadas vivan aquí…

Hay varios senderos que ren del hayedo de Jordán, con

recorvarios

tipos de dificultad. Elijas

el que elijas, acertarás. Y si

quieres matar el gusanillo y llevarte

algo rico a la boca pásate

por la cooperativa La Fageda,

una empresa sin ánimo de lucro

que elabora unos yogures y

helados para relamerse.

Montserrat

En el corazón de Cataluña,

el perfil inconfundible de la

montaña de Montserrat se ve a

kilómetros de distancia. Los picos

rocosos que le dan su aspecto

de sierra (Montserrat significa

literalmente “monte serrado” en

catalán) son un foco de atracción

permanente para senderistas

y escaladores mientras que la

abadía benedictina que acoge a

la Moreneta lleva siglos siendo

lugar de peregrinación. Atrévete

a llegar usando el telecabina

o el funicular y luego explorar

sus senderos a tu aire mientras

admiras el espectacular paisaje.

Siurana

Coqueto y espectacular a

partes iguales, el pueblo de

Siurana es una verdadera preciosidad.

Se asienta sobre un

enorme peñón de roca caliza

y disfruta de unas vistas panorámicas

increíbles del valle

del rio Siurana y de su embalse

en la comarca del Priorat. Paraíso

de escaladores y amantes del

senderismo, este pequeño pueblecito

cuenta con un pequeño

conjunto monumental formado

por la iglesia románica y restos

del castillo árabe del que

fue el último reino de taifas en

ser reconquistado en Cataluña.

Aquí hay un par de cosas que

tienes que hacer: catar su aceite

de oliva virgen con denominación

de origen protegida y sus

riquísimos vinos.

Lago de Banyoles

El lago de Bañolas es,

además del lago más grande de

Cataluña, el hogar de un ecosistema

fascinante. De origen

tectónico y cárstico, se formó

hace 250.000 años y forma

parte del imaginario colectivo

catalán de muchas maneras.

Disfruta de un paseo en barca,

practica deportes como el

kayak o intenta darle la vuelta

mientras absorbes la belleza del

entorno. Y, ya puestos, intenta

ver si consigues ver al elusivo

“monstruo” que, según cuenta

la leyenda, vive en sus aguas.

Tarragona

Admirando las vistas desde

el Balcón del Mediterráneo,

con el anfiteatro a tu izquierda

y el azul intenso del mar delante

es fácil entender por qué

los romanos se enamoraron de

este lugar hace más de 2.000

años. Eternamente soleada y

hermosa, Tarragona ha sabido

hilvanar con maestría las ruinas

romanas con la modernidad

y un entramado medieval que

culmina en el precioso claustro

de su catedral. No te vayas sin

haber pasado por el anfiteatro y

el circo, sin haber pisado el foro

imperial, sin haber palpado sus

murallas… Y, por supuesto,

sin vivir el Mediterráneo como

nunca antes.

Valle de Núria

El recóndito Valle de Núria

es uno de esos lugares que te

roban el corazón en un suspiro.

Accesible únicamente gracias a

un ferrocarril de cremallera (o a

pie), el lugar se hizo popular en

la edad media gracias a la imagen

de una Virgen románica y

hoy es un destino ideal para los

amantes de la naturaleza y los

deportes de montaña. Acércate

en cualquier época del año y

disfruta de su lago, de sus picos,

de sus pistas de esquí y de

la gran cantidad de rutas senderistas

por el Pirineo que parten

o pasan por aquí.

Playa de Tamarit (Tarragona)

Quizás te suene porque el

futbolista Iniesta se casó en

el castillo que corona uno de

sus extremos, pero la playa

de T amarit es mucho más que

un arenal pegado a una fortaleza

medieval. Este rincón de

postal es ideal para darse un

baño, para tostarse al sol, para

disfrutar del dolce far niente y,

por supuesto, para enamorarse

de uno de los rincones con más

encanto de la Costa Dorada. Si

no nos crees sólo tienes que ir.

A la vuelta, ya nos lo cuentas.

Castillo de Cardona

Hechizado por la leyenda

del espíritu (o los espíritus) que

habitan en la habitación 712,

el Castillo de Cardona es la

fortaleza medieval más importante

de Cataluña y una mola

imponente que lleva más de 12

siglos dominando la zona. Este

espectacular castillo fue construido

por Wifredo el Velloso

(Guifré el Pilós en catalán)

y estuvo en posesión de los

duques de Cardona, una de las

familias más poderosas de la

Corona de Aragón. En la actualidad

es un Parador de Turismo

así que además de disfrutar de

sus torres, de la iglesia románica

y de su claustro podrás dormir

entre sus muros milenarios.

Girona

Coqueta como pocas,

Girona es tan fascinante como

las casas de colores que se

reflejan en las aguas del río

Onyar, que la cruza. Histórica y

llena de detalles, pasear por las

calles medievales de su judería

es un verdadero placer. Como

también lo es subir la gran escalinata

que conduce hacia su

catedral o disfrutar del silencio

del claustro, deambular por las

murallas, viajar el pasado en la

preciosa iglesia de Sant Pere de

Galligants o buscar tu reflejo en

los baños árabes. Girona hay

que vivirla con los 5 sentidos.

Empúries

Las cálidas aguas del mediterráneo

acarician la costa

de Empúries y han recogido a

embarcaciones y civilizaciones

durante siglos. Este pequeño

puerto en la Costa Brava fue

ocupado por una colonia griega

en el año 575 aC y los restos de

su paso por aquí todavía se doran

al sol cada día. Al igual que

lo hacen los restos de la ciudad

que los romanos construyeron

justo al lado y que también

disfruta de unas vistas privilegiadas.

Si la visitas, tómate tu

tiempo y disfruta del aire relajado

del lugar, explora cada

rincón, come algo en la vecina

Sant Martí d’Empúries i date

un baño junto a un espigón

en la playa que tiene más de

2.000 años. ¿Dónde podrías

hacer algo igual?

Barcelona

La capital catalana,

Barcelona, va de lo antiguo a

las vanguardias en un abrir y

cerrar de ojos. Por la mañana

puedes sumergirte en la riquísima

historia romana y medieval

del Barrio Gótico, al mediodía

comer algo en un edificio modernista

y a atardecer disfrutar

del arte más moderno en el

Raval. Y esto sin tener en cuenta

el increíble patrimonio

arquitectónico y cultural que

el genio de Gaudí les legó a los

barceloneses. Desde la Sagrada

Familia hasta el Palau Güell,

desde las ruinas de Barcino

hasta el Castillo de Montjuic

o los búnkeres del Carmelo,

Barcelona tiene tanto por ofrecer

que no te la acabarás nunca.

Déjate seducir por su encanto y

tómatelo con calma.


Español OCTOMBRIE

2015 15

La emigración - horizonte de

vida

Uno de los indicios de la

crisis de la actual Rumania es

el hecho de que la emigración

se convierte en un horizonte

de vida. No solamente quieren

emigrar los que tienen algún

familiar en el extranjero o personas

que no encuentran a su

„madre-patria”, como pasaba

años atrás, hoy en día, hay gentes

de varias edades, con ascendentes

étnicos, profesionales y

culturales completamente distintos

que quieren emigrar.

La emigración se convierte

en la solución de los problemas

a los que los rumanos se

enfrentan, por razones determinadas

de las políticas gubernamentales

de Rumania:

congelación de oposiciones en

el sistema de enseñanza, plazas

públicas en varias áreas de actividad,

reducciones salariales

(desde un 43% hasta un 63%).

Las reformas a veces se confunden

con cambios torpes, se

prepara la eliminación de plazas

de profesores de instituto

y universitarios, por razones

políticas o de otra índole…

Todos los análisis demuestran

que la emigración no se

debe – como algunos quieren

pensar – al nivel de los ingresos,

sino a la falta de confianza

en el sistema institucional

y en los factores políticos de

decisión. Desgraciadamente,

las leyes adoptadas en el 2010

a montones (sobre el sistema

salarial, jubilación, educación),

cuyos desastrosos efectos empiezan

a salir a la luz, junto con

la diletante seguridad de los

responsables políticos actuales,

que predican una “reforma

del estado”, no van a animar a

los jóvenes a volver. ¡Rumania

necesita como el aire a sus especialistas

que trabajan en el

extranjero! Pero por desgracia,

hasta que haya un cambio político

mayor, las perspectivas de

traerlos de vuelta son inciertas.

Un rumano de Galați enamorado

de España

Tras el colapso de la industria

de Galați, no solo la ciudad

sino los pueblos de alrededor

se deshabitan. Los signos de la

despoblación brotan incluso en

los pueblos más ricos, en aldeas

olvidadas, en medio del campo

o en poblados donde una simple

lluvia los aísla del mundo

por semanas.

Galați es una de las ciudades

de Rumania con un mayor

número de emigrantes. Muchos

de los 100.000 habitantes escogieron

el exilio debido a los

cambios de la mayor plataforma

siderúrgica de Rumania: Sidex.

Marian Apostol es uno de

los especialistas de Galați que

salió del país en el año 2001,

hacía al occidente, en busca

de una vida normal, civilizada.

La salida hacía otros países, en

busca de una vida mejor, puede

suponer unas metas, incertidumbres

y experiencias placenteras

en una medida mayor

o menor, con independencia

del destino escogido.

Tras unos intentos fallidos

Profesionales

rumanos en España

en Francia y Bélgica, Marian

llega a Alcoy, provincia de

Alicante, donde tiene unos

amigos afincados en la zona.

Con conocimientos de inglés

y francés, Marian pronto consigue

integrarse en la sociedad,

encuentra un trabajo y tiene la

posibilidad de aprender el castellano

con la inicial ayuda de

un amigo…británico.

En el año 2004 se reúne con

su esposa, Dorina, profesora en

aquellos tiempos en el Colegio

nº 42 de Galați. Ella, tras 16

años de experiencia didáctica,

nunca se había imaginado vivir

lejos de su país y de su familia.

Sin embrago, tras pasar dos veranos

junto a Marian en Alcoy,

decide que su lugar es junto a

su marido, en cualquier rincón

del mundo.

En Alcoy conocen nuevas

culturas y tradiciones, tienen

momentos de incertidumbre

e inquietud, encuentran gente

maravillosa y forjan amistades

para toda la vida. Intentan vivir

la vida al máximo, siendo la

más incitante y satisfactoria experiencia

que pueda uno tener.

En el año 2007 se trasladan

a Benidorm, donde Marian comienza

a trabajar como intérprete

(según RAE - intérprete=

persona que explica a otras, en

lengua que entienden, lo dicho

en otra que les es desconocida)

y Dorina tiene la oportunidad

de enfrentarse a nuevos

desafíos, infortunios, nuevas

experiencias y hazañas, en un

mundo completamente desconocido,

la hostelería.

Posiblemente, la salida de

Rumanía ha sido lo peor para

Dorina, pero una vez dado el

paso, nada parece imposible:

“Puedes viajar más lejos, puedes

hablar otro idioma, puedes

cocinar distintos platos

y abrazar otras culturas. Así

entenderás las tradiciones y las

costumbres locales, mostraras

más interés a las nuevas oportunidades,

tratarás a los extraños

con más confianza y dirás «

¡Adiós!» al cómodo entorno de

tu casa. Has demostrado que

puedes vivir en el extranjero y

que sobrevivirás. Has tenido el

valor de seguir tus sueños. Sí,

has abierto la caja de Pandora

y ya no la puedes cerrar, pero

serás más feliz y más contento”,

piensa Dorina Apostol.

Benidorm – ciudad situada

en la costa del Mediterráneo,

uno de los nombres más conocidos

del turismo español. Aunque

en los ’60 era un pequeño pueblo

pesquero, hoy por hoy escuchamos

hablando de Benidorm

como el “ Manhattan de España”

o „B eniYork”, por la línea del

horizonte que dibuja numerosos

rasca-cielos. Los aproximadamente

4 millones de visitantes

anuales de esta ciudad

constituyen un testigo de la

calidad de las utilidades y de

la belleza de las playas benidormenses.

Destino preferido por

belgas, británicos y holandeses,

en algunas zonas de la ciudad

a lo mejor no escuchas a nadie

hablar en castellano.

Después de una estancia

en Alcoy de más de 4 años,

D orina y Marian Apóstol deciden

asentarse en Benidorm.

En el año 2008, tras pasar unos

exámenes, Dorina se convierte

en uno de los profesores del

proyecto del Instituto de la

Lengua Rumana, sobre impartir

cursos de Lengua, Cultura

y Civilización Rumana a los

alumnos rumanos en España,

respectivamente en Benidorm

y Marian consigue el título de

traductor jurado en 2011.

Dorina Apóstol - Un docente

profesional

Ser maestro es una de las

profesiones que requieren al titular

un alto nivel de competencia,

dedicación y humanismo,

porque su trabajo es moldear

un material precioso, complicado

y sensible – el ser humano

– anclado en el presente,

entrever el futuro y averiguar

las posibles dimensiones de la

personalidad.

El maestro instruye, educa,

dirige, cultiva y organiza, corrige,

perfecciona y evalúa sin

cesar el proceso de desarrollo

y formación de las cualidades

humanas necesarias el día de

mañana. El maestro se hace

responsable de modelar la

personalidad humana, lo que

el filósofo rumano Constantin

Noica había llamado „el devenir

del hombre en el ser”.

En el proceso de enseñanza,

no todo el mundo puede cumplir

los requisitos del complejo

acto educativo. En una persona,

el autentico maestro tiene

que reunir sutiles cualidades

de psicólogo, educador, didactismo

y metodista, inventivo e

incansable.

El horizonte de conocimientos

de un maestro debe sobrepasar

los límites de su especialidad.

En otras palabras,

es esencial su cultura general.

Esenciales también son otras

habilidades de tipo: lenguaje

claro y atractivo, sentido del

humor, autoridad personal pero

reforzada con cordialidad.

En mi opinión, no hay componente

más eficiente en el

proceso de formación que la

capacidad de inducir y mantener

la admiración. Un maestro

es aquel que tiene la capacidad

de proveer suficiente materia

humana para despertar la admiración,

y un buen alumno es

el que es capaz de admirar. Un

profesor de este tipo es Dorina

Apóstol.

Asociación “Ulpia Traiana” -

Benidorm

La añoranza de Rumania y

el deseo de ayudar a la comunidad

rumana afincada en la

provincia Alicante determina a

Dorina y Marian Apóstol, junto

a un grupo de personas, poner

las bases de un organización sin

ánimo de lucro, y así nace, en

2009, la Asociación Rumana

de la Comunidad Valenciana

„Ulpia Traiana”. Desde aquel

momento, aparte del trabajo

de cada uno, el de profesora y

de traductor, respectivamente,

Dorina y Marian Apóstol se

implican de manera voluntaria

en organizar varios eventos

para ayudar a los ciudadanos

rumanos mantenerse lo más

cerca de su cultura, sus tradiciones

y costumbres ancestrales.

Cada vez han representado

con orgullo Rumania, junto

a los alumnos del curso de

Lengua, Cultura y Civilización

Rumana y a los padres de estos,

en los eventos interculturales

organizados por las autoridades

locales o por otras nacionalidades

que conviven en la provincia

de Alicante.

A partir de 2009, además de

varias actividades y eventos, la

Asociación Ulpia Traiana ha

tenido en su programación fija

la celebración de la Navidad,

de los días de 1 y 8 de marzo, la

Pascua, el 1 de junio – Día del

niño o 1 de Diciembre – Día

Nacional de Rumania. Asimismo,

la asociación se convierte

en una permanente conexión

entre la comunidad rumana y

las autoridades españolas o rumanas.

A pesar de sus propios horarios

laborales, Dorina y Marian

Apóstol mantienen el horario

de atención al público de

la asociación y atienden con

profesionalidad las dolencias

de los ciudadanos rumanos de

Benidorm, Altea, Alfas del Pí,

Villajoyosa, La Nucia, Callosa

d’en Sarría, Polop o Alcoy, que

se encuentran en situaciones

difíciles o que necesitan apoyo

en temas jurídicos, de trabajo,

salud, documentación o informaciones

consulares.

Debido a la seriedad y profesionalismo

desempeñado, las

autoridades españolas, los centros

sociales o los colegios donde

acuden alumnos rumanos,

no dudan en solicitarles apoyo

cuando se enfrentan con varios

problemas relacionados con la

comunidad rumana, habiendo

una colaboración excepcional

con la entidad rumana.

En el mes de junio de 2010,

al organizar un evento relacionado

con el primer aniversario

de la entidad y con la exposición

“Rumania-patrimonio

UNESCO” la Asociación

Rumana “Ulpia Traiana” tiene

el honor de recibir la visita de

la Embajadora de Rumania en

España, Sra. Maria Ligor, a la

que más le impresiona es el respeto

de las autoridades locales

hacía la Asociación.

En un mundo donde la gente

vive por sus propios intereses,

es difícil, casi imposible, saber

regalar sin esperar nada a

cambio, ayudar a tu prójimo,

sin hipocresía o mezquinos

beneficios. No recuerdo haber

conocido una asociación rumana

en España con tanta implicación

en ayudar a la comunidad

rumana, en solucionar por

su cuenta varios casos sociales,

organizar eventos y actividades

que mantienen unidos a los ciudadanos

rumanos y cerca de la

lengua, la cultura y las tradiciones

ancestrales.

Todas estas son nuestra única

herencia y tenemos la obligación

moral transmitirla a los

demás. No todo el mundo sabe

implicarse en voluntariado, en

el sentido propio de la palabra,

sin esperar nada a cambio.

Gente así está en peligro de extinción.

Por desgracia…

Vamos a mirar a nuestro alrededor.

Todo es relativo. Conozco

muchos rumanos que

han establecido su residencia

en el extranjero que han manifestado

más de una vez que

no volverán nunca a Rumania.

Tienen hijos nacidos en el país

de acogida que no saben hablar

rumano. ¡Es inadmisible! Los

tiempos cambian, los políticos

vienen y se van, la historia se

repite, una y otra vez…

Vivimos en una época en

la cual muchos de lo que han

dicho que ya no quieren saber

nada de Rumania, pero por

razones económicas o de otra

índole, han tenido que volver

allí, sin poder tener otra circunstancia

u otra posibilidad. En el

teatro de la vida, cada uno de

nosotros deseamos escribir nuestro

papel e interpretarlo de tal

manera, para llegar a un final

conforme con nuestros deseos.

Pero por el mero hecho que somos

seres sociales, el monólogo

no es una opción.

Debemos aprender comunicar,

ofrecer respeto para ser

respetados, ser honestos con

nosotros y con los demás, saber

apreciar el valor, la calidad y

el profesionalismo. Absolutamente

en todo lo que nos rodea.

Estamos hartos de kitsch…de

manipuladores y de los que intentan

aprovecharse. Estamos

hartos de mentiras y de promesas

vacías. Necesitamos un

cambio total. ¡Y todos merecemos

este tan esperado cambio!

Un material realizado y editado

por Kasandra Kalmann

Năsăudean.

Traducción y adaptación:

M.Apostol

Nota del editor: Dorina

y Marian Apostol han sido

nominados para la Campaña

Gala de Excelencia, que se celebrará

en el mes noviembre de

este año en un lugar exótico de

Costa Blanca / España.


16 OCTOMBRIE

2015

Familia

Căsătoria

O obsesie pentru femei

Prof. Irina Georgescu Şova

California/USA

Destinul rezervat de societate

femeii, i-a propus, în mod

tradiţional şi obligatoriu, căsătoria,

ca singurul modus vivendi

unanim acceptat. Majoritarea

femeilor sunt căsătorite, au

fost căsătorite, se pregătesc să

se căsătorească sau suferă că

nu sunt căsătorite. Le-am putea

numi cele 4 forme de agregare

ale femeii...

Dacă pentru bărbat, căsătoria

este o alternativă, femeii

i se impune. Ea apare ca fiind

relativ pasivă, „este luată de

nevastă”, faţă de el care este

activ, hotărăşte pentru destinul

lui, „se însoară”, „îşi ia nevastă”.

În DEX, femeia este definită

ca persoana adultă, de sex

feminin, căsătorită, soţie sau

nevastă.

Căsătoria, prin natura patriarhatului

ce guvernează lumea

de mii de ani, este destinată femeii

pentru a o apăra împotriva

libertăţii unanim acceptate a

bărbatului. Până în zilele noastre,

toleranţa pentru libertăţile

femeii este net inferioară celei

masculine, cu precădere în aria

sexualităţii.

Chiar şi în mileniul III, libertina

este percepută ca stricată,

libertinul ca erudit. Femeia

singură este marginalizată de

societate (cu precădere de către

suratele ei), în timp ce, burlacul

este un vânat valoros, centrul

atenţiei tuturor. Dacă idealul

masculin este îndreptat către

afirmare şi cucerire, către exterior,

idealul fericirii feminine se

materializează într-un cămin,

în care să se simtă sigură, dar

implicit izolată de restul lumii.

Cuplul, căminul reprezintă

pentru femeie soarta şi menirea

ei, expresia valorii ei sociale şi

a adevărului ei cel mai intim.

Bărbatul se căsătoreşte pentru a

se ancora în imanenţă, nu pentru

a se închide în ea. Femeia,

din moralitate, ipocrizie, orgoliu,

timiditate sau frica de singurătate

îşi propune, ca singură

valoare, obţinerea statutului de

femeie măritată, ca pe o cruce

ce trebuie dusă, ca o nevoie imperios

necesară, nu întotdeauna

bazată pe dragoste adevărată.

Căci a iubi nu ar trebui să

însemne neapărat căsătorie deoarece

e dificil să transformăm

dragostea în datorie. Riscul de

a ucide sentimentul e semnificativ,

de aici preponderenţa cuplurilor

oficiale bazate exclusiv

pe obişnuinţă, pe asumarea

unei sorţi terne şi a unei datorii

impuse de false cutume.

Între statut şi eşec

În lupta împotriva soţului/

partenerului oficial ce o frustrează

şi o necăjeşte, rareori

femeia alege soluţia de a-l părăsi.

Preferă pedepsirea acestuia,

închizându-l într-o căsnicie

nesatisfăcătoare, cu preţul nefericirii

ei, ascunzându-se sub

pretextul datoriei, al maturităţii

sau al sacrificiului pentru copii

sau moralitate.

De fapt, frica de un nou început,

conştientizarea eşecului

personal, teama de singurătate

şi de stigmatizare predispun femeia

la sacrificiu şi complăcere,

la compromis şi minciună,

la acceptare aproape necondiţionată

a unui surogat de relaţie

nefuncţională şi nepotrivită.

Cuplul devine o microcomunitate

în care cei doi şi-au pierdut

autonomia, fără a depăşi însă

singurătatea, sunt static asimilaţi

unul altuia, fără existenţa

vreunui schimb emoţional sau

spiritual între ei, iar femeia este

“condamnată la moarte”, pen-

tru că ea este cea care a eşuat

în cea mai importantă valoare a

ei, măritişul.

Bărbatul este mai întâi ceea

ce reuşeşte în lume, femeia este

ceea ce reuşeşte în cuplu. Dar

cuplul nu o protejează împotriva

libertăţii sale vide, trezinduse

astfel la realitatea solitudinii

ei, de care a încercat să fugă

prin căsătorie, a abandonului şi

a inutilităţii.

Drama căsătoriei este că ea

nu-i asigură femeii fericirea

visată. Femeia aşteaptă ca uniunea

dintre cele două sexe, căsătoria

să o salveze de tristeţe şi

singurătate şi să îi satisfacă cele

mai adânci nevoi. Are pretenţia

ca partenerul să răspundă cerinţelor

ei conştiente şi inconştiente

chiar înainte de a fi exprimate.

Şi totuşi căsătoria e cursa

ce ne-o întinde natura, spunea

Shopenhauer, iar monogamia

este poate singura idee utopică

din Biblie.

Totuşi, către ce ne îndreptăm?

Forma tradiţională a căsătoriei

este în curs de modificare,

dar constituie încă o mare

dezamăgire pe care cei doi o

resimt în mod diferit. Chiar

dacă femeia nu mai este „dată”

de către părinţi, dacă are teoretic

drepturi aproape egale

cu bărbatul, îşi alege singură

partenerul, poate divorţa liber,

împarte treburile gospodăreşti

şi chiar concediile postnatale,

are joburi şi distracţii comune,

încă percepţia căsătoriei rămâne

complet diferită, bărbatul

găsindu-şi împlinirea în mod

concret în libertate (muncă,

acţiune, luptă), pe când pentru

femeie, libertatea ca atare nu

are decât o formă negativă şi

dureroasă.

Dorinţa de a schimba partenerul

există în fiecare femeie,

dar efortul este epuizant şi

nefezabil. Transformarea unui

bărbat adult, dezbărându-l de

obiceiuri ancestrale şi convingeri

fixiste vechi de decenii,

este într-adevăr o misiune imposibilă.

Aparent, nu ne rămâne

decât să ne complacem în

compromis sau, în cel mai fericit

caz, să încercăm schimbarea

modului de reacţie la ideologia

şi comportamentul lui.

Căci, de cele mai multe ori,

căsnicia se îneacă în marea de

aşteptări nerealiste ale femeilor.

Dependenţa de celălalt, de căsătorie,

ucide frumuseţea unei

relaţii de iubire. Confundarea

căsătoriei cu o barcă de salvare

duce la dezamăgire. Căci condiţia

sine qua non a fericirii ţine

de propriul univers al fiecăruia,

de independenţa şi echilibru

personal, iar cei care aşteaptă

de la căsnicie salvarea sufletului,

sunt primii dezamăgiţi.

Trăim într-o societate monogamă

infectată de adulter.

Chiar dacă bărbatul pare înspăimântat

la început de angajament

pe termen lung, inconştient

el caută o soţie care să-i

nască şi să-i crească viitorii

copii, o parteneră pe care să nu

o resimtă ca pe o povară purtată

pe umeri, un interlocutor

care să-i vorbească aceeaşi limbă,

o persoană liberă, care să-i

menţină viu interesul, o redută

permanentă.

Cuplurile funcţionale sunt

cele care reuşesc să dezvolte

interese, aspiraţii, dar mai ales

libertăţi comune. Cele care reuşesc

să fie ele însele în afara

relaţiei, la fel de naturale şi

autentice ca în interiorul cuplului

vor câştiga bătălia cu sexul

opus. Numai aşa se poate ridica

presiunea emoţională aşezată

ancestral pe umerii căsătoriei.

Şi implicit eşecul!

***

De ce bărbații nu își doresc o

relație stabilă

În ultima vreme bărbaţii par

să nu mai fie interesaţi de relaţiile

stabile. Să fie oare fuga

de responsabilitate? Poate că

nu au întâlnit femeia potrivită?

Nu vor să facă pasul cel mare?

Iată care ar fi principalele motive

care îi pun pe fugă:

• Bărbaţii au senzaţia că îşi

pierd libertatea rămânând întro

relaţie, că nu mai pot face

lucrurile pe care le făceau în

mod normal. Dacă eşti prea

posesivă şi nu-i oferi puţină

libertate, va simţi că se sufocă

şi, în curând, îl vei pierde.

• Au senzaţia că femeile

încearcă să-i schimbe dacă se

implică serios într-o relaţie.

• Aceştia se sperie la gândul

că femeia cu care sunt este ul-

tima cu care va face sex.

• Bărbaţii fug de f emeile

care îşi schimbă atitudinea

după o perioadă de timp şi nu

le mai oferă aceeaşi afecţiune

ca la începutul relaţiei.

• Te-ai gândit că poate nu a

fost niciodată implicat într-o

relaţie serioasă şi nu ştie să se

poarte? Poate că a avut o astfel

de relaţie şi nu mai vrea să se

implice.

• Principala atracţie atunci

când doi parteneri se cunosc

este cea sexuală. Când această

latură nu mai este la fel de

atractivă şi focul pasiunii nu

este întreţinut, bărbaţii au tendinţa

să caute ceva nou.

• O relaţie sănătoasă este

una activă. Dacă nu mai vrei să

ieşi, te plângi mereu şi eşti tot

timpul posomorâtă, partenerul

tău se va plictisi.

• Presiunea unei responsabilităţi

finaciare poate fi un alt

motiv care să-i pună pe bărbaţi

pe fugă. Ai grijă ca dorinţele

tale să nu fie mai mari decât îşi

poate permite!

• Când nu se simte pregătit

să facă pasul cel mare şi simte

presiune din partea ta şi a familiei,

va alege calea cea mai

uşoară.

• De multe ori, obiceiurile,

familia sau felul lui de a fi nu

sunt în concordanţă cu personalitatea

ta şi lucrurile pur şi

simplu nu funcţionează. Asta

ar trebui să fie un semn pentru

amândoi.


Pagina copiilor OCTOMBRIE

2015 17

Bucuria lecturii

Sunetele pot fi scrise

Poveşti de la izvor

Prof. Letiţia Coza - Lunca/Brad

România

Alfabetul nu e greu

Alfabetul nu e greu:

Literele-s ordonate.

Fiecare – pe dreptate –

Are-un singur loc al său.

Bine că litera A

E de-acum amica ta!

Tu ai s-o conduci acasă.

Uite! Stă-n alfabetar,

La etaj. Casa-i frumoasă,

Numai că n-are portar!

Ultima, cam zâmbăreaţă,

E mereu pe glume pusă,

Să păşim încet pe prund,

Unde sunete se-ascund;

Numai o secundă-n strop,

Ele cad în vad – potop –

Totuşi în ecou revin...

Emoţionant destin!

Le-ai atinge, dar n-ai cum,

Ele-s fără trup de-acum;

Pâlpâie tot mai timide...

Ochiul cerul îşi deschide

Tremurând. Priviri avide,

Furişate pe coclauri,

I-au trimis inel de aur

Săltăreţului izvor,

Care-i iute de picior.

Ramul teiului se-nclină

Ineluşul să-l reţină,

Scrie semne cam ciudate...

Ei! Da’-s literele, frate!

Poţi veni şi tu cu mine,

O plimbare-ţi prinde bine!

Vezi, sub măgură pitit,

E izvorul cel vrăjit.

Şopoteşte, nu oricum,

Tu, dacă-l asculţi acum,

I-auzi vocea omenească,

Dornică să povestească;

El e-aici dintotdeauna...

Languros priveşte luna

Alergarea lui spre vad;

Iute sunetele cad,

Ziua, noaptea – neadormit –

Visul şi l-a împlinit.

O poveste? Aş! Mai multe,

Repede le pierde-n unde!

Gălăgioasă, plimbăreaţă,

Repede sare la uşă.

„Ea e cea de la parter?”

„Uf! Le-am încurcat niţel!”

Soluţiile careurilor din numărul trecut:

Textul „Ţara Oaşului” – Careul „Cimitirul Vesel”:

1. Securea; 2. Tăiat; 3. Sămânţa; 4. Cimitir; 5. Ţâpurit; 6. Trăieşti; 7. Greu; 8. Rostul; 9. Pălinca. - Verticala AB: Cimitirul

Textul „Ţara Fagilor” – Careul „Firul amintirii”:

1. Bucovina; 2. Simţit; 3. Trăit; 4. Odinioară; 5. Poposit; 6. Ghicind; 7. Ulciorul; 8. Pădurile; 9. Dragi. - Verticala AB: Amintirii

Invitaţie la scris

Completează titlurile careurilor scriind cuvintele descoperite pe

verticala AB a fiecărui careu.

Ţese vorbe pe alese!

E-un covor cu pătrăţele;

Ţese litere în ele!

Nu oricum, ci-n mod corect

Ca lucrul să aibă-efect!

Litere mari de tipar

De sub creionul tău apar

În cuvinte potrivite,

De prin textele citite,

1

2

3

............................... omenească

A

1

2

3

............................... cam ciudate

A

Pe orizontală scrise,

La numerele precise.

Atenţie! Pe verticală,

Marcată AB pe coală,

4

5

4

5

Câte un cuvânt anume

Vei citi şi îl vei pune

Chiar în titlul ce e scris

Cu acel cuvânt omis.

B

B

Căsuţa-i minusculă,

Litera-i majusculă,

Jocu-i plăcut şi uşor

Să lucrezi cu drag şi spor!

NB: Păstraţi pagina, deoarece în

numărul următor veţi putea verifica

soluţiile jocurilor.

(Poveşti de la izvor)

1. ......................................... şi l-a împlinit

2. O .................................? Aş! Mai multe,

3. Iute sunetele ..........................................,

4. .................................... le pierde-n unde!

5. Languros priveşte ..................................

(Sunetele pot fi scrise)

1. Unde ......................................... se-ascund;

2. Totuşi în ......................................... revin...

3. Pâlpâie tot mai ...........................................

4. I-au trimis ...................................... de aur

5. Ei! Da’-s .........................................., frate!


18 OCTOMBRIE

2015

Maria Diana Popescu

Redactor şef / Revista Agero -

Stuttgart/Germania

Afişaţi, tovarăşi, un cod roşu

la capitolul depopulare! Românul

trebuie să ştie că fraţii

lui se împuţinează între hotare!

În curînd vom fi locuitorii

unui Turn Babel mai periculos

decît originalul! De la un

recensămînt la altul, numărul

românilor scade îngrijorător!

România se depopulează întrun

ritm galopant! Forţa de

muncă tînără a României s-a

mutat în Uniune, în curtea unchiului

Sam şi pe alte meridiane.

Dintre cei plecaţi, puţini se

vor mai întoarce. Nu mai au de

ce. Şi nici la ce. Nimic demn

nu-i aşteaptă.

Un studiu realizat de Biroul

German pentru Planificare

Regională arată că România

se numără printre ţările europene

puternic afectate de

scăderea populaţiei. În cincisprezece

ani vom rămîne şi

mai puţini sau vom fi înlocuiţi

cu alogeni. Le e mai uşor şi

mai eficient miliţienilor globalismului

să controleze şi

să supună o masă redusă de

oameni.

„Democratizarea” forţată

a României sub bagheta războinică

a Washington-ului şi

Bruxelles-ului, desfiinţarea

industriei, condiţiile de trai

austere şi paupere în care sînt

constrînşi să trăiască cetăţenii

săraci ai României, haosul

legislativ, corupţia dominantă,

oligarhizarea instituţiilor

statului şi a scenei politice,

şomajul galopant, toate acestea

şi multe alte ilegalităţi,

nedreptăţi, inechităţi şi paradoxuri

au generat exodul

forţei de muncă româneşti

spre Vest, au generat scăderea

natalităţii, creşterea mortalităţii

şi, implicit, depopularea

masivă a unor localităţi şi regiuni.

Scăderea alarmantă a numărului

de locuitori este un

fenomen fără precedent în

istoria României. Programul

ocultei mondiale prevede,

printre alte atrocităţi, depopularea

[1] unor teritorii şi recolonizarea

lor. De ce credeţi

că declanşează crize, foamete

şi războaie, pe care le întreţin

artificial? De ce creează microbi

şi virusuri în laboratoare,

apoi îi răspîndesc în cadrul

unor proiecte secrete? Ca să

facă ravagii şi să împuţineze

lumea.

I-aş fi catapultat în curtea

lui Obama

România creştină este şi ea

pe masa de operaţii a Ocultei!

Tot mai mulţi străini au cumpărat

terenuri agricole, păduri,

ape şi localităţi întregi

ale României. Unele surse

credibile vorbesc despre aproximativ

patru milioane de români

care au părăsit România

din caza dezindustrializării şi

sărăciei. Dacă vom fi în continuare

o mămăligă moale în

ceaunul lichelelor politice de

la Bucureşti, nu peste mult

timp, România va fi depopulată

sau va fi o ţară cu multiculturalităţi,

religii, obiceiuri

şi tradiţii străine, fatale

A.N.D.-ului naţional, iar ortodocşii

vor fi persecutaţi în

patria lor. Sînteţi pregătiţi de

sacrificii şi mai mari?

În Schengen nu ne-au vrut

(nici că avem nevoie de „şenghenul”

lor şi de alte taxe),

însă, Uniunea ne impune preluarea

unei cote mari de refugiaţi!

României nu-i trebuie

„şenghen”! România trebuie

să-şi închidă graniţele! Aderarea

la U.E. s-a dovedit a fi

o inginerie diabolică. Ea ne-a

dat peste cap în propria Ţară,

ne-a stors de bani, ne-a adus

în coaste haosul, sărăcia, criza,

războiul şi frica în oase!

„Premierul Victor Ponta

spune că va accepta azilanţi

doar dacă României i se va

permite intrarea în Spaţiul

Schengen”, scriu jurnaliştii

din Bruxelles. Eu aş fi pretins

Uniunii să-mi dea înapoi suveranitatea

Ţării dimpreună

cu politicile financiare şi sociale,

menite să aducă nivelul

de trai al României pe aceeaşi

treaptă cu a Occidentului,

după aia să mai vorbim de

refugiaţii pe care eu - dacă

aveam competenţe -, i-aş fi

îmbarcat frumuşel în mijloace

Opinii

Sunteți pregătiți de sacrificii

și mai mari?!

de transport zburătoare şi i-aş fi catapultat în curtea unchiului

Sam, care i-a stîrnit din

culcuşurile lor în mod vicios

şi programatic, prin primăverile

arabe.

Refugiaţii trebuie să trăiască

şi să mănînce din acelaşi

blid american cu preafericitul

Obama, care a destabilizat lumea

arabă, Ucraina şi întreaga

Europă. Ce s-a gîndit Obama?

Hai să facem un pic de teatru

absurd şi sîngeros în Europa!

Să aducem teroarea şi tăietorii

de capete în Uniune. Oricum,

Bucureştiul, unde se va ridica

moscheea, şi Ţara noastră

creştină nu vor mai avea linişte

după primirea refugiaţilor.

Românii vor călca cu teamă

în Ţara lor, unde, pînâ în 1989

domnea pacea, siguranţa socială,

armonia şi liniştea între

naţionalităţi.

Sate întregi părăsite, fără

cîini şi fără oameni!

Revenind la România, recentele

estimări Eurostat arată

că populaţia este în drastică şi

continuă scădere. Sate întregi

sînt părăsite, fără cîini şi fără

oameni! România mai are,

poate, puţin peste şaptesprezece

milioane de locuitori,

asta dacă isteţii care fac tot

felul de statistici superficiale

au luat în calcul şi localităţile

fantomă din România.

Vasile Crăciunescu, preşedintele

Asociaţiei „Geo-spatial.org”

şi „Coaliţia pentru

Date Deschis” au publicat lista

[2] celor 126 de localităţifantomă,

care, fie sînt complet

depopulate şi nu mai au căi de

acces, fie au cîte un singur

locuitor, fie sînt dispărute, devenind

terenuri virane, locuri

unde se produc alunecări de

teren şi pot fi localizate doar

în baza hărţilor istorice.

Conform Recensământului

Populaţiei şi Locuinţelor din

anul 2011, afişat pe site-ul

amintit, aceste 126 de localităţi-fantomă

sînt pustii, în

unele au mai rămas cîteva

case dărăpănate, alte localităţi

sînt pe fundul unui lac de

acumulare, altele au dispărut

în urma inundaţiilor sau în

urma construcţiei Canalului

Dunăre - Marea Neagră. Deşi

nu mai există, aceste localităţi au coduri poştale şi figurează

ca localităţi în Nomenclatorul

localităţilor „SIRUTA”, gestionat

de Institutului Naţional

de Statistică şi preluat de toate

instituţiile statului. Aceste

localităţi-fantomă figurează

inclusiv pe listele Autorităţii

Electorale Permanente... probabil

au şi votanţi-fantomă.

Alo, D.N.A., faceţi nişte

vizite de lucru urgente şi în

forţă la primăriile din satele

şi comunele României!

Un alt aspect care ridică

grave probleme (am mai scris

cu cîţiva ani în urmă, în ideea

că va ajunge la urechea organelor

de control) este situaţia

celor 55 de sate şi comune din

România, transformate în oraşe

doar cu numele. Înainte de

integrarea în U.E., oficialii de

la Bruxelles arătau cu degetul

spre România, pe motiv că ar

avea prea mulţi locuitori la

sate.

Îndeplinind ordinul Înaltei

Porţi, autorităţile ieftine de la

Bucureşti au transformat peste

noapte 55 de sate şi comune

în oraşe-fantomă, cu toate că

nu îndeplineau criteriile minime

de urbanizare prevăzute

de lege: canalizare, apă potabilă,

străzi asfaltate şi curent

electric. 55 de localităţi rurale

au căpătat statut de oraş, dar

numai pe hîrtie şi la mărirea

taxelor şi impozitelor.

Ţăranii au fost chemaţi şi

îmbrobodiţi la referendum. Li

s-a promis asfalt în locul noroiului

şi canalizare în locul

privatei din fundul grădinii.

În realitate, totul a rămas la

fel, nemişcat. Doar taxele ţăranilor

s-au ridicat la nivel urban

şi, cum nu se putea altfel,

salariile funcţionarilor de la

primării s-au ridicat la nivelul

celor de la oraş. Condiţiile de

trai au rămas la fel de mizere

în satele şi comunele devenite

oraşe-fantomă, urbanizarea

promisă sătenilor fiind la mila

primarilor, care prosperă şi

urbanizează doar propria bătătură.

Apropo, e cineva acolo,

sus, în stare să le socotească

leu cu leu averile primarilor

de la sate? Nu de alta, dar

mulţi dintre primarii satelor n-au învăţat prea multă carte

şi nu ştiu, pur şi simplu, să-şi

numere grămezile de galbeni,

să-şi ţină evidenţa vilelor

şi conturilor bancare. Alo,

D.N.A., faceţi nişte vizite de

lucru urgente şi în forţă la primăriile

din satele şi comunele

României! Cîţi primari de pe

la sate nu-i seamănă leit lui

Sorin Oprescu la anestezierea

şi chirurgia banilor! Veţi găsi

la primăriile rurale materie

primă din belşug pentru dosare

şi puşcării!

România are nevoie de me-

dici, profesori, ingineri muncitori

tineri şi talentaţi, nu de

primari-borfaşi, care aleargă

maşinile de lux pe hudiţele

satelor şi îşi petrec concediul

în Barbados şi Bermude!

[1] http://www.rense.com/

general59/kissingereugenics.htm

[2] http://nuvasuparati.info/

request/localitile_din_ romnia_

sunt_ficti_5

Grafica - Ion Măldărescu

Nota redacției:

Uniunea Ziariştilor

Profesionişti din România

Locul I – Maria Diana

P opescu, pentru volumul

„Daţi-mi ţara înapoi!”

Elita presei din România a

fost premiată la Piteşti. În urma

unei selecţii riguroase, Uniunea

Ziariştilor P rofesionişti din

România a premiat pe cei mai

buni oameni din presa scrisă,

radio şi televiziune, români

din ţară şi din străinătate.

Editorialista Maria Diana

Popescu, eseist, critic literar

şi de artă, director al revistei

ART EMIS, redactor şef-adjunct

la revista de cultură Agero

din Stuttgart, care timp de câteva

luni a ocupat detaşat primul

loc în topul editorialiştilor naţionalişti,

organizat de Front Press,

premiată şi la Buzău pe 11

mai 2014 de U.E.R. cu „Premiul

pentru critică literară de

excepţie”, a primit premiul I

pentru cartea de presă, „Daţimi

Ţara înapoi!”.


Opinii OCTOMBRIE

2015 19

În România școlile

funcționează… cum

dă Dumnezeu

Mircea Fluieraş - Imigrantul Român, Málaga/Spania

În ţara „lucrului bine făcut”,

te-ai fi aşteptat ca un nou

an de şcoală să înceapă, măcar

o dată, diferit. Fără politicieni,

agramaţi, care se calcă pe

picioare cu profesorii pe carei

batjocoresc tot restul anului,

fără lozinci care mai de care

mai ridicole, rostite solemn

într-o veche limbă de lemn,

ori măcar cu mai puţine şcoli

care funcţionează fără condiţii

igienice minime. Evident, autorităţile

educaţionale şi toate

celelalte autorităţi ale ţării, de

la primari şi prefecţi, pînă la

familiile răspunzătoare de sănătatea

şi educaţia propriilor

copii, şi de la Parlament şi

Guvern, la Preşedinte, n-au a

face nici în clin, nici în mînecă

cu trista realitate, aşa că,

anul acesta, ca şi anul trecut,

ca de cînd mă ştiu (vorba lui

Creangă!), şcolile funcţionează

cum dă Dumnezeu: cu şi

mai ales fără autorizaţii sanitare,

cu şi mai ales fără profesori

calificaţi, cu şi mai ales

fără tehnologii şi materiale

de suport didactic, cu şi mai

ales fără manuale bazate pe

şi însoţite de metodici care să

aibă ceva de a face cu secolul

XXI şi cîştigurile din teoriile

învăţării, adunate în tezaurul

educaţional universal de la

Pestalozzi încoace, cu şi mai

ales fără terenuri şi amenajări

sportive, cu şi mai ales fără

laboratoare ştiinţifice, cu şi

mai ales fără... mai de toate,

inclusiv… şcolari.

O ţară care, chiar dacă mai

mult din întîmplare, şi-a ales

Preşedinte un om de şcoală,

un om care a simţit gustul

amar al pîinii de „cadru didactic”,

care cunoaşte realităţile

şcolii din România, cu bune

şi cu rele, de cel puţin trei

decenii, s-ar putea spune că

este o ţară norocoasă. Mai are

o şansă! Desigur, dacă cel în

cauză şi cei asupra cărora îşi

poate exersa autoritatea, influenţa

şi buna înrîurire nu se

iau cu „treburile importante”

şi nu uită rosturile educaţiei şi

ale învăţămîntului în structurarea

şi dinamica prezentului,

respectiv, a viitorului oricărei

societăţi.

Deocamdată Preşedintele

Iohannis pare că nu a uitat,

de aceea, pentru deschiderea

anului şcolar, s-a deplasat la

un liceu din Tîrgovişte şi ne-a

spus ceea ce crede că trebuie

făcut, astfel încît România să

se poată visa, măcar, un loc

al lucrului bine făcut. Din

păcate, de la scenariul evenimentului,

la ceea ce a spus

posterităţii cu acest prilej,

Preşedintele a rămas înţelenit

în teritoriul lucrului rău făcut,

cel care asupreşte şcoala din

România de decenii şi ameninţă

să o prăbuşească, în

curînd, cu totul. Să începem

deci cu scenariul!

După tipicul care stăpîneşte

tiranic harta mentală a „politicienilor”

şi mai ales a celor

care iau deciziile în materie

de învăţământ în România,

Preşedintele a fost luat de

mînă şi dus la „unitatea fruntaşă

pe ramură”, un liceu din

Tîrgovişte care, în ţara incompetenţei

educaţionale, a ajuns

să deţină un titlu de glorie din

faptul că doar 6% dintre absolvenţii

săi au ratat examenul

de bacalaureat!!! De ce o

fi acesta un criteriu de performanţă,

este altă întrebare, dar

nu-i drept să le punem în cîrcă

toate doar Preşedintelui!

Evident, Preşedintele nu a

avut timp să-şi pună întrebări

chinuitoare nici asupra rostului

adunării la care a ţinut să

participe, parte intrinsecă a

moştenirii transmisă din generaţie

în generaţie, fără cea mai

slabă tresărire de gînd înnoitor.

De ce ţine Preşedintele să

întărească un tipar plin de toate

ororile propagandistice ale

regimului comunist, coafate

suplimentar cu meşa „feţelor

bisericeşti”? Ce spun aceste

adunări, ce mesaj transmit ele

copiilor, tinerilor, societăţii?

Unul singur: şcoala este şi va

fi în veci supusă autorităţii şi

ideologiilor politice, cu varianta

conservator-întăritoare a

ideologiei secretată de autorităţile

bisericeşti.

Ce au în comun aceste

ideologii? Singurul şi cel mai

otrăvitor numitor comun:

dominanta autoritaristă, atitudinea

necritică, bălmăjeala

politicianistă, lipsa totală de

respect pentru misiunea, identitatea

şi autonomia instituţională

a şcolii, noţiuni pur şi

simplu inexistente în vocabularul

şi practica politicienilor

României. Cealaltă confuzie

moştenită, din ghearele căreia,

în mod evident, nici profesorul

Iohannis nu s-a putut

elibera pînă acum, este ştergerea

diferenţei specifice dintre

activităţile educaţionale şi

cele de învăţămînt (instruire).

Pentru cei care nu ştiu, nu

au înţeles sau au uitat, această

confuzie a fost provocată

şi întreţinută cu program de

autorităţile distrugerii comuniste

din România. Educaţia

a fost etatizată, după modelul

„revoluţionar”, aberant şi totalitar

al marelui Rousseau,

în care, pentru a elimina orice

alte influenţe (dăunătoare!),

statul este singurul responsabil

şi singurul instrument

de educare a cetăţenilor, de

la stadiul de copii, la cel de

adulţi! Distrugerea, minimalizarea

sau negarea contribuţiilor

educaţionale ale celorlalte

instituţii de socializare, mai

ales familia, a constituit pilonul

de rezistenţă al tuturor

totalitarismelor modernităţii.

Mesajul implicit al

Preşedintelui Iohannis este că

nu ne interesează nici acum,

în România, să părăsim radical

acest model!

Nu are rost să povestesc

ceea ce a spus Preşedintele.

Mult mai important este ceea

ce nu a spus! Preşedintele profesor

de şcoală al României,

nu a găsit cu cale să spună

nimic despre dezastrul moştenirii

comunistoide din învăţămîntul

României, cea care

asigură în continuare fundamentele

organizaţionale şi

„filosofia” decizională a aşaziselor

reforme care aberează

de la an la an, fără să schimbe

nimic la temelie!

De la viziunea şcolii ca

formă şi instrument de înregimentare

socială, nicidecum

de libertate şi creaţie, pînă la

distrugerea oricărui interes şi

preţuire pentru criteriile naturale

ale performanţei educaţional-şcolare,

tot ceea ce a ofilit

mugurii scurtelor perioade

de „renaştere” a învăţămîntului

din România este astăzi rădăcina

erorilor şi a eşecurilor

masive ale sistemului.

Preşedintele nostru, profesor

de şcoală, nu a găsit cu

cale să spună nimic nici despre

inadmisibilul grad de incompetenţă

educaţională care

stăpîneşte întregul sistem. De

la clasele primare, pînă la universitate,

domneşte aceeaşi

improvizaţie metodică şi metodologică,

aceeaşi orbecăială

în întunericul neştiinţei despre

ceea ce este cu adevărat

învăţămîntul performant, atît

din perspectiva criteriilor instruirii,

cît şi din cea a criteriilor

de succes social.

Despre ce performanţe

poate fi vorba, cînd fie şi „modelul

Pestalozzi” reprezintă

pentru mulţi „educatori” din

România o abisală necunoscută,

un mister absolut? De

unde să răsară performanţa

de sistem, nu cea punctuală,

olimpici, cu care se drapează

de ani şi ani de zile armata

de incompetenţi care populează

„garnizoanele” inspectoratelor

şcolare, pentru a-şi

masca atît de costisitoarea

inutilitate? Despre ce performanţă

educaţională poate

fi vorba cînd noi, de la nivelul

Preşedintelui profesor de

şcoală vorbim în continuare,

aberant pentru situaţia precară

a României, de „adaptarea

educaţiei la cerinţele societăţii

şi economiei”, fie ele şi ale

„cunoaşterii”?

Educaţia şi instruirea sistematică

au sens social, nu dacă

se adaptează, ci dacă oferă fiecărei

generaţii instrumentele

cognitive, susţinerea motivaţională

şi fundamentul comportamental

bazat pe valori,

care fac posibilă schimbarea

socială, ieşirea din constrîngerile

modelului existent.

Cînd a părăsit acest teren al

vocaţiei sale superioare, învăţămîntul

şi întregul său sistem

instituţional devin doar

„another brick in the wall!”

În sfîrşit, Preşedintele nostru,

profesor de şcoală, nu a

găsit nimerit să spună nimic

despre „logica” alocării resurselor

sociale pentru educaţie

şi învăţămînt, în România

anului de graţie 2015! O alocare

făcută după aceleaşi criterii

ale filozofiei comunistoide,

în care educaţia este doar

o activitate socială cvasi-parazitară,

în orice caz, cu mult

mai puţin importantă decît

„activităţile de producţie”, ori

investiţia în maşini şi unelte.

Acest sistem de alocare

a resurselor sociale nu a fost

clintit nici măcar infinitezimal

de cele două decenii de aşazise

reforme ale învăţămîntului.

Dimpotrivă, rădăcinile

sale s-au înfipt şi mai adînc

în solul aberaţiilor politice şi

organizaţionale care duc învăţămîntul

din România în ultima

şi cea mai sordidă dintre

fundăturile destinate eşecului.

O rază de speranţă, totuşi,

există. Preşedintele, profesor

de şcoală, Iohannis, ne-a

anunţat că doreşte să relanseze

educaţia ca temă de

dezbatere naţională! Ar fi cu

adevărat o rupere de sistem, o

încercare serioasă de evadare

din acest loc „unde nu se întîmplă

nimic”! Nu de alta, dar

dicţionarul limbii române ne

asigură că dezbaterea presupune,

înainte de orice, analiză

amănunţită şi discuţie pe bază

de raţionament, adică de argumente

ale raţiunii!!!

Numai dacă Preşedintele

nostru şi-ar face temele de

metodă! În istoria modernă

a României, nu există precedent

pentru o „dezbatere naţională”.

Chiar şi cînd au fost la

mijloc chestiuni vitale pentru

societate şi stat, în România

au avut loc cel mult „ciondăneli

naţionale”, încărcate

de sosurile ideologiilor la

modă, ori exerciţii autoritarist-dictatoriale,

în care

dezbaterea a fost înlocuită

de formula sic volo în baza

căreia autoritatea care domina

spaţiul politic-public

şi-a impus soluţia, oricare

ar fi fost ea şi oricare ar fi

fost slăbiciunile acesteia.

Rămîne deci, să vedem dacă

profesorul Iohannis îşi va

pregăti lecţia sau, conform

sfîntului obicei al locului,

va lăsa din nou totul pe seama

„experienţei”, a „inspiraţiei”

şi a improvizaţiei!


20

OCTOMBRIE

2015

Prof. Andra Mateescu Gutiérrez

Alicante/ Spania

1 octombrie - Sfântul P rocoavă

Ziua de 1 octombrie este,

conform tradiţiei populare,

cea în care fetele tinere îl sărbătoresc

pe Sfântul Procoavă,

cel care le dă păr frumos şi

atrăgător. Pe vremuri, această

zi era dedicată unui sfânt care

se regăseşte doar în imaginarul

colectiv - „Sfântul” Procoavă.

Sărbătoarea Procoavelor mai

este considerată şi Sărbătoarea

Părului. De altfel, mai peste

tot în spaţiul românesc sărbătoarea

Procoavelor era socotită

una a femeilor.

Despre originalul sfânt

Procoavă se credea că

Dumnezeu l-a sfinţit printre

primii, dându-i sarcina de a

acoperi pământul cu un prim

strat de zăpadă (mai degrabă,

de brumă!); tocmai de aceea,

fecioarele care duceau lipsă

de păr i se închinau cu mare

evlavie de ziua sa pentru a le

acoperi capul cu păr, devenind,

după credinţa lor, mai

plăcute flăcăilor care îndeobşte

nu le băgau mai deloc în

seamă. Speranţa nemărturisită

a acestor fete era că astfel se

vor mărita mai curând, înţelegând

acum mai bine de ce fetele

aşteptau cu atâta nerăbdare

ziua ,,sfântului” Procoavă!

Luna octombrie este legată

de multe superstiţii: bătrânii

mai cred şi acum că, dacă

frunzele pomilor se îngălbenesc

şi cad repede, e semn

că anul care urmează va fi

roditor. Dacă plouă mult în

octombrie, va fi vânt puternic

în decembrie, iar, dacă e multă

brumă sau chiar zăpadă în

această lună, în ianuarie va fi

timp frumos.

14 octombrie - Sfânta Cuvioasa

Parascheva

Este cunoscută în popor ca

ocrotitoarea celor aflaţi la necaz

şi ajută fetele să se căsătorească.

Sfânta Parascheva s-a

născut în satul Epivat din

Tracia, lângă C onstantinopol.

A fost crescută cu teamă de

D umnezeu, în rugăciune, post

şi milostenie. De multe ori,

Parascheva dădea hainele ei

bune, oamenilor săraci. A fost

bătută de către părinţii ei pentru

majoritatea faptelor bune

pe care le făcea, dar nu a renunţat

niciodată la credinţa sa

în Hristos.

După ce părinţii ei au murit,

Sfânta Parascheva a dăruit

toată averea moştenită de la

părinţi oamenilor săraci şi s-a

retras la mănăstire. Acolo a

dus o viaţă aspră, după rânduiala

monahilor. A petrecut

în post şi rugăciune până când

un înger al Domnului i-a spus

să lase pustiul şi să se întoarcă

în patria sa.

La vârsta de 25 de ani,

Cuvioasa Parascheva s-a întors

în satul natal unde a mai

petrecut încă doi ani, după

care şi-a dat sufletul în mâinile

lui Hristos. După moartea

sa, moaştele ei au făcut numeroase

minuni, tămăduind pe

bolnavi.

Ziua de Sfânta Parascheva

este praznic, se pomenesc

morţii, se împart lipii, vin şi

must. Tot acum se ţine post,

nu se lucrează, nu se spală şi

nici nu se coase. Cine nu respectă

această zi va fi pedepsit

cu boli şi sărăcie.

La sate, ţăranii pot prezice

vremea, dacă în ziua de 14 octombrie

vremea este frumoa-

Tradiţii

Octombrie

Tradiții și obiceiuri de toamnă

să sau mohorâtă, tot aşa vor fi

celelalte sărbători de peste an.

Se mai spune că este bine să

aprinzi o lumânare în această

zi ca să alungi spiritele rele

din casă.

26 octombrie - Sfântul Mucenic

Dimitrie/Sfântul Dumitru

Sărbătoarea Sfântului

Dumitru mai este cunoscută

în popor şi sub numele

de Sânmedru, Sâmedru sau

Izvorâtorul de mir. Acesta

a trăit vremea Împăraţilor

Dicleţian şi Maximilian. Toţi

cei care poartă numele de

Dumitru sau Dumitra îşi serbează

ziua de nume. Femeile

merg la biserică, unde se ţin

slujbe de pomenirea morţilor.

În ajunul acestei sărbători,

creştinii fac focuri peste care

sar copii pentru a fi sănătoşi

tot anul. Focul mai are şi menirea

de a alunga duhurile rele

şi de a încălzi morţii. După ce

focul este stins, se aruncă un

cărbune în grădină pentru ca

plantele să prindă puterea de

a rodi.

Oamenii de la sate fac previziuni

legate de iarnă. În mijlocul

turmei de oi, ciobanii

îşi întind cojoacele iar dacă

oaia care se va aşeza pe cojoc

va avea lâna albă va urma o

iarnă grea. Dacă oaia are lâna

de culoare neagră, iarna va fi

lungă şi blândă.

În unele zone, credincioşii

îl cinstesc pe Sfântul Dumitru

ca fiind cel ce a dat oamenilor

vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Ţăranii tund coama

cailor până la trei ani ca să

aibă părul frumos. Este bine

ca usturoiul să fie deja semănat

până de Sânmedru astfel,

anul care vine va fi unul greu.

27 octombrie - Sfântul Dimitrie

cel Nou sau Basarabov

Cunoscut în popor ca şi

ocrotitorul Bucureştiului,

Sfântul Dimitrie s-a născut

într-un sat neînsemnat pe

nume Basarabov. Provenea

dintr-o familie săracă şi neavând

cu ce să se hrănească şi

cu ce să se îmbrace, acesta

păştea vitele din sat, ducând o

viaţă singuratică de rugăciune

şi înfrânare.

Tradiţia spune ca Dimitrie

cel Nou s-a retras departe de

lume, într-o peşteră unde era

o mănăstire, pentru a se ruga.

Simţindu-şi sfârşitul aproape,

s-a aşezat între două pietre

mari, pe marginea unui râu

şi a lăsat apa să-i acopere trupul

până când într-o zi, când

Sfântul i s-a arătat unei copile,

spunându-i că dacă părinţii ei

îi vor scoate trupul din râu, o

va vindeca de duhuri necurate.

Părinţii copilei au făcut aşa

cum li s-a zis şi au găsit trupul

sfântului între cele două

pietre. Moaştele sfântului au

fost duse în satule Basarabov

şi multe minuni de vindecare

s-au înfăptuit.

Mai târziu, moaştele Sfântului

Dimitrie cel Nou au fost aduse

în Ţara Românească şi au fost

aşezate în biserica Mitropoliei

din Bucureşti. În anul 1792

Sfântul a fost proclamat ocrotitor

al Bucureştiului.

Un obicei cunoscut în

Muntenia este acela în care

fetele tinere de măritat îşi pot

afla numărul peţitorilor. Busuiocul

capătă proprietăţi miraculoase

în această zi şi este

bine să fie sfinţit la biserică.

Busuiocul sfinţit se duce acasă

şi se leagă la oglindă şi câte

persoane vor observa busuiocul

atâţia pretendenţi vor fi.

În zona Dobrogei, mai

mulţi tineri se întâlnesc la o

casă, de unde pornesc apoi

prin sat, cântând şi fluierând.

Un tânăr este îmbrăcat

ca o cadână şi pornesc din

casă în casă. Acest obicei se

mai numeşte şi datina Saiegiilor.

Documentare: Mitologia

poporului român – Autor:

Tudor Pamfile, Mica enciclopedie

de tradiții românești

– Autor: Ion Ghinoiu, http://

www.traditionalromanesc.ro/


Reţete de la cititori OCTOMBRIE

2015 21

Rețete aromate de toamnă

Serile reci de toamnă pot deveni mai blânde dacă te răsfeţi cu reţete fierbinţi şi delicioase.

Pentru că în această perioadă ai tendinţa să petreci mai mult timp în casă, noi îţi propunem

să profiţi şi să te aventurezi în bucătărie. Aromele toamnei sunt multe şi intense, trebuie doar

să le descoperi.

Rulouri

cu prune,

cârnați și

bacon

Ingrediente

• 12 cârnăciori de bere

• 1 lingură de miere

• 12 prune uscate

• 24 felii de bacon

Mod de preparare

Se încălzește cuptorul la

180° C. Se pun cârnăciorii

într-un vas împreună cu mierea,

în așa fel încât să fie bine

acoperiți. Se învelește fiecare

cârnăcior și fiecare prună întro

felie de bacon, apoi se înfig

bețișoare de cocteil în ei. Se

pun pe o tavă și se bagă la

cuptor timp de 30 de minute.

Supă de dovleac

cu salvie

Ingrediente

• 1 lingură ulei de măsline

• 1 lingură de unt

• 3 cepe, tocate

• 2 linguri de salvie tocată

• 1,4kg de dovleac plăcintar,

curățat de coajă și de semințe

• 1 lingură de miere

• 1,5l supă de legume

• piper negru, pentru servit

Mod de preparare

Topește untul și uleiul întro

cratiță mare sau într-un vas

termorezistent. Adaugă ceapa

și salvia și sotează-le până se

înmoaie – cam 15 minute. Pune

dovleacul și amestecă încontinuu

5 minute. Adaugă mierea,

supa și fierbe totul până când

dovleacul este moale.

Lasă supa să se răcească

un pic și paseaz-o într-un

blender. Asezoneaz-o și mai

adaugă supă de legume sau

apă, dacă este prea groasă.

Reîncălzește-o înainte de a

servi, presară piper negru.

Tartă cu mere, prune

și caramel

Ingrediente:

- Pentru aluat

• 90g de unt, tăiat cubulețe

• 1 lingură de ulei

• 3 linguri de apă

• 1 lingură de zahăr

• 1 vârf de cuțit de sare

• 150g de făină

- Pentru umplutură

• 240ml de smântână pentru

frișcă (35% grăsime)

• 115g de unt tăiat cuburi

• 200g de zahăr

• 200g fulgi de migdale (sau

migdale întregi)

• 450g de mere și prune tăiate

cuburi sau felii

Mod de preparare

Pentru aluat, pune toate

ingredientele, mai puțin făi-

na, într-un castron termorezistent

și dă-l la cuptor sau

la microunde. Când untul s-a

topit și lichidul începe să bolborosească,

scoate cu atenție

castronul din cuptor și adaugă

făina, amestecând bine cu o

lingură de lemn. După ce se

răcește puțin, frământă totul

până ajunge la o consistență

omogenă, apoi întinde aluatul

într-o tavă de tartă, în strat

subțire. Coace-l vreo 15 minute

în cuptorul preîncălzit la

210°C, apoi pune-l deoparte.

Pentru umplutură, pune

smântâna și untul într-o crăticioară

și topește-le la foc mic,

apoi dă-le la o parte de pe foc.

Toarnă zahărul într-o cratiță

perfect curată și uscată, la foc

mediu. Lasă-l să se topească

încet, ar trebui să dureze cam

10-12 minute până când ajunge

la o culoare brună și un

miros demențial. Stinge focul

și încorporează smântâna și

untul topit, cu atenție că s-ar

putea să sară. Lasă deoparte

să se răcească.

Toarnă caramelul peste

fructe și amestecă bine. Pune

umplutura peste aluatul de

tartă și dă tava la cuptor, la

210-220°C, până când caramelul

începe să bolborosească

pe margini. Scoate tarta

din cuptor și las-o la răcit.

Servește-o călduță sau la temperatura

camerei!


22

OCTOMBRIE

2015

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Gutuile

Colorate parcă de însăşi

gazda lor, toamna, gutuile

au fost abandonate undeva

în drumul nostru nu numai

pentru plăcerea papilelor

gustative, ci şi pentru beneficiile

medicale pentru care

sunt recunoscute şi aplaudate

la scenă deschisă. Indiferent

cum le exploatăm – crude,

coapte, uscate, fierte – gutuile

îşi păstrează proprietăţile

şi acţionează pozitiv asupra

organismului. În primul rând,

ele pot duce în spate un întreg

sistem imunitar, mai ales în

sezonul rece! Apoi, fără vreo

pretenţie, îmbunătăţesc sistemul

digestiv şi cel respirator

şi, mai mult, te ajută să scapi

de acnee.

Câteva bucăţele de gutui

adăugate într-o salată de legume

sau de fructe reprezintă

un stimulator pentru digestie.

Proaspete, gutuile sunt remedii

naturiste pentru buna

funcţionare a ficatului, dar şi

pentru afecţiunile psihice. Iar

pentru pacienţii aflaţi în etapă

de covalescenţă, preparatele

din gutui, precum gemul,

jeleul, siropul, cu aroma lor

specifică, pot fi adevărate stimulente.

Mai mult, în camera

bolnavilor este indicat să se

ţină pe masă cel puţin două

gutui.

În urmă cu 4.000 de ani,

gutuile erau folosite de romani,

dar şi de greci pentru

întărirea sistemului imunitar

şi pentru stimularea potenţei.

Iar strămoşii noştri ştiau

foarte bine de ce luau anumite

decizii: gutuile au un conţinut

bogat în săruri de fier, potasiu

şi magneziu. Pe lângă aceste

2015 Terapia verde

întăritoare, vedetele toamnei

se bucură de prezenţa principiilor

bioactive - taninul, pectinele

– şi de influenţa vitaminelor

A, B, C şi PP. T anina,

în combinaţie cu pectina,

întreţine sănătatea mucoasei

digestive, iar antioxidanţii din

gutui sunt un real sprijin pentru

radicalii liberi, reducând

astfel riscul de cancer.

Un alt atu al gutuilor pleacă

de la concentraţia mare de

potasiu care scade presiunea

vasculară. Specialiştii au atribuit

gutuilor 100 de proprietăţi,

printre care se numără

şi acţiunea antiinflamatoare,

astringentă, analgezică, emoliantă,

tonică şi expectorantă.

Cu forma lor bivalentă, între

măr şi pară, gutuile mâncate

dimineaţa, pe stomacul gol,

întăresc gingiile şi ajută la remineralizarea

dinţilor în timp

ce elimină toxinele din organism

şi te scapă de oboseală.

Vitamina C din compoziţia

unui suc de gutui este un

remediu pentru răceală, gripă

(infecţii de sezon) şi încetineşte

procesul de evoluţie al

microelemntelor care favorizează

hepatita. Un pahar de

suc de gutui este recomandat

zilnic, înainte de masă, timp

de 30 de zile, celor care suferă

de astenie, celor cu probleme

respiratorii, cardiacilor sau

astenicilor. Susbtanţele pectice

din gutui sunt esenţiale în

reducerea colesterolului!

O tartă care conţine seminţe

de gutui poate contribui la

vindecarea tusei urmată de o

expectoraţie cu sânge, astmului,

diareei sau hemoragiilor

uterine. De asemenea, pentru

tuberculoză, în fază incipientă,

traheită, bronşită sau angină

pectorală este recomandat

să te foloseşti tot de seminţele

gutuilor.

Gutuile stimulează pofta

de mâncare, tocmai de aceea

sunt impuse în dieta copiilor

mofturoşi sau anemici – în

combinaţie cu miere de albine,

morcov, mere. În vremuri

străvechi, femeile scăldau copiii

prea slabi sau persoanele

bolnave în decoct de gutui,

acesta fiind un tratament pentru

anemie, mai precis pentru

activarea poftei de mancare şi

a forţei fizice.

Struguri - beneficii pentru

sănătate

Se pare că resveratrolul,

această substanţă cu efect antioxidantă,

declanşează producerea

unui hormon numit

adiponectină care protejează

vasele de sânge împotriva inflamaţiilor,

creşte toleranţa la

glucoză, îmbunătăţeşte funcţia

de producere a insulinei şi

împiedică instalarea sindromului

metabolic şi a afecţiunilor

cardiace.

Strugurii sunt, după portocale,

cele mai cultivate fructe

de pe pământ. Nici nu e de

mirare, întrucât beneficiile lor

sunt imense! Atât pentru sănătate

cât şi pentru frumuseţe,

strugurii sunt nişte fructe cu

adevărat remarcabile!

Strugurii sunt foarte bogaţi

în fibre şi minerale, drept

pentru care sunt un veritabil

laxativ. Datorită acestui lucru,

ei au proprietăţi puternic

purificatoare, diuretice şi depurative,

fiind recomandaţi în

special persoanelor care suferă

de constipaţie şi balonare

sau celor care vor să urmeze

o cură de detoxifiere.

Strugurii fac parte din categoria

celor mai energetice

fructe, având un aport de 72

kcal/100g, aproape cât smochinele,

dar mai puţin decât

bananele. Conţinutul bogat în

glucide este foarte bine asimilat

de organism, mulţumită

prezenţei vitaminei B, ceea ce

duce la o funcţionare corectă

a sistemului muscular şi nervos.

Strugurii sunt aşadar un

furnizor important de tonus,

având mari adepţi printre copii

şi sportivi.

Strugurii stimulează funcţionarea

ficatului şi, totodată,

sunt buni şi pentru inimă.

Mulţumită polifenolilor, strugurii

negri protejează inima şi

previn formarea cheagurilor

de sânge. Aşa că, dacă treci

printr-o perioadă de surmenaj,

dacă vrei să îţi detoxifici

organismul, dacă vrei să îţi întăreşti

sistemul imunitar, dacă

ai nevoie de un randament fizic

şi intelectual mai bun, în

caz de astenie, convalescenţă,

poţi apela cu încredere la o

cură de struguri!

O precizare importantă:

strugurii trebuie consumaţi

cu tot cu coajă pentru a avea

efectele terapeutice scontate.

Oricât vi s-ar părea de amăruie,

înecăcioasă ori neplăcută

la gust, acceptaţi ideea

că trebuie să mestecaţi bine

şi să înghiţi şi această coajă.

De ce? Pentru că în coajă, în

micul strat gelatinos dintre ea

şi pulpa fructului se află cele

mai valoroase substanţe sub

aspect terapeutic.

Dacă vrem să profităm din

plin de valoarea acestui fruct,

ar fi bine să mestecăm şi

sâmburii, care conţin un ulei

gras ce reduce colesterolul şi

menţine sănătatea vaselor de

sânge. Strugurii conservaţi

(sub formă de comport de

exemplu) păstrează sub 10%

din proprietăţile curative ale

celor proaspeţi, iar vinul, sub

6%, aşa încât cei care decid

să urmeze o cură cu struguri

trebuie să ştie că nimic nu

substituie forţa unui strugure

proapăt, „adevărat”.

Cei care doresc să slăbească

în această perioadă trebuie

să afle că strugurii sunt

un aliat imbatabil împotriva

excesului ponderal. Iată în

ce constă o cură cu struguri:

se începe cu o perioadă deîncălzire

de 3 zile, în care se

consumă progresiv o jumătate

de kilogram de struguri în prima

zi, un kilogram în a doua,

ajungânduse la 1,5 kilograme

în cea de-a treia zi.

După aceste zile în care ne

obişnuim digestia şi metabolismul

cu strugurii, urmează 5

zile în care se consumă numai

şi numai struguri, ca atare sau

sub formă de must. După ultima

zi de cură ne obişnuim

gradat cu alimentele normale,

consumând mai întâi infuzii

de plante îndulcite cu miere

şi alimente uşoare (supe de

legume, cartofi fierţi sau copţi

etc.), ajungând ca în 3-4 zile

să se revină la alimentaţia

normală.

Cura cu struguri este recomandată

pentru eliminarea

rapidă a kilogramelor nedorite

(între 3-5 kilograme), a toxinelor

din organism şi pentru

accelerarea metabolismului.

Singurul supliment care se

permite pe parcursul curei

sunt ceaiurile calde neîndulcite

de chimen, mentă sau

cimbrişor, pentru a combate

eventuala diaree sau crampele

abdominale.

De asemenea, în urma

procesului de detoxifiere a

organismului declanşate prin

Beneficiile

fructelor de toamnă

Consumaţi cât mai multe legume şi fructe autohtone în detrimentul celor

de import! Merele, perele, strugurii, gutuile şi prunele sunt surse impresionante

de antioxidanţi, vitamine, minerale şi carbohidraţi de calitate,

iar nucile vin la pachet cu multe grăsimi sănătoase.

această cură, pielea devine

strălucitoare şi catifelată, iar

surplusul de greutate este cu

uşurinţă eliminat! Contraindicaţii

la cura cu struguri:

persoanele care suferă de diabet,

probleme renale grave,

hipertensiune, retenţie de apă,

colită şi diaree cronică.

Pere, fructe-minune recomandate

în diabet

Cunoscute ca fiind printre

primele fructe cultivate, perele

şi-au făcut treptat apariţia

în numeroase ţări de pe glob.

Dincolo de coaja lor aurie, perele

conţin un întreg depozit

de vitamine şi săruri minerale

benefice organismului şi sistemului

imunitar. Consumul

de pere oferă atât plăcerea savurării

unor fructe delicioase

şi parfumate, cât şi posibilitatea

asimilării componentelor

sănătoase ale acestora.

Perele au fost cultivate

pentru prima dată în anul

5000 înainte de Hristos de

către Feng Li, un meşteşugar

chinez recunoscut. Pe aceste

teritorii, perele erau considerate

adevărate simboluri ale

nemuririi, pentru că arborii

în care creşteau aveau o viaţă

foarte lungă, de cel puţin 100

de ani.

Aceste fructe zemoase

şi dulci fac parte din familia

rozaceelor şi există peste

5.000 de varietăţi de pere

(Cure, Bergamot, Esperen,

W illiams, Napoleon etc.), împărţite

în două mari categorii:

pere europene şi pere asiatice.

Denumirea de “fruct de unt”

atribuită acestui fruct a fost

dată de către preotul Nicolas

Hardenport, la sfârşitul secolului

18, atunci când acesta a

cultivat un sortiment de pere

cu pulpa foarte moale şi consistenţa

cremoasă precum a

untului.

Acum, că am aflat o mică

parte din istoria acestor superfructe

de vară, să descoperim

şi care sunt efectele lor benefice

asupra stării noastre de

sănătate:

• au foarte mulţi nutrienţi

şi puţine calorii, de aceea sunt

atât de dulci şi parfumate;

• sunt o sursă excelentă de

fibre, vitamina C, cupru şi vitamina

K;

• se recomanda a fi fructe

hipoalergenice deoarece

riscul de a favoriza apariţia

alergiilor este cel mai scăzut

dintre toate celelalte fructe;

• de regulă, perele sunt

primele fructe administrate

copiilor deoarece sunt moi,

dulci, zemoase şi foarte uşor

de digerat;

• datorită indicelui glicemic

scăzut (38) şi capacităţii

de a regla nivelul glucozei din

sânge, perele sunt recomandate

spre consum diabeticilor,

dar şi persoanelor care doresc

să slăbească şi care au nevoie

de energie la birou;

• perele scad riscul de accident

vascular cerebral şi de

cancer pulmonar graţie antioxidanţilor

care se găsesc din

belşug în fruct şi care protejează

capilarele şi împiedică

acţiunea nocivă a radicalilor

liberi.

Documentare:

Cărți: The FastLife / Michael

Mosley (Author); The FastDiet

- Revised & Updated / Mimi

Spencer (Author); The 5: 2 Fast

Diet for Beginners / Rockridge

Press (Author)

Internet:

http://www.dailymail.co.uk/

http://www.shen-nong.com/

***


Vernisajul expoziției de sculptură „Viziuni”

a sculptorului român Mihai Camara

Quintanar de la Orden, 26 septembrie 2015

Ambasada României la

Madrid a participat sâmbătă,

26 septembrie a.c., la vernisajul

expoziției de sculpură „Viziuni”

a artistului plastic român, Mihai

Camara, organizată de către

Asociația Culturală Hispano-

Română GENTE din Quintanar

de la Orden.

Misiunea diplomatică a

fost reprezentată la eveniment

de diplomatul responsabil cu

problematica comunității române

din Spania, dna. M agdalena

Lungu; au participat, de asemenea,

șefa Consulatului de

la Ciudad Real, dna. Doina

Mica publicitate OCTOMBRIE

2015 23

Boblea, primarul municipiului

Quintanar de la Orden, dl.

Juan Carlos Navalón López-

Brea, reprezentanți ai executivului

municipal, membrii ai

asociației GENTE, ziariști,

localnici.

Reprezentantul Ambasadei

a felicitat asociația pentru

inițiativa organizării unui eveniment

deosebit și a mulțumit

edilului pentru sprijinul pe

care îl acordă asociației și procesului

de integrare socială a

membrilor comunității de români

din Quintanar, asigurându-l

de disponibilitatea misiunii

de a coopera în proiecte ce

privesc comunitatea română.

Șeful administrației locale

și-a exprimat satisfacția organizării

acestui proiect cultural și

a evidențiat activitatea pe care

Asociația GENTE o desfășoară

în sprijinul integrării sociale a

românilor din zonă. În acest

context a făcut public faptul că

Primăria a pus un spațiu permanent

la dispoziția asociației dar și

a Consulatului de la Ciudad Real

pentru organizarea activităților

proprii și a serviciilor consulare

derulate în cadrul programului

consular itinerant.

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - CERERI

Șofer profesionist cu experiență,

caut de muncă în domeniu, sau

în construcții. Posed categoriile:

B. C, E. Telefon: 642 245 420.

Doamnă responsabilă și

serioasă caută de muncă ca internă

sau externă în Palma de

Mallorca. Telefon: 672 820 700.

Caut de muncă ca șofer cu

microbuz personal Mercedes

Vito de marfă, în comunitatea

Madrid. Telefon: 642 295 885.

MUNCĂ - OFERTE

Căutăm internă, cu vârsta între

30-40 de ani, fără obligații, cu

carnet de conducere și cunoștințe

de limba engleză, pentru a

avea grijă de copii și casă, în

Castelldefels (Barcelona). Detalii

la telefon: 653 610 228.

Avem nevoie de o persoană

care să facă curățenie întrun

apartament particular în

Barcelona, timp de 2 săptămâni,

câte 4 ore/zi. Plătim 5,5 euro/oră.

Telefon: 633 094 921.

Căutăm internă care să lucreze

într-o casă din Moraleja

(Madrid), pentru o familie cu 3

copii. Cerințe: bună gospodină,

serioasă, responsabilă, cunoștințe

din bucătăria spaniolă, curățenie,

călcat. Informații la telefon: 628

031 377.

Avem nevoie de o persoană

responsabilă și cu experiență

pentru a lucra într-o casă cu 4 copii,

din Madrid. Detalii la telefon:

628 031 377.

Angajăm coafeză cu experiență

în Griñón (Madrid). Detalii la telefon:

918 141 512, 645 410 119.

Căutăm persoane cu vârsta între

18 și 40 de ani, prezentabile,

pentru a lucra în data de 25 și 26

octombrie alături de specialiști

de renume în domeniul esteticii,

cu ocazia unei prezentări care se

va desfășura în Madrid. Pentru

ședințele foto, spălat și coafat părul,

veți fi remunerați. Detalii la

telefon: 620 842 425.

Angajăm persoană cu

experiență, pentru a lucra întro

benzinărie în Parla (Madrid).

Cerințe: cunoștințe minime

de informatică pentru a utiliza

casa de marcat, seriozitate, corectitudine.

Informații la telefon:

914 079 612, 914 079 612.

Caut bucătar cu experiență

de minimum 1 an în domeniu, în

Majadahonda (Madrid). Detalii

suplimentare la telefon: 644 337

118, 615 578 043.

Angajez bucătar cu experiență

în Madrid. Informații la telefon:

913 029 349, 634 132 442 - C arlos.

Căutăm persoană energică și

serioasă, cu vârsta între 18 și 35

de ani, pentru a lucra într-o pizzerie,

în Xátiva (Valencia). Pentru detalii,

sunați la telefon: 691 885 265.

Angajez ospătar cu experiență,

serios, punctual, atent cu clienții,

în Villargordo del Cabriel

(Valencia). Telefon: 666 809 683,

666 809 683.

Avem nevoie de o internă pentru

a lucra într-o casă în Alicante.

Sunați la telefon: 637 823 627,

pentru mai multe informații.

Angajez urgent internă pentru

o familie din Elche (Alicante) cu

3 copii. Condiții: persoană fără

obligații, serioasă, carnet de conducere,

gospodină. Telefon: 655

529 683.

Caut internă pentru a îngriji o

persoană în vârstă în Daya Nueva

(Alicante). Mai multe informații

la telefon: 639 258 656.

Avem nevoie de o internă, cu

vârsta între 30 și 50 de ani, serioasă

și cu experiență pentru a lucra

într-o vilă în Altea (Alicante).

Cerințe: fără oligații, carnet de

conducere. Mai multe informații

la telefon: 650 048 851.

Angajez internă, de 35 – 49 de

ani, cu experiență de cel puțin 2

ani, pentru a avea grijă de un copil

minor și casă, în Callosa de Segura

(Alicante). Oferim condiții: cameră

și baie separată, internet etc. Detalii

suplimentare la: 606 133 002.

Avem nevoie de o internă cu

experiență în Cangas del Narcea

(Asturias). Sunați pentru alte detalii

la telefon: 608 473 827.

Caut internă pentru a avea

grijă de o persoană în vârstă în

Alcázar de San Juan (Ciudad

Real). Telefon: 601 300 827.

Căutăm persoană responsabilă

care să lucreze ca internă

în Zaragoza. Sunați pentru

informații numai în următorul

interval de timp: de la 10:00 la

14:00 și de la 17:00 la 19:00, la telefon:

610 862 148, 876 700 219.

Caut internă pentru a avea

grijă de o persoană în vârstă

în Brenes (Sevilla). Cerințe:

experiență, nefumătoare, fără

obligații, între 27 – 45 de ani,

gospodină. Mai multe la telefon:

695 931 945.

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră pentru o

persoană de preferință femeie,

în Madrid zona Moncloa. Preț

avantajos. Detalii la telefon: 637

993 720, 642 340 275.

Închiriez cameră pentru o

internă, la sfârșit de săptămână, în

zona Lucero/Madrid. Mai multe

informații la telefon: 672 845 737.

Închiriez cameră pentru o fată

în Vicalvaro, condiții bune, zonă

liniștită, internet. Telefon: 640

522 285.

MATRIMONIALE

Tânăr, 35 de ani, caut o fată

de vârstă apropiată cu mine, din

comunitatea Madrid, sinceră și

serioasă, penru o relație de lungă

durată. Telefon: 642 373 037.

Doamnă, 59 de ani, singură,

doresc să cunosc un domn de

vârstă apropată, din comunitatea

Madrid, serios și de încredere,

pentru o relație serioasă. Telefon:

672 979 477.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail:

redactia@

occidentul-romanesc.com

Telefon:

617 080 531 - Orange

642 298 948 - DIGI

(de luni până vineri: 09:00 –20:00)

More magazines by this user
Similar magazines