Revista RO>aliment editia 2 - Expertul tau in industria alimentara

WWW.ROALIMENT.RO
INGREDIENTE | PROCESARE | AMBALARE | CALITATE | PIAȚĂ
Ediția 2
MAI
2016
INGREDIENTE
ATRACTIVITATEA,
VARIETATEA ŞI
INOVAŢIILE – CHEIA
SUCCESULUI ÎN
GELATERIE
EVENIMENT
EURO CONSULTANTS –
ZIUA PORȚILOR DESCHISE
FINANȚARE
LEGILE BUNE
CONTEAZĂ
DAR MAI MULT APLICAREA LOR ARE
UN IMPACT POZITIV MAJOR ASUPRA
ABSORBȚIEI FONDURILOR UE
PIAȚA
CONSUMATORII SUNT
DIN CE ÎN CE MAI
PREGĂTIȚI PENTRU
HRANA GATA PREPARATĂ
Expertul tău în industria alimentară
FURNIZORI
CU BLAZON
DE 13 ANI, PRODUSUL
AUTENTIC ROMÂNESC ARE O
RECUNOAȘTERE REGALĂ ÎN ȚARĂ
ȘI ÎN STRĂINĂTATE
PIAȚA
DE
ÎNGHEȚATĂ
VA CREȘTE
CU
20%
15-16
IUNIE
2016
Hotel Sport
Poiana Brașov
EXPO-CONFERINȚA RO.ALIMENT PRODUSUL ROMÂNESC ȘI
VALOAREA LUI PE PIAȚĂ

Analysis & Reports
Coldstore east
17.02.2015 to 19.02.2015
Graphical presentation
BUSINESS
Tabular presentation
17/02/2015 18/02/2015 19/02/2015
Alarms
Data logger 1 (°C)
Data logger 2 (°C)
Data logger 3 (°C)
Ofertă specială:
acum cu documentare
gratuită și alertă SMS
Cel mai ocupat responsabil de calitate
verifică și documentează la fiecare 15 min.
testo Saveris 2 monitorizează și documentează în mod automat condițiile de
producție, transport și depozitare – pentru produse de calitate superioară.
• Monitorizează întregul lanț de producție, transport și depozitare
• Valorile sunt întodeauna actualizate și disponibile în orice locație
• Economisește timp și resurse
www.testo.ro

din partea Editorului...
Revista ro.Aliment este un produs editat de
MAD PIXEL MEDIA SRL
str. Apicultorilor nr. 1
sector 1, București cod postal 051815
T/F: 0040 31 436 41 91
E: office@mad-pixel.ro
www.mad-pixel.ro
ECHIPA REDACȚIONALĂ
Editor coordonator / Claudia Ana Bocean
0040 744 162 991
claudia.bocean@mad-pixel.ro
Editor / Gabi Nițulescu
gabi.nitulescu@mad-pixel.ro
Editor de specialitate /
Prof. Dr. Maria Turtoi
Colaboratori
Laura Grigore / Rareș Habeanu
IT / Marius Bocean
Corectură / Radu Vasile
DTP / Cipo
Fotografii / Depositphotos
PUBLICITATE
Specialist Marketing / Elena Dumitru
E: elena.dumitru@mad-pixel.ro
T: 0040 742 462 305
Specialist PR / Nicoleta Trifu
E: nicoleta.trifu@mad-pixel.ro
T: 0040 742 473 320
ABONAMENTE
Prețul unui abonament pe 6 ediții/1 an
este de 300 de lei. Pentru abonamente, vă
rugăm să ne scrieți la: office@mad-pixel.ro.
DISTRIBUȚIE
T: 0040 31 436 4191
ro.Aliment este sigura revistă de specialitate
destinată industriei alimentare, editată o dată la
2 luni. Editorul își rezervă dreptul de a determina
categoriile de cititori care primesc revista gratuit.
Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă sau
transmisă în orice formă sau pe orice dispozitiv
electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere,
înregistrare sau informație înmagazinată sau prin
sistemul de redare, fără acordul scris al editorului.
Oare cât o să ne mai coste „necunoașterea”?
O definiție oficială actualizată a Comisiei Europene a nanomaterialului este de așteptat
până în septembrie sau octombrie a acestui an. Recent, participând la o conferință despre
evoluția serviciilor în noua eră – NEW AGE SERVICES – am aflat un lucru extrem de
interesant: până de curând, în strategia de cercetare și dezvoltare a României pentru
următorii 20 de ani, nanotehnologia nu era inclusă, nu se spunea nici măcar un cuvânt
despre ea. Și acest lucru se întâmpla nu pentru că guvernanții uitaseră de ea, ci pentru că
unii dintre cei care au elaborat respectiva strategie de dezvoltare a României nu știau nimic
despre nanotehnologie, iar alții aveau vagi informații de genul: dar nanomaterialele nu sunt
toxice? Ce poate însemna această necunoaștere pentru economia românească? Ani întregi
sau chiar zeci de ani pierduți, pierderea de locuri de muncă, sărăcie ș.a.m.d. Și pentru a nu
părea unora dintre dumneavoastră mult prea pesimist, voi aminti doar ce a însemnat un tip
asemănător de „necunoaștere” în domeniul fondurilor europene. La sfârșitul lui 2013, rata de
absorbție a fondurilor europene în România era de două ori mai mare decât cea înregistrată
de Croația. Diferența majoră era însă aceea că România intrase în UE în 2007, în vreme ce
Croația intrase în UE în… surpriză… 2013. Adică ei au reușit să facă într-un an cam ce am
reușit să facem noi în trei. Să nu mai spunem că, lăsând la o parte Croația, România era, la
acel sfârșit de an 2013, pe ultimul loc la performanța atragerii de fonduri europene, deși
trecuserăm prin acei ani în care atrăseserăm o mulțime de fonduri pentru „terenuri de fotbal
în pantă”. Ce a însemnat irosirea acestor bani (în sensul neatragerii lor)?
Păi exact ce spuneam mai devreme: pierderea de locuri de muncă, sărăcie ș.a.m.d., pentru
că scopul acordării acestor fonduri de către UE este tocmai întărirea politicii de coeziune,
adică a eliminării decalajelor de dezvoltare și venituri între țările și regiunile ce fac parte
din UE. De ce ar trebui să ne uităm la nanotehnologie dintr-o astfel de perspectivă? Pentru
că aceste noi tehnologii vor fi cele care vor schimba procesele de producție, transport,
ambalare, depozitare etc. Problema nano este în curs de analizare și evaluare în cadrul
mai multor direcții generale diferite din cadrul CE, unde nanotehnologia își găsește
aplicabilitatea.
Ce fac autoritățile românești în acest domeniu? Cred că ar fi bine să le întrebăm? Ce anume?
Spre exemplu, câți bani au de gând să aloce pentru cercetările în domeniu? Sau care
sunt universitățile în care vor exista programe de cercetare în domeniu și cum vor sprijini
autoritățile astfel de programe de cercetare? Și ar mai fi ceva întrebări…
Gabi Nițulescu
Editor
echipa REDACȚIONALĂ...
TIPAR
Tipărit de / Tipografia Monitorul Oficial
T: 004021 318 5110
COPYRIGHT
Toate drepturile de autor aparțin editorului. Nicio
parte din această publicație nu poate fi reprodusă,
arhivată sau transmisã prin niciun fel de mijloace,
mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare
video, fără acordul prealabil scris al editorului.
Drepturile asupra numelui și siglei ro.Aliment aparțin
Societății Comerciale MAD PIXEL MEDIA SRL.
Copyright © 2016 RO.ALIMENT
ISSN 2501-1030
ISSN-L 2501-1030
Claudia Bocean Elena Dumitru Nicoleta Trifu Gabi Nițulescu
Editor coordonator Specialist Marketing Specialist PR Editor
>> CONSTRUIM REVISTA ÎMPREUNĂ CU TINE. O IDEE
INTERESANTĂ, O TEMĂ DE ARTICOL, O PĂRERE PERTINENTĂ,
SUNT BINE-VENITE LA OFFICE@ROALIMENT.RO

Sumar >> ro.Aliment
| Ediția 2 | Mai 2016
8 FURNIZORI CU BLAZON
14 VAN (UCPR):
PRODUCĂTORUL ȘI
CONSUMATORUL
SUFERĂ, PROCESATORUL
ȘI COMERCIANTUL ÎȘI
ÎMPART PROFITUL
18 PIAȚA DE ÎNGHEȚATĂ VA
CREȘTE CU 20%
20 INGREDIENT CU
CONȚINUT SCĂZUT DE
SARE PENTRU PRODUSELE
DIN CARNE
21 PROTEINELE DIN LAPTE ÎN
SPORTUL DE PERFORMANȚĂ
22 CARE SUPLIMENTE
ALIMENTARE AU FOST
BLOCATE LA GRANIȚELE
UE?
25 EFSA: BETA-CAROTENUL
SINTETIC, SIGUR PENTRU UZ
ÎN HRANA BEBELUȘILOR
26 ATRACTIVITATEA,
VARIETATEA ŞI
INOVAŢIILE – CHEIA
SUCCESULUI ÎN GELATERIE
28 TOT DULCE, DAR MAI
SĂNĂTOS ȘI MAI ALES MAI
SCUMP
30 ALIMENTELE NESĂNĂTOASE
CU MENȚIUNI DE
ÎMBUNĂTĂȚIRE A
SĂNĂTĂȚII
32 UE ÎȘI PROPUNE SĂ
AIBĂ O CONDUITĂ MAI
STRICTĂ FAȚĂ DE BISFENOL
A BPA
34 UTILIZAREA COLDBAKE
ÎN DOMENIILE MORĂRIT,
PANIFICAȚIE, GUSTĂRI ȘI
CEREALE PENTRU MICUL
DEJUN
35 UN NOU DISPOZITIV
DE SCANARE PENTRU
ÎMBUNĂTĂȚIREA
TRASABILITĂȚII
36 O FIRMĂ FĂRĂ
EMISII DE CO2
38 BIBIANA DOLORES
STANCIULOV (TOPOLOVENI):
FAC MAGIUN NUMAI CU
PRUNE ROMÂNEȘTI, CHIAR
DACĂ SUNT MAI SCUMPE
44 CREȘTERE ÎN INDUSTRIA
AMBALĂRII PRODUSELOR
ALIMENTARE
46 ELEMENTE DE
SECURIZARE, IMPRIMATE
PE AMBALAJE METALICE
48 PACK-AGE DE LA DSM
DESCHIDE NOI PIEȚE PENTRU
BRÂNZETURI CU CRUSTĂ
NATURALĂ
50 SEALED AIR FACE JOCURILE
ÎN MANAGEMENTUL DIGITAL
AL SIGURANȚEI ALIMENTARE
51 MONITORIZAREA
CONDIȚIILOR CLIMATICE
AMBIENTALE NU A FOST
NICIODATĂ MAI SIMPLĂ
52 EURO CONSULTANTS –
ZIUA PORȚILOR DESCHISE
54 13 ANI DE CALITATE
WESSLING ÎN ROMÂNIA
55 MICROORGANISME
PENTRU CREȘTEREA
SIGURANȚEI ALIMENTARE
56 RABOBANK SPUNE CĂ
RELANSAREA VA VENI
DUPĂ UN AN 2016 PLIN DE
ÎNCERCĂRI
57 CHEAGUL ANIMAL – PENTRU
GUST RAFINAT ȘI
MATURAT MTC
58 AVEȚI PROBLEME CU
LAPTELE MURDAR,
CARE NU CORESPUNDE
STANDARDELOR IMPUSE?
60 CONSUMATORII SUNT
DIN CE ÎN CE MAI
PREGĂTIȚI PENTRU HRANA
GATA PREPARATĂ
62 CURAT, SĂNĂTATE?!
PIAȚA DE LEGUME-
FRUCTE, „CENUȘĂREASA”
ECONOMIEI ROMÂNEȘTI
66 COMPANIILE DE MEDIA
ȘI ENTERTAINMENT
SUNT PREGĂTITE PENTRU
GENERAȚIA Z?
68 VIZUALIZAREA STRUCTURII
NANO 3D A ALIMENTELOR
AR PUTEA REDUCE
COSTURILE ȘI DEȘEURILE ÎN
INDUSTRIA ALIMENTARĂ
70 AMENZI PENTRU
RIBEREBRO, PROCHAMP
ȘI BONDUELLE PENTRU
PARTICIPARE LA UN CARTEL
PE PIAȚA CIUPERCILOR
71 CONSUMATORII CARE
CONTEAZĂ
74 LEGILE BUNE CONTEAZĂ,
DAR MAI MULT, APLICAREA
LOR ARE UN IMPACT POZITIV
MAJOR ASUPRA ABSORBȚIEI
FONDURILOR UE
2 MAI 2016

SUMARROA
32
O CONDUITĂ MAI
STRICTĂ FAȚĂ DE
BISFENOL A BPA
LEGISLAȚIE UE
71
CONSUMATORII
CARE CONTEAZĂ
52
EURO CONSULTANTS – ZIUA
PORȚILOR DESCHISE
3

ȘTIRI ȘI OPINII DIN INDUSTRIE >>
BILANŢ GASTROPAN 2016
„Succes răsunător”, se poate afirma,
la cea de-a opta ediţie a expoziţiei
internaţionale GastroPan, care s-a
desfăşurat între 7-9 aprilie 2016 la Târgu
Mureş. Peste 20.000 de vizitatori au trecut
pragul expoziţiei, iar majoritatea
expozanţilor şi-au planificat deja să revină
anul viitor cu standuri şi mai spaţioase.
Vizitatorii, specialiști din domeniul
panificației, cofetăriei și HoReCa, au
regăsit la standuri cele mai noi şi
eficiente soluţii pentru afacerile pe care
le desfăşoară brutării, cofetării, patiserii,
restaurante, cafenele, mori, magazine de
specialitate, hoteluri, ciocolaterii, gelaterii.
Vizitatorii GastroPan au avut ocazia de
a experimenta, testa şi degusta o gamă
variată de soluţii, utilaje, tehnologii şi
ingrediente, prezentată la standurile celor
133 furnizori de talie mondială, din 25 de
ţări (precum Egipt, SUA, Germania, Franța,
Grecia, Serbia, Bulgaria, Polonia, Olanda
și China), de pe 4 continente, care și-au
expus soluțiile pe o suprafață de 7.000mp.
Tendinţele evidenţiate de către expozanți
la această ediţie a GastroPan au fost
natural şi premium, prin utilizarea
ingredientelor naturale şi a pastelor
pentru aromatizare cu conţinut ridicat de
fructe, ciocolată, caramel, sau paste 100%,
precum şi preparate pentru decorare şi
înglobare (variegati) cu bucăţi de fructe,
creme onctuoase sau creme cu inserţii
crocante, forme elegante şi combinaţii
de gusturi şi texturi surprinzătoare: softcrunchy,
dulce-sărat, cald-rece.
De asemenea, nu au lipsit echipamentele
performante produse de furnizori care
au o foarte bună reputație pe plan
mondial: cele mai eficiente cuptoare,
linii de divizare, formare aluat, cuptor
rotativ, malaxor cu cuvă extractibilă, mixer
planetar etc.
La standurile expozanților s-au concretizat,
de-a lungul celor trei zile de expoziție,
afaceri estimate la peste cinci milioane
de euro, însă valoarea beneficiilor pe
termen lung în urma negocierilor purtate
și a contractelor încheiate se ridică la
peste 50 milioane de euro. Cei 133 de
expozanți spun că deja au avut vânzări
semnificative de aparate, utilaje, dar și
ustensile. Firme străine, venite pentru prima
dată la GastroPan, au fost încântate de ceea
ce au obținut de la această participare,
spunând că este unul dintre evenimentele
cele mai reușite din domeniu.
Anul acesta expoziţia GastroPan a găzduit
şi mai multe programe demonstrative
și degustări care au evidenţiat utilitatea
şi eficienţa conceptelor şi tehnologiilor
expuse. Sculptura în legume şi fructe,
modelajul din pastă de zahăr, şi tehnica
modelării zahărului tras, suflat şi turnat au
fost printre cele mai atractive demonstraţii
la GastroPan 2016.
Cei mai buni 182 brutari, cofetari şi
bucătari din toate colţurile ţării s-au
întrecut la Concursurile GastroPan.
Pe lângă Pâinea Anului 2016 fabricată
industrial în România, Pâinea Anului 2016
realizată artizanal în România şi Tortul
Anului 2016, au mai fost premiate cele
mai bune produse de patiserie, cele
mai reuşite platouri culinare şi cele mai
impresionante lucrări artistice din aluat
de panificaţie, fructe şi legume sau pastă
de zahăr. Aflaţi rezultatele Concursurilor
GastroPan 2016 și alte informații la adresa
http://www.gastropan.ro/ro/me-dia/
bilan%C8%9B-2016.html.
4 MARTIE 2016

ȘTIRIROA
NEREGULI LA
COMERCIALIZAREA
SUPLIMENTELOR
ALIMENTARE
În perioada 03.05 – 10.05.2016,
Autoritatea Națională pentru
Protecția Consumatorilor a desfășurat o
acțiune de control pentru verificarea
modului de respectare a prevederilor
legale privind modul de comercializare,
etichetare, prezentare și publicitate a
suplimentelor alimentare, se arată într-un
comunicat de presă al
autorității. Au fost controlați
455 de operatori economici
din rețeaua de distribuție și
comercializare, constatându-se
la un număr de 267 (~59%)
nerespectarea prevederilor
legale în vigoare privind
protecția consumatorilor. A fost verificată
o cantitate de 8.201 kg suplimente
alimentare, din care circa 1.511 kg (19%) nu
se încadrau în prevederile actelor
normative în vigoare, se arată în
comunicat.
Măsurile dispuse de ANPC au constat în
oprirea temporară de la comercializare a
1.214 kg suplimente alimentare în valoare
de 216.000 de lei până la intrarea în
legalitate; oprirea definitivă și scoaterea
de la comercializare a cantității de 14
kg suplimente alimentare în valoare de
560 lei care prezenta data durabilității
minimale depășită; aplicarea de 302
sancțiuni contravenționale, constând în
136 de amenzi contravenționale însumând
413.300 de lei și 166 de avertismente,
pentru încălcarea reglementărilor privind
protecția consumatorilor.
Sursa: ANPC
MISIUNE
COMERCIALĂ A SUA
ÎN UCRAINA ȘI
ROMÂNIA – IUNIE 2016
Michael Scuse, secretar de stat adjunct în cadrul Ministerului
Agriculturii al SUA, va conduce o misiune comercială în România și
Ucraina între 11 și 18 iunie 2016 pentru a crea o serie de oportunități de
export pentru produsele americane în aceste două țări. Participanții vor
avea o oportunitate unică de a crea relații cu clienții potențiali și
partenerii comerciali, de a interacționa cu oficiali guvernamentali din
țările gazdă și de a aduna informații despre piață care îi vor ajuta să
dezvolte strategii pentru a demara sau a-și extinde vânzările pe aceste
piețe importante din Europa de Est, se arată în comunicatul USDA.
Domenii de interes:
• Mașini agricole • Tehnologia informației pentru agricultură • Hrană
pentru animale • Facilități frigorifice de stocare • Lactate • Îngrășăminte
• Fructe proaspete • Tehnologii de irigare și îmbunătățiri funciare •
Tehnologii genetice pentru creșterea și reproducerea animalelor •
Produse prelucrate • Nuci • Produse cu valoare adăugată
Sursa: USDA
CAPTURI RECORD ALE
INTERPOLULUI DE
PRODUSE ALIMENTARE
FALSIFICATE
85 de tone de măsline colorate cu sulfat de cupru au
fost descoperite în Italia, în timpul operațiunii Opson V.
Mai mult de 10 milioane de tone de alimente și peste
un milion de litri de băuturi au fost confiscate între
noiembrie 2015 și februarie 2016 de către Interpol-
Europol, în peste 57 de țări, se arată în raportul cu privire
la rezultatele operațiunii Opson V, publicat la 31 martie
anul curent. Controalele au fost efectuate în magazine,
piețe, aeroporturi și porturi maritime, iar în majoritatea
cazurilor vorbim și despre etichete falsificate. Raportul
evidențiază unele dintre cazurile din Europa de falsificare
a alimentelor și băuturilor: 85 de tone de măsline
colorate cu sulfat de cupru, pentru a le spori culoarea,
au fost descoperite în Italia; în Grecia, în trei locuri au fost
depistate fabrici producătoare de alcool, poliția confiscând
echipamente pentru fabricarea de etichete, dopuri și
sticle goale și mai mult de 7.400 de sticle de lichior
contrafăcut, purtând etichete false; în Marea Britanie,
s-au confiscat 10.000 de litri de alcool contrafăcut (vin,
whisky și vodcă), aceasta fiind cea mai mare captură de
la inițierea operațiunilor Opson în 2011 și până în prezent.
„Noi trebuie să continuăm eforturile
de a identifica rețelele infracționale.
Creșterea prețurilor la produsele
alimentare și complexitatea lanțului
Chris Vansteenkiste,
șeful Europol
de aprovizionare sunt oportunități
pe care aceste rețele le speculează
pentru a pune pe piață produse
contrafăcute, care prezintă riscuri mai mici sau mai mari
pentru sănătatea consumatorilor. Prin urmare, rezultă
necesitatea consolidării cooperării dintre agențiile naționale și
cele internaționale din domeniu”, a afirmat într-o declarație de
presă Chris Vansteenkiste, șeful Europol.
5

ȘTIRIROA
CRIS-TIM LANSEAZĂ GAMA
GOSTAT
În noua gamă Cris-Tim se
regăsesc cele mai apreciate produse
din perioada în care magazinele
Gostat reprezentau etalonul în
domeniul preparatelor din carne –
SALAM GOSTAT, SALAM VARĂ
USCAT, PARIZER, SALAM VICTORIA,
CRENVURșTI POLONEZI.
Întoarcerea melancolică spre
sfârșitul anilor ‘70 este o experienţă
completă dată de gustul autentic
și de campania de comunicare a
produselor Gostat de la Cris-Tim.
Campania de comunicare este
inspirată din stilul de viaţă de atunci,
din ceea ce reprezenta Gostatul sau
gospodăria agricolă de stat în anii
`70-`80: o structură a agriculturii
de atunci, promovată în epoca
de odinioară ce era deopotrivă o
formă de organizare a producţiei,
o școală practică pentru fermieri și
specialiști în agricultură și o reţea de
magazine destul de răspândită, care
comercializa produse de calitate.
Primele produse Gostat de la Cris-
Tim s-au lansat pe piaţă în luna
aprilie 2016, iar până în luna iunie
toată gama va fi disponibilă atât în
reţelele de supermarketuri, cât și în
micile magazine.
Cu o istorie de peste 24 de ani,
Cris-Tim este liderul pieţei românești
de mezeluri, oferind întotdeauna
consumatorilor săi produse sigure,
proaspete și savuroase, realizate cu
ajutorul celor mai moderne tehnologii
de procesare și prin sistemele de
management al siguranţei alimentului
(ISO 22000:2005) și al protecţiei
mediului (ISO 14001: 2004).
Cris-Tim a primit titlul de Trusted
Brands în categoria produse
din carne, în urma celui mai
important studiu de piaţă asupra
consumatorului în Europa, realizat
de revista Reader’s Digest în 15 ţări,
printre care și România. Acest titlu
a fost acordat pentru a șaptea oară
consecutiv în 2015.
De asemenea, Cris-Tim este
brandul de mezeluri cu cea mai
mare notorietate în piaţă, conform
ultimului studiu U&A realizat
împreună cu Mercury Research.
Sursa: Cris-Tim
DELHAIZE ÎNCHIDE MAGAZINUL DE PRODUSE ALIMENTARE
SPECIALIZATE ÎN PRODUSE CONGELATE ÎN ROMÂNIA
Retailerul belgian Delhaize (proprietarul magazinelor Mega
Image), prezent pe piața românească cu o rețea de peste 460 de
magazine, a închis magazinul AB Cool Food, pe care îl deținea în
România, magazin deschis în 2013, specializat numai în vânzarea
produselor alimentare congelate. Toate produsele alimentare
congelate comercializate de retailerul belgian pe piața
românească vor fi disponibile pentru achiziționarea online, prin
intermediul unei platforme de comerț gestionate în parteneriat cu
unul dintre cei mai mari retaileri online din România, dar, de
asemenea, și în rețeaua sa de magazine în spații speciale dedicate
acestor produse.
Vicepreședintele de marketing al Mega Image, Adrian Nicolaescu,
a declarat: „Am luat decizia de a integra conceptul AB Cool
Food sub umbrela Mega Image, pentru a oferi clienților noștri o
experiență completă la cumpărături.”
AB Cool Food era un magazin cu o
suprafață de 180 mp și era singurul
magazin de pe piața locală specializat în
vânzarea de alimente congelate.
Când a fost lansat, conceptul propus își
dorea „să schimbe percepția consumatorilor din România în ceea
ce privește produsele alimentare congelate.” Gama de produse
vândute de AB Cool Food a depășit 600 SKUs, acoperind toate
categoriile majore sub mărci private sau mărci de producător:
produse gata preparate, fructe și legume, pizza, înghețată și
prăjituri. 90% dintre produsele vândute de către AB Cool Food nu
erau vândute și în alte magazine aparținând rețelei românești a
Delhaize.
6 MAI 2016

ȘTIRIROA
GRECII DE LA OLYMPUS
ÎMPRUMUTĂ 52 MILIOANE
DE EURO
Fabrica de Lapte Brașov,
producătorul local al brandurilor
Olympus și Oly, controlat de
investitori greci, împreună cu
subsidiara bulgară a grupului elen,
Tyrbul EAD, vor să contracteze
credite cu o valoare cumulată de 52
de milioane de euro, dintre care 50
de milioane de euro de la Banca de
Comerț și Dezvoltare a Mării Negre
și de la Banca Internațională de
Investiții. Fabrica de Lapte Brașov va
garanta cu bunuri mobile și imobile
care vor acoperi 140% din valoarea
creditelor.
Grupul elen, fondat de familia
Sarantis în 1950, este prezent pe
piața din România din 1999. În
2011, grecii au inaugurat fabrica
din Brașov, în urma unei investiții
inițiale de 55 de milioane de euro.
Acționarii Fabricii de Lapte Brașov
sunt Michail și Dimitrios Sarantis
(fiecare având 2,3% din acțiuni),
Tyras SA (cu 16,7%, în cadrul
căreia cei doi frați Michail și
Dimitrios Sarantis sunt președinte
și, respectiv, director general),
Aneta Kampagianni și Paraskevi
Lappa (fiecare cu câte 0,78%) și
Hellenic Dairies (cu 77%).
Sursa: profit.ro
SULFIȚII:
EFSA SOLICITĂ DATE
SUPLIMENTARE
Concentrațiile de sulfiți din vinurile albe și
dulci sunt în general mai mari decât cele
găsite în vinurile roze și roșii seci.
Sunt necesare informații suplimentare
cu privire la sulfiți pentru „a confirma
pe deplin siguranța consumării acestor
produse”. Autoritatea Europeană pentru
Siguranța Alimentară (EFSA) pune astfel
sub semnul întrebării siguranța aditivilor cu
rol de conservanți, în ultimul său raport de
reevaluare. Datele provenite din studii noi ar
trebui să umple lacunele informaționale și să
reducă incertitudinea cu privire la efectele
acestor substanțe, în viitorii cinci ani.
Cei opt aditivi alimentari în cauză – dioxidul
de sulf (E220), sulfitul de sodiu (E221),
bisulfitul de sodiu (E222), metabisulfitul de
sodiu (E223), metabisulfitul de potasiu (E224),
sulfitul de calciu (E226), bisulfitul de calciu
(E227) și bisulfitul de potasiu (E228) – sunt
generați în mod natural în timpul procesului
de vinificație și, de asemenea, sunt adăugați
în multe vinuri pentru a opri fermentația sau
pentru faptul că au proprietăți de conservare.
De exemplu, concentrațiile de sulfiți din
vinurile albe și dulci sunt în general mai mari
decât cele găsite în vinurile roze și roșii seci.
Acești aditivi sunt, de asemenea, utilizați în
cidru, sucuri, precum și în fructele și legumele
deshidratate (în special în produsele pe bază
de ridichi și cartofi). Ei sunt, de asemenea,
prezenți în carnea gătită, în crustacee sau în
biscuiți.
În prezent, datele științifice cu privire la sulfiți
și acțiunea lor asupra organismului sunt
limitate. Oamenii de știință știu însă că acești
aditivi pot declanșa reacții de intoleranță.
Pentru cele opt substanțe menționate, doza
zilnică acceptabilă (DZA), stabilită temporar
de un grup de lucru al EFSA, a fost fixată
la nivelul de 0,7 miligrame pe kilogramul
de greutate corporală. Grupul de lucru, de
asemenea, solicită imperativ reevaluarea
temporară a DZA pe un interval de cinci ani.
Sursa: www.processalimentaire.com
PRODUCĂTORUL DE VIN HALEWOOD ȚINTEȘTE AFACERI DE 10,5
MILIOANE DE EURO ÎN ACEST AN
Vânzările grupului Halewood în România s-au ridicat anul trecut
la 9,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta reprezentanții
producătorului de vin estimează venituri de 10,5 milioane de euro, în
creștere cu 10%. Grupul Internațional Halewood Wines & Spirits este
cel mai mare producător și distribuitor independent de băuturi
alcoolice din Marea Britanie, activând de peste 35 de ani pe piață. În
1987, compania a început să importe vinuri din România, în strânsă
colaborare cu Dan Muntean. Zece ani mai târziu, John E. Halewood,
proprietarul companiei britanice, și Dan Muntean au semnat un
parteneriat, punând bazele Halewood România, unul dintre
principalii exportatori de vinuri românești în Marea Britanie.
În România, Halewood Wines & Spirits deține peste 350 de hectare
de viță de vie plantate în perioada 2002-2009, în unele dintre
cele mai reprezentative zone viticole ale țării, printre care Dealu
Mare și Murfatlar. Printre companiile care fac parte din grupul
Halewood România se numără Domeniile Halewood (specializată în
gestionarea culturilor de viță de vie) și Cramele Halewood (producția
și comercializarea de vinuri pe piața internă). Totodată, compania
distribuie în România atât produsele aflate în portofoliul Halewood
International, cât și branduri de vin din toate colțurile lumii, fiind unul
dintre cei mai mari importatori de vinuri din țară.
Pe lângă cele două crame – Pivnițele Rhein Azuga și conacul
Urlățeanu –, compania mai deține și o rețea de magazine
Halewood – The Winery Outlet, care a ajuns la 12 unități, dintre
care trei în București și câte una în Azuga, Constanța, Nistorești,
Ploiești, Pitești, Sibiu, Sinaia, Târgoviște și Urlați.
Sursa: www.profit.ro
7

COVERROA
FURNIZORI
CU BLAZON
DE 13 ANI, PRODUSUL
AUTENTIC ROMÂNESC ARE O
RECUNOAȘTERE REGALĂ ÎN
ȚARĂ ȘI ÎN STRĂINĂTATE
În acest moment, 70 de nume
de firme și persoane fizice
autorizate apar pe lista
furnizorilor Casei Regale din
România. Calitatea de furnizor
regal este oferită, după o
evaluare atentă, pe o perioadă
de cel puțin un an, pentru o
perioadă standard de trei ani,
dar aceasta poate fi prelungită
pentru alți trei ani. Calitatea de
furnizor poate fi retrasă în orice
moment de Casa Regală, care
are dreptul de a-și alege sursele
de aprovizionare, ca orice alt
consumator din România.
Calitatea de furnizor nu este
un titlu sau o distincție, ci o
recunoaștere a calității de persoană
sau companie comercială, de la
care Casa Regală a solicitat bunuri
sau servicii. În consecință, calitatea
de furnizor nu implică aspecte
juridice, politice sau comerciale și
nu este expresia unui parteneriat,
ci o diplomă care recunoaște că
serviciile sau produsele persoanei
sau companiei comerciale au fost
solicitate și apreciate de către Casa
Regală, conform Statutului privind
Furnizorii Casei Regale a României.
Fiind vorba despre produse și
servicii pentru Casa Regală, fiecare
potențial furnizor este în prealabil
analizat și verificat, fiindcă doar
așa poate fi apreciată calitatea
produselor lor. După ce aceștia trec
cu bine de testări și Majestatea Sa
își dă acordul, se organizează o
ceremonie în care noii furnizori sunt
„investiți” pentru trei ani. Pentru
acest pas nu sunt percepute taxe,
Ion Tucă
director Casa
Regală
dar, cei care vor, pot să se înscrie
în Asociația Furnizorilor Regali și să
contribuie la fondul acesteia.
Primii furnizori ai Casei Regale
a României au fost atestați din
perioada domniei lui Carol I, printre
aceștia aflându-se croitori, brutari,
producători de automobile, crame
cu tradiție sau artiști. Pe vremea lui
Carol I și a lui Ferdinand, brutari
(Otto Gagel și Heinrich Ehrmann),
băcani (Gustav Reitz), librari
(Socec), chiar fotografi și muzicieni
aveau calitatea de „furnizor”, „în
așteptarea unui titlu mai adecvat”,
după cum notează istoricul Ștefania
Ciubotaru, în cartea „Furnizorii
Palatului Regal Cotroceni”.
Instituția furnizorilor regali a fost
reînființată în România în 2003,
după ce fusese desființată în
1947, când România a devenit
republică. Documentul de înființare
a fost semnat de Majestatea
Sa, Mihai I, iar primul furnizor
regal a fost Murfatlar, compania
care producea gama de vinuri
Premium, din care făcea parte un
sortiment de vin care îi plăcea în
mod deosebit regelui, Rai-roșu,
un vin foarte dulce. Vinul roșu,
dulce, de Murfatlar a fost primul,
dar au urmat altele, de exemplu
Lacrima lui Ovidiu, care au atras
atenția membrilor Casei Regale,
după cum își amintește Ion Tucă,
directorul Casei Regale, care se
ocupă de gestionarea relațiilor cu
furnizorii. „Următorii furnizori au
fost peste doi ani, era o perioadă
în care criteriile erau riguroase și
fiind reînnoirea acestui statut nu
8 MAI 2016

COVERROA
INSTITUȚIA FURNIZORILOR REGALI A FOST REÎNFIINȚATĂ
ÎN ROMÂNIA ÎN 2003, DUPĂ CE FUSESE DESFIINȚATĂ ÎN
1947, CÂND ROMÂNIA A DEVENIT REPUBLICĂ.
știai dacă te acceptă în piață dacă
ai o colaborare cu Casa Regală.
Succesul Murfatlar pe piață i-a
făcut și pe alții să înțeleagă ce
înseamnă să fii furnizor și care sunt
beneficiile sau avantajele acestei
titulaturi”, mai spune pentru revista
ro.Aliment Ion Tucă.
Ultimul nume apărut pe lista
furnizorilor regali, la rândul său, are
o importanță aparte pentru Casa
Regală, fiindcă este cel al Cramei
Purcari, care a primit statutul
special în 14 decembrie 2015.
Compania din Republica Moldova
a fost selectată datorită unui vin
foarte interesant, cu un nume
special – Maluri de Prut, pentru
producerea căruia au fost folosiți
atât struguri din România, cât și din
Moldova. „E un vin cu valoare de
simbol, un vin special, un cupaj de
struguri din România și Moldova.
De fapt, cei de la Crama Purcari au
realizat deja unirea, într-un cupaj
deosebit”, spune Ioan Tucă despre
acest vin.
Recunoaștere în țară,
dar și peste hotare
70
de nume de
firme și persoane
fizice autorizate
apar pe lista
furnizorilor
Casei Regale din
România.
care este valoarea bunurilor
și serviciilor oferite în virtutea
colaborării, aceasta variind de la
caz la caz, de la sezon, la sezon,
este clar că aceasta este stabilită
de comun acord de ambele părți
implicate și, uneori, aduc anumite
avantaje furnizorilor care, dincolo
de motivele de mândrie, pentru că
produsele lor ajung unde ajung,
recunosc că au fost promovați
și peste hotare tocmai datorită
statutului de furnizori.
Între primul furnizor, o cramă, și
ultimul furnizor de pe listă, tot o
cramă, mai sunt alți 68. Datorită
lor, de câte ori e nevoie, în palat
ajung piese de îmbrăcăminte de
Calitatea de furnizor regal este una
damă sau pentru bărbați, accesorii,
onorifică și nu implică costuri și
produse din frotir, apă minerală,
plăți. Cantitatea de produse cerută
lactate, brânzeturi, produse de
depinde foarte mult de tipul de
patiserie, dulcețuri, corpuri de
produs sau de serviciile necesare.
iluminat, produse din porțelan
Vinurile, de exemplu, sunt în mod
sau de argint și multe altele. Deși
obișnuit servite la Palat, dar se cer
nu se poate spune cu exactitate cantități mai mari atunci când sunt >>
9

COVERROA
organizate petreceri de către cei
din Casa Regală la Palatul Elisabeta
sau Garden Party la Castelul Peleș.
„Când vezi în magazin, pe raft
o sticlă cu o asemenea etichetă,
te gândești dacă vrei sau nu un
vin regal. Acesta este și motivul
pentru care veți vedea în lista
noastră foarte multe vinuri care
sunt agreate pentru că producția
românească a crescut foarte mult
în ultimii ani din punctul de vedere
al calității și concurența de pe piața
externă te obligă să vii cu tot ceea
ce ai mai bun, iar vinurile românești
au posibilitatea de a se dezvolta
peste tot în Europa și chiar unele
au ajuns și în America de Sud”,
adaugă Tucă.
Dincolo de toate acestea, unul
dintre obiectivele principale ale
Casei Regale este de a încuraja
producătorii de produse românești.
Lista furnizorilor este, oricum, una
deschisă și chiar dacă în acest
moment pe aceasta figurează 70
de furnizori, este posibil ca numărul
lor să crească.
Calitatea de furnizor se conferă
printr-un document eliberat de
Casa Regală. El are calitatea de
a recunoaște Casa Regală ca
beneficiar al unor servicii și nu implică
nimic mai mult decât prestigiul
care derivă din existența acestui
document. Documentul reprezintă
o modalitate de recunoaștere a
faptului că societatea comercială
sau comerciantul sunt furnizori
constanți de bunuri și servicii către
Casa Regală. Însemnele oficiale ale
calității de „Furnizor al Casei Regale
a României” sunt strict reglementate,
astfel: compania comercială sau
persoana-furnizor au dreptul de a
folosi Stema Casei Regale a României
sau Cifrul personal al Majestății Sale
Regelui (după caz), plasând dedesubt
mențiunea „Furnizor al Casei Regale
a României”.
„În mod natural, se înțelege că
acordarea calității de Furnizor
implică un înalt standard al
produselor sau serviciilor; de
asemenea, se așteaptă din
partea companiei comerciale
sau persoanei-furnizor constanță
și seriozitate, precum și un
înalt profesionalism. În cazul în
care compania comercială (sau
persoana-furnizor) este obiectul
unor critici sau acuze din partea
opiniei publice, consumatorilor,
presei sau este obiectul unor
investigații, calitatea de furnizor se
retrage automat.” (Statutul privind
Calitatea de Furnizor al Casei
Regale)
Furnizorii regali,
reuniți într-o asociație
„Evaluarea produselor se face în
mai multe etape. În primul rând,
persoana sau compania care vrea
să devină furnizor se adresează
Casei Regale, completează un
formular pe site și intenția de a
deveni furnizor, după care, dacă
considerăm că acele produse
sau servicii pot avea calitatea de
a fi agreate de familia regală, îi
contactăm, se trimite o scrisoare în
care se confirmă intenția clară de a
deveni furnizori și începem etapa
de evaluare și testare a produselor
respective. Perioada este de un
an de zile cel puțin, după care
comisia care evaluează produsele
sau serviciile face recomandări
Casei Regale pentru a acorda sau
nu titulatura de furnizor. Investirea
are loc într-o ceremonie cu
participarea Majestății Sale Regelui
sau a reprezentantului coroanei,
ocazie cu care se oferă diploma
de furnizor. Comisia de evaluare
este formată din consilierii Casei
Regale, sunt cel puțin trei, la care
se adaugă specialiști din diferite
domenii”, mai spune Tucă.
Calitatea de furnizor se oferă pe
o perioadă de trei ani, după care
poate fi luată în discuție prelungirea
acesteia, pentru o nouă perioadă
de trei ani.
Cel mai mare câștig pentru toți
furnizorii este capitalul de imagine
pe care îl obțin în urma acestei
recunoașteri, dar și posibilitatea
de a se promova la diferite
evenimente din țară sau din
străinătate alături de familia regală.
„Există evenimente de promovare
a furnizorilor, dar sunt și misiuni
economice pe care le-a inițiat Alteța
Sa Regală, principele Radu, și deja se
întâmplă de mai mult timp în relațiile
cu țările europene Suedia, Germania,
Franța”, adaugă Tucă.
Asociația Furnizorilor Casei Regale
a fost înființată pentru promovarea
principiilor care stau la baza
acordării acestui titlu de onoare,
comparat uneori cu „un titlu
nobiliar al comercianților”. „Scopul
asociației noastre este colaborarea
mai strânsă dintre posesorii titlului
și mărcii de Furnizor al Casei
Regale, inclusiv prin schimbul de
produse și servicii și organizarea
de evenimente comune de
promovare. De asemenea, ne
dorim să promovăm public titlul și
marca de Furnizor al Casei Regale,
precum și a tradițiilor asociate
acesteia”, spune pentru ro.Aliment
Dora Pătrașcu, Secretar Executiv
al Asociației Furnizorilor Casei
Regale a României. Oricare dintre
cei 70 de Furnizori ai Casei Regale
a României poate adera, în orice
moment, la asociație, urmând o
serie de formalități specifice oricărui
proces de aderare la Asociație.
Conform Statutului Furnizorilor
10 MAI 2016

COVERROA
Casei Regale, dar și al membrilor
Asociației, calitatea de Furnizor
este necesară și obligatorie, motiv
pentru care în momentul retragerii
calității de Furnizor, acesta este
automat exclus și din Asociație.
„Asociația organizează în fiecare an
în luna mai Gala Furnizorilor Casei
Regale. De asemenea, un alt punct
important pentru noi ar fi realizarea
Catalogului Furnizorilor care să fie
răspândit și către mediile de afaceri
și publicului larg, printr-o bună
distribuție a acestuia, așadar nu
doar printre furnizori”, mai spune
reprezentantul legal al Asociației.
doar câțiva dintre furnizorii familiei
regale.
Când vine vorba despre vinurile pe
care le consumă membrii familiei
regale, furnizorii sunt companiile
Murfatlar SA, Cramele Halewood
SA, Alcovin, Domeniul Coroanei
Segarcea și Tohani SA. Vinurile de
măcin sunt asigurate de Alcovin,
în timp ce din partea Domeniului
Coroanei Segarcea, Casa Regală
primește vinuri din gama Prestige,
iar din partea companiei Tohani
sunt furnizate din octombrie 2012
vinurile de Tohani.
Magiun de Topoloveni,
furnizor regal de 16 ani
Magiunul de prune produs la
Topoloveni este unul dintre
ingredientele unui mic dejun
perfect pentru Regele Mihai I,
așa cum recunoaște Ioan Tucă,
reprezentant al Casei Regale. Din
acest magiun, preparat fără zahăr,
după o rețetă veche de sute de
ani, se prepară o ruladă la fel de
apreciată la Palat, o prăjitură care a
cucerit internetul, fiind considerată…
prăjitura regală perfectă, simplă
și elegantă. Povestea colaborării
dintre firma din Topoloveni și Palat
a început după o vizită a principelui
Radu în fabrică, chiar de ziua
principesei Margareta, după care
el a plecat cu un buchet de flori și
un coș cu produse. Acestea i-au
încântat pe membrii familiei regale
care au și venit cu invitația ca
numele companiei să intre pe lista
cu furnizori, în 2010. Reprezentantul
companiei Sonimpex, Elena Hârțan,
spune pentru ro.Aliment: „Prima
recunoaștere am obținut-o în 2010,
an în care depusesem cererea
pentru înregistrarea la Comisia
Europeană a Magiunului de prune
Topoloveni, ca Indicație Geografică
Protejată. Înainte de recunoașterea
calității de Furnizor al Casei Regale
a României, am livrat magiunul o
perioadă pentru a fi verificat. Vizita
la Topoloveni a fost momentul care
a determinat obținerea acestei
calități de Furnizor al Casei Regale
a României. Ulterior, la fiecare nou
lot de produse Topoloveni sau
Topoloveana – dulcețuri, zacuști ,
pastă de roșii – a fost reconfirmată
calitatea de Furnizor.” Magiunul
de Topoloveni a fost primul
produs românesc care a obținut
atestarea europeană ca produs
de Indicație Geografică Protejată
și mai multe premii pentru gust.
Reprezentanții companiei spun
că orice tip de recunoaștere a
calității atrage de la sine un număr
mai mare de consumatori. „Cel
mai important pentru companie
a fost faptul că s-au înscris în lista
Furnizorilor Casei Regale, adică a
elitei producătorilor din România.
Există multe state, în lume, pentru
care este importantă Sigla Casei
Regale. Nu am făcut niciodată
diferențe de calitate a produselor,
între consumatori. Avem un singur
standard pentru fiecare produs și
respectăm, în primul rând, calitatea
noastră de producător. Magiunul
din prune Topoloveni reprezintă o
istorie de peste un secol a tradiției
gastronomice, a culturii și respectul
tradiției reprezintă în mod cert
menținerea noastră ca popor”, mai
spune Elena Hîrțan.
Norme europene
de la Gălbenel, recunoscute
de familia regală
Tot din Ardeal, din Pianu de Jos, Alba,
provin și ouăle folosite în bucătăriile
de la Săvârșin sau Sinaia. Triticum
Sebeș a intrat pe lista furnizorilor în
10 iunie 2010 și, apoi, în 11 mai 2013
și-a reconfirmat poziția pentru ouăle
Gălbenel. Compania a fost selectată
după ce a fost certificată ISO ca fiind
foarte sigură. Aceasta se laudă cu
tehnologii conforme cu normele
europene, baterii îmbunătățite și
multe altele. De fapt, cele aproximativ
80.000 de ouă care ies pe poarta
fermelor în fiecare zi au calități
exemplare, un aspect al gălbenușului
deosebit și gust aparte, așa că atenția
Casei Regale nu a venit decât să
confirme standardele ridicate de
producție de la Pianu.
Magiun de prune de la Topoloveni
sau produse din carne de pui
Transavia – acestea sunt doar
câteva dintre alimentele pe care
le consumă membrii Casei Regale
din România. Aceștia preferă, de
asemenea, apele minerale Biborțeni
și Borsec, produsele lactate Albalact
și beau cafea Tchibo. Produsele de
patiserie sunt livrate de Brutăria
Rue du Pain, iar ouăle, marca
„Gălbenel”, sunt livrate de către cei
Deși a oferit, așa cum își doresc
de la Triticum Sebeș, aceștia fiind mulți alți producători români, >>
11

COVERROA
marfă pentru marile magazine,
acum cei de la Pianu s-au orientat
către piețele locale, mai mici și
mai dinamice, așa că trimit ouă
depozitelor și micilor magazine
din Alba și județele limitrofe,
Hunedoara, Cluj și Mureș, fără să
mai parieze pe multinaționalele
din spatele supermarketurilor. Cum
o politică națională de marketing
poate fi încununată de un însemn
cu valoare națională, colaborarea
cu Casa Regală vine doar ca o
confirmare pentru niște valori.
„Această recunoaștere din
partea Casei Regale ne-a adus
o apreciere suplimentară din
partea clienților față de produsele
noastre. Ne dorim să păstrăm și
să îmbunătățim în permanență
calitatea produselor noastre care
trebuie să îndeplinească cât mai
bine standardele Casei Regale.
Calitatea de furnizor al Casei
Regale nu înseamnă livrarea unor
cantități semnificative din partea
societății noastre. Acest statut
are cu precădere o componentă
calitativă importantă”, spune pentru
ro.Aliment Rodica Sârbu, directorul
Triticum Sebeș.
Spumantele Rhein Extra,
în evenimentele istorice
memorabile ale Casei Regale
Halewood Wines & Spirits au primit
titlul de Furnizor al Casei Regale în
2006, pentru vinurile spumante, iar în
2009, și pentru vinurile liniștite. Prima
ceremonie de acordare a titlului de
Furnizor al Casei Regale a României
a avut loc în data de 27 aprilie 2006,
chiar la Pivnițele Rhein & CIE Azuga
1892, în prezența Majestăților Lor
Regele Mihai I al României și Regina
Ana a României. Titlul a fost înmânat
personal domnului John E. Halewood
de către Majestatea Sa Regele Mihai
I. Ceremonia a fost urmată de un
dineu în cadrul căruia a fost refăcut
meniul încoronării de la 15 octombrie
1922, meniu din care au făcut parte și
vinurile spumante Rhein Extra.
„Halewood Wines & Spirits continuă
tradiția de Furnizor al Casei Regale
a Pivnițelor Rhein & Cie Azuga 1892,
care au deținut acest titlu în perioada
1920-1947. De altfel, vinul spumant
Rhein Extra, cea mai longevivă marcă
românească de vin spumant, se
identifică cu evenimentele istorice
memorabile ale Casei Regale”,
potrivit mesajului reprezentanților
companiei.
Pe lista de preferințe din gamele
Halewood se află, în primul rând,
spumantele Rhein Extra, care se
identifică cu evenimentele istorice
memorabile ale Casei Regale.
Sunt spumante de calitate înaltă,
produse după metoda tradițională
din regiunea Champagne. De
asemenea, mai sunt solicitate
diverse vinuri liniștite precum
Byzantium (Rosso di Valachia, Blanc
de Transylvanie), Floare de Lună,
Hyperion, Theia, Prahova Valley.
Și retailul tradițional este
reprezentat pe lista Casei
Regale
Colaborarea dintre Lidl România și
Casa Regală a României a început
încă din anul 2014, atunci când
Lidl a asigurat produsele necesare
pentru cadourile familiilor nevoiașe
din comuna Săvârșin, județul Arad.
Astfel, un total de 300 de pachete,
conținând atât produse alimentare,
cât și de îngrijire personală,
au fost înmânate persoanelor
defavorizate din comună de însuși
Majestatea Sa Regele Mihai I al
României. Totodată, timp de un an,
compania a pus la dispoziția Casei
Regale pentru testare produse din
gama completă comercializată
în magazinele din țară. După
această perioadă, distincția de
Furnizor Oficial al Casei Regale a
României a fost acordată în cadrul
unei ceremonii organizate pe 14
decembrie 2015 la Palatul Elisabeta.
„Suntem onorați să ne numărăm
printre Furnizorii Oficiali ai Casei
Regale. Este un titlu ce reprezintă
o certificare în plus a calității
produselor cu care Lidl România
și-a obișnuit clienții. Mai mult,
este o bucurie faptul că eforturile
noastre de zi cu zi, de a le oferi
românilor produse de calitate la
prețuri corecte, în imediata lor
proximitate, au fost recunoscute și
recompensate la un nivel atât de
înalt. Majestățile Lor au testat și
produsele din gama Deluxe, pentru
care au manifestat o preferință”,
declară pentru ro.Aliment
reprezentanții companiei.
12 MAI 2016

EXPO-CONFERINȚA RO.ALIMENT
PRODUSUL
ROMÂNESC ȘI
VALOAREA LUI
PE PIAȚĂ
15-16 iunie 2016
Hotel Sport, Poiana Brașov

INTERVIUROA
VAN (UCPR):
PRODUCĂTORUL ȘI
CONSUMATORUL
SUFERĂ,
PROCESATORUL ȘI
COMERCIANTUL ÎȘI
ÎMPART PROFITUL
CAREUL DE AȘI PRODUCĂTOR-PROCESATOR-
COMERCIANT-CONSUMATOR ESTE ANALIZAT DE
PREȘEDINTELE UNIUNII CRESCĂTORILOR DE PĂSĂRI,
PROFESORUL ILIE VAN, IAR CONCLUZIA ESTE UNA
SUMBRĂ: ÎN LOC DE COLABORARE, AVEM RĂZBOI. UN
RĂZBOI AL PROFITULUI CÂȘTIGAT NET DE PROCESATOR
ȘI COMERCIANT CARE A DUS LA FALIMENTUL
PRODUCĂTORULUI ȘI LA UN COȘ ZILNIC MAI SCUMP
ȘI MAI SĂRAC PENTRU CONSUMATOR. SPERANȚA
PROFESORULUI ILIE VAN STĂ ÎN PROASPĂT MODIFICATA
LEGE 321, PE CARE O VEDE FUNDAMENTUL ELIMINĂRII
CONCURENȚEI NELOIALE, A ETICHETĂRII CORECTE ȘI
A PROMOVĂRII PRODUSELOR ROMÂNEȘTI ÎN MARILE
REȚELE COMERCIALE.
Rareș Hăbeanu: Cum arată o scurtă
radiografie a sectorului avicol din
România? În majoritatea sectoarelor
zootehnice, lucrurile nu stau deloc
bine, ci din contră, am putea spune.
Reprezentanții lor spun de multe ori că
sunt aproape de faliment.
Ilie Van: Depinde din ce punct de vedere
analizăm lucrurile. Privim din punctul
de vedere al cantităților realizate, al
performanțelor de producție realizate, sau
din punct de vedere financiar? Dacă privim
din punct de vedere financiar, și sectorul
avicol este în mare suferință. Pentru că
prețul la poarta fermei a tot coborât de
mai bine de un an și, evident, acest lucru
a făcut ca fermierii să aibă probleme. Unii
au ajuns chiar în pragul insolvenței, în timp
ce câteva firme au intrat deja în insolvență.
Însă, în general pot să spun că sectorul a
evoluat destul de bine. Și anul acesta în
primele trei luni avem o ușoară creștere
a producției totale de carne de pasăre de
4-5%, iar la ouă înregistrăm o creștere de
10%. Performanțele de producție sunt de
excepție, pentru că m-am uitat recent pe
cifre și n-am avut niciodată în ultimii cinci
ani asemenea performanțe de producție.
Mă refer la sporul de creștere, conversia
furajului și rata mortalității, care sunt foarte
bune. Toate duc la un indice economic
european foarte bun. Pot să spun că sunt
performanțe de top european. Cred că
nu găsești în Europa prea multe țări care
să aibă asemenea performanțe. Dar, așa
cum spuneam, din cauza pieței care a
fost supraofertată în această perioadă
care coincide cu embargoul din Rusia,
prețul a coborât foarte mult și fermierii au
probleme din punct de vedere financiar.
Cum s-au reflectat aceste probleme
financiare? S-au reflectat prin faptul
că s-au redus foarte mult investițiile în
sector. Deci fermierii care n-au mai avut
potență financiară și-au redus investițiile
și, bineînțeles, au făcut mai multe datorii
pe creditele comerciale. Or, dacă nu faci
investiții, nu poți să pretinzi într-o perioadă
imediat următoare că poți să faci față
competiției. Investiția este esențială într-un
sector ca acesta pentru a fi competitivi pe
piața europeană. Dar cred că este un lucru
care poate fi redresat într-o perspectivă a
14 MAI 2016

INTERVIUROA
redresării pieței. În general, sectorul încă
este pe linia de plutire.
Vedeți viabilă această redresare a
pieței prin legea 321?
Legea 321 este o lege foarte bine-venită,
dar ea a operat și până acum. Numai
că așa cum a operat până acum, nu a
rezolvat problema de fond. Legea 321
ar trebui privită din perspectiva celor
trei obiective ale ei, care sunt de fapt și
stipulate în corpul legii.
Primul obiectiv ar fi să combată practicile
comerciale neloiale. Și asta s-ar traduce
prin eliminarea taxelor care se plătesc de
către producătorii, furnizorii de produse
agroalimentare rețelelor comerciale
moderne. Atât timp cât aceste taxe sunt
percepute de marea distribuție de la
furnizori, dar restul rețelei comerciale nu
percepe aceste taxe, este clar că este o
practică comercială neloială. Pentru că
aceste taxe percepute de marea distribuție
influențează piața produsului pe întregul
teritoriu al țării. Deci, eliminarea acestor
taxe ar duce la eliminarea unor practici
comerciale neloiale. De altfel, legea 321
este citată în raportul Comisiei către
Parlamentul European și Consiliul Europei.
România este citată doar cu această lege
321, care vine de fapt să reglementeze
relațiile dintre furnizor și comerț, deși
practici comerciale neloiale se pot întâlni
pe toată filiera până la producătorul
primar. Deocamdată, cele mai mari
probleme sunt în această zonă.
Al doilea obiectiv ar fi obligativitatea
tuturor operatorilor din piață de a eticheta
corect produsele. În principal legea
prevede reguli stricte de etichetare a cărnii
care sunt, bineînțeles, în concordanță cu
legislația europeană: cu țara de origine,
cu locul unde a fost crescut animalul,
cu locul unde a fost tăiat, cu locul
unde a fost tranșat ș.a.m.d. Etichetarea
corectă a produselor agroalimentare
este obligația tuturor operatorilor din
piață, fie că sunt producători, fie că
sunt comercianți. Pentru că pot fi și
producători care nu etichetează corect,
dar pot fi și comercianți. Însă nu este
permis ca, de exemplu, să te duci într-un
supermarket sau în magazine obișnuite
și să vezi că nu este etichetat corect un
produs. Este de neacceptat și din partea
producătorului că a avansat un astfel
de produs fără etichetare corectă, dar și
din partea comerciantului că a acceptat.
În această ultimă perioadă, noi am dat
un exemplu cu ouăle care provin din
comerțul intracomunitar. Atâta timp cât
producătorul român marchează cu data
durabilității minimale (DDM) fiecare ou,
iar din afară vin ouă nemarcate cu DDM,
„ELIMINAREA TAXELOR DIN
HIPERMARKET VA DUCE LA
DISPARIȚIA COMPETIȚIEI NELOIALE.”
atunci niciun magazin nu ar trebui să
accepte ouă pentru vânzare nemarcate
cu DDM, pentru că producătorul român
marchează. Deși legislația nu-l obligă,
el a făcut acest lucru pentru a informa
mai bine consumatorul și până la urmă
pentru a se apăra de astfel de importuri
sau de astfel de produse venite din spațiul
intracomunitar. Nemarcarea cu DDM a
acestor ouă care provin din țările UE dă
posibilitatea să se marcheze pe aici prin
țară, fără să se mai știe data când a fost
produs oul respectiv. Or, legislația prevede
clar că marcarea DDM-ului trebuie să
aibă în vedere perioada de la începutul
depunerii oului și până la comercializare.
Al treilea obiectiv este legat de acele 51
de procente de produse românești într-un
magazin. Acest 51% trebuie privit, după
părerea mea, ca un instrument în mâna
legiuitorului de a-l face și pe comerciant
să se apropie de producătorul român.
Astăzi, dacă privim cum se întâmplă
lucrurile pentru un comerciant mare, cel
mai simplu este să comande undeva în
Europa un produs. Îi vine produsul, îl ia la
cel mai mic preț din Europa, îl vinde, nu-i
nicio problemă. Producătorul român fiind
mai puțin organizat, mai mic, pentru că
agricultura României este mai fărâmițată,
mai puțin dotat cu spații de depozitare
care să treacă de perioada de iarnă, este
mai neglijat. Rețeaua comercială preferă
să se ducă spre produse care vin în
cantități suficiente, iar producătorul român
nu poate asigura aceste cantități. Trebuie
să facă un efort și rețelele comerciale de
a cunoaște mai bine zona de producție
din România, de a intra în dialog, de a
pune condiții care să fie respectate de
toată lumea. Trebuie să cunoască și ei
producătorul, să cunoască potențialul, să
cunoască ce cultivă, eventual să-i solicite
ce vrea și producătorul să aibă timp să
se organizeze și să producă ceea ce vrea
rețeaua comercială. Or, relația aceasta
la noi acum este ruptă. Fac față acestei
relații câteva sectoare. De exemplu,
sectorul avicol face față pentru că noi
oferim supermarketurilor și în general
rețelelor comerciale interne aproape
de 100% din ceea ce se consumă, dar
nu toate sectoarele pot să ofere acest
procent ridicat și atunci este o problemă
de recunoaștere reciprocă, de apropiere,
de a face servicii unii altora, evident, în
cadrul actului comercial care urmează să
se desfășoare.
În sectorul de avicultură există o
pondere însemnată a fermierilor de
origine străină? Aici mă refer la cei din
zona arabă, pentru că sunt unele voci
care spun că avicultura la nivel mare
nu este făcută de producători români.
Nu, nu este adevărat! Chiar dacă sunt
și investitori din lumea arabă, mai ales
din Liban, în sectorul avicol procentul nu
este foarte ridicat. Deși asta nu are mare
importanță, după părerea mea. Nu este
important cine este acționarul, important
este să se crească păsări în România. Dacă
există acționar francez, german, italian sau
libanez, pentu noi nu asta trebuie să fie
important. Important este să se producă,
să se creeze locuri de muncă, să se facă
ferme în România și să se modernizeze,
să se construiască industria de procesare
în țară. Procentul investitorilor străini
este mult prea mic, ar trebui să fie mult
mai mare. Nu contează din ce țară
provine, dar ar trebui să fie mult mai
mare, să vină cu bani în sector ca să ne
dezvoltăm. Acum vorbim la carne, de
exemplu, aproximativ 15% din sector este
investiție străină, iar la ouă, la fel, vreo
20%. Așteptăm, de exemplu, investitori
din țări UE care să vină cu bani, cu knowhow
și să ne învețe lucruri pe care noi nu
>>
15

INTERVIUROA
le-am făcut până acum. Sunt lucruri pe
care le-am putea învăța de la investitorii
europeni, ca să zic așa. Noi îi așteptăm de
mult timp să vină să facă parteneriate cu
producători. Astăzi, când vorbim de carne,
de exemplu, cei mai mulți sunt investitori
români. Primele trei companii care produc
carne în România sunt investitori români.
„AM
VÂNDUT
OUL ȘI CU
17 BANI.”
Mă întorc la legea 321: există un
conflict între producător și procesator?
Au ieșit în presă atât Romalimenta, cât
și APRIL, care nu s-au arătat încântați
de această lege a etichetării.
Conflictul nu există doar pe zona
producători-comercianți, conflictul există
pe tot lanțul. Adică, conflictul poate
să existe între crescătorul de animaleprocesator
și cel care ambalează animalul
respectiv. Pot să existe conflicte pentru
că este un lanț, o filieră de produs, care,
în mod normal, ar trebui să-și împartă
profitul echitabil. Or, dacă ne uităm pe
diferite lanțuri de filiere de produs din
agricultura României, vom observa
că cei care suferă cel mai mult sunt
producătorii primari și consumatorii.
Aceste două verigi sunt cele mai slabe
din tot lanțul. Tot profitul se concentrează
pe zona de mijloc, adică de la procesare
la comercializare, distribuție până la
vânzare și consumator. Daca cineva
ar avea curiozitatea să analizeze care
sunt prețurile la poarta fermei la diferite
produse și care sunt prețurile la galantar,
ar constata că în timp ce prețul la poarta
fermei s-a redus continuu, la galantar
prețul a rămas același, chiar dacă s-a
redus TVA-ul. Asta o spune statistica,
nu o spun eu. Dacă vă uitați pe indicele
prețului de consum la 2015 față de 2014,
prețurile la toate produsele alimentare
s-au redus doar cu 3,8%, în timp ce TVAul
s-a redus cu 15%, iar prețurile la poarta
fermei s-au redus și ele cu câte 10%. Deci
ce constatăm? Că producătorul primar,
ăla care face munca cea mai grea, că nu
este foarte ușor să stai într-un grajd de
porci sau de vaci astăzi, și consumatorul
sunt cei care suferă cel mai mult. Aici
trebuie făcut ceva și d-aia spuneam
că legea asta a combaterii practicilor
comerciale neloiale trebuie să aibă în
vedere și aceste verigi. Care este rolul unei
astfel de legi? Rolul este de a-i face cât
de cât compatibili pe diferiți producători
cu diferiți procesatori, iar profitul să se
distribuie cât de cât egal. Nu zic că va fi
egalitatea perfectă, dar niciodată să nu
lași să moară crescătorul de animale sau
cultivatorul de pământ și consumatorul să
cumpere foarte scump pentru că, la un
moment dat, tot sistemul va fi în pericol.
Și atunci sunt astfel de conflicte, legea
vine să repare doar segmentul dintre
procesator și comerciant, dar cred că ar
fi foarte bine dacă cineva s-ar gândi, așa
cum se gândește în toate țările membre
UE, să facă ceva și pe lanțul în amonte,
până la producătorul primar. Faptul că
acum se pune problema etichetării, aici
sunt două lucruri: carnea și produsele
proaspete tranșate din carne obligatoriu
trebuie marcate cu țara de origine, este
o lege care a intrat în vigoare din aprilie
2015. În toate țările membre UE se
marchează cu țara de origine. În cazul
procesatelor din carne, deși există și aici
un regulament care prevede, totuși a fost
amânată această marcare pentru că se
pare că aduce costuri mari. Nu s-a găsit
o nouă formulă care să reglementeze
această etichetare cu țara de origine
pentru diferite preparate. La modul de
etichetare procentuală, poți să faci un
produs cu carne din mai multe țări și
ar trebui să scrii procentual cât la sută
reprezintă carnea din fiecare țară. Asta ar
însemna să schimbi etichetele frecvent,
lucru care este costisitor. Dar măcar să-l
informezi pe consumator că ai făcut
produsul cu carnea din țara respectivă
sau dintr-o țară anume este un lucru
care ar putea fi făcut. Cred că legea mai
vine cu niște precizări în sensul ăsta, nu
au fost conflicte foarte mari, dar știu că
au fost discuții pe tema asta în Comisia
de Agricultură referitor la etichetarea
produselor procesate din carne.
Când se va deschide măsura 14? Există
bani alocați pentru ea?
Ar trebui să se deschidă pentru că există
foarte multe ferme care s-au modernizat
pe fonduri europene și care așteaptă să
se înscrie în programul de bunăstare.
Or, ei nu se pot înscrie pe măsura 215
pentru că este închisă ca depunere de
angajamente și trebuie să se înscrie pe
o nouă sesiune, dar pe măsura 14. Se
promisese mai demult, s-a amânat, au
fost și niște motive serioase de amânare,
dar cred că se amână mult prea mult
și s-a produs o discriminare. Nu toți au
aceeași posibilitate de a accesa astfel
de pachete de bunăstare superioară și
atunci s-a creat această discriminare între
fermierii cu ferme vechi și cei cu ferme
noi. Avem promisiunea că se lucrează la
construcția fișei tehnice a măsurii. Nu știu
în ce măsură se va încheia anul acesta,
ni se promisese în primăvară, apoi în
vară, acum văd că se lansează în toamnă
sau poate chiar primăvara viitoare. N-ar
fi problemă de bani. Problema este
de negociere cu Comisia Europeană și
acceptare de către Comisie a construcției
acestei măsuri și, bineînțeles, punerea ei în
vigoare.
Ce așteptări aveți de la
noul președinte al ANSVSA-ului?
Dl Roatiș, care a revenit la conducerea
ANSVSA-ului, are o experiență vastă în
acest domeniu. A mai fost președinte al
ANSVSA în două rânduri, o dată într-o
perioadă mai lungă, iar una foarte scurtă.
Noi am colaborat foarte bine cu domnia
sa, cunoaște problemele. Am dori ca
dialogul între ANSVSA și producător să
fie un dialog permanent. Probleme apar
în permanență și necesită soluționări. Cu
dl Butaru am început deja o colaborare,
un consiliu consultativ și un grup de lucru
pe agricultură. Pot să spun că în grupul
de lucru pe agricultură am discutat niște
probleme foarte importante și care și-au
găsit rezolvarea. Dar acest dialog trebuie
continuat și sunt sigur că dl Roatiș este un
om cu care putem continua acest dialog
și împreună vom găsi soluțiile cele mai
potrivite pentru sector.
16 MAI 2016

STUDIUDEPIAȚĂROA
INGREDIENTE
Piața de înghețată din
România este o piață mică, din
cauza unui consum foarte redus
și cu o sezonalitate ridicată.
Înghețata este percepută în
continuare ca răcoritor și nu ca
desert. În consecință, piața este
dominată de produse din
segmentul mediu și low.
În prezent, consumul anual de
înghețată din România este
unul dintre cele mai scăzute din
Europa, respectiv 1,6 kg per cap
de locuitor. Cum vânzările de
înghețată depind în mare măsură
de temperatura de afară, s-a
constat că 70% dintre români au
consumat înghețată cel puțin o
dată în ultima lună, potrivit studiului
Reveal Marketing Research.
Majoritatea consumatorilor este
reprezentată de femei, iar ocaziile
de consum se desfășoară în
principal acasă. Alte locuri preferate
pentru savurat înghețata sunt pe
stradă, în parc sau în mașină – 24%
dintre respondenți, și mai puțin la
restaurant sau terasă (doar 10 %).
Asistăm la un comportament de
consum încă dictat și ancorat în
realitățile economice ale ultimilor
doi ani. Înghețata la cutie este
prima variantă de înghețată aleasă
de către consumatorii care preferă
să se delecteze cu un desert rece
acasă, ea regăsindu-se în 67%
dintre cazuri; urmează înghețata la
cornet (28%) și apoi înghețata pe
băț (26%).
Jumătate dintre cei care consumă
înghețata pe stradă, în parc sau
în mașină preferă cornetul, apoi
înghețata pe băț (38%) și vafă
(18%). Românii care comandă
înghețata la restaurant sau la
terasă o preferă la cupă (58%), și
doar un sfert dintre ei la cornet.
De asemenea, s-a constatat că
jumătate dintre cei intervievați
achiziționează înghețată de la
magazinele de cartier (alimentare
și minimarketuri), iar 40% dintre
aceștia se îndreaptă către
hipermarketuri sau supermarketuri
pentru acest tip de produs.
LA ÎNCEPUT DE SEZON, PLANURI AMBIȚIOASE
VA CREȘTE
CU 20%
CU O VALOARE ESTIMATĂ LA 170 DE MILIOANE DE EURO ÎN ULTIMII TREI ANI, PIAȚA
DE ÎNGHEȚATĂ RĂMÂNE, CEL PUȚIN PENTRU MOMENT, PUTERNIC FRAGMENTATĂ ȘI
DOMINATĂ DE PRODUCĂTORII LOCALI.
70%
dintre români
au consumat
înghețată cel
puțin o dată în
ultima lună
PIAȚA DE
ÎNGHEȚATĂ
Profilul consumatorilor care
consumă înghețată doar acasă
este reprezentat de femei, cu
vârsta peste 46 de ani, cu venituri
mici spre medii, căsătorite sau
care locuiesc cu partenerul. Cei
care preferă înghețata pe stradă,
în parcuri sau în mașină sunt în
principal bărbați tineri, cu vârste
între 26 și 45 de ani, cu venituri
medii spre ridicate și cu studii
superioare.
Arome noi se conturează în
gustul consumatorilor
Principalii jucători din piața
de înghețată vorbesc despre
tendințele care se manifestă la
nivelul categoriei, iar acestea
se pot grupa în două mari
direcții. Una dintre acestea este
legată de comportamentul
consumatorilor români, care sunt
tot mai preocupați de alimentația
18 MAI 2016

STUDIUDEPIAȚĂROA
de produse pe o piață în care
consumul de înghețată este de
trei ori mai scăzut decât media
europeană. Un pas în strategia
pe termen mediu a companiei
letone este dezvoltarea afacerii
Alpin 57Lux în comerțul modern și
creșterea portofoliului de produse.
În prezent, brandul Alpin include
peste 100 de sortimente de
înghețată sub diferite mărci.
CONSUMUL ANUAL DE ÎNGHEȚATĂ DIN
ROMÂNIA ESTE UNUL DINTRE CELE MAI
SCĂZUTE DIN EUROPA, RESPECTIV 1,6 KG
PER CAP DE LOCUITOR.
sănătoasă, citesc etichetele,
se informează în legătură cu
ingredientele și aditivii și se
orientează spre acele produse
care le câștigă încrederea. Cea
de-a doua ține de o mai mare
diversitate la nivel de gusturi și
arome. Înghețatele cu vanilie,
ciocolată și fructe rămân lideri în
topul preferințelor consumatorilor
români, dar chiar și așa în ultimii
ani au început să prindă contur și
arome noi. Dintre acestea, înghețata
cu mentă, cu iaurt sau cea cu gust de
pepene par să atragă cei mai mulți
consumatori. Pe lângă noi arome,
la raft au apărut și tipuri noi de
înghețată, cum este, spre exemplu,
sorbetul, o varietate de înghețată pe
bază de sucuri și piureuri de fructe,
fără lapte, dar și primele produse
care se adresează consumatorilor
cu profiluri dietetice speciale. Nu în
ultimul rând, pe piața de înghețată
își fac loc deserturile complete,
cu combinații de diferite mase de
înghețată, bucăți de ingrediente și
siropuri.
Sezonalitatea ridicată și percepția
conform căreia înghețata nu este
un desert potrivit când e rece afară
este fără doar și poate cea mai
mare provocare a producătorilor.
De aici și consumul per capita
foarte scăzut. Reprezentantul
Nestlé, Mihaela Mihalache,
Marketing Manager Ice Cream,
spune că „un român consumă
în medie pe an circa 2 litri de
înghețată, mult sub media țărilor
din vestul Europei. Este un indicator
care, pe de altă parte, ne arată
potențialul de creștere al pieței
locale.”
Jucătorii din piață își fac
socotelile
Food Union, producătorul leton de
lactate care a cumpărat la începutul
lunii aprilie compania Alpin 57Lux,
fondată de omul de afaceri Ioan
Istrate și specializată în producția
de înghețată, intenționează să
majoreze vânzările în comerțul
modern și să dezvolte portofoliul
Vasile Armenean
proprietar Betty
Ice
Mihaela
Mihalache
Category &
Channel Sales
Development
Manager
Culinary Nestlé
România
În prezent, cel mai mare jucător
din industria locală a înghețatei
este Betty Ice, afacere fondată
și deținută de omul de afaceri
sucevean Vasile Armenean. Acesta
concurează pe o piață în care
activează și nume internaționale
precum Nestlé sau Unilever. Anul
trecut, producătorul sucevean, cel
mai important jucător pe piața
locală a înghețatei, a raportat o
creștere de 30% a businessului,
evoluție impulsionată de condițiile
meteo favorabile consumului și
de reducerea TVA. De asemenea,
compania intenționează să extindă
exporturile pe noi piețe din vestul
Europei. În prezent, exporturile
reprezintă 7-8% din totalul afacerii
Betty Ice, înghețata produsă în
fabrica din Suceava ajungând în
prezent în Moldova, Ucraina, Italia,
Ungaria și Cipru. Pe plan local, cele
mai mari vânzări sunt în cele mai
importante orașe din Moldova, în
București, Constanța și Brașov.
Macromex, unul dintre cei mai
mari distribuitori de bunuri de
larg consum de pe plan local,
și-a fixat ca obiectiv să devină
liderul pieței de înghețată până în
2018. Macromex a început să-și
contureze un nume pe piața de
înghețată încă din 2009, când a
încheiat un parteneriat cu Algida,
divizia de înghețată a Unilever.
Ulterior, în 2013, Macromex preia
distribuția înghețatei Mars (cu
brandurile Snickers, Mars, Bounty
și Twix). Tot în acea perioadă,
Macromex lansează pe piață și
brandurile proprii de înghețată:
Corso și La Strada, potrivit datelor
de pe site-ul companiei.
19

NOUTĂȚIROA
INGREDIENT CU CONȚINUT
SCĂZUT DE SARE PENTRU
PRODUSELE DIN CARNE
INGREDIENTE
Compania israeliană Salt of the
Earth declară că noul său produs
ce reduce conținutul de sare –
Umamix Bold – va smulge ovații
de la clienții săi pentru calitățile
sale de potențare a aromei.
Ingredientul alimentar produs doar
cu compuși naturali se prepară
cu sare de mare, concentrat de
tomate, ciuperci și un extract
de alge marine. Ingredientul nu
conține glutamat de monosodiu
sau organisme modificate genetic,
companiile care-l vor folosi putând
astfel să declare că produsul
lor este fabricat cu ingrediente
„curate”.
„Consumatorii sunt conștienți
de apelul Organizației Mondiale
a Sănătății (OMS) de a reduce
consumul de sare și, în același timp,
ei cer produse mai sănătoase, cu
o compoziție cât mai naturală”,
a declarat Revital Ben Shachar,
director de marketing Salt of
the Earth. „Noi nu consumăm
mâncare doar pentru a ne potoli
foamea, ci ne dorim mult mai
mult de la alimente în ziua de azi.
De exemplu, atunci când luăm
masa într-un restaurant, ne sunt
vizate toate simțurile – aspectul
și textura nu sunt suficiente. Un
aliment trebuie să fie sănătos, să
arate foarte bine și să aibă un gust
delicios. Umamix Bold are un gust
exotic, care poate spori aroma unei
varietăți largi de produse.”
COMPANIA SALT OF THE EARTH PRODUCĂTOARE DE SARE MARINĂ A LANSAT,
PRINTR-O ACȚIUNE PRIETENOASĂ CU MEDIUL, UN INGREDIENT DE TIPUL „DOI-ÎN-
UNU” CARE, CONFORM COMPANIEI, POATE ÎMBUNĂTĂȚI AROMA ȘI REDUCE NIVELUL
DE SARE ÎNTR-O GAMĂ LARGĂ DE PRODUSE ALIMENTARE.
Dror Levy
Retail Export
Manager, Salt of
the Earth
ce Salt of the Earth a testat noul
său ingredient împreună cu unul
dintre primii trei mari procesatori
din domeniul cărnii din Israel.
Societatea procesatoare, al cărei
nume nu poate fi dezvăluit din
motive de natură legală, a explicat
că aroma a fost îmbunătățită, iar
conținutul de sare a fost redus cu
30% în cazul gamei de cârnați pe
care firma îi produce.
„Umamix Bold se încadrează
perfect în tendințele actuale de
pe piața europeană și americană
a aromelor”, a declarat Dror
Levy, manager la departamentul
de export pentru ingrediente
alimentare la Salt of the Earth.
„Aromele puternice și îndrăznețe
care aduc beneficii pentru sănătate
sunt pe un trend crescător. Gustul
atrăgător al umami – atât de
apreciat în bucătăria asiatică –
se potrivește bine în noi rețete
gastronomice, precum și în noile
produse alimentare prelucrate.
Umamix Bold este un nou
«membru» al liniei noastre de
ingrediente ce își propun reducerea
cantității de sare din alimente și
realizează o completare perfectă
produsului nostru, lansat anterior,
Umamix.”
INFORMAȚII NUTRIȚIONALE - 100 g
Energie (Kcal)....................................110
Carbohidrați (g)............................. 22,5
Proteină (g)...........................................5
Grăsime (g)...........................................0
Sodiu (mg)..................................... 7000
Zahăr (g)......................................... 22,5
Fibre (g).............................................. 1,5
Cantitatea de sare
se reduce cu 30%
Compania declară că utilizarea
Umamix Bold ar putea reduce
cu ușurință nivelul de sare din
alimente. Acest lucru, a declarat
compania, a fost dovedit după
20 MAI 2016

ADVERTORIALROA
PROTEINELE DIN LAPTE ÎN
SPORTUL DE PERFORMANȚĂ
NUMEROASE STUDII AU INVESTIGAT IMPORTANȚA SUPLIMENTĂRII CU PROTEINE
ÎN CREȘTEREA MUSCULATURII CA RĂSPUNS LA EXERCIȚII FIZICE INTENSE ȘI / SAU
PREVENIREA PIERDERII MASEI MUSCULARE ÎN PERIOADA DE INACTIVITATE.
Pentru a îmbunătăți eficiența
administrării suplimentelor
proteice, este foarte importantă
atât sursa de proteine, cât și
momentul ingestiei
suplimentului proteic.
Este unanim recunoscut faptul că
laptele este o sursă excelentă de
proteine foarte ușor digerabile și
de aminoacizi esențiali. Din acest
motiv, laptele și proteinele izolate
din lapte (cazeina și proteinele din
zer) sunt folosite la nivel mondial ca
principala sursă de proteine pentru
nutriția sportivilor de performanță.
Proteinele din lapte
se împart în proteine „rapide”
și proteine „lente”
Proteinele din lapte pot fi împărțite
în două categorii principale: cazeina
și proteinele din zer. Acestea sunt
digerate și absorbite în mod diferit.
Din acest motiv, cele două tipuri de
proteine pot fi împărțite în: „rapide”
și „lente”. Proteinele din zer sunt
absorbite mult mai rapid decât
cazeina, determinând o creștere
rapidă, dar de scurtă durată, a
concentrației aminoacizilor din
plasma sanguină. Cazeina, pe de
altă parte, coagulează în mediul
acid de la nivelul stomacului, fiind
supusă la un proces lent de hidroliză.
Fragmentele proteice rezultate în
urma acestei hidrolize se elimină
încet din stomac spre partea
superioară a intestinului, ceea ce
are ca rezultat o eliberare lentă și
constantă a aminoacizilor în circulația
sanguină.
Proteinele din lapte în nutriția
sportivilor de performanță
Sportivii de performanță știu că o
creștere a consumului de proteine
determină atât creșterea rezultatelor
obținute în urma antrenamentelor
intensive, cât și îmbunătățirea
performanțelor competiționale.
Proteinele din lapte au câștigat o
poziție de top în domeniul nutriției
de performanță. Antrenamentele
fizice de anduranță duc la hipertrofie
musculară, ceea ce necesită un
aport mai mare de proteine pentru
a susține anabolismul. Exercițiile
fizice și alimentația influențează masa
musculară prin modificări în procesul
de sinteză și de descompunere a
proteinelor musculare, ceea ce crește
(sau descrește) masa musculară.
În acest fel, proteinele joacă un rol
important în conservarea musculaturii
și în creșterea masei musculare din
timpul antrenamentului. Un aport
adecvat de proteine, la momentul
potrivit, este esențial în timpul unui
antrenament de performanță.
Cercetările au arătat că o creștere
rapidă a concentrației de aminoacizi
din sânge, în perioada post-exercițiu
(cum ar fi administrarea de concentrat
proteic din zer – gama Nutri Whey),
stimulează sinteza proteinelor
musculare într-o măsură mai mare
decât o cantitate identică de proteine
mai lent digerate (cum ar fi cazeina sau
alte surse de proteine „lente”).
O combinație
de proteine
din zer (gama
Nutri Whey) și
cazeină (gama
Excellion)
este o alegere
optimă pentru
băuturi postantrenament.
O combinație de proteine din zer
(gama Nutri Whey) și cazeină
(gama Excellion) este o alegere
optimă pentru băuturi postantrenament,
proteinele din zer
determinând creșterea rapidă a
concentrației de aminoacizi din
sânge, cazeina asigurând o eliberare
lentă și susținută de aminoacizi pe
parcursul mai multor ore.
Recuperarea după antrenament
Pentru un atlet de performanță,
recuperarea de după antrenament
și o noapte bună de somn
sunt cruciale. Este posibilă,
cu o strategie de recuperare
adecvată, stimularea regenerării
musculaturii în timpul nopții.
Studiile au arătat că proteinele
administrate înainte de somn sunt
digerate în mod corespunzător și
absorbite, rezultând o creștere a
masei musculare în timpul nopții.
Astfel, atunci când atleții au primit
o băutură proteică conținând
cazeină, înainte de culcare, sinteza
proteinelor musculare a fost
semnificativ mai mare (~22%)
comparativ cu ingestia unei băuturi
ce nu conținea proteine. O astfel de
strategie în alimentația sportivilor
permite o utilizare mai bună a
perioadei de recuperare.
FrieslandCampina DMV
FrieslandCampina, cu o experiență
de peste 140 de ani în prelucrarea
laptelui și a produselor din lapte,
are implementat un control unic, al
întregului circuit al produselor sale,
așa-numitul „de la iarbă la pahar”
(‘from grass-to-glass’). Divizia de
Nutriție a DMV International este
un furnizor de proteine hidrolizate
cu peste 30 de ani de experiență,
este lider mondial în producția de
proteine bioactive și este un expert
de talie internațională în dezvoltarea
și fabricarea de peptide bioactive.
• Răzvan Iancu
21

LEGISLAȚIEROA
CARE SUPLIMENTE
ALIMENTARE AU FOST
BLOCATE LA GRANIȚELE UE?
Creat în 1979, sistemul UE de
alertă rapidă pentru alimente
și furaje, SARAF (Rapid Alert
System for Food and Feed
– RASFF), a fost introdus ca
un serviciu transfrontalier, activ
permanent pentru a face schimb
de informații privind riscurile pentru
sănătatea publică, în cadrul lanțului
alimentar.
INGREDIENTE
POSIBILE FOCARE GENERATOARE DE INTOXICAȚII ALIMENTARE, DOZE
LETALE DE CAFEINĂ ȘI „CONFUZII” BOTANICE AU FOST, PE SCURT,
„EVENIMENTELE REMARCATE” DE SISTEMUL UE DE ALERTĂ RAPIDĂ
PENTRU ALIMENTE ȘI FURAJE (RASFF). AUTORITĂȚILE STATALE AU UZAT DE
PUTEREA LOR PENTRU A OPRI SUPLIMENTELE ALIMENTARE NESIGURE SĂ
TREACĂ GRANIȚELE UE.
„Grădina” cu
toxiinfecții alimentare
Autoritatea pentru Siguranță
Alimentară din Irlanda (The Food
Safety Authority of Ireland – FSAI)
și Agenția pentru Standarde
Alimentare din Regatul Unit al Marii
Britanii (Food Standards Agency
– FSA) au emis avertizări publice
cu privire la pulberea organică de
frunze de arborele vieții (Moringa
oleifera) comercializată sub marca
Garden of Life (Grădina vieții), după
ce 27 de persoane s-au îmbolnăvit
de Salmonella din produsele
infectate. Astfel, conform websiteului
FoodQualityNews, pentru o
serie de produse organice culinare
și shake-uri preparate cu pulbere
de frunze de arborele vieții Garden
of Life au fost raportate 27 de
22 MAI 2016

LEGISLAȚIEROA
îmbolnăviri, în 20 de state federale
diferite din SUA și în cel puțin cinci
dintre aceste cazuri a fost nevoie
de spitalizare. Îmbolnăvirile au
avut loc în perioada decembrie
2015 – martie 2016, dar Centrul
pentru Controlul și Prevenția
Bolilor din SUA avertizează că,
având în vedere termenul lung de
valabilitate al produsului, acesta
se mai află în consum și poate
provoca noi valuri de îmbolnăviri
la mult timp după primul val de
îmbolnăviri.
Lătrând la copacul greșit?
Luxembourg și Germania au
retras de pe piață suplimente
alimentare provenite din SUA
care conțineau coajă de tabebuia
impetiginosa – o specie de arbore
cunoscut sub denumirea științifică
Handroanthus impetiginosus
(tabebuia purpurie este arborele
național al Paraguayului). Conform
notificării RASFF, ingredientul
botanic respectiv (coaja de
tabebuia) este nou pentru piața
UE, ceea ce înseamnă că aceia
care îl vor comercializa ar trebui
să-l testeze și să obțină avizele
necesare pentru a-l vinde pe piața
europeană. Totuși, Joris Geelen,
fondatorul Food Law Consult,
care a lucrat pentru întocmirea
listei armonizate a suplimentelor
botanice admise în Belgia, Franța
și Italia (BELFRIT), a declarat că în
aceste trei țări suplimentul respectiv
nu este privit ca un compus botanic
nou. „În prezent, coaja, lemnul și
decoctul sunt încă autorizate în
Belgia deoarece au fost adăugate
pe listă după evaluarea asupra
siguranței în consum, făcută de
Comisia consultativă belgiană
(2004). Este, însă, obligatoriu ca
pe etichetă să apară o mențiune
care să avertizeze ca produsul să
nu fie consumat în timpul sarcinii”,
a spus Joris Geelen. De asemenea,
Geelen arată că „scoarța și florile
de Tabebuia avellanedae Lorentz
ex Griseb, sinonim al Tabebuia
impetiginosa, sunt menționate
în lista ingredientelor botanice
autorizate din Italia. Aceste
ingrediente botanice nu pot fi,
prin urmare, considerate a fi un
aliment nou.” Totuși, el a admis că
aprecierea noutății poate depinde
de preparatul utilizat. Suplimentele
oprite la granița UE au un conținut
echivalent prea mare de apă de
zinc (50 mg per articol), vitamina
B6 (20 mg/produs) și vitamina E
(100 UI). Transportul a fost returnat
expeditorului, dar avertismentul de
consum nu a fost publicat.
Acțiune stimulantă
Au existat, în luna martie a acestui
an, două transporturi de suplimente
alimentare blocate la granițele
UE pentru că acestea conțineau
yohimbină, un stimulent sexual.
Primul transport avea ca destinație
Norvegia, via Suedia, și avea ca
țară de proveniență SUA. Al doilea
venea tot din Statele Unite și ar fi
trebuit să ajungă în Spania, dacă
nu ar fi fost confiscat și distrus.
Yohimbina este un compus activ
găsit în scoarța arborelui african
Pausinystalia yohimbe. Ca ingredient
intrat în compoziția unor suplimente
alimentare, utilizat însă și în medicina
tradițională, a fost promovat ca fiind
un stimulent sexual și afrodisiac.
Totuși, utilizarea sa în suplimentele
alimentare este ilegală în UE. O
investigație a EFSA cu privire la
siguranța utilizării yohimbinei în
consum, realizată în 2013, a fost
declarată ca neconcludentă din
cauza lipsei de date.
Alterarea unor produse a constituit
de asemenea o problemă pentru
sectorul suplimentelor alimentare
din UE și SUA, dar niciunul dintre
cazurile publicate de RASFF în luna
martie nu s-a concretizat și într-o
alertă pentru public.
Prea multă cafeină
Suedia a emis o decizie de
retragere de la comercializare
pentru produsele care conțin mai
mult de 670 mg de cafeină la o
porție. În cadrul unei proceduri
de alertare publică, Agenția
Națională a Alimentului din Suedia
a arătat că există produse care
însumează aproximativ 28 de porții
recomandate de cafeină în doar o
Joris
Geelen,
fondatorul
Food Law
Consult
linguriță de ceai. În cazul anumitor
produse, fabricantul recomandă să
nu se depășească o doză de 200
de miligrame – o șaisprezecime
din cantitatea cuprinsă într-o
linguriță de ceai. Totuși, Agenția
Națională a Alimentului din Suedia
spune că este aproape imposibil să
măsori atât de precis, o asemenea
cantitate, cu ustensilele obișnuite
dintr-o bucătărie, iar erori cât de
mici se pot dovedi fatale în astfel
de situații. Agenția Alimentului și
Medicamentului din SUA (FDA – US
Food and Drug Administration)
a avertizat, de asemenea, asupra
vânzării de pudră pură de cafeină
în vrac, în saci mari, pe Internet.
„FDA are cunoștință despre cel
puțin două decese ale unor tineri
care au folosit astfel de produse”,
a declarat agenția la momentul
respectiv. Conform notificării
RASFF, produsul era destinat să fie
comercializat în Norvegia.
Autoritățile cehe au blocat un
transport de extract de semințe
de grapefruit ce venea din Elveția
via Slovacia. Analizele au relevat
existența în produs a unui conținut
de 0,07 mg/kg de clorură de
benzalconiu (BAC), substanță folosită
ca antiseptic de uz extern. Produsele
au fost retrase de pe piață.
23

LEGISLAȚIEROA
INGREDIENTE
DMAA, efedrină și benzpiren
În februarie, printre ingredientele
blocate la granițele UE s-au
numărat un derivat al DMAA
(1,3-dimetilbutilamină), Evodia
rutaecarpa, ceaiul verde cu
benzopiren sau efedrina.
Astfel, Germania a emis două
notificări separate pentru
prezența unui derivat al DMAA în
suplimente alimentare provenind
din SUA, via Olanda. Respectivul
derivat este extras din DMAA
(1,3-dimetilbutilamină) care
este o substanță interzisă și un
ingredient ilicit din compoziția unor
suplimente alimentare despre care
se spune că ar conține compuși
extrași din mușcate (geranium).
Similară din punct de vedere
structural cu amfetaminele,
substanța a fost asociată cu o
serie de efecte secundare precum
îngustarea arterelor, creșterea
frecvenței cardiace, dificultăți
de respirație, infarct miocardic,
tulburări psihiatrice și cerebrale,
hemoragie. În 2013, DMAA a avut
legătură cu mai multe decese,
inclusiv cu cel al unui maratonist
britanic de 30 de ani, precum și cu
zeci de cazuri de hepatită acută
și cu cel puțin un deces în Hawaii.
Incidentele au declanșat mai
multe acțiuni internaționale pentru
interzicerea respectivei substanțe.
Totuși, o anchetă din toamna anului
REACȚIILE ADVERSE FRECVENTE ALE EFEDRINEI
INCLUD INSOMNIE, ANXIETATE, DURERI DE
CAP, HALUCINAȚII, HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ,
PALPITAȚII ȘI PIERDEREA APETITULUI.
trecut, inițiată de Departamentul
Apărării din SUA, a arătat că 39
de produse care conțin DMAA
ori derivate ale acesteia au fost
disponibile în comerțul online, în
Statele Unite, în ciuda interzicerii
respectivului ingredient.
Tot în luna februarie, autoritățile
olandeze au dispus retragerea
de pe piață a unui extract de ceai
verde după ce s-a descoperit
că ar conține benzo(a)piren,
un cunoscut agent cancerigen
pentru om. Benzo(a)pirenul
este o hidrocarbură aromatică
policiclică (HAP), rezultată în
urma arderii, a fumatului și a
proceselor de afumare și uscare
necorespunzătoare. De la 1 aprilie
există noi reglementări (Reg. CE
1933/2015) cu privire la nivelurile de
HAP acceptate în UE, în suplimente
și alimente, care stabilesc nivelurile
maxime de 10 micrograme (μg)
de benzo(a)piren pe kg și 50 μg/
kg (însumat) pentru un grup de
HAP din care fac parte benzo(a)
piren, benz(a)antracen, benzo(b)
fluoranten și crisen. Totuși, recent,
un studiu al Comisiei Europene a
evidențiat dificultatea în prevenirea
și controlul unor niveluri ridicate de
HAP în suplimentele botanice. Din
94 de probe testate, 68 au depășit
limitele UE pentru patru HAP, în
timp ce pentru benzo(a)piren
au fost depășite limitele în 49 de
cazuri. Extractul de ceai verde retras
de autoritățile olandeze provenea
din Statele Unite ale Americii, via
Olanda, Suedia și Danemarca, și
avea un conținut de benzo(a)piren
de 22,1 μg/kg.
Germania a oprit la frontiere o
întreagă gamă de ingrediente
alimentare noi, provenind din
Luxemburg și conținând Evodia
rutaecarpa, cetonă din zmeură
și salcâm japonez (Sophora
japonica). Fructul evodia (Evodia
rutaecarpa), cunoscut ca wu zhu
yu, este utilizat în medicina chineză
pentru a reduce durerea, pentru
probleme gastrointestinale și ca
agent anticancerigen. Se crede
și că ajută la controlul greutății.
Florile uscate și mugurii de salcâm
japonez sunt ingrediente utilizate
în medicina tradițională chineză.
Ambele sunt, totuși, ingrediente
alimentare noi în UE și au nevoie
de aviz pentru a confirma siguranța
lor în consum. În schimb, cetona
din zmeură – un compus fenolic
ce se găsește în zmeură – este un
subiect controversat în UE și doar o
singură formă a acestui ingredient
[4-(4-hidroxifenil)butan-2-onă]
este aprobată ca aromă. Totuși,
comercianții vând acest ingredient
ca având un efect puternic în curele
de slăbit. Agenția de Standarde
Alimentare din UK (FSA) a avertizat
firmele, în 2013, că cetona din
zmeură este un aliment nou în
conformitate cu legislația UE,
deoarece nu au existat dovezi ale
consumului său în UE înainte de 15
mai 1997. Totuși, după o serie de
consultări cu statele membre, s-a
permis comercializarea extractelor
specifice preparate folosind apă
sau 20% etanol. Vara trecută,
cercetătorii danezi au dezvăluit că
cetona din zmeură a fost vândută
pe scară largă online, în ciuda
faptului că este un aliment nou,
neautorizat în UE. Ei au avertizat că
dozele din pastilele de slăbit sunt
potențial toxice.
Suedia a blocat un lot de
suplimente alimentare care
conțin efedrină ce veneau din
SUA, via Olanda. Efedrina este
utilizată ca decongestionant și
bronhodilatator. Totuși, ingredientul
este promovat online ca arzând
grăsimile. În 2011, Agenția
Națională a Medicamentului din
Danemarca (DKMA) a avut o
campanie împotriva produselor
ilegale ce revendicau efecte de
favorizare a pierderii în greutate și
care conțineau substanțe interzise
precum efedrina. Reacțiile adverse
frecvente ale efedrinei includ
insomnie, anxietate, dureri de cap,
halucinații, hipertensiune arterială,
palpitații și pierderea apetitului.
24 MAI 2016

SIGURANȚĂROA
EFSA: BETA-
CAROTENUL SINTETIC,
SIGUR PENTRU UZ ÎN
HRANA BEBELUȘILOR
Beta-carotenul sintetic este sigur
pentru utilizare în produsele
alimentare destinate unor scopuri
medicale speciale (FSMP – for special
medical purposes) pentru copiii cu
vârsta cuprinsă între unu și trei ani, a
declarat Autoritatea Europeană pentru
Siguranța Alimentară (European
Food Safety Authority – EFSA) într-un
comunicat făcut public luna trecută.
În prezent, în UE, utilizarea
coloranților în produsele alimentare
este interzisă complet în alimentele
pentru sugari și copiii de vârste
mici (1-3 ani), inclusiv în produsele
alimentare destinate unor
scopuri medicale speciale. Totuși,
conglomeratul comercial Specialised
Nutrition Europe (SNE), fost IDACE,
a depus mai multe cereri pentru
evaluarea siguranței aditivilor, inclusiv
a carotenilor (E 160a), la 5 mg/kg, a
acesulfamului K (E 950) la 450 mg/
kg, a sucralozei (E 955) la 400 mg/kg
și a betaninei roșii din sfeclă roșie (E
162) la 20 mg/kg. SNE argumentează
că acești aditivi sunt necesari pentru
a face „alimentele atrăgătoare și
plăcute la gust” pentru copiii bolnavi,
pentru care este vitală acceptarea
în hrana lor a respectivelor diete
prescrise.
Directorul executiv al SNE Aurélie
Perrichet a spus că opinia EFSA
cu privire la beta-caroten (http://
www.efsa.europa.eu/sites/default/
files/scientific_output/files/ main_
documents/4434.pdf) a fost „o
veste plăcută”. „Beta-carotenul de
sinteză, utilizat drept colorant, este
important în realizarea alimentelor
medicale speciale (FSMP) pentru
copiii mici. Acceptabilitatea
alimentelor FSMP este considerată
de către medicii pediatri ca fiind o
componentă vitală a tratamentului,
în special în cazul grupelor de copii
de vârstă mai mică”, a spus aceasta.
„FSMP nu trebuie să fie pregătite
numai la cele mai înalte standarde
tehnologice, dar acestea trebuie
să aibă, de asemenea, și un profil
senzorial acceptabil – și anume
gustul, aspectul și proprietățile de
Aurélie Perrichet
Director Executiv
SNE
Beta-caroten
sintetic
reconstituire – pentru a se asigura că
ele sunt ingerate de către copiii mici.”
În cazul în care copiii refuză să
mănânce alimentele medicale, acest
lucru poate duce la malnutriție, boli
sau deteriorarea rapidă a sănătății,
a spus Aurélie Perrichet. „Acest lucru
poate avea implicații serioase asupra
gestionării eficacității dietelor pentru
tratarea anumitor afecțiuni medicale.
Adăugarea de culori îmbunătățește
foarte mult aspectul și gustul plăcut
al unor alimente FSMP, sporind astfel
acceptarea acestora, în special la
copii ce au vârsta de un an și peste.”
Acordurile de aderare la SNE
prevăd că nu pot fi oferite detalii cu
privire la cât de mulți membri SNE
– incluzând și asociațiile naționale
comerciale din 16 țări europene
– utilizează ingredientul. Avizul
pentru utilizarea beta-carotenului
sintetic în produsele alimentare
destinate unor scopuri medicale
speciale pentru copii vine după ce
SNE a obținut în luna ianuarie un
altul, legat de utilizarea sucralozei.
25

ADVERTORIALROA
INGREDIENTE
ATRACTIVITATEA,
VARIETATEA ŞI
INOVAŢIILE – CHEIA
SUCCESULUI ÎN GELATERIE
Cum se face că cel mai „rece”
produs de pe piață este totodată
și cea mai „fierbinte” afacere?
Înghețata este în primul rând un
produs de impuls, cu atât mai
mult înghețata artizanală. În zilele
caniculare, câți dintre noi refuză o
înghețată de la mașinile stradale sau
din vitrina frigorifică? Mai mult decât
atât, o vitrină bogată de gelaterie,
cu o paletă largă de gusturi, este cu
atât mai atractivă, pentru că oferă
posibilități nenumărate de alegere și
combinare.
ÎNGHEȚATA ESTE SINGURUL ALIMENT CARE SE CONSUMĂ CONGELAT ȘI ÎȚI
OFERĂ O EXPERIENȚĂ SENZORIALĂ UNICĂ. ESTE UN PRODUS ULUITOR: CIRCA
89% DIN POPULAȚIA ADULTĂ CONSUMĂ ÎNGHEȚATĂ. PUȚINE DINTRE PRODUSELE
ALIMENTARE SE POT LĂUDA CU UN ASEMENEA GRAD DE CONSUM.
În afară de faptul că înghețata
artizanală se încadrează în câteva
dintre cele mai importante trenduri
din industria alimentară, fiind un
produs premium, convenience
și fresh, există două tendințe
importante care o fac irezistibilă:
diversitatea și personalizarea. Cum
se realizează acest lucru într-o
gelaterie sau cofetărie?
Aromelor
clasice, li
se adaugă
pemanent
noutăţi,
deoarece vitrina
trebuie înnoită
constant, pentru
a fi cât mai
atractivă.
O vitrină de gelaterie poate să
ofere de la 4 la peste 16 gusturi,
care pot fi „împrospătate” în
permanență, prin modificare sau
înlocuire, în funcție de rulajul
sorturilor.
Nu pot lipsi ciocolata, vanilia și
căpșunele, care, conform studiilor
noastre și ale partenerilor noștri,
se află permanent în topul
preferințelor consumatorilor, iar,
într-o gelaterie care se respectă,
fisticul și alunele stau la loc de
cinste. Caramelul, cafeaua și frișca
se numără și ele printre aromele
clasice prezente de obicei într-o
paletă de gelaterie.
Aromelor clasice li se adaugă
permanent noutăți, deoarece
vitrina trebuie înnoită constant,
pentru a fi cât mai atractivă.
Dintre acestea, gama de gusturi
italiene s-a dezvoltat și s-a extins,
fiind recunoscute la nivel global:
zuppa inglese, amarena, baccio,
tartuffo, biscotto, amaretti etc. În
plus, gusturile de fructe (fructe de
pădure, pepene, mere, lămâie),
pe structură de sorbet, răcoroase
și proaspete, sunt într-un trend
ascendent, încadrându-se atât
în tendința „premium”, dacă sunt
preparate cu un conținut ridicat
de fruct, cât și în cea „healthy”,
sorbetul fiind preparat pe bază de
apă, fără grăsime.
26 MAI 2016

ADVERTORIALROA
Se pot crea nenumărate variante
care urmează cele mai noi trenduri,
cum ar fi cel de transfer al unor
produse din alte domenii, în ideea
de a oferi în permanență ceva
nou și surprinzător clienților: de
exemplu, plăcintă cu mere, banana
split, cookies, praline cu marțipan
sau chiar cocktailuri renumite ca
mojito sau piña colada.
Rareori aceste gusturi sunt
prezentate ca atare, ci se combină
cu variegato și se decorează cu
topping sau glazuri, fie în aceeași
variantă de gust, fie în gusturi
complementare, pentru a crea
varietate. De exemplu, o înghețată
Gama de gusturi
italiente s-a
dezvoltat şi s-a
extins, fiind
recunoscute la
nivel global.
„healthy”, datorită conținutului
mai mare sau mai mic de iaurt.
Această înghețată poate sta la baza
unei game întregi: combinată și
decorată cu orice fruct, preparat
de fruct în sirop sau topping,
poate deveni un punct de atracție
în gelaterie. Mai mult decât atât,
producătorii de mașini de înghețată
au creat mașini de soft pentru
„frozen yogurt”, iar deschiderea
unei „iogurterii” este deja o afacere
de sine stătătoare la nivel global.
Diversificarea sortimentelor de
înghețată poate fi realizată totodată
și prin introducerea bucăților de
fruct, ciocolată, bucăți de alune,
biscuiți, pișcoturi sau alte variante de
decorare, în mix sau pe înghețată.
Toate acestea depind de
imaginația, experiența și timpul
gelatierilor, iar noi, ca furnizor,
susținem tot acest proces de creație
a vitrinei prin asistența pe care o
oferim, dezvoltând în permanență
combinații inovative și gusturi noi.
De aceea, am dezvoltat în gama
noastră de ingrediente o paletă
de „kituri”, în componența cărora
intră toate ingredientele necesare
realizării unei vaschete-concept:
pasta pentru aromatizare +
preparatele de fruct (variegate)
pentru înglobare și decorare +
decoruri.
Într-un astfel de kit, de exemplu,
se găsesc ingredientele necesare
pentru prepararea unor creații
complete din paleta Cremolinea,
cum ar fi: Don Rafé (înghețată de
ciocolată albă și cocos cu variegato
cremos cu bucăți crocante de
migdale și fulgi de cocos); Roxella
(înghețată de pralină cu bucăți de
alune și variegato de ciocolată cu
alune crocante); Snyx (înghețată
de arahide cu cremă de ciocolată
cu alune sărate); Ștrudel de mere
(înghețată de ștrudel cu variegato
de mere); Vată de zahăr (înghețată
colorată de vată de zahăr cu
siropuri combinate roz și albastru);
Veraloe (înghețată de aloe cu
variegato aloe vera), precum și
multe altele.
Pentru o gelaterie, atractivitatea,
varietatea și inovațiile reprezintă
cheia succesului, iar prin gama
de ingrediente, echipamente și
consultanța pe care le oferim,
garantăm atingerea acestor cerințe,
dezvoltând în permanență soluții și
gusturi noi.
de căpșune se marmorează cu
variegato de căpșune și căpșune
proaspete, una de alune se
decorează cu topping de alune
etc. Dar se pot alege și gusturi
complementare – de exemplu,
o înghețată de ciocolată poate fi
combinată cu variegato amarena,
căpșune sau fistic, sau decorată
cu un topping de ciocolată, alune,
cafea, ciocolată albă, obținându-se
astfel sortimente inedite.
Expertarom food ingredients oferă producătorilor din industria alimentară, încă din
1995, o paletă complexă de arome, ingrediente și aditivi, completată de echipe de
vânzări special dedicate pentru fiecare sector al industriei alimentare, susținute de
specialiști în domeniul tehnic, de cercetare, dezvoltare și controlul calității, expertiză de
marketing și profesionalism absolut.
Avantajul partenerilor noștri: pe lângă acest pachet complet, orice client beneficiază de
o echipă de reprezentanți de vânzări, tehnologi și consilieri profesioniști și proactivi,
aflată permanent la dispoziția sa pentru alcătuirea rețetelor, solicitări tehnice, instruirea
personalului, soluții de prezentare și creare a gamei, seminarii de inovații sau seminarii
specializate și consultanță de marketing.
Un alt trend de maxim succes la
nivel global este înghețata de iaurt.
Fină și răcoritoare, este receptată
de consumator ca un produs care
se încadrează în megatrendul
27

DA,ÎNROMÂNIAROA
TOT DULCE, DAR MAI SĂNĂTOS ȘI
MAI ALES MAI SCUMP
Majoritatea
îndulcitorilor
naturali sunt
considerați mai
siguri decât
aspartamul și
zaharina.
INGREDIENTE
CONSUMUL DE ÎNDULCITORI NATURALI ÎNCĂ ESTE ÎN ROMÂNIA UN COMPORTAMENT NIȘAT, SPECIFIC ZONELOR URBANE
MARI ȘI CONSUMATORILOR CU VENITURI ȘI NIVEL DE EDUCAȚIE MARE, DAR SE POATE SPUNE CĂ ROMÂNII AU URMAT
RAPID ACEST TREND APĂRUT ÎN PIEȚELE DEZVOLTATE ÎN ANII 2000.
Accesul la informație în era
tehnologică în care trăim va
micșora din ce în ce mai mult
distanța dintre penetrarea și
consumul per capita din piețele
mature și piețele emergente, cel
puțin în segmentele premium. Cu
toate acestea, există o legătură
strânsă între puterea de cumpărare și
consumul, îndulcitorii naturali
rămânând în zona premium de preț,
deci cu accesibilitate redusă. „În acest
moment, piața nu este monitorizată,
fiind încă o nișă în dezvoltare. Dacă
piața produselor alimentare dietetice
– alimente, sucuri și lactate light –
este estimată la cca. 200 de milioane
de euro anual, am putea presupune
că piața îndulcitorilor ar putea atinge
4-5 milioane de euro anual. În
această categorie am inclus și noii
îndulcitori precum eritriolul – zahăr
de mesteacăn –, zahărul de palmier
sau de cocos, pudră sau siropul de
agave”, spune pentru ro.Aliment
Adelina Păsat, director executiv
Nutrivita, companie care are în
portofoliu îndulcitorul vegetal Gerble
Glucoregul Stevia.
Potrivit agenției americane
pentru reglementare în domeniul
alimentelor și produselor
farmaceutice (FDA), majoritatea
îndulcitorilor naturali sunt considerați
mai siguri decât aspartamul și
zaharina, despre care se afirmă că
ar putea crește riscul de cancer.
Avantajele îndulcitorilor naturali
precum stevia, siropul de agave,
mierea de albine sunt următoarele:
conțin zaharuri simple, ușor
absorbabile și digerabile, iar
prelucrarea industrială este minimă
și nu sunt toxice pentru organism,
așa cum se întâmplă cu îndulcitorii
artificiali. Unul dintre cei mai la
modă îndulcitori naturali este
extractul din Stevia rebaudiana, o
plantă de origine sud-americană,
cu zero calorii și o putere de
îndulcire de 300 de ori mai mare
decât a zahărului. În plus, studiile
au arătat că are și proprietăți
curative: controlează diabetul și
depresia, reduce pofta de dulce,
diminuează dorința de a fuma și
de a consuma alcool, ameliorează
gingivitele și acneea.
Adelina Păsat
director executiv
Nutrivita
PIAȚA ÎNDULCITORILOR NATURALI AR
PUTEA ATINGE 4-5 MILIOANE EURO ANUAL
„După foarte multă cercetare și
testare, am realizat niște îndulcitori
care, după părerea noastră, sunt
singurii care au post-gust dulce,
fără impresia de amărui. Extractele
din Stevia rebaudiana sunt de
diverse calități, ceea ce se reflectă
în gustul îndulcitorului obținut,
mulți consumatori plângându-se
că alți îndulcitori de pe piață au un
post-gust amărui, neplăcut. Noi
lucrăm numai cu steviol glicozide
de peste 95% puritate, o calitate
înaltă, cu preț mare, dar la care
gustul amărui natural existent în
frunzele steviei rămâne sesizabil
doar în concentrat, fiind insesizabil
în diluție – apă, ceai, cafea, creme
etc. Îndulcitorii Stevielle, de zece
tipuri, cuprind numai ingrediente
naturale: un tip este simplu, fără
aromă, și nouă tipuri au diverse
arome naturale potrivite pentru
orice ți-ai dori să îndulcești”,
declară pentru ro.Aliment Diana
Grădinaru, director Stevielle,
companie românească care are cea
mai largă gamă de produse fără
zahăr adăugat, îndulcite cu stevia
din întreaga lume. Stevielle produce
îndulcitori naturali (de zece feluri),
ciocolată și produse cu ciocolată
(drajeuri, ciocolată tartinabilă), dar
28 MAI 2016

DA,ÎNROMÂNIAROA
Sănătatea din
îndulcitori naturali
• Mierea de albine raw este colectată direct din stup,
nu este pasteurizată, ci doar filtrată pentru a elimina
rezidurile naturale pe care le conține: ceară, polen.
Are proprietăți antibacteriene și anti-inflamatorii, fiind
bogată în numeroase minerale și vitamine.
• Stevia este o plantă ale cărei frunze sunt mai dulci
decât zahărul de 30 de ori. Este folosită de foarte
multă vreme în Asia în dieta bolnavilor de diabet
pentru că reglează nivelul glicemiei, ținând astfel sub
control pofta de dulce, temperând și senzația de
foame. Are efecte benefice asupra metabolismului și
digestiei.
• Zahărul din curmale se obține prin măcinarea
curmalelor uscate. Deoarece nu se topește, nu se
pune ca îndulcitor în cafea, ceai sau alte băuturi, ci se
întrebuințează la prepararea prăjiturilor. Fiind foarte
dulce, se folosește în cantitate mai mică decât zahărul
alb sau brun.
• Zahărul din nucă de cocos este obținut din seva
florilor de cocotier. Conține zinc, calciu, fier, potasiu și
o fibră denumită inulină ce reduce absorbția glucozei
în sânge, având indice glicemic redus. Seamănă la gust
cu zahărul brun și este grozav la prepararea dulciurilor.
• Siropul de arțar pur se obține din seva arțarului și
nu conține alte adaosuri. Are conținut ridicat în zinc și
magneziu, minerale care sunt necesare organismului în
producerea antioxidanților și în menținerea sistemului
imunitar în parametrii optimi.
• Melasa organică, nesulfurată este un produs
intermediar din procesul de fabricație al zahărului
obținut din sfeclă sau trestie de zahăr. Spre deosebire
de zahărul rafinat, melasa păstrează în compoziție
anumite minerale benefice: fier, calciu, cupru, mangan
și potasiu, precum și vitamina B, care oferă energie și
susține funcția creierului.
și băuturi instant (sucuri și ceaiuri) și
gata pentru băut (RTD).
Mărcile proprii de îndulcitori
conving prin preț
Cât despre profilul cumpărătorului,
în mare parte vorbim de persoane
cu probleme de sănătate, cărora
li s-a recomandat renunțarea
la zahăr. „Preconizăm că doar
un procent de 25-30% dintre
cumpărătorii de îndulcitori nu sunt
persoane cărora li s-au recomandat
dietele hipoglucidice, ci doresc să
elimine zahărul din alimentație, în
special cel ultrarafinat”, subliniază
managerul Nutrivita.
La rândul ei, Diana Grădinaru spune
că motivele pentru care românii au
început să prefere îndulcitorii naturali
sunt cele de sănătate, în primul rând
pentru că stevia este foarte bună și
ușor de folosit în lichide și creme,
dar și pentru că generează lipsa de
masă în produsele care se bazează
pe zahăr pentru aceasta: blat de tort,
ciocolată etc. Îndulcitorii Stevielle, de
exemplu, conțin o cantitate foarte
mare (23%) stevia, ceea ce face ca
trei picături să fie echivalente cu două
lingurițe cu zahăr.
Majoritatea retailerilor oferă astăzi
variante de îndulcitori sintetici
și naturali sub marcă proprie.
Mai puțin atractivă este zona
de îndulcitori naturali, datorită
volumelor încă mici. Mărcile proprii
sunt benefice pe piață deoarece
oferă un punct accesibil de intrare
în categorie pentru consumatorii cu
venituri scăzute. „Ca și în cazul altor
segmente, vor continua să coexiste
atât consumatori ce preferă mărcile
proprii, cu o fidelitate scăzută față
de brand, sensibili la preț, cât și
consumatorii ce preferă garanția
calității unui brand cunoscut sau
cu care au stabilit o legătură
emoțională, pe baza experienței cu
acel produs sau gamă de produse”,
adaugă Păsat.
Cele mai bune canale de vânzare
rămân formatele moderne. În
comerțul tradițional clasic, volumele
dezvoltate nu sunt foarte mari,
din cauza dezavantajului de preț.
Marii retaileri asociază îndulcitorii cu
zahărul și tind să meargă cu margini
relativ mici, ceea ce nu permite prea
mult spațiu de lucru cu marginea
pentru comerțul traditional. În
schimb, pentru aceste categorii de
produse, există un alt fel de comerț
Diana Grădinaru
director Stevielle
tradițional, reprezentat de magazinele
Plafar și naturiste, unde profilul
consumatorului este diferit, acesta fiind
dispus să plătească suplimentar față
de prețul din supermarket datorită
„expertizei” și sfaturilor primite de la
consultantul de vânzări, văzut ca un
„specialist în sănătate”.
„În 2015, am înregistrat o creștere
semnificativă a cererii pentru
Îndulcitorul Vegetal Gerble
Glucoregul Stevia, cu peste 25%
mai mare față de anul anterior, pe
un univers de puncte de vânzare
ușor în creștere. Această cerere
sporită ne confirmă preocuparea
consumatorului obișnuit pentru
reducerea consumului excesiv de
zahăr ultrarafinat, sărăcit în nutrienți.
Estimăm că în următorii 2-3 ani
canalele moderne vor «adopta» din
portofoliul de Plafar produse astăzi
considerate de nișă, precum zahărul
de palmier, pudra de Agave, zahărul
de cocos”, mai spune reprezentantul
Nutrivita, Adelina Păsat.
CONSUMATORUL ROMÂN EDUCAT,
DAR ȘI CU BANI, NU SE UITĂ LA
PORTOFEL ÎN MOMENTUL DECIZIEI
DE A-ȘI ÎNDULCI VIAȚA
29

MARKETINGROA
STUDIU EXPLOZIV
AL UE ȘI AL
INDUSTRIEI DE GEN
INGREDIENTE
ALIMENTELE NESĂNĂTOASE
CU MENȚIUNI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE
A SĂNĂTĂȚII
Foodwatch a selectat 644
produse care clamau pe etichete
conținutul bogat în vitamine –
214 în Germania și 430 în
Olanda, atât produse de marcă ale
producătorilor, cât și produse
marcă privată ale comercianților –
vândute prin lanțurile de magazine
ale primelor trei cele mai mari
supermarketuri (din punctul de
vedere al vânzărilor) din statele
alese și a evaluat profilul lor nutritiv
conform modelului de profil
nutrițional elaborat de Organizația
Mondială a Sănătății (OMS). „Foarte
puține” dintre afirmațiile făcute s-au
bazat pe nutrienți naturali prezenți
în ingredientele produselor, arată
studiul care dezvăluie „scara
alarmantă” la care producătorii
adaugă vitamine la produsele
alimentare nesănătoase pentru a le
comercializa ca fiind sănătoase.
Acest fapt arată interesul
respectivilor producători mai
degrabă pentru stimularea
vânzărilor decât pentru sănătatea
publică. Raportul și rezultatele
complete ale sondajului pot fi
consultate la adresa http://
study-vitamines.foodwatch.de.
De asemenea, Foodwatch a criticat
și Comisia Europeană pentru că
permite această practică prin
neluarea de măsuri care să-i oblige
pe comercianți și producători să
eticheteze pe produse profilul
nutrițional al acestora, deși au
trecut șapte ani de când există
legislație europeană care stabilește
aceste obligații cu privire la
mențiunile nutriționale și de
sănătate (NHRC). Legislația NHRC
Cerealele
Kellogg,
iaurturile
Danone,
băuturile
Monster Energy
și CapriSun,
precum și multe
produse private
label sunt unele
dintre alimentele
prezentate în
acest studiu.
a fost adoptată pentru a elimina
utilizarea înșelătoare a mențiunilor
de sănătate pe produsele
alimentare prin stabilirea unor
reguli stricte care necesită ca orice
afirmație să fie susținută de dovezi
științifice. Prin faptul că nu a stabilit
și profilurile nutriționale pentru a
determina produsele ce pot face
astfel de mențiuni pe etichete,
spune Foodwatch, s-au deschis larg
ușile companiilor pentru adăugarea
de vitamine dulciurilor sau
băuturilor dulci, pentru a le conferi
o imagine sănătoasă.
„Aceste strategii de marketing
induc în eroare în mod deliberat
consumatorii și contracarează
eforturile lor de a face alegeri
alimentare sănătoase”, se arată în
studiu.
30 MAI 2016

MARKETINGROA
Care este diferența dintre un baton de ciocolată și un
măr? Nu prea mare, dacă te ghidezi după mențiunile de
sănătate de pe etichete, mențiuni utilizate abuziv conform
unui studiu al companiei Foodwatch cu privire la produsele
alimentare din Germania și Olanda. Studiul, realizat prin
evaluarea a peste 600 de produse care fac mențiuni cu
privire la beneficiile generate de consumul acestora pentru
sănătate, constată că circa 80% dintre produsele testate au
un conținut ridicat de zahăr, sare sau grăsimi.
Foodwatch face apel la UE
pentru implementarea profilurilor
nutriționale. „Asigurați-vă că
numai alimentele sănătoase sunt
comercializate cu mențiunile
nutriționale și de sănătate potrivite”,
spun autorii studiului, sugerând
folosirea profilului nutrițional
elaborat de OMS pentru acest
scop.
Cerealele Kellogg, iaurturile
Danone, băuturile Monster Energy
și CapriSun, precum și multe
produse private label sunt unele
dintre alimentele prezentate în
acest studiu. Băuturile au fost
printre ofertanții cu cele mai multe
produse cu etichetare înșelătoare,
92 de sucuri și 252 de băuturi
îndulcite, inclusiv 48 de băuturi
pe bază de lapte și 16 băuturi
Dintre cele
de produse
evaluate,
644
80%
energizante, intrând în categoria
produselor ce clamează beneficii
importante pentru sănătate „pe
baza” unui conținut bogat de
vitamine. Acestea au fost urmate
de dulciuri (59 de produse), cereale
pentru micul dejun (23 de produse)
și iaurt sau băuturi pe bază de iaurt
(30 de produse).
Un purtător de cuvânt al Kellogg
declara pentru Foodnavigator
că alimentele comercializate sub
marca Kellogg sunt etichetate în
mod clar, permițând consumatorilor
să ia deciziile nutriționale potrivite
pentru ei. „Suntem, de asemenea,
extrem de preocupați de a oferi
opțiuni alimentare cu un conținut
mai redus de zahăr și de aceea am
introdus în portofoliul nostru de
produse noi tipuri de cereale cu
nu respectă
mențiunile de
sănătate.
un conținut mai scăzut de zahăr,
ca parte a noii noastre strategii de
a oferi consumatorilor mai multe
opțiuni.”
Ca parte a noii noastre politici
globale nutriționale, am adoptat
un program activ de reducere a
zahărului din alimentele vândute
de noi. Cele mai multe dintre
brandurile noastre mari au
cunoscut o reducere a conținutului
de zahăr și această activitate va
continua. De exemplu, cantitatea
de zahăr din produsele Special K
a fost redusă cu 10%-20%, iar din
ianuarie 2016, Kellogg Bran Flakes
conține cu 30% mai puțin zahăr
decât cerealele similare pentru
micul dejun sub formă de fulgi”,
a declarat purtătorul de cuvânt al
Kellogg.
Solicitată să comenteze includerea
sa pe listă, compania Alpro a spus
că a sprijinit furnizarea de informații
nutriționale clare către consumatori
pentru a ajuta la alegerea
conștientă a alimentelor sănătoase,
prin luarea în considerare a
conținutului total de zahăr.
„Nu există produse alimentare
sănătoase sau nesănătoase; este o
problemă de dietă la care aportul
acestor produse trebuie să fie luat
în considerare. În concluzie, în
cazul în care va fi configurat un
sistem european transparent și
uniform de etichetare nutrițională,
acesta ar trebui să se bazeze pe
un singur obiectiv și pe criterii
fundamentate științific, care să
ajute consumatorul să aleagă în
beneficiul propriei sănătăți”, a spus
purtătorul de cuvânt al Alpro.
Această opinie a fost exprimată și
de FoodDrinkEurope: „Numai o
dietă poate fi nesănătoasă, nu un
aliment ca atare.”
Kellogg Bran Flakes conține
cu 30% mai puțin zahăr
decât cerealele similare.
31

LEGISLAȚIEROA
UE ÎȘI PROPUNE SĂ AIBĂ
O CONDUITĂ MAI STRICTĂ
FAȚĂ DE BISFENOL A BPA
Legislația cu privire la utilizarea bisfenolului A (BPA),
în Europa, ar putea fi înăsprită până în 2017. >>
INGREDIENTE
UE a propus un nou set de
măsuri cu privire la utilizarea
unor substanțe și materiale în
industria alimentară, într-un
proiect de regulament la care
au putut fi făcute comentarii
până la data de 13 mai. Limitele
de difuzare pentru substanțele
chimice din masele plastice care
intră în contact cu alimentele vor
fi mai stricte și au fost extinse
astfel încât să includă contactul
cu produsele alimentare al
materialelor și obiectelor vopsite
sau acoperite.
0,05
mg/kg este noua
limită de difuzare
a BPA în partea
de aliment cu care
intră în contact
Schimbarea și extinderea
limitelor de difuzare
Limita de difuzare a BPA în
partea de aliment cu care intră
în contact va fi schimbată de la
0,6 mg/kg, limită stabilită prin
Reg. (CE) 10/2011, la 0,05 mg/
kg. Se va extinde, de asemenea,
limita de difuzare de 0,05 mg/kg
la materialele și obiectele vopsite
sau acoperite destinate să vină în
contact cu produsele alimentare.
Conform notificării, regulamentul
ar putea fi adoptat și publicat în
Jurnalul Oficial din UE în septembrie
și ar intra în vigoare la șase luni de
la data publicării (martie 2017).
Institutul Național Olandez pentru
Sănătate Publică și Mediu (RIVM) a
declarat recent că în Olanda a fost
SE POATE SPUNE CĂ RISCUL INGERĂRII DE SUBSTANȚE
NOCIVE PENTRU ORGANISMUL UMAN ESTE SUBESTIMAT.
Stine Müller
manager de
proiect la Danish
Consumer
Council THINK
Chemicals
necesară adoptarea unor măsuri
pentru a reduce expunerea la BPA.
Un test recent efectuat de un grup
danez de protecție a consumatorilor
a constatat că cinci din opt cutii
cu roșii curățate conțineau BPA
în lacul aplicat pe interiorul
respectivelor cutii; cu toate acestea,
valoarea găsită s-a aflat sub limita
europeană.
Stine Müller, manager de proiect la
Danish Consumer Council THINK
Chemicals (Consiliul Consumatorilor
din Danemarca, THINK Chemicals),
a declarat că producătorii respectă
valoarea limită, dar aceasta nu ia
în considerare efectul de cocktail.
„Nu se ia în considerare faptul că,
în evaluarea limitei valorilor UE,
consumatorii sunt expuși la mai multe
substanțe diferite din mai multe surse
diferite, fapt care, de asemenea,
poate avea efecte similare depășirii
limitei admise de regulamentele UE,
afectând sistemul endocrin – acest
lucru este cunoscut sub numele de
efect de cocktail. Prin urmare, se
poate spune că riscul ingerării de
substanțe nocive pentru organismul
uman este subestimat.”
32 MAI 2016

LEGISLAȚIEROA
Müller speră că, și în cazul în care
se respectă legea, companiile vor
elimina treptat substanța. Cutiile de
conserve de la Freshona, Mutti și
De Gecco nu au prezentat urme de
BPA. De asemenea, teste recente
au arătat că nu există urme de BPA
nici în alte conserve, cum ar fi, spre
exemplu, conservele de macrou.
Afirmații ACC
pe baza studiului FSAI
Într-un studiu cu privire la
expunerea față de produsele
chimice în consumul de alimente,
Autoritatea pentru Siguranța
Alimentară din Irlanda (Food
Safety Authority of Ireland, FSAI) a
declarat că BPA a fost detectat în
30% din totalul probelor analizate.
Cercetarea intitulată Studiul dietei
totale (Total Diet Study) a evaluat
expunerea alimentară a populației
irlandeze la anumite substanțe
chimice, prin examinarea a 147 de
produse alimentare și băuturi care
alcătuiesc o dietă tipică. Expunerea
la BPA a fost estimată a fi scăzută
în ambele grupuri de populație
analizate și a fost cu mult sub
doza zilnică tolerabilă temporară
(temporary Tolerable Daily Intake,
t-TDI) de 4 μg/kg masă corporală/
zi. Pentru adulți, consumul mediu
de substanțe chimice prezente
în alimente a fost estimat că a
scăzut între 0,03-0,09 μg/kg masă
corporală/zi. Pentru consumatorii
peste medie, cantitatea găsită
a fost de 0,09-0,24 μg/kg masă
corporală/zi.
UE a reacționat lent…
EFSA a stabilit nivelul dozei zilnice tolerate (Tolerable
Daily Intake, TDI) de 0,05 mg/kg aliment sau aliment
simulat prin avizul din 2006, cu reconfirmare în avizul
din 2008.
Canada a interzis utilizarea bisfenol A în recipiente
pentru alimente în 2008. A fost urmată de
Connecticut, Minnesota, Wisconsin, Chicago și
Washington până în martie 2010.
Danemarca a interzis, în 2009, utilizarea bisfenol
A [4,4’-(propan-2,2-diil)difenol sau 2,2-bis(4-
hidroxifenil)propan] în confecționarea recipientelor
pentru alimente destinate copiilor.
Franța, ca urmare a atenționării AFFSA asupra
pericolului reprezentat de bisfenol A pentru
bebeluși, a interzis, din 2010, utilizarea lui pentru
confecționarea biberoanelor din plastic cu BPA.
Citând studiul, Consiliul American
de Chimie (American Chemistry
Council, ACC) a spus că sprijină
măsurile de întărire a siguranței
alimentare cu privire la ingerarea
BPA. Cu toate acestea, FSAI a
declarat că, în ceea ce privește
concluziile studiului, acestea sunt
în conformitate cu estimările EFSA
de anul trecut (2015) și indică
faptul că expunerea generează
un grad scăzut de îngrijorare,
dar că nu a efectuat o evaluare
privind siguranța, iar concluzia se
încadrează în contextul studiului
expunerii alimentare.
Principalele grupe de alimente care
contribuie la expunerea la BPA au
fost băuturile nealcoolice (48%),
legumele (21%) și carnea (14%)
pentru adulți și legumele (42%),
carnea (20%) și supele și sosurile
(19%) pentru copii. EFSA a raportat
că dieta este principala sursă de
expunere la BPA în toate grupurile
de populație. Alimentele din
conserve și carnea și produsele din
carne sunt cele două categorii de
produse care își aduc cel mai mult
contribuția la expunerea la BPA în
marea majoritate a țărilor europene
și a claselor de vârstă.
Consiliul
American
de Chimie
a spus că
sprijină
măsurile
de
întărire a
siguranței
alimentare
cu privire la
ingerarea
BPA.
Un nivel mai sigur stabilit de EFSA,
care temporar este în așteptarea
rezultatului unui studiu pe termen
lung la șobolani, prin Programul
național de toxicologie (National
Toxicology Program, NTP) din SUA,
va ajuta la reducerea incertitudinilor
cu privire la efectele toxice ale
ingerării BPA.
Autoritățile din California au
adăugat anul trecut BPA-ul la
lista de substanțe chimice care
necesită etichete de avertizare,
iar acest lucru își va produce
efectele prin intrarea în vigoare din
luna mai 2016. Cu toate acestea,
autoritățile californiene au declarat
recent că vor permite temporar
comercianților cu amănuntul să
afișeze doar un avertisment la
punctul de vânzare cu privire la
expunerea la BPA, în loc să solicite
prezența avertismentului pe fiecare
produs în parte.
Înlocuitorii sunt
la fel de nocivi?
Între timp, un studiu apărut
în Jurnalul Societății de
endocrinologie arată că expunerea
la un produs chimic substitut,
adesea utilizat pentru a înlocui
BPA, poate încuraja formarea de
celule adipoase. Produsul substitut,
bisfenol S (BPS), poate interfera,
de asemenea, cu hormonii
corpului, se preciza în respectivul
studiu. „Cercetările noastre indică
faptul că BPS și BPA au efecte
comparabile asupra celulelor
adipoase și metabolismul lor”,
a declarat autorul principal al
studiului, Ella Atlas, de la Health
Canada. Cercetătorii au creat un
model de celule umane pentru a
testa efectele expunerii la BPS. Ei
au descoperit că celulele expuse
la cele mai mici cantități de BPS
și cele expuse la cele mai mari
concentrații au prezentat cea mai
mare acumulare de lipide, în timp
ce cantitățile moderate au avut un
efect mai mic.
33

TENDINȚEROA
CARRITECH
DISCUTĂ UTILIZAREA COLDBAKE ÎN DOMENIILE MORĂRIT,
PANIFICAȚIE, GUSTĂRI ȘI CEREALE PENTRU MICUL DEJUN
PROCESARE
CARRITECH RESEARCH A RELEVAT CĂ ESTE ÎN DISCUȚII CU FIRME DIN DOMENIUL
PANIFICAȚIEI, PRODUCȚIEI DE SNACKURI ȘI PRODUCȚIEI DE CEREALE PENTRU MICUL DEJUN,
CU PRIVIRE LA INTRODUCEREA TEHNOLOGIEI SALE COLDBAKE PE ACEASTĂ PIAȚĂ.
ColdBake este un proces
desfășurat la temperatură
mai joasă, bazat pe expansiunea
în vid și pe uscare cu ajutorul
căruia se pot produce alimente
care conțin ingrediente sensibile
la căldură, precum vitaminele și
probioticele. Pentru punerea la
punct a procesului au fost necesari
mai mult de cinci ani, firma din
Irlanda de Nord declarând că s-a
ajuns la un punct critic în
comercializarea ColdBake.
Construirea portofoliului
de brevete
Carritech s-a concentrat în ultima
vreme pe brevetarea procesului său
de producție, firma nord-irlandeză
primind brevete în Marea Britanie,
Africa de Sud, Noua Zeelandă
și Mexic, precum și de la Oficiul
European de Brevete. Brevete
de invenție sunt în curs de a fi
obținute în Statele Unite, Canada,
China, Japonia, Coreea de Sud,
India și Australia. Carritech a spus
că este implicată în prezent în
dialoguri confidențiale cu mai multe
companii cu privire la aplicabilitatea
procedeului la procesele lor de
producție, inclusiv pentru fabricarea
unor produse farmaceutice și de
patiserie. De asemenea, firma nordirlandeză
are în plan lansarea unei
campanii de strângere de fonduri
pentru a investi în extinderea
capacităților sale de producție.
Studii de fezabilitate și prototipuri
au fost realizate în domenii
precum îmbunătățirea conținutului
proteic al unor produse, îndulcirea
naturală, folosind sirop de arțar,
a cerealelor pentru micul dejun,
a gustărilor nutritive pentru
practicanții unor sporturi, și în
domeniul îmbogățirii biscuiților cu
nutrienți pentru a ajuta anumite
segmente de populație cu
deficiențe de nutriție.
Faza comercială
„Pentru Carritech, această etapă
de comercializare este foarte
interesantă, deoarece va bifa toate
provocările industriei.” Directorul
Carritech, Richard Horton, a
declarat pentru BakeryandSnacks
că „există aplicații evidente ale
ColdBake în domeniul producției
de cereale pentru micul dejun și al
batoanelor din cereale, procesul
fiind adecvat în special în domeniul
gustărilor cu un conținut scăzut de
calorii, bogate în nutrienți, destinate
copiilor.” Horton a adăugat că
pentru ColdBake ar exista, de
asemenea, aplicabilitate în produse
dietetice și diete adaptate pentru
persoanele în vârstă.
Avantajele ColdBake
ColdBake oferă avantaje față de
produsele obținute prin coacere
la o temperatură ridicată și
îmbogățite cu nutrienți, consideră
Dr. Richard
Horton
Director
Carritech,
creatorul
tehnologiei
ColdBake
reprezentanții Carritech, deoarece
există limitări în conformitate cu
care, componentele pot fi adăugate
ulterior într-un produs. „Odată
ce produsul a fost deja realizat,
este adesea imposibil să mai fie
ulterior încorporate și o serie
de componente funcționale”, a
spus Horton. Carritech a adăugat
că noul procedeu de procesare
permite, de exemplu, păstrarea
vitaminelor în „alimente crocante
uscate”, deoarece acestea nu sunt
degradate în timpul producției.
ColdBake ar avea nevoie de un
producător pentru a face investiții
în producerea kiturilor cuptoarelor
cu vid, a recunoscut Carritech, deși
a susținut că acest lucru nu ar fi
altceva decât un proces alternativ
de expansiune sau deshidratare,
cum ar fi coacerea cu extrudare.
CUM FUNCȚIONEAZĂ?
Procedeul patentat Coldbake se bazează pe
tehnologia cuptorului cu depresiune, combinat cu
un proces tipic de producție:
• cântărirea și amestecarea ingredientelor sub
formă de praf;
• adăugarea și amestecarea ingredientelor în lichide
și apă;
• modelarea pulberilor umede rezultate sau a
aluatului în granule sau produse mai mari;
• extinderea și uscarea produselor într-un cuptor cu vid.
Pot fi introduși pași suplimentari de procesare
pentru a realiza diverse formate, precum turnarea
în forme pentru a produce batoane.
34 MAI 2016

INOVAȚIEROA
ZEBRA TECHNOLOGIES
DEZVOLTĂ UN NOU DISPOZITIV DE SCANARE PENTRU
ÎMBUNĂTĂȚIREA TRASABILITĂȚII
Compania Zebra Technologies,
listată pe Nasdaq, a lansat un
dispozitiv de scanare de tip „touchscreen”
care, conform afirmațiilor
companiei, ar putea fi „cea mai
mare inovație din domeniul
depozitării din ultimii 20 de ani”.
ZEBRA TECHNOLOGIES A LANSAT UN
DISPOZITIV MOBIL DE SCANARE CARE POATE
ÎMBUNĂTĂȚI TRASABILITATEA CĂRNII, PRECUM
ȘI PRODUCTIVITATEA ANGAJAȚILOR DIN
DEPOZITELE DE PRODUSE ALIMENTARE.
Ce face, deci, acest dispozitiv?
Zebra susține că dispozitivul
TC8000, bazat pe tehnologia
Android, poate oferi o serie de
beneficii pentru lucrătorii din
depozite, inclusiv oferirea unui
plus de productivitate de o oră
pe lucrător pe schimb, reducând
oboseala lucrătorilor și crescând
productivitatea cu o medie de
aproximativ 14%.
Motivul invocat de Zebra
Technologies pentru creșterea
productivității la locul de muncă
constă în reducerea efortului
muscular prin eliminarea nevoii
de recurgere la ceea ce cei de la
Zebra numesc automatisme de
tipul „apleacă-te și verifică”, pe
care lucrătorii din depozite sunt
nevoiți să le facă în mod repetat,
atunci când utilizează dispozitive
tradiționale de scanare a
codurilor mărfurilor.
Trasabilitate
Paul Reed, manager
regional de produs la
Zebra, a declarat că
Bill Burns,
primvicepreședinte
Zebra
Technologies
beneficiul cheie pentru industria
cărnii poate fi văzut în trasabilitatea
cărnii de la poarta fermei la
farfurie.
„Vedem deja o creștere puternică
a cererii pentru dispozitivele
de urmărire / trasabilitate a
produselor, în special pentru
urmărirea produselor din carne
de la fermă la farfurie. Dispozitivul
pe care l-am lansat pe piață
permite fotografierea produselor,
capturarea scanărilor de coduri de
bare și așa mai departe, astfel încât
poate fi folosit
pentru
urmărirea produselor de-a lungul
întregului lanț de aprovizionare.
Cu TC8000 aveți opțiunea de
a putea verifica cu ușurință un
anumit element. Astfel, se poate
verifica momentul când produsul a
plecat de la fermă, când a ajuns la
abator, la procesator și apoi fiecare
moment petrecut pe întregul lanț
de aprovizionare cu amănuntul.”
Într-o declarație dată cu ocazia
lansării TC8000, Bill Burns,
prim-vicepreședinte al Zebra
Technologies, a adăugat:
„Depozitele evoluează de la
operațiuni simple la centre
de profit strâns integrate,
companiile având
nevoie de analize
detaliate și demne de
încredere pentru a-și
fundamenta deciziile
de afaceri. TC8000 îi
va ajuta pe lucrătorii din
depozite să fie mai eficienți
și să livreze informații mai precise,
ajutând în final ca afacerile să fie
mai profitabile.”
35

MEDIUROA
PALSGAARD – O
FIRMĂ FĂRĂ EMISII
DE CO2
Producătorul de ingrediente alimentare Palsgaard
A / S, inventatorul de mare succes al emulgatorilor
comerciali moderni, a făcut public în cursul lunii
aprilie 2016 faptul că a reușit în cursul anului
2015 realizarea „neutralității la CO2” la uzina
sa din Danemarca. În același timp, compania a
reconfirmat faptul că intenționează să aibă o
amprentă zero de carbon, la nivel mondial, la toate
fabricile sale, până în 2020.
PROCESARE
Producerea de ingrediente alimentare, cum ar fi
emulgatorii și amestecurile de stabilizatori, este o
operație extrem de mare consumatoare de energie.
„În ciuda acestui fapt, în 2015, uzina noastră din
Danemarca a realizat zero emisii de CO2 (neutră față
de CO2). Este o piatră de hotar esențială pe drumul
pe care ni l-am propus să-l parcurgem, respectiv acela
de a atinge până în 2020 o amprentă de carbon zero
care să cuprindă toate fabricile noastre existente la
nivel mondial”, au declarat oficialii companiei. Pentru a
face acest lucru, compania a analizat fiecare aspect al
operațiunilor sale și „a făcut un reglaj fin ori de câte ori
a fost posibil pentru a minimiza consumul de energie”.
De fapt, Palsgaard a obținut o reducere a emisiilor de
CO2 de la 16.088 de tone în 2006, la zero tone în 2015.
PALSGAARD A / S, INVENTATORUL DE MARE SUCCES A
EMULGATORILOR COMERCIALI MODERNI, A FĂCUT PUBLIC ÎN
CURSUL LUNII APRILIE 2016 FAPTUL CĂ A REUȘIT ÎN CURSUL
ANULUI 2015 REALIZAREA „NEUTRALITĂȚII LA CO2” LA UZINA SA
DIN DANEMARCA.
AMPRENTĂ ZERO DE CARBON
36 MAI 2016

MEDIUROA
Sărbătorirea
Piatra de hotar a fost marcată la 1 aprilie 2016 printr-o
sărbătoare ce a avut loc la sediul companiei din
Juelsminde, Danemarca, cu oaspeți care au inclus
politicieni, oficiali locali, oameni de afaceri, presă și
oameni de știință.
În timpul celebrării, Anders Bjørn, doctor la
Universitatea Tehnică din Danemarca (UTD), a explicat
de ce este important ca firmele să ia măsuri active:
„Provocarea climatică este uriașă, iar angajamentele
politice actuale sunt departe de a fi suficiente pentru
a o rezolva. Prin urmare, este încurajator să vedem că
Palsgaard a putut dovedi în această țară că, printr-un
efort ambițios, este posibil să se combine producția
cu un consum intensiv de energie cu emisii zero de
CO2. Este, de asemenea, pozitiv faptul că Palsgaard
nu numai că nu intenționează să se oprească după ce
a realizat acest lucru în Danemarca, dar, de asemenea,
este extrem de încurajator faptul că și-a fixat ca obiectiv
emisii zero de CO2 pentru toate unitățile sale de
producție din străinătate”, a declarat Bjørn.
Cum se poate atinge o amprentă zero de carbon?
Dezideratul zero emisii de CO2 s-a realizat prin
optimizarea consumului de energie în întreaga fabrică
prin recuperarea căldurii și printr-o izolație eficientă,
prin conversia de la încălzirea cu păcură la cea cu
biogaz, prin optimizarea iluminatului și prin utilizarea
energiei eoliene certificate. Palsgaard și-a realizat, de
asemenea, propriile sisteme de încălzire centrală pe
bază de paie, care au permis companiei să realizeze o
amprentă de carbon zero, la fabrica sa din Danemarca,
cu cinci ani mai devreme decât era planificat. Reducerea
emisiilor de CO2 pentru 2015 s-a cifrat la valoarea de
16.088 de tone, ceea ce corespunde cu emisiile anuale
tipice a aproximativ 4.200 de gospodării daneze.
Einar Viggo
Schou
fondatorul
companiei în
1908
Birger Brix, CEO al Fundației Schou, proprietara
Palsgaard, a declarat: „Suntem extrem de mândri că am
ajuns la această piatră de hotar, rezultat al unor eforturi
considerabile, deoarece obiectivul a fost stabilit în 2010.
Și suntem deosebit de încântați că am dovedit că este
posibil chiar și într-o industrie ale cărei procese de
producție sunt mari consumatoare de energie.”
Privind spre viitor
Compania, care are filiale în 13 țări și o reprezentare
globală la nivel de vânzări, dezvoltă emulgatori și
alte ingrediente care îi ajută pe producătorii din
industria alimentară să satisfacă în mod durabil o serie
de nevoi ale consumatorilor și să producă alimente
excelente calitativ. „O realizare precum atingerea
pragului de zero emisii de CO2 cere dedicare, resurse
și capacitatea de a face un angajament pe termen
lung pentru sustenabilitate”, a declarat Jakob Thøisen,
CEO al Palsgaard A / S. „Ca firmă al cărei proprietar
este o fundație, suntem într-o poziție unică pentru a
face un astfel de angajament, continuând tradiția de
responsabilitate socială corporativă stabilită de către
fondatorul nostru în urmă cu peste 100 de ani.”
Eforturile Palsgaard de a asigura o producție durabilă
nu se vor diminua nici în viitor. Potrivit lui Jakob Thøisen,
fabricile companiei din Olanda, Mexic și Malaezia s-au
angajat deja într-un proces similar în ceea ce privește
eliminarea emisiilor de CO2 până în 2020, urmărinduse
obținerea unei amprente zero de carbon la nivel
mondial pentru întregul grup.
TRANZIȚIA CĂTRE ENERGIA VERDE ȘI CREȘTERE ECONOMICĂ
NU SUNT NEAPĂRAT LUCRURI CARE SE EXCLUD RECIPROC. ESTE
REALISM VERDE.
De mai mulți ani, Ministerul danez al energiei, utilităților
și climatului și-a fixat ca obiectiv reducerea emisiilor
de CO2 la companiile daneze. Faptul că Palsgaard
a realizat acest lucru cu propriile forțe a fost un fapt
foarte apreciat de autorități. „Palsgaard poate fi o
sursă de inspirație pentru alte companii, în special
atunci când vine vorba despre a demonstra că tranziția
către energia regenerabilă și adoptarea de măsuri de
economisire a energiei pot merge mână în mână cu
interesele comerciale. Acest lucru ilustrează faptul că
tranziția către energia verde și creștere economică
nu sunt neapărat lucruri care se exclud reciproc. Este
realism verde”, spune Lars Chr. Lilleholt, Ministrul
pentru energie, utilități și climat. El a mai adăugat că
„unul dintre motivele pentru care avem o industrie
mai eficientă și mai puțin consumatoare de energie
este acțiunea unor companii precum Palsgaard, care a
atins acum pragul de zero emisii de CO2. Este destul
de impresionant că au reușit să reducă atât de mult
consumul de energie al companiei.”
37

INTERVIUROA
PROCESARE
BIBIANA DOLORES STANCIULOV (TOPOLOVENI)
FAC MAGIUN NUMAI CU
PRUNE ROMÂNEȘTI, CHIAR
DACĂ SUNT MAI SCUMPE
FLAGELUL FALSURILOR ÎNCEPE SĂ DEVINĂ O PROBLEMĂ ȘI PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ.
ODATĂ CU APARIȚIA PRODUSELOR CERTIFICATE LA NIVEL EUROPEAN, MAI MULTE TIPURI DE
„CLONE” ȘI-AU FĂCUT LOC ÎN SUPERMARKET-URILE DIN ROMÂNIA. CU UN PREȚ DE DUMPING, O
CALITATE ÎNDOIELNICĂ, O POZIȚIONARE STRATEGICĂ PE RAFT ȘI O ETICHETĂ ASEMĂNĂTOARE
PRODUSULUI ORIGINAL, ACESTE FALSURI CREEAZĂ O CONCURENȚĂ NELOIALĂ ȘI O GAURĂ GREU
DE ACOPERIT ÎN BUGETUL PRODUCĂTORULUI RECUNOSCUT DE UNIUNEA EUROPEANĂ. CUM DE
S-A AJUNS AICI ȘI CARE ESTE REACȚIA AUTORITĂȚILOR, CITIȚI ÎN INTERVIUL OFERIT DE BIBIANA
STANCIULOV, PROPRIETARA BRANDULUI „MAGIUN DE PRUNE DE TOPOLOVENI”.
38 MAI 2016

INTERVIUROA
Rareș Hăbeanu: În ultima perioadă sunteți tot
mai vocală în privința luptei pe care o duceți cu
alți producători ce vă copiază etichetele. Cât de
gravă este situația și cum poate consumatorul să
facă diferența între produsele dumneavoastră și
„clone”?
Bibiana Stanciulov: Noi am început să țipăm exact
la un an după ce ne-am înregistrat. Anul acesta avem
cinci ani, înregistrarea a fost în 7 aprilie 2011 și am
avut neplăcuta surpriză ca în 2012 să constat apariția
pe piață a unei multitudini de firme cu magiun. Ca
să obții o indicație geografică protejată trebuie să ai
foarte mult caracter. Trebuie să fii patriot, trebuie să
investești foarte mulți bani, trebuie să crezi în produsul
pe care tu îl realizezi, ceea ce noi am demonstrat în
timp că putem face. Acești oameni au venit cu falsuri
pe piața din România, dovedind o imaginație bogată.
Imaginație pe care, dacă o foloseau în producție,
câștigau și consumatorii, și dumnealor. Au început de
la a copia semne de pe etichetă, culoarea etichetei,
au mers până acolo încât au scris „magiun de prune”
pe un produs care nu avea legătură cu magiunul de
prune. Dumnezeu ne-a ajutat de fiecare dată și ne-a
făcut să aflăm din ce produceau acești domni magiunul
de prune. Cumpărau din Ucraina o pastă din prune,
Dumnezeu știe cum venea acea pastă, avea sulf sau nu
avea sulf, era radiată sau nu, cu un dolar kilogramul.
Să calculeze fiecare că pentru un borcan de 350 de
grame prețul ar fi 33 cenți. Or, acele produse au apărut
pe piață la 7 lei în cazul în care profitul era cel puțin
200%. Consumatorul era înșelat prin preț. Noi am fost
obligați la un moment dat să mărim prețul pentru că
am ținut ca magiunul din prune de Topoloveni, magiun
vechi, autentic, tradițional românesc, să fie făcut din
prună românească. Aveam dreptul, conform indicației
geografice protejate, să luăm prune de pe întreg
teritoriul Uniunii Europene. Avantajul nostru era că în
toate țările limitrofe există subvenție mult mai mare
decât în România. Și atunci, prunele erau mult mai
ieftine decât în România, dar acel patriotism care ne
caracterizează în tot ce facem, nu demagogie, ne-a
făcut să dezvoltăm acest lanț scurt, să fie pruna din
pomul din România, în borcanul din România.
Ați câștigat până acum
vreo bătălie cu aceste „clone”?
Am reușit de-a lungul timpului să eliminăm prima dată
produsul celor de la Lidl, care și-a permis să apară
pentru prima dată în România cu magiunul Sympathica,
după ce mă ofertaseră un an mai devreme să produc
sub marca lor. Am refuzat acea relație și automat
ce și-au propus?! Au încercat să producă magiunul
Sympathica, făcut din sirop de prune și magiun. Păi
stai un pic, faci magiunul și apoi îi pui sirop? De acolo
mi s-au aprins beculețele. Am făcut analiza produsului,
nu corespundea de nicio culoare cu magiunul de
prune românesc, și am început procesul. A durat ceva
timp, dar am câștigat, așa cum era normal. Mi s-a
părut absurd să mă trimită statul român pe mine, o
întreprindere din categoria IMM-urilor, să mă judec în
condițiile în care există un regulament în baza căruia se
fac certificările de indicație geografică, cu denumire de
origine protejată sau specialitate tradițională garantată.
Ce spune acest regulament? Spune că indiferent cum
s-ar numi, la nivelul unei țări, Oficiul de Stat pentru
Invenții și Mărci, nu are voie acest oficiu să înregistreze
o astfel de indicație, denumire sau specialitate pentru
că îi aduce atingere.
Din păcate, acest oficiu nu a ținut seama de absolut
nimic și în anul 2012 a înregistrat „Bunătăți de
Topoloveni”. I-am atenționat, i-am notificat, nu au vrut
să asculte, cum nu vor să audă nici astăzi de nimic.
Mai mult de-atât, Agenția Națională pentru Protecția
Consumatorului era obligată să notifice Oficiul de
Stat pentru Invenții și Mărci, iar Oficiul să invalideze
marca. Chiar dacă nu ar fi fost, prin absurd, indicația
noastră protejată, noi înregistraserăm la OSIM farfuria
și înscrisul Topoloveni într-un anumit fel. Este identică
inscripționarea pe toate produsele lor a cuvântului
Topoloveni. Inițial s-au numit Mandy. De ce nu și-au
folosit în continuare denumirea pe care au avut-o?
Doar pentru că au venit la Topoloveni la un an după
ce am venit noi? Nu este normal! Acum oricine vine
>>
„ANPC-UL
M-A AMEN-
DAT DE
NENUMĂ-
RATE ORI
SUB PRE-
TEXTUL CĂ
NU SUNT
PRODUS
TRADIȚIO-
NAL.”
39

INTERVIUROA
în Topoloveni ar trebui să înregistreze „magiun de
prune”, iar în acel borcan să pună ce vrea dumnealui,
când vrea dumnealui? Ei, inițial, au apărut cu magiunul
de prune Topoloveni, după care și-au dezvoltat încă
un lanț foarte mare de produse. Noi, în continuare,
primim reclamații vizavi de aceste produse, dar nu voi
comenta calitatea lor. Numai că îmi pun mari semne
de întrebare vizavi de preț. Acel preț de dumping este
din cauza calității, din cauza unor șmecherii financiare
sau din ce motiv o fi el… Pentru că eu tot mă chinui
să dau prețul mai jos, dar nu poți reduce prețul când
faci calitate. Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci nu
a vrut să invalideze această marcă. ANPC nu a vrut
să-i notifice, iar noi, din cauza confuziei create, i-am
dat în judecată. Noi am promovat magiunul ca produs
autentic, unic, tradițional românesc. Noi am promovat
peste tot România. România ce ne face nouă? Vrea să
ne distrugă? De ce? Pentru că este mult mai important
ca un producător care vinde produse false să aibă o
creștere a vânzărilor? Și mă întreb pentru cine face
acele vânzări?
Înțeleg că ați avut unele probleme și cu ANPC-ul?
PROCESARE
Până în acest an am fost amendați în fiecare an, în luna
ianuarie, pe motiv că noi nu suntem produs tradițional.
Cine ne-a amendat? Ne-a amendat Autoritatea
Națională pentru Protecția Consumatorului. Nu pot
decât să-i mulțumesc actualului director general Paul
Anghel, care, împreună cu Ministerul Agriculturii, au
emis un ordin către toate direcțiile regionale ANPC
să nu ne mai amendeze. Era o logică elementară.
Indicația geografică protejată se obține pentru produse
tradiționale din UE. Cum vii tu să mă amendezi pe
mine că nu sunt produs tradițional? Am reușit în 2013
să facem o standardizare pentru magiunul de prune,
pentru că nu am fost de acord ca românii să consume
pastă de prune adusă din Ucraina, crezând totuși că
mănâncă magiun.
Deci, am standardizat în 2013, pe banii noștri. Ne-am
trezit în anul 2013, la finalul standardizării, că ni s-a râs
în nas, spunându-ni-se: „Ei, și…? Standardul nu este
obligatoriu în România.” O felicit acum pe Simona Man
pentru că spune din ce în ce mai des: „Atenție, STASuri!”
Mie îmi trebuie „STAS” în industria alimentară
pentru că trebuie să știu ce consum. Este nevoie de un
ordin al MADR, ANPC și al Ministerului Sănătății.
Ne-a mai trebuit încă un an pentru că am avut opoziția
producătorilor din industria alimentară care, așa cum
ne așteptam, în momentul în care s-a deschis această
nișă a standardelor și a ordinelor pentru un început al
STAS-ului din industria alimentară, s-au alarmat foarte
tare. Eu am mai avut o propunere și o țin până la capăt.
Fiecare, împreună cu copiii, cu părinții, să mănânce
minimum 6 luni ceea ce se produce în industria
alimentară. Hai să-i văd eu câți se prind la treba asta, că
noi ne prindem. Avem magiun, avem zacuscă, pastă de
roșii. Trăim liniștiți fără niciun pic de probleme. Să-i văd
eu pe ceilalți ce vor face!
Zilele trecute am vrut să înregistrăm magiunul care se
producea în 1914, pentru că la Topoloveni nu se făcea
numai magiun din prune. Se făcea magiun din strugure,
din dovleac și magiun din măr. Eu, de exemplu, olteancă
fiind, am trăit cu magiun din strugure, pe care nu îl făceam
cu zahăr. Era un anumit soi, se numea ananas, nu are
nicio treabă cu fructul ananas. Era un strugure negru din
care se făcea magiunul din strugure. Erau bucuria noastră,
toamna, magiunul și bulionul. Mirosea demențial, asta m-a
și împins către magiunul din prune, mirosul. Și-mi respinge
mie OSIM-ul înregistrarea magiunului din struguri, dovleac
și măr, pe motiv că magiunul se face doar din prune. Este
culmea aberației unei instituții care nici măcar nu cunoaște
termenul din DEX! Magiunul se face din fructe, fără zahăr
adăugat. Magiunul își are rădăcina în termenul turcesc
„magun”. Magun însemna această pastă de fructe, fără
zahăr. Oare chiar așa de tare să-i fi deranjat pe domnii
de la OSIM? Nici măcar nu-i cunosc, dar e un fel de
familie mafiotă. Un funcționar a greșit și ca să nu-și asume
întreaga instituție greșeala, continuă să se judece.
„MI-AU
SCĂZUT
VÂNZĂRILE
DE 20 DE
ORI DIN
CAUZA
FALSURILOR.”
40 MAI 2016

INTERVIUROA
Ce înseamnă indicație geografică protejată? Ce
anume din denumirea „Magiun de prune de
Topoloveni” este protejat?
Conform regulamentul UE 1851/2012 din 21 noiembrie,
denumirile sunt „protejate împotriva oricărei utilizări
comerciale directe sau indirecte a unei denumiri
înregistrate pentru produse care nu sunt acoperite
de înregistrare, în cazul în care produsele respective
sunt comparabile cu cele înregistrate sub denumirea
respectivă sau în cazul în care, printr-o astfel de
utilizare, se exploatează reputația denumirii protejate.”
Or, magiunul de prune de Topoloveni avea certificare
din 2008. Din 2008 până în 2012, când și-au înregistrat
acești domni „Bunătăți de Topoloveni”, magiunul era
recunoscut. Deci „nu ai voie să folosești cuvinte precum
gen, tip, metodă, așa cum se prepară, imitație sau alte
cuvinte similare.” Ai mers pe reputația mea, ai înregistrat
toponimul Topoloveni, pentru că indicația geografică
este luată de pe numele unei localități, nu înseamnă
că eu am cumpărat Topoloveniul, dar acolo s-a făcut
pentru prima dată magiun în România, în anul 1914.
Deci toponimul este cel care are indicație geografică,
magiun de prune nu este generic. Și ce ne spune
art. 13? Că trebuie refuzată cererea de înregistrare
a unei mărci care aduce atingere mărcii inițiale, iar
mărcile înregistrate cu încălcarea primului paragraf se
invalidează. Cine trebuia să facă invalidarea? Trebuia să
o facă ANPC, care este definită de către statul român să
verifice aceste denumiri de origini protejate.
Așadar, cei care vor să facă magiun de Topoloveni
trebuie să-l facă în Topoloveni și să respecte un
caiet de sarcini?
Caietul de sarcini care este pe site-ul MADR din 2009,
de când noi am accesat. Pentru că în momentul în care
tu accesezi un sistem de calitate te duci în primul rând
la MADR cu caietul de sarcini. Ministerul Agriculturii îl
verifică. Noi în 2009 ne-am dus cu caietul de sarcini
fără niciun fel de opoziție. A fost pus pe site-ul MADR și
există acolo. Există rețeta unică, autentică și tradițională,
pentru că nu este ușor să faci magiun. Maximilian
Popovici în 1914, în Topoloveni, a adus magiunul
din acele cazane pe pirostrii în cazane duplicat. Ce
înseamnă cazan duplicat? Cazane cu pereți dubli prin
care trece abur tehnologic, a cărui temperatură noi o
controlăm în fabrică. În momentul în care noi controlăm
temperatura, se mențin vitaminele, mineralele,
fitonutrienții din prune, ba chiar mai mult decât sunt
în prune pentru că 1 kg de magiun se obține din 3,5
kg până la 5 kg de prune. Or, în condițiile în care tu nu
ai voie să pui pectină, ești obligat să folosești prune
proaspete. Automat este un proces de producție foarte
lung, noi scoatem o tură de magiun la 12 ore. Perioada
în care poți să prelucrezi magiunul este foarte scurtă.
Vedeți? Se schimbă tot timpul clima. De la o lună și
jumătate, două luni de recoltare, cât am avut prin
2007-2008, acum cred că mai avem doar ultimele zile
din august și cel mult primele decade din septembrie,
după care prunele nu mai sunt. Acest produs nu se face
repede, cum fac unii dulcețuri, într-o jumătate de oră.
Nu! Este un produs obținut din prune de o foarte bună
calitate. Cei care vin să ne viziteze fabrica atunci când
avem ziua porților deschise vor vedea că nici la piață,
de multe ori, nu vor găsi calitatea prunelor pe care noi
le avem în procesul de producție. Avem deja furnizori
consacrați și întodeauna avem numai furnizori din
România. Asta este esența magiunului de prune. Nu ai
zahăr, fierbi foarte mult timp, ai ingrediente de cea mai
bună calitate.
Am avut o mare problemă când am cumpărat din Italia
aceste cazane. În Occident toată industria alimentară
folosește doar cazane închise ermetic. Cum să aduci
cazane deschise când producătorul le făcea închise?
Atunci am comandat cazane cu capac rabatabil.
Magiunul nu este atât de simplu de făcut. Cei de
la „Bunătăți de Topoloveni” au venit exact pe zona
noastră. Produsele lor sunt puse pe raft, exact lângă ale
noastre. Normal că ei au prețuri de 2-3 ori mai ieftine,
pentru că una este să faci un produs plin de E-uri, să
„DACĂ SE
PLĂTEȘTE
AMENDA,
VA
TREBUI SĂ
MÂNCĂM
SCOARȚĂ
DE COPAC.”
>>
41

INTERVIUROA
PROCESARE
pui ingrediente de proastă calitate sau să imporți, și
alta este să ai fructe și legume proaspete, românești.
România are cele mai bune fructe și legume, pentru
că noi avem cel mai bun pământ, dar, din păcate, ne
batem joc de tot ce este în jurul nostru. Eu am zis așa:
pentru ca ANPC să funcționeze, ar trebui să existe o
Autoritate de Protecție a Producătorului. Pentru că
dacă spui protecția producătorului, spui și verificarea
producătorului și, automat, pe masa consumatorului
vor fi doar alimente funcționale. Îmi place Austria. Au
două standarde: pentru austrieci și pentru export. În
afară pleacă cu E-uri și cu tot ce vrei, dar ei în interior
au interzis în industria alimentară folosirea oricărui tip
de conservant. Noi de ce trebuie să ne autodistrugem?
Mă uit la cultivatorii de roșii cum își aruncă roșiile, mă
uit la cei cu laptele. Ei să introducă această Autoritate
pentru Protecția Producătorului. Să introducă STASurile.
STAS-urile vor face diferența și la preț. Și atunci
omul nu se va mai duce spre prețul mic. Acel preț mic
va fi de fapt plătit de cel puțin 100 de ori mai mult
la prima vizită la medic, la primul medicament pe
care îl cumpără. Păi să facem comparația între prețul
magiunului nostru și prețul unui medicament pentru
constipație. Orice medicament pentru constipație
este mult mai scump decât un borcan cu magiun. În
momentul în care consumi un borcan de magiun, îți
asiguri fier, potasiu, magneziu. Magiunul este puternic
detoxifiant. Am făcut studiul clinic la Institutul Paulescu.
Acolo s-a spus clar că persoanele bolnave de diabet
pot să consume magiunul de prune Topoloveni.
Normal, cu acceptul medicului pentru că nu toată
lumea are aceeași intoleranță la zahăr.
Cu cât v-au scăzut vânzările în ultima perioadă de
când spuneți că aceste falsuri au devenit tot mai
agresive?
În condițiile în care noi am ajuns de la un produs la 23
de produse, pentru că avem și gama Topoloveana –
dulcețurile în care am înlocuit siropul de zahăr cu sirop
natural din măr –, vânzările au scăzut de 20 de ori. Este
imposibil să supraviețuiești ca firmă și eu aștept foarte
tare să văd cui fac factură: ANPC, OSIM, Ministerul
Sănătății, pentru că și el este în acest ordin pe care noi
l-am dat vizavi de calitatea produsului. Cui fac factura?
Nu știu, eu zic să înceapă să se pregătească, să strângă
bani, pentru că nu voi accepta ca munca mea, munca
tuturor celor care stau și lucrează cu noi, să fie luată
în derâdere. Am fost printre primii care au luat două
stele Michelin din 3. Este supremul în gastronomie. Am
luat argint și bronz cu dulcețurile noastre la Monde
Selection. Nu există niciun producător român care să
fi participat la Monde Selection. Acolo se fac și multe
analize pe produs. România, auzi cine suntem noi? Noi
pur și simplu îți facem numai fală, iar tu ce faci? Îți bați
joc? Până când și de ce?
O altă problemă care a apărut în industria alimentară
este acea lege a ambalajelor, cu acele OTR-uri. Aveți
borcane, ambalaje grele care sunt cele mai afectate.
Veți scumpi produsul din cauza acestui blocaj?
Vizavi de ambalaje, noi am găsit o soluție juridică și
am spus clar: cine a făcut evaziune să scoată banii de
unde i-a băgat. Nu mă interesează unde i-au ascuns,
cum i-au ascuns, să scoată banii, să îi plătească, pentru
că noi avem suficient de mare povară în industria
alimentară. Eu nu voi scumpi din cauza ambalajelor.
Am schimbat acel nenorocit de OTR care ne-a afectat
pe toți și vom funcționa. Cred că aici, în industria
alimentară, există deja o coeziune și suntem mult prea
mulți de această dată ca să se întâmple ceva rău pentru
producători. Într-adevăr, este ceva mai scump acest
contract pe care îl avem acum, dar nu atât de mare
încât să-mi modific prețul. Nu voi modifica prețul!
Nici dacă va trebui să plătiți amenda de 2 lei/kg?
Am mare încredere că acea amendă nu se va plăti. În
momentul în care se va plăti acea amendă, înseamnă
că trebuie să ne ducem toți la rădăcina copacului și
să revenim la a mânca scoarță de pe copac. Este mult
prea mult. Nu cred că se va plăti!
42 MAI 2016

ADVERTORIALROA
43

PIAȚAROA
CREȘTERE ÎN INDUSTRIA
AMBALĂRII PRODUSELOR
ALIMENTARE
FACTORII DE CREȘTERE A VENITURILOR SUNT INVESTIȚIILE ÎN PIEȚELE
POTRIVITE, ABILITĂȚILE LEGATE DE FUZIUNI ȘI ACHIZIȚII, PRECUM ȘI O
TRANSPUNERE PRAGMATICĂ ÎN APLICARE A PLANURILOR DE EXPANSIUNE.
Atunci când vine vorba de o
creștere a veniturilor, cel mai
adesea contează unde ești, și
mai puțin componenta
operațională, măsurată în
termeni de cotă de piață,
profituri sau pierderi. Această
concluzie generală cu privire la
ceea ce pot face companiile pentru
a crește se aplică în zilele noastre,
cu siguranță, și în industria
ambalajelor pentru alimente:
companiile cu cea mai rapidă
creștere sunt cele care au ales să
concureze în categoriile de produse
cu cea mai rapidă creștere și în
regiunile geografice care
înregistrează cea mai rapidă
dezvoltare.
De exemplu, în loc de o simplă
analiză a categoriei de produse
de panificație, putem detalia pe
subcategorii: de la biscuiți, la
biscuiți dulci, și apoi la biscuiți
acoperiți cu ciocolată.
De asemenea, McKinsey va
examina performanța companiilor
în funcție de țară, nu doar în funcție
de regiune. Această perspectivă
fină asupra randamentelor oferă
informații detaliate cu privire la
factorii care conduc la o creștere
a companiei și factorii care îi
încetinesc creșterea. (Studiile
McKinsey din 2013 și 2014 legate de
bunurile de larg consum confirmă
constatările acestei cercetări.)
AMBALAJE
Folosind o abordare analitică
pentru a descompune în factori de
influență dezvoltarea companiei,
firma de consultanță McKinsey
a analizat performanța a 20 de
companii de ambalaje pentru
produse alimentare, de primă
importanță, în perioada 2008-2012,
descompunând evoluția lor pozitivă
sau negativă în trei vectori sursă:
• creștere ce poate fi atribuită
extinderii pieței în categoriile și
țările în care compania activează;
• fuziuni și achiziții și vânzări de
companii și active;
• componenta operațională,
măsurată în termeni de cotă de
piață, profituri sau pierderi.
Eșantionul McKinsey este format
dintr-un amestec divers de
lideri regionali și jucători globali.
„Granularitatea” datelor permite
o analiză profundă și nuanțată.
Primul vector sursă al creșterii
De departe, factorul primar de
creștere organică a companiilor
a fost dat de extinderea pieței în
categoriile și țările în care firma
activează. Între 2008 și 2012,
acest factor a contabilizat 71%
din creșterea totală. Companiile
care fac afaceri în primul rând în
piețele emergente sau în categoriile
cu creștere foarte mare au avut
cele mai bune rezultate: creșterea
veniturilor lor a fost de trei ori mai
mare decât a companiilor mai
dispersate din punct de vedere
geografic sau mai diversificate din
punctul de vedere al categoriilor
pe care activează. Firmele cu cele
mai înalte ritmuri de creștere a
veniturilor au urmat unul dintre
cele două modele. Primul model
presupune concentrarea atenției
asupra unui set relativ mic de
subcategorii și combinații de țări
Firma de
consultanță
McKinsey
a analizat
performanța a
20
de companii
de ambalaje
pentru produse
alimentare
în care să fie prezente, cu ritmuri
mari de creștere (cum ar fi guma
de mestecat fără zahăr în China
sau iaurtul cu fructe, cu linguriță
atașată, în Brazilia). Companiile
din piețele emergente, aflate în
expansiune, urmează în mod
tipic acest model, și McKinsey se
așteaptă ca acestea să se extindă
în mod constant în mai multe
subcategorii și țări.
Al doilea model de creștere este
urmat de unii jucători din piețele
dezvoltate: ei sunt prezenți
într-o gamă mult mai mare de
subcategorii și țări. În cazul acestor
companii mari, McKinsey se
așteaptă ca, mai degrabă, decât să
se orienteze spre o continuare a
44 MAI 2016

PIAȚAROA
COMPANIILE MARI CARE AU INTRODUS DE DOUĂ
ORI MAI MULTE PRODUSE NOI ÎN COMPARAŢIE
CU COMPETITORII LOR DE DIMENSIUNI SIMILARE
NU S-AU SITUAT MAI BINE SAU MAI RĂU DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL CREȘTERII VENITURILOR.
extinderii, să abandoneze zonele
cel mai puțin promițătoare și să
își concentrează resursele pe
subcategoriile și țările cu cea mai
mare creștere.
Aceste rezultate ale studiului
dovedesc încă o dată faptul
că aplicarea unei abordări
granulare a creșterii este esențială
pentru obținerea unor avantaje
competitive. Într-un mediu de
afaceri în care competiția oferă
puține recompense, o metodă de
expansiune bazată pe obținerea
de date privitoare la identificarea
categoriilor și zonelor geografice
cu cel mai mare ritm de creștere
potențială este deosebit de
importantă pentru companiile
Supraperformanța
de execuție a
reprezentat doar
2%
din creșterea
totală a
companiilor
lider. Aceste companii, în cea mai
mare măsură, ar trebui să creeze,
de asemenea, mecanisme care să
le permită să deplaseze în mod
regulat și rapid resurse, și nu doar
de capital, ci și de personal, de
marketing, precum și alte resurse,
departe de zonele cu ritmuri
scăzute de creștere și către piețele
și segmentele cu potențial ridicat
de expansiune.
Al doilea factor al creșterii
Fuziunile și achizițiile (F&A) pot
compensa parțial lipsa creșterii
organice, 27% din creșterea
veniturilor companiilor analizate
putând fi trecută în contul acestor
operațiuni, în perioada 2008-2012.
Primele două cuartile din eșantionul
McKinsey folosesc F&A ca pe o
armă competitivă, compensând
parțial lipsa respectivelor companii
din categoriile și zonele geografice
cu cel mai mare ritm de creștere.
Analiștii McKinsey se așteaptă
ca peisajului F&A să evolueze
în următorii câțiva ani, având în
vedere apariția unor companii
din piețele țărilor emergente care
cresc atât în dimensiuni, cât și în
aspirații, dar și că multinaționalele
își vor rafina strategiile ca răspuns
la acești noi concurenți. Companiile
de ambalaje alimentare, în special
cele cu o expunere semnificativă pe
țări și categorii cu ritmuri reduse de
creștere, ar trebui să își construiască
capabilități de negociere, astfel
încât F&A să poată deveni mai
fiabile și să asigure în mod constant
o creștere profitabilă.
Execuția: rareori un
diferențiator
Pe măsură ce industria de ambalaje
pentru produse alimentare devine
din ce în ce mai competitivă la
nivel mondial, și componenta
operațională, măsurată în termeni
de cotă de piață, profituri sau
pierderi, devine din ce în ce mai
provocatoare și mai puțin un
diferențiator: supraperformanța
de execuție a reprezentat doar 2%
din creșterea totală a companiilor,
în perioada 2008-2012. Câștigarea
de cotă de piață în defavoarea
concurenților a devenit din ce în ce
mai grea.
Unele companii privesc
introducerea unui nou produs
ca pe o modalitate de a stimula
creșterea economică. Dar datele
nu indică o corelație între creșterea
legată de execuție și numărul
lansării de noi produse per 1 miliard
de dolari în venituri nete.
Cu alte cuvinte, companiile mari
care au introdus de două ori mai
multe produse noi în comparaţie
cu competitorii lor de dimensiuni
similare nu s-au situat mai bine sau
mai rău din punctul de vedere al
creșterii veniturilor. Aceste constatări
indică faptul că inovarea este
importantă pentru menținerea cotei
de piață și păstrarea consumatorilor
din piețele dezvoltate interesați într-o
anumită categorie, dar, în general,
companiile nu și-au construit
capacități de dezvoltare și lansare
a produselor, ce sunt diferențiate
suficient pentru a le ajuta să atragă
câștigurile obținute pe piață.
Excelența în execuție este miza,
dar nu este un atu. Prin urmare,
companiile ar trebui să aibă o
abordare pragmatică a execuției,
acordând prioritate pârghiilor de
execuție în categoriile și piețele
care contează cel mai mult.
Indiscutabil, companiile de
producere a ambalajelor alimentare
ar putea face alegeri de portofoliu
mai înțelepte, dacă vor examina
îndeaproape rezultatele afacerii lor.
Companiile ar trebui să examineze
performanța fiecăreia dintre piețele
geografice și subcategoriile în care
activează sau pe care ar dori să
intre pentru a înțelege adevăratele
surse de creștere.
În caz contrar, ele riscă să
investească în ținte greșite,
pierzând oportunități valoroase și
pierzând, în cele din urmă, în fața
unor rivali mai atenți și mai analitici.
Sursa: mckinsey.com.
45

LANSĂRIROA
ELEMENTE DE SECURIZARE,
IMPRIMATE PE AMBALAJE
METALICE
ARDAGH ADUCE CARACTERISTICI UNICE DIGITALE
PENTRU AMBALAJUL DE METAL PE CARE ÎL
PRODUCE, PRINTR-UN PARTENERIAT EXCLUSIV CU
COMPANIA FILIGRADE.
AMBALAJE
Ardagh Group are acum
posibilitatea de a adăuga o serie
de caracteristici de promovare și
de securitate la ambalajele sale
din metal, grație unui parteneriat
exclusiv cu compania olandeză
Filigrade (www.filigrade.com) care
se ocupă cu producția de filigranuri.
Parteneriatul permite Ardagh
să ofere clienților săi tehnologii
inteligente de imprimare, interactive,
care vor face ca brandurile clienților
săi să pătrundă în noi zone legate
de interacțiunea consumator-marcă,
dar și să le protejeze pe acestea
împotriva amenințării contrafacerii.
Tehnologia implică încorporarea
unui cod unic invizibil de filigran
în designul ambalajului, cod care
poate fi imprimat doar pe o anumită
zonă sau pe întregul ambalaj
al produsului. Atunci când este
recunoscut, codul interacționează
cu smartphone-ul sau tableta unui
client. Prin urmare, o singură scanare
simplă poate deschide o întreagă
gamă de posibilități, putând oferi
consumatorului informații importante
despre produs, despre promoții
și oferte speciale și conectarea
acestora la campanii de marketing,
evenimente și ocazii speciale.
Martin de Olde, marketing
manager la divizia de ambalaje
metalice a Ardagh, explică: „Cu
această facilitate dispunem de un
mod unic de acces la un sistem
ce poate să răspundă într-un mod
extrem de eficient din punctul de
vedere al costurilor la modalitățile
în care consumatorii doresc, în
prezent, să facă achiziții. Beneficiile
sunt infinite și s-ar putea adăuga
o valoare considerabilă la o mare
parte a ambalajului pe care noi îl
oferim. Acest ambalaj aduce era
digitală în domeniul ambalării,
adăugând noi caracteristici în
atenția directă a consumatorului și
făcând viața mult mai grea pentru
falsificatori. Suntem foarte încântați
să putem oferi acest ambalaj
pentru clienții noștri.”
Noua tehnologie a fost primită
foarte bine de public la recentul
eveniment „Aerosol & Dispensing
Forum for packaging materials” de
la Paris, unde vizitatorii standului
Ardagh au putut scana aerosoli
cu codul încorporat, utilizând o
aplicație demo special realizată
pentru expoziția pariziană.
Recent, Ardagh Group și-a arătat
capacitatea de inovare și printrun
alt produs care a câștigat
mult râvnitul „Alufoil Trophy –
2016” (trofeul foliei de aluminiu)
la categoria „Confort pentru
consumator” pentru dezvoltarea
unui bol de metal, unic, de fondue
pentru cuptorul cu microunde,
pentru Emmi, unul dintre cei mai
inovatori producători de lactate
premium din Europa.
Brânza gata de consum „All In
One Fondü”, cu un capac din folie
de aluminiu ușor de îndepărtat,
s-a dovedit a fi foarte populară
în urma lansării ce s-a dovedit
a fi de succes, din 2015. Ea a
câștigat laude în special din partea
arbitrului-șef al competiției, Louis
Martin de Olde
marketing
manager divizia
de ambalaje
metalice Ardagh
Lindenberg, Global Packaging
Sustainability Director la Unilever,
care a explicat: „Acest concept este
o combinație inteligentă a unui
număr de elemente de ambalare,
pentru a crea un produs extrem de
original. Complexitatea preparării
fondue-urile poate consuma
foarte mult timp. Dar aici avem un
produs la care toate ambalajele
conlucrează pentru a face ca
respectivul concept să funcționeze
și pentru care capacul din folie de
aluminiu este elementul cheie”, a
adăugat Lindenberg.
Capacul din folie de aluminiu
folosește o folie Amcor’s AluFix®
Retort Pro, pe care Ardagh a
integrat-o în sistemul său de capac
Easy Peel® pentru a oferi confort
suplimentar pentru consum și
pentru prelungirea termenului de
valabilitate.
46 MAI 2016

INOVAȚIEROA
PACK-AGE DE LA DSM DESCHIDE
NOI PIEȚE PENTRU BRÂNZETURI CU
CRUSTĂ NATURALĂ
DSM spune că, în comparație
cu pungile de hârtie tradiționale
și cu foliile (microperforate) ce
opresc pătrunderea oxigenului,
calitatea brânzei cu crustă este
menținută pentru mai mult timp,
având ca rezultat o cantitate mai
mică de brânză alterată, precum și
un termen de valabilitate mai lung,
care, la rândul său, creează noi
oportunități de vânzare.
Permeabilitatea specifică a Pack-
Age previne apariția suprafețelor
lipicioase sau noroioase pe brânză,
precum și pierderea aromei și a
gustului de-a lungul întregului
termen de valabilitate.
AMBALAJE
Pack-Age este o soluție curată
de etichetare și ambalare care
îmbunătățește calitatea crustei
și evită creșterea nedorită a
microorganismelor la suprafața
brânzei, spune DSM. Membrana
permeabilă la umiditate limitează
pierderea în greutate a brânzei
în timpul procesului de maturare,
precum și în timpul transportului și
depozitării, menținând, în același
timp, proprietățile organoleptice și
calitatea crustei.
Aplicabilă specialităților
din brânză
Producătorii de brânzeturi de
specialitate sau de sezon, cum ar
fi Raclette, Comté și Cantal, pot
beneficia de creșterea perioadei
de valabilitate de la trei până la
șase săptămâni, în funcție de tipul
de brânză. DSM spune că o mai
mare durată de viață deschide
oportunitatea comercializării
respectivelor brânzeturi pe mai
multe piețe din afara Europei,
cum ar fi SUA, în condițiile în care
cererea de brânzeturi europene de
specialitate este în creștere.
NOUL PACK-AGE DE LA DSM ESTE O MEMBRANĂ PENTRU
AMBALAREA BRÂNZEI, PERMEABILĂ LA UMIDITATE, CARE POATE
FI FOLOSITĂ PENTRU A AMBALA ȘI CONSERVA BRÂNZETURILE CU
CRUSTE NATURALE.
Amestec de polimeri
Purtătorul de cuvânt al DSM a
declarat pentru DairyReporter
că „una dintre cele mai eficiente
opțiuni pentru păstrarea brânzei
este utilizarea unei membrane
naturale permeabile la umiditate,
care permite acesteia să «respire»,
precum și să-și mențină calitățile
pe întreaga durată de viață a
produsului, începând de la fabrică
și până când acesta ajunge în
farfuria consumatorului.
Soluția Pack-Age a DSM,
protejată printr-un brevet, este o
membrană cu mai multe straturi,
care încorporează un amestec
de polimeri, special dezvoltată
pentru a fi utilizată la ambalarea
brânzei cu crustă, precum și
pentru prelungirea duratei de
viață a acesteia. Pack-Age poate
fi utilizat sub forma unei pungi
vacuumate gata de utilizat,
atât pentru ambalarea complet
automatizată, cât și pentru cea
48 MAI 2016

INOVAȚIEROA
Pierderea umidității (%)
12
10
8
6
4
2
Pierderea umidității în timpul
maturării brânzei (Ex. Gouda)
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Barrier film
Pack-Age LOW
Pack-Age HIGH
Coating
Maturare (săptămâni)
manuală. Pack-Age poate fi
adaptat pentru a satisface nevoile
specifice produsului ambalat (de
exemplu, dimensiunea, gradul de
permeabilitate etc.). Acest lucru
face ca ambalajul să poată fi mai
ușor de introdus pe liniile de
fabricație existente.”
Ușor de înlăturat
DSM a declarat pentru
dairyreporter.com că Pack-Age
este un material de ambalare care
nu se lipește de brânză și poate fi
ușor de deschis și de îndepărtat.
„După ce brânza a fost învelită în
Pack-Age, ea este bine protejată și
poate fi depozitată sau transportată
în condiții de siguranță. De îndată
ce brânza este gata pentru a
Utilizarea
Pack-Age
permite
producătorilor
de alimente să
reducă pierderile
de produse
fi prelucrată în continuare (de
exemplu, rasă sau feliată), sau
plasată pe raftul distribuitorului,
Pack-Age poate fi îndepărtat cu
ușurință”, a explicat oficialul DSM.
Membrana previne formarea
mucegaiului și pierderea
umidității
Raportul cost-eficiență al noii
membrane variază în funcție de
tipul de brânză. Cu toate acestea,
DSM consideră că utilizarea Pack-
Age oferă „numeroase avantaje
față de metodele de ambalare
tradiționale”, cum ar fi folia „barieră”
pentru aerul atmosferic, folia din
material plastic microperforat sau
folia de hârtie.
„Toate acestea pot fi utilizate ca
ambalaj temporar sau definitiv
pentru a proteja suprafața brânzei
de instalarea microorganismelor
externe și a bacteriilor. Cu toate
acestea, brânza poate fi afectată
în continuare prin expunerea la
microorganisme externe, calitatea
aromei și a crustei produsului final
putând suferi modificări.”
Opțiunile de ambalare
tradiționale pot face ca crusta
să devină lipicioasă în timpul
transportului sau depozitării din
cauza permeabilității reduse la
umiditate. În plus, dezvoltarea
mucegaiului pe suprafața brânzei
poate compromite termenul de
valabilitate al produsului. Acest
lucru înseamnă că poate exista o
posibilă compromitere a produsului
și o pierdere de profit, înainte ca
brânza să ajungă la consumator.
„Permițând brânzei să «respire»,
Pack-Age reduce riscul dezvoltării
microbiene sau pierderii extensive
de umiditate. Acest lucru păstrează
crusta naturală a brânzei în condiții
optime și extinde perioada de
valabilitate de la trei până la șase
săptămâni, în funcție de tipul de
brânză.”
Abilitatea de a utiliza
mai mult material brut
Purtătorul de cuvânt al DSM a
precizat că „aroma distinctivă și
mirosul acestor brânzeturi speciale,
esențiale pentru consumatori,
rămân intacte.”
Urmare a unei mai bune conservări
a produsului, producătorii pot
menține, de asemenea, stocuri
mai mari pentru mai mult timp,
reducându-se și cantitatea de
produse alterate.
„Utilizarea Pack-Age permite
producătorilor de alimente să
reducă pierderile de produse,
să utilizeze o cantitate mai mare
de materii prime și să mențină o
calitate constantă a produsului.
Beneficiile se pot contabiliza și
pe partea de sustenabilitate, prin
reducerea risipei de alimente și prin
oferirea unei soluții naturale pentru
conservarea brânzei.”
Poate fi utilizat
și pentru alte brânzeturi
Potrivit reprezentantului DSM,
Pack-Age este util, de asemenea, și
pentru ambalarea altor brânzeturi.
„Pack-Age este de asemenea
potrivit pentru fermentarea
naturală pentru tipurile de brânză
dure și semidure, cum ar fi Gouda,
Parmezan, Manchego și Provolone.
Datorită proprietăților sale
permeabile la umiditate , Pack-Age
permite ca brânza să fermenteze
în mod natural, fără a fi nevoie
de acoperirea sau de spălarea
suprafaței brânzei pentru a preveni
dezvoltarea mucegaiului.
Pe lângă oferirea unei protecții
de înaltă calitate a suprafeței
brânzei, soluția inovatoare DSM
poate fi utilizată pentru a obține
un randament mai mare. Acest
lucru înseamnă că producătorii de
brânză beneficiază de producție și
distribuție îmbunătățite și de o mai
mare eficiență, oferind produse de
bună calitate pentru consumatori
și continuând să își extindă cota
de piață. În plus, reducerea risipei
de alimente contribuie puternic
la adoptarea unui proces de
producție durabilă.”
49

ADVERTORIALROA
CALITATE / SIGURANȚĂ
SEALED AIR FACE JOCURILE
ÎN MANAGEMENTUL DIGITAL
AL SIGURANȚEI ALIMENTARE
PRIN ÎNLOCUIREA PROCESELOR GREOAIE, BAZATE PE HÂRTIE,
OPERATORII DIN SECTORUL ALIMENTAR CÂȘTIGĂ NOI PERSPECTIVE
ASUPRA PROCESELOR, CAPACITĂȚI NOI DE ANALIZĂ, POSIBILITATEA
FORMĂRII ANGAJAȚILOR LA LOCUL DE MUNCĂ ȘI BENEFICIAZĂ DE
O INTERFAȚĂ MOBILĂ PERFORMANTĂ.
Diversey Care, o divizie a Sealed Air
(NYSE: SEE), a anunțat de curând
lansarea platformei sale digitale de
management a siguranței alimentare,
numită IntelliConsult. Anul trecut, Diversey
Care a lansat cu succes platforma Internet
of Clean, care conectează echipamente,
distribuitoare, senzori, balize și alte
dispozitive inteligente pentru a ajuta
companiile să-și protejeze brandurile,
pentru a îmbunătăți satisfacția clienților,
pentru a economisi apă și energie, pentru
a îmbunătăți productivitatea muncii și
pentru a potența activitatea de formare a
angajaților. Printre produsele Diversey
Care care au fost incluse încă de la lansare
în platforma Internet of Clean s-au
numărat roboții de curățare și
aspiratoarele Intellitrail, IntelliFlow,
SmartView, TempTrip și Intellibot.
Aplicațiile de realitate augmentată sunt de
asemenea disponibile ca parte a Internet
of Clean, pentru a oferi ghiduri sau sfaturi
de rezolvare a problemelor legate de
curățarea operativă la fața locului.
Ca urmare a mai multor îmbunătățiri
progresive a diferitelor soluții inovative
bazate pe prelucrarea datelor preluate
din lumea reală, Diversey Care a dezvoltat
acum IntelliConsult. Această suită de soluții
digitale integrate gestionează pericole de
siguranță alimentară, aduce consecvență
în operațiunile din industria alimentară,
asigură respectarea reglementărilor legale,
îmbunătățește eficiența operațională și
consolidează cultura organizațională a
firmelor cu privire la siguranța alimentară.
IntelliConsult este o combinație perfectă
de tehnologii inovatoare și de gestionare
a datelor bazate pe tehnologia cloud,
care permite ca diferite fluxuri de date
să conveargă într-o singură platformă și
să producă raportări interactive, în mai
multe „valuri”. Prin colectarea de date
exacte, structurate și continue și prin
monitorizarea și măsurarea punctelor
critice de control din cadrul operațiunilor
zilnice, operatorii din sectorul alimentar
dobândesc noi posibilități de acțiune
în timp real, care pot contribui la
îmbunătățirea proceselor și a acțiunii
angajaților, pot reduce riscurile și pot oferi
o experiență mai bună pentru clienți. Suita
modulară de soluții digitale pentru calitate
și siguranță alimentară IntelliConsult
include aplicații de monitorizare a
temperaturii, a cerințelor de siguranță
alimentară și a igienei mâinilor lucrătorilor,
instrumente de audit și de formare
profesională, instrumente de urmărire
Diversey Care, o divizie a Sealed
Air, este cel mai important furnizor
de soluții inteligente și durabile de
curățare și de igienă, de îmbunătățire a
productivității, siguranței alimentare și
de prevenire a infecțiilor prin integrarea
de noi servicii și sisteme bazate pe
tehnologie, îmbunătățind în cele din
urmă experiența finală a utilizatorilor.
a trasabilității in-store a produsului,
posibilitatea colectării datelor analizelor
de laborator, precum și funcții de stocare
a datelor.
Modulul de urmărire in-store a trasabilității
permite comercianților să gestioneze
eficient inventarul pe departamente și
categorii de produse și să urmărească
traseul produsului prin magazin până la
consumatorul final, putându-se realiza
un transfer de date de la un produs care
a suferit o reporționare și o reambalare
în magazin sau un transfer de date
de la ingrediente care sunt prelucrate
în magazin. Acest sistem evidențiază
foarte eficient riscurile potențiale legate
de siguranța alimentară și ușurează
sarcina gestionării rotației produselor și a
datelor de expirare a acestora. El ajută la
reducerea cantității deșeurilor, la creșterea
marjelor de profit, în condițiile în care sunt
oferite produse de calitate superioară
pentru consumatori și este asigurată
conformitatea cu reglementările legale în
vigoare.
„Suntem încântați de faptul că această
soluție de ultimă generație răspunde unei
nevoi curente, clare și importante pentru
clienții noștri”, a declarat Sergio Pupkin,
vicepreședinte de marketing la Diversey
Care. „Înlocuirea traseului nescanabil al
documentelor și rapoartelor pe hârtie cu
procese și instrumente digitale va ajuta la
realizarea unor îmbunătățiri nu numai în
domeniul siguranței alimentelor, dar, de
asemenea, și în calitatea per ansamblu a
proceselor din industria alimentară.”
iCertainty, un important furnizor de
HACCP digitale, dar și al altor soluții
de siguranță alimentară, este partener
și furnizor cheie de tehnologie pentru
trei module importante ale platformei
IntelliConsult: de monitorizare a siguranței
alimentare, de audit și de urmărire a
trasabilității în magazin.
Sursa: https://sealedair.com/
50 MAI 2016

ADVERTORIALROA
TESTO ROMÂNIA
MONITORIZAREA CONDIȚIILOR
CLIMATICE AMBIENTALE NU A
FOST NICIODATĂ MAI SIMPLĂ
Pentru a garanta calitatea și
durata de expunere și pentru
a atinge standardele legale
de igienă, alimentele trebuie
depozitate și procesate constant
în condiții climatice impecabile.
Timpul, costurile și efortul depus
pentru monitorizarea constantă
și sigură a parametrilor, cum ar fi
temperatura și umiditatea, sunt
adeseori disproporționale cu
beneficiile furnizate.
În ziua de azi, consumatorii acordă
foarte multă atenție calității, dar,
în același timp, sunt extrem de
conștienți de prețuri. Doresc să știe
originea cărnii pe care o cumpără.
Locul de proveniență este la fel de
important ca prospețimea pentru
fructe și legume. Produsele de
patiserie tradiționale sunt la fel de
căutate ca prăjiturile preparate
după rețete moderne. Iar în
bucătăria de înaltă clasă, în centrul
atenției se află savoarea și aspectul
farfuriei, precum și ingredientele
de calitate. Pentru maeștrii brutari,
măcelari sau bucătari, este de la
sine înțeles că doar alimentele de
o calitate impecabilă sunt vândute.
Totuși, aceștia trebuie să garanteze
siguranța produselor oferite cu
același nivel de devotament
pentru calitate. Cea mai mare
amenințare este contaminarea cu
microbi periculoși. Bacteriile se
reproduc prin diviziune: în condiții
de refrigerare insuficientă, numărul
acestora se dublează la fiecare
douăzeci de minute, atingând rapid
un punct în care devin dăunătoare
pentru sănătate. Pentru a elimina
factorii de risc, industria alimentară
impune respectarea normelor
HACCP. Legile și standardele
naționale și internaționale solicită
menținerea lanțului de frig.
Alimentele trebuie depozitate în
Măsurătorile
sunt stocate în
siguranță online
în Cloud și sunt
disponibile
oricând.
mod constant la temperaturi ce se
încadrează între limitele impuse,
de obicei între -30°C și -18°C sau
+4°C și +8°C.
Noul sistem de monitorizare WiFi
testo Saveris 2 oferă o soluție
eficientă pentru timpul și costurile
dumneavoastră și simplifică
considerabil monitorizarea
automată a condițiilor climatice
ambientale. Testo Saveris 2
integrează un set de înregistratoare
WiFi, precum și aplicația Testo
Cloud, utilizată prin intermediul
internetului. Funcționează după
următorul principiu simplu:
înregistratorul măsoară valorile
Testo România
• Cluj-Napoca • București
• tel 0264 202 170 • fax 0264 202 171
• info@testo.ro • www.testo.ro
de temperatură și umiditate prin
intermediul senzorilor interni
și externi, iar mai apoi trimite
datele măsurate la un server, prin
intermediul unei rețele WLAN.
Măsurătorile sunt stocate în
siguranță online în Cloud și sunt
disponibile oricând. Ele pot fi
accesate, organizate și analizate
oriunde și la orice oră, folosind un
PC, un smartphone sau o tabletă.
Cu acest sistem, Testo a reinventat
monitorizarea temperaturii
și umidității și a simplificat
considerabil înregistrarea automată
a datelor. Datorită sistemului WiFi
testo Saveris 2 aveți acces la toate
condițiile ambientale relevante
pentru camere frigorifice sau
congelatoare, cabinete frigorifice
sau pentru transportul alimentelor
într-un mediu controlat.
Simplu, oricând și oriunde.
51

EVENIMENTROA
LA 18 MAI 2016, EURO SENSOLAB ROMÂNIA
(EURO CONSULTANTS ROMÂNIA) ȘI-A
DESCHIS PORȚILE, PREZENTÂND PUBLICULUI
ROMÂN AVIZAT UNUL DINTRE CELE ȘASE
LABORATOARE DE ANALIZE SENZORIALE PE
CARE COMPANIA-MAMĂ LE DEȚINE LA NIVEL
GLOBAL (DOUĂ ÎN BELGIA ȘI CÂTE UNUL ÎN
BULGARIA, FRANȚA ȘI TUNISIA).
EURO CONSULTANTS – ZIUA
PORȚILOR DESCHISE
Parte a grupului belgian Euro Consultants, Euro
Consultants România dispune de un laborator de
analize senzoriale dotat cu 12 cabine de degustare
conform standardului ISO 8589.
CALITATE / SIGURANȚĂ
12
cabine de
degustare
conform
standardului
ISO 8589
Evenimentul „Ziua Porților deschise” organizat de
Euro Sensolab România s-a adresat reprezentanților
companiilor din industria alimentară – producători,
importatori și distribuitori, retaileri, profesioniști
din HoReCa – și a oferit participanților șansa unică
de a experimenta analiza senzorială a produselor
alimentare, fiind ei înșiși invitați în cabina de degustare
pentru a participa la un panel de degustare. De altfel,
evenimentul s-a bucurat de un real interes, având în
vedere numărul mare de persoane (peste 30) prezente
la un eveniment eminamente tehnic și țintit către
specialiștii din retail și industria alimentară.
„Ne bucură participarea reprezentanților actorilor
principali din domeniul agroalimentar (producători, dar
și retaileri). Suntem încântați de faptul că activitatea
noastră a suscitat interesul industriei alimentare”, a
declarat Giorgiana Jelescu, Managing Director EC
România. Analiza senzorială este o disciplină științifică
prin intermediul căreia se măsoară, se analizează și se
interpretează caracteristicile alimentelor, băuturilor și
materialelor, pe baza reacțiilor percepute prin simțurile
văzului, olfactiv, gustativ, tactil și auditiv. Ea își găsește
utilitatea în dezvoltarea de produs, în producție, în
lansarea de produse, în serviciile post-vânzare etc. În
cazul dezvoltării unui produs, prin analiza senzorială
se pot valida: rețete noi, prima șarjă de produs,
specificațiile tehnice ale noii rețete sau se poate
ameliora un produs deja existent, prin alinierea rețetei
acestuia la nivelul produselor concurente.
„Înainte de lansarea unui produs, analiza senzorială
oferă producătorului date esențiale despre locul unde
s-ar poziționa produsul sau locul în care acesta se află
față de cel al concurenței, care este rețeta preferată de
consumator, care sunt caracteristicile produsului care
se pot valorifica prin marketing, acestea constituind
atribute plus-valoare pentru produse. În cazul serviciilor
post-vânzare, se pot face teste senzoriale ca urmare a
52 MAI 2016

EVENIMENTROA
reclamațiilor primite, se pot valida rețete sau depista
defecte ale produsului; se pot analiza caracteristicile
produsului care pot genera defecte”, a explicat
publicului Giorgiana Jelescu. Ca metode specifice de
lucru sunt utilizate: testul triunghiular, testul pereche,
testul duo-trio, testul multiplu, profilul senzorial sau
Preferrence Mapping, iar interpretarea statistică a
rezultatelor se realizează cu ajutorul testelor Friedman,
Wilcoxon sau Anova.
În cadrul evenimentului a avut loc o demonstrație
de degustare și o analiză senzorială a trei mostre de
brânză de burduf, participanții la eveniment urmând
să evalueze respectivele produse în funcție de aspect,
miros, consistență și gust.
La eveniment au participat din partea Euro Consultants
România Giorgiana Jelescu, Tatiana Borodin, Ionuț
Nițulescu și domnul Jean van Gysel, Managing Director
Euro Consultants Group Belgium.
Giorgiana
Jelescu
Managing
Director, Euro
Consultants
România
„NE BUCURĂ
PARTICIPAREA
REPREZENTANȚILOR
ACTORILOR
PRINCIPALI DIN
DOMENIUL AGRO-
ALIMENTAR.”
audituri specializate în industria de
retail, hotel și catering.
Despre Euro Consultants
Grupul Euro Consultants a fost
fondat în 1990 la Wavre (Belgia) și
își desfășoară activitatea, în
principal, în domeniul
agroalimentar și agroindustrial.
Astăzi, Euro Consultants Group
furnizează o gamă completă de
servicii în domeniul siguranței și
calității produselor alimentare.
Grupul oferă numeroase servicii în
sectoare precum: catering, hotelier
și turism, industrie, retail, cooperare
internațională și instituțională. Euro
Consultants Group intervine pe
cinci nivele: audit și control, studii,
cursuri de formare și încadrare,
consiliere și acompaniere, asistență
operațională. El oferă asistență
tehnică în dezvoltarea unei etichete
private; consultanță și asistență în
etichetarea produselor alimentare,
cosmeticelor, detergenților și
produselor nealimentare; consiliere
cu privire la legislație, în ceea ce
privește siguranța alimentară,
domeniul cosmeticelor și al altor
produse nealimentare; analiza
senzorială a produselor alimentare,
Euro Consultants
România:
Giorgiana
Jelescu, Jean van
Gysel, Tatiana
Borodin și Ionuț
Nițulescu.
Grupul susține, în egală măsură,
organizațiile mici și mijlocii din
sectorul industriei alimentare
pentru obținerea finanțării și
pătrunderea pe diferite piețe.
Pentru sectorul B2B, Euro
Consultants este specializat în
management consulting, destinat
ameliorării eficienței industriei
alimentare, comercianților și
companiilor HoReCa. Este vorba
despre un parteneriat integrat
în toate stadiile dezvoltării și
optimizării companiilor, privind
calitatea, producția, cercetareadezvoltarea,
serviciile postvânzare
și comercializarea
produselor alimentare. Grupul
furnizează, de asemenea, servicii
de consultanță, instruire, audit,
asistență operațională, gestiunea
reclamațiilor sau studii de
benchmarking. Pentru sectorul B2I,
Euro Consultants oferă o paletă largă
de activități de dezvoltatre, finanțate
de diferite instituții. Din 2015, Euro
Consultants a dezvoltat un parteneriat
strategic cu Belgian Bankers Academy.
În România, Euro Consultants este
prezent din iulie 2014. Printre clienții
săi se numără Carrefour România,
Lidl România, Natural, Kamis,
Polimark, Suico, Agrolab Greece,
Martens, Noriel etc.
53

PREVIEWROA
CALITATE / SIGURANȚĂ
54 MAI 2016

ADVERTORIALROA
MICROORGANISME PENTRU
CREȘTEREA SIGURANȚEI ALIMENTARE
CHR. HANSEN A PREZENTAT CULTURILE DE BIOPROTECȚIE SAFEPRO
PENTRU DIVERSE APLICAȚII UTILIZATE ÎN INDUSTRIA CĂRNII.
Una dintre cele mai noi metode folosite în
scopul creșterii siguranței alimentare este utilizarea
culturilor starter de bioprotecție în produsele din
carne. În România, compania daneză Chr. Hansen, care
dezvoltă ingrediente naturale pentru industria
alimentară, precum culturi de microorganisme, enzime,
probiotice sau coloranți naturali, a organizat recent un
seminar în cadrul căruia a prezentat cele mai recente
evoluții în domeniu. Evenimentul a fost organizat ca
parte a strategiei „Nature’s No. 1”, lansată de companie
în anul 2013. „Noi credem că putem îmbunătăți viața și
alimentele prin soluții complet naturale și sigure”, au
declarat reprezentanții Chr. Hansen în cadrul
evenimentului.
„Eticheta curată”: o tendință actuală
Consumatorii au devenit în mod tot mai evident
reticenți în achiziția de alimente, în general, și produse
din carne, în special, care conțin E-uri. Producătorii de
carne ce vor să urmeze această tendință trebuie să facă
față câtorva provocări.
În funcție de tipul de cultură, utilizarea „bacteriilor bune”
ajută la păstrarea culorii și gustului proaspăt al cărnii
sau preparatelor din carne, inhibă creșterea bacteriilor
nedorite, precum Listeria, în șuncă și alte preparate
fierte și afumate, fără a modifica pH-ul sau alte atribute
senzoriale. Alte bacterii, combinate cu produse
vegetale, pot fi utilizate în locul nitritului de sodiu.
Utilizarea bacteriilor bune cu rol de protecție poate fi o
Utilizarea „bacteriilor bune” ajută la păstrarea culorii și
gustului proaspăt al cărnii sau preparatelor din carne.
oportunitate pentru producătorii din industria cărnii de
a se diferenția pe piață, de a crește siguranța alimentară
și de a avea un brand protejat, păstrând caracteristicile
organoleptice, același termen de valabilitate și aceeași
siguranță alimentară.
E timpul pentru inovație
Soluțiile oferite de Chr. Hansen se încadrează în cele
mai noi tendințe de obținere de produse naturale, cu
etichete curate, de creștere a siguranței în consum și de
reducere a risipei alimentare.
Pe lângă bine-cunoscutele produse crud-uscate,
culturile de bioprotecție se pot utiliza în multe alte
aplicații: specialități crud-uscate maturate și bacon;
șuncă fiartă și bacon fiert; carne proaspătă și produse
din carne proaspătă; produse feliate și ambalate (în vid
sau MAP) – pentru a preveni apariția mâzgii și pentru a
oferi stabilitate culorii.
Strategia Chr. Hansen - Nature’s No. 1
Compania Chr. Hansen a dezvoltat strategia Nature’s
No. 1 ca urmare a creșterii continue a cererii de produse
sănătoase, cu un conținut minim de substanțe artificiale.
„Prin Nature’s No. 1, Chr. Hansen își propune să fie
în continuare furnizorul numărul 1 mondial de soluții
naturale în toate ariile de expertiză în care activează:
soluții microbiene, enzime, probiotice și coloranți
naturali. Toate produsele oferite se bazează pe cercetări
intense și competențe de dezvoltare asociate cu
investiții semnificative în tehnologie”, se arată într-un
comunicat al companiei.
55

TENDINȚEROA
PIAȚA
RABOBANK SPUNE CĂ
RELANSAREA VA VENI DUPĂ
UN AN 2016 PLIN DE ÎNCERCĂRI
POTRIVIT UNUI RAPORT RABOBANK, PIAȚA PRODUSELOR LACTATE
LA NIVEL MONDIAL NU TREBUIE SĂ SE AȘTEPTE LA NICIO CREȘTERE
PÂNĂ ÎN 2017.
În raportul său trimestrial
intitulat „Global Dairy Quarterly
Q1 2016: Dairy Demand Fragile…
but Growing” (Raport pentru
primul trimestru din 2016 pentru
piața mondială a lactatelor: Cererea
de produse lactate rămâne fragilă…
dar crește), Rabobank arată că
prețurile produselor lactate de bază,
la nivel mondial, exprimate în dolari
americani, au continuat să stagneze
de-a lungul unui palier determinat
în mare măsură de nivelul prețului
de intervenție din UE.
Rabobank spune că cererea la nivel
mondial s-a redus, iar țările UE
exportatoare „vor găsi anul 2016 la
fel, dacă nu mult mai provocator
decât 2015. Continuarea scăderii
prețurilor la produsele petroliere,
deprecierea mai multor valute față
de dolarul american, turbulențele
economice din America Latină și un
mecanism de sprijin fiscal ineficient
în Europa au jucat un rol important
în reducerea puterii de cumpărare
și, prin urmare, a cantității mai mici
de produse lactate achiziționate.”
Rezultatul, spune raportul, este
creșterea stocurilor.
Prețurile scăzute înregistrate la
nivel mondial au mărit diferențialul
dintre cantitatea de lapte produsă
în China și nivelul stocurilor
existente la nivel mondial. Cu
toate acestea, raportul precizează
că în a doua jumătate a anului
2016, cumpărătorii chinezi vor
reveni pe piața mondială pentru
achiziționarea unor „volume mai
semnificative”.
Perspective mai puțin sumbre
Rabobank spune, de asemenea,
că pe parcursul lui 2016, ritmul de
creștere a producției din principalele
regiuni de export își va încetini
evoluția. Banca olandeză prezice
Rabobank – perspective regionale
• În Europa, prețurile scăzute se vor traduce printr-o
încetinire a ritmului de creștere a producției
măsurată la poarta fermei de producție, fermierii
concentrându-se mai mult asupra reducerii costurilor
decât asupra unor strategii de expansiune. Cu toate
acestea, în timp ce creșterea europeană a producției
de lactate va fi moderată, nivelurile de producție nu
vor scădea, fapt care necesită însă ca piața mondială
să-și găsească un nou echilibru în ceea ce privește
stabilirea prețurilor.
• Producția sezonului 2015/16 în Noua Zeelandă va
fi mai mare decât era de așteptat datorită creșterii
precipitațiilor din timpul verii.
• În SUA, prețurile de la poarta fermei sunt
susceptibile la scădere, ca răspuns la slăbirea
balanței comerciale în domeniul comerțului exterior
cu produse lactate și la creșterea stocurilor.
• Producția mai slabă decât se anticipase din al
doilea semestru din 2015 din China a avut ca efect
o prognoză mai pesimistă pentru 2016.
• Producția continuă să se contracte în Argentina și
Brazilia, în condițiile în care costurile foarte ridicate
pentru furaje mențin profitul agricultorilor sub o
intensă presiune.
• Sezonul curent va fi unul cu profit zero și pentru
producătorii australieni, în timp ce marjele de profit în
domeniul produselor lactate vor fi foarte scăzute.
Sursa: www.rabobank.com
56 MAI 2016

TENDINȚEROA
o îmbunătățire treptată a cererii
interne, care va reduce surplusurile
disponibile pentru export. Aceste
surplusuri se vor transforma în
deficite în a doua jumătate a anului
2016, ceea ce va conduce la o
cantitate mai redusă de produse
lactate disponibile pentru comerț,
situație care ar trebui să genereze o
mișcare de creștere a prețurilor de pe
piața mondială.
„Privind în perspectivă, vestea nu
este deloc rea pentru întreaga
industrie a produselor lactate”,
declară Kevin Bellamy, strateg
Rabobank, la nivel mondial, pentru
domeniul produselor lactate.
„Cu excepția Braziliei – cuprinsă
de cea mai gravă recesiune –,
Rabobank vede o continuare a
creșterii consumului de lactate
în Asia, precum și în SUA și UE.”
Raportul constată că surplusurile
exportabile mai mici, coroborate
Kevin Bellamy
strateg
Rabobank, la
nivel mondial,
pentru domeniul
produselor
lactate
cu reluarea cererii puternice de
importuri, venită din China, și
cererea mai mare din Asia de Sud-
Est, vor conduce la presiuni asupra
prețurilor în 2017.
Grăsimile revin
În SUA, raportul afirmă că s-a
înregistrat o creștere continuă a
importurilor – 11% în semestrul 2
din 2015 – ca urmare a „inundării”
pieței mondiale cu produse lactate,
în vreme ce exporturile s-au redus
cu 8% în aceeași perioadă. Cu toate
acestea, Rabobank arată că, odată
cu plafonarea producției la actualul
nivel și creșterea cererii, în SUA ar
trebui să se realizeze o reducere
a surplusurilor sale exportabile
în 2016 și în 2017. De asemenea,
raportul băncii olandeze ne indică
faptul că „produsele grase revin”,
tendință ce se traduce prin vânzări
mai mari de unt, brânză, iaurt cu
grăsime și lapte de băut.
CHEAGUL ANIMAL – PENTRU
GUST RAFINAT ȘI MATURAT
MTC ROMÂNIA vă pune la
dispoziție diferite tipuri de
cheag animal, obținute din
stomac de vițel, miel și / sau ied,
produse de partenerul nostru
tradițional Caglificio Clerici (Italia)
– cu o experiență de peste 140 de
ani în acest domeniu. Principalele
beneficii ale cheagului animal sunt:
• Creșterea randamentului în
brânzeturi, datorită acțiunii
specifice a enzimelor asupra
cazeinei;
• Obținerea unei arome deosebite
în produsele tradiționale;
• Compoziția 100% naturală,
constantă la fiecare lot produs;
• Permisiunea de utilizare în
producția brânzeturilor cu
Denumiri de Origine Controlată.
În promovarea brânzeturilor
maturate la care se impune
utilizarea cheagului animal,
ar trebui să evidențiem mai
mult calitățile pe care le caută
consumatorul modern. Cu cât o
brânză este mai maturată, cu atât
conținutul de lactoză este mai
mic, fiind în general agreată de
persoanele cu intoleranță lactozică.
Totodată, brânzeturile oferă
senzație de sațietate pentru mai
mult timp și au un indice glicemic
foarte scăzut.
Cheagul animal poate fi utilizat și în
producția brânzeturilor cu maturare
scurtă. O simplă telemea maturată,
produsă cu cheag animal, vă poate
convinge să apreciați și să utilizați
acest tip de coagulant.
Împreună putem face un pas
important în „educarea” gustului
rafinat și maturat.
Alegeți gustul
ales de natură!
Vă stăm la dispoziție pentru informații suplimentare.
MTC ROMÂNIA IMPEX SRL
tel. 0264 412 583 • office@mtc.ro • www.mtc.ro
57

AVEȚI PROBLEME CU LAPTELE
MURDAR, CARE NU CORESPUNDE
STANDARDELOR IMPUSE?
PIAȚA
Criteriul principal pentru clasificarea laptelui este
reprezentat de indicatorii NTG și NTCS, care, în
conformitate cu Regulamentul 853/2004/UE, trebuie să
prezinte următoarele valori: NTG până la 100.000/ml de
lapte și NTCS până la 400.000/ml de lapte.
Laptele care conține o cantitate mare de celule
somatice și microorganisme va crea probleme în
momentul procesării, fiind perturbat fluxul normal al
proceselor tehnologice. Astfel, scade și calitatea laptelui
și se reduce termenul de valabilitate al lactatelor
produse.
Biotrend Plus SRL vă oferă o soluție eficientă și simplă
pentru această problemă – filtrul pentru curățarea
laptelui de celule somatice. După filtrare, numărul
total de celule somatice (NTCS) în lapte scade cu 60%,
numărul total de microorganisme scade cu 50%, iar
impuritățile mecanice sunt eliminate cu până la 99%.
Filtrul este compus din următoarele elemente: carcasă
din oțel inoxidabil (poate fi montată în funcție de
necesități) și element filtrant de unică folosință din
polipropilenă.
Biotrend Plus SRL vă oferă filtre cu diferite capacități,
volumele care pot fi filtrate variază (de la 100 de litri
până la 30 de tone de lapte). Această diversitate
permite ca filtrul pentru curățarea laptelui de celule
somatice să fie montat oriunde pe tot drumul laptelui,
de la colectare până la etapa de procesare:
• În fermă – se montează după instalația de muls sau
înainte de intrarea laptelui în vanele de depozitare.
• În punctele de colectare a laptelui – înainte ca laptele
să intre în tancul de depozitare.
• Pe mașinile care colectează laptele – la încărcarea
laptelui în cisternă înainte de transportare.
• În fabricile de prelucrare a laptelui – la unitatea de
recepție a laptelui sau la cea de pasteurizare, înainte
sau după centrifugă.
Schimbarea elementelor filtrante se face ușor și
rapid – în doar câteva momente.
Vă propunem încă o soluție inovatoare care poate
fi folosită în ferme pentru îndepărtarea eficientă a
impurităților mecanice din lapte. Această soluție este
reprezentată de cartușe filtrante de polipropilenă care
înlocuiesc filtrele clasice folosite până în prezent de
fermieri – cele din material textil sau din hârtie. Datorită
structurii multistrat, aceste elemente rețin și cele mai mici
impurități mecanice. Sunt foarte rezistente (nu se rup
și nu se deformează), se schimbă ușor și rapid, fără a
necesita oprirea mulgerii. Este important că în acest caz
nu este necesar un echipament suplimentar – se introduc
cartușele filtrante în instalație folosindu-se un adaptor.
După filtrare,
numărul total de
celule somatice
(NTCS) în lapte
scade cu
60%
numărul total de
microorganisme
scade cu
50%
iar impuritățile
mecanice sunt
eliminate cu
până la
99%.
Testul pentru determinarea
nivelului de progesteron
în lapte se folosește pentru
depistarea vacilor care nu sunt
gestante. Р4 arată cu absolută
exactitate dacă vaca nu este
gestantă încă din a 21-a zi după
inseminare, ceea ce va permite în
timp util repetarea inseminării. Se
reduce timpul de așteptare până
la repetarea procedurii, ceea ce
înseamnă că economisiți timp
prețios, intervenind la doar 21 de
zile de la inseminare și crescând
veniturile fermei.
58 MAI 2016

ANALIZĂROA
PIAȚA
CONSUMATORII SUNT
DIN CE ÎN CE MAI
PREGĂTIȚI PENTRU
HRANA GATA PREPARATĂ
VÂNZĂRILE DE PRODUSE READY-MEAL (GATA PREPARATE SAU PRE-GĂTITE) AU
CRESCUT ÎN 2015, PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ, URMARE A ORIENTĂRII CONSUMATORILOR
CĂTRE GUSTĂRI ȘI MESE RAPIDE ȘI CONVENABILE, CARE SĂ SALVEZE DIN TIMPUL
PETRECUT PENTRU GĂTIT, SE ARATĂ ÎNTR-UN RAPORT AL EUROMONITOR, PUBLICAT
LA ÎNCEPUTUL ACESTUI AN.
reprezentată de gospodinele care
au mai puțin timp pentru gătit sau
care preferă să își dedice timpul
altor activități. „Gospodinele au
devenit mai pragmatice și încep să
cumpere produse gata preparate.
E mai ușor pentru ele să cumpere
direct, decât să piardă timpul
în bucătărie, preparând hrana”,
explică proprietarul Cris-Tim.
Consumatorul vizat de acest tip
de produse este reprezentat în
general de tineri activi, din urbanul
mediu și mare, cu studii și venituri
peste medie, cu timp limitat, care își
doresc o hrană gustoasă și variată,
Segmentul alimentelor „readymeal”
cuprinde hrana gătită după
anumite rețete, prin prăjire, coacere
sau fierbere, dar și salatele gata
preparate. Există atât varianta de
produse care necesită refrigerare,
cât și cea a produselor care,
ulterior procesului de gătire, au
fost congelate. Produsele gata
preparate se comercializează
la conservă, borcan, caserole și
pungi sau în vrac la raioanele de
gastronomie ale retailerilor.
Dau restaurantul
pe hrana la caserolă
„Creșterea economică și creșterea
încrederii într-o viitoare evoluție
economică pozitivă s-a concretizat
în mai multe ore de lucru în
orașele mari, fiind astfel stimulată
penetrarea hranei gata preparate în
consumul general, ca alternativă la
mâncărurile gătite, tradiționale sau
la mersul la restaurant”, se arată în
raportul companiei de cercetare a
pieței.
„Cu un magazin în apropiere, din
ce în ce mai mulți corporatiști
renunță la masa de prânz la
restaurant și cumpără produse
gata preparate, la caserolă. Aceste
produse sunt mai ieftine decât
masa la restaurant, iar oamenii
fac economie. Se poate ajunge
în acest fel ca o persoană să
mănânce un prânz cu 10-15 lei”,
SE POATE AJUNGE CA O PERSOANĂ
SĂ MĂNÂNCE UN PRÂNZ CU 10-15 LEI.
a declarat pentru Mediafax Radu
Timiș, proprietarul producătorului
alimentar Cris-Tim. Acesta a mai
arătat și faptul că vânzările au fost
stimulate și de expansiunea unor
lanțuri de supermarketuri, care
au încurajat consumul și vânzările
acestui tip de produse, precum
Mega Image.
O altă categorie care ajută la
creșterea segmentului este
dar care nu au și timp sau talent
pentru gătit.
Cris-Tim este lider de piață
Cris-Tim 2 Prodcom conduce în
vânzări pe acest segment, acoperind
în anul 2015 o cotă din piață de 24%
din punctul de vedere al valorii, arată
studiul Euromonitor. „Este lider de
marcă în domeniul produselor gata
preparate refrigerate și al salatelor
gata preparate, care au fost și cele
mai dinamice zone din sectorul
produselor pre-gătite în 2015.” În
plus, anul trecut, Cris-Tim a investit
60 MAI 2016

ANALIZĂROA
aproximativ 3 milioane de euro
într-o fabrică nouă de producție a
hranei gata preparate la Filipeștii
de Pădure, care va produce din
2016 circa de 10 tone de produse
pe zi, urmând ca din 2017 să atingă
capacitatea sa maximă de producție
de 15-20 de tone pe zi. Cris-Tim
are și avantajul că a pătruns cu
succes pe principalele canale de
distribuție și că beneficiază de o
recunoaștere excelentă și de poziția
de lider în segmentul cărnii procesate
refrigerate. „A început să crească
foarte mult segmentul produselor
ready-meal – precum humusul,
fasolea bătută, salata de vinete,
aripioarele picante, puiul shanghai
sau pieptul de pui la caserolă.
Această piață crește în fiecare an cu
10% comparativ cu anul anterior”,
a declarat agenției Mediafax Radu
Timiș.
Cris-Tim este secondat în gama
produselor ready-meal de Scandia
Food, care în prezent se prezintă
cu un portofoliu de mărci cu o
notorietate foarte bună: Scandia
Sibiu, Bucegi, Sadu sau marca
premium Delicina, comercializată la
borcan și fără aditivi.
Alți competitori importanți prezenți
pe această piață sunt Edenia și Prefera
Food SA, acesta din urmă lansând
pe piața din România mâncăruri gata
preparate sub marca „Capricii și Delicii”.
Gama comercializată de Prefera Food
cuprinde o largă varietate sortimentală,
de la binecunoscutele rețete românești
cu carne, dar și de post, la delicatese
internaționale pentru cei ce vor să
încerce ceva nou.
Radu Timiș
propietar
Cris-Tim
Segmentul
principal al
categoriei
ready-meal este
reprezentat de
mâncărurile din
carne care dețin o
cotă de piață de
circa
71%
Edenia vine pe segmentul readymeal
cu un portofoliu diversificat
ce cuprinde preparate din legume,
carne, pește, precum și produse de
patiserie. În oferta companiei găsim
produse precum șnitel de pui, porc
și curcan, nuggets, medalion de
pui, aripioare pané, cordon bleu
(singurul din piață cu șuncă de
curcan și brânză Gouda), lasagna cu
vită, cannelloni cu vită ori cu ricotta
și spanac, fish fingers, batoane de
calamar sau fileuri de cod pané.
Românii preferă
rețetele tradiționale
În timp ce în Europa Occidentală
în cadrul segmentului readymeal
sunt preferate rețetele mai
sofisticate, în România preferințele
se îndreaptă spre mâncarea
tradițională, astfel că și oferta este
dominată de conserve, ambalaj
care oferă avantajul de a răspunde
mai bine nevoii de ușurință și
rapiditate în consum. Segmentarea
majoră a pieței de produse gata
preparate este în produse pe bază
de carne vs. produse vegetale.
Segmentul principal al categoriei
ready-meal este reprezentat de
mâncărurile din carne care dețin o
cotă de piață de circa 71% din total.
Segmentul produselor alimentare
prelucrate din carne și pește au o
lungă tradiție de consum în România,
tradiție legată de prepararea acasă a
cărnii de porc înainte de Crăciun.
„Carnea procesată este un
produs alimentar de bază, care
devine din ce în ce mai matur și
sensibil la preț”, apreciază analiștii
Euromonitor.
Volumul vânzărilor pe această
categorie a crescut în 2015, în
principal din cauza reducerii TVAului
de la 24% la 9% la 1 iunie, fapt
care le-a făcut mai atractive pentru
marea masă a consumatorilor.
Conform datelor Euromonitor,
Cris-Tim 2 Prodcom a condus în
topul vânzărilor, în 2015, și pe acest
segment alimentar, cu o cotă de 14%.
Succesul companiei poate fi atribuit
unei rețele de distribuție excelente și
unei game largi de produse. Liderul
a fost secondat de Aldis, care s-a
situat pe locul al doilea, cu o cotă de
piață de 9% din punctul de vedere al
valorii vânzărilor, și de Caroli Foods
Group, care s-a clasat pe poziția a
treia, cu o cotă de piață de 8%. Toate
companiile din top 3 se bucură de o
distribuție excelentă pe toate canalele
de vânzări și oferă o gamă largă de
produse pentru toate formatele din
carne procesată refrigerată.
Perspective pozitive
Euromonitor arată că în anii
următori segmentul hranei gata
preparate va crește „alimentat
de mărirea veniturilor ca urmare
a creșterii economice și de
schimbarea stilului de viață, în
special în rândul consumatorilor
din orașele mari, care își doresc mai
mult confort în ceea ce privește
prepararea meselor. Este de
așteptat ca schimbarea percepției
consumatorilor, și anume că
produsele din acest domeniu sunt
ideale pentru o masă gustoasă
și rapidă atunci când timpul este
scurt, să ajute la expansiunea
segmentului.”
Radu Timiș, proprietarul Cris-Tim,
mai arată și că pe piață există
o tendință a producătorilor de
alimente de a reduce greutatea
porțiilor la caserolă de la 200-
250 de grame la 100-150 de
grame, pentru a atinge mai
multe segmente de consumatori
(diferențiați de mărimea veniturilor),
dar și pentru că aceștia preferă să
cumpere porții care pot fi desfăcute
/ desigilate și consumate la o
singură masă.
„Cu toate acestea, consumatorii
vor rămâne, cel mai probabil,
extrem de selectivi, atâta timp cât
producătorii oferă o gamă largă
de produse și se așteaptă să fie
influențați de noutățile ce apar
în domeniu, fiind în același timp
mult mai receptivi la campaniile
de comunicare”, concluzionează
analiștii Euromonitor.
61

STUDIUDEPIAȚĂROA
PIAȚA
CURAT,
SĂNĂTATE?!
PIAȚA DE LEGUME-FRUCTE,
„CENUȘĂREASA” ECONOMIEI ROMÂNEȘTI
ROMÂNIA ESTE A CINCEA MARE PIAȚĂ DIN UNIUNEA
EUROPEANĂ DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SUPRAFEȚEI
ARABILE; CU TOATE ACESTEA, SECTORUL DE LEGUME ȘI
FRUCTE ARE O PRODUCȚIE RELATIV SCĂZUTĂ
Piața de legume și fructe,
unul dintre cele mai importante
sectoare ale economiei
mondiale, a reprezentat
dintotdeauna un domeniu al
paradoxurilor. Insuficient
exploatat, segmentul fructelor și al
legumelor, care este evaluat la 50
de miliarde de euro, cu o producție
de 80 de milioane de tone,
reprezintă doar 18% din producția
agricolă a Uniunii Europene.
Deși alimentația ecologică este
promovată intens, datele furnizate
de Organizația Mondială a Sănătății
arată că, în continuare, consumul
de fructe și legume de la nivel
european se află sub cantitatea
recomandată de 400 de grame de
persoană pe zi.
În România, lucrurile nu stau mai
bine. Producția scăzută, evaziunea
fiscală și lipsa unor norme au
transformat în ultimii ani piața de
legume-fructe într-o veritabilă
„Cenușăreasă” a economiei
românești. Lipsa reglementărilor a
determinat practicarea unor prețuri
mari care descurajează consumul,
iar producătorii români, descurajați
de avalanșa de importuri, au
renunțat să investească și să
se unească în asociații, pentru
a crea o piață competentă, la
standarde europene. Deși acest
sector se remarcă prin forță de
muncă relativ ieftină, costuri de
procesare a materiei prime reduse
și un potențial ridicat pentru
practicarea agriculturii ecologice,
lipsa programelor de promovare
a legumelor și fructelor în țări
terțe și pe piața internă, precum și
gradul redus de competitivitate a
produselor împiedică dezvoltarea
acestei piețe.
Cu toate că oferta de produse este
diversificată, valoarea adăugată
a produselor este mică, mai ales
din cauza lipsei cunoștințelor
de marketing menite să asigure
62 MAI 2016

STUDIUDEPIAȚĂROA
ÎN CIUDA FAPTULUI CĂ ROMÂNIA ARE
UN POTENȚIAL AGRICOL FOARTE MARE,
AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ SE
CARACTERIZEAZĂ PRINTR-O
PRODUCTIVITATE REDUSĂ.
atractivitate și siguranță în fața
consumatorului, a lipsei mijloacelor
tehnice de sortare, ambalare,
etichetare, păstrare și transport a
producției către piață, precum și a
lipsei unui sistem de planificare a
producției și de articulare a acesteia
în funcție de cerințele pieței. În
ciuda faptului că România are un
potențial agricol foarte mare, fiind
a cincea mare piață din Uniunea
Europeană din punctul de vedere
al suprafeței arabile, agricultura
românească se caracterizează
printr-o productivitate redusă, lucru
care se reflectă automat și printr-o
producție relativ scăzută de legume
și fructe.
rural, reprezintă cea mai mare
parte dintre persoanele care
au declarat că primesc fructe și
legume proaspete de la țară. Când
doresc să cumpere fructe și legume
proaspete, tinerii din mediul
urban se îndreaptă în special
către hipermarket / supermarket,
atrași de diversitatea produselor
și de posibilitatea de a face și alte
cumpărături. Vârstnicii, în special
bărbații, având venituri mai mici,
preferă să cumpere legumele și
de la țărani. Atunci când doresc să
cumpere fructe sau legume, cei mai
mulți dintre orășeni (33,4%) sunt
atenți la prospețimea acestora, al
doilea criteriu ca importanță fiind
aspectul (20,5%). În același timp,
15,5% sunt foarte atenți la originea
produselor. În acest context, 67,3%
dintre participanții la studiu au
declarat că preferă să cumpere
fructe și legume proaspete
autohtone, fără a fi o condiție
esențială pentru achiziționarea
acestora.
Legumele și fructele – cea
mai importantă categorie din
coșul de alimente proaspete al
românilor
Fructele sunt alimente importante
în alimentația zilnică, fapt ce
reiese și din studiul celor de la
MEDNET Marketing Research
Femeile mănâncă mai multe
fructe și legume decât bărbații
Studiul „Obiceiuri de consum
privind legumele și fructele
proaspete”, realizat de MEDNET
Marketing Research Center pe un
eșantion de 1140 de persoane cu
vârste cuprinse între 18 și 70 de ani
din mediul urban, arată că, atunci
când vorbim despre consumul de
legume și fructe proaspete, acesta
este mai frecvent în rândul femeilor,
multe dintre acestea consumândule
zilnic, comparativ cu bărbații,
„carnivori” prin excelență, care
consumă aceste alimente mai
rar, de 2-3 ori pe săptămână.
Ca tendință, în categoria
cumpărătorilor de fructe și legume
proaspete, cei mai mulți provin din
rândul persoanelor adulte de peste
45 de ani, aceștia nemaiavând
bunici sau părinți la țară care să
le ofere aceste alimente. Tinerii
și, în general, persoanele cu
vârsta sub 45 ani, care mai au
rude (părinți sau bunici) în mediul
fructele de la țăranii / agricultorii
din piețe, putând negocia cu ei
prețuri mai mici. Totodată, pentru
că pun mai mult preț pe produsele
naturale, sănătoase și „cu gust”, ei
au mai multă încredere în calitatea
fructelor și legumelor proaspete
67,3%dintre
participanții
la studiu au
declarat că preferă să cumpere fructe
și legume proaspete autohtone
63

STUDIUDEPIAȚĂROA
Center conform căruia peste
95,0% dintre respondenți consumă
fructe proaspete cel puțin o
dată pe săptămână (43,4% le
consumă în fiecare zi, 40,9% de
2-3 ori pe săptămână și 11,0% o
dată pe săptămână). Ca tendință,
tinerii din mediul urban consumă
fructe proaspete de 2-3 ori
consumă zilnic mai multe fructe
decât legume. Astfel, dacă în cazul
fructelor proaspete, cele mai multe
persoane (43,4%) au declarat
că le consumă zilnic, legumele
proaspete sunt consumate cu o
frecvență mai mică, majoritatea
respondenților (47,6%) declarând
că le consumă doar de 2-3 ori
PIAȚA
TINERII DIN MEDIUL URBAN
CONSUMĂ FRUCTE PROASPETE
DE 2-3 ORI PE SĂPTĂMÂNĂ
pe săptămână, mai rar decât
majoritatea adulților și vârstnicilor,
pentru care acestea nu lipsesc
din alimentația zilnică. Fructele
proaspete pe care cei mai mulți
dintre respondenți le consumă
sunt: merele (88,9%), bananele
(85,1%), portocalele (73,5%),
lămâile (63,8%), kiwi (43,1%),
grapefruit (37,4%) etc. Pentru a
consuma aceste alimente, cei mai
mulți dintre locuitorii din mediul
urban le cumpără, 94,9% dintre
respondenți menționând această
sursă. Dintre cei care cumpără
fructele proaspete, cei mai mulți
aleg să meargă într-un hipermarket
/ supermarket (81,3%), la piață
pentru a cumpăra de la țărani,
agricultori sau alți producători
direcți (64,8%) sau într-un magazin
specializat de legume / fructe
(40,1%). Cei norocoși, aproape
un sfert din totalul respondenților
(21,4%), în general persoane de 18-
45 de ani, primesc fructe proaspete
de la țară (de la familie, rude,
prieteni etc.).
Dacă ne referim la consumul
de legume proaspete, același
studiu arată că peste 95% dintre
participanții la acest studiu au
declarat, de asemenea, că cel puțin
o dată pe săptămână consumă
legume proaspete (36,5% le
consumă în fiecare zi, 47,6% de
2-3 ori pe săptămână și 11,1% o
dată pe săptămână). Cu toate
acestea, cei din mediul urban
pe săptămână. Ca și în cazul
fructelor, există aceeași tendință
a persoanelor mai în vârstă de a
consuma cu o mai mare frecvență
legume proaspete, majoritatea
incluzându-le în alimentația
zilnică, pe când tinerii, de obicei, le
consumă de 2-3 ori pe săptămână.
Legumele proaspete pe care cei
mai mulți dintre respondenți le
consumă sunt: cartofii (85,9%),
morcovii (81,7%), ceapa verde
(80,0%), salata verde (73,9%),
ceapa uscată (73,6%), roșiile
(73,6%), castraveții (71,6%), ridichile
(64,2%) etc. Pentru a consuma
aceste alimente, cele mai multe
persoane (95,8%) obișnuiesc, ca și
în cazul fructelor proaspete, să le
cumpere. Dintre cei care cumpără
legumele proaspete, majoritatea
aleg să meargă într-un hipermarket
/ supermarket (81,8%), la piață pentru
a cumpăra de la țărani, agricultori
sau alți producători direcți (66,6%)
sau într-un magazin specializat de
legume / fructe (40,6%). Ca și în
cazul fructelor, aproape un sfert din
totalul respondenților (23,4%), în
general persoane de 18-45 de ani,
primesc legume proaspete de la țară
(de la familie, rude, prieteni etc.).
Hipermarketul este cel mai
important canal din comerțul
modern, însă atât pentru fructe, cât
și pentru legume, supermarketurile
și discounterii au avut cea mai
importantă dezvoltare. Fructele
și legumele reprezintă cel mai
PESTE 95% DINTRE PARTICIPANȚII LA ACEST
STUDIU AU DECLARAT, DE ASEMENEA, CĂ CEL
PUȚIN O DATĂ PE SĂPTĂMÂNĂ CONSUMĂ
LEGUME PROASPETE
important segment din coșul de
alimente proaspete al românilor,
urmate fiind de lactate și de carne.
În magazinele Carrefour, ponderea
produselor românești în categoria
fructe și legume variază în funcție
de sezon, astfel încât din primăvară
până toamna acestea pot atinge
o cotă de 80%, ca iarna să scadă
până la aproximativ 30%.
Și în cazul Metro Cash & Carry
România, în perioada sezonului,
legumele și fructele disponibile
prin colaborarea cu producătorii
locali ocupă o pondere de 80% în
magazinele rețelei.
64 MAI 2016

MANAGEMENTROA
COMPANIILE DE MEDIA
ȘI ENTERTAINMENT SUNT
PREGĂTITE PENTRU GENERAȚIA Z?
GENERAȚIA Z ESTE DIFERITĂ DE TOT CEEA CE AM VĂZUT PÂNĂ ACUM. S-AU SPUS
MULTE LUCRURI DESPRE GENERAȚIA MILENIULUI, ÎNSĂ GENERAȚIA Z ESTE PRIMA
GENERAȚIE A NATIVILOR DIGITALI.
Membrii generației Z sunt
primii care au crescut utilizând
social media, tehnologia mobilă
și, cu siguranță, primii care au
folosit de mici tehnologia video
mobilă. Astfel, dacă luăm ca
referință înființarea YouTube, în
2005, cei mai mulți dintre membrii
generației Y își amintesc de
existența unei lumi fără video mobil
– în vreme ce majoritatea
Generației Z nu își amintește de așa
ceva.
Lăsând tehnologia deoparte,
membrii Generației Z au și atitudini
diferite. Sunt mai întreprinzători, au
crescut cu motoarele de căutare
și le place să descopere singuri
conținutul care să le satisfacă
nevoile. De asemenea, le place să
fie implicați în procese, să contribuie
la găsirea de soluții și să fie mai
angajați în diverse experiențe.
Drept urmare, schimbarea majoră
pe care companiile de media și
entertainment (M&E) trebuie să și-o
asume în trecerea de la modelele
tradiționale de tip business-tobusiness
(B2B) la cele bazate pe
relații directe cu consumatorii este
concentrarea atenției asupra cererii
de informații relevante, detaliate.
Această nevoie se vede cel mai bine
în comportamentele și preferințele
unice ale membrilor Generației Z,
arată concluziile studiului EY, „From
innovation to expectation – how
M&E leaders are responding to Gen
Z” (De la inovare la așteptări – cum
răspund liderii M&E Generației Z).
Cine este Generația Z?
Numită uneori iGeneration,
generația post-milenială sau
concentrată sub denumirea
generală de „nativi digitali”,
Generația Z se referă la cei născuți
începând cu mijlocul anilor 1990 și
reprezintă, de exemplu, aproximativ
25% din populația Statelor Unite. În
proporție de 91%, adolescenții care
compun această generație, adică
nucleul Generației Z, au acces la
smartphone, 69% dintre ei au acces
la tabletă și 90% se uită zilnic pe
YouTube.
„Pentru o generație care crește la
umbra unei diversități și avalanșe
tehnologice fără precedent, noile
inovații nu mai sunt socotite ca
disruptive. Ele reprezintă noua
normalitate. Inovații precum
realitatea virtuală, mașinile fără
șofer și capacitatea de a-și imprima
3D batoane de ciocolată nu mai
surprind membrii Generației Z.
Aceștia așteaptă doar următoarea
iterație din proces și vor să joace un
rol în proiectarea ei. Este generația
care a trecut de la inovație la
așteptare”, explică Elena Badea,
Marketing Director, EY Romania.
IoT
Internetul Lucrurilor (IoT – Internet
of Things) este o realitate, dar
cum vor capitaliza liderii M&E
această realitate? IoT începe să
se maturizeze. Casele conectate
online, mașinile conectate online,
66 MAI 2016

MANAGEMENTROA
magazinele conectate online și
gadgeturile (wearables) conectate
online reprezintă o realitate care
va deveni tot mai pregnantă. Până
în anul 2019, numărul de mașini
conectate online din Statele Unite
aproape că se va tripla, ajungând
la 60 de milioane, iar până în
2020 sunt prevăzute a fi instalate
30 de miliarde de dispozitive IoT.
Pentru companiile de media și
entertainment, Internetul Lucrurilor
oferă un potențial imens. În forma
sa cea mai simplă, IoT înseamnă
proliferarea senzorilor în scopul
colectării unei cantități mari și
diverse de date despre clienți:
comportamentele acestora,
emoțiile, sentimentele, reacțiile lor
fizice și starea lor de bine.
Datele reprezintă doar o parte a întregului tablou. Pasul următor presupune
extragerea de informații relevante din aceste date și descoperirea adevăratelor
dorințe ale clienților. Chiar și atunci, acțiunea determinată de aceste informații este
cea care transformă cu adevărat datele adunate într-un model de afaceri. În termeni
simpli, tehnologia și gadgeturile nu sunt suficiente pentru capitalizarea fenomenului
IoT, însă furnizarea de conținut relevant, oportun și țintit generează experiențe care
dau viață Internetului Lucrurilor. Succesul se bazează pe combinarea fiecăreia dintre
următoarele trei direcții de acțiune:
1
Fructificarea
inteligentă
a datelor
Membrii Generației Z sunt cei mai
dispuși să cedeze datele personale,
plecând de la prezumția că va exista un
schimb de valoare. Liderii companiilor
de media și entertainment vor profita de
pe urma acestui fapt. Ei vor folosi aceste
date și, pe baza unei analize predictive
legate de conținutul și publicitatea
mai bine țintite, vor traduce datele în
experiențe mai bine croite pe dorințele
consumatorilor.
2
A
spune povești
și a construi
experiențe
Expunerea unei povești este
importantă pentru membrii Generației
Z. Acestora le pasă mult de experiențele
autentice și de angajamentul de valoare
care se transformă mai degrabă în relații
continue decât în tranzacții. Companiile
de media și entertainment care înțeleg
acest lucru vor utiliza toate gamele de
dispozitive conectate online la care clienții
au acces în efortul de a le spune acestora
niște povești integrate și interconectate.
3
Căutarea
de
parteneriate
(achiziții)
Investițiile derulate în așa-numiții
unicorni (cele mai valoroase
companii private din lume fondate
în ultimii zece ani, cu o valoare
de piață de 1 miliard de dolari
sau mai mare) reflectă faptul că
liderii companiilor de media și
entertainment înțeleg necesitatea
unor parteneriate și achiziții. Este
cea mai rapidă rută de extindere
a capabilităților, de accesare de
noi modele de afaceri și de scalare
a afacerii. Companiile de media
și entertainment ajung astfel să
dezvolte parteneriate cu jucători
din domenii precum tehnologie și
telecomunicații, servicii de securitate
cibernetică, cu proprietari de locații
atractive, de companii auto, cu
furnizori de servicii de sănătate și
producători de diverse aplicații.
Sursa: www.eyromania.ro
67

CERCETAREROA
VIZUALIZAREA STRUCTURII
NANO 3D A ALIMENTELOR
AR PUTEA REDUCE COSTURILE ȘI DEȘEURILE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
VIZUALIZAREA IMAGINILOR 3D LA NIVEL NANO ÎN PROCESELE DE PRODUCȚIE A
ALIMENTELOR AR PUTEA SALVA O SERIE DE COSTURI DE PRODUCȚIE ȘI AR REDUCE
RISIPA DE ALIMENTE DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ CA URMARE A PRODUCȚIEI
DEFECTUOASE, POTRIVIT AUTORILOR UNUI STUDIU.
Studiul a demonstrat
fezabilitatea acestei tehnici
pentru aplicații în domeniul
științei procesării alimentelor, în
condițiile în care microstructura
hranei este crucială în determinarea
calității. Deoarece eșantionul
alimentar este nemodificat înainte
de examinare, metoda se poate
dovedi utilă în faza de proiectare a
produsului, în condițiile în care
înțelegerea factorilor legați de
calitățile sau defectele produsului
este esențială. Tehnica respectivă
este cunoscută sub numele de
tomografie computerizată cu raze
X pictografică (TCXP) și a fost
capabilă să creeze structura 3D a
sâmburelui unui fruct de palmier
într-o emulsie de ulei și apă, fapt
care, până în prezent, nu a mai fost
posibil folosind alte tehnici. TCXP
este o tehnică 3D de nanoimagistică,
ce oferă o rezoluție
spațială într-un interval de până la
100 nanometri și care poate oferi
informații cantitative prin
reconstituirea distribuției complete
a densității de electroni 3D ai
modelului.
Jens Risbo
Universitatea din
Copenhaga
Reprezentare 3D
a unei probe de
emulsie
în departamentele de cercetare și
dezvoltare din industria alimentară.
TCXP în cercetarea și
dezvoltarea alimentelor
Pentru acest studiu, cercetătorii de la
Universitatea din Copenhaga și de la
Institutul Paul Scherrer din Elveția au
folosit o cremă pe bază de grăsimi
vegetale. Eșantionul utilizat prezenta
proprietăți similare cu structurile
unor produse alimentare, cum ar
fi brânza, iaurtul, înghețata și, de
asemenea, ciocolata solidă. Proba cu
crema asemănătoare cu brânza, pe
care oamenii de știință au analizat-o
cu raze X, a fost de aproximativ 20
de microni grosime. Toate aceste
produse conțin apă în stare lichidă
sau grăsimi, precum și particule mici
de materiale solide, care formează
împreună structuri tridimensionale.
Lipide conectate
Lipide neconectate
Stabilizator
Apă
Capsule de apă
Rețeaua tridimensională este alcătuită
din particule de cazeină în brânză
și iaurt, din cristale de grăsime în
ciocolată și din globule de grăsime în
smântână și în înghețată. Compoziția
acestor alimente contribuie la
consistența lor și la gustul lor plăcut.
Oamenii de știință au descoperit că
98% dintre globulele de grăsime din
crema asemănătoare cu brânza s-au
cimentat împreună într-o rețea 3D
continuă.
Densităților diferite ale
componentelor alimentare, cum
ar fi apa și grăsimea, le corespund
densități diferite de electroni
(numărul de electroni per volum).
Zonele cu o densitate de electroni
mai mare au apărut mai ușoare, iar
apa a apărut sub formă de bleu.
Grăsimea a apărut sub formă de
Tehnica este foarte potrivită
pentru măsurători in situ deoarece
permite analizarea eșantioanelor la
temperatura camerei și la presiunea
ambiantă. Deși disponibilitatea
TCXP este limitată la instalațiile
sincrotron de mare capacitate,
scanere comerciale micro-TC,
de contrast, cu raze X sunt
disponibile și ar putea fi utilizate
68 MAI 2016

CERCETAREROA
portocaliu, iar sticla din jurul probei,
cu o densitate ridicată, s-a văzut ca
un inel alb.
Echipa de cercetători crede că
realizarea unei scale a densității
electronilor ar putea fi apoi folosită
pentru a identifica diferitele
componente alimentare și de a
studia amplasarea și structura
lor. „Există încă multe lucruri pe
care nu le știm despre structura
produselor alimentare, iar această
nouă tehnologie este un pas
înainte pe drumul spre înțelegerea
și găsirea unor soluții pentru o
serie de probleme care se ocupă
de consistența alimentară și care a
costat industria alimentară o mulțime
de bani”, declară profesorul asociat
Jens Risbo de la Departamentul de
Știința Alimentelor al Universității
din Copenhaga. „Este vorba aici
despre înțelegerea structurii și
texturii produselor alimentare. Dacă
înțelegem structura, putem schimba
și obține exact textura dorită”, a
adăugat el. Acest studiu reprezintă
o premieră pentru utilizarea TCXP
în obținerea unor imagini 3D ale
nanostructurii produselor alimentare.
Anterior, această tehnică a fost
aplicată doar pentru un studiu
in situ al absorbției de apă într-o
singură fibră de mătase. În ultimii
ani, tomografia computerizată
de contrast, cu raze X (CT), a
făcut trecerea de la o metodă
imagistică medicală la o tehnică
„DACĂ VOM AJUNGE ÎN CELE DIN
URMĂ SĂ ÎNȚELEGEM STRUCTURA
CIOCOLATEI, PUTEM SCHIMBA ȘI
OBȚINE EXACT CONSISTENȚA PE
CARE NE-O DORIM.”
Merete
Bøgelund Munk
Universitatea din
Copenhaga
aplicată cu succes pentru a studia
microstructura unei game largi de
produse alimentare.
Un sistem complex
de produse alimentare
Comentând constatările făcute,
oamenii de știință au arătat că crema
pe bază de legume conține mai
multe ingrediente. În afară de apă
și grăsimi vegetale, crema conține,
de asemenea, proteine din lapte,
stabilizatori și emulgatori. Prin
ajustarea adăugării de emulgatori,
echipa crede că ar fi posibil să se
obțină o stare în care crema continuă
să fie lichidă până când s-ar forma
un fel de spumă care ar lega toate
globulele de grăsime, care sunt
apoi reorganizate și se lipesc una
de cealaltă pe exteriorul unei bule
de aer, într-un sistem tridimensional.
„Este un echilibru dificil, pentru că
dorim ca globulele de grăsime să se
lipească împreună doar atunci când
crema este bătută – nu și în cazul
în care aceasta a fost pur și simplu
expusă la vibrații sau la temperaturi
ridicate”, a declarat Merete Bøgelund
Munk, coordonatorul pentru studii
post-doctorale, de la Departamentul
de Știința Alimentelor al Universității
din Copenhaga. „Când însă globulele
de grăsime încep să se lipească între
ele prematur – de exemplu, din
cauza prea multor șocuri în timpul
transportului –, crema va căpăta o
consistență care amintește de crema
de brânză, iar bulgării astfel formați
vor deveni greu de tăiat.” Echipa
a crezut că această structură de
rețea captează o mulțime de apă, o
caracteristică care se întâmplă și în
cazul unor alimente cu sisteme de
rețea similare, care conțin un element
solid cufundat într-un lichid, invariabil
apă. „Acest lucru se aplică tuturor
produselor semisolide și solide,
cum ar fi ciocolata, untul, brânza
și produsele tartinabile. Rețeaua
prezentă în brânza cremă este, prin
urmare, un model general întâlnit
în structura produselor noastre
alimentare”, a comentat Risbo.
„Structura și rețeaua moleculară
a acestor alimente au rămas un
mister până la utilizarea TCXP în
studiu. Anchete anterioare au putut
vizualiza doar o mică suprafață sau
au pătruns doar foarte puțin sub
suprafața alimentului, la nivel de
microni. În plus, imaginile au fost
doar bidimensionale. Dacă vom
ajunge în cele din urmă să înțelegem
structura ciocolatei, putem schimba
și obține exact consistența pe care
ne-o dorim. O mulțime de bani nu
s-ar mai irosi, deoarece consistența
ciocolatei este foarte greu de
controlat, astfel încât produsul final
nu este suficient de bun și în acest
caz trebuie aruncat”, a declarat Risbo.
„O posibilă înțelegere viitoare a
rețelei cristaline din ciocolată ar
putea însemna că vom fi capabili
să dezvoltăm componente care
împiedică ciocolata să devină gri
și sfărâmicioasă și, astfel, nu mai
poate fi vândută. Este cu siguranță
posibil ca tehnologia tomografică
să poată fi dezvoltată astfel încât
să putem fi în măsură să înțelegem
tainele ciocolatei.”
Sursa: Food Structure / „Ptychographic X-ray computed tomography of
extended colloidal networks in food emulsions.” Authori: Mikkel Schou
Nielsen, Merete Bøgelund Munk, Ana Diaz, Emil Bøje Lind Pedersen, Mirko
Holler, Stefan Bruns, Jens Risbo, Kell Mortensen, Robert Feidenhans
69

LEGISLAȚIEROA
AMENZI PENTRU
RIBEREBRO, PROCHAMP
ȘI BONDUELLE PENTRU
PARTICIPARE LA UN CARTEL
PE PIAȚA CIUPERCILOR
COMISIA EUROPEANĂ A AMENDAT PROCESATORUL SPANIOL DE LEGUME RIBEREBRO
CU 5,2 MILIOANE DE EURO PENTRU FIXAREA PREȚURILOR PRIN PARTICIPAREA LA UN
CARTEL PE PIAȚA CONSERVELOR DE CIUPERCI, ÎNTRE 2010 ȘI 2012.
Riberebro a declarat că
așteaptă să primească mai multe
informații cu privire la amenda
dată de către Comisia
Europeană, amendă în valoare
de 5.194.000 de euro, primită de
compania spaniolă pentru fixarea
prețului ciupercilor vândute în
Spațiul Economic European, în
conserve de metal și borcane,
pentru mărcile private label, cu
scopul „fixării cotelor de piață și
opririi scăderii prețurilor”.
„Riberebro a participat la înțelegere
între 10 septembrie 2010 și 28
februarie 2012, împreună cu alți
patru actori din domeniu, făcând
schimb de informații confidențiale
cu privire la oferte, stabilind prețuri
minime, fiind de acord asupra
obiectivelor de volum al vânzărilor
și alocându-și clienții între ei”, se
arată într-un comunicat al Comisiei.
În cartel s-au mai implicat, de
asemenea, companiile Lutèce,
Prochamp și Bonduelle, care, în
2014, au fost amendate cu un total
de 32 de milioane de euro pentru
participare la respectiva înțelegere.
Procesatorul olandez Lutèce a
primit imunitate deplină pentru
dezvăluirea existenței înțelegerii,
evitând astfel o amendă de 20,7
milioane de euro, în timp ce
Prochamp a primit o reducere
de 30% a amenzii pentru că a
cooperat la anchetă.
La anunțarea amenzii, comisarul UE
însărcinat cu politica în domeniul
concurenței, Margrethe Vestager,
a spus că „accesul la alimente la
prețuri competitive este esențial
pentru consumatorii europeni.
Cartelul din domeniul conservelor
de ciuperci a afectat vânzările
comercianților cu amănuntul
din întreaga Europă. Decizia de
astăzi demonstrează încă o dată
hotărârea Comisiei de a sancționa
înțelegerile și de a impune amenzi
tuturor participanților la înțelegere.”
Amenda a luat în considerare
nivelul vânzărilor produsului în
cauză realizate de companie,
precum și caracterul grav al
încălcării, durata și întinderea
geografică a acțiunii de fixare
a prețului, dar și capacitatea
companiei de a plăti amenda.
Riberebro a primit o reducere de
50% pentru că a cooperat în cadrul
anchetei. Într-o declarație aflată
pe website-ul său, Riberebro a
declarat ca a cooperat pe deplin
cu Comisia pe parcursul anchetei,
acționând cu „maximă transparență
și profesionalism, furnizând toate
informațiile aflate în posesia sa”.
Fondată în 1910, Riberebro, cu
sediul central în Alfaro, Spania, are
centre de producție și de distribuție
în întreaga Spanie, precum și în
Mexic și China (câte unul în cele
două țări).
Margrethe
Vestager
Comisarul
european pentru
Concurență
De la prima decizie cu privire
la constatarea existenței unui
cartel, care a avut loc în 1969, și
până în octombrie 2013, Comisia
Europeană a impus amenzi către
820 de companii, în valoare totală
de peste 19 miliarde de euro, și
a pus capăt la cinci carteluri din
industria alimentară în ultimii
cinci ani. Anul trecut, Autoritatea
Olandeză pentru Consumatori
și Piețe (AOCP) a desființat un
cartel ce fixase prețurile la oțet,
amendând firma germană Kühne
și firma olandeză Burg cu 4,6
milioane de euro și, respectiv, 1,8
milioane de euro.
Sursa: http://www.foodnavigator.com/Business/Spanishfirm-Riberebro-fined-5.2m-for-mushroom-cartel
70 MAI 2016

MARKETINGROA
STUDIU MCKINSEY – LUMEA URBANĂ:
CONSUMATORII
CARE CONTEAZĂ
SCHIMBĂRILE DEMOGRAFICE DRAMATICE TRANSFORMĂ RADICAL
PEISAJUL CONSUMATORILOR LA NIVEL MONDIAL. NOUL RAPORT
DE CERCETARE AL MCKINSEY CONSTATĂ CĂ DOAR TREI GRUPURI DE
CONSUMATORI VOR GENERA JUMĂTATE DIN CREȘTEREA CONSUMULUI
URBAN LA NIVEL MONDIAL ÎN INTERVALUL 2015-2030.
Până la începutul acestui secol,
creșterea populației a generat mai
mult de jumătate din consumul
global. Dar, între 2015 și 2030, trei
sferturi din creșterea consumului
la nivel mondial va fi determinată
de indivizi care cheltuiesc mai mult.
Această schimbare are implicații
profunde pentru companii. Ceea
ce este important acum sunt noile
date demografice înregistrate în
țările în curs de dezvoltare: cel
mai recent raport de la McKinsey
Global Institute (MGI) constată >>
de Richard Dobbs, James Manyika, Jonathan Woetzel, Jaana Remes,
Jesko Perry, Greg Kelly, Kanaka Pattabiraman și Hemant Sharma
71

MARKETINGROA
GRUPURI GLOBALE
DE CONSUMATORI
Toate celelalte
grupuri
25%
19%
Pensionari și vârstnici
în lumea dezvoltată
Nouă grupuri
de persoane vor genera
trei sferturi din creșterea
consumului urban la nivel
mondial, până în 2030
Asia de Nord-Est (15–59 ani)
Europa de Vest (15–59 ani)
Asia de Sud-Est (15–59 ani)
Asia de Sud (15–59 ani)
2%
3%
America Latină (15–59 ani)
3%
5%
China (60+ ani)
Cota de creștere
globală a
consumului urban
2015–30
5%
10%
10%
18%
China
(15–59 ani)
America de Nord (15–59 ani)
• MGI a dezvoltat un cadru care să includă toți
factorii care influențează consumul. Urmărirea
atitudinilor și a comportamentului consumatorilor nu
este suficientă, chiar și în cazul în care companiile vor
capta piețele-cheie ale consumatorilor. Ei au nevoie
să înțeleagă factorii determinanți ai consumului,
cum ar fi venitul și vârsta, caracteristici precum
componența etnică și educație, precum și calendarul
deciziilor-cheie, cum ar fi căsătoria, decizia de a avea
copii și cumpărarea unei case.
că nouă grupuri de persoane vor
genera trei sferturi din creșterea
consumului urban la nivel mondial,
până în 2030, și doar trei dintre
acestea vor genera o jumătate din
creșterea consumului și au puterea
de a remodela piețele globale de
consum în următorii 15 ani.
1. Pensionarii și
persoanele în vârstă din
economiile dezvoltate
Acest grup va crește cu mai mult
de o treime ca număr, de la 164
de milioane în 2015, la 222 de
milioane în 2030. Această evoluție
va genera o creștere a consumului
urban de 51% în țările dezvoltate
și de 19% la nivel mondial. Pentru
a ne face o idee despre poziția
dominantă ocupată de acest grup
de consumatori, vom reține doar
că grupa de vârstă de 60+ va
reprezenta 60% din creșterea totală
a consumului urban din Europa
de Vest și Asia de Nord (Japonia și
Coreea de Sud).
O privire mai atentă asupra acestui
grup este prilej pentru mai multe
constatări. Acești consumatori
cheltuiesc mai mult pe cap de
locuitor decât persoanele mai
tinere, în mare parte ca urmare a
cheltuielilor mai mari din domeniul
asistenței medicale. Dar plusul
consumului lor nu se limitează
numai la asistența medicală. În
SUA, acest grup va contribui cu
mai mult de 40% la creșterea
consumului în ceea ce privește
achiziția de locuințe, transporturi și
industria divertismentului.
„Până în 2030, ne așteptăm să
vedem o variație mai largă a
puterii de cumpărare în rândul
persoanelor în vârstă decât vedem
astăzi. În timp ce mulți dintre
consumatorii din grupa de vârstă
de 60+ sunt bogați, alții nu au
economisit suficient pentru a avea
o perioadă de pensionare liniștită.
Inegalitatea veniturilor în SUA
pentru cei în vârstă de 65 de ani și
peste continuă să crească”, arată
analiștii McKinsey.
Persoanele de peste 50 de ani au
cumpărat aproape două treimi
dintre mașinile noi vândute în SUA
în 2011. Persoanele în vârstă doresc
72 MAI 2016

MARKETINGROA
din ce în ce mai mult să locuiască în
propria casă, în comunități liniștite,
într-un mod confortabil, fără a-și
face probleme cu privire la vârstă
sau venituri.” Cu un deceniu în
urmă, cei de 55 de ani și peste
contabilizau mai puțin de o treime
dintre toate cheltuielile din SUA
legate de îmbunătățirea locuinței.
Până în 2011, această pondere a
urcat la mai mult de 45%.
2. Populația aptă
de muncă a Chinei
Până în 2030, acest grup se va
extinde cu 20 de procente –
aproximativ 100 de milioane de
locuitori –, iar consumul pe cap
de locuitor este de așteptat să
se dubleze. Până în anul 2030,
populația aptă de muncă a Chinei
va cheltui 12 cenți din fiecare dolar
cheltuit în orașele din întreaga
lume. Acest grup are potențialul
de a remodela consumul global
la fel ca acei „baby boomers” ai
Occidentului (cea mai bogată
generație din istorie) în ultimele
decenii ale secolului trecut.
China este de așteptat să
cheltuiască 12,5% din totalul
surplusului de consum așteptat a fi
înregistrat în următorul deceniu și
jumătate pentru educație, pentru
populația sa urbană cu vârsta de
sub 30 de ani, o pondere mai mare
decât în oricare altă țară din lume,
în afara Suediei (12,6%).
SCHIMBĂRI DEMOGRAFICE MAJORE
din creșterea
75% consumului global
va fi condus prin creșterea cheltuielilor pe cap de locuitor în 2015-30
Analiștii MGI văd trei implicații fundamentale ale acestei cercetări pentru
strategia corporativă:
• Tiparele contează. Cu un consum tot mai dependent de cheltuielile
pe cap de locuitor, cunoașterea tiparelor de consum este imperioasă.
De asemenea, companiile trebuie să se adapteze continuu la evoluția
datelor demografice și a modelelor de consum ale orașelor și chiar și ale
cartierelor din interiorul orașelor.
• Produse personalizate. Companiile cu abilitățile de a dezvolta
produse și servicii adaptate pentru a satisface nevoile unui peisaj tot
mai complex al consumatorilor pot prospera. Fără îndoială, varietatea
de consumatori pe care companiile îi pot servi nu a fost niciodată mai
bogată și mai diversă, atât între regiuni, cât și în interiorul acestora. În
multe piețe, companiile ar putea avea nevoie să își consolideze abilitățile
în materie de gestionare a produselor și mărcilor care au ca țintă aceleași
tipuri de consumatori sau segmente ale acestora.
• Priviți cu atenție la servicii. Ponderea crescândă a serviciilor în
consumul global va avea, în mod direct sau indirect, un impact asupra
tuturor întreprinderilor orientate spre consumatori. Serviciile cresc mai
repede decât consumul global, consumatorii cheltuind într-o proporție
în creștere, mai mult pe călătorii, de exemplu, și pe asistență medicală în
piețele dezvoltate cu populații în curs de îmbătrânire ori pe educație în
marile orașe din China. În același timp, mai multe produse tradiționale
încorporează servicii digitale sau fizice complementare, iar unele produse
sunt înlocuite de servicii.
Studiul 2016 McKinsey Global
Sentiment Survey, realizat pe mai
mult de 22.000 de consumatori,
constată că aproape 30% dintre
consumatorii chinezi sunt dispuși
să plătească mai mult pentru
produse noi și inovatoare de uz
casnic, o proporție dublă față de
omologii lor din America de Nord
și din Europa Occidentală. Aceste
persoane sunt mai optimiste cu
privire la viitorul lor financiar și
mai dispuse să cheltuiască o parte
mai mare din venitul lor disponibil,
comparativ cu generațiile
anterioare.
3. Populația nord-americană
cu vârstă de muncă
Numărul de persoane și consumul
pe cap de locuitor al acestui grup
de populație va crește cu rate
modeste, de 7% și, respectiv, 24%,
pe tot intervalul 2015-2030. Studiul
MGI constată că mulți consumatori
mai tineri resimt presiunea asupra
veniturilor, sunt mai săraci decât
generația anterioară și sunt mai
conștienți cu privire la cheltuieli.
Astăzi, valoarea medie netă a
veniturilor celor mai bogate 20%
dintre gospodăriile conduse de
adulți tineri este de opt ori mai
mare decât a celorlalte 80%; în anul
2000, aceeași diferență era doar de
patru ori mai mare.
Populația nord-americană cu vârstă
de muncă prezintă o diversitate
etnică din ce în ce mai mare.
Ponderea tinerilor adulți hispanici
(vârste între 15 și 34 de ani), de
exemplu, s-a triplat de la 7% în
1980 la 21% în 2012.
Comparativ cu alte grupuri de
populație, adulții tineri sunt cu 10%
până la 20% mai dispuși de a lua
în considerare și a utiliza partajarea
anumitor tipuri de servicii pentru
a face economii, de la cazare la
închirierea de echipamente pentru
reamenajarea locuinței.
Sursa: http://www.mckinsey.com/
global-themes/urbanization/
urban-world-the-globalconsumers-to-watch
73

FONDURIEUROPENEROA
LEGILE BUNE
CONTEAZĂ
DAR MAI MULT APLICAREA LOR ARE UN IMPACT POZITIV
MAJOR ASUPRA ABSORBȚIEI FONDURILOR UE
a fondurilor europene mai mare
cu peste 10% față de România
(48,33%).
În schimb, țările cu cel mai înalt
grad de absorbție a fondurilor
sunt Portugalia, Estonia și Lituania
(cu aproximativ 78%), urmate de
Grecia, Germania și Suedia (cu
aproximativ 69%) și Polonia, Irlanda
și Letonia, cu procentaje în jurul
valorii de 67-68%.
Variabilele legate de o bună
guvernanță care explică în cea
mai mare parte variația ratei de
absorbție a fondurilor UE sunt
participarea și răspunderea
(Voice and Accountability), care
explică 20,9% din variația totală a
ratei de absorbție. Acestea sunt
urmate de existența statului de
drept (Rule of Law) și controlul
corupției (Control of Corruption),
care explică, fiecare, 17,91% din
variația totală a ratei de absorbție ,
eficacitatea guvernării (Government
Effectiveness), care explică 12,64%
din variația totală, iar pe ultimul loc
se află calitatea reglementărilor
(Regulatory Quality), cu un procent
de 11,74%.
Media ratei de absorbție a
fondurilor UE în statele membre ale
Uniunii Europene era de 60,11% la
sfârșitul anului 2013, se arată într-o
lucrare ce investighează factorii
determinanți ai performanței de
absorbție a fondurilor europene
pentru 2007-2013 în cele 28 de
state membre, pe baza ratelor de
absorbție disponibile la sfârșitul
anului 2013, lucrare intitulată
„DETERMINANTS OF THE
EUROPEAN FUNDS ABSORPTION
2007-2013 IN EUROPEAN UNION
MEMBER STATES”. Studiul,
prezentat anul trecut la The 2015
WEI (West Est Institute, n.red.)
International Academic Conference
Proceedings, Vienna, Austria, a fost
realizat de prof. dr. asoc. Monica
Violeta Achim de la Universitatea
Babeș-Bolyai, Facultatea de
Economie și Administrarea
Afacerilor din Cluj-Napoca, și prof.
dr. asoc. Sorin Nicolae Borlea de la
Universitatea de Vest Vasile Goldiș,
Facultatea de Economie din Arad.
„Am găsit că noii membri ai UE
(Croația, România și Bulgaria) au
înregistrat cele mai mici rate de
absorbție a fondurilor europene.
Am utilizat metodologia elaborată
de World Governance Indicators
(2013) pe cele șase dimensiuni
ale guvernării. Cinci dintre cele
șase ipoteze cu privire la impactul
fiecăreia dintre cele șase dimensiuni
ale guvernării asupra performanței
ratei de absorbție au fost găsite
ca fiind concludente și doar unul
dintre indicatori – stabilitatea
politică și absența violenței /
terorismului – neavând o influență
asupra absorbției fondurilor.
Mai mult decât atât, rezultatele
studiului relevă un impact pozitiv,
dar nesemnificativ al creșterii
economice (exprimate prin PIB)
privind absorbția fondurilor UE”, se
arată în studiu.
Bulgarii au fost mai
performanți
Cea mai mică rată de absorbție
a fost înregistrată de Croația
(18,27%), dat fiind faptul că
a devenit membră a Uniunii
Europene abia la 1 iulie 2013. Pe
locul doi este România, cu un
procent de absorbție a fondurilor
UE de 36,72%, având în vedere
că România a aderat la UE la
data de 1 ianuarie 2007. Bulgaria,
în ciuda faptului că a aderat la
UE concomitent cu România, a
înregistrat un procent de absorbție
prof. dr. asoc.
Monica Violeta
Achim
Universitatea
Babeș-Bolyai
prof. dr. asoc.
Sorin Nicolae
Borlea
Universitatea de
Vest Vasile Goldiș
Cu toate acestea, statele membre
au încă posibilitatea de a-și
îmbunătăți aceste rezultate
conform „regulii N+2”, care dă
posibilitatea țărilor de a cheltui
banii alocați pentru perioada
anterioară timp de încă doi ani
(până la sfârșitul anului 2015), cu
excepția României și Slovaciei,
care au beneficiat de „regula
N+3”(Comisia Europeană, 2013).
Datele din prezent ne arată că
România a ajuns la acest moment
(luna mai 2016) la o rată de
absorbție curentă a fondurilor
europene la 69,2% pe cadrul
financiar 2007-2013, potrivit datelor
Ministerului Fondurilor Europene
(MFE), valoarea declarațiilor de
cheltuieli transmise la Comisia
Europeană (CE) fiind de peste 13,1
LA SFÂRȘITUL
ANULUI 2013,
MEDIA RATEI
DE ABSORBȚIE
A FONDURILOR
UE ÎN STATELE
MEBRE ALE
UNIUNII
EUROPENE ERA
DE 60,11%.
74 MAI 2016

FONDURIEUROPENEROA
miliarde euro, la 31 mai. În ceea ce
privește rata absorbției efective,
respectiv rambursările de la CE,
aceasta a crescut la 65,05% (12,3
miliarde euro), potrivit Agerpres, în
condițiile în care țările care au beneficiat
de regula N+2 au reușit o rată de
absorbție a fondurilor de 80-95%.
De două ori pe ultimul loc
Media ratei de absorbție a
fondurilor UE pentru statele
membre era de 60,11% la sfârșitul
anului 2013. Rata de absorbție a
fondurilor UE varia, la acel moment,
între un minim de 18,27% (pentru
Croația, abia intrată în UE) și un
maxim de 78,31% (pentru Estonia).
Media scorului pentru indicatorul
participare și responsabilitate (VA)
era 1,11, cu o valoare minimă de
0,43 (înregistrată de România),
precum și cu o valoare maximă de
1,6 (înregistrată de Suedia).
Media înregistrată de indicatorul
eficacitatea guvernării (GE) la
nivelul statelor membre ale Uniunii
Europene era de 1,12, cu un minim
de -0,31 (înregistrată pentru
România) și un maxim de 2,17
(înregistrată pentru Danemarca).
Calitatea reglementarilor (RQ)
înregistra o medie de 1,22, iar
intervalul de valori varia între
un minim de 0,5 (înregistrat de
Croația) și un maxim de 1,88
(înregistrat din nou de Danemarca).
Media indicatorului legat de
existența statului de drept (RL)
este de 0,95, cu un minim de -0,08
(înregistrat de Bulgaria) și un maxim
de 1,64 (din nou înregistrat de
Danemarca).
Ultima variabilă referitoare la
calitatea guvernării, și anume
controlul corupției (CC), înregistra o
valoare medie de 0,99, variind între
o valoare minimă de -0,24 și una
maximă de 2,46 (înregistrate tot de
Bulgaria și, respectiv, Danemarca).
Pe baza celor prezentate mai sus,
observăm că Bulgaria și România
„se remarcă” prin contabilizarea
în două rânduri a unor scoruri
minime pentru variabilele legate
de calitatea guvernării. În schimb,
Danemarca se distinge prin cele
mai multe punctaje maxime (în
număr de patru).
Primii doi ani au fost grei…
Daniela Nemoianu, Executive
Partner la KPMG Romania și
Președinte al AmCham Romania
Mitruț Ciorbă, 3.200.000 Euro Fonduri Europene în
Livada, Satu Mare
Daniela
Nemoianu
Executive Partner
KPMG Romania,
Președinte
AmCham
Romania
Țările cu cel
mai înalt grad
de absorbție a
fondurilor sunt
Portugalia, Estonia
și Lituania (cu
aproximativ 78%),
urmate de Grecia,
Germania și Suedia
(cu aproximativ
69%) și Polonia,
Irlanda și Letonia, cu
procentaje în jurul
valorii de 67-68%.
arată că „rata de efectuare a plăților
pentru fondurile europene, în
România, încă este în urma multor
altor țări din regiune, din cauza
dificultăților înregistrate la începutul
perioadei de programare, cu
toate că rata de contractare este,
în prezent, la un nivel foarte bun.
Măsurile care au fost adoptate în
ultimii ani au avut un efect pozitiv
semnificativ pentru a accelera
punerea în aplicare a proiectelor
și pentru a simplifica procedurile,
iar lecțiile învățate vor contribui la
o mai bună planificare în perioada
2014-2020. Un rol esențial va fi
jucat de o reformă sistemică a
achizițiilor publice, astfel cum sunt
stabilite de directivele europene
adoptate de România și care ar
fi trebuit să intre în vigoare la 1
ianuarie 2016 (au intrat în vigoare
abia în mai 2016, n.red.).”
Florin Bănățeanu, Director pentru
Fonduri Europene și al Sectorului
serviciilor publice la KPMG
Romania, constată că, potrivit
rezultatelor unui sondaj al KPMG,
unele întârzieri în contractarea
și efectuarea plăților s-a văzut
în primii doi ani ai perioadei de
programare 2007-2013.
„Contractarea fondurilor a început
abia în anul următor celui de
început al perioadei, și a durat încă
doi ani după aceea pentru oricare
dintre programe să plătească
fonduri către beneficiari. Riscul
corecțiilor rămâne prezent, precum
și al unei capacități limitate de
administrare. O cale de rezolvare
ar fi fost să se intensifice utilizarea
componentei de asistență tehnică”,
arată Bănățeanu.
75

EVENTROA
EXPO-CONFERINȚA RO.ALIMENT
PRODUSUL
ROMÂNESC ȘI
VALOAREA LUI
PE PIAȚĂ
15-16 iunie 2016
Hotel Sport, Poiana Brașov
76 MAI 2016

EXPO-CONFERINŢA RO.ALIMENT
PRODUSUL
EVENTROA
ROMÂNESC ȘI
VALOAREA LUI
PE PIAȚĂ
15-16 iunie 2016 | Hotel Sport, Poiana Braşov
77

EXPO-CONFERINŢA RO.ALIMENT
EVENTROA
PRODUSUL
ROMÂNESC ȘI
VALOAREA LUI
PE PIAȚĂ
15-16 iunie 2016 | Hotel Sport, Poiana Braşov
INTRĂ ÎN COMPETIȚIE CU PRODUSUL TĂU PENTRU TROFEUL
„GUSTUL ALES”
LA EXPO CONFERINTA RO.ALIMENT TESTĂM PRODUSUL ROMÂNESC ÎNTR-UN
PANEL DE DEGUSTARE UNIC PRINTRE EVENIMENTELE EXPOZIȚIONALE DE GEN.
DE CE AR TREBUI SĂ PARTICIPAȚI?
Premiul „Gustul Ales” vă ajută să vă diferențiați de sute de
produse similare. Alegerea produsului dumneavoastră de
către specialiștii de înaltă clasă, din domeniu, constituie o
uriașă oportunitate de a vă impune în atenția consumatorilor.
Premii similare, acordate în alte țări au determinat o creștere
a vânzărilor pentru produsele desemnate. Menționând acest
premiu, pe ambalajul produsului dumneavoastră, veți reuși
să atrageți mai ușor atenția clienților, impunându-vă pe
rafturile supermarketurilor.
Înscrierea este liberă, daca ești participant la conferință,
pentru toate produsele care pot dovedi că sunt fabricate în
România, în fabrici din România. Produsele din concurs vor fi
jurizate luând în calcul trei categorii de criterii: gust și miros,
caracteristica specifică fiecărei grupe (textură, limpiditate,
palatabilitate etc), aspect și raport calitate/preț. Puteți
participa cu oricâte produse doriți, singura limitare fiind
legată de încadrarea în categoria de concurs.
Odată ce produsul a fost înscris în competiție juriul format
din personalități din domeniul în care se încadrează produsul
îi vor testa calitățile organoleptice. În procesul de decizie
votul publicului va conta în proporție de 50%, diferența
revenind juriului (lista este în curs de definitivare).
Produsele câștigătoare vor fi anunțate în presă (în presa
parteneră a conferinței, dar nu numai).
CATEGORIILE
PROPUSE
Categorii principale:
produse lactate, produse din carne, produse din
legume și fructe, băuturi alcoolice și nealcoolice
Subcategorii:
• produse lactate – cașcavaluri, produse lactate acide,
lapte de consum, brânză telemea, brânză de burduf
• carne – salamuri crud uscate, salam de Sibiu, cârnați,
mici, preparate fiert-afumate
• produse din legume și fructe – zacuscă, magiun,
dulceață, gemuri, salată de vinete;
• băuturi alcoolice si nealcoolice – sucuri de fructe,
vinuri (albe, roșii, roze), vinars
Pentru înscriere vă rugăm sa ne scrieți la
office@roaliment.ro
sau să sunați la tel: 0031 436 41 91
Site-ul conferinței
http://www.roaliment.ro/produsul-romanesc/
78 MAI 2016

EVENTROA
EXPO-CONFERINŢA RO.ALIMENT
79

EVENTROA
15-16
IUNIE
2016
Hotel Sport
Poiana Brașov
PRODUSUL
ROMÂNESC ȘI
VALOAREA LUI
PE PIAȚĂ
EXPO-CONFERINȚA RO.ALIMENT
80 MAI 2016

ACADEMY