Revista Ro.aliment editia 8 - revista specialistilor din industria alimentar9

Sumar >> ro.Aliment 

| Ediția 9 | 2018 

RAPORT BNR: SURSE ALE 

DEFICITULUI COMERCIAL CU 

PRODUSE ALIMENTARE – 

SECTORUL ALIMENTAR 

AUTOHTON, UNUL DINTRE CELE 

MAI PUȚIN PERFORMANTE LA 

NIVEL EUROPEAN, pag. 8 

VIITORUL INDUSTRIEI 

ALIMENTARE: EUROPA SE 

CONCENTREAZĂ ASUPRA 

SOLUȚIILOR OFERITE DE 

ECONOMIA CIRCULARĂ, pag. 12 

ITALPROD VA PUNE ÎN 

FUNCȚIUNE O NOUĂ FABRICĂ 

PENTRU PROCESAREA 

FRUCTELOR CONFIATE, pag. 14 

PRODUSELE DE CARNE 

FERMENTATĂ – CEA MAI MARE 

PROVOCARE A INDUSTRIEI 

CĂRNII, pag. 16 

FDA PROPUNE REVOCAREA 

MENȚIUNII DE SĂNĂTATE A 

PROTEINEI DIN SOIA, pag. 19 

UNTUL DE SHEA ÎN BRUTĂRIE: 

O VARIANTĂ MAI SĂNĂTOASĂ 

ȘI MAI FUNCȚIONALĂ DECÂT 

ULEIUL DE PALMIER?, pag. 20 

CUM SE PREGĂTEȘTE 

INDUSTRIA EUROPEANĂ A 

AMIDONULUI SĂ DEVINĂ UN 

JUCĂTOR GLOBAL?, pag. 22 

INGREDIENTELE „INVIZIBILE” PE 

ETICHETE POT ELIMINA 

CONSERVANȚII ARTIFICIALI ȘI 

DEȘEURILE ALIMENTARE, 

pag.24444 

MAMEYUL, O AROMĂ EXOTICĂ NEEXPLOATATĂ ÎNCĂ, pag. 25 

MAZĂRE NON-OMG CU UN CONȚINUT DE PROTEINĂ MAI MARE 

CU 50% DECÂT ÎN MOD TRADIȚIONAL, pag. 26 

GELATO: GUSTUL SUCCESULUI, pag. 28 

MĂSURAREA ÎN TIMP REAL A OXIGENULUI DIZOLVAT DIN BĂUTURI, pag. 30 

3 PROCESE DE PRODUCȚIE FRANȚUZEȘTI, INOVATOARE PENTRU 3 

PRODUSE REVOLUȚIONARE, pag. 32 

ETICHETA INTELIGENTĂ ALEGEREA SMART ÎNTR-O PIAȚĂ CU O 

COMPETIȚIE ACERBĂ, pag. 34 

NUTRIȚIE PERSONALIZATĂ LA COMANDĂ PRIN LANSAREA 

TEHNOLOGIEI 3D DE TIPĂRIRE, pag. 36 

ÎN PAS CU TENDINȚELE ACTUALE: BIO - ECO, pag. 38 

SIGURANȚA ALIMENTARĂ POATE FI MĂSURATĂ, pag. 44 

TEST PENTRU DETECTAREA ENTEROBACTERIILOR ÎN DOAR TREI 

ORE, pag. 46 

UE DOREȘTE SĂ STABILEASCĂ O DEFINIȚIE LEGALĂ A 

ALIMENTELOR VEGETARIENE ȘI VEGANE, pag. 48 

TENDINȚELE DIETETICE AJUTĂ LA CREȘTEREA INDUSTRIEI PROTEINELOR, 

pag. 50 

FIRMELE DE AROME ȘI CONDIMENTE, ÎȘI POT ÎNDREPTA ATENȚIA SPRE 

SEGMENTUL HALAL DIN PIEȚELE ORIENTULUI MIJLOCIU pag. 52 

INDUSTRIA DE MORĂRIT DIN UE SE VA CONSOLIDA, SE VA 

SPECIALIZA... SAU AMBELE?, pag. 53 

CĂPȘUNI ȘI BUSUIOC: REȚETĂ PENTRU SUCCESUL 

CONSERVANȚILOR NATURALI?, pag. 54 

VÂNZĂRILE DE ALIMENTE ÎN EUROPA: CÂȘTIGĂTORII ȘI PERDANȚII 

ANULUI 2017, pag. 55 

2 ediția 9 – 2018

Revista ro.Aliment este un produs editat de 

SAB UNION MEDIA SRL 

str. Apicultorilor nr. 1 

sector 1, București, cod poștal 051815 

T/F: 0040 31 436 41 91 

E: office oaliment.ro 

www.roaliment.ro 

ECHIPA REDACȚIONALĂ 

Editor coordonator / Claudia Ana Bocean 

0040 744 162 991 

claudia.bocean@roaliment.ro 

Editor / Gabi Nițulescu 

gabi.nitulescu@roaliment.ro.ro 

Colaboratori 

Laura Grigore 

IT / Marius Bocean 

Corectură / Radu Vasile 

DTP / CIPO 

Fotografii / Depositphotos 

PUBLICITATE 

Specialist Marketing / Elena Dumitru 

E: elenadumitru.mpm@gmail.com 

T: 0040 727 001 904 

Specialist PR / Nicoleta Trifu 

E: nicoleta.trifu@roaliment.ro 

T: 0040 742 473 320 

Account Manager / Coza Alexandru 

E: alexandru.coza@roaliment.ro 

T: 0040 744 776 061 

ABONAMENTE 

Prețul unui abonament pe 6 ediții/1 an 

este de 300 de lei. Pentru abonamente, vă 

rugăm să ne scrieți la: office oaliment.ro. 

DISTRIBUȚIE 

T: 0040 31 436 4191 

ro.Aliment este singura revistă de specialitate 

destinată industriei alimentare, editată o dată la 

2 luni. Editorul își rezervă dreptul de a determina 

categoriile de cititori care primesc revista gratuit. 

Nicio parte a revistei nu poate fi eprodusă sau 

transmisă în orice formă sau pe orice dispozitiv 

electronic sau mecanic, inclusiv fotografie e, 

înregistrare sau informație înmagazinată sau prin 

sistemul de redare, fără acordul scris al editorului. 

FINANȚAREA 

una dintre problemele principale ale industriei alimentare 

Raportul asupra inflației, din februarie 2018, conține un întreg capitol 

referitor la industria alimentară și la problemele cu care aceasta se 

confruntă. Totuși, nu putem să nu remarcăm și unul dintre principalele 

minusuri ale raportului BNR, cu privire la situația industriei alimentare. 

Astfel, deși reprezentanții BNR identifică și recunosc ca principală 

problemă investițiile scăzute în sector, ei nu merg mai departe pentru 

a analiza și cauzele lipsei de investiții, respectiv lacunele sistemului 

financiar care nu reușește să depășească un cerc vicios de tipul 

„firmele au rezultate financiare slabe pentru că nu fac investiții în 

tehnologie, dar nu fac investiții pentru că nu au acces la surse de 

finanțare, dar nu au acces la surse de finanțare, pentru că băncile, spre 

exemplu, le solicită rezultate financiare mai bune”. 

Accesul restrictiv la sursele de finanțare a companiilor din domeniu 

se remarcă în special la firmele de nivel mediu și mic. Din păcate 

România, așa cum arată și raportul BNR, are companii medii și mici 

subcapitalizate și care se confruntă cu bariere importante de intrare 

pe piață, precum accesul dificil în marile rețele ale retailului modern, 

care a pătruns în centrele marilor orașe și a făcut să se închidă un 

număr mare de magazine mici de cartier, operate de foarte multe ori 

de antreprenori locali. România nu dispune de mecanisme viabile de 

încurajare a start-up-urilor, în condițiile în care, pe plan mondial, din ce 

în ce mai multe multinaționale, încurajează start-upurile promițătoare, 

ce vin pe piață cu produse inovatoare acceptate de public și care 

ulterior sunt preluate de marile companii (fie produsul, fie firma cu 

totul). Nu avem un astfel de mecanism, inițiat de stat ori de marile 

companii din industrie. 

Avem unul dintre cele mai birocratice aparate de gestionare și 

acordare a fondurilor europene. Nu avem o prea bună colaborare 

între industrie și cercetare, între industrie și universități. 

Gabriel Nițulescu 

echipa REDACȚIONALĂ... 

TIPAR 

Tipărit de / Interbrand 

T/F: +40 31 401 61 62 

COPYRIGHT 

Toate drepturile de autor aparțin editorului. Nicio 

parte din această publicație nu poate fi eprodusă, 

arhivată sau transmisă prin niciun fel de mijloace, 

mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare 

video, fără acordul prealabil scris al editorului. 

Drepturile asupra numelui și siglei ro.Aliment aparțin 

Societății Comerciale MAD PIXEL MEDIA SRL. 

Claudia Bocean Elena Dumitru Nicoleta Trifu Gabi Nițulescu 

Editor coordonator Specialist Marketing Specialist PR Editor 

Alexandru Coza 

Account Manager 

Copyright © 2017 RO.ALIMENT 

ISSN 2501-1030 

ISSN-L 2501-1030 

>> CONSTRUIM REVISTA ÎMPREUNĂ CU TINE. O IDEE 

INTERESANTĂ, O TEMĂ DE ARTICOL, O PĂRERE PERTINENTĂ 

SUNT BINE-VENITE LA OFFICE@ROALIMENT.RO

ȘTIRIROA 

FERMELE 

ROMÂNEȘTI 

AU LIVRAT 

PENTRU 

PRIMA 

DATĂ PESTE 

1 MILIARD 

DE LITRI DE 

LAPTE CĂTRE 

PROCESATORI 

Institutul Național de Statistică a 

publicat datele privind evoluția 

cantității de lapte de vacă colectat de 

unitățile procesatoare, în baza cercetărilor 

statistice lunare privind producția de lapte 

și produse lactate. 

Conform acestor date, cantitatea de 

lapte de vacă colectată de la exploatațiile 

agricole și centrele de colectare de către 

unitățile procesatoare a înregistrat o 

creștere cu 8% în anul 2017 față de anul 

2016, cu respectiv 76.381 de tone (de la 

951.952 de tone în 2016 la 1.028.333 în 

2017). Totodată, cantitatea de lapte brut 

importat a crescut în 2017 față de 2016 cu 

doar +0,9%, de la 130.185 la 131.315. 

În 2017 comparativ cu 2016 s-au obținut 

majorări ale producției la următoarele 

produse lactate: lapte acidulat – (iaurt, 

iaurt de băut, lapte bătut și alte produse 

lactate similare) cu 12.974 de tone 

(+6,5%), lapte de consum cu 11.701 tone 

(+4,2%), brânzeturi cu 3.326 de tone 

(+3,8%) și unt cu 199 de tone (+1,7%). 

95% DIN VALOAREA AMBALAJELOR DIN PLASTIC 

ESTE PIERDUTĂ DIN ECONOMIE LA PRIMA UTILIZARE 

În ultimii 50 de ani, rolul și importanța 

materialelor plastice în economia noastră au 

crescut în mod constant. Producția globală de 

materiale plastice a crescut de două ori față 

de anii 1960, ajungând la 322 de milioane de 

tone în 2015. Se așteaptă o nouă dublare în 

următorii 20 de ani. 

În UE, sectorul materialelor plastice are 1,5 

milioane de angajați și a generat o cifră de 

afaceri de 340 de miliarde de euro în 2015. 

Deși producția de plastic în UE a fost stabilă în 

ultimii ani, cota UE pe piața mondială este în 

scădere pe măsura creșterii producției în alte 

părți a lumii. 

În UE, potențialul de reciclare a deșeurilor din 

plastic rămâne în mare parte neexploatat. 

Reutilizarea și reciclarea materialelor plastice la 

sfârșitul duratei de viață este foarte scăzută, în 

special în comparație cu alte materiale, cum ar 

fi hârtia, sticla sau metalele. 

Aproximativ 25,8 milioane de tone de deșeuri 

de plastic sunt generate în fiecare an în 

Europa. Mai puțin de 30% din aceste deșeuri 

sunt colectate pentru reciclare. Din această 

proporție, o cotă semnificativă este lăsată 

de UE să fie tratată în țări terțe, unde se pot 

aplica standarde de mediu diferite. În același 

timp, ratele de depozitare și incinerare a 

deșeurilor din plastic rămân ridicate, la 31% și 

respectiv 39%; în timp ce depozitele de deșeuri 

au scăzut în ultimul deceniu, incinerarea a 

crescut. Potrivit estimărilor, 95% din valoarea 

materialului de ambalare din plastic, adică între 

70 și 105 miliarde de euro anual, este pierdută 

din economie după un ciclu foarte scurt, 

respectiv după prima utilizare. 

Sursa: ec.europe.eu 

COMERȚUL TRADIȚIONAL 

A PIERDUT 6.500 DE 

MAGAZINE ȘI CHIOȘCURI ÎN 

ULTIMII PATRU ANI 

Circa 6.500 de chioșcuri, 

alimentare și magazine de bloc 

au tras obloanele în perioada 

2013-2017 pe fondul unei 

expansiuni agresive a rețelelor 

internaționale de supermarketuri 

și hipermarketuri, arată calculele 

ZF pe baza datelor oferite de 

compania de cercetare de piață 

Vektor Marktforschung. Astfel, la 

finalul anului trecut mai existau 

circa 38.600 de magazine în 

comerțul tradițional, numărul 

lor fiind în continuă scădere în 

ultimele două decenii. Datele 

Vektor Marktforschung arată că 

în perioada 2013-2017 comerțul 

modern s-a dublat, de la 1.100 la 

2.200 de magazine. 

Sursa: zf.ro 

4 ediția 9 – 2018

ȘTIRIROA 

IMPORTUL DE SOMON A CRESCUT 

DE 3,4 ORI ÎN CINCI ANI ȘI REPREZINTĂ 

20% DIN IMPORTURILE DE PEȘTE 

Românii au cheltuit anul trecut 360 mil. lei pe somon și macrou. Importul de somon, viu, proaspăt, refrigerat, congelat sau 

afumat a crescut de 3,4 ori în perioada 2012-2016, la peste 35 mil. euro, somonul ajungând să acopere 20% din valoarea totală a 

importurilor de pește din 2016, potrivit calculelor ZF bazate pe datele Eurostat. Deși importul de somon a crescut exponențial în ultimii 

ani, românii rămân fideli speciilor românești de pești care au prețuri mai accesibile. Un român consumă 5,5 kilograme de pește și 

produse din pește anual, față de 31,3 kilograme de carne de porc pe an sau 23 de kilograme carne de pasăre. 

Sursa: zf.ro 

UNILEVER 

CUMPĂRĂ 

BETTY ICE ÎNTR-O 

TRANZACȚIE 

DE APROAPE 

100 MIL. EURO 

Unilever, liderul pieței de înghețată din 

România, a cumpărat într-o tranzacție de circa 

100 mil. euro compania Betty Ice, un business de 

30 mil. euro, de la antreprenorul Vasile Armenean. 

În cursa pentru Betty Ice, cel mai puternic 

business românesc din domeniul înghețatei, au 

intrat mai mulți jucători atât financiari, precum 

fondul de investiții Abris Capital, cât și strategici, 

cum este cazul grupului leton Food Union. 

Negocierile pentru preluarea Betty Ice au început 

încă de anul trecut, însă au durat mai multe luni 

până când părțile au ajuns la un acord. 

Betty Ice are o fabrică în județul 

Suceava, magazine proprii în Brașov, 

Oradea, Sibiu și Cluj-Napoca, iar în 

timpul verii are deschise mai bine de 

100 de chioșcuri cu înghețată în toată 

țara. Compania realizează aproximativ 

7% din vânzările anuale la export, livrând 

înghețată pe cinci piețe. Pentru anul acesta, 

antreprenorul estima o cifră de afaceri de 31- 

32 mil. euro, în ușoară creștere față de anul 

trecut, când businessul a ajuns la 30 mil. euro. 

Sursa: zf.ro 

5

ȘTIRIROA 

GIGANTUL ELVEȚIAN NESTLÉ 

A AJUNS LA O COTĂ DE 44% DIN 

PIAȚA LOCALĂ A CEREALELOR 

PENTRU MICUL DEJUN 

Creșterea salariilor și a pensiilor din 

ultimii doi ani a condus la majorarea 

consumului de cereale pentru micul 

dejun, dar și la o majorare a cererii pentru 

produse mai scumpe, precum cele fără 

gluten sau bogate în fibre, conform unui 

studiu al companiei de cercetare de piață 

Euromonitor. Cu un consum de mai puțin de 

un kilogram de cereale pentru micul dejun 

per capita anual, România nu a ajuns nici 

măcar la jumătatea nivelului înregistrat în 

medie în vestul Uniunii Europene. „Se 

așteaptă ca în România vânzările de cereale 

pentru micul dejun să crească atât în volum, 

cât și în valoare în retail în următorii ani, 

având în vedere extinderea comerțului 

modern, dar și faptul că în România 

consumul per capita de cereale pentru micul 

dejun este la 40% din media din țările 

vest-europene”, spun analiștii de la 

Euromonitor. 

Analiza companiei de cercetare scoate în 

evidență faptul că Nestlé România, unul 

dintre cei mai mari jucători din acest sector, 

avea anul trecut o cotă de piață de 44% 

în retail în valoare, rezultat susținut de 

campanii de marketing, de un grad mare 

de cunoaștere a brandurilor din portofoliul 

companiei de către consumatori, dar și de 

o bună distribuție. Nestlé are în portofoliu 

branduri precum Nesquick, Fitness sau 

Chocapic. 

Dacă un român consumă în medie mai puțin 

de un kilogram de cereale pentru micul 

dejun, un locuitor din Polonia consumă 1,2 

kilograme de cereale anual, în timp ce unul 

din Ungaria consumă aproape 800 de grame 

pe an în medie. Pe de altă parte, în Marea 

Britanie consumul este de peste 8 kilograme. 

În România, valoarea vânzărilor de cereale 

pentru micul dejun în retail (supermarketuri, 

hipermarketuri, chioșcuri etc.) este de 

aproximativ 80-90 de milioane de euro, 

conform estimărilor ZF. Pe piață mai sunt 

prezente și alte branduri de cereale pentru 

micul dejun, așa cum este SanoVita, deținut 

de firma românească cu același nume, 

Rommac (Rommac Trade), Musli Vitalos de 

la Dr. Oetker sau Viva de la European Food – 

una dintre firmele controlate de frații Ioan și 

Viorel Micula. 

Sursa: zf.ro 

37% DIN LAPTELE 

PROCESAT ÎN 

FABRICILE DE 

LACTATE DIN UE 

ESTE FOLOSIT LA 

PRODUCȚIA DE 

BRÂNZĂ 

Fabricile de lactate din UE au 

procesat 152 de milioane de 

tone de lapte crud în 2016, 

potrivit datelor Eurostat. Din 

această cantitate, 37% din 

laptele pus la dispoziția 

procesatorilor de lactate a fost 

transformat în brânză, 30% a 

fost folosit la producția de unt, 

13% pentru producția de 

smântână și 11% pentru 

producția de lapte de consum, 

potrivit sursei citate. În 2016, 

Regatul Unit al Marii Britanii a 

produs mai mult de o cincime 

(22%) din laptele de consum din 

UE. Franța, Germania, Italia, 

Olanda și Polonia au produs 

împreună 70% din brânza 

fabricată în UE. Doar 4% din 

laptele procesat în fabricile de 

lactate din UE a fost folosit în 

producția de iaurturi, 3% pentru 

producția de lapte praf, iar 2% 

pentru alte tipuri de produse, 

potrivit Eurostat. 

România a avut în 2016 o 

producție totală de peste 3,9 

milioane de tone de lapte de 

vacă, din care doar un sfert a 

ajuns să fie procesat în fabrici, 

respectiv 24% sau 952.000 de 

tone. 

Sursa: Eurostat 

6 ediția 9 – 2018

EXPERTUL TĂU ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ 

REVISTĂ B2B 

RO.ALIMENT 

WEBSITE 

WWW.ROALIMENT.RO 

E-NEWSLETTER 

TRIMIS ZILNIC CĂTRE 

8.000 DE ADRESE VALABILE 

SEMINARII 

ESE 

ETICHETARE.SIGURANȚĂ.ETICĂ. 8-9 NOIEMBRIE, BUCUREȘTI 

SINN 

SIGURANȚĂ.IGIENĂ-NEREGULI.NOUTĂȚI 21-22 FEBRUARIE, BUCUREȘTI 

CONFERINȚE 

„PRODUSUL ROMÂNESC” 6 IUNIE, BUCUREȘTI 

INGREDIENTS SHOW 11-12 OCTOMBRIE, SOVATA 

[PRINT 

HĂRȚI ECONOMICE & ONLINE] 

LEGUME-FRUCTE, 

MORĂRIT PANIFICAȚIE 

APICULTORILOR NR. 1, SECTOR 1, BUCUREȘTI, COD POȘTAL 051815, TEL: +4031 436 4191, OFFICE@ROALIMENT.RO, WWW.ROALIMENT.RO 

7 

1

COVERROA 

RAPORT BNR: SURSE ALE DEFICITULUI COMERCIAL CU PRODUSE ALIMENTARE – 

SECTORUL ALIMENTAR AUTOHTON, 

UNUL DINTRE CELE MAI PUȚIN 

PERFORMANTE LA NIVEL EUROPEAN 

„OBSERVĂM IMPORTURI FOARTE MARI LA FRUCTE, DAR NU NUMAI LA CITRICE, 

CI ȘI LA PRODUSE PE CARE LE PUTEM OBȚINE AICI, ÎN ROMÂNIA. INDICII DE 

COMPETITIVITATE AI INDUSTRIEI ALIMENTARE SUNT REDUȘI, RANDAMENTELE 

SUNT SCĂZUTE ȘI CAPACITĂȚILE DE PRODUCȚIE SUNT SUBUTILIZATE ÎN INDUSTRIA 

ALIMENTARĂ”, DECLARA GUVERNATORUL BNR LA CONFERINȚA DE PREZENTARE A 

UNUI NOU RAPORT ASUPRA INFLAȚIEI. RAPORTUL ASUPRA INFLAȚIEI DIN FEBRUARIE 

2018 CONȚINE UN ÎNTREG CAPITOL REFERITOR LA INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI LA 

PROBLEMELE CU CARE ACEASTA SE CONFRUNTĂ. 

„Deficitul comercial ne 

preocupă foarte mult. A crescut 

acolo unde am crede că avem 

potențial – la alimente și produse 

agroalimentare. Ce m-a frapat este 

că România importă foarte multe 

mere. Avem 14% din suprafața pe 

care se cultivă mere în Uniunea 

Europeană, dar livrăm doar 3% din 

producție. Asta înseamnă, desigur, 

și îmbătrânirea livezilor, dar și o 

competitivitate foarte scăzută a 

prețurilor”, a spus guvernatorul 

BNR Mugur Isărescu la conferința 

de prezentare a unui nou Raport 

asupra inflației. 

Deficitul comerțului internațional 

cu produse alimentare s-a adâncit 

continuu în ultimii ani, până la 2,8 

miliarde euro în anul 2016 și 2,6 

miliarde euro în primele 10 luni ale 

anului 2017, explicând în prezent mai 

mult de un sfert din deficitul total de 

bunuri, se arată în raportul menționat. 

„Avansul recent al consumului 

intern de produse alimentare, care 

a beneficiat atât de stimulente 

generale (precum creșterile 

de venituri), cât și de stimuli 

specifici (extinderea cotei reduse 

a TVA la nivelul tuturor bunurilor 

alimentare), s-a oglindit într-o 

măsură relativ redusă în activitatea 

industriei alimentare, astfel 

încât surplusul de cerere a fost 

acoperit în cea mai mare parte 

din importuri. Această evoluție 

a readus în prim-plan situația 

din sectorul alimentar autohton, 

domeniu pe care și alți indicatori 

de competitivitate (cota de piață 

la export, avantajul comercial, 

productivitatea) îl relevă a fi unul 

dintre cele mai puțin performante 

la nivel european, în pofida 

potențialului agricol ridicat al 

României”, arată autorii studiului. 

Analiza pe categorii de produse 

Principalele dezechilibre identificate 

în raport „vizează patru categorii 

de produse: legume și fructe, 

cafea și cacao, lapte și produse 

lactate, respectiv carne și preparate 

din carne”. „Deși există situații 

(fructe exotice, cafea, cacao) 

în care contribuțiile la deficitul 

comercial pot fi privite ca având un 

caracter firesc, explicabil pe seama 

condițiilor climaterice ale țării 

noastre, în majoritatea cazurilor 

deficitele ascund probleme 

de competitivitate de natură 

structurală, care afectează lanțul de 

producție, în special în amonte.” 

Astfel, în cazul grupei de fructe 

și legume (care explică o treime 

din deficitul comercial generat 

de mărfurile alimentare) este 

surprinzătoare contribuția 

dominantă a produselor cu tradiție 

pe plan local, precum mere, 

struguri, tomate, cartofi. 

Mugur Isărescu 

Guvernatorul 

Băncii Naționale 

a României 

Concluziile raportului pledează 

pentru o mai mare eficiență 

și productivitate a sectorului 

agroalimentar: „Făcând abstracție 

de influența factorului sezonier, la 

toate aceste culturi, producția din 

ultimii 10-20 de ani a stagnat sau 

chiar a scăzut, fenomen asociat, 

în primul rând, absenței unor 

câștiguri în planul randamentelor, 

la care se adaugă restrângerea, în 

general, a suprafețelor cultivate, 

inclusiv a suprafeței serelor. De 

exemplu, oricât de neașteptat ar 

fi din perspectiva potențialului și 

a tradiției locale, printre sursele 

importante ale deficitului comercial 

asociat fructelor se regăsesc 

merele, în condițiile în care 

România deținea în 2016 peste 

10 la sută din totalul suprafeței 

CEREREA ȘI OFERTA DE BUNURI ALIMENTARE 

100 

0 

Indici de volum, 2010 = 100 

2010 

2011 2012 2013 2014 2015 2016 

cifra de afaceri comerț alimentar * 

cifra de afaceri în industria alimentară: piața internă 

import de bunuri alimentare 

* inclusiv băuturi și tutun 

Sursa: INS, Comerț, calcule BNR 

8 ediția 9 – 2018

COVERROA 

cultivate cu meri la nivel european, 

dar numai 3,6 la sută din totalul 

producției. Diferența dintre 

randamentele obținute pe plan 

local și cel mediu la nivel comunitar 

este chiar mai accentuată în cazul 

tomatelor, unde România deține 

9,1 la sută din suprafața cultivată 

și doar 2,4 la sută din totalul 

producției”, explică raportul BNR. 

„DEFICITUL COMERCIAL A CRESCUT ACOLO UNDE AM 

CREDE CĂ AVEM POTENȚIAL – LA ALIMENTE ȘI 

PRODUSE AGROALIMENTARE. CE M-A FRAPAT ESTE CĂ 

ROMÂNIA IMPORTĂ FOARTE MULTE MERE. AVEM 14% 

DIN SUPRAFAȚA PE CARE SE CULTIVĂ MERE ÎN UNIUNEA 

EUROPEANĂ, DAR LIVRĂM DOAR 3% DIN PRODUCȚIE.” 

GUVERNATORUL BNR MUGUR ISĂRESCU 

„De altfel, producția de legume 

și fructe, în general, se plasează 

mult sub potențial, activitatea 

investițională precară a fermierilor 

reflectându-se negativ pe multiple 

paliere: mecanizarea lucrărilor, 

realizarea irigațiilor, tratarea 

terenurilor cu îngrășăminte, 

construcția de sere, reconversia 

terenurilor, înlocuirea plantațiilor 

pomicole și viticole îmbătrânite cu 

plantații noi cu specii performante, 

insuficiența spațiilor de depozitare 

etc. În consecință, de multe ori, este 

mai avantajos pentru operatorii 

comerciali să se aprovizioneze de la 

furnizori externi, capabili să asigure 

fluxuri stabile în parametri cantitativi 

și calitativi corespunzători.” 

Segmentul procesatorilor de 

lapte este foarte concentrat 

În ceea ce privește alimentele 

de origine animală, în principal 

reprezentate de categoriile „carne 

și produse din carne”, respectiv 

„lapte și produse lactate” (cu 

contribuții la deficitul total de 13 la 

sută și, respectiv, 11 la sută), raportul 

BNR remarcă, pe lângă reducerea 

continuă a efectivelor, gradul 

excesiv de fragmentare a fermelor 

zootehnice. „Situația se răsfrânge 

asupra capacității investiționale a 

fermierilor, deci a randamentelor 

obținute, producția sectorială 

fiind, în plus, afectată de spații 

insuficiente de colectare, depozitare 

și transport. Astfel, incapacitatea 

de a livra către verigile superioare 

ale lanțului de producție marfă în 

conformitate cu cerințele de ordin 

cantitativ și calitativ ale acestora 

caracterizează nu doar segmentul 

vegetal, ci și domeniul zootehnic.” 

BNR identifică faptul că sectorul de 

creștere a bovinelor „este cel mai 

expus fenomenului fragmentării, 

exploatațiile agricole individuale 

concentrând 90 la sută din efective 

în cazul vacilor pentru lapte, astfel 

încât fermierii reușesc să furnizeze 

procesatorilor doar un sfert din 

producția locală de lapte (la nivelul 

anului 2016), procent mult inferior 

mediei europene (circa 90 la sută). 

Prin urmare, chiar dacă materia 

primă utilizată în procesare este 

preponderent de proveniență 

locală, companiile industriale de 

profil au nevoie de importuri de 

completare (care reprezintă circa 

jumătate din achizițiile din exterior 

de lapte și produse lactate), situație 

care persistă de altfel de ani 

buni. În același timp, segmentul 

procesatorilor de lapte este foarte 

concentrat (primii cinci jucători 

dețin aproape jumătate din piață), 

cele mai importante companii fiind 

de talie internațională. Acestea 

desfășoară operațiuni în mai multe 

state, de-a lungul întregului lanț 

de producție, iar decizia cu privire 

la ce, cât și unde să producă are 

la bază exclusiv criteriul optimizării 

costurilor.” 

BNR constată că „extinderea 

rețelelor internaționale pe teritoriul 

României vizează astfel nu doar 

segmentul de desfacere, dominat 

de marii operatori comerciali, ci, 

într-o anumită măsură, și categoria 

procesatorilor, în timp ce la baza 

lanțului de producție fenomenul 

este încă într-o fază incipientă. 

Deși prezența acestor entități 

reprezintă o oportunitate pentru 

sectorul agroalimentar autohton, 

având în vedere beneficiile asociate 

(cerere stabilă, acces la know-how), 

deficiențele structurale evidențiate, 

precum și starea actuală generală 

PE PLAN LOCAL 

ȘI CEL MEDIU 

LA NIVEL 

COMUNITAR, 

ÎN CAZUL 

TOMATELOR 

ROMÂNIA DEȚINE 

9,1% 

DIN SUPRAFAȚA 

CULTIVATĂ ȘI 

DOAR 

2,4% 

DIN TOTALUL 

PRODUCȚIEI 

precară a capitalului productiv 

(din punctul de vedere al gradului 

de tehnologizare) erodează 

atractivitatea economiei locale 

pentru noi investiții. Astfel, 

competitivitatea scăzută s-a 

concretizat în opțiunea multor 

companii (comercianți, dar și 

procesatori) de a livra către 

consumul final produse fabricate 

în exterior, importurile de acest 

tip explicând practic deteriorarea 

balanței comerciale pe segmentul 

alimentar în ultimii ani, în condițiile 

în care progresele realizate de 

exporturi, deși există, sunt încă 

foarte timide.” 

În ceea ce privește producția 

de carne și produse derivate, cu 

toate că segmentele zootehnice 

relevante prin prisma structurii 

consumului – creșterea porcilor și 

a păsărilor – sunt afectate de un 

grad mai scăzut de fragmentare 

(ponderea efectivelor crescute în 

exploatații individuale coborând 

la circa 60 la sută), problemele 

identificate sunt asemănătoare, în 

9

COVERROA 

linii mari, celor specifice sectorului 

de producție a laptelui, astfel 

încât procesatorii recurg, la 

rândul lor, la achiziții de materie 

primă în completarea celei 

procurate din surse interne (din 

totalul importurilor de carne, 

cele efectuate de companiile 

industriale de profil însumează 

circa 40 la sută). Deși în magazine 

produsele de proveniență locală 

sunt ceva mai bine reprezentate 

comparativ cu produsele lactate, 

îndeosebi în cazul preparatelor, 

atomizarea sectorului de procesare 

– mai ales dacă avem în vedere 

segmentul cărnii de porc – 

limitează capacitatea celor mai 

mulți procesatori de a accede în 

magazinele moderne, ceea ce 

influențează deficitul comercial 

asociat. 

Competitivitatea sectorului – 

câteva coordonate 

Din perspectiva partenerilor 

comerciali, o proporție semnificativă 

a deficitului României pe segmentul 

alimentar revine relațiilor cu alte 

state din grupul noilor membri 

comunitari, respectiv Ungaria și 

Polonia (pondere cumulată de 

30 la sută în primele 10 luni ale 

anului 2017), țări care, de altfel, au 

printre cele mai favorabile poziții 

externe din Uniunea Europeană pe 

acest segment de activitate, arată 

raportul BNR. „Deficite comerciale 

s-au înregistrat cu cele două țări 

încă din anii ‘90, la lărgirea treptată 

a acestora contribuind și asimetriile 

existente în termenii acordurilor 

comerciale încheiate în perioada 

respectivă (Acordul de asociere 

la UE, CEFTA), respectiv decalajul 

dintre momentele aderării la 

UE, care au oferit producătorilor 

vest-europeni oportunitatea de 

a accesa piața internă, în condiții 

mai favorabile, înainte ca România 

să acceadă propriu-zis la uniunea 

vamală. 

BNR atrage atenția că semnalul 

dat de dimensiunea soldului 

negativ al balanței este întărit și de 

alți indicatori de competitivitate, 

precum cota de piață la export și 

avantajul comercial (revealed trade 

advantage) – indicator al măsurii în 

care specializarea exporturilor pe 

o anumită categorie de produse 

domină importanța importurilor din 

aceeași categorie. „Astfel, România 

ocupă o poziție competitivă 

modestă pe plan european (situație 

prevalentă la nivelul celor patru 

categorii de produse analizate), 

mult inferioară celei deținute de 

economiile emergente cu care 

este asociat deficitul comercial. 

Se remarcă totuși o ușoară 

îmbunătățire în ultimii ani la nivel 

agregat, generată însă aproape 

exclusiv de segmentul «carne și 

preparate din carne», un aport 

revenind relaxării treptate, începând 

cu anul 2012, a restricțiilor sanitarveterinare 

aplicate exporturilor de 

carne de porc începând cu anul 

2006, ulterior identificării unor 

focare de pestă porcină.” 

Deși România dispune de 

un potențial agricol ridicat în 

raport cu majoritatea statelor 

europene, valorificarea acestuia 

rămâne printre cele mai scăzute, 

randamentele obținute de fermierii 

locali (calculate ca raport între 

CATEGORIILE 

„CARNE ȘI 

PRODUSE DIN 

CARNE” ȘI „LAPTE 

ȘI PRODUSE 

LACTATE” 

AU AVUT 

CONTRIBUȚII LA 

DEFICITUL 

TOTAL DE 

13% 

ȘI, RESPECTIV, 

11% 

producția obținută și suprafețele 

cultivate / efectivele de animale 

sacrificate) fiind printre cele mai 

reduse din UE, sub cele ale Poloniei 

și Ungariei. O explicație este 

dată de nivelul foarte scăzut al 

investițiilor directe orientate către 

cultivarea legumelor și a fructelor, 

respectiv creșterea animalelor, în 

contrast, de pildă, cu influxurile 

care au vizat cultura cerealelor și 

a plantelor oleaginoase, domenii 

care, de altfel, au o contribuție 

pozitivă la soldul comercial extern. 

Mai departe, deși receptoare 

a unor fluxuri de capital în 

creștere, industria alimentară este 

caracterizată în continuare de un 

nivel de productivitate aflat mult 

sub media europeană, rezultat al 

gradului scăzut de tehnologizare 

a capacităților de producție 

existente, astfel încât opțiunea 

pentru importuri sau relocarea 

unor segmente de activitate în 

alte țări europene se profilează ca 

fiind de multe ori mai rentabilă. 

Ca atare, expansiunea cererii de 

consum interne a fost însoțită, în 

mod neobișnuit, de o subutilizare a 

capacităților de producție. 

ÎN CAZUL GRUPEI DE FRUCTE ȘI LEGUME (CARE EXPLICĂ 

O TREIME DIN DEFICITUL COMERCIAL GENERAT DE 

MĂRFURILE ALIMENTARE) ESTE SURPRINZĂTOARE 

CONTRIBUȚIA DOMINANTĂ A PRODUSELOR CU 

TRADIȚIE PE PLAN LOCAL, PRECUM MERE, STRUGURI, 

TOMATE, CARTOFI 

Raportul BNR concluzionează că 

„deteriorarea balanței comerciale 

pe segmentul alimentar reflectă 

în bună măsură deficiențe 

structurale, având ca numitor 

comun fragmentarea excesivă 

a exploatațiilor agricole. În lipsa 

unor asocieri la nivelul fermierilor, 

este greu de conceput un 

reviriment investițional, condiție 

sine qua non pentru îmbunătățirea 

randamentelor și a calității 

10 ediția 9 – 2018

COVERROA 

produselor obținute. Piedici 

suplimentare pentru adoptarea 

pe scară largă a unui model 

de business competitiv, care ar 

permite integrarea în rețelele 

internaționale (nu doar pe plan 

local, ci chiar prin livrări externe) 

de-a lungul lanțului de producție, 

sunt reprezentate de penuria de 

personal cu o calificare adecvată, 

precum și de absența unei viziuni 

de afaceri pe termen mediu și lung, 

potențată de dimensiunea redusă a 

procesatorului mediu. 

Astfel, pierderea constantă a 

cotei de piață a produselor de 

proveniență autohtonă pe piața 

internă sugerează, dincolo de 

problemele structurale evidențiate, 

că operatorii economici locali 

se raportează doar la propria 

activitate, considerând acceptabile 

creșteri sub media pieței, fără 

a fi preocupați de fructificarea 

întregului potențial existent, care 

le-ar permite consolidarea poziției 

relative față de competitori.” 

Minusul raportului BNR 

Totuși, nu putem să nu remarcăm 

și unul dintre principalele minusuri 

ale raportului BNR cu privire la 

situația industriei alimentare. 

Astfel, deși reprezentanții BNR 

identifică și recunosc ca principală 

problemă investițiile scăzute în 

sector, ei nu merg mai departe 

pentru a analiza și cauzele lipsei 

de investiții, respectiv lacunele 

sistemului financiar, care nu 

reușește să depășească un cerc 

vicios de tipul „firmele au rezultate 

financiare slabe pentru că nu 

fac investiții în tehnologie, dar 

nu fac investiții pentru că nu au 

acces la surse de finanțare, dar 

nu au acces la surse de finanțare, 

pentru că băncile, spre exemplu, 

le solicită rezultate financiare mai 

bune”. Accesul restrictiv la sursele 

de finanțare a companiilor din 

domeniu se remarcă în special la 

firmele de nivel mediu și mic. Din 

păcate, România, așa cum arată și 

raportul BNR, are companii medii 

și mici subcapitalizate și care se 

confruntă cu bariere importante 

de intrare pe piață, precum 

accesul dificil în marile rețele ale 

retailului modern, care a pătruns 

în centrele marilor orașe și a făcut 

să se închidă un număr mare de 

magazine mici de cartier, operate 

de foarte multe ori de antreprenori 

locali. România nu dispune de 

mecanisme viabile de încurajare a 

start-upurilor, în condițiile în care, 

pe plan mondial, din ce în ce mai 

multe multinaționale încurajează 

start-upurile promițătoare, ce vin 

pe piață cu produse inovatoare 

acceptate de public și care ulterior 

sunt preluate de marile companii 

(fie produsul, fie firma cu totul). Nu 

avem un astfel de mecanism, inițiat 

Sursa: BNR, Raport asupra inflației, februarie 2018 

FERMIERII 

REUȘESC SĂ 

FURNIZEZE 

PROCESATORILOR 

DOAR 

UN 

SFERT 

DIN PRODUCȚIA 

LOCALĂ DE 

LAPTE (LA 

NIVELUL ANULUI 

2016) 

de stat ori de marile companii din 

industrie. Avem unul dintre cele mai 

birocratice aparate de gestionare și 

acordare a fondurilor europene. Nu 

avem o prea bună colaborare între 

industrie și cercetare, între industrie 

și universități. 

Nu în ultimul rând ar trebui avută 

în vedere și situația infrastructurii, 

a transporturilor și a logisticii, 

care, de foarte multe ori, fac ca 

o marfă din România să ajungă 

la costuri totale de transport și 

/ sau logistică mai mari decât o 

marfă comparabilă adusă din afara 

granițelor țării. 

O PROPORȚIE SEMNIFICATIVĂ A DEFICITULUI ROMÂNIEI 

PE SEGMENTUL ALIMENTAR REVINE RELAȚIILOR CU 

ALTE STATE DIN GRUPUL NOILOR MEMBRI COMUNITARI, 

RESPECTIV UNGARIA ȘI POLONIA (PONDERE CUMULATĂ 

DE 30 LA SUTĂ ÎN PRIMELE 10 LUNI ALE ANULUI 2017) 

11

PIAȚAROA 

AUTORITĂȚILE EUROPENE 

DE REGLEMENTARE 

ȘI CERCETĂTORII SE 

CONCENTREAZĂ PE 

DEZVOLTAREA UNOR SOLUȚII 

DIN DOMENIUL ECONOMIEI 

CIRCULARE PENTRU UNELE 

DINTRE CELE MAI MARI 

PROVOCĂRI ALE LUMII 

MODERNE: SĂNĂTATEA ȘI 

SCHIMBĂRILE CLIMATICE. 

VIITORUL INDUSTRIEI 

ALIMENTARE: EUROPA SE 

CONCENTREAZĂ ASUPRA 

SOLUȚIILOR OFERITE DE 

ECONOMIA CIRCULARĂ 

Comisia Europeană plasează 

strategia alimentară în 

centrul eforturilor de 

a-și îndeplini angajamentele 

asumate în cadrul acordului privind 

schimbările climatice de la Paris și al 

Obiectivelor Organizației Națiunilor 

Unite de Dezvoltare Durabilă. 

La conferința Food2030 de la 

Bruxelles, care a avut loc la sfârșitul 

anului trecut, Carlos Moedas, 

comisarul european pentru 

cercetare, știință și inovare, a 

subliniat necesitatea de a accelera 

inovarea în sectorul alimentar 

pentru a se atinge obiectivele de 

durabilitate și pentru a îmbunătăți 

sănătatea populației. „Nu putem să 

ne îndeplinim aceste angajamente 

fără ambiții mai înalte în domeniul 

cercetării și al inovării sistemelor 

noastre alimentare... Avem nevoie 

să vedem transformări și schimbări 

importante, nu doar îmbunătățiri 

ale proceselor actuale”, a declarat 

el unui public format din cercetători 

și reprezentanți ai industriei. 

„Acest lucru este posibil astăzi, 

pentru că suntem la începutul 

unei noi revoluții tehnologice, iar 

schimbările vor veni și în domeniul 

alimentației și al nutriției”. Moedas 

a mai spus că luarea de măsuri 

în domeniul nutriției și al climei a 

fost de „cea mai mare importanță” 

și a subliniat potențialul oferit de 

caracteristicile economiei circulare. 

„Prin economia circulară, sistemele 

noastre alimentare pot furniza un 

mai bun aport nutrițional și pot 

combate schimbările climatice. 

Carlos Manuel 

Félix Moedas 

comisar 

european pentru 

cercetare, știință 

și inovare 

Economia circulară reprezintă o 

utilizare mai inteligentă a resurselor. 

Este vorba de locuri de muncă și 

de creștere economică acolo unde 

oamenii trăiesc. Este vorba despre 

aplicarea cercetării în moduri 

concrete. Și aici sunt încă multe de 

făcut”, a spus Moedas. 

Revoluția tehnologică combate 

schimbările climatice 

O prioritate în adoptarea unei 

economii circulare este evaluarea 

utilizării fluxurilor de deșeuri, cum 

ar fi biomasa, a spus Moedas. 

„Avem nevoie de mai multe fapte 

concrete desfășurate de regiuni 

pentru a-și folosi potențialul 

neexploatat de biomasă și pentru 

a investi în economia circulară. 

Autoritățile ar trebui să colaboreze 

cu industria și cercetătorii pentru a 

dezvolta soluții pentru provocările 

legate de climă și nutriție. De 

exemplu pentru a furniza noi surse 

de proteine, astfel încât să nu mai 

producem o așa de mare cantitate 

de deșeuri în sectorul alimentar.” 

12 ediția 9 – 2018

PIAȚAROA 

Louise Fresco, președinta 

departamentului de cercetare 

de la Universitatea Wageningen, 

consideră, de asemenea, că 

sectorul alimentar trebuie să 

adopte „schimbări dramatice” 

în activitatea proprie, pentru a 

dezvolta sisteme alimentare viitoare 

adecvate acestor scopuri. Evaluarea 

posibilităților, primul pas pe 

această cale, presupune aplicarea 

și îmbunătățirea cunoștințelor 

noastre curente pentru a dezvolta 

un sistem alimentar mai integrat, 

inclusiv găsirea de noi utilizări 

pentru biomasă. „Instrumentele 

noastre de cercetare pot îmbunătăți 

genetica, robotica și prelucrarea 

marilor cantități de date. Și avem 

nevoie de instrumente care să ofere 

un mai bun control al proceselor, 

care ne este necesar în producția 

agricolă și în întregul lanț alimentar. 

Consumați mai puțină energie sau 

consumați-o mai bine, folosind 

genetica la adaptarea producției 

la diferite condiții. Și amintiți-vă că 

producerea de biomasă este primul 

pas în producția secundară, inclusiv 

în ceea ce privește creșterea 

animalelor. Aceasta ajută nu numai 

la producerea de alimente, ci și la 

îmbunătățirea măsurilor necesare 

pentru limitarea schimbărilor 

climatice. Dacă știm exact cât CO2 

poate fi fixat de suprafețele arabile, 

păduri și pășuni, ne va ajuta să 

facem agricultura parte a soluției”, 

a spus Louise Fresco la summitul 

Food2030 privind aplicarea 

concretă a rezultatelor cercetării. 

Moed as a avut o părere similară: 

„Când ne gândim la alimentele 

anului 2030, trebuie să ne gândim 

[...] la ce impact au sistemele 

noastre alimentare asupra climei. În 

mod normal, oamenii se gândesc 

la acest lucru într-un mod negativ. 

Totuși, avem nevoie de mai multă 

ambiție pentru a reuși și pentru asta 

trebuie să ne schimbăm gândirea. 

Solurile pot absorbi cantități uriașe 

de carbon. Oceanele sunt de fapt 

cel mai mare absorbant de carbon 

pe planetă. Agricultura și silvicultura 

joacă, de asemenea, un rol foarte 

important. Avem nevoie de noi 

cercetări asupra modului în care 

agricultura poate aduce carbonul 

înapoi în sol și îl poate menține 

acolo. Trebuie să producem apoi 

stimulente pentru ca agricultorii să 

utilizeze aceste metode. Trebuie să 

schimbăm modul nostru de lucru 

și să arătăm cum poate și sectorul 

alimentar să joace rolul său în 

combaterea schimbărilor climatice.” 

SUNTEM LA ÎNCEPUTUL UNEI 

NOI REVOLUȚII TEHNOLOGICE, 

IAR SCHIMBĂRILE VOR VENI 

ȘI ÎN DOMENIUL ALIMENTAȚIEI 

ȘI AL NUTRIȚIEI 

Inovarea digitală oferă o 

nutriție personalizată 

Combaterea bolilor necontagioase 

ar putea depinde de progresele 

în nutriția personalizată, a sugerat 

Moedas. 

În domeniul sănătății, Moedas a 

prezis că o alimentație personalizată 

va avea un rol care din ce în ce mai 

mare, luând ca exemplu progresul 

înregistrat în medicina personalizată. 

„Trebuie să începem să ne gândim 

la personalizarea nutriției. Trebuie 

să plecăm de la ideea de nutriție 

și să ajungem la ideea de nutriție 

personalizată, pentru că, dacă toți 

sunteți hrăniți cu aceeași hrană, vom 

vedea că nu toți ne simțim la fel.” 

Fresco sugera că o abordare 

integrată ar permite sistemelor 

de alimentație să devină 

„cuprinzătoare” – cu tehnologia 

ca un instrument-cheie pentru 

completarea agendei nutriționale și 

combaterea bolilor necontagioase. 

„Poate s-ar putea realiza un salt 

cuantic. Poate că nu este vorba 

numai de educație în școli [...], 

poate că este vorba despre senzori 

și sisteme de avertizare timpurie, 

astfel încât, spre exemplu, să putem 

ajuta oamenii predispuși la diabet 

să facă alegeri mai bune.” 

Joachim von Braun, de la ZEF B, 

Departamentul de Schimbare 

Louise Fresco 

președinta 

departamentului 

de cercetare de 

la Universitatea 

Wageningen 

Prof. Dr. Joachim 

von Braun 

Departamentul 

de Schimbare 

Economică și 

Tehnologică 

Walter Van Dyke 

profesor de 

tehnologie și 

managementul 

inovației la 

Școala de Afaceri 

din Vlerick 

Economică și Tehnologică, a arătat 

că cercetătorii europeni au început 

să lucreze cu parteneri din 130 de 

academii din întreaga lume pentru 

a dezvolta un model comun care să 

ia în considerare punctul de plecare 

al unei abordări privind sistemele 

alimentare. 

În cadrul acestei scheme, Braun 

a subliniat faptul că nutriția 

personalizată este unul dintre 

domeniile semnificative care 

necesită cercetări ulterioare. 

„Temele principale la care ne 

concentrăm pe plan european 

[sunt] productivitatea, reducerea 

deșeurilor, bioeconomia, știința 

alimentară, piețele, digitalizarea, 

schimbările climatice, creșterea 

animalelor și a plantelor, oceanele, 

irigațiile, solurile, informații mai 

bune, nutriția personalizată. 

Dimensiunile strategice emergente 

includ agendele de cercetare, dar și 

interfața dintre cercetare și nutriție, 

cu rol critic în domeniu. Avem în 

vedere sensibilitatea sistemelor 

alimentare și sustenabilitatea 

mediului cu un accent deosebit pe 

grupurile vulnerabile din Europa.” 

Acest tip de ecosistem este vital 

pentru dezvoltarea unor inovații, 

potrivit lui Walter Van Dyke, profesor 

de tehnologie și managementul 

inovației la Școala de Afaceri 

din Vlerick. „De unde provine 

inovația reală în acest ecosistem? 

[...] Electronicele se întâlnesc cu 

alimentele, se întâlnesc cu fermierul. 

[...] Acest ecosistem este considerat 

ca o «supă primordială» de unde 

se poate naște inovația. Inovația se 

referă la modul în care gestionăm 

ceea ce obținem din această supă 

darwiniană.” Van Dyke a sugerat că 

inovațiile bazate pe tehnologie, cum 

ar fi „gătitul personalizat”, vor începe 

de la firme mici, dar deschise spre 

noi piețe. „Perturbarea inovativă 

este un proces în care de obicei 

există un punct de plecare și apoi 

o extindere explozivă a pieței”, a 

sugerat el. 

Sursa: https://www.foodnavigator.com/Article/2017/10/19/Thefuture-of-food-Europe-focuses-on-circular-economy-solutions 

13

INTERVIUROA 

ITALPROD 

VA PUNE ÎN FUNCȚIUNE O NOUĂ FABRICĂ 

PENTRU PROCESAREA FRUCTELOR CONFIATE 

ITALPROD ESTE UNUL DINTRE PUȚINELE GRUPURI CARE DEȚINE FILIERA COMPLETĂ, DE LA 

PLANTAȚIE LA PRODUSUL FINIT. ÎN 2018, COMPANIA VA DA ÎN FUNCȚIUNE O NOUĂ FABRICĂ, 

DOTATĂ CU LINII DE PRODUCȚIE NOI CARE VOR PERMITE NU NUMAI CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII, 

CI ȘI SPORIREA CONTROALELOR DE CALITATE PRIN INTRODUCEREA DE NOI TEHNOLOGII. 

Michele Santorelli, fondatorul și proprietarul 

grupului, face un bilanț la început de an. 

Ce reprezintă Italprod pentru 

dumneavoastră și pentru piața 

românească? 

Italprod este vârful de lance, 

exponentul unui grup de societăți 

care de 20 de ani se ocupă de 

procesarea și apoi comercializarea 

cireșelor confiate. Este de 

asemenea prima companie de 

acest gen din România, într-un 

sector ce își are originile în tradiția 

artizanală din Italia și Franța, o 

companie dinamică, în continuă 

dezvoltare, reprezentând o realitate 

importantă în industria de brutăriepanificație, 

patiserie și înghețată. 

Care este filosofia Italprod? 

Încercam să ne perfecționăm în 

mod constant, prin lansarea de 

noi produse pe piață conform 

cerințelor, crescând odată cu 

aceasta. După cum bine știm, piața 

30% din cireșele 

pe care le 

procesăm provin 

de pe cele 

142ha 

de livadă pe care 

le deținem 

din România este una importantă, 

înfloritoare, care aduce rezultate 

foarte bune, aceasta datorânduse, 

din punctul nostru de vedere, 

dezvoltării sectorului de patiseriepanificație 

și înghețată, o consecință 

directă a dorinței consumatorului 

din România de a găsi produse 

de patiserie-cofetărie și înghețată 

mai bune, iar noi ne adaptăm 

trendurilor prin dezvoltarea de noi 

produse prin departamentul nostru 

de cercetare-dezvoltare. Calitatea 

este un alt aspect important 

căreia Italprod îi acordă o atenție 

deosebită, atât prin efectuarea 

de controale interne, cât și prin 

controale externe periodice, 

certificate IFS, FDA, Kosher, Halal și, 

de curând, BRC. 

Care sunt punctele forte ale 

Italprod? 

Cred că punctul forte este atenția 

deosebită acordată calității și 

clienților. Și aceasta se realizează 

pe parcursul întregii filiere de 

producție, pornind chiar de la 

achiziția materiei prime. Cred că 

suntem unul dintre puținele grupuri 

care deține filiera completă, de la 

plantație la produsul finit. 30% din 

cireșele pe care le procesăm provin 

de pe cele 142 ha de livadă pe 

care le deținem. Un alt punct forte 

este cu siguranță echipa Italprod 

și celelalte firme ale grupului, o 

echipă tânără formată din persoane 

competente, implicate trup și suflet 

în succesul companiei. 

Un bilanț al anului 2017? 

Deși 2017 a fost un an dificil pentru 

multe companii, din cauza creșterii 

prețurilor materiei prime și ale 

utilităților și dificultăților în găsirea 

de personal calificat, am reușit să 

ne atingem și chiar să ne depășim 

obiectivele stabilite la începutul 

anului în ceea ce privește vânzările 

pe piața românească, în timp ce 

la export am vândut aproximativ 

5.000 de tone de cireșe în toată 

lumea. 

Obiectivele pe termen scurt? 

Italprod va continua să se dezvolte 

investind în continuare pentru 

a răspunde mereu exigențelor 

clienților săi. În fapt, obiectivul 

nostru în 2018 este darea în 

funcțiune a noii fabrici, triplând 

astfel capacitatea noastră de 

producție. 

Un alt obiectiv pe termen scurt este 

prezența produselor noastre (cireșe 

cocktail, amarene în sirop, cireșe 

confiate etc.) pe rafturi, accesibile 

consumatorului final, atât în rețelele 

marii distribuții, cât și în magazinele 

online. 

14 ediția 9 – 2018

Cofetărie, 

patiserie 

și brutărie: 

• Cireșe și amarene confiate 

întregi sau whole & broken; 

• Amarene sau căpșune 

confiate în sirop; 

• Fructe confiate sub formă 

de cuburi, felii și rondele 

(lămâie, portocală, mixte, 

dovleac, ananas etc.); 

• Amarene Premium pentru 

decorațiuni; 

• Fructe semiconfiate (fructe 

de pădure, zmeură, căpșune 

etc.); 

• Mirror gel (zmeură, căpșune, 

ciocolată, caramel etc.); 

• Fillinguri termostabile 

(mere, amarene, caise etc.); 

• Fructe nucifere întregi, 

granulate simple sau 

caramelizate, feliate, făinuri 

(alune de pădure, fistic, 

migdale, nuci). 

Gelaterie: 

• Variegato cu bucăți de fructe 

(amarene, căpșune, zmeură, 

fructe de pădure, piersică 

– portocală, fistic, ciocolată 

etc.); 

• Pastă 100% de fistic, alune 

de pădure, migdale etc.; 

• Fructe nucifere sau 

granulate, simple sau 

caramelizate; 


confiate în sirop. 

Retail: 


confiate în sirop, în borcan de 

sticlă; 

• Cireșe cocktail cu sau fără 

codiță în borcan de sticlă; 

• Fructe confiate în caserole 

de plastic termosudate; 

• Fructe nucifere în coajă, în 

plasă sau decojite întregi, 

granulate, în pungă vidată. 

Bar: 

• Cireșe cocktail cu sau fără 

codiță (roșii, verzi, galbene, 

albastre); 

• Fructe nucifere granulate 

sau sub formă de pastă. 

Produse pentru patiserie, cofetărie, 

brutărie, gelaterie și sectoarele 

HoReCa și retail 

Italprod SRL – Lt. Sava Rosescu nr. 91, Râmnicu Sărat, Buzău 

Tel.: +0733 101 816/ +40 238 566 000 • email: office@italprod.eu 

www.italprod.eu 

15

INGREDIENTEROA 

CELE MAI APRECIATE ȘI 

CĂUTATE PRODUSE DIN 

CARNE LA NIVEL EUROPEAN 

SUNT PRODUSELE DE 

CARNE FERMENTATĂ. DIN 

TIMPURI VECHI, ACESTE 

PRODUSE DE CARNE 

FERMENTATĂ AU APĂRUT 

ȘI AU FOST DEZVOLTATE ÎN 

SPAȚIUL MEDITERANEEAN, 

DEVENIND PRODUSE 

DE BAZĂ ÎN MENIUL 

MEDITERANEENILOR. 

DAR DE CE ACESTE 

PRODUSE AU FOST 

INVENTATE ÎN ACESTE 

LOCURI ȘI SUNT RENUMITE 

CHIAR ȘI-N ZILELE 

NOASTRE? 

PRODUSELE DE CARNE 

FERMENTATĂ – CEA MAI MARE 

PROVOCARE A INDUSTRIEI CĂRNII 

Răspunsul principal este că 

acestea sunt produse naturale și 

nu conțin aditivi alimentari. De 

obicei, produsele fermentate se 

obțineau prin sărarea mușchiului de 

carne și păstrarea lor în camere 

călduțe pe timpul iernii, cu scopul 

de a găsi un mod de conservare a 

cărnii pentru mai multe luni. Și 

astfel, în cămările fermierilor, cu 

sute de ani în urmă, au apărut 

produse ca Prosciutto Crudo, 

Jamon, Chorizo, Salami și altele. 

Trebuie reținut aspectul că, în 

general, conservarea cărnii era o 

problemă serioasă în țările cu climă 

caldă și din acest motiv de-a lungul 

vremii s-au dezvoltat o serie de 

tehnologii specifice acestor zone cu 

microclimat specific. Cele 

menționate mai sus ne arată de ce 

aceste produse pot fi obținute doar 

în zone restrânse din Europa. 

În cele ce urmează, ne dorim să 

facem o radiografie a modului de 

obținere a acestor produse și a 

proceselor ce au loc. 

Cele mai importante procese care 

au loc în timpul fermentației sunt 

pierderea umidității și scăderea 

pH-ului. În timpul acestor procese, 

proteinele, grăsimea și carbohidrații 

se transformă în compuși 

funcționali în produsul finit. 

TRANSFORMAREA PROTEINELOR, GRĂSIMILOR ȘI CARBOHIDRAȚILOR 

ÎN COMPUȘI FUNCȚIONALI ÎN TIMPUL FERMENTAȚIEI 

CARBOHIDRAȚII: glicogen -> acid lactic 

Esențial pentru conservare și scăderea pH-ului 

PROTEINELE: complex proteic -> aminoacizi 

important pentru digestia rapidă a cărnii netratate termic 

GRĂSIMEA: grăsime saturată -> grăsime nesaturată 

Grăsimile nesaturate sunt recunoscute a fi mai sănătoase și-n plus 

contribuie și la conservarea cărnii mai bine decât cele saturate. 

Cele mai populare preparate crud-uscate din 

zilele noastre provin din tradiția italiană și 

spaniolă. Parte din aceste produse au fost exportate 

și le putem întâlni în multe alte țări grație tehnologiei 

cu camera de condiționare unde putem să controlăm 

temperatura, umiditatea și ventilația. Printre 

preparatele crud-uscate găsim: Salami, Prosciutto 

Crudo (italian), Jamon (spaniol), Coppa, Bresaola și 

altele. Dintre produsele crud-uscate, cu siguranță cele 

mai cunoscute sunt salamurile. Ușor de produs, ușor 

de adaptat la echipamente de producție, salamul este 

probabil primul produs crud-uscat inventat de om. 

16 ediția 9 – 2018

SALAMUL ESTE 

COMPUS DIN 

(REȚETA ITALIANĂ 

STANDARD): 

Spată 

Slănină tare 

Genul acesta de rețetă este utilizată chiar și-n zilele noastre de către producătorii artizanali 

pentru a obține așa-zisul „salam de casă”. În producția industrială de salam crud-uscat 

e necesar să conducem fermentația în sensul evitării dezvoltării unor procese nedorite. 

Acest lucru se poate face în două moduri: chimic – utilizând GDL; microbiologic – utilizând 

culturi starter. Există avantaje și dezavantaje pentru fiecare dintre cele două metode, de ex. 

fermentația chimică e mai rapidă decât cea microbiană, dar prezintă gust remanent (acru). 

În plus, nu este posibil să folosim ambele fermentații în același timp. GDL e folosit pentru 

produsele ieftine, în timp ce culturile starter sunt utilizate în produsele de calitate. 

Vă prezentăm în continuare rețete 

și recomandări pentru obținerea salamurilor 

cu fermentare rapidă. 

REȚETA pentru 100 kg carne: 

Spată porc 

Slănină tare 

Sare 

Dextroză 

Nitrit de sodiu 

Nitrat de potasiu 

NATUROXI 

CARNILAC FL1 

CARNIFLORA F-B 19 

CARNIFLAVOUR SALAME STG 

Piper Negru spărtură 

75 – 80 kg 

20 – 25 kg 

Sare 

1,800 – 2,000 kg 

Nitrit de Sodiu 

0,015 kg 

Acid Ascorbic 0,200 kg (altfel denumită Vitamina C) 

Usturoi 

0,200 kg 

Piper 

0,300 kg 

SALAMI 

PROCES RAPID 

75,0 kg 

25,0 kg 

2,00 kg 

0,250 – 0,300 kg 

0,015 kg 

0,015 kg 

0,200 kg 

1,000 kg 

½ plic 

0,250 – 0,300 kg 

0,300 kg 

Cu această rețetă puteți obține un salam tipic Italian în 

17-20 de zile. 

BRENNTAG, PRIN SOLUȚIILE SALE, POATE FACILITA PRODUCĂTORILOR 

DIN ROMÂNIA ÎNSUȘIREA TEHNOLOGIEI NECESARE ȘI OBȚINEREA ACESTOR 

PRODUSE DE CALITATE. 

Brenntag SRL, Str. Gării, nr 1, 077040, Chiajna, Ilfov – România, 

tel.: +4021 436 0493, info@brenntag.ro, www.brenntag.com/romania 

OFERTA BRENNTAG 

(CHIMAB) 

Prin achiziția, în urmă cu aproximativ 

doi ani, a companiei italiene CHIMAB, 

BRENNTAG 

a deschis o nouă fereastră în 

dezvoltarea unor soluții inovatoare 

pentru partenerii săi, bazându-se pe 

experiența deținută de compania 

CHIMAB, companie care e sprijinită 

de cunoștințe tehnice și științifice 

aprofundate, având în vedere că de 

ani de zile a studiat și dezvoltat 

sisteme inovatoare pentru a răspunde 

nevoilor industriei alimentare și 

pentru a promova sănătatea, 

siguranța și naturalețea produselor 

alimentare în ceea ce privește 

sănătatea și bunăstarea 

consumatorilor. 

BRENNTAG (CHIMAB) oferă 

următoarele categorii de produse 

pentru fabricarea salamului cruduscat: 

1. CARNIFLORA: portofoliu de 

culturi starter inovatoare pentru 

salamuri cu fermentare rapidă 

(20 de zile); disponibilă împotriva 

Listeria monocytogenes; disponibilă 

în varianta LAB + staphylococci; 

2. CARNILAC: amestecuri 

funcționale care îmbunătățesc 

textura salamurilor. În acest fel, 

obținând o textură mai fermă, 

e posibil să reducem timpul de 

fermentare; 

3. CARNIFLAVOUR: amestecuri 

aromatizante care întăresc gustul 

salamului. Folosind CARNILAC 

+ CARNIFLAVOUR e posibil să 

reducem timpul de fermentare cu 

20%. Disponibilă în două calități: 

mediu și premium; 

4. NATUROXI: soluție inovatoare. 

Extract natural care are un puternic 

efect antioxidant, foarte eficient în 

produsele fermentate, chiar mai 

bun decât E300 si E301 (același 

dozaj). 

Alte produse căutate la export sunt: 

COPPA, BRESAOLA. 

17


KUK-ROMÂNIA REPREZINTĂ COMPANIA PRODUCĂTOARE DANISCO-DUPONT CARE 

COMBINĂ ÎN PROFUNZIME CUNOȘTINȚELE DESPRE ALIMENTAȚIE ȘI NUTRIȚIE 

CU CERCETĂRILE RECENTE ȘI CU EXPERTIZA ȘTIINȚIFICĂ, PENTRU A PUTEA OFERI 

VALOARE FĂRĂ EGAL ALIMENTELOR, BĂUTURILOR ȘI INDUSTRIEI DE SUPLIMENTE. 

Pentru industria de morăritpanificație 

și pentru produsele 

făinoase, KUK-România propune 

gama completă de enzime și 

emulgatori Danisco. 

Vă recomandăm enzimele pentru 

panificație care ajută la: 

• Îmbunătățirea caracteristicilor 

aluatului pentru pâine și 

specialități 

• Standardizarea făinii în moară 

• Îmbunătățirea stabilității aluatului 

și creșterea volumului pâinii 

• Obținerea unei bune extensibilități 

a aluatului 

• Creșterea puterii de absorbție a 

apei 

• Îmbunătățirea aspectului pâinii și 

a structurii miezului 

• Înlocuirea glutenului vital, a 

metabisulfitului de sodiu sau a 

altor aditivi chimici (acid ascorbic, 

cisteină) 

• Sunt auxiliari tehnologici și nu 

necesită etichetare 

• Menținerea prospețimii pâinii 

pentru mai multă vreme 

Emulgatorii Danisco din gama 

PANODAN Datem, SSL, CSL și 

DIMODAN (monogliceride distilate) 

pot fi utilizați pentru îmbunătățirea 

stabilității aluatului și a structurii 

miezului, ca agenți antiînvechire 

prin menținerea unui miez mult mai 

moale. 

Atât enzimele, cât și emulgatorii se 

utilizează separat sau în combinație 

datorită efectului sinergic, în 

aplicații precum: 

• Pâine și specialități de panificație 

obținute din făină albă, integrală, 

secară, cu cartofi și cu alte diverse 

adaosuri 

• Chifle și cozonaci 

• Produse congelate 

• Chec, pandișpan, brioșe și diverse 

produse cu un conținut mai 

ridicat de zahăr și grăsimi 

• Biscuiți, crackers, napolitane, 

pizza. 

1. Sisteme funcționale cu 

emulgatori și stabilizatori pentru 

înghețată pe bază de lapte și apă, 

șerbet, sorbet, înghețată artizanală 

și la dozator, precum și alte 

deserturi congelate. 

2. Soluții pentru reducerea 

costurilor în înghețată, pentru 

Pentru mai multe informații contactați reprezentantul KUK: 

Elena Bulgaru / Elena.bulgaru@kuk.com 

prepararea înghețatei fără zahăr 

sau cu conținut redus de grăsime. 

3. Soluții pentru prepararea 

toppingului de înghețată pe bază 

de pectine sau / și carrageenan. 

Antioxidanți: 

- de sinteză: BHA, BHT, TBHQ; 

- derivați ai vitaminelor C și E; 

- extracte naturale: Rozmarin și 

Ceai Verde. 

Hidrocoloizi: 

- alginați, caragenani, pectine, LBG, 

guar, celuloză, xantan pentru 

produse de panificație, umpluturi, 

creme. 

Lecitine: 

- din soia, floarea-soarelui, rapiță în 

stare lichidă și pudră. 

Îndulcitori naturali: 

- Polioli (xilitol și lactitol), fructoză, 

polidextroză. 

- Probiotice și prebiotice, proteine 

din soia (pentru batoane și sucuri 

proteice). 

18 ediția 9 – 2018


FDA PROPUNE REVOCAREA MENȚIUNII 

DE SĂNĂTATE A PROTEINEI DIN SOIA 

FDA (US Food and Drug 

Administration – Agenția pentru 

Alimente și Medicamente din SUA) 

propune revocarea mențiunii de sănătate 

referitoare la relația dintre consumul de 

proteine din soia și riscul redus al bolilor de 

inimă, menționând „inconsecvența 

constatărilor” din cercetările publicate de la 

data când cererea a fost autorizată în 1999 și 

până în prezent. 

Într-o declarație a dr. Susan Mayne, 

directorul Centrului FDA pentru Siguranța 

Alimentară și Nutriție Aplicată, aceasta 

a arătat că măsura a fost urmarea unei 

revizuiri științifice extinse. „Pentru prima 

dată, am considerat necesar să propunem 

o regulă de revocare a unei mențiuni 

de sănătate, deoarece numeroase studii 

publicate de la solicitarea autorizării în 1999 

au prezentat concluzii inconsecvente privind 

relația dintre consumul de proteine din soia 

și scăderea incidenței bolilor de inimă. În 

timp ce unele dovezi continuă să sugereze 

o relație între consumul de proteine de soia 

și un risc redus al apariției bolilor de inimă – 

inclusiv dovezi analizate de către FDA atunci 

când s-a solicitat autorizarea unor mențiuni 

de sănătate –, totalitatea dovezilor științifice 

disponibile în prezent pun sub semnul 

întrebării certitudinea acestei relații. 

De exemplu, unele studii, publicate după ce 

FDA a autorizat mențiunea de sănătate ce 

sugera o relație între consumul de proteine 

de soia și un risc redus al apariției bolilor 

de inimă, arată rezultate contradictorii cu 

privire la capacitatea proteinei de soia de 

a scădea colesterolul lipoproteinelor cu 

densitate joasă care afectează funcționarea 

inimii (LDL). Revizuirea acestor dovezi ne-a 

determinat să concluzionăm că relația 

dintre proteina din soia și bolile de inimă nu 

îndeplinește standardul riguros cerut de o 

mențiune de sănătate autorizată de FDA.” 

În cazul în care FDA va finaliza propunerea, 

care vizează posibilitatea retragerii unei 

mențiuni de sănătate în astfel de cazuri și 

care este supusă unei perioade de dezbateri 

de 75 de zile, agenția intenționează 

să permită utilizarea unei mențiuni de 

sănătate calificate, atâta timp cât există 

dovezi suficiente care să susțină o legătură 

între consumul de proteine din soia și un 

risc redus de apariție al bolilor de inimă, 

a adăugat ea. În prezent, mărcile care 

utilizează mențiuni de sănătate pe ambalaj 

vor putea să continue să facă acest lucru 

până când agenția va lua o decizie finală. 

Soyfoods Association 

„este îngrijorată” 

Asociația Soyfoods din America de Nord 

(USAS) s-a declarat „îngrijorată” de această 

mișcare și și-a propus să susțină continuarea 

menținerii unei mențiuni „necalificate” 

bazate pe totalitatea probelor care 

demonstrează că proteina din soia reduce 

LDL-colesterolul. „Numeroase studii științifice 

publicate înainte, dar și de când mențiunea 

de sănătate a proteinelor din soia a fost 

autorizată, în 1999, arată în mod constant că 

proteina din soia reduce LDL-colesterolul și 

că totalitatea probelor susține menținerea 

autorizării unei mențiuni necalificate.” 

De asemenea, USAS a ținut să sublinieze 

faptul ca decizia FDA este nejustificată 

având în vedere că alte 12 țări au autorizat 

mențiuni de sănătate privind relația dintre 

consumul de proteine de soia și bolile de 

inimă, inclusiv Health Canada, care a emis 

cea mai recentă autorizație a unei astfel de 

pretenții în 2015. 

NPA: abordarea FDA nu este una ideală 

Dr. Daniel Fabricant, președinte și CEO al 

Asociației Natural Products Association, a 

declarat că este conștient că decizia FDA a 

fost luată după analizarea dovezilor, dar a 

spus că a fost „oarecum neașteptat” să vadă 

că FDA revocă mențiunea de sănătate fără a 

explica care a fost motivul care a determinat 

reconsiderarea dintr-o nouă perspectivă a 

dovezilor existente. 

„Ceea ce se va întâmpla este foarte clar: 

ei deja au luat decizia revocării autorizării 

folosirii mențiunii de sănătate și vor revoca 

foarte curând respectiva autorizare; și 

probabil că vor fi dați în judecată. Uitațivă 

la cazul Central Hudson (Central 

Hudson Gas & Electric Corp. c. Public 

Service Commission), în care Curtea 

Supremă a stabilit un test în patru pași 

pentru a determina când restricțiile privind 

comunicarea comercială încalcă primul 

amendament. Pentru ca guvernul să 

limiteze comunicarea comercială, trebuie 

să îndeplinească aceste patru condiții și nu 

văd cum va putea să arate că acest lucru s-a 

întâmplat. De asemenea, există probleme 

legate de costurile de etichetare, iar FDA 

le subestimează de obicei. De ce nu au 

avut loc niște discuții preliminare cu părțile 

interesate? Unde și când au avut loc aceste 

discuții care să fi determinat în final luarea 

acestei decizii de către FDA?” 

Dar nu este ceea ce FDA ar trebui să facă? 

Să revizuiască periodic mențiunile de 

sănătate pentru a se asigura că standardul 

științific relevant este încă îndeplinit? 

„Ba da”, a recunoscut Dr. Fabricant. „Dar 

în loc să iasă și să propună revocarea 

mențiunii de sănătate, de ce FDA nu a inițiat 

o întâlnire publică, o discuție publică, în care 

să se spună că intenționează să modifice 

sau să revoce autorizarea folosirii acelei 

mențiuni? A fost acea mențiune modificată 

până acum – au apărut date noi care să o 

contrazică, au fost arătate noile informații 

care s-au modificat? Care a fost ponderea 

studiilor mai noi? Dorește FDA ca studiile 

să cuprindă mai mulți oameni atunci când 

se aprobă o astfel de mențiune? Cred că 

răspunsul la această întrebare este da. Este 

acesta modul prin care să se modifice acest 

proces de autorizare? Cred că de data 

aceasta răspunsul este nu.” 

FDA arată că a publicat o notificare în 

Registrul federal în 2007 anunțând planurile 

de a reevalua dovezile științifice pentru 

anumite mențiuni de sănătate. 

Deși în ianuarie 2016 FDA a respins, pe 

baza dovezilor prezentate ca parte a 

petiției, o petiție cetățenească introdusă 

în 2008 prin care se solicita revocarea 

mențiunii de sănătate cu privire la proteina 

din soia și relația consumului acesteia cu 

bolile de inimă, a arătat, de asemenea, că 

„a revizuit în mod activ întregul corp de 

dovezi științifice pentru ca agenția să ia 

o decizie mai bine informată cu privire la 

pașii următori ce trebuie avuți în vedere în 

legătură cu această mențiune de sănătate.” 

Dr. Fabricant a adăugat: „Ce este acel ceva 

deosebit de important care s-a schimbat în 

perioada care s-a scurs din ianuarie 2016 

și până în prezent pare a fi întrebarea zilei 

pentru agenție.” 

Sursa: https://www.foodnavigator-usa.com/Article/2017/10/30/FDA-proposes-to-revoke-health-claim-for-soy-protein-and-heart-disease 

19


UNTUL DE SHEA ÎN BRUTĂRIE: 

O VARIANTĂ MAI SĂNĂTOASĂ 

ȘI MAI FUNCȚIONALĂ DECÂT 

ULEIUL DE PALMIER? 

URMARE A PATENTĂRII UNUI NOU PROCES DE PRODUCȚIE (ÎN DERULARE, ÎN PREZENT), UNTUL DE SHEA AR PUTEA SĂ 

„IA FAȚA” ULEIULUI DE PALMIER ÎN TERMENI DE FUNCȚIONALITATE ȘI SĂNĂTATE (CONȚINÂND CU 40% MAI PUȚINI ACIZI 

GRAȘI SATURAȚI), CONSIDERĂ FURNIZORUL OLANDEZ DE INGREDIENTE IOI LODERS CROKLAAN. 

Numit Presdough 270 SB, 

noul ulei nehidrogenat poate 

reduce conținutul de grăsimi 

saturate în produsele pe bază de 

aluat cu 40% și conținutul total 

de grăsimi cu 20% în produsul 

finit, consideră compania olandeză 

de ingrediente IOI Loders Croklaan. 

El întrece, de asemenea, uleiul de 

palmier în termeni de culoare și 

textură ale produsului finit – făcând 

ca alimentele respective să fie mult 

mai „pufoase” în rețete precum 

croasanții și alte produse de 

patiserie. 

Directorul departamentului de 

inovare la IOI Loders Croklaan, 

Renee Boerefijn, a declarat că 

prioritatea echipei de cercetare în 

dezvoltarea ingredientului a fost 

aceea de a depăși caracteristicile 

funcționale și senzoriale ale uleiului 

de palmier, precum și de a reduce 

conținutul de grăsimi saturate. 

Uleiul se obține din unt de shea 

în proporție de 100%, folosind un 

proces de producție în curs de 

brevetare, avându-se în vedere 

reproducerea funcționalităților 

uleiului de palmier. „Presdough 270 

SB oferă o experiență excelentă a 

hrănirii în ceea ce privește aroma, 

textura, caracterul crocant, aspectul 

(inclusiv rumenirea și volumul) și 

modul în care produsul alimentar 

este perceput în mod general 

atunci când este mestecat”, a 

spus Boerefijn. „El depășește 

alternativele existente în ceea ce 

privește funcționalitatea și nutriția și 

este foarte eficient din punctul de 

vedere al costurilor.” 

În majoritatea rețetelor, Presdough 

270 SB poate înlocui uleiul 

SHEA ESTE CULTIVATĂ ÎN ȚĂRI MARI 

PRODUCĂTOARE DE CACAO, CUM AR 

FI GHANA ȘI COASTA DE FILDEȘ, PRECUM 

ȘI ÎN ȚĂRILE SITUATE ÎN ZONA SAHELULUI 

– REGIUNILE NORDICE ALE BURKINA FASO, 

MALI, NIGERIA, BENIN ȘI TOGO. 

20 ediția 9 – 2018

cresc în mod natural, în sălbăticie, 

producția realizată nu este 

supusă unor fluctuații puternice 

de producție, arată purtătorul de 

cuvânt al firmei olandeze. 

PRESDOUGH 270 SB POATE ÎNLOCUI 

ULEIUL DE PALMIER FĂRĂ A FI NEVOIE 

DE MODIFICĂRI ALE REȚETELOR 

La sfârșitul anului trecut, firma de 

consultanță pentru agribusiness 

LMC International a publicat un 

raport privind creșterea industriei 

de shea și impactul ei economic 

asupra comunităților care o produc, 

raportul fiind comandat de GSA 

și USAID. Conform acestui studiu, 

exporturile de shea au crescut de 

la 50.000 de tone (MT) la peste 

300.000 de tone pe an în ultimii 

20 de ani. Această creștere s-a 

concretizat, conform estimărilor 

LMC, într-un plus de valoare de 

aproximativ 20 de milioane de 

dolari (17,2 milioane de euro) în 

venituri directe și indirecte pentru 

comunitățile producătoare și a fost 

determinată în principal de cererea 

tot mai consistentă de pe piețele 

globale de produse alimentare și 

cosmetice. 

de palmier fără a fi nevoie de 

modificări ale rețetelor, a spus un 

purtător de cuvânt al companiei. 

Furnizorul noului tip de ulei, cu 

sediul în Olanda, a declarat că a 

început deja să dezvolte variante 

ale Presdough 270 SB pentru 

prăjituri și fursecuri. 

Furnizorul a declarat că se așteaptă 

la „o cerere venită de peste tot 

din Europa”, dar mai ales din Italia 

și Franța, care în mod tradițional 

manifestă un interes deosebit 

în ceea ce privește alternativele 

pentru uleiul de palmier. 

Locuri de muncă pentru femei, 

în țările africane 

Shea este cultivată în țări mari 

producătoare de cacao, cum ar fi 

Ghana și Coasta de Fildeș, precum 

și în țările situate în zona Sahelului 

– regiunile nordice ale Burkina Faso, 

Mali, Nigeria, Benin și Togo. 

IOI Loders Croklaan se declară a fi 

prima companie care are certificat 

ISCC și ISCC PLUS și este, de 

asemenea, unul dintre cei 450 de 

membri ai organizației non-profit 

Global Shea Alliance (GSA). GSA 

stabilește parteneriate publicprivate 

cu scopul de a promova 

sustenabilitatea industriei, practicile 

pentru calitate și standardele, 

precum și de a susține cererea de 

shea în industria alimentară și în 

industria cosmeticelor. IQI Loders 

Croklaan furnizează aproximativ 

70% din cantitatea de shea direct 

din Africa de Vest, iar aproximativ o 

cincime din această cantitate este 

dată de cooperativele de femei. 

„În acest fel”, a declarat Boerefijn, 

„firma contribuie la educarea și 

implicarea femeilor prin proiecte 

și parteneriate, care au condus la 

îmbunătățirea condițiilor de muncă, 

la îmbunătățirea calității shea și la 

creșterea veniturilor și a securității 

persoanelor implicate”. Restul de 

30% din shea comercializată de IOI 

Loders Croklaan este obținută de la 

furnizori terți. 

Deși semințele oleaginoase de shea 

sunt recoltate de la plante care 

Producătorii vor putea cumpăra 

ingredientul în vrac sau la pachete 

de diferite greutăți începând cu 

aprilie 2018. 

CUM LUCREAZĂ 

UNTUL DE SHEA? 

„Shea este un ingredient unic”, a declarat Boerefijn 

pentru FoodNavigator. „Când se cristalizează, va 

ajunge în cristalele β stabile, minimizând postîntărirea 

produselor. Shea nu influențează gustul 

deoarece nu conține arome deosebite. Cu toate 

acestea, datorită nivelurilor scăzute de grăsimi 

saturate, aroma produselor de patiserie realizate cu 

unt de shea este mai bună, iar produsele respective 

nu se mai lipesc de cerul gurii atunci când are loc 

mestecarea.” 

În ceea ce privește stabilitatea oxidativă, untul de 

shea este „comparabil cu produsele similare de 

referință existente pe piață”. 

Sursa: https://www.foodnavigator.com/Article/2017/11/09/Sheabutter-in-bakery-A-healthier-and-more-functional-oil-than-palm 

21

CUM SE PREGĂTEȘTE INDUSTRIA 

EUROPEANĂ A AMIDONULUI SĂ 

DEVINĂ UN JUCĂTOR GLOBAL? 

DUPĂ APROAPE 50 DE ANI DE RESTRICȚII ȘI COTE, INDUSTRIA EUROPEANĂ A AMIDONULUI POATE PRODUCE CÂT 

DE MULTĂ IZOGLUCOZĂ DOREȘTE. DAR ODATĂ CU CÂȘTIGAREA ACESTEI LIBERTĂȚI APAR ȘI RESPONSABILITĂȚILE, 

AVERTIZEAZĂ FACTORII POLITICI DE DECIZIE. CE FACE ÎN ACEST CONTEXT INDUSTRIA DE PROFIL PENTRU A SE PREGĂTI? 

În luna octombrie a anului 

trecut, furnizorii de amidon, 

îndulcitori și izoglucoză din 

Europa s-au reunit la Bruxelles 

pentru a sărbători sfârșitul cotelor 

UE privind producția de sfeclă de 

zahăr și pentru a discuta despre 

ceea ce urmează după această 

decizie istorică. După ce în tot acest 

interval producția de izoglucoză a 

fost limitată la 4% din producția 

totală de zaharuri din UE, furnizorii 

sunt acum liberi să producă orice 

cantitate pe care o doresc. Potrivit 

Asociației Europene a 

Producătorilor de Amidon, Starch 

Europe, care a organizat întâlnirea 

de la Bruxelles, în cazul majorității 

altor piețe internaționale, vânzările 

de izoglucoză reprezintă între 15 și 

20% din totalul vânzărilor de 

zaharuri. 

„Entuziasm”, „libertate” și 

„oportunitate” în această piață 

recent liberalizată au fost, prin 

urmare, cuvintele cheie ale 

evenimentului. 

„Cu libertatea vine 

și responsabilitatea” 

În această nouă eră fără cote, 

Esther de Lange, deputat european 

și membru al Partidului Popular 

European, a oferit trei principii care 

să ghideze sectorul. Primul principiu 

a fost acela de a face afaceri în mod 

responsabil. În timp ce o mulțime de 

actori din piață întâmpină sfârșitul 

cotelor cu un oftat de ușurare, mulți 

producători se tem de concurența 

sporită. „Pentru producători, 

responsabilitatea în opinia mea ar 

trebui să crească treptat. Factorii 

politici de decizie ar trebui să se 

asigure că există un cadru ce oferă 

condiții concurențiale echitabile pe 

plan mondial, astfel încât în UE să 

existe spațiu pentru dezvoltarea 

unui sector înfloritor al producției 

de amidon și izoglucoză care să 

protejeze locurile de muncă existente 

și să creeze noi locuri de muncă.” 

Directorul general al DG Agricultură 

al Comisiei Europene, Jerzy 

Plewa, a reiterat cele declarate 

de Esther de Lange, avertizând 

că „libertatea vine și cu o serie 

de responsabilități”. „Industria 

are o responsabilitate comună în 

descifrarea semnalelor pieței astfel 

încât să asigure o tranziție fără 

probleme”, a spus aceasta. 

Comisia a creat „EU Sugar Market 

Observatory” – Observatorul UE 

pentru piața zahărului, având ca 

scop informarea producătorilor cu 

privire la evoluțiile cheie ale pieței 

pentru a evita repetarea crizei din 

sectorul laptelui atunci când cotele 

au fost ridicate. 

Potrivit lui Alain Dufait, director 

general pentru Europa al 

departamentului de amidon și 

îndulcitori de la Cargill și președinte 

al Starch Europe, faptul că aceste 

ingrediente pot fi produse dintr-o 

gamă de culturi agricole – grâu, 

cartofi, porumb și sfeclă – și 

pentru o serie de industrii – nu 

doar pentru industria alimentară, 

ci și pentru cea farmaceutică, a 

produselor cosmetice, a textilelor 

și a betonului – oferă un potențial 

important de creștere agricultorilor 

și o posibilitate de a-și dispersa 

riscurile. 

Inimi și minți câștigătoare 

O altă provocare cu care se 

confruntă sectorul va fi câștigarea 

consumatorilor europeni, a declarat 

de Lange. 

„Câștigarea inimilor oamenilor 

este chiar mai importantă decât 

convingerea minților lor. Deci, da, 

zahărul sintetic este zahăr, dar 

există o dezbatere uriașă în Europa 

și în această instituție [Parlamentul 

European] despre izoglucoză, 

despre obezitatea copiilor și 

despre impactul carbohidraților 

în dieta noastră.” Ea a mai spus că 

industria nu ar trebui să se teamă 

să solicite efectuarea mai multor 

cercetări cu privire la legăturile 

dintre izoglucoză și obezitate. 

„Dacă într-adevăr vorbim despre 

înlocuirea unui tip de zahăr cu 

altul, convingeți [oamenii] cu 

fapte, studii științifice și date, 

dar nu uitați să câștigați inimile 

22 ediția 9 – 2018

oamenilor. Aceasta înseamnă, de 

exemplu, să continuăm să lucrăm 

cu industria alimentară pentru a 

reduce nivelurile globale de zahăr 

din alimentele prelucrate, în special 

când vorbim de cele pentru copii.” 

Directorul executiv al Starch 

Europe, Jamie Fortescue, a vorbit 

pentru FoodNavigator despre 

importanța de a face o educare și 

informare a publicului cu privire la 

ingrediente. Starch Europe a creat 

recent un site web Starchinfood 

care are drept scop informarea 

publicului larg. „Oamenii nu știu 

ce sunt maltodextrina, siropul de 

glucoză-fructoză sau siropul de 

glucoză. Este de datoria noastră 

să punem aceste informații la 

dispoziția lor și, făcând aceasta, să 

sperăm că vom crea oportunități 

pentru clienți și consumatori.” 

Neînțelegeri 

Totuși, chiar și atunci când publicul 

are cunoștințe despre izoglucoză, 

adesea există neînțelegeri legate 

de utilizarea sa ca ingredient, 

lucru pe care industria ar putea 

să-l clarifice, arată Dufait. El a dat 

ca exemplu faptul că izoglucoză 

este adesea folosită în Europa 

de Est în băuturile răcoritoare 

ca înlocuitor al zahărului și este 

privit ca un exemplu al dublei 

calități a alimentelor – în sensul 

că producătorii vând alimente de 

calitate mai slabă în Europa de Est. 

Totuși, potrivit lui Dufait, acest lucru 

se datorează faptului că înainte de 

aderarea țărilor est-europene la UE, 

acestea nu au făcut obiectul cotelor 

și și-au dezvoltat producția de 

izoglucoză. 

Nu doar un înlocuitor: 

„Există beneficii comparativ 

cu zahărul” 

Neînțelegerile se pot extinde și la 

producătorii înșiși, care nu cunosc 

funcționalitatea izoglucozelor sau 

care cred că (luând ca bază de 

comparație substanța uscată) este 

mai ieftină decât zahărul. Industria 

amidonului va trebui, prin urmare, 

să-i convingă pe producătorii de 

alimente și băuturi de avantajele 

oferite de ingredientele sale. „Nu 

vă imaginați că mâine dimineață 

Europa va trece la noi ingrediente”, 

a spus Dufait. „Trebuie să le oferim 

companiilor o valoare adăugată 

pentru produsele lor. Care 

este interesul pentru înlocuirea 

zahărului? Nu vrem să facem un 

produs «la fel cu al celorlalți». 

[...] Izoglucoza noastră, poliolii 

noștri, amidonurile noastre, 

proteinele noastre (uităm de ele) – 

combinarea lor vine cu o mulțime 

de oportunități. Mai degrabă decât 

să prezentăm izoglucoza ca fiind 

un înlocuitor pentru zahăr, ar trebui 

să face front comun, ca industrie, și 

să spunem «Aceasta este valoarea 

produselor noastre și acestea sunt 

avantajele față de zahăr».” 

Profesorul Fred Brouns de la 

Universitatea din Maastricht și șeful 

companiei Brouns Health Food 

Consulting a declarat că există mai 

multe aplicații în care izoglucoza 

ar putea fi utilizată cu beneficii mai 

mari decât zahărul: de exemplu, în 

înghețată performează mai bine 

deoarece se formează mai puține 

cristale de gheață. 

Rămâi competitiv: 

„Dacă nu ești mare, 

trebuie să fii inteligent” 

Europa va deveni un exportator net 

de zahăr, ceea ce înseamnă că va 

concura pe piața mondială cu alți 

actori globali. 

De aceea, al treilea principiu 

enunțat de Esther de Lange a fost: 

„Dacă nu ești mare, trebuie să fii 

inteligent. Știind că cheltuielile cu 

forța de muncă sunt mai mari în 

Europa și că nu vom fi cei mai ieftini 

de pe piață, trebuie să fim cei mai 

inteligenți, permanent inovativi și să 

avem soluții inteligente și durabile”, 

a spus ea. 

Așadar, cum poate industria 

amidonului și îndulcitorilor să 

rămână competitivă? 

Primul pas a fost eliminarea 

reglementărilor care îi împiedica 

pe furnizori să răspundă cerințelor 

pieței, cum ar fi cotele, a declarat 

Robert Guichard, președintele 

CIUS, asociația profesională care îi 

reprezintă pe utilizatorii europeni 

de zahăr (European Sugar Users), 

făcând și o pledoarie în fața 

legislatorilor europeni de a evita 

crearea unor reglementări mai 

stufoase. 

„Înainte, când voiam să creăm o 

rețetă, eram limitați de sistemul 

de cote și trebuia să facem 

orice pentru a evita utilizarea 

izoglucozei. Acum, avem libertatea 

de a face cea mai bună rețetă 

pentru consumatori”, a spus 

el. Dufait a fost de acord că 

monitorizarea strictă a preferințelor 

consumatorilor este esențială 

pentru identificarea inovațiilor în 

domeniul viitoarelor ingrediente. 

„De aici începeți – priviți 

preferințele consumatorilor și 

încercați să găsiți soluții.” 

„Creșterea cererii de îndulcitori 

cu conținut scăzut de calorii este, 

prin urmare, o mare oportunitate 

pentru furnizorii de amidon, care 

oferă agenți de umplutură și 

îndulcitori de intensitate ridicată”, 

a spus el. „Între timp, investiți în 

cercetare și dezvoltare, deoarece 

sustenabilitatea este esențială 

pentru a rămâne competitivi – 15% 

din costurile industriei provin din 

costurile cu energia”, a adăugat 

Dufait. 

„O altă cale potențială pentru 

inovare este bioeconomia. 

Investițiile ar putea să nu aducă 

profituri imediate, dar acesta este 

încă un domeniu în care merită 

ca industria să investească”, a 

spus el. „Există și alte aspecte, 

cum ar fi creșterea reglementării 

privind pesticidele sau noua PAC. 

Va fi foarte important ca industria 

noastră să aibă acces la materii 

prime de calitate.” 

Sursa: https://www.foodnavigator.com/Article/2017/10/19/How-is-Europe-s-starch-industry-gearing-up-to-become-a-global-player 

23

INGREDIENTELE 

„INVIZIBILE” 

PE ETICHETE 

POT ELIMINA 

CONSERVANȚII 

ARTIFICIALI 

ȘI DEȘEURILE 

ALIMENTARE 

CHR HANSEN A LANSAT 10 TIPURI DE CULTURI 

DE „GENERAȚIA A DOUA” CARE POT ÎNLOCUI 

CONSERVANȚII ARTIFICIALI DIN IAURT ȘI 

BRÂNZĂ ȘI POT PRELUNGI TERMENUL DE 

VALABILITATE, FĂRĂ A ADĂUGA NIMIC LA LISTA 

INGREDIENTELOR TRECUTE PE ETICHETĂ. 

Prin metode de screening 

robotizate, compania daneză 

Chr Hansen a testat 1.400 de 

potențiale tulpini de bacterii, din 

„banca” proprie ce conține peste 

30.000 de tulpini de bacterii, înainte 

de a stabili care sunt cele 10 culturi 

de tulpini de bacterii care 

protejează cel mai bine laptele 

împotriva drojdiilor și mucegaiurilor 

nedorite, fără a schimba gustul sau 

textura acestuia. Firma daneză a 

mobilizat în ultimii trei ani peste 100 

17% 

DIN PRODUCȚIA 

EUROPEANĂ 

DE IAURT ESTE 

ARUNCATĂ 

de persoane pentru a dezvolta 

această nouă gamă de culturi de 

bacterii, proiectul fiind unul dintre 

cele mai mari ale companiei, până 

în prezent, a declarat directorul de 

marketing pentru bioprotecția 

produselor lactate, culturilor 

alimentare și enzimelor, Peter 

Thøysen. „Avem mari așteptări în 

legătură cu aceste culturi”, a 

declarat Peter Thøysen pentru 

FoodNavigator. „Vedem acest 

lucru la clienții care au început 

deja să utilizeaze aceste culturi.” 

Numite FreshQ, noile culturile pot 

fi utilizate în produsele lactate 

fermentate, cum ar fi iaurtul, 

smântâna, brânza proaspătă și 

quarkul (o brânză cremoasă, 

ușoară și puțin acrișoară). De 

asemenea, ele performează bine 

în brânzeturile albe, precum 

Feta, și în cașurile proaspete de 

tip Mozzarella. Chr Hansen se 

așteaptă ca cea mai mare cerere 

pentru noile tipuri de culturi să 

vină de la producătorii de iaurt și 

produse fermentate. Faptul că 

există 10 tipuri de tulpini de 

bacterii în gamă le va permite 

producătorilor de lactate să aleagă 

cea mai potrivită tulpină pentru 

produsele lor, adică acea tulpină 

care produce cele mai puține 

modificări senzoriale 

neintenționate ale gustului și 

texturii. 

Compania cu sediul în Copenhaga, 

al cărei portofoliu include 

probiotice, coloranți naturali, culturi 

și enzime, a identificat recent 

domeniul bioprotecției drept 

unul dintre domeniile sale cele 

mai importante pentru creșterea 

strategică. Segmentul a crescut cu 

30% anul trecut. 

Culturile de bacterii trebuie să fie 

trecute pe lista cu ingrediente de 

pe etichetă, dar, deoarece sunt 

„bacterii normale de acid lactic, 

similare cu culturile starter sau cu 

cele pentru producerea iaurturilor”, 

ele sunt deja menționate pe 

eticheta produselor unde aceste 

tipuri de culturi pot fi utilizate, 

a declarat Thøysen. Disponibile 

în același format în care sunt 

prezentate și culturile starter 

standard, granulele congelate sau 

liofilizate, acestea pot fi adăugate 

la produsul lactic de bază ca parte 

componentă normală a procesului 

de fermentație. 

Prin eliminarea conservanților 

artificiali compania se așteaptă la o 

cerere ridicată din regiunile în care 

producătorii sunt nevoiți să utilizeze 

conservanți artificiali din cauza 

climatului cald și a lipsei de instalații 

frigorifice de depozitare, cum ar fi 

America Latină, Africa, Orientul 

Mijlociu și unele părți ale Asiei. Cu 

toate acestea, ar putea exista cerere 

și de pe piețele occidentale, a spus 

Thøysen. 

În acest moment, 17% din producția 

europeană de iaurt este aruncată 

(ca deșeu alimentar), în ciuda 

faptului că există facilități de stocare 

pe lanțul rece. În 80% din cazuri, 

acest lucru se datorează faptului 

că data de expirare este atinsă 

undeva pe parcursul lanțului de 

aprovizionare, au spus cei de la 

Chr Hansen. Prin urmare, firma 

daneză consideră că prin utilizarea 

culturilor sale de bioprotecție, care 

pot prelungi termenul de 

valabilitate cu aproximativ șapte 

zile, s-ar putea reduce o parte din 

aceste deșeuri. 

Totuși, costul utilizării unei culturi 

de bioprotectie este mai mare 

comparativ cu cel al folosirii 

conservanților artificiali. Culturile 

sunt mai puțin eficace în cazul 

brânzeturilor tari continentale și, 

întrucât acestea sunt culturi vii, nu 

sunt destinate utilizării în 

produsele tratate termic. 

Sursa: https://www.foodnavigator.com/Article/2017/10/31/Label-invisible-live-cultures-can-banish-artificialpreservatives-and-cut-food-waste-Chr-Hansen 

24 ediția 9 – 2018

MAMEYUL, O AROMĂ 

EXOTICĂ NEEXPLOATATĂ ÎNCĂ 

FRUCTELE DE MAMEY, CARE CRESC ÎN AMERICA LATINĂ, SUNT O AROMĂ TROPICALĂ 

INSUFICIENT UTILIZATĂ DE CĂTRE PRODUCĂTORII DE DULCIURI, SPUNE FIRMA 

FRANCEZĂ AROMATECH. 

Fructele tropicale de mamey 

(cu denumirea științifică 

Pouteria sapota), originare din 

Mexic, sunt în prezent consumate 

în special în America Latină și au o 

utilizare încă limitată, ca aromă, în 

produse lactate precum milkshakeurile, 

înghețata și iaurturile. Recent, 

Aromatech a finalizat o comandă 

venită din partea unor clienți care 

și-au propus să utilizeze aroma 

fructelor de mamey în fabricarea 

acadelelor, dar firma franceză crede 

că există posibilitatea ca această 

aromă exotică să-și dovedească 

utilitatea în dezvoltarea mai multor 

produse de cofetărie. 

„Fructele exotice 

sunt încă la modă” 

Karine Maffre, director de rețete și 

evaluare la Aromatech, a declarat 

pentru ConfectioneryNews: 

„Mameyul este un fruct exotic și 

fructele exotice sunt încă la modă. 

Oamenii își doresc să descopere 

gusturi noi.” Frutarom explica 

anul trecut că aromele provenind 

din destinații exotice sunt încă în 

vogă, în timp ce Innova Market 

Insights arăta că aromele etnice 

și mirodeniile vor fi în continuare 

o tendință importantă în sectorul 

alimentar. 

cofetărie în SUA, Franța și Turcia. 

„În țări din Asia, precum China 

și Thailanda, consumatorii 

adoră esențele lăptoase 

în produsele de 

cofetărie – cum ar fi 

crema de banane –, 

iar această aromă 

care are note de nucă 

de cocos în profilul 

său corespunde acestui gen de 

preferințe”, a explicat Maffre. 

Esența de mamey produsă de 

Aromatech este incoloră, dar pot 

fi adăugate culori naturale pentru 

a obține culoarea portocalie a 

fructului de mamey. „Aroma este 

naturală, deci este întotdeauna 

mai bine dacă folosim o culoare 

naturală în aplicațiile noastre, 

deoarece putem spune că totul 

este natural în rețetă”, a spus 

Maffre. 

„MAMEYUL 

ESTE UN 

FRUCT EXOTIC 

ȘI FRUCTELE 

EXOTICE SUNT 

ÎNCĂ LA MODĂ. 

OAMENII ÎȘI 

DORESC SĂ 

DESCOPERE 

GUSTURI NOI.” 

Aromă naturală 

Aromele naturale costă de obicei un 

pic mai mult decât o aromă artificială, 

a mai spus Maffre. „Dar această 

aromă nu este scumpă. Noi știm că 

în cazul celor mai multe produse de 

cofetărie și al iaurturilor, prețul aromei 

nu este ridicat.” Reprezentanta firmei 

franceze a mai adăugat: „Putem 

dezvolta o aromă artificială cu același 

gust, desigur.” 

Aroma fructului de mamey produsă 

de Aromatech vine sub formă 

lichidă, dar Maffre a explicat că firma 

ar putea dezvolta, de asemenea, 

un produs sub formă de pulbere 

sau emulsie. „Pentru produsele de 

cofetărie, folosim de cele mai multe 

ori arome lichide, deoarece în acest 

domeniu este mai ușor de lucrat cu 

ingrediente în formă lichidă... Însă 

sunt rețete unde este uneori mai ușor 

de utilizat pulberea.” 

În 2015, Forbes a scris un articol 

despre „Mamey – un fruct tropical 

din Miami care trebuie să devină 

o aromă extrem de populară”, în 

care vorbea despre popularitatea 

mameyului în Florida, unde este 

cultivat, și despre potențialul lui 

comercial. 

Maffre a mai spus: „Eu cred că 

mameyul poate fi un gust potrivit 

pentru produsele de cofetărie și în 

special pentru dropsuri, jeleuri și 

acadele, pentru că această aromă 

este foarte fructată și conține doar 

puține note acide.” 

Profil aromatic bun pentru Asia 

Aromatech produce acum esență 

de mamey la filiala sa din SUA și o 

distribuie către clienții săi pentru a 

fi utilizată în produse lactate și de 

Sursa: https://www.confectionerynews.com/Article/2017/10/19/Mamey-an-untapped-exotic-flavor-for-candy-says- 

Aromatech 

27


MAZĂRE NON-OMG 

CU UN CONȚINUT DE PROTEINĂ MAI MARE CU 50% DECÂT ÎN MOD TRADIȚIONAL 

Firma de producție a materialului 

săditor Equinom, din Israel, a dezvoltat 

noi tipuri de mazăre, mazăre furajeră și 

năut, care conțin cu 50% mai multă 

proteină decât alternativele disponibile în 

comerț și caută în prezent producători de 

alimente care să utilizeze făina din aceste 

noi tipuri de mazăre în rețetele lor și care 

ulterior să ofere reacții în legătură cu 

utilizarea sa. 

Compania israeliană, care a beneficiat 

recent de o investiție de 4 milioane de 

dolari din partea fondului de investiții 

Fortissimo Capital, utilizează tehnici 

non-OMG pentru a realiza semințe 

îmbunătățite. După ce a dezvoltat un 

soi de semințe de susan care poate fi 

recoltat mecanic – o schimbare despre 

care se spune că va influența în mod 

fundamental evoluția pieței de semințe de 

susan, estimată la o valoare de 8 miliarde 

de dolari –, compania și-a îndreptat 

în prezent atenția asupra domeniului 

proteinelor vegetale. 

Soiurile de mazăre cultivate în prezent 

în Uniunea Europeană au un conținut 

mediu de proteine de 20%, iar Equinom 

urmărește să crească la cel puțin 28% 

– sau cu aproape jumătate – această 

proporție. Compania estimează că soiul 

său cu conținut ridicat de proteine ar 

putea aduce câștiguri în valoare de 250 

de milioane de dolari pe piața globală, 

care procesează o jumătate de milion 

de tone de mazăre în fiecare an. „Într-o 

piață care se confruntă cu cererea tot mai 

mare de surse de proteine sustenabile, 

non-OMG, pe bază de plante, o creștere 

a conținutului de proteine reprezintă 

un câștig financiar semnificativ pentru 

procesatorii de proteine și pentru 

companiile din sectorul alimentar”, spune 

compania. 

Gil Shalev, fondatorul și CEO-ul companiei 

Equinom, a declarat că firma sa contribuie 

astfel la crearea condițiilor de piață 

care vor reduce în cele din urmă costul 

proteinei obținute din mazăre. „Soiul este 

o combinație unică de variații genetice pe 

care le-am colectat la nivel mondial și le-am 

combinat într-o singură plantă prin metode 

clasice de încrucișare, nu prin OMG. Aceasta 

este o combinație unică care nu a existat 

până acum și am patentat-o deja, pentru 

a ne proteja invenția”, a declarat el pentru 

FoodNavigator. 

Oamenii de știință ai Equinom au studiat 

sute de soiuri înainte de a stabili pe care le 

vor folosi pentru obținerea soiurilor finale. 

Totuși, deși soiurile comerciale nu sunt 

programate a fi lansate pe piață înainte de 

2020, Equinom poate furniza eșantioane 

mici de făină producătorilor interesați să 

încerce făina de proteine în rețetele lor. „Nu 

suntem specialiști în modul de procesare a 

proteinei sau a funcționalităților acesteia, de 

aceea suntem foarte deschiși să colaborăm 

cu oricine pentru a ne oferi reacțiile sale 

după utilizarea acesteia”, a spus Shalev. 

„Aceasta ne va ghida pentru a crea cele mai 

bune soiuri.” 

Rezultate similare 

Soiurile de plante cu un conținut ridicat de 

proteine au, de asemenea, un randament 

la hectar similar cu cel al culturilor 

tradiționale. „Ideea nu a fost doar de 

a mări conținutul de proteine, ci de a 

menține și randamentul culturilor așa cum 

este el în prezent și de a obține o recoltă 

profitabilă din punct de vedere comercial. 

Dacă un agricultor canadian sau francez 

obține un randament mediu de trei tone 

pe hectar, ar fi util pentru el să obțină un 

conținut mai mare de proteine, dar acest 

lucru nu ar trebui să fie în detrimentul 

randamentului la hectar”, a spus Shalev. 

În prezent, în faza de dezvoltare, Equinom 

a efectuat deja mai multe teste legate de 

randamentul la hectar, în colaborare cu o 

serie de fermieri din Canada. Semințele vor 

fi disponibile la prețuri premium, dar totuși 

competitive, iar Equinom va colecta o serie 

de redevențe pentru semințe, a declarat 

vicepreședintele companiei și director 

pentru dezvoltarea afacerilor, Avi Posen. 

Acestea pot fi cultivate folosind aceleași 

tehnici de producție pe care le utilizează în 

prezent agricultorii. Totodată, procesatorii 

ce utilizează tehnologii uscate ar trebui 

să poată utiliza aceleași echipamente, în 

timp ce procesatorii ce utilizează tehnologii 

umede ar putea avea nevoie de anumite 

reglaje suplimentare la unele echipamente. 

Un profil nutrițional îmbunătățit 

Calitatea proteinelor depinde deseori de 

modul în care acestea sunt utilizate în produsul 

final, dar Shalev a spus că firma lucrează la 

îmbunătățirea conținutului de aminoacizi și a 

factorilor anti-nutriționali, cum ar fi prezența 

acidului fitic, care inhibă absorbția fierului. Se 

caută, de asemenea, trăsături genetice care 

pot îmbunătăți funcționalitatea, stabilitatea și 

solubilitatea proteinei. 

„Înțelegem că piața este în căutarea unui 

randament ridicat, a unui conținut proteic 

ridicat și a unei valori nutriționale ridicate”, 

a spus Posen. „Programul nostru ne 

permite să lucrăm la toate aceste trăsături 

în același timp.” În paralel, Equinom 

lucrează de asemenea la îmbunătățirea 

caracteristicilor fasolei mung, a favei și 

a lintei, deși cercetările în cazul acestor 

culturi sunt în stadii mai puțin avansate. 

Sursa: www.foodnavigator.com/Article/2017/11/03/Equinom-develops-non-GMO-pulses-with-50-more-protein 

26 ediția 9 – 2018

27

PROCESAREROA 

GELATO: GUSTUL SUCCESULUI 

Deși înghețata artizanală este 

în primul rând un produs de 

impuls, se încadrează în câteva din 

cele mai importante megatrenduri 

din industria alimentară: premium, 

convenience, fresh, orientat spre 

natural și disponibil într-o mare 

diversitate de gusturi și combinații 

mereu noi. Datorită acestei 

posibilități de diversificare, 

potențialul de creștere este uriaș, 

deoarece curiozitatea și dorința de 

a experimenta ale consumatorilor 

prevalează asupra 

conservatorismului în ceea ce 

privește preferința în gust. 

Ca furnizor de echipamente și 

ingrediente, ne mândrim pentru 

contribuția adusă la creșterea 

acestui domeniu, de peste 10 

ani, prin dezvoltarea gamei de 

ingrediente pentru gelaterie 

Cremolinea la un nivel calitativ 

premium, prin promovare continuă, 

seminare, cursuri și asistență 

tehnică acordată gelatierilor. 

ÎN ÎNGHEȚATĂ, MAI MULT DECÂT ÎN ORICARE 

ALT DOMENIU, VARIETATEA ȘI INOVAȚIILE 

REPREZINTĂ CHEIA SUCCESULUI. 

Unul dintre motoarele care ne-au 

propulsat spre dezvoltarea paletei 

destinate gelateriei și cu ajutorul 

cărora am putut transfera și noi 

pieței cunoștințele și ideile noastre 

este reprezentat de prestigioasa 

colaborare cu Carpigiani, 

cunoscutul lider global în producția 

de echipamente pentru gelaterie. 

Povestea Carpigiani începe în 

1946 cu doi ingenioși frați din 

Bologna, Bruto și Poerio Carpigiani 

care au inventat prima mașină 

automată de înghețată din lume 

(„Autogelatiera”), punând bazele 

unei fabrici de echipamente 

automate pentru înghețata 

artizanală. În timp, Carpigiani a 

devenit lider mondial în producția 

de utilaje pentru înghețata 

artizanală, având și meritul de a fi 

consacrat, astfel, în întreaga lume, 

sintagma „înghețată italiană”. În 

1989, Carpigiani a devenit parte 

componentă a Ali Group (Milano), 

realizând astfel o joncțiune între 

mai mulți producători. O rețea de 

distribuție întinsă și eficientă face ca 

numele Carpigiani să fie cunoscut 

pe tot globul ca lider în producția 

de echipamente pentru înghețată 

tradițională, artizanală, mașini 

stradale, mașini de băuturi cu 

gheață, shake, echipamente pentru 

cofetărie și pentru bătut frișca. 

„Tehnologie pentru o lume 

mai dulce” a devenit sloganul 

companiei, care se concentrează 

în permanență pe inovația 

tehnologică, de la prima mașină 

de înghețată până la mașinile din 

ziua de azi, bazate pe tehnologii 

inteligente, cu posibilitate de 

diagnosticare și întreținere on-line. 

Pe parcursul întregului drum, țelul 

principal a fost mereu acela de a 

pune tehnologia în slujba obținerii 

celei mai bune înghețate artizanale, 

păstrând neschimbate calitățile de 

textură, prospețime și gust. Premisa 

succesului o reprezintă cunoașterea 

deplină a procesului tehnologic 

și a transformărilor ce au loc pe 

parcursul acestuia. Specialiștii 

Carpigiani au înglobat această 

cunoaștere în echipamentele 

produse, controlând pas cu pas 

28 ediția 9 – 2018

PROCESAREROA 

etapele procesului, de la amestecul 

ingredientelor până la prezentare și 

consum. 

Echipamentele pentru prepararea 

mixului, pasteurizare și maturare 

sunt cuprinse în gama Pastomaster 

și dispun de diverse capacități 

de producție, de la 15 l la 180 l 

de mix. Sunt presetate mai multe 

cicluri automate de pasteurizare 

la diferite temperaturi care sunt 

folosite după caz, în funcție de 

compoziția mixului, pentru a obține 

un compus sigur din punctul de 

vedere al igienei. Softul permite 

și memorarea unor cicluri de 

pasteurizare personalizate. Panoul 

de control conduce utilizatorul prin 

fiecare pas, indicându-i ce trebuie 

făcut și când, iar componentele 

electronice administrează și 

monitorizează direct producția 

sau transferă informațiile pe un 

display. Datele pot fi de asemenea 

trimise unui computer sau unei 

imprimante. Totodată, sunt 

incluse avertizări și programe de 

acțiune în caz de întrerupere a 

procesului, precum și un sistem 

facil de spălare și igienizare. 

Următoarea etapă, maturarea, are 

ca efect îmbunătățirea structurii 

și consistenței înghețatei și poate 

avea loc în pasteurizator la sfârșitul 

ciclului automat sau într-un aparat 

dedicat acestui scop, din gama 

Agemaster, care păstrează mixul 

la 4 °C sub amestecare lentă, 

continuă, într-un sistem închis, ferit 

de riscul contaminării bacteriene. 

TEHNOLOGIE PENTRU 

O LUME MAI DULCE 

Freezerul, inima gelateriei, este 

echipamentul care transformă mixul 

lichid în înghețată și încorporează cele 

mai avansate tehnologii Carpigiani, 

care îi oferă flexibilitate maximă. 

Indiferent că este vorba de un 

freezer de gelaterie, o mașină 

de înghețată stradală sau un 

freezer de capacitate mică pentru 

catering, freezerele Carpigiani 

pot să producă rapid cantități 

mari de înghețată, dar și să se 

adapteze dacă determină în 

cuvă cantități mai mici, datorită 

sistemului patentat de control 

electronic al cantității și vâscozității. 

Componentele electronice ale 

aparatului ajustează temperatura 

cilindrului de freezerare, astfel 

încât să se potrivească cantității 

și tipului de amestec din mașină. 

De aceea, înghețata prezintă tot 

timpul o cremozitate ridicată, 

indiferent de dimensiunea șarjei 

sau de compoziția mixului. Mașinile 

sunt realizate din inox alimentar, 

iar cilindrul de freezerare nu este 

sudat, ci este turnat în corp comun 

cu panoul, eliminând astfel riscul 

de contaminare și riscul de formare 

de condens și gheață, care ar 

putea scurta timpul de viață al 

echipamentului. Sistemul de mixare 

din cilindrul de freezerare, construit 

din materiale extrem de rezistente, 

reprezintă, de asemenea, un patent 

Carpigiani, care permite extracția 

completă a înghețatei din cilindru, 

oferind o eficiență maximă și 

facilitând curățarea și igienizarea. 

Oferta trebuie înnoită constant, iar sortimentația 

diversificată, iar noi, ca furnizor, susținem acest proces de 

creație, dezvoltând combinații inovative și gusturi noi, 

bazate pe studiul pieței și cele mai noi tendințe în 

domeniu. Pe lângă gama de ingrediente premium 

Cremolinea și rețete tailor-made, cu frișcă sau conținut 

ridicat de paste dulci sau fructe, cu decoruri atractive, 

oferim și soluții de echipare Carpigiani. În plus, clienții 

beneficiază de consiliere tehnică, seminare, consultanță de 

marketing, de prezentare și creare a gamei. 

Mașinile de înghețată stradală 

(dintre care Rainbow este cea 

mai cunoscută) sunt de fapt tot 

freezere, iar în acest domeniu 

Carpigiani a dezvoltat o gamă 

extrem de variată, de la mașinile 

autonome până la cele de banc, 

de capacitate mai mică, pentru 

self serve sau pentru HoReCa, 

toate produse la același nivel de 

performanță și acuratețe. 

Carpigiani a mai dezvoltat o inovație 

cu gama Maestro: pasteurizarea și 

freezerarea mixului în același cilindru 

al mașinii, ceea ce permite obținerea 

unei vaschete de înghețată, pornind 

de la ingrediente, într-un timp foarte 

scurt. Foarte utilă pentru gelateriile 

aflate la început de drum, pentru 

gelateriile mari care nu pot produce 

în șarje mici și pentru cofetării 

și patiserii, deoarece, pe lângă 

pasteurizarea înghețatei, Maestro 

dispune și de 36 de programe 

pentru pasteurizarea cremelor și 

preparatelor de fructe, temperarea 

ciocolatei etc. 

Munți de înghețată, într-un 

curcubeu de culori, bogăție 

de gusturi, decoruri sofisticate, 

exotice – de câțiva ani ne-am 

obișnuit să vedem des așa ceva 

trecând vara pe lângă vitrinele de 

gelaterie. Dintr-o nișă aproape 

inexistentă acum 10-12 ani, 

domeniul înghețatei artizanale s-a 

transformat într-o piață în toată 

regula, cu caracteristici specifice, 

dinamică și tendințe proprii. 

29

PROCESAREROA 

MĂSURAREA 

ÎN TIMP REAL 

A OXIGENULUI 

DIZOLVAT DIN 

BĂUTURI 

UN NOU TIP DE SENZOR PERMITE DETERMINAREA VALORII UNOR MĂRIMI SPECIFICE ÎN DOUĂ INTERVALE DE MĂSURARE 

DIFERITE. PENTRU A MĂSURA FIE ÎN INTERVALUL DE URMĂRIRE (DE LA 0 PĂRȚI LA UN MILIARD LA 2.000 DE PĂRȚI LA UN 

MILIARD), FIE ÎN INTERVALUL LARG (DE LA 0 PĂRȚI LA UN MILION LA 22,5 PĂRȚI LA UN MILION), ESTE NECESARĂ DOAR O 

SCHIMBARE RAPIDĂ A CAPACULUI / GRILEI SENZORULUI. 

Oxigenul este un element 

dificil de controlat; dar, cu 

echipamentul de măsurare corect, 

acesta poate fi ținut sub control, 

permițând fabricilor de băuturi să 

garanteze o calitate bună pentru 

produsul lor și să crească 

longevitatea loturilor. Oxigenul 

dizolvat în băuturi poate reacționa 

cu anumite componente ale 

băuturilor, ceea ce poate determina 

modificări ale culorii și gustului 

acestora. Măsurarea nivelului de 

oxigen dizolvat (DO) în timpul 

producției contribuie la asigurarea 

calității produsului și ajută la 

minimizarea potențialului de 

coroziune care apare în dozele 

metalice și în recipientele de 

depozitare. 

Senzorul Oxy 510 al firmei 

austriece Anton Paar, producător 

de instrumente de măsurare de 

înaltă precizie și cel mai important 

furnizor mondial de echipamente 

de măsurare pentru industria 

băuturilor alcoolice, măsoară în 

timp real oxigenul dizolvat în lichide 

și oferă măsurători exacte, fără 

erori, pe parcursul întregului proces 

de producție, fie în intervalul de 

urmărire (de la 0 părți la un miliard 

la 2.000 de părți la un miliard), fie 

în intervalul larg (de la 0 părți la un 

milion la 22,5 părți la un milion). 

Comutarea între intervalele de 

SENZORUL OXY 

510 MĂSOARĂ 

ÎN TIMP REAL 

OXIGENUL 

DIZOLVAT 

ÎN LICHIDE 

ȘI OFERĂ 

MĂSURĂTORI 

EXACTE PE 

PARCURSUL 

ÎNTREGULUI 

PROCES DE 

PRODUCȚIE 

măsurare se face convenabil prin 

simpla schimbare a capacului 

senzorului. Capacele senzorilor 

utilizează tehnologia Toolmaster 

și sunt detectate automat de 

senzor, ceea ce permite transferul 

facil al tuturor parametrilor către 

senzor. Acest lucru reduce erorile 

umane și permite schimbul 

rapid al capacului. Funcția 

Statemasterfeature cu care este 

dotat senzorul Oxy 510 oferă 

informații despre starea curentă 

a senzorului și durata de viață 

rămasă corespunzătoare capacului 

senzorului. Schimbarea capacului 

senzorului este, prin urmare, un 

eveniment previzibil care poate 

fi planificat pentru perioadele 

de întrerupere programate. 

Oxy 510 este conceput pentru a 

îndeplini toate cerințele stabilite 

prin ghidul EHEDG (European 

Hygienic Engineering & Design 

Group). Oxy 510 poate fi adăugat 

cu ușurință la echipamentele de 

măsurare ale Anton Paar deja 

existente, la unitățile de evaluare și 

poate fi conectat la software-ul de 

achiziție a datelor fără a fi nevoie 

de echipamente suplimentare. 

Datorită designului său robust 

și igienic, senzorul necesită o 

întreținere minimă pe tot parcursul 

duratei sale de viață și contribuie la 

menținerea scăzută a costurilor și 

timpilor de întreținere. 

Calibrare simplă cu un punct în 

aer pentru a determina panta 

Pentru cei care preferă metoda 

amperometrică de măsurare a 

nivelului oxigenului dizolvat în lichid 

(adică dacă nu există oxigen, nu 

există semnal), aceștia pot opta 

pentru senzorul Orbisphere de 

la Hach ce garantează un nivel 

zero real stabil în timp. Experiența 

30 ediția 9 – 2018

practică și din laborator arată 

că se poate obține o precizie 

de până la ± 0,1 ppb cu acești 

senzori amperometrici. Avantajul 

oferit de senzorul amperometric 

Orbisphere este acela că necesită 

numai o calibrare simplă cu un 

punct în aer pentru a determina 

panta, datorită „nivelului zero real” 

al acestuia. Majoritatea senzorilor 

amperometrici necesită o calibrare 

regulată pentru punctul zero 

și pentru pantă, frecvența de 

recalibrare fiind cuprinsă, de obicei, 

între 1 și 3 luni pentru alți senzori 

amperometrici, pe când senzorul 

Orbisphere necesită numai o 

calibrare în aer în timpul întreținerii 

semestriale. Prin comparație, 

sistemele optice existente pretind 

că necesită calibrare o dată la 

doi ani. Condiția necesară pentru 

atingerea acestei frecvențe de doi 

ani este însă aceea ca sistemul 

MAJORITATEA SENZORILOR AMPEROMETRICI NECESITĂ O 

CALIBRARE REGULATĂ PENTRU PUNCTUL ZERO ȘI PENTRU 

PANTĂ, FRECVENȚA DE RECALIBRARE FIIND CUPRINSĂ, DE 

OBICEI, ÎNTRE 1 ȘI 3 LUNI PENTRU ALȚI SENZORI 

AMPEROMETRICI, PE CÂND SENZORUL ORBISPHERE 

NECESITĂ NUMAI O CALIBRARE ÎN AER ÎN TIMPUL 

ÎNTREȚINERII SEMESTRIALE. 

să funcționeze numai timp de 

12 ore pe zi; prin urmare, este 

oprit pentru restul timpului și este 

configurat să ofere puncte de date 

o dată la 30 secunde. Totuși, în 

realitate, sistemele sunt în general 

configurate să funcționeze continuu 

și să ofere puncte de date o dată la 

5 secunde, fapt pentru care rezultă 

o abatere ușoară în timp, care va 

trebui corectată cu o nouă calibrare 

sau cu o reglare de abatere o dată 

la șase luni. 

Sursa: http://www.foodanddrinktechnology.com/15971/productprofiles/oxygenius-oxy-510-inline-sensor/

3 PROCESE DE 

PRODUCȚIE FRANȚUZEȘTI, 

INOVATOARE PENTRU 3 

PRODUSE REVOLUȚIONARE 

O NOUĂ TEHNOLOGIE FACE POSIBILĂ OBȚINEREA UNUI PRODUS TEXTURAT 

ASEMĂNĂTOR PANDIȘPANULUI („GÉNOISE” ESTE ELEMENTUL DE BAZĂ / BLATUL PENTRU 

MULTE DINTRE PRODUSELE CUNOSCUTE SUB NUMELE DE PATISERIE FRANȚUZEASCĂ) 

DIN ORICE PRODUS ALIMENTAR, DAR ÎN SPECIAL DIN FRUCTE ȘI LEGUME. 

Demarat în 2010, programul de 

investiții pentru viitor (PIA, 

programme d’investissements 

d’avenir) sprijină inovația în rândul 

companiilor franceze. Din 2014, 

programul include și o componentă 

agricolă și agroalimentară prin 

intermediul secțiunii „Proiecte 

agricole și agroalimentare pentru 

viitor” (P3A), ce dispune de 120 de 

milioane de euro pe o perioadă de 

trei ani pentru susținerea de proiecte 

inovatoare pe segmentul 

agroalimentar. Printre numeroasele 

proiecte susținute prin programul 

menționat, Revista Process 

Alimentaire a selectat trei care se 

anunță a fi extrem de promițătoare în 

dezvoltarea de produse inovatoare în 

segmente precum brutărie, carne și 

fructe și legume. 

Pâine cu mai puține calorii 

Proiectul Mecasoft își propune să 

producă pâine fără coajă, cu mai 

puține calorii. Inițiat de furnizorul 

de echipamente Mecatherm, în 

parteneriat cu firma Irstea, proiectul 

dorește să dezvolte un cuptor 

de copt cu vid parțial și sistem 

de admisie a aburului pentru 

producția industrială de pâine. 

Acest echipament va permite inițial 

fabricarea de produse de panificație 

denumite „moi / soft” (tip miez de 

pâine) mai pufoase, cu mai puține 

calorii, cu o perioadă de valabilitate 

îmbunătățită și cu o formă regulată. 

De asemenea, este vorba de 

obținerea de pâine fără crustă, mai 

bine crescută și fără aditivi. Procesul 

de producție face posibilă o mai 

bună valorificare a făinii fără gluten și 

a făinii de calitate superioară pentru 

produsele de panificație. În cele din 

urmă, acest cuptor este destinat să 

coacă și alte tipuri de produse. Faza 

de dezvoltare are loc pe parcursul 

a 31 de luni și ar trebui să conducă 

la lansarea pe piață a cuptorului, 

pentru comercializare, începând cu 

2019. Proiectul, cu un cost total de 2 

milioane de euro, este finanțat prin 

PIA cu 810.000 de euro. 

Jambon cu perioadă 

extinsă de valabilitate 

Cu proiectul Yuki, André Bazin 

dezvoltă un înlocuitor de jambon cu 

o durată mai lungă de conservare. 

Timp de 12 luni, programul de 

cercetare și dezvoltare adaptează 

la condițiile industriale un proces 

continuu de origine asiatică pentru 

prelucrarea cărnii de porc. Această 

tehnologie trebuie să permită o 

reducere a pierderilor de materie 

primă și o înlocuire a conservanților 

prin pasteurizare. Noul produs nu 

va conține, de asemenea, aditivi și 

va avea un conținut redus de sare. 

De asemenea, comparativ cu șunca 

tradițională, noul jambon va avea o 

perioadă de valabilitate mai mare. 

Lansarea noii game de produse este 

anunțată pentru 2019. Proiectul este 

finanțat de PIA cu 200.000 de euro, la 

un cost total de 426.000 de euro. 

Pandișpan din legume 

NBread face prăjituri din legume, 

asemănătoare prăjiturilor genoveze. 

Susținută de incubatorul de afaceri 

Food Val de Loire, tânăra companie 

deține un proces tehnologic 

patentat pentru transformarea 

oricărui tip de produse alimentare, 

în special fructe și legume, în 

produse cu o textură asemănătoare 

pandișpanului sau pâinii, ușor de 

mâncat și cu calități organoleptice 

și nutritive specifice hranei vegane. 

Procesul constă, pe de o parte, în 

măcinarea produselor cu adaos 

de albumină și, pe de altă parte, 

în ajutarea creșterii prin injecție 

de gaze și reducere a presiunii. 

Compania colaborează cu INRA, 

Sermatec și Institutul Științific 

de Igienă și Analiză pentru a 

perfecționa procesul. În special, 

intenționează să înlocuiască 

albumina cu o proteină vegetală 

și să îmbunătățească proprietățile 

de texturare cu noi protocoale 

de producție. Proiectul a început 

în mai 2017 pentru o perioadă 

de 18 luni. Comercializarea este 

planificată pentru noiembrie 2018. 

Din totalul de 519.000 de euro, PIA 

contribuie cu 200.000 de euro la 

acest proiect. 

Sursa: http://www.processalimentaire.com/Procedes/Trois-procedes-de-rupture-pour-des-produits-inedits-31914 

32 ediția 9 – 2018

AMBALARE/ETICHETAREROA 

ETICHETA 

INTELIGENTĂ 

ALEGEREA SMART ÎNTR-O PIAȚĂ 

CU O COMPETIȚIE ACERBĂ 

LANȚUL FRIGORIFIC, DEFINIT CA TRANSPORTUL ȘI DEPOZITAREA NEÎNTRERUPTĂ 

A BUNURILOR PERISABILE ÎN CONDIȚII DE TEMPERATURĂ CONTROLATĂ DE LA PRODUCĂTOR 

LA CONSUMATORI, ESTE PROBLEMA TUTUROR, DAR RESPONSABILITATEA NIMĂNUI. 

Creșterea rapidă a serviciilor 

logistice cu lanț frigorific a condus la 

fragmentarea părților interesate, la 

reducerea răspunderii și la apariția 

practicilor care mai degrabă maschează 

problemele decât abordează cauzele 

fundamentale. În consecință, pierderile 

rezultate din încălcarea lanțului rece sunt 

acceptate ca parte integrantă a activității. 

Potrivit unui studiu al Organizației 

Alimentare și Agricole (FAO), mai mult de 

50% din pierderile de alimente la nivel 

mondial au fost atribuite unor operațiuni 

în lanțuri slabe sau inexistente. Rapoartele 

separate de la FAO estimează că aproape 

1,3 miliarde de tone, sau o treime din 

greutatea tuturor alimentelor produse 

la nivel mondial pe an, se pierd într-un 

anumit punct al lanțului alimentar înainte 

de a fi chiar consumate de ființe umane, 

cantitate suficientă pentru a alimenta trei 

miliarde de oameni pe această planetă. 

Un raport al Universității din Nottingham 

a arătat că alimentele perisabile menținute 

la o temperatură de 25°C timp de o 

oră ar suferi aceeași rată de deteriorare 

ca aceleași alimente păstrate la o 

temperatură de 1°C timp de o săptămână. 

De asemenea, părțile interesate din lanțul 

rece au neglijat faptul că impactul cumulat 

al abuzurilor de temperatură are impact 

asupra calității generale și prospețimii 

produselor alimentare perisabile vândute 

consumatorilor. În absența unui sistem de 

urmărire a fluctuațiilor de 

temperatură din lanțul 

frigorific de la producători 

la consumatori, părțile 

interesate presupun că 

sunt acceptabile mici 

încălcări ale temperaturii 

de control, fără a înțelege 

că efectele cumulative 

ale micilor încălcări în 

fiecare parte provoacă 

o agravare a alterării 

alimentelor pe rafturile 

supermarketurilor. 

În primul rând, nu există 

o metodă cu costuri 

reduse de urmărire a 

produselor perisabile 

de la producător 

la consumator. 

Punctele critice de-a 

lungul fiecărei părți a 

lanțului rece nu pot 

fi monitorizate cu 

exactitate. Astfel de 

puncte critice pot apărea 

din încărcarea hranei 

refrigerate în camioane 

care nu au fost bine 

răcite în prealabil, fluxul 

redus de aer în camioane și în spațiile de 

depozitare, expedițiile cu mai multe puncte 

de descărcare. Cel mai grav, expunerea 

intermitentă la temperaturi ridicate duce 

la deteriorarea cumulativă a alimentelor 

perisabile, ceea ce reduce prospețimea 

alimentelor și, mai rău, acest lucru nu 

poate fi detectat. Lipsa unor mecanisme 

adecvate de monitorizare pentru pachetele 

de alimente individuale înseamnă, de 

34 ediția 9 – 2018

asemenea, că nu există nicio modalitate 

de a face distincția între alimentul salvabil 

și cel care nu poate fi salvat în cazul 

unei încălcări a temperaturii. Acest lucru 

duce adesea la scoaterea, din motive de 

siguranță, de palete întregi de transporturi 

alimentare. 

În ultimii ani s-au înregistrat progrese 

enorme în domeniul etichetelor inteligente 

pentru indicatorii de temperatură (TTI). 

Noile inovații utilizează cantități mici de 

cerneluri care sunt activate de schimbările 

de temperatură. 

Aceste cerneluri sunt încapsulate în 

etichetele inteligente și nu intră niciodată 

în contact cu alimentele subiacente, 

chiar dacă acestea sunt, de asemenea, 

certificate bio-compatibile cu industria 

alimentară de către autoritățile de 

reglementare. Cernelurile de activare 

sunt proiectate să schimbe culoarea 

sau să șteargă anumiți marcatori de pe 

etichete atunci când a apărut o încălcare a 

temperaturii cumulate. 

Avantajul utilizării etichetelor inteligente 

TEMPIX este că fiecare pachet (de carne 

crudă, pește, păsări etc.) poate fi acum 

urmărit individual pentru respectarea 

lanțului rece. Etichete suplimentare pot 

fi aplicate și pe paleți sau cutii de carton 

pentru inspecții vizuale. Aceste etichete 

inteligente sunt aplicate la producția 

de carne sau pește, înainte de a fi 

transportate prin intermediul lanțului rece. 

În general, reacția etichetei inteligente 

la încălcarea lanțului rece este în funcție 

de diferența de temperatură dintre 

temperatura de control și temperatura 

ambiantă, precum și durata abuzului 

de temperatură. Cu cât diferența de 

temperatură este mai mare, cu atât mai 

rapid vor fi modificările de pe eticheta 

inteligentă. În mod similar, cu cât este mai 

mare perioada de abuz de temperatură, 

cu atât mai semnificative sunt modificările 

de pe etichetă. 

impact asupra calității generale și duratei 

de conservare.Pentru a evalua dacă 

au avut loc încălcări ale lanțului rece în 

timpul oricărei faze de transport, părțile 

interesate trebuie doar să verifice vizual 

dacă etichetele inteligente sunt intacte la 

punctul de primire și predare a bunurilor. 

Dacă a avut loc abuzul de temperatură, 

o simplă inspecție vizuală va fi capabilă 

să identifice la fața locului zonele 

problematice în lanțul rece. 

Prezența etichetelor inteligente pe 

toate pachetele de alimente sensibile la 

temperatură va atenționa, de asemenea, 

părțile interesate din lanțul rece pentru 

a avea mai multă grijă atunci când 

manipulează aceste produse. 

În prezent, furnizorii de logistică din 

lanțul rece nu acordă suficientă atenție 

variațiilor mari de temperatură care 

apar în timpul transportului și presupun 

că, atâta timp cât temperatura este în 

intervalul de control în timpul procesului 

de predare, se consideră că și-au îndeplinit 

partea din contract. Noua generație de 

etichete inteligente TEMPIX le oferă, de 

asemenea, producătorilor și comercianților 

o flexibilitate extraordinară în modul în 

care doresc să exercite controlul asupra 

lanțului lor rece. Pe măsură ce marcajele 

de avertizare de pe etichetă sunt tipărite 

termic, utilizatorii au flexibilitatea de a seta 

când se șterg marcajele, pentru a se oferi 

o anumită flexibilitate. Aceste ajustări pot 

fi făcute cu software-ul existent pentru 

imprimantă. 

CHELTUIELILE SCĂZUTE 

VOR PERMITE ADOPTAREA 

Pentru ca noile tehnologii și soluții să fie 

adoptate de industrie, costurile trebuie 

să fie rezonabile, astfel încât investițiile 

să poată fi justificate pe termen lung. 

Avantajul cheie al acestor etichete 

inteligente TEMPIX este că pot să atingă 

un preț foarte scăzut atunci când sunt 

aplicate pe scară largă și, pe termen lung, 

probabil costurile vor mai scădea. 

Acestea sunt semnificativ mai ieftine decât 

etichetele inteligente RFID, deoarece 

nu sunt implicate piese electronice. 

Aceste sisteme se bazează pe marcaje 

vizuale sau schimbări de culoare pentru 

a avertiza părțile interesate de abuzul 

de temperatură. Nu sunt necesare 

echipamente speciale pentru citirea 

etichetelor inteligente, iar în unele 

cazuri, scanerele de coduri de bare 

existente sunt suficiente pentru a stabili 

dacă temperatura în lanțul rece a fost 

menținută. 

ETICHETELE SMART CARE 

COMPUN CERNELURI SENSIBILE LA 

TEMPERATURĂ PERMIT FIECĂRUI 

PACHET DE CARNE PROASPĂTĂ 

SĂ FIE MONITORIZAT ÎN MOD 

INDIVIDUAL. 

Odată cu adoptarea acestor noi etichete 

inteligente, retailerii pot prelungi termenul 

de valabilitate al produselor sensibile la 

temperatură, pot spori loialitatea mărcilor 

punând accentul pe siguranța alimentelor 

și generează venituri mai mari vânzând 

mai multe produse. 

Schimbările climatice și încălzirea globală 

au, de asemenea, o cauză și un efect 

asupra sistemului nostru alimentar global. 

Pentru a alimenta populația globală, care 

după estimări o să crească de la 7 miliarde 

de persoane la 10 miliarde până în 2050 și 

dacă se menține nivelul actual al deșeurilor 

alimentare, va trebui să mărim producția 

noastră de alimente cu până la 70%. 

Și totuși, soluția la problemele noastre în 

viitor există deja astăzi – dacă lanțurile 

frigorifice sunt bine asigurate, avem mai 

mult decât suficientă hrană care este 

cultivată astăzi pentru a hrăni populația de 

mâine. 

Avantajul acestor etichete inteligente 

este că acestea măsoară ceea ce este cel 

mai important în asigurarea lanțului rece: 

abuzul de temperatură cumulat. După 

cum s-a menționat anterior, cumulativ 

abuzul de temperatură în lanțul rece are 

SC KIMET SRL 

Str. Gării nr.64 | 525400 Tg. Secuiesc, jud.Covasna 

Tel/Fax: 0744-504189 | Email: tempix@kimet.ro | www.kimet.ro 

35

NUTRIȚIE 

PERSONALIZATĂ 

LA COMANDĂ 

PRIN LANSAREA 

TEHNOLOGIEI 3D 

DE TIPĂRIRE 

Compania Yissum cu sediul în 

Ierusalim și tehnologia sa sunt 

concepute pentru a tipări hrană 3D 

în funcție de criterii predefinite care pot 

deservi o varietate de piețe și populații, 

inclusiv segmente de consumatori 

precum sportivii și persoanele în vârstă. 

Producătorii israelieni utilizează fibre de 

nanoceluloză ca material de bază 

pentru a lega proteinele, carbohidrații 

și grăsimile, precum și pentru controlul 

texturii alimentelor. „Abilitatea de a 

pregăti, a amesteca, a forma și a găti în 

mod automat alimente personalizate 

într-un singur dispozitiv este un 

concept cu adevărat revoluționar”, a 

declarat Dr. Yaron Daniely, președinte și 

CEO al Yissum. „Ideea este de a 

permite controlul complet al 

substanțelor folosite, în scopul creării 

unor mese sănătoase și gustoase care 

pot fi consumate imediat. 

ALIMENTAȚIA PERSONALIZATĂ PRIN UTILIZAREA UNEI FIBRE 

NATURALE, FĂRĂ CALORII, PENTRU A CREA ALIMENTE LA CERERE 

ESTE “REVOLUȚIONARĂ”, POTRIVIT PRODUCĂTORILOR UNEI 

PLATFORME DE TIPĂRIRE 3D. 

36 ediția 9 – 2018

„Dieta” industrială 

îmbunătățită 

Nutriția personalizată nu mai este 

o problemă emergentă pentru 

industria alimentară și a nutriției, 

dat fiind faptul că creșterea 

interesului public pentru atingerea 

nivelurilor optime de energie, a 

calității somnului, a sănătății mintale 

și a capacității fizice necesită un 

regim alimentar particularizat. 

Odată cu cererea vin și ocaziile. 

Fondată în 2011, Nestlé Health 

Science privește terapia nutrițională 

ca pe o modalitate de a gestiona 

sănătatea pentru consumatori, 

pacienți și partenerii săi în domeniul 

asistenței medicale. Programul Iron 

Man este o piesă de echipament 

de tip „automat de cafea” care 

analizează ceea ce lipsește într-o 

CEREREA 

SUPLIMENTARĂ 

DIN INDUSTRIA 

LAPTELUI ESTE 

ÎNSOȚITĂ ȘI DE 

O NEVOIE TOT 

MAI MARE DE 

TRANSPARENȚĂ 

ÎN LANȚURILE 

ALIMENTARE 

dietă a consumatorului și apoi 

personalizează un produs pentru a 

completa diferențele sesizate. 

O altă firmă, DayTwo, cu sediul în 

Israel, oferă recomandări nutriționale 

personalizate prin intermediul unei 

aplicații, cu date bazate pe algoritmii 

de învățare a mașinilor care integrează 

date personalizate despre microbioma 

intestinală. 

Companiile cum ar fi DNAfit din 

Marea Britanie oferă servicii de 

testare genetică care permit o 

înțelegere mai aprofundată a 

modului în care oamenii folosesc 

alimente pentru a se hrăni sau cât de 

rapid este metabolizat un nutrient. 

Focalizare ca la laser 

Imprimarea 3D a alimentelor la 

comandă este o altă variantă 

a temei. Echipa consideră că 

proprietățile de autoasamblare ale 

fibrelor de celuloză sunt superioare 

altor materiale de legare utilizate în 

mod obișnuit, cum ar fi amidonul, 

a cărui degradare poate fi dificilă 

pentru enzimele organismului. 

Tehnologia este compusă 

dintr-un cartuș sau o capsulă care 

conține materiile prime alimentare 

în formă de pulbere sau soluție, 

precum și din nanoceluloză 

cristalizată. Aceste ingrediente 

sunt apoi supuse capabilităților 

de formare prin căldură și lasere 

cu infraroșu pe care hardwareul 

le utilizează pentru a realiza 

o anumită specificație. Căldura 

ce provine de la laser cuplată cu 

încălzirea localizată elimină apa, 

imitând efectul de coacere, prăjire 

și frigere pe grătar. „Acest lucru are 

potențialul de a rezolva o varietate 

de provocări cu care se confruntă 

domeniul nutriției...”, a adăugat dr. 

Daniely. „…De la cererea pentru 

alimente personalizate pentru 

persoanele cu boli de nutriție, cum 

ar fi boala celiacă sau diabetul, la 

obiceiurile nutriționale personale, 

cum ar fi vegetarienii, și la 

problema lipsei de alimente în țările 

în curs de dezvoltare.” 

YISSUM ESTE 

UNA DINTRE 

NUMEROASELE 

FIRME ȘI 

INIȚIATIVE 

ISRAELIENE 

CARE 

ACTIVEAZĂ 

ÎN ARENA 

NUTRIȚIEI 

PERSONALIZATE. 

Fondată în 1964, firma lui Daniely 

se descrie ca fiind o companie de 

transfer de tehnologie născută 

din Universitatea Ebraică din 

Ierusalim. Preluând cercetările 

științifice cele mai promițătoare 

ale universității, Yissum lucrează 

pentru a le transforma în produse 

comercializabile, servind ca o punte 

ce pune împreună întreprinzători, 

investitori și industrie. Companiile 

partenere includ Mobileye, 

Collplant, Qlight și Briefcam. 

Yissum este una dintre 

numeroasele firme și inițiative 

israeliene care activează în arena 

nutriției personalizate. 

DayTwo este o inițiativă israeliană 

care s-a desprins din Institutul 

Weizmann, ce îi are ca angajați pe 

profesorul Eran Segal și pe dr. Eran 

Elinav, în calitate de cercetători care 

contribuie la realizarea produselor 

firmei. Cei doi, în calitate de cadre 

universitare, conduc, de asemenea, 

Proiectul personalizat de nutriție, 

o inițiativă care folosește date și 

algoritmi predictivi pentru a ajuta 

oamenii să facă alegeri alimentare 

mai bune pentru sănătatea și 

bunăstarea lor. Alte companii 

care activează în regiune includ 

Nutrino, care utilizează inteligența 

IBMWatson pentru a prezice și 

personaliza alimentele și rețetele 

care se potrivesc cel mai bine 

utilizatorilor pe baza preferințelor. 

Aplicația sa urmărește, de asemenea, 

starea de hidratare și chiar dispoziția 

persoanei, încorporând tehnologia 

AI de învățare pentru a oferi sfaturi 

nutriționale adaptate persoanei 

repective. 

Sursa: https://www.nutraingredients.com/Article/2017/10/26/ 

Personalised-nutrition-to-order-with-3D- 

37

CERTIFICARE/CALITATEROA 

ÎN PAS CU TENDINȚELE 

ACTUALE: BIO, ECO 

„AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ”, TERMEN PROTEJAT 

ȘI ATRIBUIT DE UE ROMÂNIEI PENTRU DEFINIREA 

ACESTUI SISTEM DE AGRICULTURĂ, ESTE SIMILAR 

CU TERMENII „AGRICULTURĂ ORGANICĂ” SAU 

„AGRICULTURĂ BIOLOGICĂ” UTILIZAȚI ÎN ALTE 

STATE MEMBRE, SE ARATĂ PE WEBSITE-UL MADR. 

Rolul sistemului de 

agricultură ecologică este de a 

produce hrană mai curată, mai 

potrivită metabolismului uman, 

în deplină corelație cu conservarea 

și dezvoltarea mediului. Unul dintre 

principalele scopuri ale agriculturii 

ecologice este producerea de 

produse agroalimentare proaspete 

și autentice, care să respecte 

factorii naturali și de mediu. 

chimice de sinteză, pentru 

prepararea alimentelor ecologice. 

Agricultura ecologică are o 

contribuție majoră la dezvoltarea 

durabilă a agriculturii, la creșterea 

activităților economice cu o 

importantă valoare adăugată 

și la sporirea interesului pentru 

dezvoltarea spațiului rural. 

Obiectivele, principiile și normele 

aplicabile producției ecologice sunt 

cuprinse în legislația comunitară 

și națională din acest domeniu. 

Aceste norme, alături de definirea 

metodei de producție în sectorul 

de producție vegetală, animalieră 

și de acvacultură, reglementează 

și următoarele aspecte legate de 

sistemul de agricultură ecologică: 

procesarea, etichetarea, comerțul, 

importul, inspecția și certificarea. 

Prevederile privind etichetarea 

produselor obținute din agricultura 

ecologică, stabilite în Regulamentul 

(CE) nr. 834/2007 al Consiliului 

privind producția ecologică și 

etichetarea produselor ecologice și 

în Regulamentul (CE) nr. 889/2008 

al Comisiei de stabilire a normelor 

de aplicare a Regulamentului 

(CE) nr. 834/2007, sunt foarte 

precise și au în vedere oferirea 

încrederii depline a consumatorilor 

în produsele ecologice, ca 

produse obținute și certificate în 

conformitate cu reguli stricte de 

producție, procesare, inspecție și 

certificare. 

În perioada de producție la fermă 

se interzice utilizarea organismelor 

modificate genetic (OMG-uri și 

derivatele acestora), a fertilizanților 

și a pesticidelor de sinteză, a 

stimulatorilor și a regulatorilor 

de creștere, a hormonilor, a 

antibioticelor etc. 

În etapa de procesare a alimentelor 

se interzice folosirea aditivilor 

alimentari, a substanțelor 

complementare și a substanțelor 

PAȘII OBȚINERII CERTIFICATULUI DE OPERATOR ÎN 

AGRICULTURA ECOLOGICĂ: 

A. Înregistrarea în sistemul de agricultură ecologică: 

• Contactarea Organismului de Inspecție și Certificare acreditat și aprobat 

de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ales 

• Semnarea contractului de certificare 

• Înregistrarea la Direcția Agricolă Județeană (DAJ), înregistrarea se face prin 

completarea Anexei corespunzătoare din Ordinul nr. 1253/2013 și depunerea 

acesteia la DAJ. 

B. Evaluarea conformității: 

• Evaluarea documentației tehnice ce descrie produsele, locațiile, 

activitățile și practicile fermierului de catre inspectorul desemnat de 

organism 

• Inspecția la fața locului 

• La producători, în funcție de specificul unității de producție, se 

stabilește perioada de conversie, ce reprezintă trecerea de la 

agricultura convențională la cea ecologică într-o perioadă de timp, pe 

parcursul căreia se aplică dispozițiile privind producția ecologică. 

• Rezolvarea eventualelor neconformități 

C. Emiterea certificatului 

• Dosarul intră în comitetul pentru analiza în vederea luării unei decizii 

de certificare 

• Emiterea certificatului de confirmare a conversiei sau al certificatului 

de conformitate. Certificatul rămâne valid atâta timp cât produsele își 

păstrează conformitatea iar operatorul se supune înregistrării la DAJ și 

inspecției anuale efectuate de organismul de control. 

Sursa: SRAC 

38 ediția 9 – 2018

Grupul SRAC 

este liderul pieței de certificare și evaluare a conformității din România de peste 20 

de ani și unul dintre organismele importante din Europa Centrala și de Est. 

Inițiată in 1993 de către Societatea Română 

pentru Asigurarea Calității de unde și acronimul 

SRAC și având puternice rădăcini în procesele 

de asigurare a calității, organizația a devenit 

repede unul dintre pilonii infrastructurii calității 

din România. 

Alegerea SRAC CERT ca partener de 

încredere vă asigură o serie de avantaje în 

derularea procesului de certificare: 

• Prestanța celui mai mare organism de 

certificare și marcă cunoscută și apreciată în 

România și peste hotare; 

• Competență și cunoștințe considerabile astfel 

încât activitatea de inspecție și certificare să fie 

desfășurată la cel mai înalt și profesionist nivel; 

• Servicii de calitate, orientate către necesitățile 

clientului prin oferirea informațiilor tehnice 

de care fermierul are nevoie pentru 

implementarea cerințelor de certificare; 

• Servicii integrate de certificare 

(certificare ecologică, certificare sisteme 

de management a calității, siguranță 

alimentară, mediu etc.) ce conduc la 

scaderea costurilor totale de certificare și la 

un numar mai mic de controale pe an. 

Pentru obținerea și comercializarea 

produselor ecologice care poartă 

etichetele și siglele specifice, 

producătorii trebuie să parcurgă 

un proces strict ce trebuie urmat 

întocmai, pe toată trasabilitatea 

produsului. Astfel, înainte de a 

obține produse agricole ce pot 

fi comercializate cu mențiunea 

„produs ecologic”, exploatația 

trebuie să parcurgă o perioadă de 

conversie de minimum doi ani. 

Pe durata întregului lanț de 

obținere a unui produs ecologic, 

operatorii trebuie să respecte 

permanent regulile stabilite în 

legislația comunitară și națională. 

Ei trebuie să-și supună activitatea 

unor vizite de inspecție, realizate 

de organisme de inspecție și 

certificare, în scopul controlului 

conformității cu prevederile 

legislației în vigoare privind 

producția ecologică. 

Produse certificate ecologic 

În România, controlul și certificarea 

produselor ecologice este asigurată 

în prezent de organisme de 

inspecție și certificare private. 

Acestea sunt aprobate de 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării 

Rurale, pe baza criteriilor de 

independență, imparțialitate și 

competență stabilite în Ordinul 

nr. 895/2016 pentru aprobarea 

Regulilor privind organizarea 

sistemului de inspecție și certificare, 

de aprobare a organismelor 

de inspecție și certificare și 

de supraveghere a activității 

organismelor de control. Aprobarea 

de către MADR a organismelor 

de inspecție și certificare este 

precedată, în mod obligatoriu, de 

acreditarea acestora, realizată de 

către un organism abilitat în acest 

scop. 

În urma controalelor efectuate 

de organismele de inspecție și 

certificare, operatorii care au 

respectat regulile de producție 

vor primi certificatul de produs 

ecologic și își vor putea eticheta 

produsele cu mențiunea „ecologic”. 

40 ediția 9 – 2018

ȘTAMPILA DE CERTIFICARE DESCHIDE 

OPORTUNITATEA COMERCIALIZĂRII PRODUSELOR 

ECOLOGICE LA NIVEL EUROPEAN ȘI MONDIAL 

Procesul de certificare în agricultura ecologică este un proces voluntar și se face anual 

având ca finalitate primirea unui document ce atestă statusul produselor – document 

care poate avea mai multe denumiri – Certificat de confirmare a conversiei, Master 

Certificat sau Atestat de confirmare a statusului –, document emis de către organismele 

de control și care se reînnoiește de asemenea anual. În baza acestei certificări, produsele 

se pot comercializa în orice țară din Uniunea Europeană, dar și la export, cu o valoare 

adăugată mult mai mare a produselor, ținând cont de următoarele avantaje: 

• sector în curs de dezvoltare cu perspective solide pe termen lung; 

• susținut de Comunitatea Europeană prin programul comun de Subvenții al cărui program 

național PNDR 2014-2020 este gestionat de către MADR. 

ECOCERT 

este un Organism de Control Expert și pioner al certificării agriculturii ecologice, 

astăzi leader mondial pentru certificarea produselor ecologice. În întreaga lume, 

produse alimentare dar și non-alimentare sunt certificate de către ECOCERT. 

• Este prezent la nivel național cu personal • Deține 50% din numărul total de operatori 

competent, suficient și dotări tehnologice din România în portofoliul său de clienți 

de ultimă generație 

• Ștampila de certificare ECOCERT deschide 

• Oferă un serviciu rapid de certificare, oportunitatea comercializării produselor 

desfășurând ambele etape de control și ecologice din România la nivel european și 

certificare a operatorilor din sistemul de mondial. 

control AE în România 

Pe eticheta aplicată unui 

produs ecologic sunt obligatorii 

următoarele mențiuni: referire la 

producția ecologică, siglele, numele 

și codul organismului de inspecție și 

certificare care a efectuat inspecția 

și a eliberat certificatul de produs 

ecologic. 

Sigla națională „ae”, specifică 

produselor ecologice, și sigla 

comunitară sunt folosite pentru 

a completa etichetarea, în scopul 

identificării de către consumatori a 

produselor obținute în conformitate 

cu metodele de producție 

ecologică. Aplicarea logoului UE pe 

produsele alimentare preambalate 

este obligatorie începând cu 

data de 1 iulie 2010 . Sigla „ae”, 

proprietate a MADR, garantează 

că produsul astfel etichetat provine 

din agricultura ecologică și este 

certificat de un organism de 

inspecție și certificare aprobat. 

Regulile de utilizare a siglei „ae” 

sunt cuprinse în Anexa nr. 1 la 

Ordinul comun pentru modificarea 

și completarea Anexei la Ordinul 

ministrului agriculturii, pădurilor și 

dezvoltării rurale nr. 317/2006 și al 

președintelui Autorității Naționale 

pentru Protecția Consumatorilor nr. 

190/2006 pentru aprobarea 

Regulilor specifice privind 

etichetarea produselor 

agroalimentare 

ecologice. 

Consumatorii 

care cumpără 

produse care 

poartă sigla 

națională 

și logoul 

42 ediția 9 – 2018

CERTIFICARE/CALITATEROA 

PREȚUL DE VÂNZARE AL 

PRODUSELOR ECOLOGICE 

CERTIFICATE ESTE 

APROXIMATIV DUBLU FAȚĂ DE 

PREȚUL DE VÂNZARE AL 

PRODUSELOR CONVENȚIONALE. 

de înregistrare a producătorilor 

în agricultura ecologică este 

reglementată prin Ordinul nr. 

1253/2013 pentru aprobarea 

Regulilor privind înregistrarea 

operatorilor în agricultura 

ecologică, cu completările și 

modificările ulterioare. 

Prețul de vânzare al produselor 

ecologice certificate este 

aproximativ dublu față de 

prețul de vânzare al produselor 

convenționale. 

La nivelul Uniunii Europene, 

suprafața totală utilizată pentru 

producția ecologică a crescut cu 

7% pe an, în medie, ajungând în 

2016 la 11,09 milioane de hectare, 

adică 6,7% din suprafață agricolă 

totală utilizată în UE. 

În România, evoluția fermierilor 

înregistrați în sistemul de agricultură 

ecologică fluctuează de la an la an, 

cunoscând o creștere semnificativă 

în anul 2012, de la 9.703 operatori în 

2011 la 15.544 de operatori în 2012. 

comunitar pot avea încredere că 

cel puțin 95% din ingredientele 

produsului au fost obținute în 

conformitate cu metoda de 

producție ecologică și produsul 

respectă regulile de producție 

ecologică. În plus, produsul 

poartă numele producătorului, al 

procesatorului sau al vânzătorului și 

numele sau codul organismului de 

inspecție și certificare. 

Toți operatorii care desfășoară 

activitate în sistemul de agricultură 

ecologică, înainte de a-și începe 

activitatea, au obligația de a-și 

înregistra activitatea la Ministerul 

Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 

Înregistrarea se realizează prin 

depunerea la DAJ a fișelor 

de înregistrare însoțite de 

contractul încheiat între operator 

și organismul de inspecție și 

certificare menționat în fișa de 

înregistrare și declarația pe propria 

răspundere pentru deținerea 

documentelor necesare înscrierii în 

agricultura ecologică. Procedura 

CARE SUNT DIFERENȚELE ÎNTRE PRODUSELE 

ETICHETATE BIO, ECO SAU ORGANIC ȘI CELE 

CU INSCRIPȚIA „NATURAL” 

Produsele naturale, sănătoase, de post, dietetice etc. nu sunt supuse unei legislații stricte, 

și deci nu poate fi sancționat niciun producător pentru termenul „natural” pe etichetă, chiar 

dacă produsul este „o supă de chimicale”. Produsele bio fabricate în UE au obligatoriu 

frunza din steluțe pe fond verde ca siglă, pentru toate statele membre, iar siglele naționale 

sunt facultative, iar cu timpul vor dispărea. Nu există echivalențe corecte între un produs 

etichetat „natural” și unul „eco” sau „bio”, de exemplu. În schimb, nu există nicio diferență 

între termenii bio, eco, organic. Toți acești termeni definesc același lucru, produse realizate 

conform legii, fără utilizarea substanțelor chimice, fără intervenții genetice și în armonie cu 

natura și mediul înconjurător, dar și certificate de un organism autorizat. 

Aplicarea pe eticheta unor produse a termenilor „natural” sau „100% natural” nu este 

decât o strategie de marketing, nu oferă neapărat garanția unui produs de calitate și cu 

siguranță nu indică un produs ecologic. Legislația nu face referiri la etichetarea și încadrarea 

produselor după categoria „natural”. Un produs marcat „natural” poate să conțină diverși 

aditivi alimentari, coloranți etc. 

Termenul „organic” se utilizează pentru produse agroalimentare în spațiul anglo-saxon. 

Termenul „bio” (de la biologic) înseamnă același lucru, fiind folosit în special în spațiul 

franco-german. De exemplu, în SUA și Canada se utilizează termenul „organic”, în spațiul 

german – atât „ecologic” („eco”), cât și „bio”, iar în Italia sau Ungaria termenul folosit este 

„bio”. În România, pe sigla de certificare scrie „Agricultură Ecologică” , cu prescurtarea „ae”. 

43

IGIENA/SIGURANȚĂROA 

SIGURANȚA ALIMENTARĂ 

POATE FI MĂSURATĂ 

CALITATEA BUNĂ ȘI GUSTUL PLĂCUT SUNT ESENȚIALE ATUNCI CÂND SE LUCREAZĂ 

CU ALIMENTE. TOTUȘI, MATERIILE PRIME ȘI ALIMENTELE ÎN FORMĂ FINALĂ CE SUNT 

DEPOZITATE, TRANSPORTATE ȘI PROCESATE SUNT EXPUSE LA PERICOLE CUM AR FI 

ALTERAREA SAU DETERIORAREA. PENTRU A SE REDUCE RISCURILE IMPLICATE ATUNCI 

CÂND SE LUCREAZĂ CU ALIMENTE, ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII ȘI-A 

ÎNDREPTAT ATENȚIA CĂTRE ASPECTELE DE SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ ȘI SĂNĂTATE. 

„De la fermă la furculiță” 

Aceasta este definiția ambițioasă a asigurării 

calității într-un document al politicii OMS din 

1992. În anul 1993, a derivat conceptul HACCP, 

fiind prezentat într-un document valabil în toată 

Uniunea Europeană sub forma directivei 93/43/ 

EU. Aceasta a fost înlocuită în anul 2004 cu 

cinci reglementări, fiind astăzi în vigoare în țările 

membre ale UE. 

Obiectivul principal al conceptului HACCP 

(Hazard Analysis and Critical Control Points) 

este să minimizeze riscul de apariție a bolilor 

cauzate de alimente. Comercianții din sectorul 

alimentar trebuie să respecte reglementările 

referitoare la siguranța produselor, indiferent 

dacă se ocupă cu producția, procesarea sau 

vânzarea acestora. 

Instrumentele de măsură produse de Testo 

ce sunt dedicate sectorului alimentar au 

obținut certificarea HACCP International și sunt 

considerate a fi sigure pentru utilizare în acest 

domeniu. Dar ce parametri sunt importanți 

pentru alimente? 

Temperatura 

Termometrele digitale sunt cele mai precise 

în scopul măsurării temperaturii produselor 

alimentare. Acestea pot fi termometre 

de contact sau termometre non-contact. 

Termometrele de contact permit măsurarea 

temperaturii în interiorul produselor, pe când 

cele cu infraroșu măsoară temperatura la 

suprafață. Temperatura mediului ambiant este 

de asemenea măsurată pe parcursul producerii, 

depozitării și transportului alimentelor. 

Înregistratoarele de temperatură și sistemele 

de monitorizare cu centralizarea datelor sunt 

deosebit de utile în acest scop. Înregistratoarele 

de date din seriile Testo 174, 175 și 176 și 

sistemele de monitorizare Testo Saveris 2 cu 

transmiterea datelor prin WiFi și centralizare în 

Cloud reprezintă soluția ideală. 

Umiditatea relativă 

Are un rol important în depozitarea bunurilor 

susceptibile la umiditate pe o perioadă mai 

lungă de timp. Un termohigrometru ce măsoară 

atât umiditatea relativă cât și temperatura 

este instrumentul ideal în scopul determinării 

condițiilor ambientale. Testo 625 este, de 

exemplu, un instrument portabil rapid și precis 

pentru măsurări punctuale de umiditate și 

temperatură, iar modelul testo 608 poate fi 

montat pe perete pentru indicarea permanentă 

a acestor valori. 

Valoarea pH-ului 

Valoarea pH-ului alimentelor are un efect 

direct asupra dezvoltării microorganismelor. 

De exemplu, pH-ul cărnii este o caracteristică 

valoroasă a calității, fiind un indicator pentru 

capacitatea de legare a apei, gust, culoare, 

frăgezime sau valabilitate. pH-metrele ce 

măsoară direct în produs sunt utilizate frecvent 

în industria alimentară pentru a măsura cu 

precizie acest parametru. Testo 205 și 206 

asigură măsurarea rapidă a pH-ului în timpul 

producției de mezeluri sau produse lactate. 

Calitatea uleiului de gătit 

Proprietățile și calitatea uleiului de 

gătit sunt afectate în principal de 

efectele căldurii și ale oxigenului. De 

exemplu, uleiul de gătit uzat are o 

influență negativă asupra alimentelor 

prăjite, ceea ce poate duce la dureri 

de stomac sau tulburări digestive. 

Testo 270 este un echipament 

modern ce permite măsurarea 

procentului de materii polare direct 

în ulei, fiind astfel un indicator rapid 

și precis al gradului de uzură. Astfel 

se poate asigura calitatea continuă 

a alimentelor prăjite și totodată se 

pot economisi resurse prin înlocuirea 

prematură a uleiului. 

Atunci când se utilizează 

echipamente pentru măsurarea unor 

parametri importanți în industria 

alimentară, acestea trebuie verificate 

periodic. Verificarea se face în cadrul 

laboratoarelor de etalonări ce sunt 

atestate de către Biroul Român de 

Metrologie Legală sau acreditate 

de către RENAR. Prin testarea lor 

comparativ cu echipamente de 

referință și eliberarea certificatelor 

de etalonare, utilizatorul poate avea 

certitudinea unor măsurări corecte. 

Testo România este un furnizor de 

servicii complete prin gama extinsă 

de echipamente de măsură oferite ce 

au fost concepute pentru utilizarea 

în sectorul alimentar, etalonări 

în cadrul propriului laborator de 

metrologie ce este atestat și prin 

departamentul de service specializat. 

Consultanții companiei vă stau la 

dispoziție pentru alegerea soluțiilor 

de măsurare potrivite aplicațiilor 

dumneavoastră la numărul de telefon 

+40.264.202.170 sau la adresa de 

e-mail info@testo.ro. Pentru a afla 

mai multe despre soluțiile oferite, 

vă invităm să accesați site-ul nostru 

www.testo.ro. 

44 ediția 9 – 2018

45

IGIENA/SIGURANȚĂROA 

Testul iQ-Check 

Enterobacteriaceae utilizează un 

sistem de primeri și sonde pentru o 

specificitate ridicată, pentru a 

detecta Enterobacteriaceae în 

formulele de lapte praf pentru 

sugari, în ingredientele brute și în 

probele luate din mediu. El este 

conceput ca o reacție 

multiplicatoare ce include un 

control intern de inhibare, care se 

amplifică în paralel cu ADN-ul țintă. 

iQ-Check Free DNA Removal 

Solution completează această 

metodă prin eliminarea ADN-ului 

liber din probele de alimente și de 

mediu. 

Enterobacteriaceae folosite 

ca indicatori pentru criteriile 

procesului de igienă 

Testul nu este validat de o terță 

parte, însă firma lucrează conform 

ISO 16140:2016 actualizat pentru 

anul 2018. Jean-Philippe Tourniaire, 

directorul internațional de produs în 

cadrul diviziei de științe alimentare 

a Bio-Rad, a declarat că testul este 

destinat utilizării atât în faza de 

producție, cât și pe întregul lanț de 

aprovizionare. „În ceea ce privește 

limita de detecție, este foarte 

asemănătoare cu cea obținută cu 

metoda iQ-Check Cronobacter 

pentru lapte praf cu LOD 0,8 [0,5; 

1,6] (CFU / 30g).” Tourniaire a mai 

adăugat că cei care ar putea fi 

interesați în mod deosebit de 

acest produs sunt producătorii de 

alimente pentru sugari (copii

de îmbogățire, kituri PCR, agar de 

confirmare, sisteme de detecție PCR 

și software pentru analize automate 

specifice fiecărui test. Kitul iQ- 

Check Enterobacteriaceae poate 

fi utilizat pentru până la 94 de 

probe. Reacțiile pot fi executate pe 

instrumente Bio-Rad cu capacitate 

redusă sau înaltă, în funcție de 

necesitățile laboratorului.” 

Testul Salmonella obține 

validarea AOAC OMA 

În același timp, kitul de PCR în timp 

real al lui iQ-Check Salmonella II 

a fost validat de AOAC. Validarea 

s-a făcut pentru o metodă oficială 

de analiză a primei acțiuni pentru 

a detecta Salmonella spp în 

carnea brută în 12 ore și 20 de 

ore pentru toate celelalte probe, 

inclusiv pentru alte alimente și 

pentru suprafețele mediului de 

lucru. În cadrul validării, Bio-Rad 

a realizat un studiu, în colaborare, 

care evaluează reproductibilitatea 

și performanța testului pentru 

hrana uscată destinată animalelor 

de companie și pentru ciocolata 

cu lapte, datorită prezenței în 

compoziția lor a unui mare număr 

de compuși inhibitori. 

Programul OMA (Metode oficiale 

de analiză) evaluează metodele 

analitice în chimie, microbiologie și 

biologie moleculară. Jean-François 

Chauvet, vicepreședinte Bio-Rad 

și director general al diviziei Food 

Science, a declarat: „Programul 

OMA este conceput pentru a 

identifica cele mai fiabile metode, 

asigurându-se că investigatorii 

dintr-o gamă largă de aplicații 

industriale pot folosi testele pentru 

a obține rezultate de încredere. 

Prin selectarea unor matrice ce 

ofereau o mulțime de provocări, cu 

dimensiuni mari de mostre pentru 

această validare, am demonstrat 

robustețea metodei.” 

Protocolul iQ-Check Free DNA 

Removal Solution este, de 

asemenea, parte a validării. Această 

metodă elimină ADN-ul liber din 

probele de alimente și din cele de 

mediu înainte de analiza PCR fără 

a fi nevoie de reactivi cum ar fi 

monidazidul de etidiu sau propidiu. 

Sursa: https://www.foodqualitynews.com/Article/2017/10/30/Bio- 

Rad-launches-PCR-kit-for-Enterobacteriaceae 

47

LEGISLAȚIEROA 

UE 

COMISIA EUROPEANĂ A DECLARAT CĂ VA ÎNCEPE PROCESUL DE STABILIRE A UNEI DEFINIȚII LEGALE A ALIMENTELOR 

DOREȘTE SĂ 

STABILEASCĂ O DEFINIȚIE 

LEGALĂ A ALIMENTELOR 

VEGETARIENE ȘI VEGANE 

VEGETARIENE ȘI VEGANE ÎN 2019, UN ANUNȚ CARE A FOST BINE PRIMIT DE PRODUCĂTORII DE ALIMENTE. 

Lucrările pregătitoare pentru 

un act de punere în aplicare a 

etichetării alimentelor vegane și 

vegetariene vor începe în 2019, 

Comisia Europeană confirmând 

acest fapt la sfârșitul anului trecut, 

în cuprinsul Regulatory Fitness and 

Performance Programme 

Scoreboard Summary (Rezumatul 

realizărilor privind starea și 

performanțele programului de 

reglementare) publicat în cadrul 

programului REFIT, care își propune 

elaborarea de politici mai eficiente 

și mai rentabile. 

Începând cu anul 2011, articolul 

36 din Regulamentul european 

privind informarea consumatorilor 

cu privire la produsele alimentare 

(EUFIC) a remarcat că este necesară 

adoptarea de către Comisie a unui 

act de punere în aplicare a informării 

„referitoare la adecvarea unui 

produs alimentar pentru vegetarieni 

sau vegani”. În mod esențial, însă, 

regulamentul nu a specificat un 

termen pentru acest act și Comisia a 

amânat adoptarea actului de punere 

în aplicare a acestei prevederi din 

regulamentul EUFIC. 

Anunțul demarării lucrărilor 

pregătitoare a fost salutat de 

European Vegetarian Union 

(Uniunea Vegetariană Europeană 

– EVU), care a făcut lobby în UE 

pentru o definiție a alimentelor 

vegane și vegetariene începând 

din 2008. „Consumatorii europeni 

de alimente vegane și vegetariene, 

precum și furnizorii lor, în ceea 

ce privește atât partea de 

producție, cât și partea de comerț 

cu amănuntul, se vor putea 

baza pe un set de reguli pentru 

produsele alimentare pe bază de 

plante. Acest lucru va îmbunătăți 

pozițiile tuturor părților implicate 

în lanțul alimentar”, a spus acesta. 

„Angajamentul executivului UE este 

acum înregistrat și deschide calea 

pentru o piesă crucială a «legii 

vegetariene».” 

Oliver 

Hartmann 

consultant 

juridic la Keller & 

Heckman 

FDE: 

„O definiție este esențială” 

EVU colaborează cu 

FoodDrinkEurope (FDE), asociația 

care reprezintă interesele 

producătorilor europeni de alimente 

și băuturi, în cadrul unui proiect de 

definire a termenilor (a se vedea 

caseta). Purtătorul de cuvânt al 

FDE a declarat că a sprijinit pe 

deplin lucrările Comisiei privind 

definirea alimentelor vegetariene și 

vegane. „Având în vedere interesul 

în creștere și cererea de alimente 

vegane și vegetariene și relevanța 

crescândă a acestui segment de 

piață, o definiție este esențială pentru 

a garanta libertatea de alegere a 

consumatorilor, precum și buna 

funcționare a sistemului unic pentru 

produsele alimentare. Lucrăm 

împreună cu EVU și suntem pregătiți 

să susținem în continuare acest 

proces.” 

48 ediția 9 – 2018

LEGISLAȚIEROA 

Certitudine juridică 

Potrivit lui Oliver Hartmann, 

consultant juridic la Keller & 

Heckman, angajamentul Comisiei 

de a începe actul de punere în 

aplicare a informării „referitoare la 

adecvarea unui produs alimentar 

pentru vegetarieni sau vegani” este 

o evoluție pozitivă care „va crea o 

anumită certitudine juridică”. 

„Pe de o parte, acest lucru ar 

putea fi văzut ca o surpriză într-o 

oarecare măsură deoarece, recent, 

Comisia a menționat că nu se 

poate angaja în acest moment 

într-un astfel de proiect. Dar, pe 

de altă parte, a existat o presiune 

asupra Comisiei pentru a acționa, în 

special din cadrul platformei REFIT, 

precum și din cauza evoluțiilor la 

nivel național”, a declarat el pentru 

FoodNavigator. 

În 2016, miniștrii protecției 

consumatorilor din landurile 

germane [Länder] au votat în 

unanimitate în favoarea propunerii 

de formulare a unei definiții legale 

a termenilor vegan și vegetarian. 

Formularea unei definiții a fost 

realizată în comun și în mod 

consensual de un grup de 

lucru al landurilor, de Federația 

Germană pentru Legislația 

Alimentară și Știința Alimentară 

(Bund für Lebensmittelrecht und 

Lebensmittelkunde – un grup de 

lobby al industriei de profil) și de 

VEBU, sucursala germană a EVU. 

Totuși, Hartmann a apreciat că este 

dificil de spus când ar intra de fapt 

în vigoare respectiva definiție care 

să ofere producătorilor de alimente 

condiții echitabile la nivelul întregii 

Uniuni Europene.După finalizarea 

proiectului de către Comisie, 

reprezentanții statelor membre, în 

cadrul Comitetului permanent, vor vota 

pentru sau împotriva adoptării sale. 

EVU a recunoscut că alte chestiuni 

politice viitoare, care se petrec la 

orizontul de timp al anului 2019, ar 

putea întârzia proiectul. „EVU va 

veghea cu atenție asupra acestui 

lucru, astfel încât Brexit, alegerile 

pentru Parlamentul European 

și numirea unui nou colegiu de 

comisari, care se vor întâmpla în 

2019, nu vor reprezenta un motiv de 

întârziere sau abandonare a cauzei”, 

au declarat reprezentanții EVU. 

Pe lângă etichetarea vegetariană 

și vegană, Platforma REFIT a 

adoptat, de asemenea, două 

avize în domeniul sănătății și al 

siguranței alimentare; unul dintre 

ele privește reziduurile de pesticide 

și medicamente tradiționale pe 

bază de plante. „Avizele vor fi 

urmate de evaluările privind cadrul 

legislativ referitor la pesticide și 

de reglementările în materie de 

sănătate”, a afirmat Comisia. 

Definiția EVU a termenilor de vegetarian și vegan 

Alimentele vegane sunt acelea care nu sunt 

de origine animală și în care, în niciun stadiu 

de producție și prelucrare, nu s-au utilizat sau 

alimentele nu au fost completate cu: 

• ingrediente (inclusiv aditivi, purtători, aromatizanți 

și enzime); 

• auxiliari tehnologici; 

• substanțe care nu sunt aditivi alimentari, dar care 

sunt utilizate în același mod și având același scop 

ca adjuvanții tehnologici în formă prelucrată sau 

neprelucrată care sunt de origine animală. 

Alimentele vegetariene îndeplinesc cerințele de la 

alineatul (1), cu diferența că în producția lor se pot 

adăuga sau utiliza următoarele: lapte, colostru, ouă, 

miere, ceară de albine, propolis, grăsime de oaie 

(inclusiv lanolină sau componente sau derivați ai 

acestora). 

Sursa: https://www.foodnavigator.com/Article/2017/11/03/EU-to-set-legal-definition-ofvegetarian-and-vegan-food 

49

TRENDROA 

TENDINȚELE DIETETICE AJUTĂ LA 

CREȘTEREA INDUSTRIEI PROTEINELOR 

Sectorul produselor lactate 

este supus unor schimbări 

revoluționare datorită dietelor 

noastre în continuă evoluție. 

Deoarece industria răspunde 

tendințelor consumatorilor, precum 

și obiectivelor guvernamentale, 

asistăm la dezvoltarea de noi 

produse, la schimbarea practicilor 

de lucru și la creștere în sectoarele 

ce vând proteine de pe piața 

globală a alimentelor. 

Având în vedere că milenialii 

sunt persoane care frecventează 

sălile de gimnastică și care se 

preocupă de sănătate, ei preferă 

dietele bogate în proteine, fapt 

care constituie o perspectivă 

pozitivă pentru sectorul produselor 

lactate, cererea globală de lapte 

fiind estimată să crească cu 2,5% 

pe an până în 2020. Cercetările 

au descoperit că indivizii tind să 

primească mai mult din caloriile 

zilnice din proteine (care includ 

laptele) decât din carbohidrați (cum 

ar fi cerealele). 

Lindsey Ormond, manager de 

dezvoltare a afacerii pentru 

sănătate și performanță nutrițională 

la Arla Foods Ingredients, a declarat 

că proteinele lactate reprezintă o 

atracție pentru consumatorii care 

caută o modalitate mai naturală, 

mai hrănitoare și pe termen lung 

pentru a-și gestiona greutatea, în 

loc de o metodă rapidă. 

Obiectivele de dezvoltare 

durabilă ale ONU îmbunătățesc 

practicile de lucru ecologice 

Cererea suplimentară din industria 

laptelui este însoțită și de o nevoie 

tot mai mare de transparență în 

lanțurile alimentare. Consumatorii 

caută acum să acceseze informații 

despre companiile ale căror 

produse le cumpără, cum ar fi 

informații nutriționale, precum și 

unde au fost obținute ingredientele. 

Organizațiile recunosc valoarea 

încrederii consumatorilor în 

companie și marcă și iau măsuri 

pentru îmbunătățirea trasabilității 

lanțului de aprovizionare. 

Multe întreprinderi producătoare 

de lactate iau măsuri suplimentare 

și încep să utilizeze alimentația 

durabilă (alimente sănătoase 

care au fost produse într-un mod 

ecologic), în conformitate cu 

Obiectivele ONU de Dezvoltare 

Durabilă din 2030. Obiectivele 

de dezvoltare durabilă stabilite 

de ONU includ, de asemenea, 

realizarea unui management 

durabil și utilizarea eficientă a 

resurselor naturale, precum și 

reducerea la jumătate a deșeurilor 

alimentare globale pe cap de 

locuitor la nivelul comercianților 

cu amănuntul și al consumatorilor 

până în 2030. Aceasta acoperă, de 

asemenea, reducerea pierderilor 

alimentare de-a lungul lanțurilor 

de producție și furnizare. Aceste 

obiective oferă o imagine de 

ansamblu asupra modului în care 

viitorul se va manifesta în sectorul 

produselor lactate. Obiectivele 

ONU, precum și consumatorii cu 

conștiință ecologică sugerează 

trecerea la practici de lucru 

ecologice, iar transparența în 

rândul mărcilor va constitui o 

caracteristică cheie în viitor. 

Creșterea nevoii de confort 

Consumatorii preocupați de 

sănătate și care totodată dispun 

de foarte puțin timp influențează 

și tendințele din domeniul 

industriei lactatelor. Nevoia noastră 

crescândă de hrană comodă a 

dus la dezvoltarea de noi produse, 

de noi formate de ambalare și de 

soluții de tip „ia și mergi”. 

Consumul „pe fugă” crește, la fel 

ca cererea de porții mai mici și 

de soluții confortabile. Exemplele 

includ pungi resigilabile pentru 

CEREREA SUPLIMENTARĂ 

DIN INDUSTRIA LAPTELUI 

ESTE ÎNSOȚITĂ ȘI DE O 

NEVOIE TOT MAI MARE DE 

TRANSPARENȚĂ ÎN 

LANȚURILE ALIMENTARE. 

50 ediția 9 – 2018

ânzeturi, snack-brânzeturi în 

porții mici, iaurturi în recipiente de 

120 ml (4 oz), băuturi probiotice 

la sticlă și porții de înghețată 

miniaturale, pentru a numi doar 

câteva. 

Efectul acestei situații de fapt este 

că mărcile trebuie să fie tot mai 

inovatoare în abordările lor legate 

de ambalare, metode de producție 

și marketing. O astfel de companie 

care are o abordare puternică și 

inovatoare este India’s Goodness! 

Beverages, care a recunoscut un 

decalaj în piața produselor pentru 

Lindsey Ormond 

manager de 

dezvoltare a 

afacerii pentru 

sănătate și 

performanță 

nutrițională la 

Arla Foods 

micul dejun din Marea Britanie. 

Gama sa de smoothie-uri pentru 

micul dejun include soiuri cu 

ovăz și iaurt care au o perioadă 

de depozitare de 90 de zile, fără 

ingrediente artificiale și care conțin 

cel puțin 5 g de proteine. 

Viitorul pieței de proteine 

Răspunsul industriei produselor 

lactate la tendințele pieței de 

proteine, cum ar fi trecerea la 

porțiile mai mici, poate, la rândul 

său, contracara aspecte precum 

deșeurile alimentare și creșterea 

nivelului de obezitate. 

Legislația și obiectivele alimentare, 

precum cele stabilite de ONU, 

joacă un rol important în 

schimbările industriei produselor 

lactate. Totuși, se pare că tendințele 

consumatorilor și preferințele 

alimentare sunt principala cauză a 

schimbării în acest sector. 

Pe lângă modificările actuale ale 

piețelor existente de produse lactate 

și de proteine, piețele emergente – 

cum ar fi Asia, unde se înregistrează 

o popularitate crescândă a 

produselor lactate – vor însemna o 

creștere viitoare a sectorului. 

Sursa: https://www.dairyreporter.com/Article/2017/11/02/Diettrends-result-in-growth-for-the-protein-industry 

LEGISLAȚIA ȘI OBIECTIVELE 

ALIMENTARE, PRECUM CELE 

STABILITE DE ONU, JOACĂ UN 

ROL IMPORTANT ÎN 

SCHIMBĂRILE INDUSTRIEI 

PRODUSELOR LACTATE. TOTUȘI, 

SE PARE CĂ TENDINȚELE 

CONSUMATORILOR ȘI 

PREFERINȚELE ALIMENTARE 

SUNT PRINCIPALA CAUZĂ A 

SCHIMBĂRII ÎN ACEST SECTOR. 

51

CARNEROA 

FIRMELE DE AROME 

ȘI CONDIMENTE 

ÎȘI POT ÎNDREPTA ATENȚIA SPRE SEGMENTUL HALAL 

DIN PIEȚELE ORIENTULUI MIJLOCIU 

Producătorii de ingrediente 

sunt îndemnați să-și îndrepte 

atenția și spre piața produselor 

alimentare halal aflată în creștere 

rapidă, dacă vor să facă progrese, 

în materie de vânzări și cote de 

piață în Orientul Mijlociu. 

Industria alimentară halal din 

regiunea Golfului este evaluată 

la peste 50 de miliarde de 

dolari, potrivit consultantului 

pentru produse alimentare și 

băuturi Farrelly & Mitchell, iar 

organizatorii târgului regional 

Gulfood Manufacturing (eveniment 

care de obicei se desfășoară la 

sfârșitul anului; în 2018 el va avea 

loc în perioada 6-8 noiembrie) 

încurajează firmele să valorifice 

cererea de produse halal, inclusiv 

cererea de carne de acest tip. 

„Sectorul halal din întreaga lume a 

cunoscut o creștere extraordinară 

în ultimii ani, iar EAU (Emiratele 

Arabe Unite) a devenit lider în 

industrie în ceea ce privește 

stabilirea celor mai înalte standarde 

în domeniu”, a declarat Trixie 

LohMirmand, vicepreședinte senior 

al departamentului de expoziții 

și management al evenimentelor 

la Dubai World Trade Center – 

locul de desfășurare al Gulfood 

Manufacturing. 

LohMirmand a mai adăugat că 

numărul mare de expozanți, inclusiv 

cele 144 de firme specializate în 

fabricarea și comercializarea de 

produse alimentare halal, prezenți 

în 2017 la eveniment (care s-a 

desfășurat în perioada 31 octombrie 

– 2 noiembrie) indică afaceri în 

creștere pentru Orientul Mijlociu, 

iar participarea unui număr din ce 

în ce mai mare de firme la acest 

eveniment ar putea ajuta EAU 

să devină principalul jucător în 

comerțul cu produse halal. Ea a mai 

spus: „Cred că această platformă 

de afaceri ajută, fără îndoială, 

emiratul să-și atingă obiectivul 

de a deveni capitala economiei 

islamice, susținută în acest demers 

de comerțul în creștere cu mărfuri 

halal.” 

Dubai – hub pentru piața halal 

Dubai este considerat un punct 

central între Est și Vest al comerțului 

cu alimente halal. Dubai are o 

reputație solidă, este deschis 

pentru afaceri, există o cultură de 

a încuraja afacerile aici, evident că 

este foarte modern, deschideri de 

noi restaurante au loc tot timpul, 

și de aici poți ulterior să te extinzi 

cu un produs și pe alte piețe, 

pentru că „deja a fost prezentat 

aici”. Hrana halal este norma în 

Emiratele Arabe Unite, deci nu e de 

mirare că acest stat este considerat 

lider de piață la nivel mondial în 

industrie. „Numai în Emiratele 

Arabe Unite, avem o industrie 

alimentară în valoare de 46 de 

miliarde Dh (12,5 miliarde USD), 

ale cărei produse sunt destinate 

atât pentru consum intern, cât și 

pentru export și reexport către 

diferite țări din întreaga lume”, 

spune Abdulla Abdul Qader Al 

Maeeni, director general al ESMA 

(Autoritatea pentru Standardizare 

și Metrologie din EAU). Standardele 

ESMA de certificare halal sunt 

considerate standardul global de 

referință pentru operațiunile halal 

la nivel mondial. „Ca un centru 

strategic între Est și Vest pentru 

produsele halal, procesăm produse 

alimentare halal care cântăresc 

în total 16 miliarde de kilograme, 

inclusiv carne de pasăre și vită, 

iar o proporție semnificativă 

este exportată și reexportată în 

străinătate”, spune Al Maeeni. 

De asemenea, acest segment are 

perspective frumoase de creștere 

și în Arabia Saudită ca răspuns 

la o mai mare atenție acordată 

turismului. „Segmentul premium 

este cu siguranță în creștere în 

Arabia Saudită”, spune Wahid Kandil, 

patronul firmei Prairie Halal Foods. 

„Există destul de multe restaurante de 

lux care își deschid operațiunile acolo. 

Și mai multe hoteluri de cinci stele se 

deschid acolo.” 

Condimente picante 

pentru piețele halal 

Firma egipteană Kamena Products 

Corporation se concentrează, de 

asemenea, pe extinderea ofertei 

sale de condimente. Managerul său 

regional de vânzări, Samy Anton, 

spune că firma a fost capabilă să 

dezvolte arome, precum cele din 

gama picant, care se potrivesc 

gusturilor și preferințelor Orientului 

Mijlociu și își doresc să le vândă 

pe scară mai largă. „Sperăm să 

pătrundem pe piețe precum Siria, 

Iordania, Irak, Arabia Saudită, 

EAU și Kuweit, în condițiile în care 

activăm pe continentul african în 

țări precum Sudan, Etiopia, Libia, 

Algeria, Kenya, Nigeria, Rwanda și 

Uganda”, spune Anton. 

Sursa: https://www.globalmeatnews.com/Article/2017/10/31/Spicy-mix-flavour-firmstarget-halal-sector 

52 ediția 9 – 2018

MORĂRITROA 

INDUSTRIA DE MORĂRIT DIN 

UE SE VA CONSOLIDA, SE VA 

SPECIALIZA... SAU AMBELE? 

multe opțiuni strategice pentru 

îmbunătățirea rentabilității 

marjelor de profit și a poziției pe 

piață pentru companiile din UE 

și companiile din afara UE care 

doresc să intre pe piața UE.” 

Opțiunile industriei de morărit 

Conform analiștilor Rabobank 

International, firmele de morărit 

de pe piața europeană au câteva 

opțiuni strategice de dezvoltare: 

excelența operațională pe piața 

internă; consolidarea pan-UE 

în morărit; și specializarea în 

subsegmente de morărit de nișă. 

Excelența operațională pe piața 

internă presupune ca participanții 

din industrie care sunt capabili 

să adopte modele de afaceri ce 

combină eficiența industrială, 

resursele excelente de materii 

prime și abilitatea de a se adapta 

schimbărilor cererii locale vor 

obține o rentabilitate mai bună a 

marjelor de profit. 

Peisajul industriei de morărit 

din UE s-a schimbat semnificativ 

în ultimul deceniu. Jucătorii 

supraviețuitori din industrie și noii 

participanți pe această piață sunt 

acum pregătiți să înceapă să profite 

de oportunitățile, determinate de 

schimbările de pe piețele de 

panificație și de comportamentul 

consumatorilor. „Considerăm că 

specializarea, consolidarea sau o 

combinație a celor două vor fi 

strategii cheie la nivelul UE și la 

nivel național”, arată un studiu al 

Rabobank International. 

Sectorul de morărit din UE prezintă 

semne de schimbare pe întregul 

continent. Industria este mai puțin 

fragmentată decât acum zece ani; 

cota de piață a firmelor din morărit 

indică apariția unor mari actori în 

industria UE, fie noi, fie mai vechi, 

dar care au trecut printr-un proces 

de remodelare; iar numărul de mori 

este în continuă scădere, așa cum 

a fost, de altfel, în ultimele cinci 

decenii. 

Cu toate acestea, sectorul morăritului 

din UE, al treilea din lume, ca 

mărime, după cele din China și 

India, prezintă încă diferențe mari 

în structură atunci când luăm în 

considerare diferitele țări ale UE. 

„Rabobank se așteaptă la 

o consolidare accelerată în 

industria de morărit a UE”, 

susține Vito Martielli, analist pe 

sectorul cerealelor și semințelor 

oleaginoase. „Vedem mai 

Vito Martielli 

Senior Analyst 

- Grains & 

Oilseeds, 

Rabobank 

O altă strategie identificată ca 

fiind de succes de către specialiștii 

Rabobank International este 

consolidarea pan-UE pe piața 

de bază de morărit. O strategie 

paneuropeană este o opțiune 

viabilă pentru unii dintre concurenții 

din sectorul de morărit. Economiile 

de scară la nivelul UE pot oferi 

oportunități legate de creșteri ale 

pieței industriei de panificație 

industrială și ale comerțului modern 

cu amănuntul. 

În sfârșit, o a treia opțiune de 

dezvoltare recomandată de analiștii 

Rabobank International este 

specializarea în subsegmente de 

morărit de nișă. Grâul dur, orezul, 

porumbul și ovăzul sunt segmente 

de nișă care arată o rentabilitate 

mai mare decât măcinarea grâului 

standard pentru obținerea făinii 

de grâu. Ele corespund unor 

segmente ce înregistrează o 

creștere interesantă a pieței și oferă 

oportunitatea de diversificare către 

afacerile adiacente. 

Sursa: https://research.rabobank.com/far/en/sectors/grains-oilseeds/should-the-eu-milling-industry-consolidate-specialise-or-both.html 

53

CĂPȘUNI 

ȘI BUSUIOC: 

REȚETĂ PENTRU 

SUCCESUL 

CONSERVANȚILOR 

NATURALI? 

Pâinea ce are în compoziție 

extracte din căpșuni și frunze de 

busuioc prezintă calități 

antioxidante superioare 

conservanților artificiali utilizați 

comercial, arată un studiu. 

Rezultatele cercetărilor au 

evidențiat o capacitate antioxidantă 

mai mare comparativ cu pâinea în 

care au fost utilizați conservanți și 

aditivi, precum acidul ascorbic și 

sorbatul de potasiu. 

Cercetătorii consideră că aceste 

extracte „ar putea reprezenta 

alternative la aditivii comerciali 

tradiționali utilizați în prezent”. 

Aditivi cum ar fi acidul ascorbic (un 

antioxidant) și sorbatul de potasiu 

(un conservant) sunt utilizați 

în mod obișnuit în procesarea 

alimentelor pentru ca producătorii 

să se asigure că textura și aroma 

dorite sunt realizate pentru a 

se obține calitatea produsului 

și stabilitatea acesteia în timp. 

Utilizarea lor este însă restricționată 

de către Autoritatea Europeană 

pentru Siguranța Alimentară (EFSA) 

în ceea ce privește cantitățile ce pot 

fi folosite în produsele alimentare, 

instituția europeană considerând că 

în cantități mari aditivii sunt toxici. 

În acest context, extractele naturale 

nu numai că par a fi alternative 

viabile, ci și potrivite pentru a 

satisface dorințele consumatorilor, 

care sunt interesați tot mai mult de 

sănătate și bunăstarea organismului 

lor și care, ca atare, preferă 

alimentele etichetate ca fiind mai 

sănătoase și mai naturale. 

La fel ca alți aditivi, antimicrobienii, 

antioxidanții și agenții antibacterieni 

se numără printre aditivii cel mai 

des folosiți în industria alimentară 

pentru conservarea produselor pe 

perioade mai îndelungate. 

Metodă 

Cercetătorii de la Institutul 

Politehnic din Bragança (Portugalia) 

și Universitatea din Belgrad (Serbia) 

au stabilit trei grupuri de studiu: 

grupul de control (fără adaos de 

orice aditiv), pâinea care avea în 

compoziție acid ascorbic (E300) și 

pâinea cu sorbat de potasiu (E202). 

Pentru fiecare grup, echipa a 

efectuat o serie de teste analitice 

repetate de trei ori pe tot parcursul 

perioadei de studiu: imediat după 

prepararea pâinii și după trei și 

șapte zile. 

În experiment cercetătorii au inclus, 

de asemenea, probe suplimentare 

de pâine în care au adăugat 

catechină din căpșuni și acid 

rosmarinic obținut din frunze de 

busuioc. 

Echipa de cercetare a constatat că 

ambele extracte naturale prezintă 

activitate antioxidantă, fără toxicitate 

până la doza maximă testată (400 

micrograme pe mililitru (μg / ml)). 

În plus, pâinea cu extractele 

naturale, în special busuiocul, 

ACESTE 

EXTRACTE 

„AR PUTEA 

REPREZENTA 

ALTERNATIVE 

LA ADITIVII 

COMERCIALI 

TRADIȚIONALI 

UTILIZAȚI ÎN 

PREZENT” 

prezintă o capacitate antioxidantă 

mai mare decât pâinea cu acid 

ascorbic și sorbat de potasiu. 

„Fructele de căpșuni și frunzele 

de busuioc au extracte etanolice 

care au prezentat o bioactivitate 

puternică”, se arată în studiu. 

Efectele protectoare au fost 

atribuite prezenței compușilor 

fenolici; catechinele au atras 

atenția, mai ales datorită activității 

lor antioxidante relativ ridicate. De 

asemenea, acidul rosmarinic a fost 

caracterizat ca fiind unul dintre cei 

mai abundenți esteri ai acidului 

cafeic prezent în Ocinium spp 

(busuioc).” 

Calitățile conservative ale 

busuiocului 

Abilitatea busuiocului de a păstra 

produsele alimentare, menținând 

în același timp proprietățile 

nutriționale, a fost demonstrată 

într-un studiu anterior, conceput 

pentru a arăta eficiența extrasului în 

creșterea duratei de conservare și 

potențiale efecte asupra sănătății. 

Uleiul esențial al extractului a fost 

adăugat, de asemenea, la filmele 

de gelatină din pește pentru a 

menține calitatea peștelui, în timp 

ce guma de semințe de busuioc 

a fost adăugată în înghețată și 

brânză, pentru ca acestea să-și 

mențină proprietățile reologice, 

fizice și senzoriale. 

Sursa: (LWT - Food Science and Technology, doi.org/10.1016/j.lwt.2017.09.041, “Arbutus unedo L. și Ocimum 

basilicum L. ca surse de conservanți naturali pentru industria alimentară: Un studiu de caz care utilizează pâinea”. 

Autori: Sallawi Takwa și colab. 

54 ediția 9 – 2018

VÂNZĂRILE 

DE ALIMENTE 

ÎN EUROPA: 

CÂȘTIGĂTORII 

ȘI PERDANȚII 

ANULUI 2017 

VÂNZĂRILE DE PRODUSE ALIMENTARE DE PE TOT CUPRINSUL EUROPEI AU CRESCUT ÎN ULTIMII 

CINCI ANI – DAR NU TOATE REGIUNILE ȘI CATEGORIILE AU PERFORMAT ÎN MOD EGAL. CE ZONE 

SUNT ÎN EXPANSIUNE ȘI UNDE SE ÎNTÂLNESC PERDANȚII DIN DOMENIUL PRODUCȚIEI DE ALIMENTE? 

Vânzările de produse 

alimentare în Europa au crescut 

cu 12,9% între 2012 și 2017, după 

cum o arată noile date prezentate 

de firma de cercetare a pieței 

Euromonitor International. Totalul 

cheltuielilor făcute de europeni 

pentru alimentele ambalate a urcat 

la 575,6 miliarde de euro în 2017, 

ceea ce reprezintă o rată compusă 

anuală de creștere (CAGR) de 

2,45%. 

Creșterea vânzărilor de produse 

alimentare nu a fost egală peste 

tot în întreaga Europă: piețele 

din Europa de Est au avansat mai 

repede decât cele din Europa de 

Vest, deși au pornit de la o bază 

mai scăzută. Vânzările din Europa 

de Est au ajuns la un nivel de 

135,3 miliarde de euro, crescând 

cu un CAGR (rată anuală compusă 

de creștere) de 6,8%. În Europa 

de Vest, vânzările de produse 

alimentare ambalate au ajuns la 

440,4 miliarde de euro, dar cu un 

CAGR de doar 1,3%. 

Pâinea nu a reușit 

să crească în Europa de Est 

În ciuda condițiilor relativ favorabile 

oferite de piețele țărilor din 

Europa de Est, cifrele Euromonitor 

arată că expansiunea în sectorul 

produselor de panificație a avut 

un ritm de evoluție sub media 

creșterii vânzărilor totale de 

produse alimentare din regiune. 

Vânzările de produse de panificație 

au înregistrat un CAGR de 3,9% în 

această perioadă. 

Joana Sokolnik, analist la 

Euromonitor, a declarat pentru 

FoodNavigator că această tendință 

poate fi parțial atribuită naturii 

relativ mature a sectorului de 

panificație din regiune. Cu pâinea 

care reprezintă 92% din piața de 

panificație din regiune, tendințele 

de consum au evoluat și ele. 

„Consumul de pâine a înregistrat o 

dinamică negativă în ultimii cinci ani 

în aproape toate țările est-europene. 

Pe de o parte, aceasta reflectă natura 

matură a categoriei segmentului 

de producție și comercializare a 

pâinii, iar pe de altă parte, piața 

este influențată și de o serie de 

factori diferiți, cum ar fi schimbarea 

obiceiurilor și a preferințelor 

zilnice. De exemplu, est-europenii 

se îndepărtează lent de obiceiul 

de a avea o felie de pâine care să 

însoțească aproape fiecare masă. 

Dezvoltarea punctelor de servire a 

alimentelor și o cultură a consumului 

de alimente în afara gospodăriei a 

avut de asemenea un impact.” 

Nu este o veste proastă pentru 

companiile de panificație active 

în Europa de Est. Schimbarea 

tendințelor de consum este 

însoțită de creșterea preferinței 

consumatorilor pentru produse 

cu valoare adăugată care sunt 

disponibile la prețuri mai mari 

și care pot astfel să constituie o 

oportunitate pentru creșterea 

profiturilor pentru firmele din 

domeniu. 

„Est-europenii cumpără din ce 

în ce mai multe produse de 

panificație de o mai bună calitate, 

precum și produse de panificație 

mai sănătoase ce oferă avantaje 

suplimentare din acest punct de 

vedere – varietăți cu conținut bogat 

de fibre ori cu ingrediente noi, 

cum ar fi fructele goji și semințele 

de chia. Îmbunătățirea situației 

economice și consolidarea cererii 

pentru produse de panificație ce 

mențin starea de sănătate vor 

alimenta în continuare creșterea 

vânzărilor de produse premium, 

de bună calitate și de produse care 

oferă beneficii pentru sănătate.” 

55

STATISTICIROA 

Laptele este „acru” 

în Europa de Vest 

Sectorul produselor lactate din 

Europa de Est se număra printre 

cele mai performante categorii, 

cu un CAGR de 7,1% în cei cinci 

ani analizați, ritm ce a asigurat 

în 2017 un nivel al vânzărilor de 

34,3 miliarde de euro. Această 

tendință nu se regăsește însă și în 

Europa de Vest, unde producția de 

lactate a fost în mod evident cel 

mai slab performer din industria 

alimentară. Vânzările de produse 

lactate în Europa de Vest, deși au 

totalizat 96,6 miliarde de euro, au 

beneficiat de un CAGR de doar 

0,27% în cei cinci ani analizați. 

Leonardo Freitas, analist principal la 

Euromonitor, a sugerat că această 

performanță slabă a categoriei 

a fost determinată de evoluția 

atitudinii consumatorilor față de 

sectorul lactatelor, precum și de 

incertitudinile și suspiciunile cu 

privire la calitatea și siguranța 

produselor lactate. „O schimbare 

recentă și semnificativă în stilul de 

viață și alegerile consumatorilor 

au modificat evoluția segmentului 

lactatelor în întreaga regiune 

și au determinat performanța 

slabă a sectorului. În condițiile 

unei creșteri a preocupării 

privind intoleranța la lactoză, pe 

continent, mulți consumatori au 

început să-și diminueze achizițiile 

de produse lactate și să caute 

produse alternative cum ar fi 

laptele de migdale, produsele pe 

bază de soia și laptele de nucă de 

cocos. Produsele lactate sunt, de 

asemenea, menționate din ce în 

ce mai des ca având legătură cu 

probleme legate de digestie.” 

Pentru a inversa aceste tendințe, 

procesatorii de produse lactate 

trebuie să se adapteze la această 

nouă cerere pe o piață în declin, a 

sugerat Freitas. 

Dar, în ciuda provocărilor apărute, 

sectorul european al produselor 

lactate rămâne atrăgător, datorită 

dimensiunilor sale și nivelului ridicat 

de penetrare. „Consumul de lactate 

din Europa de Vest este încă ridicat 

și este de așteptat ca regiunea să 

rămână unul dintre cei mai mari 

consumatori de lapte din lume. 

Producătorii locali de produse 

lactate din Europa sunt recunoscuți 

în întreaga lume pentru calitatea 

brânzei și a laptelui crud, ceea ce 

poate constitui un avantaj atunci 

când caută alte regiuni și țări unde 

să-și exporte produsele”, a declarat 

Freitas pentru FoodNavigator. 

Dulcele succes 

al produselor de cofetărie 

Vânzările de produse de cofetărie 

au înregistrat o evoluție puternică 

atât în Europa de Est, cât și în 

Europa de Vest, cu un CAGR de 

7,5% și, respectiv, 1,44%. Această 

creștere a fost atinsă în ciuda 

asocierii negative a acestora cu 

un consum ridicat de zahăr și a 

legăturii consumului de astfel de 

produse cu apariția și dezvoltarea 

unor boli netransmisibile, cum ar 

fi diabetul zaharat. Potrivit Freitas, 

producătorii de dulciuri au reușit 

să depășească această provocare 

concentrându-se pe inovație, 

aducând „arome noi, la modă” și 

susținând această investiție prin 

cheltuieli de marketing deloc de 

neglijat. Cu toate acestea, Freitas 

a declarat că mesajele transmise 

în spațiul public legate de nutriție 

și sănătate vor influența evoluția 

sectorului, în special în Europa de 

Vest. „Politicile publice care îi pun 

în gardă pe consumatori cu privire 

la riscul unei diete cu conținut 

ridicat de zahăr și pledoaria pentru 

un consum mai moderat au 

avut efecte, iar controlul porțiilor 

(ambalaje și formate mai mici) a 

devenit mai popular în regiune, 

ceea ce s-a reflectat în volumul 

vânzărilor. În ciuda acestui fapt, 

dulciurile din ciocolată și băuturile 

calde dulci sunt încă favorite 

atunci când vine vorba produse 

din categoria de răsfăț culinar, 

iar consumatorii continuă să 

cheltuiască pe această categorie.” 

Mâncărurile gata preparate, 

performerii de top 

Mâncărurile gata preparate – o 

categorie pe care Euromonitor 

nu a publicat-o pentru piețele 

emergente din Europa de Est 

– au fost în topul performerilor 

în Europa de Vest. Sectorul a 

înregistrat o rată de creștere 

compusă de aproape 2% între 

2012 și 2017, vânzările crescând 

la 22,8 miliarde de euro în 2017. 

Creșterea a fost susținută de 

tendințele demografice, cum ar fi 

creșterea numărului de gospodării 

individuale. Dar a fost încurajată și 

de industrie în sine, care investește 

resurse suplimentare în furnizarea 

unei oferte de mâncare gata 

preparate. 

DULCIURILE DIN CIOCOLATĂ ȘI 

BĂUTURILE CALDE DULCI SUNT 

ÎNCĂ FAVORITE ATUNCI CÂND 

VINE VORBA PRODUSE DIN 

CATEGORIA DE RĂSFĂȚ 

CULINAR, IAR CONSUMATORII 

CONTINUĂ SĂ CHELTUIASCĂ 

PE ACEASTĂ CATEGORIE 

„O investiție mai mare din partea 

producătorilor de alimente gata 

preparate pentru a se alinia la 

noile trenduri de consum, cum 

ar fi dezvoltarea de mâncăruri 

gata preparate mai sănătoase, 

cu ingrediente proaspete și cu 

o cantitate mai mică de calorii 

/ grăsimi, a sprijinit extinderea 

sectorului. Legată de tendințele 

de sănătate și de obținere a unei 

stări de bine, premiumizarea 

este, de asemenea, o opțiunecheie. 

Deoarece mâncărurile 

gata preparate au fost percepute 

anterior ca o opțiune de masă 

ieftină și nesofisticată, producătorii 

au depus eforturi suplimentare 

pentru a repoziționa ideea de 

mâncăruri gata preparate cu 

valoare adăugată mai mare, cu 

ingrediente de calitate superioară și 

cu noi tehnici de conservare.” 

Sursa: https://www.foodnavigator.com/Article/2017/10/24/Foodsales-in-Europe-The-2017-winners-and-losers 

56 ediția 9 – 2018

Revista Ro.aliment editia 8 - revista specialistilor din industria alimentar9

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?