Revista Ro.aliment editia 8 - revista specialistilor din industria alimentar9

ȘTIRIROA
GIGANTUL ELVEȚIAN NESTLÉ
A AJUNS LA O COTĂ DE 44% DIN
PIAȚA LOCALĂ A CEREALELOR
PENTRU MICUL DEJUN
Creșterea salariilor și a pensiilor din
ultimii doi ani a condus la majorarea
consumului de cereale pentru micul
dejun, dar și la o majorare a cererii pentru
produse mai scumpe, precum cele fără
gluten sau bogate în fibre, conform unui
studiu al companiei de cercetare de piață
Euromonitor. Cu un consum de mai puțin de
un kilogram de cereale pentru micul dejun
per capita anual, România nu a ajuns nici
măcar la jumătatea nivelului înregistrat în
medie în vestul Uniunii Europene. „Se
așteaptă ca în România vânzările de cereale
pentru micul dejun să crească atât în volum,
cât și în valoare în retail în următorii ani,
având în vedere extinderea comerțului
modern, dar și faptul că în România
consumul per capita de cereale pentru micul
dejun este la 40% din media din țările
vest-europene”, spun analiștii de la
Euromonitor.
Analiza companiei de cercetare scoate în
evidență faptul că Nestlé România, unul
dintre cei mai mari jucători din acest sector,
avea anul trecut o cotă de piață de 44%
în retail în valoare, rezultat susținut de
campanii de marketing, de un grad mare
de cunoaștere a brandurilor din portofoliul
companiei de către consumatori, dar și de
o bună distribuție. Nestlé are în portofoliu
branduri precum Nesquick, Fitness sau
Chocapic.
Dacă un român consumă în medie mai puțin
de un kilogram de cereale pentru micul
dejun, un locuitor din Polonia consumă 1,2
kilograme de cereale anual, în timp ce unul
din Ungaria consumă aproape 800 de grame
pe an în medie. Pe de altă parte, în Marea
Britanie consumul este de peste 8 kilograme.
În România, valoarea vânzărilor de cereale
pentru micul dejun în retail (supermarketuri,
hipermarketuri, chioșcuri etc.) este de
aproximativ 80-90 de milioane de euro,
conform estimărilor ZF. Pe piață mai sunt
prezente și alte branduri de cereale pentru
micul dejun, așa cum este SanoVita, deținut
de firma românească cu același nume,
Rommac (Rommac Trade), Musli Vitalos de
la Dr. Oetker sau Viva de la European Food –
una dintre firmele controlate de frații Ioan și
Viorel Micula.
Sursa: zf.ro
37% DIN LAPTELE
PROCESAT ÎN
FABRICILE DE
LACTATE DIN UE
ESTE FOLOSIT LA
PRODUCȚIA DE
BRÂNZĂ
Fabricile de lactate din UE au
procesat 152 de milioane de
tone de lapte crud în 2016,
potrivit datelor Eurostat. Din
această cantitate, 37% din
laptele pus la dispoziția
procesatorilor de lactate a fost
transformat în brânză, 30% a
fost folosit la producția de unt,
13% pentru producția de
smântână și 11% pentru
producția de lapte de consum,
potrivit sursei citate. În 2016,
Regatul Unit al Marii Britanii a
produs mai mult de o cincime
(22%) din laptele de consum din
UE. Franța, Germania, Italia,
Olanda și Polonia au produs
împreună 70% din brânza
fabricată în UE. Doar 4% din
laptele procesat în fabricile de
lactate din UE a fost folosit în
producția de iaurturi, 3% pentru
producția de lapte praf, iar 2%
pentru alte tipuri de produse,
potrivit Eurostat.
România a avut în 2016 o
producție totală de peste 3,9
milioane de tone de lapte de
vacă, din care doar un sfert a
ajuns să fie procesat în fabrici,
respectiv 24% sau 952.000 de
tone.
Sursa: Eurostat
6 ediția 9 – 2018