Revista Ro.aliment editia 8 - revista specialistilor din industria alimentar9

PIAȚAROA
Louise Fresco, președinta
departamentului de cercetare
de la Universitatea Wageningen,
consideră, de asemenea, că
sectorul alimentar trebuie să
adopte „schimbări dramatice”
în activitatea proprie, pentru a
dezvolta sisteme alimentare viitoare
adecvate acestor scopuri. Evaluarea
posibilităților, primul pas pe
această cale, presupune aplicarea
și îmbunătățirea cunoștințelor
noastre curente pentru a dezvolta
un sistem alimentar mai integrat,
inclusiv găsirea de noi utilizări
pentru biomasă. „Instrumentele
noastre de cercetare pot îmbunătăți
genetica, robotica și prelucrarea
marilor cantități de date. Și avem
nevoie de instrumente care să ofere
un mai bun control al proceselor,
care ne este necesar în producția
agricolă și în întregul lanț alimentar.
Consumați mai puțină energie sau
consumați-o mai bine, folosind
genetica la adaptarea producției
la diferite condiții. Și amintiți-vă că
producerea de biomasă este primul
pas în producția secundară, inclusiv
în ceea ce privește creșterea
animalelor. Aceasta ajută nu numai
la producerea de alimente, ci și la
îmbunătățirea măsurilor necesare
pentru limitarea schimbărilor
climatice. Dacă știm exact cât CO2
poate fi fixat de suprafețele arabile,
păduri și pășuni, ne va ajuta să
facem agricultura parte a soluției”,
a spus Louise Fresco la summitul
Food2030 privind aplicarea
concretă a rezultatelor cercetării.
Moed as a avut o părere similară:
„Când ne gândim la alimentele
anului 2030, trebuie să ne gândim
[...] la ce impact au sistemele
noastre alimentare asupra climei. În
mod normal, oamenii se gândesc
la acest lucru într-un mod negativ.
Totuși, avem nevoie de mai multă
ambiție pentru a reuși și pentru asta
trebuie să ne schimbăm gândirea.
Solurile pot absorbi cantități uriașe
de carbon. Oceanele sunt de fapt
cel mai mare absorbant de carbon
pe planetă. Agricultura și silvicultura
joacă, de asemenea, un rol foarte
important. Avem nevoie de noi
cercetări asupra modului în care
agricultura poate aduce carbonul
înapoi în sol și îl poate menține
acolo. Trebuie să producem apoi
stimulente pentru ca agricultorii să
utilizeze aceste metode. Trebuie să
schimbăm modul nostru de lucru
și să arătăm cum poate și sectorul
alimentar să joace rolul său în
combaterea schimbărilor climatice.”
SUNTEM LA ÎNCEPUTUL UNEI
NOI REVOLUȚII TEHNOLOGICE,
IAR SCHIMBĂRILE VOR VENI
ȘI ÎN DOMENIUL ALIMENTAȚIEI
ȘI AL NUTRIȚIEI
Inovarea digitală oferă o
nutriție personalizată
Combaterea bolilor necontagioase
ar putea depinde de progresele
în nutriția personalizată, a sugerat
Moedas.
În domeniul sănătății, Moedas a
prezis că o alimentație personalizată
va avea un rol care din ce în ce mai
mare, luând ca exemplu progresul
înregistrat în medicina personalizată.
„Trebuie să începem să ne gândim
la personalizarea nutriției. Trebuie
să plecăm de la ideea de nutriție
și să ajungem la ideea de nutriție
personalizată, pentru că, dacă toți
sunteți hrăniți cu aceeași hrană, vom
vedea că nu toți ne simțim la fel.”
Fresco sugera că o abordare
integrată ar permite sistemelor
de alimentație să devină
„cuprinzătoare” – cu tehnologia
ca un instrument-cheie pentru
completarea agendei nutriționale și
combaterea bolilor necontagioase.
„Poate s-ar putea realiza un salt
cuantic. Poate că nu este vorba
numai de educație în școli [...],
poate că este vorba despre senzori
și sisteme de avertizare timpurie,
astfel încât, spre exemplu, să putem
ajuta oamenii predispuși la diabet
să facă alegeri mai bune.”
Joachim von Braun, de la ZEF B,
Departamentul de Schimbare
Louise Fresco
președinta
departamentului
de cercetare de
la Universitatea
Wageningen
Prof. Dr. Joachim
von Braun
Departamentul
de Schimbare
Economică și
Tehnologică
Walter Van Dyke
profesor de
tehnologie și
managementul
inovației la
Școala de Afaceri
din Vlerick
Economică și Tehnologică, a arătat
că cercetătorii europeni au început
să lucreze cu parteneri din 130 de
academii din întreaga lume pentru
a dezvolta un model comun care să
ia în considerare punctul de plecare
al unei abordări privind sistemele
alimentare.
În cadrul acestei scheme, Braun
a subliniat faptul că nutriția
personalizată este unul dintre
domeniile semnificative care
necesită cercetări ulterioare.
„Temele principale la care ne
concentrăm pe plan european
[sunt] productivitatea, reducerea
deșeurilor, bioeconomia, știința
alimentară, piețele, digitalizarea,
schimbările climatice, creșterea
animalelor și a plantelor, oceanele,
irigațiile, solurile, informații mai
bune, nutriția personalizată.
Dimensiunile strategice emergente
includ agendele de cercetare, dar și
interfața dintre cercetare și nutriție,
cu rol critic în domeniu. Avem în
vedere sensibilitatea sistemelor
alimentare și sustenabilitatea
mediului cu un accent deosebit pe
grupurile vulnerabile din Europa.”
Acest tip de ecosistem este vital
pentru dezvoltarea unor inovații,
potrivit lui Walter Van Dyke, profesor
de tehnologie și managementul
inovației la Școala de Afaceri
din Vlerick. „De unde provine
inovația reală în acest ecosistem?
[...] Electronicele se întâlnesc cu
alimentele, se întâlnesc cu fermierul.
[...] Acest ecosistem este considerat
ca o «supă primordială» de unde
se poate naște inovația. Inovația se
referă la modul în care gestionăm
ceea ce obținem din această supă
darwiniană.” Van Dyke a sugerat că
inovațiile bazate pe tehnologie, cum
ar fi „gătitul personalizat”, vor începe
de la firme mici, dar deschise spre
noi piețe. „Perturbarea inovativă
este un proces în care de obicei
există un punct de plecare și apoi
o extindere explozivă a pieței”, a
sugerat el.
Sursa: https://www.foodnavigator.com/Article/2017/10/19/Thefuture-of-food-Europe-focuses-on-circular-economy-solutions
13