Revista RO.aliment editia 4 - expertul tau in industria alimentara

din partea Editorului...
Revista ro.Aliment este un produs editat de
MAD PIXEL MEDIA SRL
str. Apicultorilor nr. 1
sector 1, București cod postal 051815
T/F: 0040 31 436 41 91
E: office@mad-pixel.ro
www.mad-pixel.ro
ECHIPA REDACȚIONALĂ
Editor coordonator / Claudia Ana Bocean
0040 744 162 991
claudia.bocean@mad-pixel.ro
Editor / Gabi Nițulescu
gabi.nitulescu@mad-pixel.ro
Editor de specialitate /
Prof. Dr. Maria Turtoi
Colaboratori
Laura Grigore
IT / Marius Bocean
Corectură / Adriana Zamfir
DTP / Cipo
Fotografii / Depositphotos
PUBLICITATE
Specialist Marketing / Elena Dumitru
E: elena.dumitru@mad-pixel.ro
T: 0040 742 462 305
Specialist PR / Nicoleta Trifu
E: nicoleta.trifu@mad-pixel.ro
T: 0040 742 473 320
ABONAMENTE
Prețul unui abonament pe 6 ediții/1 an
este de 300 de lei. Pentru abonamente, vă
rugăm să ne scrieți la: office@mad-pixel.ro.
DISTRIBUȚIE
T: 0040 31 436 4191
ro.Aliment este sigura revistă de specialitate
destinată industriei alimentare, editată o dată la
2 luni. Editorul își rezervă dreptul de a determina
categoriile de cititori care primesc revista gratuit.
Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă sau
transmisă în orice formă sau pe orice dispozitiv
electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere,
înregistrare sau informație înmagazinată sau prin
sistemul de redare, fără acordul scris al editorului.
Participare cu scandal, la SIAL
Din nou, România a avut parte de promovare pe plan internațional.
Dar, din păcate, din nou, imaginea țării noastre a fost una negativă.
Întârzierea organizării procedurii de atribuire pentru amenajarea spațiilor a făcut ca
14 producători români să rămână acasă. Situația, din păcate, nu este una singulară,
astfel de probleme înregistrându-se și în anii anteriori. O singură dată, firma care s-a
ocupat de organizarea standurilor, a plătit toată această activitate din buzunarul propriu,
urmând să-și primească ulterior banii de la Minister, fapt care s-a întâmplat cu dificultate
și după o foarte lungă perioadă de timp, firma respectivă nemairepetând ”greșeala” și în
anii următori. De altfel, cunoscând aceste aspecte, organizatorii târgurilor internaționale,
atunci când este vorba de a stabili spațiul unde se va afla standul României, pentru a nu
rămâne cu un gol în zona de expunere, oferă țării noastre doar zone marginale, unde
un astfel de gol este mai puțin vizibil ori deranjant.
Diferența din acest an este că situația a devenit extrem de cunoscută, ca urmare a
postării de pe Facebook a lui Adrian Hădean, chef cunoscut în România şi jurat al
concursului culinar MasterChef, care a postat un filmuleţ în care a afirmat că România
s-a făcut de râs la cea mai mare expoziţie alimentară din lume, de la Paris, din cauza
Ministerului Economiei. „SIAL ar fi fost o şansă foarte bună pentru micii producători să-şi
promoveze produsele, dar şi să promoveze România în străinătate. ... Cu câteva zile
înainte de începerea târgului, toată treaba s-a schimbat. Ministerul Economiei a început
să o dea din colţ în colţ şi a trimis o scrisoare unde se preciza că nu se mai acordă
sponsorizare pentru că reprezentanţii ministerului nu s-au organizat bine. Cine vrea să
participe trebuie să plătească suma ”modică” de 1.500 de euro. Pentru un producător
mic sunt bani destul de mulţi“, arăta Adrian Hădean.
O mare parte dintre companiile selectate pentru a participa la acest târg (41 din
55), împreună cu patronatul de ramură, au decis să beneficieze de spațiul achitat de
MECRMA și să participe la această expoziție, plătind cei cca. 1.500 EUR necesari pentru
amenajarea standurilor.
Târgul SIAL Paris reprezintă cel mai important eveniment expozițional mondial al
sectorului agroalimentar.
Gabi Nițulescu
Editor
echipa REDACȚIONALĂ...
TIPAR
Tipărit de / Tipografia Monitorul Oficial
T: 004021 318 5110
COPYRIGHT
Toate drepturile de autor aparțin editorului. Nicio
parte din această publicație nu poate fi reprodusă,
arhivată sau transmisã prin niciun fel de mijloace,
mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare
video, fără acordul prealabil scris al editorului.
Drepturile asupra numelui și siglei ro.Aliment aparțin
Societății Comerciale MAD PIXEL MEDIA SRL.
Copyright © 2016 RO.ALIMENT
ISSN 2501-1030
ISSN-L 2501-1030
Claudia Bocean Elena Dumitru Nicoleta Trifu Gabi Nițulescu
Editor coordonator Specialist Marketing Specialist PR Editor
>> CONSTRUIM REVISTA ÎMPREUNĂ CU TINE. O IDEE
INTERESANTĂ, O TEMĂ DE ARTICOL, O PĂRERE PERTINENTĂ,
SUNT BINE-VENITE LA OFFICE@ROALIMENT.RO

Sumar >> ro.Aliment
| Ediția 4 | Noiembrie 2016
ESE – ETICHETARE.
SIGURANȚĂ.ETICĂ,
SEMINAR INFORMATIV 9
30 ANI DE
COTE ÎN UE
(1983-2013) 10
PUIUL FERICIT AGRICOLA –
O REUȘITĂ DE ECHIPĂ 14
ATENȚIE LA PRACTICILE
COMERCIALE INCORECTE 16
Interviu cu domnul Paul Anghel,
Director General ANPC
IBM ȘI MARS ÎMBUNĂTĂȚESC
SIGURANȚA ALIMENTARĂ 18
„JOACA” INGINERILOR
GERMANI 19
EXPLORAREA
OPORTUNITĂȚILOR PENTRU
PRODUSELE DE
PANIFICAȚIE „FĂRĂ GLUTEN” 20
TENDINȚE DULCI 22
TENDINȚE, STNDARDE
ȘI SOLUȚII PENTRU
OAMENI SANATOȘI 26
SISTEMELE AVANSATE
DE IMAGISTICĂ ÎN
PROCESAREA CĂRNII 28
CREȘTERE ACCELERATĂ
PE PIAȚA GAZELOR
ALIMENTARE 30
NOI MODALITĂȚI
DE PASTEURIZARE 32
ECHIPAMENTE DE
ULTIMĂ GENERAȚIE
DE LA KALT-ELVEȚIA 36
CUMPĂRĂTORII PREFERĂ
CONTAINERELE DIN PLASTIC
REUTILIZABILE 38
GESTIUNEA PALEȚILOR
ÎN FMCG-UL ROMÂNESC:
ÎNTRE PERFORMANȚĂ
ȘI PIERDERI 30
AMBALAREA INTELIGENTĂ A
ALIMENTELOR. BIOSENZORI 44
TRATAMENTUL FRUCTELOR
ŞI AL LEGUMELOR CU
PULSURI DE LUMINĂ 48
SOLUȚII COMPLETE DE
MĂSURARE A PRODUSELOR
ALIMENTARE „DE LA
FERMĂ, LA FURCULIȚĂ” 52
PIAȚA CIDRULUI ÎNCEPE
SĂ SE AGLOMEREZE 58
TOP MONDIAL 25 DE
MĂRCI DE BĂUTURI
RĂCORITOARE 62
SECTORUL ZAHĂRULUI
DIN UE 64
ETICHETARE.
SIGURANȚĂ.
ESEETICĂ ALIMENTARĂ
UN SEMINAR UNIC, ÎN PREMIERĂ NAȚIONALĂ, DEDICAT PRODUCĂTORILOR DE ALIMENTE ȘI DE SUPLIMENTE DIN ROMÂNIA.
2 NOIEMBRIE 2016

ȘTIRI ȘI OPINII DIN INDUSTRIE >>
VALOAREA PRODUCŢIEI
AGRICOLE A SCĂZUT CU 6,8%
ÎN ANUL 2015, FAȚĂ DE 2014
Indicele producţiei ramurii
agricole în anul 2015 faţă de anul
2014 a fost 93,2% pe total, 89,3%
la producţia vegetală şi 101,5% la
producţia animală. În ceea ce
priveşte valoarea serviciilor agricole,
aceasta este în general
nesemnificativă, în anul 2015
contribuind cu numai 1,2 % la
valoarea producţiei ramurii agricole
la nivel naţional.
Producţia vegetală a înregistrat
scăderi cuprinse între (-18,6 %) în
regiunea de dezvoltare Nord-Est şi
(-4,0 %) în regiunea de dezvoltare
Sud-Muntenia. La producţia animală
creşterile s-au situat între (+4,7 %) în
regiunea de dezvoltare Nord-Est şi
(+0,3% ) în regiunea de dezvoltare
Sud-Muntenia, iar scăderile s-au
situat între (-4,4 %) în regiunea de
dezvoltare Sud –Est şi (-3,0% ) în
regiunea de dezvoltare Bucureşti-
Ilfov.
Valoarea producţiei ramurii agricole
a fost în anul 2015 de 68.750
milioane de lei. Cele mai mari valori
s-au înregistrat în regiunile de
dezvoltare: Sud-Muntenia, urmată
de regiunile Sud-Est şi Nord-Est,
iar cele mai mici în regiunea de
dezvoltare Bucureşti-Ilfov, regiune
agricolă de mică importanţă.
Structura valorii producţiei
ramurii agricole în anul 2015 este
asemănătoare cu aceea din anul
precedent. La producţia vegetală,
ponderea cea mai mare revine
regiunilor de dezvoltare Sud-
Muntenia (21,4%), Sud-Est (18,9%)
şi Nord-Est (15,0%), iar la producţia
animală revine regiunilor de
dezvoltare Nord-Est (19,4%), Sud-
Muntenia (15,8%) şi Centru (14,6%).
INCERTITUDINEA AFECTEAZĂ
ATITUDINEA CONSUMATORILOR
Începutul celui de-al treilea
trimestru a fost marcat de
decizia Marii Britanii de a părăsi
UE de la sfârșitul lunii iunie. În
aproape toate țările europene și,
bineînțeles, în special în Marea
Britanie, încrederea consumatorilor
și mai ales așteptările economice
au scăzut, în unele cazuri chiar în
mod dramatic, arată rezultatele
studiului GfK privind climatul de
consum în Europa pentru al treilea
trimestru din 2016.
Climatul de consum pentru EU28
a scăzut de la 13,1 puncte în iunie
la 10,0 puncte în iulie. Până în luna
septembrie a crescut înapoi la 12,3
puncte. În august, discuțiile despre
Brexit îşi pierduseră deja mult din
intensitate în întreaga Europă. Au
predominat alte teme specifice
țărilor. Implicațiile Brexit-ului asupra
stării consumatorilor europeni vor
putea fi prevăzute cu certitudine
numai după începerea negocierilor
efective în apropiere de momentul
ieșirii Marii Britanii.
În termeni economici, Europa
are o evoluție pozitivă. Aproape
toate țările raportează o creștere
economică, în unele cazuri chiar
la un nivel impresionant. Acest
lucru este reflectat și de datele
privitoare la șomaj. În majoritatea
țărilor, procentul angajărilor este
în creștere, iar cel al șomajului
este în scădere. Totuși, aceste
aspecte pozitive nu conduc la o
creștere fundamentală în ceea ce
privește așteptările economice și
veniturile din rândul consumatorilor.
De asemenea, nici tendința de
cumpărare nu a fost întotdeauna
în concordanță cu dezvoltarea
economică generală din fiecare
țară. În prezent par să joace
un rol important alte probleme
specifice țărilor, dar și factori
psihologici generali și incertitudini
fundamentale, precum continuarea
războiului din Siria, atacurile
teroriste din Franța și Germania,
creșterea popularității partidelor
de extremă dreapta la alegeri
și în sondaje și viitoarele alegeri
prezidențiale din S.U.A.
Sursa: GfK
Climatul de
consum pentru
EU28 a scăzut
de la
13,1
puncte în iunie la
10
puncte în iulie.
4 MARTIE 2016

ȘTIRIROA
ROMÂNIA: SITUAȚIA
ECONOMICĂ
ESTE MAI BUNĂ
DECÂT ATITUDINEA
CONSUMATORILOR
Economia României este înfloritoare; produsul
intern brut a crescut cu aproximativ 6 procente în
al doilea trimestru față de aceeași perioadă a
anului trecut. Totuși, consumatorii sunt sceptici în ceea
ce privește următoarele câteva luni; mulți nu exclud
posibilitatea unui declin economic, arată rezultatele
studiului GfK privind climatul de consum în Europa
pentru al treilea trimestru din 2016.
Așteptările economice au scăzut cu 3 puncte din luna
iunie, ajungând la 1,2 puncte în septembrie. Cu un an
în urmă, indicatorul arăta 18,5 puncte în plus. Creșterea
economică puternică reduce ratele de șomaj și, prin
urmare, crește venitul. De asemenea, românii sunt de
părere că nu se va schimba nimic în următoarele luni.
Așteptările privind venitul erau la 20,8 puncte în luna
septembrie, într-o creștere cu 2,3 puncte față de luna
iunie. Redresarea economică îmbunătățește puțin câte
puțin atitudinea consumatorilor români. Aflată la 2,3
puncte în luna septembrie, tendința de cumpărare este
doar puțin mai ridicată decât valoarea medie pe termen
lung de 0 puncte, dar aceasta a atins 5,4 puncte în
luna iulie, cea mai ridicată valoare din octombrie 2008.
Totuși, valorile acestor indicatori arată în mod clar
că majoritatea copleșitoare a populației își permite
în continuare să cumpere numai articolele esențiale
pentru traiul zilnic. Produsele și serviciile cu o valoare
ridicată rămân în continuare în afara posibilității de
cumpărare a majorității consumatorilor.
Sursa: GfK
VOR SĂ SCHIMBE DIN
NOU LEGEA 321!
20% DIN RAFT PENTRU PRODUSE ROMÂNEŞTI LOCALE ŞI TAXE
SAU DISCOUNTURI DE MAXIMUM 5%!!
Iniţiativele cu privire la modificările aduse Legii 321 par că nu mai
contenesc în prag de alegeri parlamentare. Miercuri, 17 octombrie, a
fost înaintat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor un nou proiect
de modificare a acestei legi, semnat de deputaţii PNL Ardeleanu Sanda-
Maria, Boghicevici Claudia, Iliuţă Vasile, Man Mircea, Popoviciu Alin
Augustin Florin, Preda Cezar-Florin, Sămărtinean Cornel-Mircea, Şcheau
Ion, Turcan Raluca, Vladu Iulian.
În expunerea de motive se arată că „prin propunerea legislativă, susţinem
stabilirea unui prag maximum de 5% a taxelor percepute de supermarketuri
de la producătorii români de produse alimentare şi asigurarea de spaţii de
expunere pentru producătorii români de minimum 50%, din care cel puţin
20% să fie alocat pentru producătorii locali. Credem că prin aceste măsuri
vom reuşi să sprijinim accesul producătorilor români, locali, la marile lanţuri
de retail, iar consumatorii vor beneficia la rândul lor de produse de calitate,
proaspete, cu o trasabilitate clară”.
Proiectul de lege nu ţinteşte doar taxele denumite generic taxe de raft,
ci şi discounturile negociate între retaileri şi producători. De asemenea,
proiectul nu evită noţiunea de produs românesc şi încalcă astfel
principiile concurenţiale europene pentru judeţele aflate la graniţa cu
alte state membre ale Uniunii.
Sursa: revista-piața.ro
„LEGEA ETICHETEI TRICOLORE”
PENTRU PRODUSELE PROCESATE INTRĂ ÎN PROCEDURĂ LA CAMERA DEPUTAŢILOR, DUPĂ CE A FOST RESPINSĂ DE SENAT
Proiectul îşi propune să semnalizeze
prin etichete de trei culori gradul de risc
reprezentat de consumul unui aliment
pentru provocarea bolilor cardiovasculare –
roşu pentru grad mare de risc, galben
pentru risc mediu, verde pentru risc scăzut.
Principiul pe care se bazează proiectul este
unul corect, deoarece nu orice consumator
poate aprecia ce înseamnă consum în exces
de sare, zahăr sau grăsimi, iar o anumită
categorie de consumatori nu poate citi
indicaţiile de pe etichete. Propunerea
legislativă privind etichetarea produselor
alimentare procesate pentru reducerea
riscului de boală cardiovasculară prevede că,
”în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare
a legii, toţi producătorii de alimente
procesate au obligaţia de a identifica toate
produsele alimentare care reprezintă un risc
cardiovascular pentru consumator şi de a
include în eticheta produselor eticheta de
risc cardiovascular”. Potrivit textului de act
normativ, prin etichetare corespunzătoare se
înţelege aplicarea unui simbol
dreptunghiular de culoare roşie, pentru risc
ridicat, galbenă pentru risc moderat şi verde
pentru risc scăzut al incidenţei unor boli
cardiovasculare, potrivit sursei citate.
Costurile de producţie a noilor etichete
este absolut neglijabil, suprafaţa însumată
a etichetelor tricolore nedepăşind 10%
din suprafaţa totală a etichetei produsului,
susţin iniţiatorii în expunerea de motive. De
asemenea, în cazul în care produsele nu
sunt preambalate şi etichetate, vânzătorul
are obligaţia de a afişa la loc vizibil eticheta
de risc cardiovascular, mai arată textul de
lege depus la Camera Deputaţilor.
Sursa: revista-piața.ro
5

ȘTIRIROA
SUGARWISE
DEZVOLTĂ UN TEST INDEPENDENT PENTRU
A IDENTIFICA ZAHARURILE ADĂUGATE
Un nou test alimentar ar
putea ajuta la reducerea
dependenței de produsele
alimentare care conțin zahăr.
Tehnologia revoluționară,
dezvoltată de compania Sugarwise
pentru a măsura cantitatea de
zahăr adăugat în produsele
alimentare va începe să fie utilizată
în SUA, începând din octombrie
2016. Ca urmare a noilor orientări
FDA privind etichetarea produselor
alimentare, tehnologia este singura
modalitate de măsurare în mod
independent a cantității de zahăr
adăugat în produsele alimentare,
fără a ține cont de informațiile
oferite de producători, arată
compania americană.
Sugarwise a dezvoltat un program
de certificare care va utiliza la
testare o metodă de atribuire a
unui nivel reper unor produse cu
conținut scăzut de zahăr adăugat,
ajutând oamenii să identifice rapid
aportul de zahăr adăugat din alte
alimente.
„Trebuie să înceapă să se facă o
distincție între zaharurile adăugate
și zaharuri în general, deoarece
conținutul de zahăr adăugat, mai
degrabă decât conținutul total de
zahăr, afișat în prezent pe etichetele
nutriționale, este măsura critică
a calității profilului nutrițional al
unui aliment. Alimentele bogate
în zahăr adăugat sunt aproape
în mod universal deficitare în alte
substanțe nutritive și fibre, iar atunci
când populația începe să obțină
o proporție mare de calorii zilnice
din alimentele bogate în zahăr, ea
nu mai reușește să-și completeze
necesarul zilnic de nutrienți și fibre.
Mai mult decât atât, alimentele
bogate în zahăr adăugat sunt în
mod tipic digerate mai repede
iar senzația de foame revine mai
rapid,” explică cercetătorul șef de la
Sugarwise Vinicius Ferreira.
Sursa: http://www.foodbev.
com/news/sugarwise-developsindependent-test-to-identifyadded-sugars/
CLONDALKIN FLEXIBLE
PACKAGING A LANSAT
SOLUȚIILE DE AMBALARE
TACTILE
Compania Clondalkin Flexible Packaging a dezvoltat o serie de soluții
inovatoare pentru producerea de ambalaje tactile. Producătorul
specializat în folii și soluții de acoperire pentru ambalaje Clondalkin
Flexible Packaging a integrat caracteristici tactile, cum ar fi relieful și
tehnologia ”soft touch” pentru ambalajele flexibile.
Sander Kool director de vânzări și marketing la Clondalkin, a
declarat că: „În mod tradițional, ambalajele au fost utilizate pentru
comunicare vizuală, dar comunicarea tactilă este acum recunoscută
ca fiind o caracteristică importantă pentru comunicarea cu clienții,
la punctul de vânzare, de asemenea. “Această nouă tehnologie
permite proprietarilor mărcilor să creeze o experiență premium
pentru consumator, atunci când acesta manipulează produsul, ceea
ce constituie un pas important în procesul de cumpărare. Proprietarii
brandurilor pot comunica anumite caracteristici de produs pentru a
influența percepția consumatorului și a realiza o serie de conexiuni
emoționale care aibă un impact pozitiv asupra comportamentului lor
de cumpărare.”
Sursa: http://www.foodbev.com/news/clondalkin-flexible-packagingto-launch-tactile-packaging-solutions/
TEHNOLOGIA DE AMBALARE BOSCH CÂȘTIGĂ
PREMIUL GERMAN DE AMBALARE 2016
Premiul german pentru tehnologii de ambalare 2016 a fost
adjudecat de echipamentul de ambalare prototip de la
Bosch, Sigpack VPF (Platforma verticală pentru umplerea
pungilor), care este prima mașină de umplere a pungilor pe
deplin reglabilă. Mașina de ambalare a câștigat aprecierea
juriului cu caracterul inovator al conceptului general și cu
execuția acestuia din punct de vedere tehnic. Jurații au dat
verdictul după ce au vizionat un total de 213 proiecte din nouă
țări. Managerul de produs Frank Bühler și Maik Lamprecht,
managerul de proiect pentru platforma de dezvoltare – de la
Bosch Packaging Technology din Beringen, Elveția – a acceptat
premiul în timpul ceremoniei de prezentare, care a avut loc în
cadrul târgului FachPack din acest an de la Nuremberg.
Echipamentul iese în evidență, deoarece vine cu noi
caracteristici în termeni de scalabilitate și producătorii din
industria alimentară și farmaceutică vor, prin urmare, să
fie capabili de a-și adapta producția la condițiile actuale
ale pieței. Pe lângă posibilitatea de a extinde producția de
la două până la douăsprezece linii, dimensiunea pungilor
poate fi, de asemenea, ajustată rapid. Un alt beneficiu al
Sigpack VPF este sistemul său de dozare inovator, prin
care fiecare linie are camera sa de dozare și propriul stoc
de produse. Acest lucru înseamnă că, de exemplu, două
produse pot fi umplute pe aceeași mașină, în același timp.
Sursa: potatobusiness.com, http://www.freshplaza.com/article/164279/
Bosch-packaging-technology-wins-German-Packaging-Award-2016

ESE
ETICHETARE.SIGURANȚĂ.ETICĂ ALIMENTARĂ
UN SEMINAR UNIC, ÎN PREMIERĂ NAȚIONALĂ, DEDICAT PRODUCĂTORILOR DE ALIMENTE ȘI DE SUPLIMENTE DIN ROMÂNIA.
PREZENTARE
În ultimii ani apar în permanență tot felul de legi noi, de care toți producătorii din industria
alimentară trebuie să țină cont. În domeniul etichetării, în ultimii ani au apărut atât legi
românești, cât și legi europene. Legile românești, dar și cele europene sunt uneori modificate,
astfel încât viața producătorului român devine din ce în ce mai grea. Pentru a avea o
etichetă corectă, producătorul, dar și distribuitorul, trebuie să cunoască foarte bine zeci de
legi. Unele legi sunt complicate, iar altele conțin paragrafe interpretabile. Necunoașterea
temeinică a tuturor acestor legi este de neconceput de către autorități, iar amenda este
doar cel mai mic rău ce se poate întâmpla. Mărfurile pot fi retrase de pe piață, cu costuri
foarte mari și se poate cere re-etichetarea produselor, cu costuri și mai mari. În cel mai rău
caz, se poate începe chiar și urmărirea penală, sub învinuirea de fals, făcut cu bună știință.
De la extaz la agonie poate fi un singur pas. Prin urmare, riscurile sunt destul de mari.
Pentru a veni în sprijinul producătorilor de alimente și de suplimente din România revista
RO.aliment și IBA București, organinizează în parteneriat cu PRISA, NSF Euro
Consultants și INAQ Consulting seminarul – “ESE - Etichetare. Siguranță. Etică”.
Scopul acestui eveniment este de a facilita dialogul dintre producători și specialiști, de
a da răspunsuri la cele mai complicate întrebări privind etichetarea, siguranța și etica.
OARE CE NU NE SPUNE NIMENI, DAR TREBUIE SĂ ȘTIM?
Din acest motiv am invitat cei mai importanți specialiști români în domeniu:
reprezentanții autorităților de control: ANPC, ANSVSA, Ministerul Sănătății, dar
și consultanți în etichetare, precum și reprezentanți ai consumatorilor, adică ai
ONG-urilor de profil. Prezentările susținute de specialiștii invitați vor fi interactive.
Dumneavoastră le veți pune întrebările, iar dumnealor vă vor da răspunsurile.
CUI SE ADRESEAZĂ?
• Specialiștilor din departamentele de Calitate și/sau Producție
• Directorilor de fabrică, directorilor generali, patronilor
• Specialiștilor din departamentele de Cercetare-Dezvoltare
• Departamentelor de Marketing și de Vânzări.
RAMADA PARC, BUCUREȘTI
9 - 10 NOIEMBRIE 2016
8 NOIEMBRIE 2016

INVITAȚI/SPEAKERI (LISTA PROVIZORIE)
• Paul Anghel – Director General ANPC
• Anica Popa – Şef Serviciul Produse şi Servicii Alimentare şi Nealimentare ANPC
• Radu Roatiș – Președinte ANSVSA
• Robert Chioveanu – Șef Serviciu ANSVSA
• Tatomir Elena – Director General MADR
• Dorin Cojocaru – Președinte APRIL
• Florin Căpățână – Vice-președinte AMRCR
• Sorin Mierlea – Președinte InfoCons
• Nastasia Belc – Director General IBA
• Cristian Popa – autor „Etichetarea alimentelor prin exemple”
• Tatiana Onisei – biolog, Șef serviciu SNPMAPS din IBA
• Mihai Petrică Marcoci – Lect. Univ. Dr. Academia Alexandru Ioan Cuza
• Georgiana Jelescu – Director General NSF Euro Consultants Romania
• Ionuț Nache – Director General INAQ Consulting
• Daniela Nută – Medic Primar Alimentație și Nutriție INSP București
• Gabriela Garban – Expert al Ministerului Sănătății privind suplimentele alimentare
• Gerald Flintoaca-Filip – Secretar General PRISA
TEMATICĂ - PRODUSE ALIMENTARE
Regulamentul 1169/2011 - Dificultăți; interpretări; subtilități
Regulamentul 1169/2011 - Declarația Nutrițională obligatorie
Legea 88/2016
Legea 150/2016 - Etichetarea originii carnii, greu de pus în practică;
Integritatea alimentelor
Marketingul mincinos
Etichetarea la limita legii
Frauda în industria alimentară
Noutăți legislative - ce trebuie să știm
Ambalarea - între food safety și marketing
Alte legi ce trebuie cunoscute
TEMATICĂ - SUPLIMENTE ALIMENTARE
Recomandări; voluntar vs obligatoriu
Recomandări de sănătate - noutăți
Directiva suplimentelor alimentare
Dietetic - pro sau contra
Siguranță-calitate-marketing
Etichetarea corectă a suplimentelor alimentare
Suplimente: tips & tricks
ORGANIZATORI
ROALIMENT
IBA BUCURESTI
PARTENERI
PRISA NSF EURO CONSULTANCE INAQ CONSULTING
INFORMAȚII LA: 040 31 436 41 91 SAU 040 744 162 991 • E-MAIL OFFICE@ROALIMENT.RO
9

COVERROA
LAPTELE ȘI
PRODUSELE LACTATE
30
ANI
DE
COTE
ÎN UE
DATE ISTORICE
PRIVIND
SECTORUL
LAPTELUI
(1983-2013)
Din 1983 până în 2013,
numărul de ferme cu vaci de
lapte a scăzut cu 81% în UE-10.
Structura fermelor din UE a trecut
prin schimbări semnificative în cei
30 de ani ai cotelor de lapte. Din
laptele produs de ferme în UE-28,
în 1983, 93% a fost distribuit către
fabricile de produse lactate pentru
prelucrarea ulterioară. Acest
procent a crescut în UE-10,
ajungând la 97% în 2013. În UE-28,
în 2013, cota de lapte colectat de
către fabricile de produse lactate a
fost de 92%. În Irlanda, Malta și
Suedia, 100% din lapte a fost livrat
fabricilor de produse lactate, în
contrast cu cele mai mici valori din
România (22%) și Bulgaria (44%).
În UE-28, în
2013, cota de
lapte colectat de
către fabricile de
produse lactate
a fost de
92%
La 2 aprilie 1984, urmare a unor ani
cu supraproducție semnificativă de
lapte și produse lactate (precum
în cazul laptelui praf degresat și al
untului), prin Politica agricolă comună
(PAC), instituită la nivelul UE, s-a
introdus sistemul cotelor de lapte în
Uniunea Europeană, măsură aplicată
cu succes pe parcursul a 31 de ani.
Înainte de momentul 2 aprilie 1984,
producătorii de lapte și produse
lactate din UE au avut garantat prețul
laptelui (considerabil mai mare decât
pe piețele mondiale), indiferent de
cererea de pe piață. Sistemul cotelor
din UE a avut, de asemenea, un
impact asupra prețurilor de pe piața
mondială, deoarece UE subvenționa
frecvent exporturile sale. Începând
cu anul 1984, fiecare stat membru al
UE a avut două tipuri de cotă: una
definită prin cantitatea maximă de
lapte livrat către fabricile de produse
lactate și cealaltă limită pentru
vânzări directe la nivelul fermelor. În
cazul în care cantitățile de lapte au
depășit pragurile stabilite, s-a aplicat
o taxă agricultorilor în cauză.
Cotele de lapte, împreună cu
alte câteva reforme ale PAC, au
pus capăt „munților” de stocuri
de lapte praf și unt de la sfârșitul
anilor 1970 și începutul anilor 1980.
Reducerea prețurilor garantate,
împreună cu decuplarea plăților
directe de producție au contribuit,
de asemenea, la stabilizarea
veniturilor agricultorilor în acest
sector. În bilanțul „de sănătate”
din 2009 al PAC, UE a decis să
pregătească momentul de final al
aplicării sistemului cotelor de lapte,
printr-o așa-numită „aterizare lină”,
concretizată prin creșterea cotelor
cu 1% în fiecare an, timp de 5 ani
consecutivi, cu începere de la 1
aprilie 2009.
La 1 aprilie 2015, la 31 de ani după ce
a fost pus în aplicare, sistemul cotelor
de lapte a fost eliminat. Această
modificare a fost făcută pentru a
permite agricultorilor europeni o mai
mare flexibilitate în vederea extinderii
producției lor și pentru a profita
de cererea tot mai mare din afara
10 MARTIE 2016

COVERROA
granițelor UE pentru produsele lactate.
Sistemul de cote a fost principalul
instrument de politică în sectorul
laptelui din UE. Disponibilitatea
statisticilor despre lapte în UE
depinde în mare măsură de
extinderile UE: două agregate au fost
folosite pentru a înțelege mai bine
datele istorice. În 1983, Comunitatea
Europeană era formată din 10
state membre (Belgia, Danemarca,
Germania [în momentul acela
Germania de Vest sau Republica
Federală Germania], Irlanda, Grecia,
Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și
Regatul Unit al Marii Britanii), care
constituie UE-10 agregate. În funcție
de variabila UE-15, UE-27 și UE-28
agregate, pot fi obținute mai multe
seturi de date recente.
Principalele constatări statistice
Din 1973 până în 1983, producția
de lapte de vacă a fermelor din
UE-10 a crescut de la 92,3 milioane
de tone la 111,8 milioane de tone.
Cotele de lapte au reușit să impună
menținerea stabilității producției
de lapte de vacă în UE, iar nivelul
ridicat al producției de la începutul
anilor 1980 nu a mai fost atins
din nou. Chiar și în contextul
extinderilor succesive, producția de
lapte a UE a cunoscut o reducere
globală.
Numărul de vaci de lapte a scăzut
semnificativ în ultimii 30 de ani.
În 2014, efectivul total de vaci de
lapte din UE-28 (24 milioane de
capete) a fost mai mic decât cifra
înregistrată per total în UE-10 în
1983 (25,7 milioane de capete).
Scăderea șeptelului de vaci de
lapte, împreună cu nivelul stabil
al producției de lapte, indică o
îmbunătățire a randamentelor de-a
lungul ultimelor trei decenii.
30 de ani de producție de lapte
După cum s-a menționat mai
sus, în 1983, cu un an înainte de
introducerea cotelor de lapte,
producția de lapte de vacă a UE-10
a ajuns la 111,8 milioane de tone.
Aproape jumătate din producție
era realizată în Franța și Germania
(în momentul acela Germania
de Vest sau Republica Federală
Din 1973 până în
1983, producția
de lapte de vacă a
fermelor din UE-10
a crescut de la
92,3
milioane de
tone la
111,8
milioane de
tone.
NUMĂRUL DE
VACI DE LAPTE
A SCĂZUT
SEMNIFICATIV
ÎN ULTIMII 30
DE ANI.
Germania), cu 25% și respectiv 24%
din producția de lapte a UE-10.
Între 1973 și 1983, producția de lapte
a crescut cu 21% în UE-10, evoluție
care a impus necesitatea reducerii
producției excesive de lapte și
produse lactate, prin raportare la
evoluția cererii. Plafonarea producției
de lapte în 1984 a produs efecte
imediate, în acel an producția de
lapte de vacă a UE-10 scăzând
la 109,6 milioane de tone. Cotele
de lapte au fost foarte eficiente în
stabilizarea producției de lapte și
în controlul creșterii acesteia. De-a
lungul următoarelor trei decenii,
producția de lapte din cele 10 state
membre ale UE nu va mai atinge
niciodată nivelurile înregistrate în
1983. În UE-10, între 1984 și 2013,
producția de lapte de vacă a
scăzut cu 1%, rata medie anuală de
„creștere” fiind de -0,03%.
De-a lungul diferitelor extinderi
ale UE, UE-10 și-a oprit „partea
leului” din producția totală de lapte
a UE-28, realizând mai mult de
două treimi din producția de lapte
de vacă începând cu 1991. Privind
datele legate de producția de
lapte de vacă în UE-28 – care sunt
disponibile din anul 1991 (inclusiv
pentru Germania reunificată) –
se remarcă faptul că a existat o
tendință de scădere: producția a
scăzut de la 159 de milioane de
tone în 1991 la 153,8 milioane de
tone în 2013, o schimbare în minus
de 3%, echivalentul unui ritm
mediu anual de evoluție de -0,2%
pe an, pentru intervalul menționat.
În ultimii cinci ani, producția de lapte
de vacă a început să crească din nou,
nu numai ca urmare a recuperării
post-criză, ci și din cauza măsurilor
de „aterizare lină” introduse începând
cu 2009 în UE. Aceste măsuri au
constat într-o creștere anuală de 1%
a cotelor pentru a anticipa sfârșitul
regimului cotelor în 2015. Din 2009
până în 2013, creșterea producției
de lapte de vacă a fost mai mare în
țările UE-28 (+7,5%) comparativ cu
UE-10 (+5,4%). În unele țări, însă,
cum ar fi Grecia, Croația, Portugalia
și România, a existat o reducere
a producției de lapte de vacă în
intervalul 2009-2013, în ciuda creșterii
cotelor.
Evoluția șeptelului
Creșterea producției de lapte nu
este legată doar de o creștere a
numărului total de vaci de lapte,
ci, de asemenea, depinde și de
alți factori de producție, cum
ar fi tehnicile de reproducere
îmbunătățite, diete optimizate,
metode mai bune de muls și
creșterea dimensiunii fermelor.
Numărul de vaci de lapte din UE a
scăzut pe durata aplicării regimului
cotelor de lapte. În cadrul acestui
interval de timp, statele membre
UE-10, în special, au contabilizat o
reducere de 38% a numărului de
vaci de lapte, de la 25,8 milioane
de capete în 1983, la 16,3 milioane
de capete în 2014. În 2001, în UE-27
populația de vaci de lapte a fost
aproape egală cu cea din UE-10
din 1983: 27,1 milioane de capete.
Apoi, din 2001 până în 2014, s-a
înregistrat o scădere de 12% a
numărului de vaci de lapte din
UE-27. În 2014, UE-28 avea, per
total, 24 de milioane de capete de
vaci de lapte, cifră cu 1,8 milioane
de capete mai mică decât cea
înregistrată în UE-10 cu 31 de ani în
urmă.
Ultimii cinci ani de aplicare a
sistemului de cote a înregistrat
o reducere a numărului de vaci
de lapte în UE-28. Totuși, această
tendință nu este omogenă în toate
statele membre ale UE. În timp ce
cifrele globale pentru UE-28 indică
o scădere (-1%), statele membre
UE-10 au înregistrat o creștere de
3% a numărului de vaci de lapte
din 2009 până în 2014. Ponderea
UE-10 în totalul populației de vaci
de lapte a UE-28 a fost de 64% în
2007 și a crescut la 68% în 2014.
Producția de lactate
Comerțul extra-UE cu produse
lactate a crescut în ultimii ani și,
în conformitate cu Observatorul
european al pieței laptelui, este de
așteptat să continue să crească.
11

COVERROA
Producția de lactate este legată
în mod direct de disponibilitatea
ingredientului principal: laptele.
În 2013, trei sferturi din cele 134
de milioane de tone de lapte
utilizate în UE-28 pentru fabricarea
produselor lactate au fost produse
în UE-10. Din 1983 până în 2013,
volumul de lapte al UE-10 utilizat
pentru fabricarea produselor lactate
a crescut cu 3%, cu o rată medie
anuală de creștere de 0,08%.
Ponderea laptelui utilizat pentru
fiecare tip de produs a prezentat
unele abateri de-a lungul anilor.
Procentul utilizat în producția de
unt a scăzut de la 49% în 1983 până
la 32% în 2013. În 2000, ponderea
laptelui utilizat în fabricarea untului
a pierdut poziția dominantă în
favoarea laptelui folosit la producerea
brânzei, care a crescut de la 24%
în 1983 la 40% din totalul laptelui
folosit la fabricarea lactatelor în 2013.
Ponderea laptelui utilizat în producția
de lapte praf a variat de la 3%
până la 6% în cea mai mare parte a
intervalului de timp. În 1983, laptele
de băut a reprezentat 16 milioane
de tone, respectiv 16% din producția
totală de lapte. În 2013, această cotă
s-a redus la 13% (18 milioane de
tone). Pe de altă parte, în aceeași
perioadă, laptele utilizat pentru
producerea de smântână și frișcă
pentru consumul direct a câștigat 7
puncte procentuale (pp), ajungând la
13% în 2013.
Structura fermelor
Din 1983 până în 2013, numărul de
ferme cu vaci de lapte a scăzut cu
81% în UE-10. Structura fermelor
din UE a trecut prin schimbări
semnificative în cei 30 de ani ai
cotelor de lapte. În general, atunci
când se iau în considerare toate
exploatațiile agricole, din 1983 până
în 2010, se poate vedea că a existat
o scădere de 3,6 milioane de ferme
(-55%) în UE-10. În medie, în statele
membre ale UE-10, 326 de exploatații
și-au încetat activitatea zilnic de-a
lungul ultimilor 30 de ani.
Atunci când se iau în considerare, în
mod special, doar fermele cu vaci de
lapte, reducerea a fost chiar și mai
mare: 81% din numărul de exploatații
au dispărut (1,2 milioane de
exploatații). Numărul total de ferme
cu vaci de lapte din UE-10 a scăzut
de la 1.514.441 în 1983, la 288.600
în 2013, ceea ce înseamnă că patru
din cinci ferme cu vaci de lapte au
dispărut în intervalul 1983-2013.
Cu toate acestea, proporția fermelor
de lapte specializate a crescut.
În 1983, aproximativ 0,7 milioane
de exploatații din UE-10 au fost
specializate în creșterea vacilor de
lapte. Aceste ferme au reprezentat
48% dintre exploatațiile cu vaci de
lapte și dețineau 69% dintre vacile
de lapte înregistrate în UE-10. În
2013, numărul de ferme de lapte
specializate a scăzut la 0,2 milioane
de euro. Aceste ferme reprezentau
65% dintre fermele cu vaci de
lapte și dețineau 81% dintre vacile
de lapte din UE-10. În vreme ce în
UE-10 numărul fermelor de lapte
specializate era mai mic decât
numărul de ferme cu cel puțin 10 vaci
de lapte, în UE-28, dimpotrivă, există
mai multe ferme specializate decât
ferme cu cel puțin 10 vaci de lapte.
UE-28 a avut aproape 0,6 milioane
de ferme de lapte specializate în
2013, dintre care aproape o treime
(33%) au fost situate în statele
membre ale UE-10. În aceeași
perioadă, aceste ferme specializate
au deținut 17,7 milioane de vaci de
lapte, dintre care 71% au aparținut
fermelor din UE-10.
Atunci când se analizează toate
exploatațiile cu vaci de lapte din
UE-28, inclusiv cele din noile state
membre ale UE, în care, în general,
fermele mai mici și mai puțin
specializate sunt mai numeroase,
situația este destul de diferită de
UE-10. În 2013, cu toate că UE-10
a avut 15,5 milioane de vaci de
lapte (care reprezintă două treimi
din totalul vacilor de lapte din
UE), numărul de ferme cu vaci de
lapte a fost de 0,3 milioane – adică
19% din numărul total de ferme
din UE-28 care dețin și vaci de
lapte. Restul de 18 state membre
Producătorii de lactate au luat machete de vaci la Bruxelles,
ca parte a protestului lor.
Cu o pondere de
71%
statele membre
ale UE-10
au dominat
producția de
lapte a UE-28 în
2013.
ale UE au deținut 7,8 milioane
de vaci de lapte (33% din totalul
UE-28), crescute în 1,2 milioane de
exploatații (81% din totalul UE-28).
Acest lucru reflectă importanța
economică a vacilor de lapte, în
principal, în acele state membre
care au aderat la UE după 1983.
Producția de lapte și produse
lactate în fiecare țară
În UE-28, în 2013 s-au produs 61 de
litri de lapte de consum pe locuitor.
Producția de lapte s-a ridicat la 112
milioane de tone, în UE-10, în 1983.
După 30 de ani, în conformitate cu
politicile de cote de lapte, aceste 10
țări au produs 109 milioane de tone
de lapte, ceea ce echivalează cu o
reducere de 2,8% a producției de
lapte.
Cu o pondere de 71%, statele
membre ale UE-10 au dominat
producția de lapte a UE-28 în 2013.
Germania singură a contabilizat
20% din laptele produs în UE-28,
urmată de Franța (16%), Regatul
Unit (9%), Polonia și Olanda (fiecare
8%). Ponderea țărilor din UE-10 a
rămas stabilă, datorită sistemului
rigid de cote în vigoare în acei
ani. Cu toate acestea, modificările
recente au permis o creștere
anuală de 1% a cotelor (din 2009),
fapt care a permis Germaniei
să-și extindă cota de la 24% din
producția de lapte de vacă a UE-
10 în 1983 până la 29% în 2013.
Această creștere include și efectul
reunificării Germaniei, care este
estimată la 4,2 puncte procentuale.
Cotele celorlalți producători majori
de lapte au scăzut în intervalul
1983-2013 în Franța (22% sau -3
12 MARTIE 2016

COVERROA
pp), Regatul Unit (13% sau -2 pp) și
Olanda (11% sau -1 pp).
Din laptele produs de ferme în UE-
28, în 1983 , 93% a fost distribuit
către fabricile de produse lactate
pentru prelucrarea ulterioară.
Acest procent a crescut în UE-10,
ajungând la 97% în 2013. În UE-28,
în 2013, cota de lapte colectat de
către fabricile de produse lactate
a fost de 92%. În Irlanda, Malta și
Suedia, 100% din lapte a fost livrat
fabricilor de produse lactate, în
contrast cu cele mai mici valori din
România (22%) și Bulgaria (44%).
Doar un mic procent din lapte a
provenit de la oi, capre și bivolițe
și a fost produs în regiuni specifice
ale UE. Ponderea acestor tipuri de
lapte a crescut ușor în ultimii 30 de
ani, de la 2,3% în 1983 (UE-10) până
la 3,5% în 2013 (UE-28). În această
perioadă, colectarea laptelui de
la oi, capre și bivolițe a crescut cu
23% în statele membre ale UE-10,
ajungând la aproape 3 milioane
de tone. Grecia a fost principala
țară producătoare a acestor tipuri
de lapte, cu o pondere de 21,4%,
în 2013, urmată de Spania (21,1%),
Franța (17,0%), Italia (14,9%) și
România (12,8%).
În ceea ce privește volumul
(exprimat în tone), laptele de
consum a reprezentat cea mai
mare pondere în cadrul produselor
derivate din lapte, în 1983, cu o
cotă de 69%, în UE-10. 30 de ani
mai târziu, în UE-28 laptele de
consum a prezentat o pondere
foarte asemănătoare: 71%.
Producția de lapte de consum
a cunoscut o creștere de 4% în
intervalul 1983-2013 în statele
membre ale UE-10. În 2013,
aproape 32 de milioane de tone de
lapte de consum au fost produse
în UE-28, ceea ce corespunde cu
Germania
singură a
contabilizat
20%
din laptele
produs în UE-28,
urmată de Franța
(16%), Regatul
Unit (9%),
Polonia și Olanda
(fiecare 8%).
aproximativ 61 de litri de lapte pe
cap de locuitor al UE.
În ceea ce privește celelalte
produse lactate, atât producția de
lapte praf, cât și aceea de unt au
scăzut (-33% și, respectiv, -24%)
între 1983 (UE-10) și 2013 (UE-28).
În schimb, producția de brânză
aproape s-a triplat în aceeași
perioadă, de la o producție a UE-10
de 3,8 milioane de tone în 1983,
până la 9,3 milioane de tone în
2013. Regatul Unit a fost principalul
producător de lapte de consum,
cu o pondere de 22% din totalul
UE-28, în 2013, în timp ce Germania
a fost lider pentru alte lactate,
producând 25% din laptele praf,
28% din cantitatea de unt și 23%
din cea brânză.
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.
php/Milk_and_milk_products_-_30_years_of_quotas
CULTURI LACTICE DE PROTECȚIE –
CONSERVANT NATURAL
MTC ROMÂNIA, parte a grupului
MTC Holding din Austria, are ca
obiect de activitate distribuţia de
ingredinte, ambalaje şi utilaje pentru
ambalare, destinate industriei
alimentare. Din categoria
ingredientelor, vă recomandăm culturi
lactice produse de Sacco Srl, companie
italiană cu o lungă tradiţie în domeniu.
Tendinţele consumatorilor din ultimul
timp merg spre consumul de produse
naturale, fără conservanţi, motiv pentru
care putem veni în sprijinul procesatorilor,
pentru a obţine produse lactate naturale,
stabile, utilizând culturi de protecţie, în
vederea menţinerii calităţii pe întreaga
perioadă de valabilitate. Culturile de
protecţie acţionează prin producerea
de metaboliţi de inhibare, cum ar fi acizi
organici, peroxid de hidrogen, diacetil şi
bacteriocine, fiind astfel un conservant
alimentar natural şi constituie o măsură
suplimentară în îmbunătăţirea calităţii
produselor alimentare alături de
stadardele de siguranţă alimentară.
Beneficiile utilizării
culturilor de protecţie:
• reducerea contaminării cu drojdii şi
mucegaiuri;
• rol antagonic împortiva colifomilor, în
producţia de brânzeturi;
• nu inhibă dezvoltarea culturilor starter;
• dozajul se recomandă în funcţie
de tipul de produs şi termenul de
valabilitate solicitat;
• aromă naturală şi structură stabilă;
• termen de valabilitate mai lung.
MTC ROMANIA IMPEX SRL, Bd. 21 Decembrie 1989, nr.129/54, Cluj-Napoca, tel. 0264-412583, www.mtc.ro, office@mtc.ro
13

ADVERTORIALROA
PUIUL FERICIT
AGRICOLA – O
REUȘITĂ DE ECHIPĂ
LA ȘASE ANI DE LA LANSAREA SA PE PIAȚA DIN ROMÂNIA, PUIUL FERICIT REVINE ÎN
ATENȚIA CONSUMATORILOR ÎN ACEASTĂ TOAMNĂ CU CAMPANIA AGRICOLA – MESE
DE POVESTE
„Pentru că românilor le place să mănânce oricând ceva bun, domeniul în care activăm rămâne
mereu provocator, mărturisește Carmen Gavrilescu, Marketing Manager AGRICOLA. Astăzi
avem în față un consumator mult mai exigent și mult mai atent cu deciziile ce țin de cheltuirea
bugetului. Consumatorii români devin din ce în ce mai conștienți în ceea ce privește conținutul
mâncărurilor pe care le cumpără pentru ei și pentru familiile lor, iar AGRICOLA a încercat
dintotdeauna să satisfacă zona generică denumită «natural». Cu alte cuvinte, portofoliul
AGRICOLA acomodează produse inovatoare, atât în ceea ce privește certificarea provenienței
și producției acestora, cât și în ceea ce privește packaging-ul, care vine în întâmpinarea nevoilor
consumatorilor. Este firesc să fie astfel.”
Prin campania Mese de Poveste, AGRICOLA continuă să comunice mai aproape de consumator,
transmiţând o suită de mesaje cu un impact emoțional pronunțat. În această toamnă, sunt
comunicate avantajele competitive ale produselor – evident, acestea făcând diferența, dar
brandul expert AGRICOLA își spune în continuare poveștile la masă cu oamenii, fiind alături de
aceștia în cele mai importante momente, de la micul dejun până seara târziu.
Campania pentru Puiul Fericit şi Puiul Fermierului este, de această dată, o promoție națională
pentru consumatori, și a demarat în data de 3 octombrie 2016. Tagul TV îmbină cu emoție
gustul bun al Puilor Fericiți premiați în 2016 pentru a doua oară la Bruxelles și metoda
tradițională de creștere a acestora cu competiţia pentru premii aspiraționale atât de relevante
pentru familiile fericite.
Consumatorii vor fi plăcut surprinși în egală măsură de spotul TV și de premiile puse în joc,
de aplicația de pe pagina de facebook a companiei, de campaniile de pe Youtube, in store
și digital, desfășurate timp de mai bine de două luni. Jamila ne va încânta pe blogul său cu
prepararea a două rețete tradiționale și ne va învăța cum să preparăm delicii culinare utilizând
puii cu creștere lentă de la AGRICOLA.
14 NOIEMBRIE 2016

ADVERTORIALROA
„Anul acesta, trei produse AGRICOLA: Puiul Fericit, Ouăle de la găini fericite și Salamul de Sibiu
au fost premiate, în iunie, la Bruxelles, cu două stele de aur «Superior Taste Award» de către
International Taste & Quality Institute – iTQi. Ne bucură aceste rezultate. Puiul Fericit a obținut
această distincție și la ediția organizată la Bruxelles în 2014, ceea ce ne confirmă încă o dată
că este un produs de foarte bună calitate, pe care o menținem neștirbită. Faptul că au obținut
două stele de aur cu această ocazie și Ouăle de la găini fericite (crescute la sol și cu posibilitatea
de a ieși la aer liber) pe care le producem la Avicola Lumina, Constanța, precum și sortimentul
nostru cel mai valoros – Salamul de Sibiu AGRICOLA produs la SALBAC, ne triplează satisfacția”,
mărturisește Grigore Horoi, președintele grupului de firme AGRICOLA.
Reușita se măsoară uneori în percepțiile consumatorilor, alteori în creșterea vânzărilor, în cota de
piață, cota de raft sau câtă vizibilitate are produsul tău la raft. Dar, de cele mai multe ori, reușita
se măsoară în succesul echipei, în momentul lucrului împreună, în progresul obținut.
„Pentru că reușim mereu împreună. E momentul în care ne bucurăm de atributele produselor
noastre și de beneficiile acestora percepute de consumatori, toate cuprinse într-o campanie
care relevă reușita noastră, a Echipei Agricola! ”, a subliniat Carmen Gavrilescu.
15

INTERVIUROA
INTERVIU CU PAUL ANGHEL, DIRECTORUL GENERAL AL AUTORITĂȚII NAȚIONALE
PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORULUI (ANPC)
ATENȚIE LA PRACTICILE
COMERCIALE INCORECTE
„SE APROPIE SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ȘI ODATĂ CU ELE VIN ȘI O MULȚIME DE OFERTE PROMOȚIONALE,
UNDE EXISTĂ RISCUL CA SĂ I SE PROMITĂ CEVA CONSUMATORULUI, SĂ I SE ARATE CEVA ȘI OFERTA
RESPECTIVĂ SĂ NU FIE REALĂ.”
Domnule Paul Anghel, care credeți că vor fi cele mai mari
provocări pentru ANPC, în următoarea perioadă?
Principala noastră preocupare în acest sfârțit de an este aceea că
se apropie Sărbătorile de Iarnă și odată cu ele vin și o mulțime
de oferte promoționale, unde există riscul ca să i se promită
ceva consumatorului, să i se arate ceva și oferta respectivă să nu
fie reală. Iar pentru noi, provocarea este aceea de a încerca să
stopăm astfel de practici.
Crăciunul, în general va fi perioada anului în care volumul
cumpărăturilor crește și odată cu acesta vor crește și ofertele de
toate tipurile, fie că vorbim de oferte speciale. Și aici trebuie spus
că ar trebui să ne gândim ce înseamnă această ofertă specială.
Cu ce este specială oferta aceasta față de alte oferte. Cu ce este
special un anumit preț special. Și noi am rugat de fiecare dată
consumatorii să se informeze și să fie foarte atenți. Și dacă văd că
sunt asemenea oferte și nu găsesc produsul singular și justificarea
prețului special și a ofertei speciale să nu achiziționeze produsul.
Și în felul acesta îi taxează pe operatorii economici care încearcă
să desfățoare practici din acestea comerciale incorecte.
De Sărbători sunt comercializate o mulțime de produse specifice.
Și aici vorbim de carne și produse din carne, de cozonaci, de
produse de patiserie, vorbim de vin, vorbim de toată zona
de turism și agrement – hoteluri, pensiuni, locuri de cazare în
general, de parcuri, de patinoare în aer liber.
Vor începe târgurile. Și aici există mai multe probleme legate
de produsele comercializate, dar și de condițiile în care sunt
comercializate. În primul rând, vinul fiert servit la aceste târguri,
în multe cazuri nu poți să-i spui că este vin. L-am dus la laborator
și am văzut că nu este vin. În al doilea rând, chiar dacă este
vin, este îndoit de multe ori cu foarte multă apă. Din 10 litri de
vin fac 20-30 de litri. În altă ordine de idei, produsele ce sunt
oferite clienților ar trebui ținute în anumite condiții, la o anumită
temperatură. Trebuie respectate anumite norme de igienă. Iar
noi, împreună cu ANSVSA verificăm dacă aceste norme sunt
respectate.
Există și perioada premergătoare Sărbătorilor, perioada postului
Crăciunului, când sunt comercializate și produse de post, care
însă, nu întotdeauna sunt de post. Avem surpriza să găsim
ou – spre exemplu – sau alte ingrediente care nu sunt de post,
în aceste produse. Prin urmare, în această perioadă derulăm
controale specifice, care să identifice astfel de practici comerciale.
Există în aceste ultime luni ale anului perioade în care, în perioada
postului se mănâncă pește, și sunt verificări tematice de control
pentru pește și produsele din pește.
Ce practici comerciale înșelătoare pentru consumator
apar a fi cel mai des utilizate?
Aș vrea să amintesc faptul că există o practică la nivelul tuturor
hiper și supermarketurilor, dar și la nivelul producătorilor în care
un produs este ofertat cu un plus de +20% gratis, spre exemplu.
Eu aș pleca de la premisa că nu există nimic gratis pe lumea asta
și că nimeni, nimănui nu dă nimic gratis. Și mai ales că din punct
de vedere economic și mai ales contabilicește, nimic nu este pe
zero. Totul are un cost. Mă refer la faptul că există oferte de genul
+10% gratis, +20% gratis, +30% gratis, oferte care în realitate nu
au acoperire. De ce? Pentru că producătorul, în general nu poate
umple produsul cu 20-30%, pentru că pentru o cutie mai mare
sau pentru o doză metalică mai mare costurile lui ar fi mai mari.
În plus, ar fi nevoie de o altă linie tehnologică la producător, care
să poată lucra cu acele ambalaje supradimensionate. Vedem pe
piață produse Mozzarella Galbani sau Igor Gorgonzola unde
producătorul sau comerciantul încearcă să ne atragă prin oferirea
unui avantaj de genul +20% gratis. Dar ei n-au produs niciodată
ambalaje cu -20%. Nu a existat niciodată pe piață un gramaj cu
-20% mai mic.
Când e vorba de oferte de genul un produs gratis la un
anumit număr de produse cumpărate, am întâlnit în schimb
16 NOIEMBRIE 2016

INTERVIUROA
Ce ne puteți spune despre etichetarea produselor
bio, eco, IGP? Sunt respectate prevederile
legale în cazul acestor produse?
România, ca țară, are norocul să dețină produse cu indicația
geografică protejată, la nivel european. Și vorbim de Magiunul
de Topoloveni, Telemeaua de Ibănești și Salamul de Sibiu. Dar
avem situația tristă și complicată de la Topoloveni, cu un litigiu în
instanță, unde trebuie să așteptăm să vedem cum se va încheia.
Din punct de vedere al acestor indicații geografice protejate
se pare că doar Telemeaua de Ibănești este singura care în
momentul de față nu este atacabilă și atacată.
Ofertele ce vorbesc de reduceri la produsele care se
apropie de termenul de expirare creează probleme?
următoarea situație într-un supermaket. Chiar ne-a speriat un
pic o astfel de practică și am avut o discuție la nivelul CEO-ului
din supermarketul respectiv. Am găsit produse de genul 5+1 cutii
de bere – și aici vorbim de toată berea Bucegi, Tuborg, Holstein,
Staropramen etc. – în care oferta de 5 bucăți + 1 gratuită,
era în unele cazuri mai scumpă decât dacă am fi cumpărat 6
bucăți separat. Adică la bucată prețul era de 1,85 LEI/bucată,
iar la pachetul de 5+1, bucata respectivă iețea la 2,10 LEI/
bucată. Aici sunt două paliere de discuție: pe deoparte practica
comercială incorectă, iar pe de altă parte – dar trebuie dovedită
– înșelăciunea. Și înșelăciunea este o infracțiune, iar investigarea
sa ține de alte instituții, decât de ANPC. În cazul respectiv
comerciantul a dat vina pe producător. Producătorii dau vina pe
hiper și supermarket. Adevărul, dacă mă întrebați este undeva
la mijloc, în unele situații. În cele mai multe situații, adevărul
este însă de partea producătorilor în sensul în care hiper/
supermarketurile fixează prețul; raftul e al lor și ei fixează prețul. Ei
includ în prețul respectiv, taxe de toate felurile. Și din acest motiv
există palierele acestea diferite de preț.
Am mai găsit și situații vătămătoare pentru consumator în
domeniul comercializării ouălor. Ouăle superioare, calitate
premium trebuie să aibă între 43 și 53 de grame. Și el are 40g,
39g, 37g. Există o practică. Orice producător de ouă nu intră în
marile rețele de magazine din cauza prețurilor. Și atunci, ca să
dea prețurile mai jos, 2 sau 3 ouă în fiecare carton de 10 ouă sunt
mult mai mici decât restul. În felul acesta producătorul devine
competitiv, oferind însă calitate mai slabă. Problema calității apare
și în cazul altor produse. Orice pastă de bulion trebuie să conțină,
conform ordinului atât la sută roții sau substanță uscată. Cu mare
greutate găsești bulion sau pastă de tomate cu 2% substanță
uscată sau 4% sbstanță uscată. Găsim specialitate albă tip brânză.
La 8 lei. Nimeni nu se gândețte că nu ai cum să produci brânză la
un asemenea preț.
În general lucrurile sunt în regulă în această zonă. Numai că
trebuie informat consumatorul că mai are câteva zile până când
produsul va expira. Acolo apare în schimb o altă problemă. Se
dau două calupuri de salam, spre exemplu, lipite între ele cu o
folie adezivă pe care scrie „promoție”, dar consumatorul nu este
informat că produsul expiră peste trei zile. Nu cred că o familie
sănătoasă la cap ar lua două calupuri imense de salam, știind
că mai sunt trei zile până la expirare, pentru că nu mănâncă
nimeni 1,5 kg de salam. Poate doar dacă familia respectivă are
12 copii sau este compusă din 15 membri de familie. Și de cele
mai multe ori, prin banda aceea adezivă sunt acoperite informații
esențiale ce trebuie oferite consumatorului, inclusiv durabilitatea
produsului. În momentul achiziției unei astfel de oferte
consumatorul spune: „Am făcut o afacere, pentru că vede că la
bucată, aceleași produse sunt comercializate la un preț mai mare”.
Ar trebui să existe ceva care să atragă atenția asupra limitei de
expirare (la unii comercianți există standuri speciale cu acest gen
de reduceri, la unele nu).
Se vor introduce și în România etichetare pe culori,
spre exemplu etichetele tip semafor?
Am avut o discuție cu producătorii de alimente. Există producători
de alimente care doresc introducerea unor astfel de etichete.
Dacă produsul are 2-3 E-uri se va aplica eticheta verde, adică
produsul este OK; are mai multe E-uri eticheta va fi galbenă sau
portocalie; are 7-10 E-uri eticheta va fi roșie. De asemenea, există
astfel de discuții la nivelul Comisiei Europene.
Există o discuție în Franța cu privire la faptul că zahărul este
o a doua moarte albă, fiind principala cauză în obezitate și
în afecțiunile cardiovasculare. Poate că în viitor ar fi bine ca
pe fiecare produs care conține zahăr și zaharuri, în afară de
informațiile tradiționale, inclusiv cele despre conținutul de zahăr,
să existe niște lingurițe umplute cu zahăr și să spună așa: „Acest
produs conține, la 500 ml, 12 lingurițe de zahăr. Și eu vă garantez
că vor exista consumatori care nu vor mai achiziționa produsul
atunci când vor vedea cât zahăr conține acesta.
Probabil va fi nevoie de o lege în acest sens. Eu cred că la început
s-ar putea introduce și voluntar, o astfel de etichetare, ca un fel de
ghid, ca un cod de bune practici în domeniul siguranței alimentare.
17

CERCETAREROA
IBM ȘI MARS
ÎMBUNĂTĂȚESC SIGURANȚA ALIMENTARĂ PRIN CATALOGAREA BACTERIILOR ALIMENTARE
INGREDIENTE
ÎN SPERANȚA DE A ADUCE PROGRESUL ÎN DOMENIUL SIGURANȚEI ALIMENTARE
LA NIVEL MONDIAL, OAMENII DE ȘTIINȚĂ DE LA IBM RESEARCH ȘI MARS INC,
MCLEAN, VIRGINIA, URMĂRESC DEZVOLTAREA MICROBILOR ALIMENTARI PENTRU A
ÎMBUNĂTĂȚI SIGURANȚA ALIMENTARĂ ȘI PRODUCTIVITATEA ÎN DOMENIU.
Oamenii de știință de la IBM
spun că vor să dezvolte o
metodă eficientă pentru a
preveni contaminarea
alimentelor cu bacterii care pot
ucide mii de oameni în fiecare
an. Obiectivul ambițios este acela
de a urmări produsele alimentare în
cadrul întregului lanț de
aprovizionare, secvențiind ADN-ul
microorganismelor care trăiesc
de-a lungul respectivului lanț
alimentar.
Produsele alimentare conțin mii
dintre acești mici ”autostopiști
de pe lanțul de aprovizionare”,
majoritatea inofensivi, alcătuind
ceea ce este cunoscut sub numele
de „microbiom.”
Protejarea întregului lanț
alimentar de aprovizionare
este o monumentală provocare
de sănătate publică, spune un
comunicat de presă al Mars.
Numai în SUA, în fiecare an, una
din șase persoane este afectată de
toxiinfecții alimentare, rezultând
128.000 de spitalizări, 3.000 de
decese și costuri medicale de
9 miliarde de dolari. Alte 75 de
miliarde de dolari se pierd anual ca
urmare a rechemării și distrugerii
alimentelor contaminate.
În SUA, în fiecare
an, una din
șase persoane
este afectată
de toxiinfecții
alimentare,
rezultând
128.000 de
spitalizări, 3.000
de decese și
costuri medicale
de 9 miliarde de
dolari.
o înregistrare detaliată și unică
a drumului pe care produsul
alimentar îl parcurge până în
farfuria consumatorului.
La începutul anului trecut,
cele două companii au format
“consorțiul pentru secvențierea
lanțului alimentar de aprovizionare”,
o platformă de colaborare privind
siguranța alimentară, care să
constituie o pârghie de realizare a
progresului în genomică pentru a
înțelege mai bine ce anume face
alimentele mai sigure.
Ca un prim pas, oamenii de
știință din consorțiu vor investiga
amprentele genetice ale
organismelor vii, cum ar fi bacterii,
ciuperci sau virusuri și modul în
care acestea se dezvoltă în diferite
medii, inclusiv pe suprafețele de
lucru, în fabrici și pe materiile
prime. Aceste date vor fi utilizate
pentru a investiga în continuare
modul în care interacționează
bacteriile, ceea ce ar putea avea
ca rezultat descoperirea unor
modalități complet noi de a
administra lanțul de aprovizionare
din punctul de vedere al siguranței
alimentare.
Abordări inovatoare, care utilizează
date genetice pentru a înțelege
mai bine și a îmbunătăți siguranța
alimentară sunt în plină dezvoltare,
promițând să ofere noi perspective
de înțelegere a întregului lanț de
aprovizionare. În susținerea acestui
obiectiv, consorțiul a declarat că
va realiza cel mai mare studiu de
metagenomică efectuat vreodată,
pentru a clasifica și a înțelege
microorganismele și factorii care
influențează activitatea lor într‐un
mediu normal și sigur dintr-o
fabrică din domeniul industriei
alimentare. Această sarcină ar
putea fi extinsă în contextul mai
larg al întregului lanț alimentar
de aprovizionare – de la fermă
la farfurie – și să conducă la noi
perspective asupra modului în care
microorganismele interacționează
în mediul din fabrică, astfel încât să
fie mai bine controlate prin date noi
și practici bazate pe știință.
IBM efectuează, în prezent, teste în
colaborare cu Mars, prin urmărirea
ingredientelor care ajung la una
dintre fabricile companiei de
producere a mâncării pentru câini.
75 DE MILIARDE DE DOLARI SE PIERD ANUAL CA URMARE
A RECHEMĂRII ȘI DISTRUGERII ALIMENTELOR CONTAMINATE.
Cercetătorul șef Jeff Welser arată
că produsele alimentare au mii de
microorganisme care trăiesc pe
ele, dintre care majoritatea sunt
inofensive, dar alcătuiesc ceea ce se
numește „microbiome.” Condițiile
diverse, precum solul ori metodele
de prelucrare influențează
microbiomul unui produs alimentar,
ceea ce face ADN-ul colectiv al
microorganismelor să constituie
Sursa: http://www.foodprocessing.com/industrynews/2016/ibm-mars-to-improve-food-safety-by-cataloging-friendly-bacteria/
18 NOIEMBRIE 2016

CERCETAREROA
„JOACA” INGINERILOR GERMANI CU
PARTICULELE SPOREȘTE FUNCȚIONALITATEA
INGREDIENTELOR ALIMENTARE
O COMPANIE GERMANĂ DE INGINERIE FOLOSEȘTE TEHNICI DE „PIONIERAT” DE PRELUCRARE
CU FLUIDE PENTRU A ÎMBUNĂTĂȚI FUNCȚIONALITATEA INGREDIENTELOR ACTIVE, PRECUM ȘI
PENTRU A PUTEA LUCRA MAI UȘOR CU INGREDIENTELE VOLATILE ȘI SENSIBILE.
În industria alimentară și a
suplimentelor alimentare,
tehnologia cu pat fluidizat este
utilizată pe scară largă pentru
încapsularea și acoperirea cu
particule de ingredient.
Firma germană Glatt
Ingenieurtechnik din Weimar
oferă „soluții pentru aplicații
sofisticate, ce necesită particule
de dimensiuni sau forme specifice,
solubilitate optimă sau protecție a
ingredientelor active”.
Toate sistemele de prelucrare
fluidizate lucrează pe principiul
mișcării particulelor într-o cameră
de proces cu aer sau azot,
utilizată în mod obișnuit ca mediu
pentru crearea unui pat fluidizat
de particule solide. Pulverizarea
granulară, încapsularea,
aglomerarea și acoperirea pot fi
realizate prin integrarea unor duze
de pulverizare în interiorul camerei.
„Pentru aceste aplicații, prelucrarea
cu pat fluidizat oferă avantajul de
a produce granule sau solide în
vrac într-o singură etapă de proces,
incluzând uscarea, stratificarea
și solidificarea,” a explicat Katja
Oppermann, inginer de proces la
Glatt. Dar Glatt poate face mai
mult cu tehnologia sa decât aplicații
legate de acoperire, încapsulare și
procedee simple de granulare, și
utilizează aceste tehnici pentru a
manipula proprietățile ingredientelor.
“În toate proiectele noastre noi
încercăm să adăugăm valoare și
funcționalitate unui produs existent.
Acest lucru se realizează prin tratarea
fizică a produselor cu granulare
prin pulverizare, încapsulare prin
pulverizare, aglomerarea prin
pulverizare și acoperirea prin
pulverizare,” a declarat Volker
Budzinski, director de vânzări
al companiei pentru produse
alimentare, hrană pentru animale și
produse chimice fine. „Exemple ale
modului în care putem îmbunătăți
funcționalitatea particulelor, prin
protecția prelungită pentru materiile
prime active, țin de eliberarea
controlată, depășirea problemelor de
insolubilitate și multe altele.”
Exemple de aplicații
De exemplu, vitaminele și enzimele
pot fi granulate prin pulverizare și
acoperite cu un strat de film care
permite eliberarea controlată a
ingredientelor active, a spus Glatt.
Aromele și uleiurile esențiale pot
fi granulate prin pulverizare și
încapsulate înainte de a primi o
Volker Budzinski
marketing
manager Glatt
Ingenieurtechnik
protecție de acoperire, ceea ce le
face stabile în timpul transportului
și depozitării, dar și ușor de dozat.
Pulberile instant, care constau din
componente aglomerate parțial
hidrofobe pot fi formate în compuși
ușor solubili, care nu se separă și
oferă profile omogene de distribuție
a dimensiunilor particulelor.
Pentru particulele care nu sunt
fluidizabile, cum ar fi cele cu
proprietăți adezive sau cu forme
non-sferice, Glatt folosește
tehnologia paturilor fluidizante cu
jet. „Tehnologia paturilor fluidizante
cu jet este un tip special de pat
fluidizat, cu aparate de construcție
și configurații de curgere diferite
ale mediului în care acționează,” a
explicat Oppermann.
Alte particule din preparate lichide,
cu care este deosebit de dificil de
lucrat din perspectiva prelucrării și
procesării, conform lui Oppermann,
sunt substanțe volatile și ingrediente
care sunt sensibile la oxigen,
temperatură și la umezeală. „Pentru
a depăși aceste provocări, mediul de
acțiune fluidizat poate fi modificat, iar
fluxul de gaz poate fi precis gestionat.
De asemenea, putem procesa lichide
la temperaturi blânde (40ºC), astfel
încât să nu existe un efect negativ
asupra proprietăților produsului
final,” explica aceasta. Deoarece
procesele de microîncapsulare
încep cu prepararea lichidului, Glatt
sprijină de obicei clienții chiar de la
început, în dezvoltarea formulelor și
a preparatelor lichide. Ei pot fabrica
lichidul respectiv la centrul său
tehnologic, la o scară de laborator,
înainte ca acesta să fie testat într-o
instalație pilot și a proiecta instalațiile
necesare prelucrării la scară
industrială.
„CLIENȚII NOȘTRI VIN LA NOI CU FOARTE MULTE
ÎNTREBĂRI DIFERITE. CA FURNIZORI DE SOLUȚII,
VOM DEZVOLTA ȘI OPTIMIZA PROCESELE ȘI
PROIECTAREA DE INSTALAȚII INDIVIDUALE SAU
CHIAR LINII DE PRODUCȚIE ÎNTREGI, CARE SUNT
GATA DE UTILIZARE. CA O ALTERNATIVĂ, OFERIM ȘI
SERVICII DE PRODUCȚIE PE BAZĂ DE CONTRACT,” A
EXPLICAT BUDZINSKI.
19

TENDINȚEROA
INGREDIENTE
Produsele de panificație, cum
ar fi pâinea, biscuiții și crakers-ii,
constituie o parte semnificativă
din dieta românilor. Din cauza
unui stil de viață din ce în ce mai
alert și a creșterii puterii de
cumpărare, interesul pentru
produsele mai sofisticate, dar și mai
sănătoase, cum ar fi cele „fără
gluten”, este în creștere.
Estimată a fi în valoare de peste 51
de milioane de euro în Europa de
Est, piața produselor „fără gluten”
este preconizată a crește cu 6,9%
în următorii patru ani. Întrebarea
care se pune este legată de
oportunitățile pentru dezvoltarea
acestui sector, al produselor „fără
gluten” în sectorul românesc de
panificație. Important este și modul
prin care pot fi depășite provocările
tehnice de fabricare, pentru a
ne asigura că aceste produse
au în final calitățile așteptate de
consumatori.
Oportunități pentru
toată lumea
În timp ce piața pentru toate
produsele de panificație din Europa
este stabilă (creștere -1%), piața
produselor de panificație „fără
gluten” atinge o rată de creștere
anuală de 6,5%. Până în iunie 2016,
numărul de produse noi lansate cu
mențiunea „fără gluten” aproape că
s-a dublat, iar începând cu anul 2013,
cele mai populare dintre acestea au
devenit gustările și cerealele.
Ce anume a dus la această cerere
de produse sănătoase? Circa 1-2%
din populația europeană este
diagnosticată cu boala celiacă,
o cifră care este puțin probabil
să se modifice semnificativ,
chiar și cu progresele făcute în
medicină. Este vorba despre
grupul celor cu intoleranță la
grâu, autodiagnosticată sau având
sensibilitate la gluten - numit
„grupul celor care evită glutenul”.
Acest grup este estimat a fi în jur
de 70 de milioane de europeni –
număr care are un mare impact
asupra cererii de astfel de produse .
Combinând acest lucru cu creșterea
FĂRĂ
GLUTEN
EXPLORAREA OPORTUNITĂȚILOR PENTRU
PRODUSELE DE PANIFICAȚIE „FĂRĂ GLUTEN” ÎN
ROMÂNIA, JULIETTE MALISKA, APPLICATION
MANAGER BAKERY, INGREDION
Reprezentant exclusiv:
KUK ROMÂNIA
Informații suplimentare:
Nicolae Geru, Technical Sales Manager
M +40 726 237 565
nicolae.geru@kuk.com, www.kuk.com
generală a preocupării legate
de sănătate, cu percepția că o
dietă „fără gluten” echivalează cu
un stil de viață sănătos, precum
și cu potențialul comercial al
produselor „fără gluten”, interesul
pentru producători, dar și pentru
comercianți devine evident.
Viitorul înseamnă
„liber-de” sau „fără...”
Fiind cândva o tendință de
nișă, stilul de viață ”fără de…”, în
particular „fără gluten”, a devenit
acum o tendință de masă. Pentru
sectorul de panificație, acest lucru
înseamnă noi oportunități de
dezvoltare a produselor și lărgirea
categoriilor de produse fără
gluten și dincolo de pâine (sector
predominant), pentru a include
și alte produse de panificație,
cum ar fi gustările și produsele de
patiserie. Înțelegerea rolului făinii
de grâu și a componentelor sale în
produsele de panificație, indiferent
dacă este vorba de biscuiți, prăjituri
sau pâine, și selectând combinația
potrivită de ingrediente pentru
a înlocui funcționalitatea făinii
de grâu, vor fi esențiale pentru
asigurarea faptului că formula
„fără gluten” va menține savoarea
produselor pe bază de grâu.
Făinurile funcționale și amidonurile
au devenit astfel ingredientelecheie
ce pot înlocui glutenul, fiind
ideale pentru îmbunătățirea texturii
și a calității produselor „fără gluten”.
De exemplu, făinurile funcționale
derivate din tapioca și orez pot
fi folosite pentru a îmbunătăți
reologia și capacitatea de hidratare
a aluatului pentru o pâine „fără
gluten” mai moale, mai gustoasă,
păstrând în același timp „făina” ca
și ingredient pe etichetă. Alternativ,
amidonurile cu hidratare la rece
ajută la prelucrabilitatea aluaturilor
„fără gluten”, oferind elasticitatea
necesară pentru crakers-i și biscuiți
sau asigurând păstrarea formei
pâinii și a chiflelor.
20 NOIEMBRIE 2016

TENDINȚEROA
Studiul de piață făcut de Ingredion
pe consumatorii de produse de
panificație a arătat că gustul este
factorul-cheie în luarea deciziilor
de cumpărare. Pâinea ideală nu
trebuie să fie doar bună la gust, dar
trebuie să îndeplinească și anumite
cerințe de textură. Cu coaja și
structura miezului său specific,
rețeta unei pâini bune s-a dovedit
a fi deosebit de dificil de obținut
pentru producătorii industriali.
Piața produselor
„fără gluten” este
estimată la
51
de milioane de
euro în Europa
de Est.
Depășirea acestor provocări în
realizarea rețetei și a producției
pentru a obține produse cu un gust
bun, dar și cu valoare nutritivă,
care să întâmpine așteptările
consumatorilor, este o prioritate,
deoarece „fără gluten” poate
însemna consum de masă.
Îmbunătățirea texturii și a
valorii nutriționale a pâinii
Echipele de specialiști din centrele
de inovare ale Ingredion s-au
axat pe dezvoltarea unor rețete
performante „fără gluten”, pentru
toate categoriile de produse de
panificație. Succesul a fost asigurat
prin dezvoltarea unui portofoliu
extins de ingrediente funcționale
pentru abordarea principalelor
provocări ale industriei: asigurarea
reologiei și a prelucrabilității
aluatului, dezvoltând produse
finite de înaltă calitate, care
FĂINURILE DIN LEGUMINOASE AU
DEVENIT O MODALITATE-CHEIE DE A
ASIGURA CALITATEA SUPERIOARĂ A
PRODUSELOR „FĂRĂ GLUTEN”
să corespundă așteptărilor
consumatorilor și cu îmbunătățirea
valorilor nutriționale. În pâine,
amidonurile și făinurile funcționale
vor duce la obținerea unui miez
moale, umed și rezistent în timp.
O provocare-cheie în formularea
și producția de alimente „fără
gluten” o reprezintă depășirea
percepției consumatorului că,
atunci când se scoate glutenul din
rețetă, producătorii îl înlocuiesc cu
alternative mai puțin sănătoase,
cum ar fi zahărul și grăsimile. Pe
lângă aceasta, există și percepția
negativă că alternativele „fără
gluten” nu pot oferi același
gust, textură și prospețime ca și
versiunile standard.
Provocarea asupra dezvoltării de
produse și rețete noi este nevoia
de a găsi ingrediente, care să
ofere atât funcționalitate, cât și
un conținut nutrițional ridicat.
Ingredientele din leguminoase
reprezintă o astfel de posibilă
soluție. Cu conținutul lor ridicat de
proteine și eticheta prietenoasă
pentru consumator, făinurile din
leguminoase și proteinele din
leguminoase îndeplinesc multe
dintre nevoile de ordin tehnic
ale brutarilor. Totodată făinurile
din leguminoase au devenit o
modalitate-cheie de a asigura
calitatea superioară a produselor
„fără gluten”. Încorporând făinurile
din leguminoase și proteinele
în produsele de panificație, se
îmbunătățește și profilul nutrițional
și se pot susține recomandările
nutriționale precum: “conținut
ridicat de proteine”, “sursă de
proteine” sau ”fără gluten”. Utilizate
în dozaj scăzut, aceste făinuri înalt
funcționale vor stabiliza aluatul
și vor produce structuri mai fine,
dezvoltând culoare și gust atractive,
precum și creșterea conținutului
total de proteine din produsul finit.
Ca ingredient de bază în rețetă,
făinurile de leguminoase asigură,
de asemenea, profiluri noi de
aromă și culoare, ceea ce permite
producătorilor să ofere produse
diferențiate și/sau de tip premium.
Acestea funcționează foarte bine și
în produsele cu umiditate redusă,
cum ar fi biscuiții, crakers-ii și/sau
produsele de patiserie.
Către o etichetă curată,
dar și „fără gluten”
Privind în perspectivă, fabricarea
de produse fără gluten poate
duce, de asemenea, la obținerea
de produse cu o etichetă curată.
Această tendință poate continua
numai într-o singură direcție –
„fără gluten” să devină producție
de masă. Din punct de vedere
tehnic, această tendință va pune
un accent deosebit pe utilizarea
unor ingrediente speciale, cu
funcționalitate deosebită, care vor
duce la obținerea unor produse
de panificație cu etichete curate,
„fără gluten”, cu un gust bun, dar și
foarte rentabile.
21

TENDINȚEROA
TENDINȚE
DULCI
INGREDIENTE
DEȘI PIAȚA DULCIURILOR PARE A FI UNUL
DINTRE DOMENIILE MAI PUȚIN VIZIBILE
ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE, EA ESTE,
DIMPOTRIVĂ, UNA DINTRE RAMURILE
CELE MAI PROACTIVE, CARE INOVEAZĂ
PERMANENT. ÎNCOLȚITĂ ÎNTRE TENDINȚELE
MODERNE DE NUTRIȚIE ȘI CONCURENȚA
DIN PARTEA SNACK-URILOR SĂRATE,
PIAȚA DULCIURILOR TREBUIE SĂ FIE ÎN
PERMANENTĂ EVOLUȚIE, PE DE O PARTE
PENTRU A-ȘI PĂSTRA CONSUMATORII, IAR
PE DE ALTĂ PARTE, PENTRU A CÂȘTIGA
MEREU CLIENȚI NOI.
Pentru a ne convinge să nu ne mai
simțim vinovați de micul nostru
răsfăț și să ne acordăm din când
în când câte o recompensă dulce,
producătorii de dulciuri trebuie
să surmonteze câteva provocări
majore ridicate de preocuparea
pentru sănătatea și responsabilitatea
consumatorului contemporan sau
posibile incompatibilități dictate de
diete, alergii, sănătate sau religie și
filosofie, fără a compromite plăcerea
gustului sau calitatea produsului.
Lăsând la o parte megatendințele
Premium, Indulgence, care sunt
definitorii pentru acest domeniu,
piața dulciurilor caută să se
orienteze către direcții noi, dictate
de trendurile mondiale:
Trend: Clean Label, Natural,
Ingrediente simple – consumatorii
sunt mai orientați decât oricând
spre produsele naturale, fără aditivi,
și, mai mult decât atât, doresc să
știe de unde provin ingredientele
care intră în componența
produsului pe care îl consumă.
Trend: Less – mai puțin zahăr,
mai puțină grăsime, mai puține
calorii, mai puțini carbohidrați, sunt
declarații care apar deja de mai
mulți ani pe tot mai multe produse.
Recent, acestora li se adaugă o
22 NOIEMBRIE 2016

TENDINȚEROA
nouă generație de declarații: mai
puțin procesat, mai pur, mai puțin
rafinat, cât mai brut (cu cacao raw,
cu zahăr brun, cereale ancestrale,
cereale integrale etc.).
Trend: Free from
Pe lângă produsele orientate spre
marea masă a consumatorilor care
își supraveghează alimentația,
produsele de nișă câștigă din ce
în ce mai mult teren, deoarece și
condițiile respective sunt din ce
în ce mai cunoscute: intoleranțe,
alergii sau incompatibilități
religioase sau filosofice.
Se încadrează aici produsele fără
zahăr, gluten, lactoză, gelatină, fără
coloranți sau arome de sinteză,
precum și produsele care conțin
declarația vegetarian sau vegan.
Generația de produse less sugar
/ without sugar a crescut și s-a
diversificat mult datorită utilizării
îndulcitorilor naturali precum
extractele de Stevia Rebaudiana
sau siropul de agave, oferindu-le
atât diabeticilor, cât și celor care își
controlează consumul de calorii, o
sumedenie de opțiuni.
Trend: Vegan – Veganismul
reprezintă o filosofie care respinge
statutul de „bun de consum” al
animalelor (atât în alimentație,
cât și sub alte forme de utilizare)
devenită un stil de viață, care
acaparează o parte din ce în ce
mai mare a consumatorilor. Fie că
discutăm despre veganismul etic,
fie că sunt căutate doar beneficiile
aduse de alimentația vegană,
această nișă crește, incluzând
ciocolată, bomboane, jeleuri,
biscuiți, napolitane, chipsuri etc.
Trend. Indulgence & Healthy
– De ce să nu fie și dulciurile
sănătoase? Consumatorii moderni
sunt mult mai informați și interesați
de produse funcționale, cu beneficii
pentru organism, și, deși dulciurile
sunt consumate de plăcere,
dacă se încadrează în echilibrul
nutrițional, ba mai mult, au și efect
funcțional, plăcerea va fi și mai
mare. De exemplu ciocolată, jeleuri
și bomboane cu superfructe (ca
merișoarele, rodia, goji sau acai),
dulciuri cu adaosuri funcționale
(vitamine, minerale, proteine,
fibre etc.) sau snack-uri din fructe
deshidratate.
EXPERTAROM FOOD INGREDIENTS OFERĂ PRODUCĂTORILOR
DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ, ÎNCĂ DIN 1995, O PALETĂ COMPLEXĂ
DE AROME, INGREDIENTE ȘI ADITIVI, COMPLETATĂ DE ECHIPE DE
VÂNZĂRI SPECIAL DEDICATE PENTRU FIECARE SECTOR AL INDUSTRIEI
ALIMENTARE, SUSȚINUTE DE SPECIALIȘTI ÎN DOMENIUL TEHNIC, DE
CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI CONTROLUL CALITĂȚII, EXPERTIZĂ DE
MARKETING ȘI PROFESIONALISM ABSOLUT.
Trend: Organic, Bio, Sustenabil
– Este foarte „la modă” să
cumpărăm produse cu declarația
organic sau bio, chiar dacă,
momentan, nu conștientizăm
decât potențialele beneficii
proprii. Dar odată cu creșterea
responsabilității față de sănătatea
și echilibrul propriu, crește și nivelul
responsabilității pentru mediul
în care trăim, pentru sănătatea
generațiilor următoare. De aceea
acest megatrend este în creștere
continuă, încă de la apariția
primelor produse.
Trend: Convenience: La
îndemână, oriunde, oricât (în
micul magazin de lângă casă,
în supermarket, în benzinărie,
la chioșc etc.). Ambalaje „to go”,
ambalaje „de buzunar”, ambalaje
ușor de deschis/închis sau
resigilabile, pentru menținerea în
cele mai bune condiții a produsului.
Trend: Mini, bite-size / slim:
Miniaturizarea produselor,
gramajele mici, „bite-size”,
se încadrează și în trendul
convenience, dar au și avantajul că
oricine se poate bucura chiar și de
cele mai rafinate sau mai exotice
produse, fără depășiri de buget.
Noul curent de “subțiere“ a
dulciurilor (biscuiți subțiri, fursecuri,
produse din ciocolată slim)
orientează consumatorii atât spre
controlul porțiilor și alimentație
responsabilă, prin reducerea
grosimii produselor, cât și spre
ideea de gourmet sau premium.
Trend: Tell a story. Produsele
care au o poveste, cât de simplă,
23

TENDINȚEROA
și un mod de ambalare prin care
să promoveze convingător acea
poveste, fac apel la emoțiile
consumatorilor și sunt, prin aceasta,
atractive pentru diverse segmente.
Declarații ca: „Preparare artizanală”,
„rețete transmise din generație în
generație”, „rețeta bunicii”, sunt
„povești” care apelează la nostalgie,
la amintiri din copilărie.
Dar sunt și povești care fac apel la
simțul umorului, la personalitatea
fiecăruia (produse destinate
diverselor categorii: copiilor,
familiei, femeilor sau bărbaților
sau seniorilor etc.) sau la trăirile
specifice unor momente (petreceri,
întâlniri cu prietenii, timp petrecut
cu familia, dulciuri pentru cafea,
pentru micul dejun, pentru dupămasă,
pentru seara).
AVANTAJUL PARTENERILOR NOȘTRI: PE
LÂNGĂ ACEST PACHET COMPLET, ORICE
CLIENT BENEFICIAZĂ DE O ECHIPĂ DE
REPREZENTANȚI DE VÂNZĂRI, TEHNOLOGI
ȘI CONSILIERI PROFESIONIȘTI ȘI PROACTIVI,
AFLATĂ PERMANENT LA DISPOZIȚIA
SA PENTRU ALCĂTUIREA REȚETELOR,
SOLICITĂRILE TEHNICE, INSTRUIREA
PERSONALULUI, SOLUȚIILE DE PREZENTARE
ȘI CREARE A GAMEI, SEMINARIILE DE
INOVAȚII SAU SEMINARIILE SPECIALIZATE,
CONSULTANȚĂ DE MARKETING.
INGREDIENTE
Trend: Fun & Customize. Este
distractiv să te joci cu ingredientele
și să-ți compui gustarea dulce
dorită. De aceea, au apărut produse
destinate combinării la bunul plac al
consumatorului, conținând produsul
respectiv, însoțit de o cremă, sos,
cereale, bombonele sau glazură,
orice l-ar putea face mai distractiv
sau mai apetisant.
Trend: Sezonalitate și
marketingul evenimentelor
Dulciurile reprezintă o piață în
care sezonalitatea este marcantă,
vânzările crescând semnificativ de
sărbători, datorită numeroaselor
produse destinate acestora.
Crăciunului, Paștelor, Valentin’s day
li se mai adaugă permanent și alte
ocazii de lansare a unor produse
de sezon sau ediții limitate: gusturi
de vară, exotice sau răcoritoare,
Halloween etc.
Edițiile limitate sunt o bună
modalitate de a testa cum
reacționează piața la variante noi
de gust și de a impulsiona vânzările
pentru anumite perioade, iar
ulterior, variantele de succes pot
rămâne în gama standard. Pot fi
asociate cu evenimente sportive,
muzicale, sociale sau orice ocazie
considerată potrivită.
Trend: Experiențe Senzoriale.
Aroma este caracteristica definitorie
a unui produs alimentar, care ne
face să revenim la acel produs
în mod repetat. Dar, fără a trăda
fidelitatea față de gusturile
preferate, dorim permanent să
experimentăm gusturi și texturi noi,
din spirit de aventură.
Tachinările producătorilor pot fi
binevenite și pot duce la îmbogățirea
gamei (de exemplu ciocolata cu
chilli sau caramelul sărat au intrat în
categoria clasicilor gourmet deja)
cu jocuri de arome, mai potolite sau
mai extravagante, cum ar fi lămâie
cu piper, ghimbir cu lămâie, cocos cu
susan, ciocolată cu rozmarin, căpșuni
cu busuioc, portocale cu morcovi,
ceai cu rodie.
Pe lângă combinațiile de gusturi,
dulce-sărat, dulce-acrișor, dulcepicant
și combinațiile de texturi
sunt tentante și atractive: ciocolată
cu fulgi expandați, bomboane cu
cremă și crispies, jeleuri cu interior
lichid, gumă cu inserții acide etc.
Trend: Private label. La fel ca
în celelalte domenii ale industriei
alimentare, nici dulciurile private
label nu mai reprezintă o copie
ieftină a brandurilor cunoscute. Și
aici se preferă inovarea, calitatea,
ambalajul atractiv, oferta se acordă
cu trendurile general valabile, chiar
și cu cele mai nișate: Organic,
Vegan, Sustenabilitate.
În concluzie, piața dulciurilor este în
continuă mișcare și inovare, pentru
a veni în permanență cu posibilități
noi de snacking sau savurare,
mai gustoase, mai sănătoase, mai
atractive.
De aceea și paleta noastră
cuprinde, pe lângă paleta de
arome, care conferă personalitatea
produsului, sucuri sau pulberi de
fructe, granule sau crispies, creme
și umpluturi, fibre vegetale și
coloranți naturali. În plus, oferim
producătorilor soluții și rețete,
consultanță și informații actuale
din domeniu prin monitorizarea
inovațiilor și tendințelor.
24 NOIEMBRIE 2016

PREVIEWROA
25

TENDINȚEROA
INGREDIENTE
CIRCUITUL PROCESELOR PE PIAȚA INDUSTRIEI ALIMENTARE:
TENDINȚE, STANDARDE
ȘI SOLUȚII PENTRU OAMENI
SĂNĂTOȘI
Tendinţele sunt în general
trecătoare, însă uneori ele prind
rădăcini, se dezvoltă şi stabilesc
standarde noi. De exemplu,
conceptul de “produse naturale” a
lăsat o amprentă asupra fiecărui
segment al industriei alimentare în
multe dintre ţările din întreaga
lume. În acest context, Brenntag are
în vedere diferitele atribute pe care
consumatorii individuali le solicită
de la produsele pe care le consumă
şi vine în sprijinul producătorilor
atât cu conceptele sale inovatoare,
care se adaptează perfect pentru o
varietate de tendinţe, cât şi cu un
portofoliu complet de produse care
satisface cele mai exigente cerinţe.
Dieta Vegan, ca o
tendinţă în societate
Mulţi consumatori asociază un
regim alimentar care nu conţine
produse de origine animală ca
fiind o soluţie de nutriţie naturală,
fie din motive etice, fie datorită
beneficiilor pentru sănătate.
Cererea actuală, care se află în
continuă creştere, nu vine numai
de la vegani şi vegetarieni, ci şi de
la cei care adoptă stilul “flexitarians”
(dieta semi-vegetariană bazată
predominant pe produsele vegetale
cu consum ocazional de carne).
Brenntag oferă reţete vegetariene
şi concepte de produse pentru
toate categoriile din cadrul acestei
pieţe aflate într-o mare creştere
(ex. băuturi răcoritoare cu proteine
şi vitamine, produse de patiserie
– crocante, cereale extrudate,
batoane cereale).
Evoluţia proteinelor de-a
lungul timpului
Băuturile proteice şi dietele pe bază
de plante cu proprietăţi benefice
nu mai sunt, în niciun caz, atribute
ale vegetarienilor, veganilor sau
ale sportivilor de performanţă.
Pe zi ce trece, tot mai multe
persoane îşi îndreaptă atenţia
către acest stil de alimentaţie,
care să le confere o dezvoltare
armonioasă a organismului şi
posibilitatea susţinerii cu succes
a unor activităţi fizice intense. Pe
acest segment, Brenntag vine
în sprijinul partenerilor săi prin
oferta sa de soluţii complete,
care să reflecte tendinţele actuale
îmbinând armonios extracte din
26 NOIEMBRIE 2016

TENDINȚEROA
plante (Echinacea, Rhodiola Rosea,
Tribulus Terrestris, etc.) cu proteine
vegetale, vitamine, aminoacizi şi
produse speciale (condroitina,
glucozamina, coenzima Q10 şi
altele).
Îndulcire cu
conştiinţa împăcată
În ultimii ani, din ce în ce mai
mulţi oameni au început să
conştientizeze importanţa adoptării
unui stil de alimentaţie sănătos,
asociat cu exerciţiul fizic regulat.
Paradoxal însă, unele probleme
de sănătate determinate direct de
alimentaţie, precum obezitatea
sau diabetul continuă să afecteze
un număr din ce în ce mai mare
de oameni, cu precădere în zone
precum Europa şi Statele Unite ale
Americii. Conform Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, în 2014, mai
mult de 1,9 miliarde de oameni
(18 ani şi peste) din întreaga lume
erau supraponderali. Dintre aceştia,
peste 600 de milioane erau obezi.
Deşi zahărul este perceput ca un
produs natural, efectele sale sunt
devastatoare pentru organism.
Consumul de zahăr este un subiect
central în discuţiile publice pe tema
nutriţiei sănătoase şi este în mod
frecvent criticat, de multe ori fiind
denumit “cel mai puternic drog”.
Consumul regulat de băuturi cu un
conţinut crescut de zaharuri creşte
posibilitatea apariţiei problemelor
de sănătate sau a obezităţii, cu
precădere la organismele aflate
încă în dezvoltare, respectiv la copii.
Legat de acest subiect, nu este
suficient ca produsele alimentare
să fie etichetate doar “natural” şi
“fabricate cu produse de incredere”.
Marcajele “cu conţinut scăzut de
zahăr” sau “conţinut scăzut de
calorii” ar trebui, de asemenea, să
fie vizibile. Drept urmare, pe piaţă
există o cerere mai mare ca oricând
de soluţii alternative la consumul de
zahăr. Brenntag dezvoltă concepte
noi pentru produse precum
băuturile cu conţinut scăzut de
zahăr, topping-uri, îngheţată,
prăjituri şi altele. Produse precum
cele comercializate de Brenntag
(cum ar fi stevia sau inulina),
pot diminua sau chiar elimina
conţinutul de zahăr din produse
şi aduce beneficii importante
consumatorilor (sănătatea
sistemului digestiv, controlul
greutăţii, îmbunătăţirea absorbţiei
de calciu, a gustului şi a texturii).
Culori strălucitoare,
arome magnifice
Produsele alimentare cu o culoare
atractivă şi o aromă deosebită sunt
acum din ce în ce mai căutate.
În general, consumatorii doresc
liste scurte de ingrediente şi în
special fără E-uri. Brenntag a
urmat întotdeauna principiul
conform căruia aroma şi culoarea
au un impact semnificativ asupra
pieţelor din întreaga lume. Ideea
de produse naturale este cheia
pentru conceptele inovative de
succes. “Ingrediente naturale” au
devenit noul standard. Păstrând
această linie, Brenntag a înlocuit
treptat coloranţii artificiali cu
cei naturali, orientându-se pe
distribuţia produselor companiei
DD Wiliamson, companie ce
a demonstrat expertiza sa în
coloranţi pentru o gamă largă de
aplicaţii. Coloranţii naturali propuşi
de Brenntag pot fi utilizaţi într-un
spectru larg de categorii pentru
produse alimentare: băuturi,
produse de cofetărie, îngheţată.
Aromatizarea propusă de Brenntag
se bazează pe cele mai noi
concepte ale companiei Givaudan
- lider mondial în producţia de
arome.
Noi tendinţe în
industria cărnii
Deşi există un trend ascendent
printre oameni în favoarea
alimentaţiei vegetariene, totuşi
consumatorii de carne reprezintă
un procent covârşitor, însă şi în
acest segment este vizibil interesul
pentru produse naturale sau cu
cât mai puţini aditivi. Tendinţa
principală este de eliminarea a
nitriţilor şi a nitraţilor. În acest scop,
Brenntag poate furniza partenerilor
săi diferiţi compuşi naturali precum:
condimente, uleiuri esenţiale,
Conform
Organizaţiei
Mondiale a
Sănătăţii, în 2014,
mai mult de
1,9
miliarde de
oameni
(18 ani şi peste)
din întreaga
lume erau
supraponderali.
chitosan, concentrat de ţelină sau
culturi starter. Un alt factor de
interes mare este reprezentat de
reducerea conţinutului de sare. Şi
în acest domeniu, Brenntag vine
în întâmpinarea partenerilor săi
cu soluţii inovative şi rezultate pe
măsură.
Pentru reducerea conţinutului
de sare în mezeluri, Brenntag
propune utilizarea produsului
SODA-LO (producător Tate&Lyle)
– produs ce poate reduce nivelul
de sare cu 25% până la 50%, în
diverse aplicaţii fără a sacrifica
gustul. SODA-LO – microsfere de
sare create printr-o tehnologie
modernă, care transformă cristalele
de sare standard în microsfere
cristaline cu curgere liberă.
Aceste cristale de dimensiuni
reduse, cu densitate mai mică
furnizează în mod eficient gustul
sărat prin maximizarea suprafeţei
în raport cu volumul. Pentru că
SODA-LO este obţinută din sare,
gustul este neschimbat, evitându-se
astfel apariţia unor gusturi străine
sau arome asociate cu alţi compuşi
de sare sau înlocuitori.
Eliminarea potenţiatorilor
de gust precum MSG-ul sau
ribonucleotidele a fost o altă
preocupare a companiei Brenntag,
care propune în acest moment o
gamă variată de extracte de drojdie
şi hidrolizate proteice vegetale
(HVP). Deoarece Brenntag înţelege
importanţa menţinerii unei balanţe
perfecte între textură şi gust la
produsele alimentare, am construit
parteneriate puternice cu cei mai
buni producători de ingrediente,
astfel încât clienţii noştri beneficiază
de o expertiză vastă şi de sprijinul
necesar pentru a se ridica la cele
mai înalte standarde.
27

INOVAȚIEROA
PROCESARE
SISTEMELE AVANSATE
DE IMAGISTICĂ ADUC
AUTOMATIZAREA ÎN
PROCESAREA CĂRNII
Procesatorii și producătorii de
echipamente de imagistică aduc
o nouă abordare, eficientă și
mult îmbunătățită a prelucrării
cărnii. Variabilitatea materiei prime
este una dintre trăsăturile distinctive
ale producției de alimente, iar
produsele de origine animală
constituie un bun exemplu în acest
sens. Prin urmare, procesarea cărnii
de vită, de porc și de pasăre
reprezintă o provocare deosebită
pentru automatizare.
Atunci când Steve Dunivan a
început studiile în fabrică, pentru
implementarea sistemului său de
abatorizare inteligentă pentru
eliminarea coastelor și a coloanei
vertebrale la animale, el s-a
bucurat de o primire deosebit de
caldă din partea operatorilor de
pe linia de producție a procesării
cărnii, de la banda-ferăstrău:
„Aproape fiecare persoană vă
poate arăta o cicatrice”, spunea
el. Dunivan, proprietarul Midwest
Machine LLC, Amarillo, Texas, a
lucrat la automatizarea operațiunii
de eliminare a coastelor animalelor,
timp de patru ani. Versiunile
timpurii ale mașinii pur și simplu
nu au putut asigura precizia
necesară. În urmă cu aproximativ
18 luni, însă, el a început discuțiile
cu Hermary Opto Electronics
Echipamentele
realizează tăieri
ce nu ies din
toleranță în
99%
din cazuri.
3D Vision
Machine permite
roboților să fie
mai adaptabili la
mediul fizic.
Inc, o companie din Coquitlam
din Columbia Britanică, Canada,
furnizoare de sisteme de viziune
3D, dar ale cărei rădăcini sunt în
industria cherestelei, sistemele
sale de vizualizare și ghidare
fiind astfel testate ani de zile pe
gaterele industriale. Dunivan s-a
apucat ulterior de scrierea liniilor
de cod pentru a integra sistemul
3D cu ferăstrăul său, iar testările
au fost realizate la fabrica Cargill
din Schuyler, Nebraska. De atunci,
peste de 1,2 milioane de șire
ale spinării au fost eliminate cu
precizie.
Camera celor de la Hermary
triangulează pe un obiect și poate
realiza până la 1.000 de scanări
pe secundă, viteză mai mare
decât necesită sistemul de benziferăstrău.
Sistemul este programat
să ia până la 200 de cadre pe
secundă, suficient pentru a se
produce o interpretare geometrică
pentru a ghida tăierea combinată
a celor două ferăstraie cu o
toleranță de 1,5 mm. Orice tăiere
care nu se încadrează în această
toleranță, ar putea să conducă și
la pierderi de 750.000 de dolari
pe an. Cele mai recente versiuni
ale echipamentelor produse de
Dunivan realizează tăieri ce nu ies
din respectiva toleranță în 99% din
cazuri, comparativ cu 90% pentru
primele versiuni și de 70% în cazul
muncii manuale. În plus, înlocuirea
a doi muncitori cu unul singur este
un beneficiu tangibil, dar precizia
și siguranța sporită ar putea fi cel
mai mare câștig. „Sunt tăieturi
complicate, sofisticate şi este un
loc de muncă dificil,” consideră
Dunivan. „Manipularea a 2.500
de bucăți pe zi este ceva obișnuit.
Care sunt șansele de a avea un
accident?”
Productivitatea muncii
este scopul principal
Camera de luat vederi joacă, de
asemenea, un rol critic și în sistemul
de procesare a cărnii de pasăre
dezvoltat de Gainco Inc, deși, în
acest caz, productivitatea muncii
este scopul principal al inovării, și
nu siguranța lucrătorului. În acest
exemplu, imagistica 3D a fost
utilizată în construirea unui sistem
de tăiere robotizat, pentru pieptul
de pui. Libertatea de mișcare a
robotului, pe axele sale, nu se
ridică la performanțele umane,
dar în cursul activității sale, John
Daley, inginer cercetător principal
la Georgia Tech Research Institute
din Atlanta (GTRI), a descoperit o
modalitate de a calcula cantitatea
de carne lăsată pe o carcasă
de pui sau pe anumite oase,
pentru a determina pierderile de
randament. Prin plasarea osului/
carcasei pe un con translucid, Daley
a constatat că intensitatea undelor
luminoase ale unor LED-uri,
transmise prin con, poate fi citită
de un senzor în infraroșu pentru
a determina cantitatea de carne și
oase existente. Pe baza cantității
de carne (în grame), măsurată în
cinci locații, se calculează un scor
standardizat care indică pierderile
de randament, potrivit directorului
de vânzări și marketing al Gainco,
din Gainesville, Georgia.
Procesatorii de carne de pasăre
efectuau și în trecut, în mod
obișnuit, teste de răzuire pentru a
evalua performanța operatorului.
Această operațiune era manuală
și dura cinci minute sau mai
mult. Carnea rămasă pe oase va
fi recuperată în aval în procesul
MDM, dar valoarea sa este
semnificativ mai mică decât carnea
desprinsă inițial de pe os. Analizorul
rapid al randamentului oferă astfel
un feedback rapid operatorilor care
depășesc nivelul pierderii-țintă și
identifică zonele unde este lăsată
cea mai multă carne pe oase.
28 NOIEMBRIE 2016

INOVAȚIEROA
PROCESARE
Azotul, oxigenul și dioxidul
de carbon sunt gazele cele mai
comune utilizate în industria
alimentară. Cele mai recente
îmbunătățiri tehnologice în
ambalare, refrigerare și congelare
influențează puternic piața gazelor
industriale pentru industria
alimentară, care în prezent, la nivel
mondial, se ridică la un nivel de
5,7 miliarde USD și care, până în
2019, este estimată să ajungă la
peste 9,1 miliarde USD, înregistrând
un ritm mediu de creștere de circa
7% anual, în intervalul 2014-2019,
conform datelor furnizate de
compania americană de
consultanță și cercetare a pieței
MarketsandMarkets.
Consumatorii cer produse
alimentare proaspete și naturale,
indiferent de anotimp şi locaţie,
așteptându-se să poată cumpăra, la
prețuri accesibile, pe tot parcursul
anului produse variate de la fructe
exotice, la diete speciale.
Piaţa gazelor alimentare –
segmentare
Gazele industriale alimentare sunt
segmentate în funcție de tipul
de gaz: azot, dioxid de carbon,
oxigen și altele (hidrogen și
argon). Nitrogenul este utilizat în
tehnologia de ambalare și pentru
a rezolva problema alterării.
Azotul este, de asemenea, folosit
ca gaz inert. Dioxidul de carbon
este utilizat în răcire, ambalarea în
atmosferă modificată, congelarea
și carbonatarea unor băuturi
precum bere, sucuri și sifon și, de
asemenea, la prelungirea duratei de
depozitare a produselor alimentare
ambalate, împiedicând dezvoltarea
bacteriilor. Oxigenul este utilizat,
în principal, în ambalarea în
atmosferă modificată și este utilizat
CREȘTERE ACCELERATĂ PE PIAȚA
GAZELOR ALIMENTARE
ODATĂ CU CREȘTEREA CERERII ȘI A CONSUMULUI DE ALIMENTE AMBALATE,
INCLUSIV DE BĂUTURI CARBOGAZOASE, LACTATE ȘI PRODUSE CONGELATE,
CARNE, PEȘTE ȘI FRUCTE DE MARE, PRODUSE DE PANIFICAȚIE ȘI PATISERIE,
PRECUM ȘI FRUCTE PROASPETE ȘI LEGUME, CONSUMUL DE GAZE INDUSTRIALE
ALIMENTARE ESTE ÎN CREȘTERE.
Piața gazelor
industriale
pentru industria
alimentară se ridică
la un nivel de
5,7
miliarde USD și
care, până în 2019,
este estimată să
ajungă la peste
9,1
miliarde USD,
înregistrând un
ritm mediu de
creștere de circa
7% anual.
de obicei în combinație cu dioxidul
de carbon și / sau azot pentru a
avea rezultate mai bune. Oxigenul
este, de asemenea, utilizat în
ambalarea fructelor proaspete
pentru a menține prospețimea prin
menținerea nivelului de oxigen
în pachet și, de asemenea, este
utilizat pentru a menține culoarea
cărnii ambalate.
În funcție de aplicațiile industriale
în care sunt folosite, gazele
alimentare se împart în gaze
folosite la: congelare și refrigerare,
ambalare, carbonatare și altele
(purjare). Răcirea și congelarea
sunt aplicațiile cel mai des utilizate
in industria prelucrării alimentelor
și a băuturilor. Ele pot fi aplicate
pentru o diversitate de produse,
cum ar fi carnea, fructele de mare,
produsele de patiserie, legumele,
fructele, semipreparatele, etc.
Utilizarea gazelor criogenice și
lichide oferă soluții fiabile și de
înaltă calitate în ceea ce privește
răcirea și / sau congelare cu azot
lichid sau dioxid de carbon lichid.
Răcirea criogenică, congelarea,
uscarea și, în general, controlul
temperaturii în timpul producției,
depozitării și transportului de
alimente, prezintă o serie de
avantaje, în comparație cu vechile
metode mecanizate: viteza mai
mare (răcire și congelare în câteva
secunde sau minute); uniformitatea,
omogenitatea; costuri de investiție
mai mici; mai puțin spațiu necesar;
costuri de mentenanță mai scăzute;
automatizare completă, flexibilitate
mai mare și o planificare mai
sigură a producției; respectarea
prevederilor privind protecția
mediului înconjurător.
America de Nord și Europa sunt
piețe stabile, mature pentru
gazele alimentare, arată raportul
MarketsandMarkets. În schimb,
piețe precum cele din țările cu
economii emergente, cum ar fi
Asia Pacific, oferă oportunități de
creștere în următoarea perioadă
de prognoză. În 2013, regiunea
Asia-Pacific a înregistrat cea mai
mare și cea mai rapidă creștere
a pieței de gen. Avansul dat de
progresul tehnologic în prelucrarea
produselor alimentare și creșterea
consumului de produse alimentare
în India și China, este de așteptat să
conducă și la o creștere accelerată
a pieței de gaze alimentare din
regiune, dar și la nivel mondial.
Factorii de creștere
Creșterea gradului de conștientizare
a consumatorilor cu privire la riscurile
legate de sănătate ale consumului
anumitor alimente constituie un
stimulent major pentru utilizarea
gazelor alimentare. Consumatorul
dorește produse alimentare fără
conservanți, nesupuse unor
tratamente chimice ori termice, cât
mai puțin prelucrate și naturale.
Producătorii de alimente și
distribuitorii sunt obligați să utilizeze
gazele alimentare pentru a îndeplini
cerințele consumatorilor în fiecare
etapă, de la producție la consum.
Principalii actori mondiali prezenți
pe această piață sunt: Grupul Linde
(Germania), Air Liquide (Franța),
Air Products (US), Praxair (SUA),
aer-gaz (US) Matheson Tri-Gas Inc.
(SUA), Messer Group (Germania),
Sol-SPA (Italia), Emirates Gaze
Industriale (EAU) și Gulf Cryo
(Kuwait).
30 NOIEMBRIE 2016

NOUTĂȚIROA
NOILE
MODALITĂȚI DE
PASTEURIZARE
OFERĂ NOI
OPȚIUNI
FIRMELOR
ALIMENTARE
SISTEMELE TERMICE DE PASTEURIZARE CONTINUĂ SĂ SE ÎMBUNĂTĂȚEASCĂ, OFERIND
PROCESATORILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTELOR ȘI BĂUTURILOR UN UNIVERS
DE TRATAMENTE ALTERNATIVE ÎN EXPANSIUNE, CARE, ÎN ACEST FEL, SE ALINIAZĂ
CERINȚELOR UNEI PIEȚE ÎN SCHIMBARE.
PROCESARE
O consecință neintenționată a
Food Safety Modernization Act
(FSMA - Actul pentru
Îmbunătățirea Siguranței
Alimentare) din SUA a fost mica
explozie în numărul noilor
tehnologii disponibile pentru
pasteurizare pentru procesatorii de
alimente. Mulți dintre aceștia,
evaluându-și potențialele riscuri
pentru siguranță, care pot să apară
în procesele de producție, au
descoperit că ingredientele și
materiile prime considerate
anterior, fără risc, sunt de fapt,
potențiali purtători de microbi sau
de pericole virale. FSMA îi obligă pe
procesatori de a lua măsuri pentru
a elimina aceste riscuri, lucru care
poate însemna adăugarea unui pas
procesului de pasteurizare.
În plus, unii producători industriali
au început să ceară furnizorilor
de materii prime să pasteurizeze
ingredientele ori produsele finite
înainte de expediere. Evaluările
riscurilor menționate mai sus au
inspirat o abordare proactivă chiar
și în cazul produselor cu conținut
scăzut de apă, care, în mod
tradițional, prezintă un risc scăzut
de probabilitate de contaminare
microbiană. Aceste ingrediente
și materii prime, de obicei, sunt
supuse unei etape în care microbii
sunt uciși în procesul de fabricație,
dar, odată pătrunși în interiorul
fabricii, agenții patogeni alimentari
pot migra la orice zonă, inclusiv la
ambalaj, făcând inutilă acea etapă
de eliminare a microbilor.
„Am fost acolo și am văzut
asta”, este reacția obișnuită a
cultivatorilor de migdale, un produs
alimentar cu umiditate scăzută,
care a fost considerat scutit de
contaminare cu Salmonella până
când apariția unor focare în 2001
și 2004 au dovedit contrariul. La
cererea producătorilor, în 2007,
USDA a început să solicite ca
toate migdalele, fie crude, fierte
sau prăjite, să fie tratate pentru
a realiza o reducere de patru
ori a salmonella. În consecință,
producătorii de echipamente și
furnizorii de tehnologii și-au validat
sistemele și le-au transmis spre
examinare către Almond Board of
California’s Technical Expert Review
Panel (TERP - Consiliul Experților
Tehnici ai Producătorilor de Migdale
din California). Rezultatul a fost că
sute de sisteme de pasteurizare
au fost validate, inclusiv multe
tehnologii alternative și de vârf.
Atunci când Deamco Corp. a
proiectat un sistem de pasteurizare
pentru Hilltop Ranch în Ballico,
California, constrângerile de spațiu
au necesitat utilizarea unei camere
de pasteurizare verticală și două
paturi fluidizate KASON de răcire
și uscare, care au fost selectate din
cauza amprentei lor mici la sol. A
rezultat un sistem cu jumătate din
dimensiunile unui pasteurizator
comparabil.
Procesarea poate fi o prioritate
pentru producători, dar
consumatorii doresc un tratament
minim al produsului și retenția
nutrienților, în special în cazul celor
asociate unei alimentații sănătoase.
Nucile, semințele și semințele
încolțite se numără printre
32 NOIEMBRIE 2016

NOUTĂȚIROA
categoriile de produse alimentare
cu cea mai rapidă creștere și cu
un număr mare de noi procese
aprobate de TERP, ce urmăresc
păstrarea aromei, a gustului și a
nutrienților lor.
Printre ele, este Log5, un sistem
dezvoltat de Duyvis Wiener, o firmă
olandeză care inițial realiza sisteme
pentru a trata cacaua și ciocolata.
Sistemul amestecă aerul umed
cu aburul saturat (uscat) pentru a
regla nivelul apei și temperatura și
se obține o reducere de cinci ori
a bacteriilor, fără a afecta negativ
calitatea produsului. Procedeul
continuu poate pasteuriza până la
9 tone pe oră, în funcție de produs,
arată Jochem Dekker,
vice-președinte la Log5 Corp.
(www.log5.com) Phoenix, Maryland.
Utilajul poate pasteuriza și frige
produsul.
Aburul saturat și vidul sunt folosite
de Napasol Nord America LLC
(www.napasol.com) la pasteurizarea
la o temperatură relativ scăzută.
Procesul este utilizat de anul trecut
la fabrica din Oregon a Hazelnut
Growers, cu o productivitate de
6,8 t/h, dar se pot realiza și sisteme
capabile să proceseze volume de
13,6 t/h, potrivit lui David Barbera,
director de dezvoltare al Fargo,
n.d., unitate a firmei elvețiene.
Nucile, semințele și fructele uscate
pot fi pasteurizate fie în autoclave
statice, fie în unele rotative.
Produsul este plasat în containere
înainte de a intra o autoclavă,
apoi se transferă într-o cameră de
răcire. Abordarea pe loturi reduce
posibilitatea de contaminare
încrucișată, subliniază Barbera.
Energia electrică generează cea
mai mare parte a șocului termic în
procesul de sterilizare și pasteurizare
a conservelor, dezvoltat de Revtech
Process Systems. O caracteristică
deosebită este vibrația transferată
produsului cu o tehnică descrisă ca
transfer de impedanță de directorul
general Martin MITZKAT, cofondator
al firmei franceze cu sediul în
Loriol-sur-Drôme (www.revtechprocess-systems.com).
Contactul
direct cu o lampă fierbinte este
mecanismul primar ce ucide microbii.
Cele mai timpurii sisteme au tuburi
cu diametrul de doi inci; pentru
o productivitate mai mare, s-au
realizat echipamente cu tuburi de
10 inci, care pot procesa 4,5 t/h, iar
următoarea provocare inginerească
este o mașină capabilă de procesarea
a 15.000 t/h. Procedeul, ce și-a
dovedit eficacitatea în cazul nucilor
și al altor produse uscate, a tratat
cu succes gume naturale și dopuri
pentru sticle de vin, arăta MITZKAT.
Combinația dintre clorofenoli și
mucegai produce mirosul specific de
plută, un fenomen care a amenințat
utilizarea plutei naturale la dopuri.
Pretratarea dopurilor astfel elimină
problema. >>
33

NOUTĂȚIROA
Pași „spre lumină”
Tehnologiile de decontaminare
bazate pe utilizarea razelor
luminoase sunt chiar mai la început
decât cele ce folosesc aburul și vidul.
Ultravioletele, în combinație cu alte
procese antimicrobiene, rămân
soluții experimentale în pasteurizare,
dar letalitatea demonstrată există
și în alte puncte ale spectrului
electromagnetic. Printre acestea, sunt
undele radio și radiațiile ionizante,
care joacă un rol important în
pasteurizare. Sacii de făină sunt
pasteurizați pe baza unui sistem de
radio-frecvență de 40kW. Până de
curând, undele radio au fost folosite
aproape exclusiv pentru uscare.
Sistemul Macrowave de la Radio
Frequency Co (www.radiofrequency.
com) a fost folosit de zeci de ani în
coacere, ca etapă finală de reducere a
umidității la prăjituri și biscuiţi. În urmă
cu șase ani, însă, descoperirea de E.
coli în aluatul unor prăjiturele preparate
la o fabrică Nestle, în Danville, Virginia
SUA, provenind de la făina infectată, a
deschis noi perspective de dezvoltare
pentru pasteurizare.
fost dezvoltată de Universitatea
din California-Davis şi este
comercializată de către Allied
Minds, o firmă specializată în
domeniul proprietății intelectuale.
“Molecula care atrage cea mai
mare energie de radio-frecvență
este apa”, efect ce se combină cu
o uscare cu impact redus, spune
Vincent Chun, vicepreşedinte la
Allied Minds. “Provocarea legată
de produsele agroalimentare
este aceea că produsul trebuie
să rămână aproape de starea sa
naturală, fapt care necesită un
control foarte strict al energiei
frecvenței radio.” Tehnologia
implică un cost de aproximativ 2
cenţi pe 0,45 kg, inclusiv costurile
echipamentelor. Alimentele cu un
nivel relativ ridicat de umiditate
nu pot fi însă pasteurizate cu cele
mai multe dintre aceste tehnologii.
Sacii de făină
sunt pasteurizați
pe baza unui
sistem de radiofrecvență
de
40kW
Pentru fructe şi legume, o opțiune
în curs de dezvoltare este fasciculul
de electroni, care funcționează
la frecvențe mult mai mari și
lungimi de undă mai scurte decât
frecvențele radio, microundele,
razele UV sau lumina vizibilă.
Produsele importate, în special,
reprezintă un teren fertil pentru
undele electromagnetice. Anul trecut
s-a văzut o creștere de aproape
cinci ori a aplicării acestei tehnologii
la fructe, arată datele National
Center for E-Beam Research, de la
Texas A & M University. Radiațiile
electromagnetice sunt foarte
apropiate de razele X și gamma
în spectrul electromagnetic și
fuseseră încercate, fără succes, în
urmă cu 15 ani la pasteurizarea
produselor alimentare. Furnizorii
de tehnologie trebuie să indice
PROCESARE
„Pasteurizarea a câștigat teren
în ultimii doi ani din cauza
FSMA”, notează Lisa Mitchell,
director de marketing la Millis,
fabricant de echipamente din
Massachusetts. Produsele parțial
gătite și ingredientele destinate
procesării, cu politicile de toleranță
zero bacterii vor extinde utilizarea
frecvențelor undelor. Subpasteurizarea
pentru a se obține
o reducere de 2-3 ori a incidenței
microbilor este acceptabilă. Cu
toate că sterilizarea este posibilă,
tehnologia producătoare de
căldură, o face improprie pentru
produse delicate. Sistemul
funcționează la o frecvență de
41,6 meghertz (MHz). Lungimile
de undă la o frecvență de 27,12
MHz sunt utilizate de RF Biocidics
Inc (www.rfbiocidics.com), din
Sacramento, California, un startup
care a primit recent aprobarea
TERP. Undele creează un câmp
electric care polarizează celulele
vii, alterând metabolismul lor
și eliminându-le. Tehnologia a
34 NOIEMBRIE 2016

NOUTĂȚIROA
Dolan Falconer
CEO al ScanTech
Sciences Inc
termenul de iradiere, în condițiile în
care produsele alimentare tratate
cu fascicule electromagnetice
încă trebuie să poarte simbolul
redura (simbol care arată că
elementele au fost tratate cu radiații
electromagnetice). În trecut, redura
a speriat o mare parte a publicului
larg, care a crezut în mod greșit că
semnifică existența unui grad de
radioactivitate. Publicul de astăzi este
însă mai bine educat, susţinătorii
tehnologiei sunt mai încrezători,
iar grafica simbolului este mult mai
prietenoasă pentru consumator.
„Percepția negativă poate deveni
pozitivă atunci când oamenii încep să
înțeleagă riscurile legate de infectarea
produselor alimentare”, sugerează
Dolan Falconer, CEO al ScanTech
Sciences Inc (www.scantechsciences.
com), Atlanta. “Redura va deveni un
simbol al calității.”
CU APROAPE JUMĂTATE DIN
PRESELE DE ÎNALTĂ PRESIUNE
EXISTENTE ÎN ÎNTREAGA LUME, SUA,
AR PUTEA PRIN FDA (AUTORITATEA
DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL
SIGURANȚEI ALIMENTARE) FIE SĂ
ÎNCURAJEZE CEA MAI
PROMIȚĂTOARE NOUĂ
TEHNOLOGIE DE PASTEURIZARE, FIE
SĂ O BLOCHEZE.
ScanTech vizează începutul anului
2017 pentru pornirea centrului
său de tratament cu unde
electromagnetice în McAllen, Texas,
locul de intrare pentru majoritatea
produselor mexicane care ajung
în SUA. În loc de iradiere, firma
vorbește despre procesul de tratare
a alimentelor ca fiind “pasteurizare
electronică rece.”
Lipsa controlului, care a dus la
supradozare, a afectat evoluția
sistemelor de pasteurizare cu unde
eletromagnetice în urmă cu un
deceniu, dar această problemă a
fost rezolvată, spune Falconer, iar
sistemele de astăzi sunt mult mai
precise. „FSMA va avea un impact
enorm asupra afacerii”, adaugă
el, „și va consolida acceptarea
tehnologiei noastre.”
Procesarea la presiuni înalte
Temperatura scăzută reprezintă
noul avantaj adus de procesarea de
înaltă presiune (HPP), procesatorii și
furnizorii de echipamente utilizând
însă termenul de “prelucrare prin
presare la rece” pentru a descrie
tehnologia. Faptul că prelucrarea se
poate face la o temperatură scăzută
este parțial contracarată de faptul
că, pentru a inactiva Clostridium
botulinum (C. bot.) în alimentele slab
acide, este nevoie și de aplicarea
unui tratament termic. În timp ce
distruge bacteriile şi virusurile din
produsele alimentare, HPP nu
elimină însă și sporii. Eficacitatea
HPP și a căldurii în distrugerea C.
bot. este bine cunoscută: în 2009,
FDA a acceptat o cerere pentru
utilizarea comercială a unui astfel de
proces care implică alimente slab
acide (piure de cartofi) realizat de
Illinois Institute of Technology, Avure
Technologies Inc și Institutul pentru
Securitate și Sănătate Alimentară
(IFSH), care are sediul în Bedford
Park, Illinois. Cu toate acestea, nici
o companie de produse alimentare
nu a fost interesată în utilizarea unei
astfel de tehnologii, și este îndoielnic
că alimentele și-ar păstra mai bine
punctele forte (aromă și valoare
nutritivă), prin aplicarea HPP față
de tehnologia convențională folosită
la conserve. De fapt, HPP ar putea
avea chiar un efect protector asupra
sporilor atunci când este combinată
cu temperaturi de prelucrare de 80°C
/ 176°F. Presiunea necesară pentru
inactivare ar fi mai mare decât limita
superioară de aproximativ 350 HPP a
preselor aflate în prezent în funcțiune
în întreaga lume.
Totuși, procedeul nu este foarte
practic, din punct de vedere
comercial și un astfel de tratament
nu rezolvă problema sucurilor
presate la rece, care sunt populare,
în parte, datorită prelucrării minime:
în cazul în care lanțul de frig se
întrerupe și produsul este deținut
pentru o perioadă mai lungă, la
peste 50°C, poate dezvolta culturi
de C. bot., așa cum a fost cazul în
2006, cu sucul de morcov produs
de Bolthouse Farms.
În consecință, inspectorii FDA au
cerut ca procesatorii care utilizează
HPP, fie acidifică sucurile la peste
4,6 pH, fie pot dovedi că reduc
de 5 ori probabilitatea apariției C.
bot. în procesele lor de producție.
Adaosul de acid citric poate scădea
pH-ul, dar aceasta dă un alt gust
anumitor produse. FDA a trimis în
noiembrie o scrisoare de avertizare
către Inofensive Harvest, un brand
lider de apă de nucă de cocos,
cerând ca acesta să reducă de cinci
ori probabilitatea apariției C. bot.
Întreprinderea a abandonat ulterior
HPP în favoarea unui proces de
microfiltrare.
Cu aproape jumătate din presele
de înaltă presiune existente în
întreaga lume, SUA, ar putea prin
FDA (autoritatea de reglementare
în domeniul siguranței alimentare)
fie să încurajeze cea mai
promițătoare nouă tehnologie de
pasteurizare, fie să o blocheze.
35

ADVERTORIALROA
ECHIPAMENTE DE ULTIMĂ
GENERAȚIE DE LA KALT-ELVEȚIA
PROCESARE
Trei sferturi (75%) din
producția de echipamente a Kalt
este exportată spre alte țări
precum Austria, Germania, SUA,
Canada, Franța, Grecia, Țările
Baltice, Belarus, Rusia, România
și Cehia.
„Specialitatea noastră este
dezvoltarea de mașini și sisteme
avansate și inovatoare din punct
de vedere tehnic pentru toate
dimensiunile de companii - de
la fabricile mici de brânzeturi, la
companiile ce produc brânzeturi în
manieră industrială. Vom dezvolta
și crea soluții specifice clientului,
personalizate și adaptate cerințelor
individuale ale clienților.”
Despre companie
”DEȘI NU AM INVENTAT BRÂNZA, NOI O PERFECȚIONĂM,” DECLARĂ CEI DE LA KALT
MASCHINENBAU AG, FIRMĂ ELVEȚIANĂ, CU PESTE 50 DE ANI DE EXPERIENȚĂ ÎN
FABRICAREA DE ECHIPAMENTE PENTRU PRODUCȚIA BRÂNZETURILOR MATURATE MOI,
SEMITARI ȘI TARI, PRECUM ȘI A CELOR DE GENUL TELEMEA FETA.
SERVICIILE
CELOR DE
LA KALT SE
BAZEAZĂ PE
O PROIECTARE
PERFECTĂ, CU
O PRECIZIE
RIDICATĂ,
PENTRU TOT
FLUXUL DIN
INDUSTRIA
LACTATELOR.
Înființată în anul 1962, Kalt Maschinenbau AG
este o afacere familială, cu 90 de angajați, dintre care
5 sunt ingineri specialiști în industria laptelui, 12
angajați sunt pe partea de proiectare și construcție
(10 specialiști fiind pe partea de proiectare utilaje și 2
ingineri pentru construcții de mașini ) și 2 ingineri
software. Firma deține certificarea ISO 9001/2012,
dovadă a calității la cel mai înalt nivel.
Serviciile celor de la Kalt se bazează pe o proiectare
perfectă, cu o precizie ridicată, pentru tot fluxul din
industria lactatelor.
Avantaje
Avantajele utilizării echipamentelor
Kalt sunt date de consumul foarte
bun și eficiența maximă, siguranța
alimentară fără compromisuri,
calitatea brânzeturilor fără fluctuații,
o precizie și proiectare perfecte,
calitate elvețiană până la cel mai
mic detaliu, cea mai bună încredere
și suport permanent pentru clienți.
Fiind implicate puține elemente
mecanice și puțini senzori,
sistemele Kalt prezintă risc scăzut
de defectare și un necesar redus
în ceea ce privește recurgerea la
service. Totodată, liniile paralele
de producție, cu mai multe prese,
oferă posibilități remarcabile de
mărire a producției.
Igiena echipamentelor Kalt se
realizează foarte simplu, sistemele
fiind închise, cu forme din inox
cu un singur perete și un nivel de
automatizare ridicat. Spălarea cip a
utilajelor este foarte eficientă.
Echipamentele sunt supravegheate
de la o unitate centrală de
monitorizare, control și intervenție,
de către un singur inginer
tehnolog, alături de care lucrează
doar un specialist în analize și
laborator. Linia de producție este
monitorizată pe întregul lanț de
fabricație, începând cu recepția
laptelui și până la final, când
brânzeturile sunt lăsate la maturat.
Ofertă diversificată
Vanele automate ale
echipamentelor, cu capacități de
la 300 la 35 000 de litri, închise
sau deschise, din crom sau cupru,
cu diferite posibilități de evacuare
a zerului, oferă o prelucrare fină
a coagulului și un consum foarte
bun. Kalt oferă vane cu jug, prese
de brânză, prese rabatabile, prese
cu casete patentate de Kalt și prese
continue. Fără mari fluctuații la
descărcarea coagulului, sistemul
Kalt permite descărcarea exactă, în
orice tip de format.
Presele Kalt necesită un foarte mic
efort manual și oferă o presare
exactă, cu posibilitate de reglare pe
fiecare bucată de brânză.
Kalt oferă, de asemenea, sisteme
de maturare, sisteme de întors
brânzeturi, sisteme de încărcare/
descărcare rafturi, sisteme de
ridicat. Sistemele de saramurare
ale Kalt sunt automate. După
coagulare, are loc tăierea
automată, descărcarea coagulului
în forme, presarea, precum și
scoaterea brânzei din forme, totul
realizându-se automatizat. După
presare, șarjele sunt descărcate
automat din forme și suflate direct
pe banda transportoare, de unde
iau drumul spre saramurare.
Sistemul patentat satisface cele mai
înalte standarde de igienă.
KALT - STANDARDUL DEFINITORIU ÎN TEHNOLOGIA
DE FABRICARE A BRÂNZEI ELVEȚIENE
Kalt oferă și soluții individuale, cu posibilități de
producție în funcție de nevoile fiecărui client în
parte.
36 NOIEMBRIE 2016

ADVERTORIALROA
CUMPĂRĂTORII PREFERĂ CONTAINERELE
DIN PLASTIC REUTILIZABILE (CPR)
CUTIILOR DIN CARTON PENTRU AMBALAJELE
DE ALIMENTE PROASPETE
ATRACTIVITATEA VIZUALĂ, PROSPEȚIMEA PRODUSELOR SUNT
CONSIDERATE ATRIBUTE DE TOP ALE CPR
din carton. CPR a surclasat cutiile
din carton în fiecare categorie din
fiecare țară.
Rezultatele suplimentare
ale studiului includ:
AMBALARE
CARE
TIP DE
AFIȘARE
ESTE MAI
ATRACTIV?
Lăzi din
plastic
reutilizabile
Carton
Nicio
diferență
Wolfgang
Orgeldinger
CEO IFCO
IFCO este furnizorul lider
global de soluții reutilizabile de
ambalare pentru alimente
proaspete, deservind clienți din
peste 50 de țări. La nivel global,
IFCO operează un fond de peste
270 de milioane de containere de
plastic reutilizabile (CPR), care sunt
folosite pentru peste 1,4 miliarde de
transporturi de fructe și legume
proaspete, carne, carne de pasăre,
fructe de mare, ouă, pâine și alte
produse de la furnizori până la
retailerii de produse de băcănie în
fiecare an.
Într-un studiu global publicat recent,
s-a arătat că mulți consumatori din
întreaga lume preferă containerele
de plastic reutilizabile (CPR) cutiilor
din carton pentru ambalajele de
alimente proaspete, cu o marjă de la
55% la 25%.
„Trăim într-o lume condusă de
consumatori și aceste rezultate
arată că aceștia preferă cu tărie
CPR pentru ambalajele de alimente
proaspete”, a declarat Wolfgang
Orgeldinger, CEO al IFCO. „Studiul
arată clar că retailerii și cultivatorii
pot îmbunătăți experiența
cumpărătorului și pot crește
vânzările dacă utilizează CPR”.
2.200 de consumatori din 11 țări
au participat la studiu pentru a
stabili preferințele cumpărătorilor
de produse de băcănie în raport cu
cele mai răspândite două tipuri de
ambalaje pentru produse utilizate
pentru prezentare – CPR și cutiile
• Consumatorii consideră că CPR
e mult mai atractiv decât cutiile
din carton cu o marjă de la 23%
la 59%;
• Consumatorii consideră că CPR
asigură produse mai proaspete
decât cutiile din carton cu o
marjă de la 24% la 50%;
• Consumatorii consideră că CPR
asigură produse de o mai bună
calitate decât cutiile din carton
cu o marjă de la 23% la 50%;
• 45% dintre consumatori afirmă
că ar plăti mai mult pentru
produse proaspete, ambalate în
CPR, în timp ce 20% afirmă că
ar plăti mai mult pentru produse
ambalate în cutii din carton;
• CPR e alegerea de top a
ambalajelor pentru produse în
rândul bărbaților și al femeilor,
precum și în fiecare categorie de
vârstă.
„Există numeroase motive
întemeiate pentru a utiliza
CPR la ambalarea, transportul,
depozitarea și expunerea
produselor proaspete. Sunt
mai sigure, mult mai eficiente,
rentabile, durabile și protejează
alimentele mai bine decât
ambalajele de unică folosință.
Acum, avem confirmarea că
CPR e alegerea proaspătă a
ambalajelor pentru alimente
pentru majoritatea consumatorilor
și acesta este încă un alt factor
crucial pe care retailerii și
cultivatorii trebuie să-l ia în
considerare când iau decizii
privind lanțul de aprovizionare”, a
conchis domnul Orgeldinger.
38 NOIEMBRIE 2016

ADVERTORIALROA
28 de milimetri. Mecanismul Liftlock
susține deplierea manuală sau automată
cu ușurință, construcția robustă și muchiile
interioare rotunjite asigură protecția
optimă a produsului cu reducerea
semnificativă a deteriorărilor în timpul
transportului și al depozitării. Suprafețele
netede facilitează curățarea cu ușurință
după fiecare utilizare. Schimbul rapid și
ușor de ambalaje goale permite economii
de timp și de muncă în departamentul de
panificație.
IFCO INTRODUCE NOUA
SOLUȚIE DE AMBALARE
REUTILIZABILĂ PENTRU
PRODUSELE DE PANIFICAȚIE
SOLUȚIA BROWN LIFT LOCK A COMPANIEI ÎNDEPLINEȘTE CERINȚELE
SPECIALE PENTRU PÂINEA PROASPĂTĂ ȘI CONGELATĂ
IFCO, care își extinde în permanență
produsele și serviciile, a introdus o
nouă soluție de container reutilizabil
din plastic (CPR) pentru produsele de
panificație proaspete și congelate. Brown
Lift Lock a fost deja implementat de un
retailer principal al produselor de băcănie
în Austria și va fi implementat în Slovenia,
Ungaria și țări din Europa de Est. În urma
experienței pozitive cu IFCO în sectorul de
fructe și legume, clienții existenți planifică
probe cu această nouă soluție Brown Lift
Lock, cu obiectivul de a înlocui sistemele
existente învechite precum lăzi din carton
sau din plastic rigid.
„Soluția noastră Brown Lift Lock este
concepută să îndeplinească nevoile
specifice ale lanțurilor de aprovizionare
pentru produse de panificație proaspete
și congelate”, a declarat Wolfgang
Orgeldinger, director executiv al IFCO
Systems, „menținând totodată beneficiile
unui sistem standardizat de ambalare
și un singur furnizor de servicii logistice
pentru containere pentru toate alimentele
proaspete”.
Deși containerele reutilizabile (nepliabile)
din plastic rigid sunt utilizate la scară
largă pentru transportul produselor de
panificație la retailerii produselor de
băcănie, soluția Brown Lift Lock de la IFCO
este prima soluție pliabilă și comasată
pentru această piață. Brown Lift Lock oferă
un design superior, care îmbunătățește
manevrarea și stivuirea și poate fi utilizat
direct la punctul de vânzare asemenea
întregului CPR de la IFCO. Această ladă
este realizată dintr-un plastic special
care funcționează perfect în medii cu
temperaturi foarte mici, făcându-l ideal
pentru produsele de panificație congelate.
„Clienții noștri doresc să-și înlocuiască
sistemele învechite de cutii din carton
și lăzi din plastic rigid pentru a reduce
costurile și impactul asupra mediului”,
a afirmat domnul Orgeldinger, „și au
nevoie de un furnizor care poate asigura
curățarea corespunzătoare, logistica
eficientă și furnizarea adecvată a lăzilor.
Ne bucurăm că atât de mulți retaileri
principali aleg în continuare IFCO ca
furnizorul lor de soluții”.
Cu o amprentă standard de ambalare
de 60 x 40 cm și 30 x 40 cm, Brown Lift
Lock va fi disponibil în diverse înălțimi,
acoperind întregul sortiment. Brown Lift
Lock permite depozitarea la temperaturi
de -23°C sau temperaturi mai mari. Pereții
laterali ușor de pliat permit utilizarea
optimă a spațiului de depozitare și
reducerea mișcărilor de paleți la nivelul
întregului lanț de aprovizionare până
înapoi la recolectare. Când este pliat,
Brown Lift Lock are o înălțime de numai
Spre deosebire de lăzile actuale de pâine
de pe piață, care utilizează o varietate
de materiale reciclate, lada Brown Lift
Lock este concepută exclusiv din materii
prime noi, care, din punctul de vedere al
igienei, sunt absolut sigure. Pentru pâine,
ca pentru orice produs proaspăt, igiena
alimentară este prioritară. La solicitare,
IFCO oferă și servicii de igienă. Procesul
de spălare și dezinfectare de la IFCO s-a
adaptat la standardele necesare pentru a
asigura igienă alimentară maximă.
Pe lângă investiția în cutii și infrastructura
de spălare, IFCO le oferă partenerilor săi
o platformă web reînnoită de informare
pe internet, care este disponibilă gratuit
și non-stop. Fără coordonarea manuală
cronofagă a datelor de expediție,
informarea automată cu privire la orice
inconsecvență în reconcilierea, rectificarea
diferențelor direct pe platforma de
internet și alte caracteristici de comunicații
inteligente le permit clienților să
beneficieze de avantajele legate de timp
și costuri și să se concentreze exclusiv pe
competențele lor principale.
Comparativ cu formatele rigide
convenționale și cutia din carton, diferitele
avantaje economice și ecologice ale
lotului de Brown Lift Lock nu pot fi negate.
Brown Lift Lock poate fi utilizat direct la
punctul de vânzare, asemenea tuturor
celorlalte lăzi de la IFCO.
39

ADVERTORIALROA
GESTIUNEA
PALEȚILOR
ÎN FMCG-UL
ROMÂNESC:
ÎNTRE
PIERDERI ȘI
PERFORMANȚĂ
Gestiunea proprie a paleților,
încă predominantă la nivelul
lanţurilor de distribuţie din
România, aduce cu sine probleme
şi riscuri, generează pierderi şi
implică multe resurse de timp şi
bani ce ar putea fi redirecţionaţi
către dezvoltarea afacerii de bază.
Companiile cu sistem propriu de
gestiune a paleţilor pot genera
ineficiențe, ca parte intrinsecă a
activităţii logistice, din retincenţă la
schimbare sau din lipsa informaţiilor
despre alternativele din piaţă.
„CHEP A ADUS ÎN LANŢUL NOSTRU DE
DISTRIBUŢIE EFICIENTIZAREA COSTURILOR
OPERAŢIONALE“.
Răzvan Dogărelu, Purchasing, Strategy & Business Development Director, Expur
AMBALARE
În ultimii ani, amploarea
provocărilor din Supply Chain, la
nivelul fiecărui sector din FMCG-ul
românesc, au încurajat adoptarea
unui management logistic integrat.
Companii de top, având capital
autohton sau străin și activități de
producţie sau doar de importexport,
în principal din industria
bunurilor de larg consum, şi-au
optimizat lanţul de distribuţie
prin externalizarea completă sau
parţială a managementului paleţilor.
Practic, aceştia „au cedat” gestiunea
paleților către CHEP, liderul
mondial de servicii de reutilizare
prin închiriere a paleţilor, care a
introdus acest sistem şi în România,
începând cu anul 2013. Astfel, prin
implementarea acestui sistem,
se obţine optimizarea costurilor
În cazul propriei
gestiuni, pe lângă
costul de achiziţie,
trebuie avute în
vedere şi costurile
ascunse: circa
23%
din costul total
sunt cheltuieli de
colectare, costurile
administrative
ajung până la
8%
iar cele de inspecţie,
reparaţie şi reciclare
a deşeurilor sunt
estimate tot la
8%
din costul total.
cu depozitarea și transportul, se
elimină costurile de colectare şi
reparaţie a paleţilor şi se reduc
riscurile de deteriorare a mărfii sau
de retur de la retaileri.
Producătorii de ulei şi zahăr,
lideri în adoptarea soluţiilor de
optimizare logistică
Potrivit unei analize CHEP, în
România, producătorii de ulei
alimentar şi zahăr sunt foarte
receptivi la soluţiile de optimizare
logistică. Cele două pieţe sunt
caracterizate de un grad de
concentrare mare, marje de profit
mici, volume uriaşe de marfă de
livrat la nivel naţional, care implică
costuri mari de transport și grad
redus de recuperare a paleților. Pe
fondul competiţiei strânse de la
nivelul fiecărui sector, în lanțurile
de distribuție ale companiilor
producătoare de ulei și zahăr
s-a făcut “conversia” parțială sau
completă la sistemul de închiriere
pentru a obţine plus de eficienţă
logistică.
Diferenţe de viziune logistică,
diferenţe în eficienţă
Într-un context economic dificil,
companiile care preferă să îşi
gestioneze parcul de paleţi se
confruntă cu dificultatea menţinerii
marjei de profitabilitate şi a unei
creșteri sustenabile pe termen lung.
Comparativ cu acestea, companiile
cu o abordare centrată pe iniţiative
de eliminare a pierderilor și de
40 NOIEMBRIE 2016

ADVERTORIALROA
TOP 7
PROVOCĂRI ÎN LANȚUL DE DISTRIBUȚIE
DIN SECTORUL FMCG
îmbunătăţire a performanţei din
Supply Chain au ales externalizarea
ca soluţie sustenabilă garantată.
Analizele de cost efectuate de către
CHEP indică diferențe considerabile
de eficienţă logistică între companiile
cu gestiune proprie şi cele care au
externalizat managementul paleţilor.
În cazul propriei gestiuni, pe lângă
costul de achiziţie, trebuie avute în
vedere şi costurile ascunse: circa
23% din costul total sunt cheltuieli
de colectare, costurile administrative
ajung până la 8%, iar cele de
inspecţie, reparaţie şi reciclare a
deşeurilor sunt estimate tot la 8% din
costul total.
Prin comparaţie, companiile care
au externalizat total gestiunea
paleţilor au scăzut la zero aceste
cheltuieli de colectare din piaţă
şi inspecţie, reparaţie, respectiv
reciclare a deşeurilor. Per total,
s-a atins o optimizare de până
la 20% a costurilor alocate anual
managementului paleţilor.
1. Capitalul rulant blocat
în stocul de paleţi
Achiziția unui parc de paleți este o investiţie
semnificativă, chiar dacă aceştia sunt utilizați
sau nu. Prin sistemul de închiriere, se
plăteşte doar pentru perioada de folosire
a paleţilor comandaţi, de la livrarea lor
în fabrică până la distribuţia mărfurilor
paletizate în piaţă. Astfel, banii blocaţi în
paleţii nefolosiţi și în menţinerea stocului
pot fi redirecţionaţi mai eficient către
dezvoltarea afacerii de bază.
2. Costurile ascunse în Supply Chain
Gestiunea proprie a paleţilor implică şi
cheltuieli neprevăzute: pe lângă costurile
variabile cu recuperarea, reparaţia și
gestionarea paleţilor, costul de achiziţie
se poate modifica frecvent, în funcţie de
fluctuaţiile preţurilor carburanţilor şi al
cherestelei. În sistemul CHEP, costurile sunt
predictibile, întrucât se plătesc doar paleţii
închiriaţi.
3. Timpul, banii şi efortul alocate
recuperării din piaţă şi gestionării
balanţelor de paleţi
Recuperarea echipamentelor din piaţă și
încheierea balanțelor de paleți cu retailerii
consumă timp, costă şi sunt greu de
gestionat atât pentru producători, cât
şi pentru distribuitori. Problema dispare
prin externalizarea către CHEP, care
preia automat relaţia cu comercianţii; în
momentul în care paleţii sunt eliberaţi
de marfă, aceştia sunt colectaţi de către
CHEP, deci producătorul este degrevat de
organizarea returului şi scutit de cheltuielile
aferente.
4. Calitatea inferioară a paleţilor
recuperaţi din piață şi retururile mari
de marfă
Frecvent, paleții recuperați sunt deteriorați
sau de calitate inferioară celor livrați. Se
impune reparația sau achiziția altor paleți,
pentru a diminua riscul de accidente
operaționale și de a evita refuzul retailerului
de a recepţiona marfa livrată pe paleţi
neconformi. Costurile suplimentare de retur
sunt acoperite de producător. Prin închiriere,
CHEP colectează paleţii de la punctele
finale de livrare, îi inspectează, îi repară
și îi repune în circuit. Astfel, producătorul
beneficiază de un standard calitativ ridicat al
paletului, care asigură integritatea mărfurilor
transportate şi fără risc de retur marfă de la
retailer.
5. Disponibilitatea incertă a stocului de
paleți în sezoanele de vârf
Dificultatea de recuperare a paleţilor atrage
problema disponibilităţii unei cantităţi
suficiente, în vârfuri de sezon. Sistemul de
închiriere oferă garanţia că producătorul va
avea întotdeauna la îndemână un număr
suficient de paleţi, oricând şi oriunde.
6. Plata taxei de mediu şi obligaţia
declarării paleţilor către Agenţia
Fondului de Mediu
Companiile care nu reușesc să atingă țintele
de reciclare și de valorificare impuse de lege
pot plăti până la 2 lei pentru un kilogram de
lemn nerecuperat din piaţă. CHEP reduce
semnificativ expunerea fiscală şi simplifică
partea administrativă, preluând obligaţiile
de declarare a paleţilor către AFM şi
atingerea ţintelor de reciclare prevăzute de
legea nr. 249/2015.
7. Gestionarea exporturilor de marfă
Activitatea de import-export creşte
complexitatea procesului de distribuţie şi
organizarea lanţului logistic, ceea ce poate
duce la costuri şi riscuri mai ridicate decât
în distribuţia pe piaţa locală. Sistemul CHEP
conferă avantaje pentru exportatori, prin
sinergiile de transport şi distribuţie din
reţea, fiind eliminate în totalitate costurile de
achiziţie şi de recuperare a paleţilor. Reţeaua
CHEP în Europa acoperă 32 de țări și peste
315.000 de puncte de livrare.
41

BUSINESSACADEMY
AMBALAREA INTELIGENTĂ A
ALIMENTELOR. BIOSENZORI
Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
BIOSENZORII SUNT DISPOZITIVE DE ANALIZĂ
CARE TRANSFORMĂ UN RĂSPUNS BIOLOGIC
ÎNTR-UN SEMNAL ELECTRIC. UTILIZAREA LOR
ÎN AMBALAREA INTELIGENTĂ A ALIMENTELOR
PERMITE DETECTAREA PATOGENILOR ŞI A
ALTOR CONTAMINANȚI PENTRU ASIGURAREA
SIGURANŢEI ALIMENTELOR.
Structura şi proprietăţile
biosenzorilor
Biosenzorii sunt dispozitive utilizate
pentru a analiza concentrația
unui component-ţintă specific cu
ajutorul unui element biologic
sensibil. Sunt capabili să detecteze,
să înregistreze şi să transmită
informaţii analitice selective,
cantitative sau semicantitative,
despre reacțiile biochimice (Heising
et al., 2014).
Un biosenzor este alcătuit din
două componente principale: un
bioreceptor care recunoaște ținta
și un traductor care convertește
semnalele biochimice într-un
răspuns electric măsurabil.
Bioreceptorii sunt componente
organice (enzime, anticorpi,
hormoni sau acizi nucleici),
material biologic (microorganisme,
organite celulare, ţesuturi sau celule
receptoare), respectiv material >>
TRADUCTOARELE
DEPIND DE PARAMETRII
CARE URMEAZĂ A
FI MĂSURAȚI ŞI POT
FI ELECTROCHIMICE
(AMPEROMETRICE,
POTENȚIOMETRICE SAU
CONDUCTOMETRICE/
IMPEDIMETRICE),
CALORIMETRICE SAU
TERMOMETRICE,
OPTICE, ACUSTICE,
PIEZOELECTRICE,
MAGNETICE ŞI
MICROMECANICE
44 NOIEMBRIE 2016

PREVIEWROA
45

BUSINESSACADEMY
Bibliografie
Cecchini F., Fajs L., Cosnier,S. & Marks R.S. 2016. Vibrio cholerae detection: Traditional assays, novel
diagnostic. Trends in Analytical Chemistry 79, 199–209.
Cheng Y., Liu Y., Huang J., Li K., Xian Y., Zhang W. & Jin L. 2009. Amperometric tyrosinase biosensor
based on Fe3O4 nanoparticles-coated carbon nanotubes nanocomposite for rapid detection of
coliforms. Electrochimica Acta 54(9), 2588–2594.
Heising J.K., Dekker M., Bartels P. V. & (Tiny) Van Boekel M.A.J.S. 2014. Monitoring the quality of
perishable foods: Opportunities for intelligent packaging. Critical Reviews in Food Science and
Nutrition, 54, 645–654.
Huang S., Ge S., He L., Cai Q. & Grimes C.A. 2008. A remote-query sensor for predictive indication of
milk spoilage. Biosensors and Bioelectronics 23(11), 1745–1748.
Jafari S., Faridbod F., Norouzi P., Dezfuli A.S., Ajloo D., Mohammadipanah F. & Ganjali M.R. 2015.
Detection of Aeromonas hydrophila DNA oligonucleotide sequence using a biosensor design based
on Ceria nanoparticles decorated reduced graphene oxide and Fast Fourier transform square wave
voltammetry. Analytica Chimica Acta 895, 80–88.
Kuan G.C., Sheng L.P., Rijiravanich P., Marimuthu K., Ravichandran M., Yin L.S., Lertanantawong B. &
Surareungchai W. 2013. Gold-nanoparticle based electrochemical DNA sensor for the detection of fish
pathogen Aphanomyces invadans. Talanta 117, 312–317.
Lakshmanan R.S., Guntupalli R., Hu J., Petrenko V.A., Barbaree J.M. & Chin B.A. 2007. Detection of
Salmonella typhimurium in fat free milk using a phage immobilized magnetoelastic sensor. Sensors and
Actuators B. 126(2), 544–550.
Lee S.J. & Rahman A.T.M. 2014. Intelligent packaging for food products. In Han J.H. (Ed.) Innovations in
food packaging,. 2nd ed., Elsevier, London, p. 171–209.
Mohebi E. & Marquez L. 2015. Intelligent packaging in meat industry: An overview. Journal of Food
Science and Technology 53, 3947–3964.
Pilolli R., Monaci L. & Visconti A. 2013. Advances in biosensor development based on integrating
nanotechnology and applied to food-allergen management. Trends in Analytical Chemistry 47, 12–26.
Song Y., Li W., Duan Y., Li Z. & Deng L. 2014. Nicking enzyme-assisted biosensor for Salmonella enteritidis
detection based on fluorescence resonance energy transfer. Biosensors and Bioelectronics 55, 400–404.
Toubanaki D.K., Margaroni M. & Karagouni E. 2015. Nanoparticle-based lateral flow biosensor for
visual detection of fish nervous necrosis virus amplification products. Molecular and Cellular Probes
29, 158–166.
Turner A.F. 2012. Biosensors: sense and sensibility. Chemical Society Reviews, 42, 3184–3196.
Vanderroost M., Ragaert P., Devlieghere F. & De Meulenaer B. 2014. Intelligent food packaging: The next
generation. Trends in Food Science and Technology, 39, 47–62.
derivat biologic sau componente
biomimetice (Vanderroost et al.,
2014).
Traductoarele depind de parametrii
care urmează a fi măsurați şi pot
fi electrochimice (amperometrice,
potențiometrie sau
conductometrice/impedimetrice),
calorimetrice sau termometrice,
optice, acustice, piezoelectrice,
magnetice şi micromecanice sau
combinații de două sau mai multe
dintre tehnicile enumerate (Lee &
Rahman, 2014).
Suplimentar, biosenzorul are un
dispozitiv de citire şi componente
electronice asociate sau procesoare
de semnal pentru afișarea, într‐un
mod ușor de utilizat, atât a
prezenței, cât şi a concentrației
compusului-ţintă.
Biosenzorii manifestă specificitate,
sensibilitate, fiabilitate, portabilitate
și simplitate. Cu toate acestea,
anumite reacții sunt induse doar
la suprafața produsului alimentar
în contact cu biosenzorul, ceea ce
scade sensibilitatea biosenzorului la
alimente solide.
Aplicaţii ale biosenzorilor
Biosenzorii au aplicaţii în
numeroase domenii precum
medicină, industria farmaceutică,
industria alimentară, monitorizarea
mediului, biotehnologie, apărare
şi securitate (Mohebi & Marquez,
2015). Totuşi, cea mai răspândită
utilizare este în medicină, mai exact
în diagnosticul medical, biosenzorul
de glucoză pentru persoanele care
suferă de diabet zaharat ocupând
primul loc pe piaţă (Turner, 2012).
Cercetările extinse din domeniul
biomedical au contribuit la
reducerea decalajelor dintre
conceptul teoretic al unui biosenzor
integrat, biosenzorul prototip ca
dovadă a conceptului teoretic şi
punerea în aplicare practică (Pilolli
et al., 2013).
Biosenzori în ambalarea
inteligentă a alimentelor
În industria alimentară, biosenzorii
sunt utilizați îndeosebi pentru
detectarea microorganismelor
patogene în alimente cu scopul
asigurării siguranţei alimentelor,
cu toate că există aplicaţii ale
biosenzorilor pentru a indica
prospețimea unor alimente uşor
perisabile precum carnea şi peștele
(Vanderroost et al., 2014).
Biosenzorii pot fi introduși în
interiorul ambalajului care conţine
alimentul sau pot fi integrați în
materialul de ambalaj, deşi există
şi biosenzori portabili sau cu
poziție fixă, de tip desktop. Atunci
când sunt utilizați în ambalarea
inteligentă a alimentelor, biosenzorii
au dezavantajul că, adesea, nu pot
monitoriza mod continuu calitatea
produselor alimentare (Heising
et al., 2014). De asemenea, o
atenție deosebită trebuie acordată
efectelor periculoase posibile
ale componentelor biologice din
biosenzori asupra produselor
alimentare conținute în ambalajele
inteligente prevăzute cu biosenzori
(Vanderroost et al., 2014).
Microorganismele cel mai frecvent
detectate de către biosenzori
sunt bacterii patogene precum
În industria
alimentară,
biosenzorii sunt
utilizați îndeosebi
pentru detectarea
microorganismelor
patogene
în alimente.
Salmonella typhimurium în lapte
degresat (Lakshmanan et al., 2007),
Staphylococcus aureus în lapte
(Huang et al., 2008), coliformi, în
special Escherichia coli (Cheng et
al., 2009) sau Salmonella enteritidis
(Song et al., 2014) şi virusuri ca
Vibrio cholera (Cecchini et al., 2016).
Un grup aparte de biosenzori
este reprezentat de nanosenzori.
Aceştia conţin nanoparticule
care atacă patogenii sau alţi
contaminanţi, cei mai mulţi
fiind utilizați pentru detectarea
patogenilor în pește (Toubanaki
et al. 2015). Identificarea selectivă
se bazează pe fluorescență,
dispozitive magnetice, conductanță
sau bioluminiscență, enzime şi
anticorpi. Printre patogenii din
pește detectați în cele mai recente
cercetări se numără bacterii precum
Aeromonas hydrophyla (Jafari et
al., 2015), Aphanomyces invadans
(Kuan et al., 2013) şi virusuri cum
este virusul necrozei nervoase a
peștelui (Toubanaki et al. 2015).
46 NOIEMBRIE 2016

BUSINESSACADEMY
TRATAMENTUL FRUCTELOR ŞI AL
LEGUMELOR CU PULSURI DE LUMINĂ
Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
ÎN ULTIMUL DECENIU, AU APĂRUT NUMEROASE INFORMAŢII DESPRE EFICACITATEA PULSURILOR LUMINOASE DE A
DISTRUGE SAU INHIBA CREŞTEREA MICROORGANISMELOR, CONTRIBUIND ASTFEL LA EXTINDEREA TERMENULUI DE
VALABILITATE A FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR PROASPETE ŞI TĂIATE PROASPETE. DATORITĂ EFECTULUI MINIM ASUPRA
PROPRIETĂŢILOR NUTRITIVE ŞI SENZORIALE ALE FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR, TRATAMENTUL CU PL ESTE CONSIDERAT O
TEHNICĂ EMERGENTĂ DE PRELUCRARE MINIMĂ A FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR DUPĂ RECOLTARE.
Importanţa fructelor şi a legumelor
Fructele şi legumele sunt componente
esenţiale ale dietei umane. Există
numeroase dovezi referitoare la beneficiile
nutriţionale şi de sănătate asociate cu
consumul de fructe şi legume printre care
reducerea riscului de boli cardiovasculare
şi cancer. Datorită conţinutului bogat de
vitamine, microelemente şi fibre, consumul
de fructe şi legume este recomandat de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (World
Health Organization, WHO), Organizaţia
pentru Alimentaţie şi Agricultură
(Food and Agriculture Organization,
FAO), Departamentul de Agricultură al
Statelor Unite ale Americii (United States
Department of Agriculture, USDA) şi
Autoritatea Europeană pentru Siguranţa
Alimentară (European Food Safety
Authority, EFSA).
Fructele şi legumele sunt alimente unice
prin aceea că sunt şi rămân ţesuturi vii
până în momentul consumului în stare
proaspătă, gătirii sau prelucrării în alt
mod. Toate ţesuturile vii respiră, cu
consecinţe profunde asupra termenului
de valabilitate şi a stabilităţii la depozitare.
În general, încetinirea respiraţiei poate
întârzia îmbătrânirea, prelungind astfel
termenul de valabilitate.
Răcirea produselor poate încetini multe
modificări nedorite ale fructelor şi
legumelor. Totuşi, multe ţesuturi vegetale
nu supravieţuiesc congelării şi multe fructe
şi legume nu tolerează temperaturi situate
imediat deasupra temperaturii de îngheţ.
Comportarea fructelor şi a legumelor
este determinată atât de factori genetici
(specie, varietate/soi, clonă etc.), stadiul de
dezvoltare (maturare, grad de coacere etc.),
cât şi de condiţiile pre şi postrecoltare la care
au fost supuse. Aceasta face ca predicţia
termenului de valabilitate a unui produs
proaspăt să fie mai dificilă în comparaţie
cu aceea a produselor cu o compoziţie şi
stabilitate mai uniforme.
Microbiota fructelor şi legumelor
Fructele şi legumele proaspete,
respectiv componentele plantelor
cum sunt frunze, rădăcini, bulbi şi
tuberculi, au funcţii morfologice şi
metabolice diverse, astfel că asigură
microorganismelor nişe ecologice
variate. Prezenţa şi numărul de
microorganisme diferă în funcţie de tipul
de produs, practicile agronomice, aria
geografică de producere şi condiţiile
meteorologice înainte de recoltare.
Recoltarea, transportul, prelucrarea
şi manipularea postrecoltare pot
influenţa semnificativ microbiota nativă
a fructelor şi a legumelor. Numărul şi
tipul de microorganisme de pe produsele
proaspete variază mult în funcţie de
produs şi de condiţiile de creştere.
Astfel, bacteriile gram-negative domină
microbiota majorităţii legumelor, în timp
ce drojdiile şi mucegaiurile sunt majoritare
pe fructele proaspete. Microbiota fructelor
şi a legumelor este alcătuită din bacterii
precum Pseudomonas spp., Erwinia
herbicola, Flavobacterium, Xanthomonas,
și Enterobacter agglomerans şi specii
de mucegaiuri cum sunt Alternaria,
Penicillium, Fusarium și Aspergillus.
Frecvent întâlnite sunt şi bacteriile lactice,
îndeosebi Leuconostoc mesenteroides
şi Lactobacillus spp. Drojdiile din speciile
Torulopsis, Saccharomyces și Candida fac
parte din microbiota dominantă la fructe
datorită conţinutului ridicat de glucide
al acestora. Dintre toate, Pseudomonas
spp. domină, reprezentând, de obicei,
50–90% din total microorganisme în cazul
majorităţii produselor vegetale (Ramos et
al., 2013).
Contaminarea fructelor şi a
legumelor
În mod normal, microbiota nativă a
fructelor şi a legumelor proaspete nu
este periculoasă şi poate fi prezentă în
momentul consumului. Totuşi, fructele
şi legumele pot fi contaminate cu
agenţi patogeni din diferite surse (om,
animale, mediu) în timpul creşterii,
recoltării, transportului, prelucrării şi
manipulării postrecoltare. Astfel, la
prelucrarea minimală prin sortare,
curățare, spălare, fasonare, descojire,
tăiere și mărunțire, igienizare și ambalare,
suprafaţa produsului este expusă
la aer şi la posibila contaminare cu
bacterii, drojdii și mucegaiuri. Bariera
de protecţie reprezentată de epidermă
este deteriorată, ceea ce creşte
disponibilitatea substanţelor nutritive din
produs şi oferă zone mari de suprafaţă
pentru creşterea microbiană, ducând la
micşorarea termenului de valabilitate. În
plus, deteriorarea mecanică a celulelor
în timpul prelucrării poate creşte viteza
de îmbătrânire a ţesuturilor, reducând
rezistenţa la alterare microbiană.
Un alt pericol este reprezentat de
posibilitatea formării unor biofilme de
microorganisme patogene pe ţesuturile
vegetale care le permit supravieţuirea,
scăzând eficacitatea dezinfectanţilor
utilizaţi în mod obişnuit. Ca urmare,
fructele şi legumele pot fi vehicule
de transmitere a agenţilor patogeni
bacterieni, parazitari şi virali, care pot
îmbolnăvi oamenii.
Incidenţa focarelor de boli produse prin
consumul de fructe şi legume proaspete
48 NOIEMBRIE 2016

BUSINESSACADEMY
contaminate a crescut în ultimii ani.
Agenţii patogeni cel mai frecvent implicaţi
în această contaminare includ bacterii
(Salmonella spp., Listeria monocytogenes,
Escherichia coli O157:H77, Clostridium
botulinum, Staphylococcus spp., Vibrio
cholerae, Shigella spp. şi Yersinia
enterocolitica), virusuri (norovirus, virusul
hepatitei A) și paraziți (Cryptosporidium
spp. şi Cyclospora spp.). Produsele
asociate cel mai des cu focarele sunt
salatele deoarece acestea sunt amestecuri
de diferite produse vegetale, la care se
adaugă salata de toate tipurile (verde,
roşie, creaţă, Romaine etc.), spanacul,
varza, năsturelul (watercress) şi plantele
aromatice proaspete, lor acordându-li-se
cea mai mare prioritate pentru siguranţa
produselor proaspete (FAO/OMS, 2008;
Goodburn & Wallace, 2013).
Fructe şi legume prelucrate minimal
Ca răspuns la cererea consumatorilor
pentru produse sănătoase, proaspete şi
uşor de preparat, corelate cu modificările
stilului de viaţă al consumatorilor, a fost
dezvoltată o mare varietate de fructe şi
legume prelucrate minimal.
Tehnicile de prelucrare minimă reprezintă
tehnologii atermice care garantează
standardele de conservare şi siguranţă a
alimentelor, precum şi menţinerea, pe cât
posibil, a caracteristicilor de prospeţime
a fructelor şi legumelor. Prelucrarea
minimală a produselor vegetale are
ca scop prelungirea termenului de
valabilitate cu 5–7 zile la 4°C, asigurând,
în acelaşi timp, siguranţa alimentară şi
menţinerea calităţii nutritive şi senzoriale.
Deşi refrigerarea pe tot parcursul lanţului
frigorific va rămâne, probabil, tehnologia
cea mai importantă pentru menţinerea
calităţii produselor, sunt utilizate tot
mai des alte tehnici prin care termenul
de valabilitate a fructelor şi legumelor
este prelungit cum sunt ambalarea
în atmosferă modificată, depozitarea
în atmosferă controlată, acoperiri de
suprafaţă (ambalaje) comestibile, iradiere
cu raze X, gamma sau flux de electroni,
tratamente cu lumină UV, tratamente cu
pulsuri de lumină (PL) etc.
Decontaminarea cu PL a fructelor şi
legumelor
Numeroase cercetări din ultimii ani
au urmărit efectul tratamentului cu PL
aplicat pentru decontaminarea suprafeţei
fructelor şi a legumelor prin inactivarea
sau distrugerea fie a microbiotei native,
fie a unor microorganisme-ţintă,
inoculate în concentraţii şi condiţii
cunoscute. Rezultatele obţinute sunt
promiţătoare, PL fiind capabile să
inactiveze microorganismele de pe
suprafaţa fructelor şi a legumelor fără a
mai fi posibilă reactivarea acestora după
tratament ca în cazul unor tratamente
cu UV. Întrucât PL acţionează doar
la suprafaţa produselor testate, sunt
preferate fructe şi legume cu forme cât
mai regulate şi de dimensiuni mai mici.
Astfel, mulţi cercetători s-au orientat
către fructe şi legume tăiate proaspete.
Un alt motiv al acestei alegeri se bazează
pe creşterea cererii pentru fructe şi
legume tăiate proaspete, considerate
de mulţi consumatori ca fiind alimente
sănătoase, fără aditivi, nutritive şi sigure.
Cu toate acestea, prelucrarea minimală
prin tăiere, feliere sau răzuire a fructelor
şi a legumelor proaspete generează
alte probleme legate de îmbrunare din
cauza acţiunii enzimelor (de exemplu
polifenoloxidaza, PPO şi peroxidaza, POD)
a căror eliberare din celule este favorizată
prin tăierea și rănirea suprafețelor tăiate,
concomitent cu reducerea termenului
de valabilitate a acestor produse. Efectul
de îmbrunare trebuie prevenit printr-o
metodă bună de conservare, în scopul
asigurării unei durate de depozitare
adecvată a fructelor şi legumelor tăiate
proaspete.
Bibliografie
Aguiló-Aguayo I., Charles F., Renard C.M.G.C., Page D. & Carlin F. 2013. Pulsed light effects on surface
decontamination, physical qualities and nutritional composition of tomato fruit. Postharvest Biology
and Tecnology, 86, 29–36.
Bialka K.I. & Demirci A. 2007. Decontamination of Escherichia coli O157:H7 and Salmonella enterica on
blueberries using ozone and pulsed UV-light. Journal of Food Science, 72(9), 391–396.
Bialka K.L. & Demirci A. 2008. Efficacy of pulsed UV-light for the decontamination of Escherichia coli
O157:H7 and Salmonella enterica on raspberries and strawberries. Journal of Food Science, 73(5),
M201–M207.
Charles F., Vidal V., Olive F., Filgueiras H. & Sallanon H. 2013. Pulsed light treatment as new method to
maintain physical and nutritional quality of fresh-cut mangoes. Innovative Food Science & Emerging
Tehnology, 18, 190-195.
Costa L., Montano Y.M., Carrión C., Rolny N. & Guiamet J.J. 2013. Application of low intensity light pulses
to delay postharvest senescence of Ocimum basilicum leaves. Postharvest Biology and Technology,
86, 181-191.
Donsì F., Marchese E., Maresca P., Pataro G., Vu K.D., Salmieri S., Lacroix M. & Ferrari G. 2015. Green
beans preservation by combination of a modified chitosan based-coating containing nanoemulsion
of mandarin essential oil with high pressure or pulsed light processing. Postharvest Biology and
Technology, 106, 21-32.
FAO/WHO 2008. Microbiological hazards in fresh leafy vegetables and herbs: Meeting report.
Microbiological risk assessment series (pp. 158). Rome, Italy Food Agriculture Organization of the United
Nations / World Health Organization.
Gómez-López V.M., Devlieghere F., Bonduelle V. & Debevere J. 2005. Intense light pulses
decontamination of minimally processed vegetables and their shelf-life. International Journal of Food
Microbiology, 103(1), 79-89.
Goodburn C. & Wallace C.A. 2013. The microbiological efficacy of decontamination methodologies for
fresh produce: A review. Food Control, 32(2), 418–427.
Ignat Al., Manzocco L., Maifreni M., Bartolomeoli I. & Nicoli M.C. 2014. Surface decontamination of
fresh-cut apple by pulsed light: Effects on structure, colour and sensory properties. Postharvest Biology
and Technology, 91, 122-127.
Izquier A. & Gómez-López V.M. 2011. Modeling the pulsed light inactivation of microorganisms naturally
occurring on vegetable substrates. Food Microbiology, 28(6), 1170-1174.
Kaack K. & Lyager B. 2007. Treatment of slices from carrot (Daucus carota) using high intensity white
pulsed light. European Food Research Technology, 224(5), 561-566.
Kalaras M.D., Beelman R.B., Holick M.F. & Elias R.J. 2012. Generation of potentially bioactive ergosterolderived
products following pulsed ultraviolet light exposure of mushrooms (Agaricus bisporus). Food
Chemistry 135(2), 396-401.
Oms-Oliu G., Aguiló-Aguayo I., Martín-Belloso O. & Soliva-Fortuny R. 2010. Effects of pulsed light
treatments on quality and antioxidant properties of fresh-cut mushrooms (Agaricus bisporus).
Postharvest Biology and Technology, 56(3), 216-222.
Ramos B., Miller F.A., Brandão T.R.S., Teixeira P. & Silva C.L.M. 2013. Fresh fruits and vegetables - An
overview on applied methodologies to improve its quality and safety. Innovative Food Science &
Emerging Technologies, 20, 1–15.
Ramos-Villarroel A.Y., Aron-Maftei N., Martín-Belloso O. & Soliva-Fortuny R. 2014. Bacterial inactivation
and quality changes of fresh-cut avocados as affected by intense light pulses of specific spectra.
International Journal of Food Science and Technology, 49(1), 128-136.
Ramos-Villarroel A.Y., Aron-Maftei N., Martín-Belloso O. & Soliva-Fortuny R. 2012. Influence of spectral
distribution on bacterial inactivation and quality changes of fresh-cut watermelon treated with intense
light pulses. Postharvest Biolpgy and. Technology, 69, 32-39.
Ramos-Villarroel A.Y., Martín-Belloso O. & Soliva-Fortuny R. 2015. Combined effect of malic acid dip and
pulsed light treatments on the inactivation of Listeria innocua and Escherichia coli on fresh-cut produce.
Food Control, 52, 112-118.
Rodov V., Vinokur Y. & Horev B. 2012. Brief postharvest exposure to pulsed light stimulates coloration
and anthocyanin accumulation in fig fruit (Ficus carica L.). Postharvest Biology and Technology, 68,
43-46.
Xu W., Chen H., Huang Y. & Wu C. 2013. Decontamination of Escherichia coli O157:H7 on green
onions using pulsed light (PL) and PL-surfactant-sanitizer combinations. International Journal of Food
Microbiology, 166(1), 102-108.
Informaţii suplimentare
Turtoi M. 2016. Pulsed light treatment of fresh-cut fruits and vegetables. Cap. 2 în S. Pareek (Ed.) Freshcut
fruits and vegetables: technology, physiology and safety, CRC Press Taylor & Francis Group, p.
49–99, https://www.crcpress.com/Fresh-Cut-Fruits-and-Vegetables-Technology-Physiology-and-Safety.
49

SIGURANȚĂROA
SIGURANȚA ALIMENTARĂ
ÎNCEPE DE LA PODEA
CALITATE
PARDOSELILE CORESPUNZĂTOARE NU OFERĂ
NICIUN COLȚIȘOR SIGUR PENTRU BACTERII.
DESIGNUL, MATERIALELE ȘI ÎNTREȚINEREA
PARDOSELILOR DIN FABRICI POT JUCA UN ROL MULT
MAI MARE ÎN DOMENIUL SIGURANȚEI PRODUSELOR
ALIMENTARE DECÂT S-AR PUTEA CREDE.
Recent, Stonhard Inc
(www.stonhard.com), companie
specializată în soluții complete de
pardoseli pentru clienții industriali
și din domeniul alimentar, cita
cazul focarului de listeria din
pepenii galbeni de acum câțiva
ani (2011), din SUA, ca un exemplu
de ceea ce poate merge prost atunci
când pardoseala nu este conformă
cu cerințele de siguranță alimentară.
Atunci alimentele infestate au ajuns
în 28 de state ale SUA, au ucis 30 de
persoane (în 12 state) și au fost
înregistrare 147 de cazuri de infecții
cu bacteria periculoasă, în ceea ce se
crede a fi fost cea mai mortală
epidemie de listeria înregistrată
vreodată pe teritoriul SUA. Epidemia
a pornit de la pepenii galbeni care au
avut legătură cu facilitățiile de
producție deținute de Jensen Farms,
din Holly, Colorado. Un raport al
Congresului a constatat la șase luni
de la momentul respectiv că
metodele de spălare ce au folosit
apă non-clorinată ar fi fost cauza
principală a contaminării. Dar au
existat, de asemenea, probleme de
contaminare care au pornit de la
faptul că ambalarea fructelor s-a
făcut direct pe podea, precum și,
așa cum arăta un comunicat de
presă al Stonhard, de la faptul că
anumite pardoseli, care nu permit
scurgerea apei în mod
corespunzător, pot adăposti listeria,
care ar putea veni în cele din urmă
în contact cu produsele alimentare.
„Agenții patogeni periculoși pot fi
găsiți în pardoselile care nu au fost
curățate în mod corespunzător, în
echipamentele care nu sunt ușor
de igienizat și în locuri (bazine ori
recipiente) cu apă, în apropierea
echipamentelor”, explica purtătorul
de cuvânt al Maple Shade, o
companie cu sediul în New Jersey.
„În plus, în afara resturilor și
gunoaielor evidente pe orice
podea, produsul alimentar poate fi
contaminat direct, de pardoseală
sau de microorganisme care trăiesc
în gunoaiele care se strâng în micile
crăpături ale podelei.”
Stonhard sugerează o serie de
caracteristici ce ar trebui avute
în vedere atunci când se dorește
selectarea și instalarea de podele
într-o companie.
Astfel, podelele din zonele în
care produsul este manipulat sau
depozitat trebuie să fie construite din
materiale durabile, ușor de curățat
„AGENȚII PATOGENI PERICULOȘI POT FI GĂSIȚI ÎN PARDOSELI CARE NU AU FOST
CURĂȚATE ÎN MOD CORESPUNZĂTOR, ÎN ECHIPAMENTELE CARE NU SUNT UȘOR
DE IGIENIZAT ȘI ÎN LOCURI (BAZINE ORI RECIPIENTE) CU APĂ, ÎN APROPIEREA
ECHIPAMENTELOR”, EXPLICA PURTĂTORUL DE CUVÂNT AL MAPLE SHADE, O
COMPANIE CU SEDIUL ÎN NEW JERSEY.
și să fie impermeabile la umiditate.
Materialele utilizate în mod obișnuit
la realizarea acestora sunt betonul,
gresia, cărămida și materialele
sintetice. Podelele ar trebui să fie
instalate și întreținute pentru a reduce
probabilitatea apariției de fisuri sau a
zonelor mai joase, unde s-ar putea
acumula umezeala.
Pardoselile unde se desfășoară
procesele de producție ar trebui
să aibă o suprafață rezistentă la
alunecare. Rezultate bune se obțin
prin utilizarea de cărămidă sau
pardoseli din beton cu particule
abrazive încorporate în suprafață.
Pardoselile din beton ar trebui
să aibă un finisaj dur. Podelele ar
trebui să fie înclinate pentru a se
evita băltirea sau eventualele zone
mai joase în interiorul pantei, unde
ar putea sta apa.
Companiile de gen pun la
dispoziția firmelor din industria
alimentară și diferite tipuri de
podele proiectate de a rezista în
medii dure. Ele pot varia de la
podele din cărămidă rezistentă
la acizi, concepute să reziste la
uzură și să permită curățarea
regulată, până la tipuri de podele
turnate, realizate din materiale
rășinoase, inclusiv epoxizi și
poliuretan. Mergând și mai
departe, unii furnizori de podele
oferă acum materiale pentru
podele, impregnate cu compuși
antimicrobieni, cum ar fi ionii de
argint, care atacă mucegaiurile
supărătoare și bacteriile, oprindu-le
din proliferare.
„În dorința de a avea mai puține
fisuri în podele, unde bacteriile
să poată prolifera, Stonhard
pune la dispoziția clienților
săi Stonplus AM9, un compus
organic antimicrobian, ce poate fi
adăugat la orice podea Stonhard,
50 NOIEMBRIE 2016

SIGURANȚĂROA
oferind astfel un nivel înalt de
siguranță împotriva potențialului
de contaminare încrucișată a altor
suprafețe și echipamente”, spun
oficialii companiei.
High Performance Systems Inc.
(www.highperfsystems.com),
din Warren, New Jersey, este un
antreprenor ce montează podele
care oferă soluții epoxidice și
pardoseli de rășină, inclusiv un
amestec de poliuretan cu beton.
„Pardoselile din poliuretan și beton
au capacitatea excelentă de a
rezista la temperaturi extreme,
precum și la atacul unei game
largi de substanțe chimice, cum ar
fi acizii, bazele și solvenții”, spune
Jeffrey Smedley, președintele High
Performance. “Este poros, dar nu
permite bacteriilor şi sporilor să se
dezvolte în fisuri, problemă care
apare, de obicei, în cazul altor tipuri
de podele.”
Divizia de Polimeri Generali de la
Sherwin-Williams (www.sherwinwilliams.com),
Cleveland, produce
o gamă largă de materiale pentru
pardoseli, dintre care unele au
aplicații în unități de producție
alimentară. Acestea includ acoperiri
pentru podelele din rășini.
„Principalele îngrijorări, în special
în cazul construcțiilor noi, sunt
durabilitatea și costurile”, spune
Lonnie Salyers, managerul
serviciului tehnic al diviziei de
Polimeri Generali de la Sherwin-
Williams. „Cele mai multe companii
încearcă să găsească un echilibru
între durabilitate și costuri. Cele
mai mari companii, cu mai multe
fabrici, sunt capabile să specifice
și să selecteze podele de primă
calitate.” Salyers spune că perioada
îndelungată de utilizare, ca și
absența sau nivelurile minime de
compuși organici volatili au făcut
din poliuretan materialul preferat
în ultimii 20 de ani. El spune că,
în prezent, sunt aduse o serie
de îmbunătățiri acestor tipuri de
podele, cu materiale care pot
rezista la temperaturi de peste
„Podelele din
oțel inoxidabil
sunt rezistente
la substanțe
chimice și
coroziune,
oferind o
suprafață
sanitară,
rezistentă la
alunecare.”
150°C. Podelele din rășini sunt de
obicei turnate la o grosime de
0,5-1 cm. Printre cele mai recente
inovaţii sunt acoperirile realizate
din materiale potrivite, ce pot
fi aplicate în straturi subțiri în
zonele de utilizare redusă și, de
asemenea, pot fi folosite pentru a
repara o podea turnată. Desigur,
podelele trebuie să fie funcționale,
atât în ceea ce privește aspectele
fundamentale legate de siguranța
angajaților, cât și în ceea ce
privește confortul. Amestecurile
de poliuretan și beton menționate
anterior încorporează ciment
Portland și nisip (sau alt agregat),
pentru a asigura rezistență la
alunecare.
SlipNOT, o divizie a W.S. Molnar
Co (www.slipnot.com), din Detroit,
este specializată în podele de
siguranță din oțel inoxidabil, pentru
o serie de industrii ce îi includ pe
producătorii de alimente și băuturi.
Compania face plăci din oțel
inoxidabil pentru podele, ce au fost
încorporate în desene sau modele
de podea în fabricile deținute
de companii, precum Campbell
Soup Co, Frito Lay North America,
General Mills și Tyson Foods.
„Pardoselile SlipNot sunt ideale
pentru fabricile de produse
alimentare și băuturi”, afirmă
reprezentanții companiei. „Podelele
din oțel inoxidabil SlipNot sunt
rezistente la substanțe chimice
și coroziune, oferind o suprafață
sanitară, rezistentă la alunecare.”
SlipNot spune că aplicațiile includ
platforme, trepte, pasarele,
„PARDOSELILE DIN POLIURETAN ȘI BETON AU
CAPACITATEA EXCELENTĂ DE A REZISTA LA
TEMPERATURI EXTREME, PRECUM ȘI LA ATACUL
UNEI GAME LARGI DE SUBSTANȚE CHIMICE, CUM
AR FI ACIZII, BAZELE ȘI SOLVENȚII”, SPUNE JEFFREY
SMEDLEY, PREȘEDINTELE HIGH PERFORMANCE
SYSTEMS INC.
mezanine, capace, podele ș.a.m.d.
Plăcile sunt ușor de curățat
prin spălare cu jet puternic și
perii rigide. SlipNot susține că
podelele sale au ajutat la creșterea
productivității în vinării, liniile de
prelucrare a cărnii de mare viteză,
fabricile de prelucrare a cărnii de
pui și în alte instalații de prelucrare
a produselor alimentare.
Timp de mulți ani, cărămida
rezistentă la acizi a fost materialul
standard pentru podelele și pereții
din fabricile de alimente. Acest
material este un extrudat de șist de
înaltă calitate și ars la temperaturi
extreme, într-un cuptor tunel în
mișcare lentă într-un proces de
aproape nouă zile. Produsul finit
este o cărămidă uniform densă,
realizată în diferite grosimi și
texturi ale suprafeței. Pardoselile
din cărămidă rezistentă la acizi
oferă, pe termen lung, eficiență
a costurilor și durabilitate, spun
producătorii. Atunci când este
combinată la instalare cu materiale
de înaltă performanță și este
pusă cu forță de muncă calificată,
cărămida acidă asigură o rezistență
superioară la șocurile termice și
chimice. Din cauza durabilității sale
și a ratelor de absorbție scăzute
(mult sub 5%), cărămida rezistentă
la acid este utilizată într-o varietate
de fabrici alimentare, de cosmetice
ori în zone unde trebuie să se
realizeze o bună izolare. Acest tip
de pardoseală este potrivită pentru
temperaturi extreme, inclusiv medii
de congelare, și oferă o rezistență
medie de compresie mai mare de
23.000 psi.
Sursa: http://www.foodprocessing.com/
51

SIGURANȚĂROA
CALITATE
SOLUȚII COMPLETE DE
MĂSURARE A PRODUSELOR
ALIMENTARE „DE LA FERMĂ,
LA FURCULIȚĂ”
Toți consumăm zilnic produse
alimentare și producătorii ne
oferă nouă, consumatorilor,
produse proaspete și
comestibile. Totuşi, se depune un
efort considerabil pentru a avea
această bucurie. Produsele
alimentare parcurg un proces
complex până când ajung la
utilizatorul final. Acest lucru necesită
standarde legale, experți de
specialitate și instrumente
corespunzătoare pentru testarea
calității.
Instrumentele de măsură Testo
aduc o contribuție importantă la
parcurgerea în siguranță a acestor
procese complexe. Scopul nostru
este de a furniza instrumente și
tehnologii de măsurare adecvate
diferitelor cerințe și aplicații
pentru asigurarea unei activități
profesionale în sectorul alimentar.
Testo vă pune la dispoziție anii de
experiență în tehnologia de măsurare
și în sectorul alimentar. Suntem de
mulți ani experți în acest domeniu
și dorim să vă sprijinim în realizarea
sarcinilor de măsurare necesare.
Instrumentele de măsură de la Testo
sunt concepute pentru a intra în
contact alimentele și sunt certificate.
Soluțiile de măsurare Testo vă ajută
să asigurați calitatea alimentelor
pe parcursul întregului lanț de
producție, transport și depozitare,
fără întrerupere și în conformitate
cu standardele existente. Măsurarea
parametrilor precum temperatura,
umiditatea, valoarea pH-ului sau
calitatea uleiului de gătit – în timpul
producției, transportului sau al
preparării alimentelor – nu a fost
niciodată mai ușoară.
Instrumentele de măsură Testo și-au
dovedit fiabilitatea în numeroase
aplicații, oferă valori exacte rapid,
pot fi curățate sub jetul de apă
(clasa de protecție IP65) și sunt
certificate HACCP Internațional,
EN13485 și EN 12830. În plus,
atât înregistratoarele Testo, cât și
sistemul de monitorizare a datelor
testo Saveris sunt conforme și au
certificarea corespunzătoare de
la autoritatea de inspecție tehnică
TÜV Süd.
Compania Testo a cunoscut un
progres extraordinar. Înființată
în anul 1957, Testo s-a remarcat
prin inovații importante, ex.
primul termometru digital produs
vreodată (1976). La nivel mondial,
numărăm în prezent filiale în peste
30 de țări și agenții de distribuție
în alte 43. Suntem prezenți în
țări precum Franța, Italia, Austria,
Marea Britanie, Rusia, SUA, Brazilia,
Argentina, India, China, Japonia,
Australia. Expansiunea grupului
Testo nu se oprește aici. În viitorul
apropiat sunt preconizate filiale noi.
Brandul Testo este unul recunoscut
pe plan internațional, iar deschiderea
filialei din România a reprezentat un
pas natural în evoluția companiei.
Testo România este cea mai nouă
filială a producătorului mondial de
instrumente de măsură Testo AG
fiind prezent pe piața românească
atât prin cele două birouri din
Cluj-Napoca și București, cât și prin
partenerii de distribuție din toată
țara.
52 NOIEMBRIE 2016

53

SIGURANȚĂROA
EURO SENSO LAB
PRIMUL LABORATOR DE ANALIZE SENZORIALE DIN ROMÂNIA, DOTAT CU 12 CABINE DE DEGUSTARE
CALITATE
Crearea unui produs nou, cunoașterea calităților și a defectelor și păstrarea
competitivității sale pe o piață concurențială sunt o investiție importantă!
NSF – Euro Consultants România, expert în domeniul agro-alimentar, a creat în București
primul laborator de analize senzoriale din România, dotat cu 12 cabine de degustare, dedicat
în totalitate studiului calităților organoleptice ale produselor dumneavoastră.
EURO
SENSO LAB
ROMÂNIA
Laborator
de analize
senzoriale
• Gabriel
Nițulescu
Un mijloc modern și performant
de prelucrare a datelor
NSF – Euro Consultants România
dispune de un nou software de
prelucrare rapidă a datelor, suplu
și prietenos pentru degustători. În
cazul în care aveți nevoie de criterii
mai sofisticate (de exemplu, criterii de
ierarhizare), sistemul poate fi adaptat.
Un serviciu complet
Analizele noastre sunt efectuate
de către un consiliu format din
mai mulți tehnologi alimentari
experimentați, care cunosc valoarea
produselor, poziționarea lor și
raportul calitate-preț. În plus, noi
vă putem, de asemenea, propune
completarea evaluării produselor
dv. cu analize microbiologice,
fizico-chimice (valori nutriționale,
conținutul și tipul grăsimilor,
conținutul de zaharuri).
Conform normelor ISO
Cabinele noastre de degustare
corespund cerințelor normelor ISO
8589 - Analiza senzorială - Directive
generale pentru concepția localurilor
destinate analizei, iar testele
senzoriale se desfășoară conform
unor proceduri interne bine stabilite.
O poziție strategică
Euro Senso Lab România este situat
în București. La solicitarea clienților
noștri, putem implica în analizele
noastre toate categoriile de vârstă
de consumatori.
Confidențialitate
Persoanele care lucrează respectă
reguli stricte privind confidențialitatea
analizelor efectuate.
O expertiză internațională
Euro Senso Lab România este în
legătură directă cu laboratoarele
noastre din Bulgaria (EC BUL),
Franța (Diagal), Belgia (EC Wavre) și
Tunisia (EuroSensoLab).
Important este să fii recunoscut
de către cunoscători!
În fiecare an, experții grupului
NSF – Euro Consultants efectuează
peste 2.000 de analize senzoriale.
Câteva referințe: Carrefour Belgia,
Delhaize Bulgaria (Picadilly), Monoprix
Franța, Sodexo, Food Partner, Fresh
Connection, Lidl Bulgaria.
Principalii noștri clienți sunt
retailerii, producătorii de alimente,
firmele de catering și HoReCa.
• Vă doriți să dezvoltați
un produs nou?
• Vă doriți să vă comparați
produsele cu cele ale
concurenței?
• V-ați putea ameliora rețeta,
metoda de fabricație,
modul de păstrare?
• Vă doriți să depistați defectele
sau să le preveniți?
• Vă doriți să știți cum este
produsul dumneavoastră
perceput de către consumator?
• Vă doriți să știți care sunt
punctele slabe ale conceptului
dumneavoastră, ale ambalajului
dumneavoastră, denumirii
produselor dumneavoastră?
• Sunteți în căutarea unui sfat și a
unei consilieri specializate ?
NSF
Euro Consultants
Romania
str. Compasului nr. 8, et. 1
061471 - București, România
g.jelescu@euroconsultants.be
Tel. +4 0722 692 780
54 NOIEMBRIE 2016

Calvatis
EXISTĂ O PREOCUPARE ÎN CREȘTERE ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI ȘI SUNT DISCUȚII DIN CE ÎN CE MAI
SERIOASE DESPRE SIGURANȚA ALIMENTULUI ȘI DESPRE PROTECȚIA CONSUMATORULUI.
În mod particular, în cazurile în care igiena inadecvată în
fabricile din industria alimentară a declanșat o reacție puternică
în presă și în societate, misiunea de-a recâștiga încrederea
consumatorului este una extrem de dificilă. Cu măsurile de
precauție preventive, această presiune poate fi redusă și riscurile
pot fi menținute la un nivel controlabil.
În acest mediu dificil și cu un nivel ridicat de risc pentru
antreprenori, ne-am asumat misiunea de-a oferi suport
și consultanță în asigurarea siguranței igienizării linilor de
producție și eliminarea riscurilor microbiologice înainte ca
acestea să își producă efectul.
Pentru personalul implicat în procesul de producție din fabrica
dumneavoastră, putem acoperi toate aspectele care țin de
operațiunile de igienizare asigurând cel mai bun raport de
cost-performanță. Pentru îndeplinirea cerințelor de igienizare
în fabrică, vă punem la dispoziție proceduri complete și soluții
adaptate specificului producției dumneavoastră printre care
amintim:
• Curățarea și dezinfectarea suprafețelor
• Curățarea navetelor
• Igiena personalului
• Igienizare CIP (Cleaning in Place)
• Curățare celule de fierbere și afumare
• Proiectare și instalare „la cheie” pentru echipamentele de
igienizare și auxiliare
CALVATIS S.R.L. • Bd Muncii nr. 257, Cluj-Napoca, Cluj • Tel.: +40 264 415 830 • info@calvatis.ro
În completarea acestor demersuri, vă stăm la dispoziție cu
departamente specializate și cu expertiză profesională în domeniile:
• Training și consultanță
• HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point)
• IFS (International Food Standard)
• Laboratoare de microbiologie.
55

ANALIZĂROA
PIAȚA
CIDRULUI
ÎNCEPE SĂ SE
AGLOMEREZE
PIAȚĂ
VÂNZĂRILE DE CIDRU (FĂCUT DIN MERE SAU PERE) AU CRESCUT ÎN 2015, DIN CAUZA
IMPORTURILOR ȘI A NOILOR LANSĂRI DE PRODUSE, CUNOAȘTEREA CATEGORIEI
ÎN RÂNDUL CONSUMATORILOR FIIND ÎN CREȘTERE, CA URMARE A PROMOVĂRII
PUTERNICE DE CARE SE BUCURĂ O SERIE DE PRODUSE DE GEN DIN IMPORT, SE
ARATĂ ÎNTR-UN RECENT RAPORT EUROMONITOR.
EXISTĂ DEZBATERI DIN CE ÎN CE MAI
APRINSE CU PRIVIRE LA ORDINUL
NR. 474 / 2014 AL MINISTERULUI
AGRICULTURII, CARE INTERZICE
PRODUCĂTORILOR AUTOHTONI SĂ
PRODUCĂ CIDRU DE MERE SAU DE PERE
În 2015, nume precum
Somersby, Old Mout Cider și
Strongbow au devenit populare
ca urmare a curiozității
consumatorilor, curiozitate
stârnită de acțiunile de
promovare ale importatorilor.
”Romania este încă la început de
drum în ceea ce privește piața
cidrului, însă este o piață cu
potențial, pentru că românii sunt
curioși și receptivi la noi gusturi.
În momentul de față, estimăm
că volumul pieței cidrului este de
aproximativ opt milioane de litri,”
afirma recent, într-o declarație
făcută Revistei Biz, Paul Markovits,
vicepreședinte de Marketing
al United Romanian Breweries
Bereprod (URBB).
Peisaj competitiv
„Importurile de cidru ale unor
jucători bine-cunoscuți, cum ar fi
Strongbow si Old Mout Cider de la
Heineken România sau Somersby
de la Carlsberg Beverages Romania
SRL continuă să domine vânzările
în acest domeniu”, se arăta într‐un
recent raport al Euromonitor.
Aceste produse sunt mai căutate de
consumatori, datorită nivelului mai
ridicat de conștientizare, unei mai
mari prezențe în presa comercială
și a activităților de publicitate.
Primii pe această piață au fost cei
de la Heineken, care au introdus
în aprilie 2015, pe piața din
România, această categorie de
băuturi alcoolice cu totul nouă
pentru consumatorul român, prin
lansarea Strongbow, marca de
cidru numărul 1 la nivel global.
“Strongbow este o băutură
unisex, ușor acidulată, cu un gust
proaspăt și răcoritor, ce aduce
consumatorilor români o propunere
cu totul nouă: o băutură alcoolică
produsă din mere, care se servește
cel mai bine cu gheață. Sperăm că
românii vor iubi această băutură
autentică, ”urban by nature”,
56 NOIEMBRIE 2016

ANALIZĂROA
declara la acea vreme Onno
Rombouts, Managing Director
Heineken Romania. În România,
Strongbow este disponibil în cele
trei variante: Gold, Elderflower
(cu aromă de soc) și Red Berries
(cu aromă de fructe de pădure) la
sticla de 0,33 cl și doza de 0,4 cl.
La doar patru luni după ce a atacat
acest segment Heineken, a adus în
România al doilea brand de cidru
- Old Mout Cider, un cidru originar
din Noua Zeelandă – vizând
segmentul premium, în timp ce
Strongbow se adresează clienţilor
cu venituri medii. Compania
olandeză Heineken a ales Bulgaria
drept centru pentru îmbutelierea
şi exportul de cidru în Balcani şi
Europa Centrală şi de Est.
La scurt timp, au intrat în
concurență cu Heineken cei
de la URBB care au pătruns pe
piața din România cu cidrul
Somersby, la o sticlă de 0,33 l, în
trei sortimente: Apple Cider, Pear
Onno Rombouts
Managing
Director
Heineken
Romania
Cider și Blackberry. ”Produsul se
distinge de celelalte mărci prin
gustul premium şi prin designul
de înaltă calitate, modern și
exclusivist. Gama de cidru pe care
am adus-o în România include
atât sortimentul de mere pentru că
acesta reprezintă esența categoriei,
cât și două arome unice: pere
şi mure, care nu se regăseau pe
piața românească. Analizând
piața, am intervievat peste 300 de
respondenți în București, Cluj și
Iași, invitându-i să testeze aroma
de mere. Am fost încântați să
descoperim că peste două treimi
dintre aceştia (67,4%) au preferat
produsul nostru”, declara Paul
Markovits - Marketing VP, URBB.
Ultimul nou intrat pe piața
românească, din iulie 2016, este
cidrul Kingswood, adus de Ursus
Breweries. Kingswood este o marcă
premium de cidru, care are un
procent de suc natural de mere
de peste 25% care este completat
cu suc natural de lămâie, extract
de malț din orz și concentrat de
şofrănaş. Noul Kingswood este
disponibil în sticle nereturnabile de
0,4 litri și nu conține conservanți,
coloranți sau arome sintetice.
Legislația românească îi
faultează pe producătorii locali
Există dezbateri din ce în ce mai
aprinse cu privire la Ordinul Nr.474
/ 2014 al Ministerului Agriculturii,
care interzice producătorilor
autohtoni să producă cidru de
mere sau de pere, cu excepția
cazului în care folosesc exclusiv
mere sau pere. Ca rezultat, cu
toate că produsele importate
au în conținut doar 25% suc de
mere, producția locală similară
a fost oprită din cauza legislației
restrictive. „Cidrul bulgăresc se
vinde cu succes în România, în timp
ce producătorii români nu îl pot
obţine din cauza unor dispoziţii
cuprinse în Ordinul ministrului
Agriculturii nr. 474/2014, care fac
imposibilă producerea acestuia.
Efectele ordinului 474/2014 sunt
eliminarea producţiei autohtone
de cidru în favoarea importurilor,
cidru care nu poate fi produs în ţara
noastră. În condiţiile în care merele
pentru industrializare costă 15-20
de bani la fermieri, ne întrebăm
ce interese urmăreşte Ministerul
Agriculturii şi dacă nu cumva chiar
există un plan de eliminare din
piaţă a producătorilor români”,
se întreabă retoric, Tudorel Baltă,
președintele VINROM – organizația
patronală a producătorilor de vin,
produse pe bază de vin şi băuturi
alcoolice distilate.
Și totuși producem și noi
Totuși, câțiva curajoși au demarat
și producția locală de cidru, >>
57

ANALIZĂROA
PIAȚĂ
respectând restricțiile draconice
impuse de autoritatea națională de
reglementare din domeniu.
Astfel, compania Zarea, producător
de vinuri spumante şi băuturi
alcoolice, a intrat pe piaţa de cidru,
la începutul acestei veri, cu brandul
Dacic. “Dacic Romanian Ciders a
fost provocarea noastră, aceea
de a crea un brand românesc în
categoria inovativă cu cea mai
mare dezvoltare din Europa şi
din lume. Dedicat deopotrivă atât
femeilor cât şi bărbaţilor, cidrul
Dacic Romanian Ciders este o
băutură cu un gust răcoritor şi
proaspăt, produsă din mere, cu
un conţinut de alcool de 4,5%.
Produsul este disponibil la nivel
naţional în patru variante: afine,
căpşuni & frăguţe, mere şi cherry
(vişine) în ambalaj sticlă de 0,275 l”,
declara Emil Popescu, preşedintele
Zarea S.A.
Pe creșterea popularității cidrului
a pariat și Daniel Guzu, fondatorul
binecunoscutelor mărci Duraziv,
Fabryo și Ana Are. În zona Panciu
( județul Vrancea), compania deține
peste 100 de hectare cu meri,
peri, cireși, afini și cătină și vinde
fructe atât în stare proaspătă, cât
și sucuri sau dulcețuri și oțet de
mere sub brandul Ana Are. Ideea
de a produce cidru sub brandul
Ana Are a apărut în urmă cu doi
ani, ca parte a unei strategii de
Daniel Guzu
fondatorul
Duraziv, Fabryo
și Ana Are
valorificare a fructelor, iar produsul
este disponibil pe piață de un an.
Cidrul Ana Are este produs dintr-un
amestec de mai multe soiuri de
mere, fiecare aducând un plus de
aromă, prospețime și structură.
„Ne dorim să creştem prezenţa pe
piaţă a produsului şi să analizam
cât mai bine reacţia clienţilor noştri.
După ce cântărim bine feedback-ul
de la clienţi, vom face şi planurile
pe termen lung”, a declarat pentru
revista Biz Daniel Guzu.
ALAN CLARK, UN SCOȚIAN STABILIT
DE APROAPE 15 ANI ÎN ROMÂNIA A
DEMARAT LA LEREȘTI, ÎN ARGEȘ, ÎN
OCTOMBRIE 2014, PRODUCȚIA DE CIDRU.
De producția de cidru se ocupă
și startup-ul Transylvania Brew, o
companie românească înființată cu
o investiție de 70.000 de euro, de
doi tineri, Sergiu Mureșan și Daniel
Crișan, care au descoperit pasiunea
pentru cidru în urma vizitelor lor prin
Anglia, Scoția și Franța. Compania va
fabrica sub marca Harvester această
băutură, prin combinarea anumitor
soiuri de mere. „De când am început
implementarea ideii pentru producția
cidrului Harvester și până astăzi,
piața românească a evoluat foarte
mult. Există mult interes, primim
mesaje, telefoane, lumea așteaptă,
iar noi suntem nerăbdatori să
ajungem cu produsul nostru peste
tot. Părerea noastră este că românii
au fost deja pregătiți pentru cidru
prin prisma diverselor sortimente de
bere aromatizată, care erau prezente
pe piață de multă vreme, apoi odată
cu apariția cidrului de import mulți
dintre consumatori au descoperit că li
se potrivește acest tip de băutură, iar
acum asistăm chiar la o maturizare
foarte rapidă a pieței cidrului”, a
declarat pentru Revista Biz, Sergiu
Mureșan. Capacitatea de producție
a fabricii este, în prezent, de 10.000
de sticle de cidru de mere pe lună,
iar planurile celor doi antreprenori
vizează creșterea capacității de
îmbuteliere și mărirea gamei
sortimentale cu un cidru din pere și
unul cu aromă de fructe de pădure.
„Vrem să dezvoltăm capacitatea
de procesare a materiei prime și să
implementăm un plan de cooperare
cu agricultorii și fermierii din zonă. Pe
termen lung, dorim să ne ameliorăm
linia de procesare, fermentare și
îmbuteliere sporindu-le capacitatea și
nu în ultimul rând, să putem exporta
cândva cidrul Harvester”, declara
Sergiu Mureșan.
Și sudul țării, se dovedește a fi un
teren propice pentru producția
de cidru. Astfel, Alan Clark, un
scoțian stabilit de aproape 15 ani
în România a demarat la Lerești, în
Argeș, în octombrie 2014, producția
de cidru, iar un an mai târziu a
început comercializarea sa. Cidrul
Clark, produs numai din mere
românești și fără arome artificiale,
58 NOIEMBRIE 2016

ANALIZĂROA
aditivi sau alți îndulcitori, este
disponibil pe piață în trei variante:
sec, demisec și demidulce, primele
două având un conținut de alcool
de 7,5%, iar cel din urmă de doar
7% alcool. În prezent, pe piață este
disponibilă și o variantă cu aromă
de floare de soc, în ediție limitată.
Producția anuală de cidru a fabricii
din Lerești este de 100.000 de litri
pe an și ar putea să mai crească,
dacă lucrurile vor evolua pozitiv.
Perspective
„De-a lungul perioadei de
prognoză, o serie de noi importuri
de cidru din mere sau pere e de
așteptat să fie lansate în România.
Faptul că, consumatorii vor
continua să perceapă brandurile
străine în mod pozitiv va stimula
vânzările în volum,” arată raportul
Euromonitor. Deși există unele
fabrici mici, locale, de bere, care șiau
fixat drept obiectiv dezvoltarea
producției de cidru, datorită
dimensiunii lor, impactul lor asupra
pieței este foarte limitat. Drept
urmare, importurile vor continua
să conducă vânzările pe parcursul
perioadei de prognoză.
„În ciuda creșterii vânzărilor, piața
rămâne fragmentată, cu intrări
ale unor produse private label,
cum ar fi Poire de Normandia
de la Carrefour care se alătură
competiției”, explicau cei de la
Euromonitor.
Perspectivele sunt însă optimiste,
cu privire la piața de cidru din
România, în special dacă privim
către consum. “În prezent, cidrul
reprezintă un segment de băuturi
alcoolice extrem de dinamic în
România, care se remarcă printrun
potențial de creștere pentru
următorii ani. Consumatorii români
sunt dispuși din ce în ce mai mult
SUDUL
ȚĂRII, SE
DOVEDEȘTE
A FI UN
TEREN
PROPICE
PENTRU
PRODUCȚIA
DE CIDRU
să experimenteze gusturi noi,
să îndrăznească mai mult, să se
bucure de experiențe inedite. Fie
că e vorba de un picnic, de o ieșire
la o terasă sau de o petrecere
dată acasă, Kingswood poate fi
acel ingredient de care e nevoie
pentru a petrece momente unice
în compania celor dragi”, a declarat
Mihai Bârsan, vicepreședinte
Marketing Ursus Breweries.
„Cidrul are un potențial enorm și
noi credem că băutura va atrage
o bază largă de consumatori.
Cidrul este foarte la modă, acum,
la nivel mondial, nu numai la noi”,
declara unul dintre co-fondatorii
Transylvania Brew, Daniel Crișan.
59

TOPROA
PIAȚĂ
TOP MONDIAL 25 DE MĂRCI
DE BĂUTURI RĂCORITOARE
Firma de consultanță
strategică și de evaluare a valorii
companiilor, Brand Finance, a
anunțat recent lista celor mai
valoroase mărci de băuturi
răcoritoare din lume. Datele
prezentate arată că nici măcar
Coca-Cola, ocupanta primului loc
al ierarhiei, nu a putut evita declinul
general al segmentului. De
asemenea, clasamentul include o
mulțime de nou intrați, comparativ
cu 2015.
Consumatorii devin din ce în ce mai
conștienți de implicațiile negative
asupra sănătății, ale consumului
de băuturi carbogazoase îndulcite,
arăta Brand Finance într-un
comunicat de presă. “Acest lucru
a dus la o încetinire a creșterii
sectorului pe piețele dezvoltate.
Mai mult decât atât, sensibilitatea
la factorii de sănătate și de
îmbunătățire a stării generale a
organismului, precum îngrijorarea
față de conținutul prea mare de
zahăr din anumite produse, a fost
principalul factor care a contribuit
la performanța slabă a domeniului
băuturilor răcoritoare în 2015. „Cu o
valoare de 34,2 miliarde de dolari,
gigantul Coca-Cola este de departe
cea mai valoroasă marcă de băuturi
răcoritoare din lume, arată raportul.
Dar această valoare reprezintă o
scădere de 5% față de anul trecut,
reflectând sentimentul public
împotriva băuturilor răcoritoare
îndulcite.”
„Ca răspuns la preocupările tot mai
mari legate de sănătate, Coca-Cola
a lansat Coca-Cola Life, dar, cu
toate acestea, măsura companiei
a fost intens criticată, considerată
fiind a fi o „șmecherie“, care nu
promovează în mod corespunzător
un consum sănătos,” menționează
raportul. Per total, companiile
din SUA au acaparat 16 locuri în
ierarhia celor mai valoroase 25 de
mărci de băuturi răcoritoare din
SUA a acaparat
16
locuri în ierarhia
celor mai valoroase
25 de mărci de
băuturi răcoritoare
din lume.
Loc 2016 Loc 2015 Marcă
lume. Valoarea combinată a tuturor
mărcilor care au intrat în respectivul
clasament este 109,2 miliarde de
dolari (vezi tabelul).
Energie vs. plăcere
Performanța Mountain Dew a
eclipsat alți producători de băuturi
răcoritoare, cu o creștere de
6% a valorii mărcii, comparativ
cu anul 2015. “Acest lucru se
datorează în mare parte faptului
că brandul a îmbrățișat ideea
de a fi o băutură energizantă,
făcând astfel băutura atrăgătoare
Țara de
origine
Valoarea
mărcii
2016
Rating
2016
pentru cei care doresc un plus de
energie,” explicau reprezentanții
Brand Finance. În mod similar,
compania producătoare de
băuturi energizante Monster a
experimentat, de asemenea,
o creștere de 6%, furnizând
dovezi suplimentare că această
categorie este din ce în ce mai
căutată, comparativ cu băuturile
reconfortante care conțin zahăr.
Alte branduri care au cunoscut cea
mai mare creștere au fost băuturile
cofeinizate cum ar fi ceaiul și
cafeaua Nescafe, Lipton și Folgers.
Modificare
față de
2015
Valoarea
mărcii
2015
Rating
2015
1 1 Coca-Cola SUA 34180 AAA+ -5% 35797 AAA+
2 2 Pepsi SUA 18947 AAA -11% 21379 AAA-
3 3 Red Bull Austria 6538 AAA -12% 7389 AAA+
4 4 Nescafé Elveția 6169 AAA- 18% 5216 AAA-
5 Nou intrat Lipton
Marea
Britanie
4147 AA+ 19% 3496 AA+
6 6 Gatorade SUA 4070 AA+ 4% 3911 AA
7 5 Sprite SUA 3762 AAA- -5% 3973 AAA-
8 7 Fanta SUA 3318 AAA- -1% 3350 AA+
9 10
Mountain
Dew
SUA 2739 AA+ 6% 2577 AA+
10 8 Tropicana SUA 2613 AAA- -15% 3069 AAA-
11 Nou intrat Monster SUA 2544 A+ 6% 2399 AA-
12 Nou intrat 7-Up SUA 2328 AAA- -6% 2481 AA+
13 Nou intrat Twinings
Marea
Britanie
2143 AA- - - -
14 Nou intrat Folgers SUA 2012 AA 33% 1513 AA
15 Nou intrat Dr. Pepper SUA 1995 AA+ -6% 216 AA
16 Nou intrat Yacult Japonia 1882 AA- - - -
17 Nou intrat Ciel SUA 1282 AA - - -
18 Nou intrat Evian Franța 1226 AA - - -
19 Nou intrat
Minute
Maid
SUA 1204 AAA- - - -
20 Nou intrat Kagome Japonia 1167 AA- - - -
21 Nou intrat Ovaltine
Marea
Britanie
1121 A+ - - -
22 Nou intrat Mirinda SUA 1017 AAA- - - -
23 Nou intrat Aquafina SUA 964 AAA- -6% 1025 AA-
24 Nou intrat Nestea Elveția 938 AA+ - - -
25 Nou intrat Dasani SUA 933 AA+ - - -
60 NOIEMBRIE 2016

PREVIEWROA
Suc de cătină și măr
dulce, 100% natural,
fără adaos de apă, zahăr
și conservanți, obținut
prin presare directă și
pasteurizare din 93% mere
și 7% suc natural de cătină
din plantațiile proprii. Acest
suc îmbunătățește nivelul
de concentrare și este
bogat în vitamine.
Suc de mere, 100%
natural, fără adaos
de apă, zahăr sau
conservanți, obținut din
mere din plantațiile proprii
prin presare directă și
pasteurizare ușoară. Sucul
de mere conține vitaminele
C și A, fier și minerale.
Suc natural de struguri
și afine, 100% natural,
fără adaos de apă, zahăr
și conservanți, obținut
prin presare directă și
pasteurizare, din 95%
suc de struguri roșii și 5%
suc natural de afine din
plantațiile proprii. Conține
vitaminele B1, B2, caroten,
fiind potrivit pentru o viață
sănătoasă.
SC NATURA SRL
• Com. Tifești, jud.Vrancea • Phone: (+40 237) 269.557 • Fax: (+40 237) 269.766 • Mobile: (+4) 0731.900.975 • Email: natura.tifesti@yahoo.com •
www.anaare.ro
61

RAPORTROA
PIAȚĂ
SECTORUL ZAHĂRULUI DIN UE TREBUIE SĂ-ȘI
PĂSTREZE IMPORTANȚA STRATEGICĂ ȘI DUPĂ
REFORMĂ:
RAPORT
LIBERALIZAREA PIEȚEI ZAHĂRULUI DIN UE, DE
ANUL VIITOR, TREBUIE SĂ FIE ÎNSOȚITĂ DE MĂSURI
DE PIAȚĂ CARE SĂ DETERMINE MENȚINEREA
PRODUCȚIEI DE SFECLĂ DE ZAHĂR LA NIVELUL DIN
PREZENT ȘI CARE SĂ PERMITĂ SECTORULUI SĂ-ȘI
PĂSTREZE IMPORTANȚA SA STRATEGICĂ, POTRIVIT
UNUI RAPORT RECENT AL UE.
În prezent, piața europeană a
zahărului este una dintre piețele
agroalimentare cele mai
reglementate ale UE. Dar reforma,
care urmează să intre în vigoare la 30
septembrie 2017, va aduce sfârșitul
cotelor de producție stabilite de UE la
zahăr, eliminarea prețului minim de
achiziție al sfeclei de zahăr (în
prezent de 26,29 euro pe tonă) și va
pune capăt limitării producției de
izoglucoză (cunoscută sub numele
de sirop de porumb bogat în
fructoză în Statele Unite) la nivelul de
0,72 milioane de tone.
Un raport recent, intitulat „Sectorul
zahărului din UE în era postcotelor”,
comandat de Comisia
Parlamentului European pentru
agricultură și dezvoltarea rurală,
analizează schimbările pe care
le va aduce liberalizarea pieței
și modul în care politica agricolă
comună (PAC) ar trebui să utilizeze
instrumentele de piață pentru a
menține producția de zahăr la
nivelul actual.
În condițiile în care cererea mondială
de zahăr este prognozată să
crească cu 2% pe an, ca urmare
a creșterii populației mondiale și
a schimbării tiparelor de consum,
factori care stimulează cererea,
există o oportunitate pentru Europa,
concluzionează autorii raportului.
„Importanța economică, socială
și pentru mediu a industriei
zahărului indică faptul că politica
În perioada
2003-2014,
numărul de
producători de
sfeclă de zahăr
a scăzut cu
aproximativ
53%
viitoare referitoare la acest sector
ar trebui să includă soluții care să
permită menținerea la actualul
nivel a culturii sfeclei de zahăr și
a producției de zahăr, cel puțin în
regiunile cele mai eficiente și mai
competitive ale UE.”
În perioada 2003-2015, a existat
o schimbare structurală profundă
și o modernizare a producției de
sfeclă de zahăr a UE, mai ales în
intervalul 2006-2010. Producătorii
și procesatorii sunt concentrați în
regiunile cu cele mai favorabile
condiții de sol, climă și structură a
exploatațiilor agricole. Restructurarea
producției a dus la închiderea multor
fabrici de zahăr și la pierderea
unor areale de producție. În 2014,
suprafața cultivată cu sfeclă de
zahăr în UE a cuprins 1,64 milioane
de hectare și a fost cu 30% mai
mică decât înainte de reformă. În
2015, suprafața cultivată a scăzut la
aproximativ 1,39 milioane de hectare.
Producția este concentrată în cinci
țări (Franța, Germania, Polonia,
Regatul Unit și Olanda), care dețin
circa 73% din suprafața totală
cultivată cu sfeclă de zahăr din
UE, în comparație cu 62% în 2004.
Cinci state membre au renunțat la
cultivarea sfeclei de zahăr: Bulgaria,
Irlanda, Letonia, Portugalia și
Slovenia, iar multe țări și-au redus în
mod semnificativ suprafața cultivată.
În perioada 2003-2014, numărul
de producători de sfeclă de zahăr
a scăzut cu aproximativ 53%, la
139.500. Cele mai mari exploatații
sunt în Republica Cehă, Slovacia
și Ungaria (40-70 de hectare), iar
cele mai mici în Polonia, Austria și
Spania (5-6 hectare).
Concentrarea producției în regiunile
cu cele mai favorabile condiții și cu
exploatații agricole mari a dus la o
creștere semnificativă a intensității
cultivării. În perioda 2003-2015,
randamentul mediu a crescut până
la 11-12 t/ha. În ultimii ani, a existat
o mare variație a randamentelor,
în primul rând ca o consecință
a condițiilor meteorologice
variabile. Există diferențe mari între
randamentele înregistrate în statele
membre din cauza diferențelor
de sol și climă și a diferențelor în
tehnologia de cultivare (utilizarea
îngrășămintelor minerale, produse
de protecție a plantelor). Cele mai
mari randamente la producția
de zahăr tehnologic se obțin în
Olanda, Danemarca, Germania și
Franța (12-13 t/ha), iar cele mai mici
în Finlanda, Grecia și România (mai
puțin de 7 t/ha).
Restructurarea a afectat, de
asemenea, și industria zahărului din
UE, în primul rând prin creșterea
concentrării producției. Schimbările
cele mai profunde au avut loc
în perioada 2006-2010. În 2014,
producția de zahăr și de zahăr brut
de rafinare se realiza prin 61 de
companii din 21 de state membre,
față de 76 în 2004. În perioada
2004-2014, numărul companiilor
din industria zahărului din UE a
scăzut de la 213 la 109. Producția
medie de zahăr pe companie s-a
dublat, ajungând la aproximativ 18
mii de tone. Industria zahărului are
o structură de tip oligopol, cei mai
mari 9 producători realizând 89%
din producția totală de zahăr din
UE. Închiderea unui număr mare de
fabrici s-a concretizat în reducerea
forței de muncă cu jumătate, până
la aproximativ 30.000 de oameni.
În aceeași perioadă, productivitatea
s-a dublat la aproximativ 650 t/
angajat. Cinci state membre
realizează aproximativ 75% din
producția de zahăr: Franța (31%),
Germania (22%), Polonia (10%),
Regatul Unit (7%) și Olanda (5%) .
Rata de autosuficiență pe piața
zahărului a fost de 84-90% în
anii 2010-2015 în UE. Necesarul
de import era de 3-4 milioane
de tone. Ponderea importurilor
62 NOIEMBRIE 2016

RAPORTROA
în oferta de piață, măsurată prin
penetrarea importurilor, a fost
în medie de aproximativ 20%. În
același timp, exporturile au scăzut la
aproximativ 1,5 milioane de tone. Ele
au reprezentat aproximativ 9% din
producție. UE este un importator net
de zahăr, cu o medie de aproximativ
2 milioane de tone pe an.
Trei scenarii
Autorii raportului analizează trei
scenarii posibile ce ar putea să
se producă în perioada imediat
următoare introducerii reformei,
precum și instrumente care ar
putea fi utilizate în fiecare caz,
pentru echilibrarea pieței.
Primul scenariu presupune că
prețurile mondiale ale zahărului
vor rămâne la nivelul actual de 350
de euro pe tonă. Acest preț relativ
scăzut ar necesita o restructurare
a industriei. Autorii prognozează
în acest prim scenariu o scădere
a suprafaței de teren cultivate
cu sfeclă de zahăr, care, însă, ar
fi compensată prin randamente
mai mari la hectar. Exporturile
ar crește din cauza scăderii
prognozate a cererii interne, iar
UE ar atinge treptat gradul de
autosuficiență. Al doilea scenariu
pornește de la ipoteza că va avea
loc o scădere a prețurilor mondiale
mai accentuată, ajungându-se la
aproximativ 250 de euro pe tonă și
pe o mai mare perioadă de timp.
În aceste condiții, ar fi necesară o
„restructurare profundă” a industriei,
adică închiderea multor fabrici de
zahăr și restrângerea suprafețelor
de teren destinate culturii sfeclei
de zahăr. Producția de zahăr s-ar
menține numai în regiunile cele
mai competitive ale UE și blocul
comunitar ar fi un importator net de
zahăr. Al treilea scenariu prevede o
creștere a prețurilor mondiale la 500
de euro pe tonă, din cauza condițiilor
meteorologice nefavorabile, care
i-ar lovi pe principalii furnizori de
zahăr din alte regiuni ale planetei,
și creșterii prețurilor la combustibili,
fapt care ar afecta piața de bioetanol.
În acest caz, producția s-ar putea
majora pentru a ajunge în jurul valorii
ÎN PERIOADA 2004-2014, NUMĂRUL
COMPANIILOR DIN INDUSTRIA
ZAHĂRULUI DIN UE A SCĂZUT DE LA 213
LA 109. PRODUCȚIA MEDIE DE ZAHĂR PE
COMPANIE S-A DUBLAT, AJUNGÂND LA
APROXIMATIV 18 MII DE TONE.
de 18,7 milioane de tone, nivel la
care cererea internă ar fi depășită, iar
surplusul ar merge la export.
Siguranță
Viitoarea politică de piață ar
trebui să atenueze aceste riscuri
prin introducerea unei „plase de
siguranță”, folosind constrângerile
bugetare și reglementările existente,
deși autorii consideră că, dată
fiind complexitatea soluțiilor, vor fi
dificil de atins toate obiectivele. Ei
fac apel pentru o serie de măsuri
care urmează să fie adoptate, cum
ar fi punerea în aplicare a unui
sistem de gestionare a riscurilor
pe termen lung, care este necesar
având în vedere volatilitatea din ce
în ce mai mare a piețelor agricole
și fluctuația prețurilor. „Ar trebui ca
instituțiile UE, ca răspuns direct
la schimbările rapide ale situației
de pe piața zahărului, să dispună
de posibilitatea oferirii unui ajutor
pentru depozitarea privată și de
posibilitatea introducerii unor
măsuri de stimulare a unei politici
comerciale active și a unor politici
promoționale.”
„Piața UE ar trebui să fie protejată de
către autorități prin politici vamale
și instrumente cvasitarifare sau
netarifare, iar importurilor ar trebui
să fie permise numai în cadrul unor
contingente scutite de taxe vamale,
care nu ar trebui să crească în timp.
Veniturile agricultorilor ar trebui să
fie mai stabile prin aplicarea unor
plăți directe legate de suprafața
cultivată cu sfeclă de zahăr sau prin
introducerea unor polițe pentru
asigurarea veniturilor, în vreme ce
poziția producătorilor în cadrul
lanțului alimentar ar trebui să fie
consolidată.”
Producție durabilă de zahăr
Printre motivele existente în
favoarea menținerii unor niveluri
ridicate ale producției de sfeclă
de zahăr în Europa se numără,
de asemenea, durabilitatea,
spun ei. „Sfecla de zahăr are
cea mai mare productivitate pe
unitate de suprafață. În cultivarea
ei se recomandă utilizarea
îngrășămintelor organice. Cultivarea
sfeclei de zahăr este susținută
printr-un nivel ridicat al cunoștințelor
despre cultură în rândul fermierilor
și al specialiștilor din domeniul
echipamentelor de gen. În acest
context, reducerea suprafeței de
sfeclă de zahăr ar avea un impact
negativ nu numai asupra situației de
pe piață, dar, de asemenea, și asupra
dezvoltării durabile a agriculturii.
Aria de cultivare a sfeclei de zahăr
în lume și în UE este în continuă
scădere. Această tendință ar trebui
să fie oprită din motive economice și
de mediu.”
Alți experți au avertizat că sfârșitul
cotelor de anul viitor ar putea fi
dezastruoase pentru sănătatea
publică deoarece piața va fi
inundată cu zahăr ieftin, ceea ce va
încuraja creșterea consumului de
alimente care conțin zahăr.
63

Siguranța alimentară poate fi măsurată.
Verifică valorile critice, asigură calitatea produselor, conformează-te
normelor HACCP – cu instrumentele de măsură de la Testo.
www.testo.ro/haccp