occidentul romanesc nr 71

occidentul romanesc 

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania 

Ziar 

GRATUIT 

Anul VII - Nr. 71 / 24 pagini 

IANUARIE 2017 

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! 

Maria Ligor predă ștafeta noului ministru 

pentru românii de pretutindeni: 

Andreea Păstârnac 

Adeverința de vechime în 

muncă 2017: Singurul act 

cu care poți dovedi cât ai 

lucrat. Cum îl obții? 

„Dispariţia carnetelor de 

muncă a făcut ca dovada 

vechimii în muncă să se poată 

face numai cu ajutorul unor 

adeverinţe care să precizeze 

perioadele lucrate de...” 

Pagina 04 

„Cu această ocazie, cei doi demnitari au trecut în revistă proiectele și acțiunile realizate în sprijinul românilor 

din străinătate în 2016. Totodată, au discutat despre prioritățile perioadei următoare, inclusiv despre…” 

Consulatului României 

la Castellón de la Plana: 

Program pentru 24 

ianuarie 

„Potrivit legislației române a 

muncii în vigoare, Consulatul 

României la Castellon de la 

Plana va fi închis în ziua de…” 

Pagina 06 

Fără prejudecăţi: Singurii 

reporteri cu sindrom 

Down din Europa sunt la 

TVR Cluj, în România 

„Prin acest premiu, emisiunea 

Fără Prejudecăţi este 

recunoscută public ca iniţiativă 

de succes, ca exemplu…” 

Pagina 09 

Concursul „Românii de 

dincolo de graniţe” 

„Proiectul «Noi susţinem 

excelenţa» îşi propune, 

şi pentru a doua sa ediţie, 

să promoveze românii care, 

prin pasiune şi dăruire, fac 

performanţă în ţările lor de…” 

Pagina 12 

Pagina 08 

La naturaleza en Rumanía 

es increíble 

„Hablar de Rumanía es 

hablar de una compleja 

historia, de mitos como el del 

manido Conde Drácula y de 

acontecimientos mucho más 

recientes que han agitado…” 

Página 19

02 IANUARIE 

2017 

Adrese şi informaţii utile 

REPREZENTAREA 

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 

ÎN REGATUL SPANIEI 

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso 

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: 

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. 

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: 

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare 

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ 

embajadaderumania.es 

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: 

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, 

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, 

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) 

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de 

deces sau accidente rutiere) 

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la 

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro 

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: 

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare 

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, 

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, 

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// 

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, 

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) 

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, 

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare 

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza 

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se 

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) 

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, 

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, 

Vizcaya), Navarra, La Rioja 

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida 

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la 

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau 

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: 

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte 

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), 

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare 

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, 

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., 

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei 

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis 

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: 

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) 

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere 

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea 

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, 

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) 

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de 

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea 

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, 

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) 

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, 

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, 

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, 

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea 

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla 

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de 

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429 

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere 

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de 

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente, 

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel) 

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera 

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950 

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail: 

almeria@mae.ro 

La mulți ani, de Vasile Pop Ordean – Câmpia Turzii 

Bună seara gospodari, Noi pe-aici am mai umblat, Să trăiţi, să fiţi voioşi, 

Cu colaci din cei mai mari, Dar pe voi nu v-am urat, Să rămâneţi sănătoşi. 

Bună seara tuturor, 

Sănătate vă dorim, 

N-am venit să vă stresăm, 

Celor ce staţi pe cuptor. În anul ce-l întâlnim. Am venit să vă urăm. 

FONDATORI: 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

Florin Valentin Barbu 

COORDONATOR PROIECT 

OCCIDENTUL ROMÂNESC: 

Michael H. Cronkite (USA) 

REDACTOR ŞEF: 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

SENIORI EDITORI: 

Dan Caragea 

Letiţia Coza 

Puşa Roth 

Vavila Popovici 

REDACTORI: 

Andra M. Gutierréz 

Gabriela C. Sonnenberg 

Irina Ş. Georgescu 

Lorena G. Borrero 

Livia Velnic 

COLABORATORI: 

Andrei Bodea Varble (USA) 

Dan Luca (Belgia) 

Lucian Oprea (USA) 

Radu Golban (Elveţia) 

Sebastian Rus (USA) 

Timeea Opreanu (România) 

Tudor Petruţ (USA) 

Vasile Mureşan (USA) 

Zoe Stoleru (Spania) 

MARKETING-PUBLICITATE: 

Răzvan Ionescu (Spania) 

SPECIALIŞTI: 

Corina S. Hudgens (Anglia) 

Cristian G. Ioanovics (Spania) 

La Mulţi Ani şi fericire, 

Casa plină de iubire, 

Punga plină de mulţi bani, 

Să trăiţi şi la mulţi ani! 

Eduard Rudolf Roth (Spania) 

Jeni Chiriac (România) 

RADU & SÁNCHEZ ABOGADOS 

SLP (Spania) 

CONTACT: 

redactia@occidentul-romanesc.com 

publicitate@occidentul-romanesc.com 

www.occidentul-romanesc.com 

Depósito Legal: M-30588-2013 

Publicaţie independentă realizată şi editată 

de: El Occidente Rumano/Spania

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

Redactor şef - Occidentul 

Românesc 

Manipularea constă în a folosi 

diferite metode și tactici, 

de cele mai multe ori abuzive, 

de a-i determina pe ceilalți să 

facă ceea ce tu dorești, fără 

a ține cont sau chiar prejudiciind 

dorințele, nevoile și 

interesele lor. În majoritatea 

cazurilor, manipulatorii sunt 

conștienți de ceea ce fac și 

vor ști în orice moment, săși 

explice comportamentul și 

acțiunile ca fiind justificate, ba 

mai mult decât atât, ca fiind în 

favoarea victimei. Nimeni nu 

dorește să fie manipulat de alți 

oameni sau de sistemul social. 

Totuși, acest lucru se întâmplă 

frecvent. Doar că, atunci când 

manipularea se transformă 

într-un mod de a trăi, ea poate 

deveni toxică atât pentru cei 

manipulați, cât și pentru manipulator. 

Prețul pe care îl va 

plăti cel care manipulează 

va fi în cele din urmă nu doar 

lipsa încrederii și a înstrăinării 

celorlalți, ci și autoizolarea, 

intimitatea rămânând pentru 

el un concept vag. 

„Cum ne putem proteja 

de manipulatori? Cum 

recunoaștem un manipulator?”, 

sunt întrebări care apar 

în mod firesc. Postacii de pe 

internet sunt cunoscuți din 

scandalurile politice încă din 

2005, în România. Plătitorii 

caută persoane fără perspectivă, 

fără discernământ, fără 

caracter, care își autopromovează 

imaginea ca și cum ar fi 

justițiari, iubitori ai dreptății și 

ai adevărului. Cu toate acestea, 

s-a format o categorie 

mare de internauți care evită 

presa, preferând să se informeze 

de pe rețele și site-uri 

obscure, care nu oferă nicio 

garanție de veridicitate. 

Omul contemporan vrea să 

scape de propria lui persoană, 

se simte marginalizat și universul 

virtual îi oferă altă lume. 

Poate să spună o mulțime de 

Cuvânt înainte IANUARIE 

2017 03 

L-a promovat pe 

idiotul satului ca purtător de adevăr 

lucruri, sub protecția anonimatului, 

care funcționează pe internet. 

Oamenii își fac identități 

virtuale și sunt liberi să furnizeze 

informații false. Postacii 

sunt mercenari, primesc bani 

pentru a manipula. În spațiul 

virtual sunt extrem de multe 

informații, iar marea majoritate 

a oamenilor, indiferent de studii 

și pregătirea profesională, 

au acea gândire superficială care-i 

determină să citească orice 

și să considere informația ca 

fiind adevărată. Foarte puțini 

sunt cei care au gândire critică 

și verifică mai multe surse. 

Postacii evoluați dețin siteuri 

pline de atacuri nejustificate. 

Multe dintre aceste site-uri 

au fost deja localizate. Pe lângă 

postaci, bloggeri și site-uri 

cu știri false, oamenii mai sunt 

bulversați și de noile softuri 

care generează zeci sau chiar 

sute de mii de falși utilizatori 

unici pe zi și chiar comentarii 

și comentarii la comentarii. 

Atacuri cibernetice și atacuri 

la persoană, hackeri, postaci 

și site-uri plătite pentru 

a crea diversiune, metode de 

manipulare clasice și strategii 

adaptate permanent la realitatea 

contemporană - toate sunt 

posibile cu ajutorul internetului 

și al accesului tuturor la 

mijloacele tehnice foarte ieftine. 

Tehnicile clasice de manipulare 

arată că o minciună 

repetată e considerată adevăr, 

după un timp. Nimeni nu mai 

cercetează, astfel încât să afle 

adevărul. E o nouă formă de 

manipulare, foarte complexă, 

care deja dă roade printre români. 

Să ne întoarcem puțin în 

timp și să ne amintim cum românii 

erau prezentați pe la televiziunile 

din Europa ca fiind 

țigani care fură și cerșesc. Iar 

noi, adevărați patrioți, ne ofuscam 

atunci când toată lumea 

avea o părere proastă despre 

noi. Știm că nu suntem așa 

toți, dar ne place să-i judecăm 

pe alții din spatele monitorului, 

pentru că este foarte ușor. 

Manipularea virtuală a 

atins cote inimaginabile în 

2016. Românii cred orice 

văd pe internet fără nici măcar 

să aibă curiozitatea de a 

se întreba dacă acele imagini 

sau informații sunt adevărate. 

Ideal ar fi să trecem prin propriul 

nostru filtru informațiile 

pe care le primim. Și sunt mii 

de informații care ne trec zilnic 

prin fața ochilor. Dar și 

filtrul nostru este influențat de 

educația pe care am primit-o, 

așadar, ceea ce noi considerăm 

că este normal sau nu, 

că este bine sau rău, că este 

negru sau alb, nu este neapărat 

adevărul absolut. În 2017 

manipularea este atât de ușor 

de făcut, încât cred cu tărie 

că oricine poate manipula pe 

oricine doar printr-un simplu 

share pe facebook. Internetul 

a ajuns mai periculos decât 

TV-ul când vine vorba de manipulare. 

Și nu întâmplător, 

firme din SUA care au trăit și 

triumfat pe internet au început 

să cumpere ziare pentru a se 

reîntoarce la tipăritură. 

Regretatul scriitor italian 

Umberto Eco (Doctor H onoris 

Causa în „Comunicare și 

Cultură mass-media”) la o întâlnire 

cu jurnaliștii a criticat 

dur rețelele de socializare: „E 

invazia imbecililor. Rețelele de 

socializare dau drept de cuvânt 

unor legiuni de imbecili 

care înainte vorbeau numai la 

bar după un pahar de vin, fără 

a dăuna colectivității. Erau 

imediat puși sub tăcere, în timp 

ce acum au același drept la cuvânt 

ca și un premiat cu Nobel. 

Este invazia imbecililor. Televiziunea 

a promovat idiotul 

satului față de care spectatorul 

se simțea superior. Drama internetului 

este că l-a promovat 

pe idiotul satului ca purtător 

de adevăr”. Scriitorul îi invita 

atunci pe jurnaliști „să filtreze 

cu o echipă de specialiști 

informațiile din spațiul virtual, 

pentru că nimeni nu poate preciza 

dacă un site este credibil 

sau nu. Ziarele ar trebui să 

dedice cel puțin două pagini 

analizei critice a site-urilor.” 

Cei care s-au bucurat până 

acum de posibilitățile nelimitate 

de a manipula masele de 

creduli din întreaga lume, prin 

intermediul internetului, se vor 

rări, măcar temporar. Prima 

serie de restricții anunțată de 

Alphabet, compania-mamă 

a Google, se referă la măsuri 

împotriva site-urilor care răspândesc 

știri false cu scopul 

de a obține mai multe afișări, 

pentru a vinde reclame. De 

asemenea, Facebook și-a actualizat 

termenii și condițiile 

și specifică faptul că va interzice 

reclamele înșelătoare sau 

cu conținut fals. Sociologii 

și experții în strategii arată că 

războiul lumii moderne s-a 

mutat pe internet, cu ajutorul 

tehnologiei, legislației, dar 

mai ales al credulității maselor 

care acceptă să fie manipulate. 

În consecință, Google 

și Facebook au anunțat deja 

măsuri restrictive. Eu am o 

curiozitate: ce se va întâmpla 

cu cei pentru care Facebook a 

devenit vital, în condițiile în 

care astfel de site-uri de socializare 

nu vor mai exista?! Va 

fi … grele!

04 IANUARIE 

2017 

Sunt deja 6 ani de când nu 

se mai emit carnete de muncă, 

iar salariaţii au un singur 

document care să ateste cât 

au lucrat: adeverinţa de vechime 

în muncă. Acest act 

poate fi solicitat angajatorului 

sau, dacă acesta nu poate ori 

nu vrea să îl elibereze, direct 

inspectoratelor teritoriale de 

muncă. De asemenea, din 

28 noiembrie 2016, atât angajatorii, 

cât şi instituţiile şi 

autorităţile publice sunt obligate 

să elibereze, la încetarea 

activităţii persoanelor pe care 

le-au plătit, o adeverinţă de 

vechime. 

Cărţile de muncă nu se 

mai întocmesc şi completează 

începând din 1 ianuarie 

2011, dată de la care evidenţa 

muncii se realizează doar 

electronic, prin intermediul 

registrului general de evidenţă 

a salariaţilor (ReviSal), 

reglementat prin Hotărârea de 

Guvern nr. 500/2011. Conform 

acestui act normativ, 

fiecare angajator are obligaţia 

de a înfiinţa şi transmite 

la inspectoratul teritorial de 

muncă un registru general de 

evidenţă a salariaţilor şi de 

a-l prezenta inspectorilor de 

muncă, la solicitarea acestora. 

Dispariţia carnetelor de 

muncă a făcut că dovada vechimii 

în muncă să se poată 

face numai cu ajutorul unor 

adeverinţe care să precizeze 

perioadele lucrate de salariaţii 

angajaţi cu contract de muncă. 

Cum se obţine adeverinţa 

de vechime în muncă? Există 

mai multe situaţii care trebuie 

luate în calcul. 

1. Atunci când salariatul 

solicită angajatorului o astfel 

de adeverinţă. 

Potrivit art. 5 din HG. 

500/2011, angajatorul este 

obligat să emită adeverinţa, în 

original sau copie certificată, 

în maxim 15 zile de când a 

fost solicitată. 

„La solicitarea salariatului 

sau a unui fost salariat, angajatorul 

este obligat să elibereze 

un document care să 

ateste activitatea desfăşurată 

de acesta, durata activităţii, 

salariul, vechimea în muncă, 

în meserie şi în specialitate” - 

art. 5, HG nr. 500/2011. Obligaţia 

angajatorului, prevăzută 

în HG 500/2011, este dublată 

şi de o prevedere a Codului 

Muncii care, la art. 34, precizează 

că: „la solicitarea salariatului 

sau a unui fost salariat, 

angajatorul este obligat să elibereze 

un document care să 

ateste activitatea desfăşurată 

de acesta, durata activităţii, 

salariul, vechimea în muncă, 

în meserie şi în specialitate”. 

De interes 

Adeverința de vechime în 

muncă 2017 

2. Atunci când angajatorul 

nu vrea sau nu poate 

elibera o adeverință de vechime 

în muncă. 

În acest caz, tot HG 

500/2011 reglementează situaţia 

şi prevede că salariaţii au 

posibilitatea să solicite documentul 

direct la Inspectoratul 

Teritorial de Muncă din rază 

căruia angajatorul îşi desfăşoară 

activitatea. Textul legal 

spune că „Inspectoratul teritorial 

de muncă eliberează 

documentul, în baza registrului 

electronic transmis de angajator, 

în termen de cel mult 

15 zile de la data solicitării”. 

Serviciul nu este, însă, gratuit, 

eliberarea adeverinţei fiind 

taxată cu 20 de lei/document, 

potrivit Ordinul Ministerului 

Muncii nr. 826/2014, actul 

normativ care reglementează 

tarifele şi taxele percepute de 

ITM. 

Trebuie să ştiţi că, în cazul 

în care angajatorul refuză, 

neavând motive obiective, să 

elibereze adeverinţele de vechime 

şi orice alte documente 

despre calitatea de salariat a 

solicitantului, el poate fi 

amendat cu minim 300 de lei, 

amendă care poate ajunge şi 

la 1.000 de lei. Tot ce trebuie 

să faceţi este să sesizaţi ITM, 

singura instituţie abilitată să 

constate această contravenţie 

şi să aplice amenzile corespunzătoare. 

3. Emiterea adeverinței 

din oficiu, situaţie nou-introdusă 

în legislaţie după 28 

noiembrie 2016. 

În 28 noiembrie 2016 a 

intrat în vigoare Hotărârea 

Guvernului nr. 877/2016 pentru 

modificarea şi completarea 

HG nr. 500/2011 privind 

registrul general de evidenţă a 

salariaţilor şi pentru aplicarea 

unitară a unor dispoziţii legale, 

care precizează că „la încetarea 

activităţii salariatului/ 

persoanei plătite din fonduri 

publice, angajatorii au obligaţia 

să îi elibereze acestuia o 

adeverinţă care să ateste activitatea 

desfăşurată de acesta, 

durata activităţii, salariul, vechimea 

în muncă şi în specialitate”. 

Cu alte cuvinte, acest text 

obligă angajatorul, companie 

sau instituţie publică, să 

emită adeverinţă la încetarea 

activităţii persoanelor pe care 

le-au plătit. Înainte de apariţia 

HG 877/2016, nu exista nicio 

obligaţie pentru angajator să 

emită din oficiu adeverinţa, 

în lipsa solicitării exprese a 

salariatului. 

În cazul în care eliberarea 

adeverinţei de vechime la încetarea 

activităţii nu se face, 

angajatorul poate să fie amendat 

cu o sumă cuprinsă între 

300 şi 1.000 de lei. 

Aşa cum precizam mai 

sus, regula emiterii din oficiu 

este aplicabilă atât salariaţilor 

din mediul privat, cât şi bugetarilor, 

indiferent de instituţia 

publică unde au fost angajaţi. 

Ce trebuie să conţină 

adeverinţa de vechime? 

Adeverinţa de vechime în 

muncă nu are un format standardizat, 

impus de legislaţie, 

astfel că fiecare angajator 

poate alege forma în care se 

prezintă documentul. Totuşi, 

pentru a fi completă şi pentru 

Singurul act cu care 

poți dovedi cât ai 

lucrat. Cum îl obții? 

a oferi toate informaţiile importante, 

adeverinţa ar trebui 

să conţină cel puţin precizări 

referitoare la: 

• Datele de identificare ale 

salariatului; 

• Datele de identificare 

ale contractului individual de 

muncă pe baza căruia se atestă 

vechimea (numărul şi anul 

în care a fost încheiat); 

• Durata activităţii salariatului; 

• Funcţiile ocupate de salariat 

în perioada în care a fost 

angajat; 

• Schimbările suferite de 

contractul individual de muncă, 

în cazul în care a fost vorba 

de încheierea, modificarea, 

suspendarea sau încetarea 

CIM; 

• Valoarea salariului de 

bază, inclusiv sporuri care 

intră în calculul punctajului 

mediu anual; 

• Vechimea în muncă, în 

meserie şi în specialitate; 

• Perioadele de concediu 

fără plată; 

• Absenţele nemotivate de 

la serviciu. 

Spre deosebire de mediul 

privat, unde formatul 

documentului este lăsat la 

latitudinea angajatorului, la 

funcţionarii publici adeverinţa 

este standardizată, modelul 

ei fiind reglementat prin 

Ordinul Agenţiei Naţionale 

a Funcţionarilor Publici nr. 

192/2013, în vigoare din 22 

ianuarie 2013. Documentul 

atestă vechimea în muncă şi 

în specialitatea studiilor dobândite 

după data de 1 ianuarie 

2011, dovadă vechimii dobândite 

până la 31 decembrie 

2010 făcându-se, la fel ca în 

cazul angajaţilor din sectorul 

privat, tot cu carnetul de muncă. 

Tiberiu Pop - Avocat 

***

06 IANUARIE 

2017 

De interes 

Consulatul României la Castellón 

de la Plana: 

Program pentru 24 ianuarie 2017 

Programul de lucru pentru marţi, 24 

ianuarie 2017 (Ziua Unirii Principatelor 

Române) al Consulatului României la 

Castellón de la Plana: Potrivit legislației 

române a muncii în vigoare, Consulatul 

României la Castellon de la Plana va fi 

închis în ziua de marţi, 24 ianuarie 2017, 

Ziua Unirii Principatelor Române. 

Consulatul României la Castellón de la 

Plana poate fi contactat, exclusiv pentru 

situații de urgență, la numărul de mobil: 

0034 677 842 467.

08 IANUARIE 

2017 

Andreea Păstârnac 

De interes 

Noul ministru delegat 

pentru românii de pretutindeni 

În cursul dimineții de 5 ianuarie, 

la sediul Ministerului 

Afacerilor Externe, a avut 

loc ceremonia de predare 

– primire a portofoliului 

dedicat românilor de 

pretutindeni între Maria 

Ligor, ministrul delegat, și 

Andreea Păstârnac, noul 

ministru pentru românii de 

pretutindeni. 

Cu această ocazie, cei doi 

demnitari au trecut în revistă 

proiectele și acțiunile realizate 

în sprijinul românilor 

din străinătate în 2016. 

Totodată, au discutat despre 

prioritățile perioadei următoare, 

inclusiv despre continuarea 

inițiativelor lansate 

în ultimele luni. 

Alte subiecte abordate au 

fost elaborarea de proiecte 

strategice pentru relațiile 

cu românii de pretutindeni, 

în conformitate cu programul 

de guvernare, precum 

și continuarea programelor 

care să susțină păstrarea, 

dezvoltarea şi afirmarea 

identității etnice, culturale, 

lingvistice şi religioase a 

românilor de peste hotare. 

De asemenea, s-a vorbit 

despre acordarea finanțării 

nerambursabile gestionate 

de instituție și relațiile cu 

mediul asociativ românesc 

din diaspora.

Fără prejudecăţi: 

Singurii reporteri cu sindrom Down din 

Europa sunt la TVR Cluj, în România 

Eveniment IANUARIE 

2017 09 

Emisiunea „Fără prejudecăţi” a fost recent premiată la ONU ca 

model de bune practici în angajarea persoanelor cu dizabilităţi 

În fiecare vineri, de la ora 

17, pe TVR Cluj se difuzează, 

de doi ani încoace, emisiunea 

„Fără prejudecăţi”, 

din a cărei echipă de realizatori 

fac parte şi Raluca, 

Mihai şi Bogdan, trei tineri 

cu sindrom Down. Toţi trei 

sunt reporteri. Sunt singurii 

reporteri cu sindrom Down 

din toată Europa. În luna 

decembrie 2016, echipa 

emisiunii a fost premiată 

cu distincţia „Global Award 

for Good Practices in the 

Employment of Persons 

with Disabilities” (Modele 

de bune practici în angajarea 

persoanelor cu dizabilităţi), 

din partea Secretariatului 

de Stat pentru Drepturile 

Persoanelor cu Dizabilităţi 

din Brazilia. Distincţia a fost 

acordată în cadrul unei ceremonii 

la sediul Organizaţiei 

Naţiunilor Unite (ONU) 

din New York, pe 2 decembrie 

– Ziua Internaţională a 

persoanelor cu dizabilităţi. 

Câţiva membri ai echipei au 

participat la ceremonie, iar 

printre ei s-a aflat şi Mihai 

Arsenie, unul din cei trei reporteri 

cu sindrom Down de 

la TVR Cluj. 

„Prin acest premiu, emisiunea 

Fără Prejudecăţi este 

recunoscută public ca iniţiativă 

de succes, ca exemplu 

pozitiv de incluziune 

în muncă a persoanelor cu 

dizabilităţi și devine, astfel, 

un punct de referinţă pentru 

alte companii şi organiza- 

O parte a echipei de realizatori ai emisiunii „Fără prejudecăţi”, 

la New York, după primirea distincţiei (sursa foto: 

Facebook/Fără prejudecăţi) 

ţii la nivel mondial”, arată 

un comunicat al TVR Cluj, 

singura instituţie media din 

Europa care are ca angajaţi 

reporteri cu sindrom Down. 

În 2015, emisiunea a primit 

unul dintre cele trei premii 

acordate de către Down 

Syndrome International 

pentru acţiuni de autoreprezentare 

a persoanelor cu 

dizabilităţi. Totul a pornit de 

la o idee ce i-a aparţinut lui 

Ovidiu Damian (de la TVR 

Cluj), un om cu îndelungată 

experienţă în domeniul 

activităţii cu persoane cu 

nevoi speciale, prin munca 

sa în cadrul Asociaţiei Hans 

Spalinger (AHS) din Cluj- 

Napoca. Ideea i-a venit când 

a descoperit, pe Facebook, 

o fotografie cu Fernanda 

Honorato, singurul reporter 

cu sindrom Down din lume 

(la acel moment), de la TV 

Brasil. 

„Eu lucrez de 12 ani în 

diverse proiecte cu persoane 

cu dizabilităţi, sunt 

membru fondator al AHS, 

sunt psiholog, ca formare 

şi am o experienţă vastă în 

domeniul serviciilor sociale. 

În 2014, AHS a împlinit zece 

ani şi am început să facem 

acţiuni dedicate, deschise 

comunităţii, pentru că, deşi 

consider că persoanele cu 

nevoi speciale trebuie să se 

bucure de ajutorul comunităţii, 

asta nu înseamnă că 

ele nu sunt resurse extrem 

de importante pentru comunitate 

şi nu pot face, la 

rândul lor, lucruri pentru 

ceilalţi membri ai comunităţii. 

Când am văzut fotografia 

cu F ernanda, mi-am spus: 

Ce chestie tare! Oare când 

vom vedea şi în România 

aşa ceva? Şi, pentru că pe 

mine mă irită atitudinea de 

tipul „în alte ţări se poate, 

dar la noi nu”, am zis de ce 

să stau să mă întreb „oare 

când”? Hai să scriu un proiect!”. 

A pus pe hârtie câteva 

idei, a vorbit cu conducerea 

TVR Cluj şi „aşa ne-am 

trezit lucrând la proiect, am 

pornit să căutăm reporteri şi 

am ajuns la Centrul Raluca 

– DownCER (unul dintre 

puţinele dedicate adulţilor 

cu sindrom Down din Cluj). 

Ne trebuia un tânăr pentru a 

fi reporter. Nu am găsit unul, 

am găsit trei, fiecare cu personalitatea 

lui şi i-am luat pe 

toţi trei. Apoi… brusc, toate 

resursele au apărut de nicăieri: 

oameni, timp, tot. Noi 

am discutat în august (2014 

– n.a.) de proiect şi în 1 septembrie 

am filmat pilotul 

emisiunii. Lucrurile s-au aliniat 

şi au mers foarte bine”, 

declara Ovidiu în urmă cu 

doi ani, când ne-am întâlnit 

pentru un interviu. 

Astfel au ajuns Raluca 

Avram, Mihai Arsenie şi 

Bogdan Cristea (foto medalion) 

să devină reporteri 

ai emisiunii „Fără prejudecăţi”, 

o emisiune care merge 

peste tot pe unde sunt 

oameni cu nevoi speciale şi 

iniţiative dedicate lor, prea 

puţin cunoscute publicului, 

pentru a spune aceste poveşti 

impresionante. Pentru 

că nimeni nu a vrut ca acest 

proiect să fie doar unul de 

imagine, cei trei reporteri 

cu sindrom Down lucrează 

inclusiv cu un terapeut – 

specialistul AHS Carmina 

Bedreagă – care îi ajută în 

dezvoltarea personală, securizare 

emoţională şi logopedie. 

De asemenea, ei au fost 

mereu instruiţi şi pe partea 

de tehnică tv: de la cum se 

ţine microfonul, la cum se 

priveşte la cameră ori cum 

se relaţionează cu invitaţii. 

„Obiectivul principal ţintit 

prin această emisiune este 

să schimbăm mentalitatea 

oamenilor”, spunea Ovidiu 

la debutul proiectului. 

Doi ani mai târziu, se 

pare că obiectivul a fost 

atins, mai ales că emisiunea 

nu s-a concentrat doar 

pe cazuri ori iniţiative din 

judeţul Cluj, ci a mers peste 

tot în ţară unde era vorba 

de proiecte pentru persoane 

cu nevoi speciale. Iar implicarea 

celor trei tineri cu 

sindrom Down în munca 

pe care o fac este directă şi 

foarte mare: „Când fi lmăm, 

când au de luat interviuri, 

vin ei cu întrebări pregătite, 

au subiecte pe care ar vrea 

să le abordeze, uneori le negociem, 

ca să amânăm, spre 

exemplu, un subiect neperisabil 

în favoarea unuia de 

actualitate. Şi sunt înţelegători, 

acceptă argumentele, 

dar ne reamintesc că vor să 

facem şi subiectul propus de 

ei. Sunt foarte dedicaţi, entuziaşti 

şi nu obosesc – de 

fapt, obosesc, dar asta nu 

îi face să spună că nu mai 

pot, dimpotrivă. Dorm în 

maşină, în drum spre casă, 

după fi lmări, dar niciodată 

nu spun că nu mai pot!”, povesteşte 

Ovidiu. 

Emisiunea a demarat ca 

un „salt în necunoscut”, cu 

foarte multă încredere şi 

mult optimism, iar evoluţia 

ei este o continuă provocare 

şi surpriză chiar pentru realizatori. 

Îndrăznesc mult şi 

nu se tem de eşec. De fapt, 

eşecul nu există. Ceea ce fac 

ei este unic, nu are termen 

de comparaţie în Europa, 

aşa că, pe măsură ce evoluează, 

ating noi şi noi culmi. 

Mihai Arsenie a fost primul 

care a avut o intervenţie în 

direct, în emisiune. Iar acum 

este cel care şi-a reprezentat 

colegii şi emisiunea la 

ONU. Familiile celor trei 

tineri au fost de la început 

foarte încântate de proiect 

şi au oferit sprijinul necesar 

pentru ca lucrurile să meargă 

bine. La fel şi oamenii 

din televiziunea de la Cluj 

– obişnuiţi să lucreze repede, 

sub presiune, dar extrem 

de răbdători cu cei trei tineri 

şi dedicaţi proiectului. „Noi 

am avut încredere în ei şi 

curajul să îndrăznim”, mărturisea 

Ovidiu. „De ce să ne 

oprim la un nivel sau altul? 

Limitarea nu este a lor, este 

a noastră! Noi punem eticheta 

asta, spunând că ei nu 

pot, nu ştiu, nu înţeleg. Noi 

impunem limitarea”, consideră 

realizatorul de televiziune. 

Cu Raluca (28 de ani), 

Mihai (30 de ani) şi Bogdan 

(34 de ani) am stat de vorb 

acum doi ani, la Centrul 

Raluca din Cluj-Napoca, 

unde sunt implicaţi în diverse 

activităţi alături de alţi 

tineri cu sindrom Down. Le 

place munca de reporteri, 

le place să ia interviuri, să 

gândească întrebări pentru 

interviuri. „Mă bucur că 

avem ocazia să arătăm lumii 

că putem şi dorim să facem 

asta”, mărturisea Raluca. 

Emisiunea la a cărei realizare 

contribuie şi ei a pornit ca un 

experiment, în urmă cu doi 

ani, dar a ajuns o constantă 

în programul televiziunii 

regionale clujene (şi al celei 

naţionale, fiind difuzată vinera 

de la ora 18 pe programul 

TVR 3). Informaţii şi 

detalii despre emisiune, subiecte 

şi echipă sunt disponibile 

şi pe contul de F acebook 

Fără prejudecăți - TVR Cluj. 

„Fără prejudecăţi este în 

primul rând o comunitate: un 

spaţiu de întâlnire al oamenilor 

care ştiu că speranţa, 

acceptarea şi încrederea sunt 

mai puternice decât orice diagnostic. 

Credem că persoanele 

cu dizabilităţi merită să 

fie pe deplin integrate în societate, 

ca un drept firesc al 

lor. (...) Miza acestui demers 

este de a schimba mentalităţi 

şi de a arăta că tinerii 

cu dizabilităţi pot fi resurse 

pentru comunitate, pot fi integraţi 

în societate şi pot fi 

utili, lucrând alături de cei 

din jur”. 

*** 

Material realizat de 

Camelia Jula, autor al articolului 

„Raluca, Mihai şi 

Bogdan. Singurii reporteri cu 

sindrom Down din E uropa, 

la TVR Cluj”, publicat în decembrie 

2014 pe platforma 

independentă Think Outside 

the Box (totb.ro) 

Mihai Arsenie, reporter al emisiunii „Fără prejudecăţi” 

(unul dintre cei trei reporteri cu sindrom Down) (sursa foto: 

Facebook/Fără prejudecăţi)

10 IANUARIE 

2017 

Educaţie şi cultură 

Macarie: Învățător al Moldovei 

Puşa Roth - Bucureşti 

Scriitor, jurnalist, membru al 

Uniunii Scriitorilor din România 

Acum, la început de an 

2017, pe lângă urările de an 

bun cu bucurii și prosperitate 

adresate echipei Oc cidentul 

Românesc, cititorilor, dar 

și tuturor celor de un neam cu 

noi, voi porni de la începuturile 

literaturii române, 

de la cronicile secolului al 

XVI-lea (evident, cele care 

nu au fost prezentate până 

acum), pentru a urmări, ca în 

fiecare an, evoluția limbii și 

a literaturii române. Această 

rubrică dedicată scriitorilor 

români nu cuprinde studii 

științifice, ci doar prezentări 

ale scriitorilor în cauză, dorind 

a fi o lectură plăcută și 

instructivă pentru cei aflați în 

afara granițelor României, cu 

precădere pentru românii din 

Spania. Am mai avut și un alt 

motiv, spun eu, foarte serios, 

acela că manualele de limba 

și literatura română nu mai 

cuprind etapele importante 

ale istoriei literare și mulți 

dintre scriitorii mai vechi sau 

mai noi, dar care au avut o 

contribuție esențială în dezvoltarea 

culturii românești, 

sunt omiși din programa de 

învățământ. Sigur, această rubrică 

nu suplinește manualul, 

dar este o modalitate de a informa 

cititorul mileniului trei, 

de a aminti de aceste etape 

importante în evoluția noastră 

culturală. 

Astăzi voi aminti pe 

episcopul și cronicarul român 

Macarie care este cunoscut 

ca fiind autorul unei Cronici 

în limba slavonă, în două variante: 

prima expune faptele 

petrecute de la moartea lui 

Ștefan cel Mare (1504) până 

la 1541, iar a doua de la 1541 

la 1551, iar figura centrală a 

Cronicii este Petru Rareș. 

Intenția acestui cărturar a fost 

aceea de „a duce mai departe 

șirul povestirii și a-l aduce la 

domniile vremurilor noastre, 

nu ca să ne fălim cu umflături 

retorice, ci ca să împlinim 

domneștile porunci ale strălucitului 

și pentru dușmanii săi 

înfricoșatului Petru voievod 

[…]pentru a nu lăsa ca faptele 

întâmplate în vremurile și 

domniile trecute să fie acoperite 

de mormântul uitării, ci a 

le reda istoriei”. Cronica lui 

Macarie este o cronică literară, 

în care folosește un stil 

retoric, cu figuri poetice și cu 

tendințe vădit moralizatoare 

și religioase, pentru a glorifica 

personalitatea lui Petru 

Rareș, ale cărui calități sunt 

exagerate. 

Cronica se termină la anul 

1541, odată cu revenirea pe 

tron pentru a doua oară a lui 

Petru Rareș. Istoricul Ioan 

Bogdan (1864-1919) a descoperit 

și o altă versiune a 

Cronicii lui Macarie într-un 

codice miscelaneu din secolul 

al XVII-lea aflat în Biblioteca 

Imperială din Petersburg, 

versiune care este intercalată 

în Cronica lui Azarie. Această 

variantă, atribuită tot lui 

M acarie, datând din secolul 

al XVII-lea, prezintă și a doua 

perioadă de domnie a lui P etru 

Rareș, precum și alte evenimente 

până în anul 1551. În 

această cronică, alături de alte 

evenimente, este menționată 

expediția lui Petru Rareș împotriva 

lui Mailat, voievodul 

Ardealului. Sunt precizate: 

grija domnului Moldovei 

pentru biserică, moartea lui 

Petru Rareș, precum și fapte 

din domnia urmașilor până în 

anul 1551. Stilul acestei versiuni 

este asemănător cu cel 

din prima cronică. „Cele de 

până aici le-au adunat și cu 

meșteșug le-au întocmit și ni 

le-au lăsat nouă, copiilor lor, 

spre scumpă moștenire scriitorii 

dinainte de noi; nu știm 

cine anume, se vede că oameni 

iubitori de Dumnezeu.” 

(Ioan Bogdan, Vechile cronice 

moldovenești până la 

Urechia, București, 1891). 

Macarie s-a născut la 

sfârșitul secolului al XVlea. 

A fost călugărit probabil 

la Mănăstirea Neamț și s-a 

format în mediul înalt din 

punct de vedere spiritual al 

M ănăstirii Neamț supranumită 

,, Biblioteca Națională 

a Moldovei”, sub oblăduirea 

unui distins cărturar, viitor 

mitropolit al Moldovei, 

Teoctist al II-lea (sau al IIIlea 

în numărătoarea lui I orga). 

Știa limba greacă, traducând 

din greacă în slavonă în anul 

1556, colecția bizantină de 

legi intitulată „S intagme 

sau Nomocanonul lui 

Matei Vlastareș”, cerută de 

A lexandru Lăpușneanu, acesta 

trimițând-o țarului Rusiei 

Ivan IV cel Groaznic, în anul 

1561. Macarie a copiat mai 

multe manuscrise, de aceea 

performanțele sale în privința 

limbii slavone sunt mărturisite 

de cronici. A ajuns, probabil, 

prin anul 1523, egumen 

al Mănăstirii Neamț, unde a 

întreținut o atmosferă de lucru 

cărturăresc și a format discipoli. 

Apoi a devenit egumen 

al Mănăstirii Bistrița. A fost 

sfințit ca episcop de Roman la 

23 aprilie 1531. La îndemnul 

său, domnitorul Petru Rareș a 

ridicat Catedrala Episcopală 

din Roman existentă și azi, 

precum și Mănăstirea Râșca, 

la aceasta din urmă aducânduși 

o contribuție materială. 

La data de 2 martie 1548, 

domnitorul Iliaș al II-lea 

Rareș, fiu al lui Petru Rareș, 

prezentat de autor în scrierile 

sale nu tocmai pozitiv, îl dă 

jos din jilțul episcopal. Celălalt 

fiu al lui Rareș, Ștefan al 

VI-lea Rareș (1551-1552), îi 

va reda demnitatea ecleziastică 

în iunie 1551, Macarie 

păstorind ca episcop până la 

moarte. Episcopul Macarie a 

trecut la cele veșnice la data 

de 1 ianuarie 1558, în orașul 

Roman, fiind înmormântat 

în biserica de la Mănăstirea 

Râșca. Era considerat de către 

contemporanii săi ca un 

om învățat, iar cronicarul 

Eftimie îl numește ,,învățător 

al Moldovei”. Cronica lui 

Macarie, alături de Cronica 

lui Eftimie şi cea a lui Azarie, 

face parte din categoria cronicilor 

slavoneşti scrise ca 

urmare a prelucrării unor cronici 

mai vechi, din dorința 

de a le continua pe cele care 

circulau în acea epocă. Istoriografia 

a reprezentat, alături 

de scrierile religioase, 

prima formă de manifestare 

a cuvântului scris, mai întâi, 

în secolele al XV-lea și al 

XVI-lea, în limba slavonă, 

limba de cult și de cancelarie 

domnească, apoi în limba română. 

Macarie are ca model 

,,Istoria sinoptica” a cronicarului 

bizantin Constantin 

Manasses. Cu Macarie apar 

în istoriografia română cronicile 

cu caracter memorialistic. 

Cronica lui Macarie este o urmare 

a Cronicii putnene fiind 

păstrată într-o colecţie de 

texte la Biblioteca Academiei 

Teologice din Kiev, intitulată 

Povestiri în scurt despre domnii 

Moldovei. 

P.S. Vă doresc tuturor un 

an bun, cu sănătate și bucurii! 

LA MULȚI ANI! 

***

Dan Caragea - Critic literar 

Portugalia 

Ne vom opri astăzi asupra 

unui obicei tradițional de 

Anul Nou, fără legătură cu 

ciclul religios al Crăciunului, 

sorcovitul, a cărui denumire 

este bulgărească, dar ale cărui 

rădăcini adânci trebuie 

căutate în mitologia populară, 

arhaică, a populaților 

străvechi. În această parte a 

lumii, se regăsesc în folclor 

reminiscențele civilizației 

tracice peste care s-a așezat, 

fără să biruie pe deplin, 

creștinismul. 

Sorcovi, sorcovă. Sensuri 

de bază 

Cum nu ne ocupăm cu 

precădere de etnografie, ci 

de etimologie, vom cerceta 

mai întâi verbul (a) sorcovi, 

din care derivă sorcovitul și, 

probabil, și sorcova. Să purcedem, 

așadar, cu răbdare. 

„În context, el a mai arătat 

că în satele mehedinţene, în 

prima zi a Noului An, mai 

există şi tradiţia sorcovitului 

şi a umblatului cu sorcova, 

ambele datând de sute de 

ani în acest spaţiu etnografic 

românesc [Mehedinți].” 

( Cristian Franț, „Tinerii 

colindă și sorcovesc”, in 

A devărul, 02.01.2014) 

Sorcovi, spune Al. 

C iorănescu, vine din bg. survakum 

(la rândul său, din survaki, 

„An Nou”), după cum 

au arătat Conev, Candrea, 

Scriban. E timologia a fost 

acceptată de DEX și de alte 

dicționare afine. Ciorănescu 

mai spune că de la sorcovi 

s-ar trage derivatul postverbal 

sorcovă și sorcoveală 

(sorcovi + suf. -eală.). 

„— […] Soba nu s-a 

dezmorțit de trei zile, și eu 

am merișor și busuioc uscat, 

pot să-mi fac o sorcovă, dacă 

nu am una de târg cu flori și 

cu beteală: și poate să vin 

cu parale; am să-ți cumpăr 

pâne caldă.” (Delavrancea, 

Sorcova) 

„[…] David, se va afla 

la munte cu bunicii și-și 

va aștepta părinții pentru 

o sorcoveală serioasă în 

dimineața zilei de 1 ianuarie 

2015.” (Internet, cu diacritice 

adăugate) 

Tot în această familie lexicală 

ar trebui menționate și 

diminutivele (reg.) sorcoviță, 

sorcovişoară, dar și sorcovire, 

actul de a sorcovi. 

„Iată-ne ajunși și în anul 

2010 și, că să-l întâmpinam 

cum se cuvine, în dimineața 

de 1 ianuarie, mami și Ema 

au făcut o sorcoviță frumoasă 

din crenguțe de brad, beteală, 

globulețe și clopoței și am 

fost să-i sorcovim pe unchiul 

Irinel și mătușa Sanda și pe 

bunici la țară....” (Internet, cu 

diacritice adăugate) 

„Mă simţeam acolo mai 

sigură, ca şi cum faptul ca ei 

erau saşi şi vorbeau săseşte 

între ei îmi oferea puţinul 

de siguranţă de care aveam 

nevoie... a fost singură mea 

sorcovire, deşi eram posesoarea 

unei superbe sorcove pe 

care-am meşterit-o cu tata.” 

(Internet) 

Pentru Scriban nu este însă 

cert dacă sorcovi ne vine din 

bulgară sau s-a format pe teritoriul 

nostru, de la sorcovă, 

altfel spus, nu știm dacă termenul 

de bază este verbul (așa 

cum afirmă Al. Ciorănescu) 

sau substantivul (bg. survaki, 

Anul Nou, surovica, „ramură 

verde”, din surov, surva, 

verde). Chiar dacă DEX-ul 

ia în considerație sugestia 

lui Ciorănescu, adoptând-o, 

„probabil din sorcovi (derivat 

regresiv)”, ne lipsește documentarea, 

motiv pentru care 

incertitudinea persistă. Dacă 

luăm însă în considerație formele 

regionale din Muntenia 

(a se vedea paragraful următor), 

țară vecină Bulgariei, 

am putea conchide, în linia 

lui Tiktin, că substantivul este 

cel care a pătruns primul în 

românește. 

Astfel, legat de acest obicei, 

găsim în limba noastră 

și alte forme derivate. Pentru 

sorcovi, avem dubletul regional 

sorcovăi (înregistrat de 

Al. Chihac, 1879) și care pare 

anterior lui sorcovi: 

„— Vrei să te sorcovăiesc?” 

(Delavrancea, 

Sorcova), care derivă negreșit 

din sorcovă, ca și sorcovăit 

(participiu și substantiv) sau 

sorcovăire, sorcovăială, astăzi 

termeni considerați 

învechiți și regionali. 

„Către amiază lumea mică 

își sfârșește vizitele-i de sorcovăit 

și lumea mare își începe 

p-ale ei de gală” („Cronică 

bucureșteană” in Familia, nr. 

2, anul XIX, 1883, p. 21) 

„să-i bată cu flori [sorcovăire] 

în loc de pulane de 

poliție” (Internet, cu diacritice 

adăugate) 

„Nu se pomenea nici de 

sorcovăială, după cum s-ar 

fi cuvenit de la moși, de la 

strămoși.” (Delavrancea, 

Sorcova) 

Cel ce merge cu sorcovitul 

se numește sorcovar (din sorcovă; 

cf bg. survakar). 

„Biciuit de-al iernii ger, / 

Se plângea un sorcovar: / Uşă 

scumpă şi de fier / Se deschide 

mult mai rar...” (N. Ursei, 

Internet) 

Despre umblatul cu sorcova. 

Bulgarii îi spun sorcovei 

survacika. La noi, artefactul 

se poate întâlni, în 

forma stilizată bulgărească, în 

Dobrogea. Aceste sorcove, cu 

Educaţie şi cultură IANUARIE 

2017 11 

„Sorcova vesela, să trăiți, să înfloriți” 

ramurile adunate în unul sau 

mai multe cercuri, aplicate pe 

o ramură de sânger, simbol al 

longevității și trăiniciei, sunt 

împodobite cu fire de lână de 

mai multe culori, panglici, 

floricele de porumb, prune uscate, 

mere, ardei uscați, nuci, 

chifle și monede, variind, desigur, 

după zone. 

În România se alegeau 

crenguțe de măr, păr, cireș, 

vișin, zarzăr, gutui, prun, apoi 

acestea erau puse, în apă, la 

căldură, la înmugurit și înflorit 

în ziua de sfântul Andrei 

sau, în alte părți, de Moș 

Niculae. 

„În satele din zona deluroasă 

a Banatului, acolo 

unde este împărăţia livezilor, 

la Sfântul Nicolae se luau 

crenguţe de măr şi cireş care 

se puneau într-un vas cu apă 

în casă la fereastră. De Anul 

Nou acestea înfloresc şi cu 

ele se merge la sorcovit.” 

( Internet) 

Pretutindeni unde obiceiul 

e viu, sorcovele sunt bogat 

împodobite, cu panglici, cu 

beteală, iar florile de hârtie 

colorată (elemente recente) 

atenuează atingerea. În 

B ucovina, sorcovele aveau 

în vârf un clopoțel care „ținea 

isonul”. Să citim însă această 

evocare a timpurilor apuse: 

„La Anul Nou, se primeau 

copiii în casă, cu buchete de 

flori (sorcove); dânșii te atingeau 

cu buchetul, îți urau 

toate fericirile, pronunțând 

urările lor, precum pe «L erui 

Doamne», explicat prin numele 

împăratului roman 

Aurelian, care singur a venit 

din Roma de a onorat țara 

noastră cu prezența sa, în 

orașul Caracal, ce poartă numele 

lui A ntoniu, și care ne-a 

lăsat de monument neșters 

șoselele de piatră care leagă 

Dunărea cu munții Carpaților, 

începând de la marginea 

satului Celei, lângă urbea 

Corabia, trecând prin R omula 

(Reșca), unde își avea palatele, 

și urcându-se pe la 

R âmnicu Vâlcei, unde trece 

Oltul, până în munți. Acest 

împărat, binefăcătorul țării 

noastre și chiar al Moesiei de 

peste Dunăre, astăzi Bulgaria, 

a rămas atât de neuitat de noi, 

încât iată că îl pomenește tinerimea 

chiar în urările sărbătorilor 

creștinești. 

În această zi a Anului Nou, 

se împărțeau recompensele 

la toți slujbașii, precum și la 

servitorii caselor noastre.” 

( Papazoglu, D., Istoria fondărei 

orașului București) 

Sorcova, care sugerează 

„arborele vieții”, este menită, 

prin magia atingerii și a 

incantației (Șăineanu notează: 

„recitativul sorcovei se 

compune din 40 de grupuri 

silabice corespunzând celor 

40 atingeri cu sorcova”), 

să aducă veselie, sănătate și 

prosperitate celui sorcovit. 

Sorcovarii sunt, de obicei, 

băieți până la vârsta pubertății, 

ceea ce conferă obiceiului caracterul 

„neprihănit” al riturilor 

de trecere legate de fertilitate 

și abundență, de noul an 

agricol, ca și la „Plugușor”, 

un alt obicei precreștin. Deopotrivă, 

atingerea transmite 

acea exuberantă energie a copilului 

menită să împrospăteze 

viața adulților, a familiei și 

rudelor care se sorcovesc pe 1 

ianuarie. 

Să vedem acum și alte sensuri 

din limba noastră. 

Sorcovi mai însemnă, în 

sens figurat și ironic, „a bate, 

a lovi”: 

„Uneori întorcea biciul și 

o sorcovea cu codiriștea de 

corn.” 

Despre o femeie împopoțonată 

se mai spune, ironic, că 

„este sau arată ca o sorcovă”: 

„O știi, una înaltă, numai 

pielea și osul, cu perucă galbenă 

și ochelari de aur, gătită 

sorcovă în culori țipătoare 

‒ nu se poate să n-o știi pe 

macabra brezae cu privire și 

umblet de lunatică ce stârnea 

hazul trecătorilor de pe 

calea Victoriei de unde era 

nelipsită pe partea palatului.” 

( Caragiale, Mateiu, Sub 

pecetea tainei) 

Sorcova în primele culegeri 

de folclor. În a sa Istorie 

a literaturii române, Gh. 

Adamescu, precizează: 

„Cel dintâi care s-a văzut 

silit să facă o clasificare a fost 

Alecsandri. El așază poeziile 

culese de el în două grupe: 

balade și doine. 

El însă avea un număr redus 

de specii. Când speciile 

cunoscute se înmulțesc, 

problema se complică și 

această problemă o cercetează 

Teodorescu G. Dem. în 

colecția sa [Poezii populare 

române, 1885, n.n.]. El examinează 

trei clasificări posibile: 

după anotimpul în care e 

obiceiul a se zice poezia, după 

etatea celui care o zice, după 

genul literar căruia aparține. 

Din aceste trei, alege pe cea 

de a doua și face două clase. 

a) opere ale copilăriei, 

juneței și adolescenței 

(Moș Ajun, Colinde, Stea și 

Vicleim, Vasilca, Plugușor, 

Sorcova, Orații de nuntă, 

Rugăciuni și jocuri copilărești, 

Lăzărelul, P aparudele și 

Caloianul, Ghicitorile, 

G lumele, C ântecele de lume); 

b) opere ale maturității 

și bătrâneții (Descântece, 

versuri din basme, Cântece 

Vechi). 

De acest fundamentum 

divisionis m-am servit eu în 

manualul de literatură (1894), 

făcând trei grupe în loc de 

două: opere ale copilăriei, ale 

tinereții, ale bătrâneții.” 

Urarea mea pentru toți cititorii, 

în prag de An Nou, nu 

poate fi decât o sorcovă: 

Sorcova, 

Vesela, 

Peste vară, 

Primăvară, 

Să trăiți, 

Să-mbătrâniți. 

Să-nfloriți, 

Să mărgăriți, 

Ca un măr, 

Ca un păr, 

Ca un fir 

De trandafir, 

Tare ca piatra, 

Iute ca săgeata, 

Tare ca fierul, 

Iute ca oțelul. 

La anu’ 

Și la mulți ani!

12 IANUARIE 

2017 

Eveniment 

Campania de promovare a valorilor româneşti din străinătate 

„Noi susţinem excelenţa” - Ediţia a II-a (2016 – 2017) 

Concursul „Românii de dincolo de graniţe” 

Proiectul „Noi susţinem 

excelenţa” îşi propune, şi 

pentru a doua sa ediţie, să 

promoveze românii care, 

prin pasiune şi dăruire, fac 

performanţă în ţările lor de 

adopţie. Astfel, publicaţia 

Occidentul Românesc 

lansează concursul „ Românii 

de dincolo de graniţe” şi invită 

români de pretutindeni să 

participe la acesta. 

Concursul „Românii de 

dincolo de graniţe” presupune 

realizarea unor materiale 

scrise de tip portret care 

să-i aducă, în atenţia publicului, 

pe românii care locuiesc 

în afara României, care şi-au 

construit o carieră în ţările lor 

adoptive, români despre care 

nu s-a mai scris în presa din 

România / străinătate şi care, 

prin munca şi activităţile lor, 

prin comportamentul, prin 

prezenţa lor în comunităţile 

din care fac parte, aduc 

un plus de valoare imaginii 

României. 

Concursul se va derula în 

perioada 15 octombrie 2016 

– 15 martie 2017. Rezultatele 

concursului vor fi publicate 

în ediţia tipărită şi on-line 

din luna mai 2017 a publicaţiei 

Occidentul Românesc. 

Gala de premiere va avea 

loc în luna mai 2017 (detaliile 

despre gală vor fi anunţate 

ulterior). 

Regulamentul concursului 

• Materialul înscris în 

concurs trebuie să fie de 

tip portret. 

• Este obligatoriu ca fiecare 

material să prezinte un 

personaj care să fie un român 

ce locuieşte în diaspora, 

despre care nu s-a mai scris 

în alte publicaţii şi care, prin 

activitatea sa, aduce un plus 

de valoare comunităţii şi face 

cinste României. Personajul 

despre care vorbeşte articolul 

poate locui pe orice continent, 

în orice comunitate, dar 

nu pe teritoriul României sau 

al Republicii Moldova. 

• Autorii materialelor pot 

fi de oriunde din România, 

din Republica Moldova, din 

regiunile istorice româneşti 

sau din diaspora (de pe orice 

continent). 

• Materialul trebuie să 

răspundă la două întrebări: 

cine este personajul descris 

(ce face, ce realizări personale 

şi profesionale are, ce 

muncă desfăşoară, cu ce se 

ocupă, prin ce se face remar- 

cat) şi cum este acesta (caracter, 

înfăţişare, percepţia 

celor din jur asupra sa, prieteni, 

cunoscuţi etc.). 

• Materialele înscrise în 

concurs să fie scrise în limba 

română. 

• Este necesar ca fiecare 

autor să facă dovada 

autenticităţii personajului 

prezentat, prin oricare din 

următoarele metode: 

- fotografie (cel mult 5 fotografii); 

- înregistrare audio (fragment 

de cel mult 5 minute); 

- înregistrare video (fragment 

de cel mult 5 minute). 

Aceste dovezi vor fi însoţite, 

obligatoriu, de o fişă cu 

date biografice (ale eroului 

prezentat în articol) de cel 

mult o jumătate de pagină, 

tehnoredactată în Word. 

• Pentru a participa la concurs, 

fiecare autor trebuie să 

trimită: 

- articolul, salvat sub denumire 

de tip: ConcursOR_Titlu_ 

Autor (exemplu: ConcursOR_ 

Batranul de pe strada cu 

castani_de Ion Ionescu); 

- dovada autenticităţii 

personajului (oricare dintre 

cele enumerate mai sus), 

salvată sub denumire de tip: 

ConcursOR_Dovada (titlu)_ 

Autor (exemplu: ConcursOR_ 

Dovada Batranul de pe strada 

cu castani_de Ion Ionescu); 

- fişa cu date biografice, 

salvată sub denumire de tip: 

ConcursOR_Fisa articol 

(titlu)_Autor (exemplu: 

ConcursOR_Fisa articol 

Batranul de pe strada cu 

castani_de Ion Ionescu); 

- un CV personal, de maxim 

două pagini tehnoredactate în 

Word, salvat sub denumirea: 

ConcursOR_CVautor 

(exemplu: ConcursOR_CV 

Ion Ionescu). 

Reguli de tehnoredactare 

a materialului: 

- să aibă între 3.000 şi 

5.000 de cuvinte; 

- font Times New Roman, 

mărime 12, spaţiere la un 

rând; 

- tehnoredactarea se va 

face cu utilizarea diacriticelor 

specifice limbii române; 

- nu se acceptă formatare, 

cu excepţia titlului şi a intertitlurilor 

din text, care pot fi 

scrise cu caracter bold sau 

italic; 

- citatele se vor pune între 

ghilimele; 

- este obligatorie utilizarea 

paragrafelor pentru ca 

textul prezentat să fie aerisit 

şi lizibil; 

- documentele vor fi salvate 

în format rtf. sau doc. 

compatibil cu orice tip de 

Windows; 

- fiecare articol va avea, 

sub titlu, prenumele + numele 

autorului. 

Juriul va aprecia şi va 

nota: 

- originalitatea subiectului 

(personajul prezentat); 

- în ce măsură personajul 

prezentat este relevant din 

punct de vedere al cerinţei 

concursului; 

- stilul de redactare; 

- acurateţea informaţiilor 

prezentate în material; 

- existenţa mărturiilor altor 

persoane despre personajul 

prezentat; 

- discuţia directă cu personajul 

prezentat sau cu un 

urmaş al acestuia, dacă el nu 

mai trăieşte; 

- calitatea limbii române 

folosite şi corectitudinea 

exprimării în scris. 

Atenţie! 

• Materialele care nu 

respectă regulile de tehnoredactare 

descrise mai sus nu 

vor fi acceptate în concurs. 

• Înscrierile în concurs 

care nu cuprind toate materialele 

solicitate nu vor fi 

validate. 

• Compilarea unor 

informaţii de pe internet nu 

înseamnă redactarea unui 

material; materiale de acest 

tip vor fi descalificate din 

start. 

• Plagiatele vor fi descalificate. 

Reguli de realizare a unui 

material de tip portret: 

- identificarea personajului 

al cărui portret urmează a 

fi redactat; 

- documentarea despre 

subiectul materialului, din 

cât mai multe surse posibile: 

familie, apropiaţi, prieteni, 

colegi de serviciu, vecini, 

cărţi, date statistice, internet, 

filme, fotografii, declaraţii 

etc.; 

- realizarea unui interviu 

direct, dacă este posibil 

(poate fi faţă în faţă sau online); 

dacă personajul nu mai 

trăieşte, realizarea unui interviu 

cu un urmaş al său: 

- culegerea mai multor 

mărturii despre viaţa şi activitatea 

sa; 

- evitarea redactării de tip 

CV sau biografie şi alegerea 

unui stil descriptiv, bazat pe 

informaţiile adunate, care 

să surprindă toate aspectele 

personalităţii celui analizat 

(de la descrierea fizică 

până la surprinderea rolului 

său în viaţa comunităţii 

şi a modalităţii prin care aduce 

un plus de valoare imaginii 

României); 

- folosirea, în material, a 

citatelor reţinute din discuţia 

cu personajul intervievat; 

- folosirea unui stil narativ 

care poate fi la persoana I sau 

la persoana a III-a, a figurilor 

de stil, chiar a unor scurte 

anecdote etc. 

Juriul va acorda cinci 

premii: premiul I, premiul 

II, premiul III şi două 

menţiuni speciale, oferite de 

către sponsorii noştri: JeTT 

Media Group, California 

Real Estate și Sabadell 

Atlántico. 

• Premiul I: Trofeul campaniei 

de promovare a valorilor 

româneşti din străinătate 

„Noi susţinem excelenţa” 

marca Occidentul R omânesc 

+ 900 euro + c.v. transport 

dus-întors şi pensiune 

completă pentru toată perioada 

de desfăşurare a galei de 

premiere; 

• Premiul II: Trofeul 

campaniei de promovare a 

valorilor româneşti din străinătate 


marca Occidentul 

Românesc + 700 euro + c.v. 

transport dus-întors şi pensiune 

completă pentru toată 

perioada de desfăşurare a galei 

de premiere; 

• Premiul III: Trofeul 

campaniei de promovare 

a valorilor româneşti din 

străinătate „Noi susţinem 

excelenţa” marca Occidentul 

Românesc + 500 euro + c.v. 

transport dus-întors şi pensiune 

completă pentru toată 

perioada de desfăşurare a galei 

de premiere; 

• Menţiuni: Trofeul campaniei 

de promovare a valorilor 

româneşti din străinătate 


marca Occidentul Românesc 

+ c.v. transport dus-întors şi 

pensiune completă pentru 

toată perioada de desfăşurare 

a galei de premiere. 

Materialele premiate vor 

fi publicate în Occidentul 

Românesc şi în toate 

publicaţiile partenere. 

Campania „Noi susţinem 

excelenţa” va premia, 

totodată, şi protagoniştii 

acestor articole, adică pe 

românii portretizaţi de către 

autorii câştigători ai premiilor 

concursului, cu Trofeul 

campaniei de promovare 

a valorilor româneşti din 

străinătate „Noi susţinem 

excelenţa” marca Occidentul 

Românesc + c.v. transport 

dus-întors şi pensiune 

completă pentru toată perioada 

de desfăşurare a galei de 

premiere. 

Data limită pentru înscrierea 

materialelor în concurs: 

15 martie 2017.

Comunitate IANUARIE 

2017 13 

Occidentul Românesc 

selectează redactori și colaboratori pentru 

11 regiuni din Regatul Spaniei 

Occidentul Românesc este o publicație 

în paginile căreia puteţi găsi informaţii 

obiective bine documentate şi de interes 

general, investigații jurnalistice, reportaje, 

interviuri cu români de valoare rezidenți 

în Spania. Pe lângă paginile de educație 

și cultură, evenimente, sănătate, păstrarea 

tradițiilor și obiceiurilor, informații juridice 

și de muncă, în cadrul publicației 

Occidentul Românesc există şi o pagină 

dedicată copiilor români din Spania. 

Publicația este recunoscută pentru 

echilibrul său în abordarea subiectelor delicate, 

dar şi pentru documentarea temeinică 

a fiecărui articol publicat, material de 

interes sau știre. Echipa redacţională 

este formată din redactori şi colaboratori 

cu multă experienţă, cu acelaşi mod 

profesionist de a trata informaţiile. 

Occidentul Românesc a fost creat pornind 

de la nevoia de informare corectă a 

cetățenilor români din Regatul Spaniei. 

Libertatea de exprimare, documentarea 

temeinică, profesionalismul, realitatea și 

echidistanța sunt doar câteva dintre atuurile 

publicației noastre. 

În acest context, Occidentul Românesc 

dorește să își extindă echipa redacțională 

pentru ediția tipărită și on-line din Spania. 

Așadar, avem nevoie de persoane creative, 

responsabile, cu abilități de comunicare și 

prezentare pentru următoarele regiuni din 

Regatul Spaniei: 

• Andaluzia: (Provinciile: Almería, 

Cádiz, Córdoba, Granada, Huelva, Jaén, 

Málaga, Sevilla); 

• Aragon: (Huesca, Teruel, Zaragoza); 

• Principatul Asturia: (Asturias); 

• Castilla La Mancha: (Provinciile: 

Toledo, Ciudad Real, Cuenca, Guadalajara 

și Albacete); 

• Castilia și León: (Provinciile Ávila, 

Burgos, León, Palencia, Salamanca, 

Segovia, Soria, Valladolid, Zamora); 

• Catalonia: (Barcelona, Girona, Lleida, 

Tarragona); 

• Comunitatea Valenciană: (Alicante, 

Castellón, Valencia); 

• Madrid: (Madrid); 

• Țara Bascilor: (Provinciile: Álava, 

Guipúzcoa, Vizcaya); 

• Insulele Baleare: (Ibiza, Formentera, 

Menorca, Mallorca); 

• Insulele Canare: (El Hierro, 

Fuerteventura, Gran Canaria, La Gomera, 

La Palma, Lanzarote, Tenerife). 

Cerințe: 

- studii superioare finalizate (jurnalism, fi- 

lologie, comunicare); 

- cunoștințe operare PC (Office, internet, 

editoare de text, programe e-mail); 

- experiență în presa scrisă și on-line; 

- cunoașterea normelor ortografice și ortoepice 

ale limbii române; 

- creativitate în scris, stăpânirea tehnicilor 

de editare în presa scrisă; 

- dorința de afirmare în domeniul presei 

constructive românești din străinătate; 

- bun comunicator, în scris și verbal, capacitate 

de analiză și sinteză; 

- foarte bună cunoaștere a limbilor: română 

și spaniolă (cunoașterea limbii engleze 

constituie un avantaj). 

Responsabilități: 

- se documentează în vederea redactării 

materialelor proprii respectând criteriile 

jurnalistice; 

- colectează informații (teren/alte medii de 

informare); 

- se documentează utilizând surse variate 

și verifică exactitatea și corectitudinea 

informațiilor obținute; 

- menține relațiile cu diverse surse de informare 

(rețea de contacte); 

- participă la diverse evenimente, târguri 

și conferințe de presă atât în comunitatea 

românească, cât și în instituțiile spaniole 

unde suntem invitați sau ne este solicitată 

prezența; 

- documentează, redactează și traduce materiale 

scrise pe subiectele stabilite în colectivul 

de redacție; 

- participă la evenimente de interes pentru 

comunitatea românească și generează 

conținut pentru site și print în urma acestor 

participări. 

Cei interesați trebuie să îndeplinească 

cerințele de mai sus și să trimită pe adresa 

redacției Occidentul Românesc: r edactia@ 

occidentul-romanesc.com până la data de 

05 martie 2017, următoarele: 

- CV actualizat cu fotografie; 

- copie după actul de identitate (CI sau 

pașaport); 

- copie după actul de studii; 

- copie după documentul de rezidență în 

Spania; 

- un material original despre regiunea în 

care locuiește în Spania; 

- materialul trebuie tehnoredactat după următoarele 

reguli: 

• să aibă o pagină și ½ text; 

• font Times New Roman, mărime 12, 

spațiere la un rând; 

• tehnoredactarea se va face cu utilizarea 

diacriticelor specifice limbii române.

14 IANUARIE 

2017 

Ştiri 

Echipa preşedintelui-ales al SUA a 

solicitat ambasadorilor numiţi pe 

criterii politice să părăsească posturile 

Echipa de tranziţie a 

preşedintelui-ales al SUA, 

Donald Trump, a emis o solicitare 

prin care le cere ambasadorilor 

numiţi pe criterii 

politice de Administraţia 

Barack Obama să părăsească 

posturile până la instalarea 

noului lider al SUA, pe 

20 ianuarie, relatează cotidianul 

The New York Times. 

Anunţul a fost făcut de 

către ambasadorul SUA 

în Noua Zeelandă, Mark 

Gilbert. „Eu voi pleca pe 20 

ianuarie”, a transmis Mark 

Gilbert, citat de site-ul agenţiei 

Reuters. „Mandatul a fost 

emis fără excepţii, printr-un 

ordin trimis Departamentului 

de Stat pe 23 decembrie”, a 

spus Gilbert. 

Administraţiile precedente, 

ale ambelor partide, le 

permiteau diplomaţilor numiţi 

politic, mai ales celor 

Plecarea Marii Britanii din 

Uniunea Europeană va eroda 

statutul limbii engleze în 

instituţiile comunitare în favoarea 

francezei şi germanei, 

Comisia Europeană făcând 

deja primii paşi în sensul eliminării 

englezei din comunicarea 

oficială, scrie The Wall 

Street Journal. Chiar dacă 

Marea Britanie nu a pornit oficial 

procesul de ieşire din UE, 

CE a luat decizia simbolică de 

a se concentra pe franceză şi 

germană în comunicarea pentru 

presă şi în discursuri, spun 

oficiali europeni. 

care au copii ce merg la şcoală, 

să rămână în posturi câteva 

săptămâni sau luni după 

schimbarea preşedintelui. 

Ordinul riscă să lase Statele 

Deşi UE are 24 de limbi 

oficiale, doar engleza, germana 

şi franceza sunt recunoscute 

ca limbi de lucru 

în organismul executiv al 

Uniunii. „Vom folosi mai 

mult franceza şi germana”, 

a spus unul dintre oficiali. 

În discursul din 10 ianuarie 

către Parlamentul European, 

preşedintele Comisiei Jean- 

Claude Juncker este aşteptat 

să se adreseze parlamentarilor 

doar în franceză şi germană. 

Aceasta ar pune capăt 

unei tradiţii îndelungate a 

discursurilor trilingve ale lui 

Unite fără ambasadori în state-cheie 

precum Germania, 

Canada şi Marea Britanie, 

precizează New York Times. 

Autor: Bogdan Ticușan 

UE va spune „au revoir” și „tschüss” 

limbii engleze 

Juncker. „Engleza va rămâne 

o limbă de lucru, dar, desigur, 

vedem aici o reacţie simbolică”, 

a mai spus oficialul. 

La întâlnirea zilnică cu 

presa a CE, purtătorul de 

cuvânt Margaritis Schinas a 

ţinut discursul de deschidere 

doar în franceză, în loc de 

franceză şi engleză cum făcea 

până acum. Vineri şi în weekend, 

Juncker a furnizat comunicate 

şi a dat interviuri mai 

ales presei germane, decizie 

despre care oficialii spun că a 

fost deliberată. 

Autor: Paula Grecu 

Turcia a demis alţi peste 6.000 de 

poliţişti, funcţionari publici şi cadre 

universitare 

Turcia a demis alţi peste 

6.000 de poliţişti, funcţionari 

publici şi cadre universitare 

în conformitate 

cu decretele publicate în 

Monitorul Oficial, în cadrul 

investigaţiilor privind lovitura 

de stat eşuată din iulie, 

relatează Reuters. 

În decrete s-a cerut demiterea 

a 2.687 de poliţişti, 

1.699 de oficiali din cadrul 

Ministerului Justiţiei, 838 

de funcţionari din cadrul 

Ministerului Sănătăţii, peste 

630 de cadre universitare 

şi 135 de oficiali din cadrul 

Directoratului pentru Afaceri 

Religioase. În decrete se 

mai menţionează că persoanele 

din străinătate care sunt 

urmărite de autorităţile turce 

şi-ar putea pierde cetăţenia 

dacă nu se întorc în ţară în 

tremen de trei luni. 

Aproximativ 120.000 de 

persoane au fost suspendate 

din funcţie sau demise de 

când a avut loc tentativa de 

lovitură de stat în iulie 2016, 

deşi mii dintre aceştia s-au 

întors la posturile lor. Peste 

41.000 de persoane au fost 

plasate în detenţie aşteptând 

să fie judecate dintre cele 

100.000 care au fost anchetate. 

Autor: Vasile Zdrobiș 

*** 

Un român a murit după ce a sărit 

dintr-un autocar aflat în mers, la 

frontiera Franţei cu Spania 

Un cetăţean român a murit 

după ce a sărit dintr-un autocar 

aflat în mers, pe o autostradă 

din Franţa, exact înainte de 

frontiera cu Spania, relatează 

site-ul FranceBleu.fr. 

Incidentul a avut loc 

joi seară, 5 ianuarie, pe 

Autostrada A9 din Franţa, 

la sud de oraşul Perpignan, 

în apropierea frontierei cu 

Spania. 

Un român în vârstă de 44 

de ani a deschis uşa unui autocar 

aflat în mers şi a sărit, 

în zona Cluses, pe sensul de 

mers spre Spania. Conform 

autorităţilor franceze, citate 

de site-urile FranceBleu. 

fr şi LaDepeche.fr, auto- 

carul efectua o cursă între 

România şi Spania. „Este 

vorba de un gest intenţionat”, 

a transmis Parchetul 

din Perpignan. Procurorii 

încearcă să afle motivaţia 

gestului românului, care a 

decedat pe loc în urma impactului 

cu solul. 

Autor: Ilinca Fodor

Decembrie roșu pentru marile 

grupuri financiare care au 

manipulat ratele dobânzilor de 

referință LIBOR și EUROBOR 

Opinii IANUARIE 

2017 15 

Decizia din decembrie 

a Comisiei Europene de a 

sancționa 8 concerne bancare 

internaționale cu amenzi în 

valoare totală de 1,7 miliarde 

de EURO pentru manipularea 

artificială a indicilor de 

dobândă pe piața interbancară 

EURIBOR şi LIBOR 

(yen) între 2005-2008 și respectiv 

2007-2010, a închis 

un important ciclu speculativ, 

care a schimbat fundamental 

arhitectura piețelor 

financiare în cea de-a doua 

parte a ultimului deceniu. 

Astfel, ceea ce inițial părea 

o ipoteză conspiraționistă 

fără niciun fundament autentic, 

avea să se transforme 

- gradual - într-o realitate 

crudă: nivelul dobânzilor 

interbancare din epoca marii 

expansiuni artificiale a creditului 

și investițiilor imobiliare 

(2005-2010) a fost 

influențat, nu de mecanismele 

concurențiale din piețele 

financiare, ci de strategii 

dezvoltate și puse în practică 

de diferite carteluri de interese 

bancare. Cu alte cuvinte, 

băncile aflate, cel puțin teoretic, 

într-o competiție acerbă, 

au creat carteluri prin care 

au manipulat cursul normal 

al indicatorilor YEN LIBOR 

(dobânda de referință în baza 

căreia se împrumută între ele 

instituțiile financiare de pe 

piața de yeni) și EURIBOR 

(indicele echivalent pentru 

tranzacțiile similare din Zona 

Euro), cu scopul de a-și maximiza 

profiturile pe spatele 

clienților. Un lucru deloc de 

neglijat, dacă ținem cont de 

faptul că acești indicatori 

sunt punctul de referință pentru 

un portofoliu de produse 

financiare derivate (credite, 

ipoteci, etc) evaluat undeva 

la peste 400 de trilioane de 

euro! 

Practic, între septembrie 

2005 și mai 2008, cartelul 

creat de giganții financiari 

Barclays, Deutsche Bank, 

Royal Bank of Scotland și 

Société Générale a acționat 

pentru a schimba evoluția normală 

a indicelui E URIBOR, 

în baza căruia sunt stabilite 

prețurile unor produse financiare 

derivate (ca de exemplu, 

rata creditelor flexibile 

în euro acordate populației, 

care se stabilește în funcție 

de nivelul EURIBOR scadent 

la 3 luni, 6 luni, etc plus 

o marjă fixă hotărâtă de bancă). 

Totodată consorțiile ban- 

care au stabilit strategii de 

trading și stabilire a prețurilor 

la produsele lor financiare, 

în avantajul lor și în 

dezavantajul clienților (alte 

bănci, companii sau persoane 

fizice). 

Similar, în perioada 2007- 

2010, activitățile de tip cartel 

au afectat și evoluțiile de pe 

piața derivatelor privind 

dobânzile interbancare la 

yeni japonezi, băncile informându-se 

reciproc asupra 

datelor zilnice transmise în 

vederea stabilirii indicilor 

YEN LIBOR pentru această 

valută. Au fost sancționate 

pentru aceste activități UBS, 

Royal Bank of Scotland, 

Deutsche Bank, Citigroup, 

JP Morgan Chase și casa 

de brokeraj RP Martin, care 

a facilitat colaborarea între 

instituțiile financiare. 

Potrivit unui comunicat 

al Comisiei Europene, 

Deutsche Bank va avea de 

plătit 725 de milioane de 

euro (445,8 milioane euro 

pentru manipularea dobânzilor 

la euro, respectiv 259,5 

milioane euro pentru neregulile 

constatate în zona dobânzilor 

la yeni japonezi), grupul 

britanic Royal Bank of 

Scotland, controlat de stat, 

391 milioane euro (131 milioane 

de euro pentru nereguli 

în zona pieţei de euro, respectiv 

260 milioane euro pentru 

influențarea dobânzilor la 

yeni), in timp ce amenda 

pentru Société Générale se 

va ridica la 446 de milioane 

de euro, pentru influențarea 

ratei EURIBOR. Pe de altă 

parte, Barclays Bank, care 

a dezvăluit autorităților europene 

existența cartelului a 

beneficiat de imunitate și a 

evitat plata unei amenzi de 

690 de milioane de euro. 

O procedură specială va 

fi inițiată în cazul gigantului 

britanic HSBC, care nu 

a colaborat cu Comisia în 

scandalul EURIBOR, dar și 

a marilor bănci americane 

JP Morgan Chase & CO 

și Citigroup și a grupului 

Crédit Agricole din Franța 

și brokerului ICAP, care au 

refuzat înțelegerile propuse 

de Comisia Europeană, în 

scandalurile EURIBOR și/ 

sau YEN LIBOR. 

Grupul elvețian UBS, 

care a notificat Bruxelles-ul 

de existența cartelului pe 

piața interbancară pentru 

dobânzile la yeni, a 

evitat o amendă de 2,5 

miliarde de euro (după ce 

anul trecut a platit peste 

1,5 miliarde de dolari către 

autoritățile de reglementare 

din SUA și Marea Br itanie 

pentru aceleași acțiuni). 

Băncile și casa de brokeraj 

care au ajuns la un acord cu 

Comisia Europeană și și-au 

recunoscut vina au beneficiat 

de o reducere cu 10% a 

sancțiunilor aplicate. 

Problemele pentru aceste 

bănci nu s-au terminat, 

proceduri similare fiind în 

curs și în alte state. Până 

acum, pe plan internațional, 

au fost aplicate sancțiuni de 

peste 3.5 miliarde de euro 

către UBS, Royal Bank 

of Scotland, Rabobank 

și ICAP, pentru manipularea 

ratelor dobânzilor 

interbancare. Ultima astfel 

de investigație s-a finalizat 

în 22 decembrie 2016, în 

Elveția, unde Comisia pentru 

Concurență (COMCO) a 

aplicat amenzi în valoare de 

peste 96 milioane de dolari, 

pentru manipularea ratelor 

indicilor de referință interbancară. 

Autor: Rudy Roth – 

Redactor-șef adjunct /OR 

Pentru prima oară, puternicul vicecancelar 

al Germaniei avertizează legat de starea 

fragilă a Uniunii Europene: 

„Nu mai este de neconceput 

ca UE să se destrame” 

Insistenţa Germaniei cu 

austeritatea din zona euro a 

lăsat Europa mai divizată ca 

niciodată, iar o dezbinare a 

U niunii Europene nu mai este 

de neconceput, a spus vicecancelarul 

german Sigmar Gabriel 

pentru Der Spiegel. Gabriel, al 

cărui partid Social D emocrat 

este în coaliţia de guvernare a 

cancelarului Angela Merkel, 

alături de partidul C onservator, 

a spus că eforturile sinuoase 

ale unor ţări precum Franţa şi 

Italia să reducă deficitele fiscale 

au adus riscuri politice. ”Lam 

întrebat odată pe cancelar, 

ce ar fi mai costisitor pentru 

Germania: Ca F ranţei să îi 

fie permis să aibă un deficit cu 

jumătate de procent mai mare, 

sau ca Marine Le Pen să devină 

preşedinte?”, a spus el, referindu-se 

la ideologiile extremiste 

ale liderului de extremă 

dreaptă a Frontului Naţional 

din Franţa. „Până azi încă nu 

mi-a răspus”, a adăugat el, în 

condiţiile în care partidul său 

pune în prim plan investiţiile, 

iar conservatorii lui Merkel 

pun accent mai mare pe disciplină 

fiscală ca o fundaţie pentru 

prosperitate economică. 

Cel mai probabil social-democraţii 

îl vor alege pe 

G abriel, preşedintele partidului, 

care este de asemenea 

şi ministrul economiei din 

Germania, să candideze împotriva 

lui Merkel pentru funcţia 

de cancelar în cadrul alegerilor 

din septembrie. Întrebat dacă 

chiar crede că poate câştiga 

mai multe voturi prin transferul 

banilor germani către alte 

ţări din UE, Gabriel a răspuns 

că ştie că această discuţie este 

extreme de nepopulară. „Totuşi, 

de asemenea ştiu şi starea 

în care se află Uniunea 

Europeană. Nu mai este de 

neconceput să ne gândim că 

s-ar putea dezbina”, a spus el 

într-un interviu. „Dacă asta 

s-ar întâmpla, copiii şi nepoţii 

nostri vor suferi, pentru că 

Germania este cel mai mare 

beneficiar al Comunităţii 

E uropene, atât economic, cât 

şi politic”, a adăugat el. 

Autor: Ştefan Stan 

***

16 IANUARIE 

2017 

Părinţi şi copii 

Prof. Irina Georgescu Şova 

California/USA 

Fenomenul migrării în 

ţările mai bine dezvoltate 

decât România este deja o 

realitate a societăţii româneşti. 

Dificultăţile financiare 

şi dorinţa după o viaţă mai 

bună au condus la decizii 

nu tocmai uşor de luat şi cu 

consecinţe pe termen lung. 

În tot acest context, atât cel 

care pleacă cât şi familia 

acestuia, trec prin schimbări 

importante. 

După cum bine ştim, în 

marea majoritate a cazurilor, 

unul dintre părinţi 

pleacă pentru a „deschide 

drumul” înainte de a muta 

întreaga familie sau pleacă 

temporar pentru a trimite 

bani acasă. Ce facem însă 

cu copiii? Îi luăm cu noi, îi 

lăsăm acasă? Cum vor evolua 

rămânând acasă? Cum 

se vor acomoda cu noua 

ţară? Cum se vor adapta 

când ne vom întoarce? 

În cazul în care copiii rămân 

acasă, este bine de ştiut 

că relaţia cu părintele plecat 

trebuie să continue. Ştim 

deja că doar a trimite bani 

nu este suficient pentru ei. 

Copiii trebuie să simtă mereu 

că sunt iubiţi şi acceptaţi. 

De la convorbirile zilnice 

prin telefon şi internet, 

la vizitele dese şi vacanţele 

petrecute împreună. 

Oricum ar fi, timpul în 

care copilul este separat 

de părintele plecat nu trebuie 

să fie prea îndelungat. 

Altfel, copilul se simte 

abandonat, iar mintea lui 

„pricepe” că nu este o prioritate 

pentru părinţii lui. 

Care sunt semnele acestui 

sentiment de abandon? Deteriorarea 

conduitei şcolare, 

tulburări de atenţie, 

indiferenţă, apatie, încăpăţânare, 

comportamente 

agresive, lipsa de perspectivă. 

Când acestea apar 

trebuie să căutăm ajutor de 

specialitate fără a amâna! 

În cazul în care copiii 

merg cu noi, este bine să ne 

pregătim emoţional pentru o 

perioadă dificilă în care atât 

adulţii, cât şi copiii se adaptează 

la noul mediu. Mutarea 

în noua ţară necesită 

pregătire. Copilul trebuie să 

se simtă parte din decizie şi 

să viziteze (chiar şi virtual) 

noul mediu, locuinţa în care 

va sta. Cu cât va afla mai 

multe detalii dinainte (de ce 

ne mutăm, ce vom face acolo 

etc.), cu atât trecerea va fi 

mai uşoară. 

Odată mutaţi, merită să ne 

dăm timp de acomodare şi 

să fim împreună ca familie, 

în ciuda haosului şi oboselii 

care însoţesc un astfel de 

eveniment. Trecerea va fi cu 

mult mai uşoară dacă familia 

îşi va construi cât mai 

repede o nouă reţea socială 

de prieteni sau dacă rudele 

cu care copiii au o relaţie de 

ataşament vor vizita familia. 

Spre exemplu, bunicii. 

Care sunt semnele care 

ne arată că un copil nu s-a 

adaptat? Dacă după 2-3 luni 

copilul devine apatic, trist, 

neascultător, fără dorinţa 

de a socializa, agresiv, este 

timpul să căutăm ajutorul 

specialistului pentru a primi 

recomandări de abordare a 

situaţiei. 

Poate că mulţi părinţi 

se întreabă cum pot căuta 

ajutor într-o ţară străină, 

mai ales când este vorba 

despre copii. Vestea bună 

este că terapia copilului 

se realizează (ca şi în cabinet) 

prin părinte. Psihologul 

îndrumă părinţii 

cum să lucreze zilnic cu 

copilul, pentru a-l ajuta 

în adaptarea sa. Având la 

Efectele migrației 

îndemână modalităţi de 

comunicare ieftine şi sigure 

cum sunt skype sau 

messenger, terapia poate fi 

realizată în limba maternă 

pentru copii 

cu un terapeut român care 

înţelege bine ansamblul 

situaţiei care a dus copilul 

în suferinţă. Vă recomandăm 

să apelaţi fără amâ- 

nare la ajutor specializat. 

Pentru un copil, jumătate 

de an de suferinţă este 

foarte mult, afectându-i 

dezvoltarea. 

Anxietatea de separare 

Anxietatea de separare este 

o tulburare care se manifestă 

printr-un sentiment de frică 

excesivă care apare la separarea 

reală sau imaginară a 

copilului de o persoană semnificativă 

de care este atașat 

emoțional, de obicei de unul 

dintre părinţii săi. Se manifestă 

de asemenea și ca o teamă 

intensă, care apare la copiii ce 

se confruntă cu situații noi în 

momentul în care nu sunt ală- 

turi de ei persoanele cu care 

se simt în siguranţă (de regulă, 

mama). 

Ei se îngrijorează în legătură 

cu posibilitatea de a li se întâmpla 

ceva rău sau o tragedie 

celor dragi, ceea ce va duce 

la piederea sau separarea de 

lungă durată față de aceștia. 

Acest tip de reacţii sunt considerate 

fireşti până în jurul 

vârstei de 2 ani. După această 

vârstă, copiii încep treptat să 

se obişnuiască cu situaţiile 

şi persoanele noi, iar teama 

de separare se manifestă mai 

puţin intens. Această tulburare 

este frecventă în rândul 

copiilor mai mici și mai puțin 

comună la adolescenți. 

Care sunt cauzele? 

Anxietatea de separare apare 

din cauza unei asocieri între 

factorii genetici și factorii de 

mediu. Cauzele genetice sunt 

legate de tendințele înnăscu- 

te ce favorizează retragerea 

și izolarea de persoanele sau 

situațiile noi. Factorii de mediu 

sunt însă cei determinanți 

în instalarea acestei tulburări. 

Discutăm aici despre: 

- părinți anxioși care devin 

hiperprotectivi, încurajând 

dependența de părinți și 

privând copilul de diferite 

prilejuri de învățare; 

- factori de stres (ex. divorţ, 

probleme de comunicare 

între părinţi, primele zile 

la grădiniţă/şcoală, apariția 

unui frățior, plecarea unui 

părinte în străinătate etc); 

- stil parental foarte autoritar; 

- părinți perfecționiști sau 

foarte critici, care uită sa recompenseze 

comportamentele 

pozitive ale copilului. 

- dormitul în pat cu unul 

dintre părinți. 

Cum se manifestă? 

Copilul afectat de anxietatea 

de separare refuză să 

meargă la grădiniţă sau la 

şcoală și are dureri frecvente 

de cap, de burtă, diaree sau 

alte probleme fizice, atunci 

când ştie că urmează să se 

separe de părinţi. Adesea, el 

refuză să doarmă singur și 

are deseori coşmaruri al căror 

subiect este separarea sau 

moartea. Face crize de plâns 

care însoţesc momentele de 

separare și încearcă să stea tot 

timpul în preajma părinţilor 

(sună sau cheamă frecvent 

părinții, cere promisiuni și reasigurări). 

Ce este de făcut? 

Având în vedere că această 

tulburare este trăită intens 

de copil, afectându-i 

funcționalitatea normală, 

intervenția specializată este 

necesară. Copiii cu anxietate 

de separare pot prezenta 

manifestări cum sunt izolarea 

socială, apatie, tristețe, 

dificultăți de concentrare 

în joc și alte activități, frică 

de animale, de întuneric, de 

monștri, de hoți, de moarte, 

etc. 

De aceea, pentru a nu permite 

problemei să avanseze, 

tratamentul psihoterapeutic 

nu trebuie amânat. 

Un demers terapeutic bun 

va începe întâi cu familia, 

mai ales în cazul școlarilor 

și preșcolarilor. Părinții vor 

învăța timp de câteva săptămâni 

cum să-și gestioneze 

propria anxietate și cum să 

își ajute copilul în a o gestiona 

pe a lui. Este știut faptul 

că un copil preia, prin imitaţie, 

comportamentul părintelui. 

El „învaţă” atât teama 

de eşec, starea de îngrijorare 

permanentă, cât şi modalităţile 

greşite de rezolvare a situaţiilor 

de viaţă ale părintelui 

anxios. 

În plus, o evaluare atentă 

a stilului parental și a 

modalităților de comunicare 

cu copilul și în general în familie 

va putea duce la eliminarea 

comportamentelor și 

cuvintelor care întrețin anxietatea 

copilului. 

Astfel, odată ce părintele 

învață să-și gestioneze anxietatea, 

odată ce elimină 

mesajele de reasigurare ale 

copilului și nu mai încurajează 

evitarea, lucrurile 

deja se vor schimba în bine 

în ce privește anxietatea 

copilului. Acesta este momentul 

în care este adus și 

copilul în cadrul terapeutic 

pentru ca acesta să învețe 

la rândul lui cum să facă 

față temerilor sale. 

Nu în ultimul rând, este de 

reținut faptul că procesul este 

de durată. Chiar dacă pare 

că nu se lipește nimic de copil, 

perseverența părintelui 

va da rezultate în a asculta 

indicațiile terapeutice și a fi 

un model pentru copilul lui. 

Curaj și nu amânați rezolvarea 

acestei situații. Apelați cu 

încredere la un psiholog. 

***

Pagina copiilor IANUARIE 

2017 17 

Cartea cu multe pisici 

de Letiţia Coza 

Tom învaţă alfabetul 

Ora de lectură 

Tom, şcolar în anul doi, 

E-un neastâmpărat pisoi; 

Azi, chiuleşte de la şcoală... 

Vede-o uşă laterală, 

O deschide dintr-un salt, 

Dar rămâne-n prag, mirat, 

Căci acolo nu-i potecă, 

Ci o mică bibliotecă: 

Nişte de rafturi de lemn, pline 

Doar de cărţi cu foi veline 

Şi-un motan bibliotecar, 

Care n-a stat în zadar – 

S-a cultivat! N-ai habar 

Câte pagini a citit 

Şi-nţelept a devenit; 

Îl priveşte cu ochi mari – 

Vezi că poartă ochelari 

Fiindcă e puţin miop – 

Tom, micuţ, face un hop, 

Că s-a speriat niţel 

De motanul bătrânel. 

Dar acesta, cu blândeţe, 

A-nceput să-i dea poveţe: 

„Mai întâi se dă bineţe, 

Măi, nepoate! Aici, să ştii, 

Vin, din când în când, copii; 

Intră-n lumea cărţilor, 

Eu sunt custodele lor”. 

Tom, cu subţirel glăscior: 

„Bună ziua, tuturor!” 

Spune el copiilor. 

La fereastră – trei măsuţe 

Şi tot atâtea băncuţe; 

Aşezaţi cum se cuvine, 

Fiecare-o carte ţine 

Drept în faţa sa, pe masă. 

Linişte apoi se lasă, 

Fiindcă-i ora de lectură, 

Nu-i frumos să baţi din gură. 

Tom ia o carte-n mână, dar 

Ca pisica-n calendar 

Se uită la ea... Secretul?! 

Nu-nvăţase alfabetul! 

Ruşinat, că-i lume multă, 

Se aşază şi ascultă: 

Somnoroase păsărele (...) 

Se ascund prin rămurele... 

„Dacă-i despre păsărele, 

Literele nu-s chiar grele!... 

Astăzi mă voi strădui 

Să citesc ca alţi copii.” 

Zice Tom în gândul său. 

Nu avea să-i pară rău, 

Că – ajutat şi sfătuit – 

Greul l-a şi depăşit. 

A citit, silabisit, 

Până când a reuşit 

Să citească desluşit: 

„Trece lebăda pe ape 

Între trestii să se cule, 

Fie-ţi îngerii aproape – 

Somnul dulce.” 

Mai apoi, în mod discret, 

A-ntrebat şi de poet, 

Dar domnul bibliotecar 

Îi răspunde foarte clar: 

„Numele poetului 

E pe buzele oricui.” 

„Eminescu”, a şoptit 

Un şcolar mai răsărit. 

„Sună dulce la ureche!” 

„E Poetul nepereche.” 

Tom, de-atunci (vă spun pe bune!) 

De la şcoală nu chiuleşte, 

Merge rar la discotecă, 

Însă vine şi citeşte. 

A ajuns, precum s-ar spune, 

Şoarece de bibliotecă. 

Drumul spre carte 

Fiecare personaj corespunde unui titlu din lista de lecturi. 

Uneşte cu o linie personajul cu titlul adecvat. Pe ultima coloană, 

în dreptul fiecărui titlu, apare numele autorului fiecărui text. 

Personaje 

Lista de lecturi 

Autorul 

Copii 

................ cel voinic şi merele de aur 

Petre Ispirescu 

Prâslea 

............................. eram noi amândoi 

Mihai Eminescu 

Capra 

Cartea cu ........................................... 

Gellu Naum 

Apolodor 

.......................................... cu trei iezi 

Ion Creangă 

Un joc nou Tom îţi propune 

Şi la-ncercare te pune, 

Căci a citit multe texte; 

Poezie, basm, poveste, 

Snoave, fabule, aventuri 

Are-n lista de lecturi. 

Personajele din carte 

Sunt cu grijă selectate 

Şi apoi amestecate, 

Dar Tom ştie – negreşit – 

Din ce carte au ieşit. 

El te provoacă acum 

La întrecere! Ştii cum? 

Să le pui pe drumul bun, 

Conducându-le uşor 

Să-şi găsească locul lor. 

Deci trasează-le cărare 

Ca să meargă fiecare 

Spre un titlu adecvat, 

Care de-autor e dat. 

Bravo! Văd că reuşeşti 

Corect să le potriveşti. 

Şi-acum, ultima-ncercare: 

Scrie cu literă mare, 

Unde-i locul potrivit, 

Personajul îndrăgit. 

Mură-n gură 

Făt-Frumos 

Ursul 

Păcală 

Mitzura 

Greierele 

Căţeluşul 

........................................ din lacrimă 

În ţara lui ........................................... 

Isprăvile lui ....................................... 

................................. păcălit de vulpe 

............................................ şi furnica 

Cântec de adormit ............................. 

................................................ şchiop 

Mihai Eminescu 

Nina Cassian 

Petre Dulfu 

Ion Creangă 

Grigore Alexandrescu 

Tudor Arghezi 

Elena Farago

18 IANUARIE 

2017 

Opinii 

Secretul succesului: 

Dorința binelui și voința 

Cea mai mare glorie nu o 

dobândești atunci când nu 

ești doborât niciodată, ci 

atunci când te ridici după ce 

ai căzut.” 

- Confucius 

Să vrei să trăiești! Să vrei 

să treci peste toate greutățile 

avute. Să vrei să te salvezi, 

ca și cum ai fi în largul unei 

mări, te-ar cuprinde un cârcel 

la picior, ai simți că nu mai 

poți înota… Realizezi că ești 

departe de mal și totuși vrei 

să te salvezi. Realizezi că nu 

ai colac de salvare. Dar știi 

că îți poți întoarce trupul, să 

poți pluti sperând să-ți treacă 

cârcelul. Plutești și îți mai 

amintești că viața îți este dăruită 

de Dumnezeu și că trebuie 

să încerci s-o trăiești până la 

capăt, să te salvezi. O fi acesta 

capătul? – te întrebi fugitiv. 

Dar ești obligat să nu disperi, 

să speri, să ai voința de a lupta 

pentru darul pe care l-ai primit. 

O scânteie de lumină! Idee! 

Ideea de voință, ea te orientează, 

ai un scop, conștientizezi 

că trebuie să faci un efort pentru 

realizarea lui. 

Voința, această „ putere a 

sufletului prin care se 

voiește”, așa cum este definită 

de către DEX, este unul 

dintre cele mai mari daruri pe 

care le avem, fără de care nu 

am fi ceea ce suntem. Voința 

este legată de putere, crește și 

descrește odată cu ea. De aceea, 

cât suntem tineri, în putere, 

acționăm sub impulsul 

voinței. Mai târziu… e poate 

cam târziu, dar nu întru totul 

târziu. 

Omul și-a pus întrebări 

din ce în ce mai multe de la 

apariția sa, a căutat răspunsuri 

la problemele mari ale 

vieții, despre ființă, lume, 

cunoaștere, mișcare și om, 

sensul existenței umane, la 

început mai timide, apoi și-a 

mărit sferele, acordând atenție 

mai mare acestor întrebări. 

A apărut, în acest mod, filozofia, 

din mitologie, întrucât 

oamenii s-au raportat la lume 

mai întâi mitologic apelând la 

imagini și întâmplări fantastice, 

și numai apoi filozofic – la 

judecăți și raționamente. Cu 

timpul au apărut diferite sisteme 

filozofice, dar toate aveau 

aceleași întrebări, dar răspunsuri, 

din ce în ce mai înțelepte. 

Pe măsură ce au avansat 

gândirea și căutările, pătrunzând 

mai adânc în tainele 

materiei vii și ale celei moarte, 

în spațiile nesfârșite ale 

macrocosmosului ori în cele 

nu atât de sigure, numite de 

unii „derutante profunzimi” 

ale microcosmosului, filozofia 

s-a dovedit a fi necesară 

științei, respectiv fizicii, biologiei, 

chimiei, extinzându-se 

și asupra altor științe. 

Toate întrebările, de exemplu, 

ce au ca subiect viața și 

moartea converg către alte 

și alte interogații, și nimeni 

nu este în posesia adevărului 

întreg, chiar dacă din când 

în când răsare câte unul care 

susține că deține răspunsul 

la una dintre marile întrebări 

sau chiar răspunsurile la toate 

întrebările. Clipa aceea unică a 

ideii sale rămâne uneori înscrisă 

în istorie, dar, de cele mai 

multe ori, doar în amintirea 

lui, ca un moment personal, o 

relație a sa cu infinitul și cu divinitatea, 

căci: „Ce un secol ne 

zice ceilalți o dezic / decât un 

vis sarbăd, mai bine nimic”, 

spune poetul Mihai Eminescu 

în poezia „Mortua est”. 

Curiozitatea noastră însă nu 

are margini și nu va dispărea 

nicicând. Va trebui să avem 

răbdare până când ne vom 

confrunta singuri cu marele 

răspuns și să dăm crezare celor 

spuse în Biblie: „Răbdarea 

e roadă a Duhului Sfânt 

care ar trebui să existe în fiecare 

urmaș al lui H ristos”. 

Pe gânditorul scoțian 

David Hume (1711-1776) 

l-a preocupat voința, considerând-o 

un act al spiritului. 

A pornit de la valoarea 

cunoștinței omenești, toate 

cunoștințele decurgând din 

impresii și idei, prin impresii 

înțelegând percepțiile ce se 

impun spiritului prin forță, 

cuprinzând și senzațiile, pasiunile 

și emoțiile „când ele 

apar pentru prima oară în 

suflet”, iar prin idei – „urme 

palide și fără relief” ce rămân 

după ce impresiile au 

dispărut. Efectul fiind deosebit 

de cauza care îl determină, 

principiul cauzalității 

nu este un principiu de gândire 

și atunci experiența este 

cea care ne învață cum se 

leagă fenomenele între ele. 

Iar obișnuința este baza tuturor 

raționamentelor din 

experiență. Aceasta, la rândul 

ei, face să se nască în suflet 

o stare pe care o numește 

credință – din perceperea cauzei 

se produce efectul. Ca 

atare, cauzele și efectele nu 

pot fi descoperite prin rațiune, 

ci prin experiență. Aceste 

afirmații le face Hume în lucrarea 

sa „Cercetare asupra 

intelectului omenesc”. 

Experiența e necesară pentru 

a conștientiza energia 

voinței, pentru a ne convinge 

că astfel de efecte extraordinare 

pot rezulta dintr-un 

simplu act al voinței. Chiar 

și în cele mai obișnuite evenimente, 

energia cauzei este 

tot atât de puțin inteligibilă ca 

și în cele mai neobișnuite, și 

numai prin experiență putem 

cunoaște. Tot în lucrarea mai 

sus menționată, Hume afirmă 

că viziunea noastră mintală 

sau concepția ideilor nu e altceva 

decât o revelație pe care 

ne-o face Creatorul nostru: 

„Dacă în mod voluntar îndreptăm 

gândurile noastre la 

un obiect oarecare și evocăm 

imaginea sa în mintea noastră, 

atunci nu voința noastră e 

aceea care creează acea idee, 

ci creatorul tuturor lucrurilor 

le descoperă minții noastre și 

ni le înfățișează”. 

Tot el spune că oricât neam 

amăgi că la fiecare pas 

suntem călăuziți de un fel de 

probabilitate și experiență, 

putem fi siguri că această 

experiență imaginară n-are 

valoare dacă o aplicăm subiectelor 

care stau complet în 

afara sferei experienței, că nu 

se poate vedea nicio forță în 

argumentele pe care se bazează 

această teorie: „E adevărat 

că nu cunoaștem felul în care 

acționează un corp asupra 

altuia, forța sau energia lor 

este în întregime incomprehensibilă. 

Dar nu suntem noi 

oare la fel de neștiutori în ce 

privește felul sau forța prin 

care un spirit, chiar spiritul 

suprem, acționează asupra sa 

însăși sau asupra corpului? 

Noi nu avem în noi înșine nici 

un sentiment sau o cunoștință 

despre această putere. Nu 

avem despre ființa supremă 

o altă idee decât aceea pe 

care o aflăm din reflectarea 

asupra facultăților noastre 

proprii. […] Oare e mai greu 

de conceput că mișcarea poate 

naște din impuls decât că 

poate naște din voință?”. 

Hume a avut încă din 

timpul vieții admiratori și 

apărători de un mare prestigiu 

intelectual, cum a fost 

filozoful german Immanuel 

Kant (1724-1804). În lucrarea 

„Prolegomene”, ilustrul 

filosof german a recunoscut 

că Hume este adevăratul 

precursor al filosofiei critice 

a cunoașterii. Dar numai un 

precursor, s-a grăbit Kant să 

precizeze, fiindcă după opinia 

lui, soluția pe care Hume 

o dă problemei cunoașterii 

poartă „sigiliul neputinței și 

al resemnării”. Kant a apreciat 

nu doar profunzimea 

observațiilor analitice ale lui 

Hume, ci și calitățile stilistice 

ale scrierilor sale. In fine, 

Kant vorbea despre voința 

bună, ea fiind bună nu numai 

prin ce produce și efectuează, 

nu prin potrivirea sa pentru 

atingerea unui scop oarecare 

propus, ci numai prin voire, 

adică în sine, și considerată 

pentru sine, sugerând că ea 

trebuie prețuită mai mult decât 

tot ce poate fi realizat prin 

ea, chiar și atunci când printro 

împotrivire a sorții sau printr-o 

înzestrare săracă a unei 

naturi vitrege, acestei voințe 

i-ar lipsi cu totul putința de 

a-și realiza intenția: „Dacă la 

cea mai mare stăruință a sa 

totuși ea n-ar putea săvârși 

nimic și ar rămânea numai 

voința bună, ea ar străluci 

pentru sine ca o piatră nestemată 

, ca ceva ce-și are în 

sine valoarea sa deplină”. 

Dacă voința se poate defini 

ca un proces psihic aparținând 

sferei superioare a ființei 

umane care constă în acțiuni 

de focalizare a energiei psihomentale 

și nervoase pentru a 

depăși obstacolele întâlnite și 

a realiza planurile stabilite anterior, 

pentru filozoful german 

Schopenhauer (1788-1860) 

considerat filozoful Voinței, 

voința nu era numai una psihologic 

individuală, ci și un 

principiu metafizic universal, 

a-spațial, ne-cauzat și a-temporal. 

Adevărata ființă umană 

se identifică în voința care este 

esențială în cadrul dezvoltării 

personale, ea redă puterea de a 

transforma intenția în acțiune. 

Voința nu poate fi menținută 

în plină capacitate la nesfârșit 

fiind de obicei temporară, dar 

dacă există un interes afectiv 

pentru acțiunea în care este 

mobilizată voința, ea poate fi 

menținută un timp mai îndelungat 

la cote maxime. 

Pentru Arthur S chopenhauer 

lumea exterioară există în măsura 

în care este percepută și 

prezentă în conștiința omului, 

deci ca reprezentare, voința 

stând la baza reprezentării 

lumii, având o puternică forță 

lipsită de rațiune și de scop. 

Voința determină întreaga 

realitate, organică sau anorganică. 

Începându-și studiul 

în problema voinței, afirma că 

„din afară nu se poate ajunge 

niciodată la esența lucrurilor”, 

că în acest caz suntem 

asemănători cu cineva care se 

învârtește în jurul unui castel, 

căutând zadarnic o intrare și 

astfel au făcut toți filozofii 

înaintea lui. Voința ne arată 

mecanismul interior al ființei 

noastre. Actul voinței implică 

și mișcarea corpului care 

nu este altceva decât voința 

obiectivată. Se mai poate spune 

că mișcarea corpului este 

cunoștința apriori a corpului, 

și corpul este cunoștința posteriori 

a voinței. „Deciziunile 

voinței asupra viitorului sunt 

numai deliberări ale rațiunii, 

asupra ceea ce voi voii odată, 

nu acte voluntare propriu zise, 

și numai executare se pune pecetea 

de deciziune, care până 

atunci rămâne în stare de proiect 

schimbător și există numai 

în rațiune, în abstracto”, mai 

afirmă Schopenhauer. Orice 

influență asupra corpului însemnă 

totodată influențarea 

voinței, ea se numește durere 

când este opusă voinței, și 

plăcere când este conformă 

voinței; deși corpul ne este 

reprezentarea, el totuși nu ne 

este decât voința. „Puterea 

credinței, a rugăciunii și 

a faptelor bune întăresc 

voința și sufletul”, afirma 

Schopenhauer. 

Voința este considerată pe 

drept „Marele zid chinezesc 

al omului”. În afară de puterea 

creatoare a lui Dumnezeu, 

și exceptând forța păcatului, 

se pare că pe pământ nu 

există o putere mai mare ca 

aceea a voinței. Dumnezeu 

Însuși, stăpânul universului, 

respectă această voință chiar 

și atunci când aceasta i se 

împotrivește. Se știe că o cetate, 

o fortăreață, oricât ar fi 

de puternice, se cer păzite. La 

fel, voința, oricât ar fi de puternică, 

acest lucru nu e suficient. 

Ea are nevoie de un „paznic” 

care este Conștiința, iar 

„Marele Zid” există în fiecare 

dintre noi. Trebuie doar să veghem 

și să-l păzim. 

Se mai spune că voința este 

una dintre cele mai puternice 

„arme” pe care le deține 

omul; în fața ei pălește nu 

numai talentul, dar și geniul. 

De ce? Pentru că fără ea nimic 

nu este posibil și cu ea 

aproape nimic nu este imposibil. 

Thomas Edison spusese 

un mare adevăr: „Geniul este 

99% transpirație…” adică 

voința sufletului care pune în 

mișcare puterea trupului. 

Când voința se dezlănțuie, 

limitele umane intră în umbră, 

pier. Omul sfidează atunci 

„destinul”, nu mai spune că 

așa i-a fost scris, ci că îi este 

dat să lupte, să-și folosească 

puterea voinței. Viața îi va 

răsplăti efortul, mai devreme 

sau mai târziu și chiar dacă nu 

se va întâmpla așa, va pleca 

din această lume împăcat cu 

sine însuși. 

Este clar că unii dintre noi 

am primit mai mult, iar alții 

mai puțin, dar nu asta face să 

considerăm viața nedreaptă. 

Doar dacă ignorăm factorul 

voinței care depinde numai 

și numai de noi. Dacă voim, 

dăm celui mai puțin înzestrat 

– sfaturi, iar el va avea voința 

de a le primi și fructifica. 

Voința echilibrează, oferind 

o șansă și celui care este lipsit 

de atu-urile altora. Voința 

deschide uși și celui „sărac 

cu duhul”, îi ajută și pe cei 

„mediocri” să se realizeze, 

îi dă o pâine și celui sărac… 

Totul stă în voința noastră de 

a face un cât de cât echilibru, 

cu puterea voinței, în lumea în 

care trăim. 

Voința este forța care învinge, 

dar nu și imposibilul, 

după cum sunt tentați să 

afirme unii. Putem avea mai 

mult, putem face bine, putem 

fi fericiți în cele mai multe 

clipe ale vieții dar, pentru 

aceasta trebuie mai întâi să 

cerem („Cereți și vi se va da; 

căutați și veți afla; bateți și vi 

se va deschide” Matei cap.7; 

7); să știm cum și ce cerem, 

să înțelegem că poate exista 

o limită a noastră, („Nu toți 

putem de toate”, spus-a marele 

poet latin – Vergilius). Și 

să ne consolăm în acele clipe 

cu cuvintele: „Nu putem 

direcționa vântul, dar putem 

ajusta pânzele”. 

Astfel putem avea mult din 

ceea ce voim, trebuie doar 

să știm clar ce voim, pe lângă 

voință să avem pasiune, 

perseverență, credință, aceasta 

însemnând putere. Cât timp 

răul este văzut și simțit, va 

trebui luptat împotriva lui, cu 

rațiune, voință și credință. 

Secretul oricărui succes exterior 

este dorința binelui și 

voința, altfel, totul se dărâmă 

ca un castel făcut din nisip. 

Autor: Vavila Popovici – 

Carolina de Nord/USA

Español IANUARIE 

2017 19 

La naturaleza en Rumanía es increíble 

Lorena G. Borrero - Málaga 

Guía de Rumanía tiene ya 

varios años de vida, sin embargo, 

nos hemos dispuesto a 

remozarla y ampliar los contenidos 

para proporcionar al 

viajero más información del 

turismo del país dacio. Nuestros 

objetivos son simples y 

claros, acercar a los turistas de 

España y América Latina el 

bello país que es Rumanía. A 

los turistas y las personas que 

se interesen por la cultura, la 

geografía, la historia, el arte, 

la gastronomía y la actualidad 

del país balcánico. Rumanía 

es un país cercano en muchos 

aspectos al mundo hispánico 

pero muy desconocido y que 

sufre de ciertos tópicos injustificados. 

La cultura rumana, 

la lengua, son una mezcla del 

Mediterráneo y del mundo 

oriental, ruso y turco. Situada 

en una inmensa llanura dividida 

por los Montes Cárpatos, 

el país se cierra al sur por el 

Danubio, que el turismo de 

cruceros fluviales está descubriendo. 

Hablar de Rumanía es 

hablar de una compleja historia, 

de mitos como el del 

manido Conde Drácula y de 

acontecimientos mucho más 

recientes que han agitado la 

historia europea. Por suerte, 

en la actualidad el país intenta 

superar su retraso y se acerca 

a la Unión Europea, a la que 

pertenece desde 2007. Intentar 

desentrañar la realidad rumana 

y superar ideas preconcebidas 

es otro de nuestros 

objetivos fundamentales. 

Monumentos y cultura 

milenaria. El patrimonio 

rumano es muy desconocido, 

esperamos que con nuestra 

ayuda lo se aun poco menos. 

Prueba de ello es que al menos 

8 sitios o monumentos 

pertenecen al Patrimonio de la 

Humanidad de la UNESCO. 

La arquitectura religiosa destaca 

en Rumanía, sobre todo 

porque muchas de sus iglesias, 

templos y monasterios 

están construidos en madera. 

Con nosotros se adentrarán 

en los monasterios de la 

Bucovina (Arbore, H umor, 

Moldovita, Patrauti, Voronet, 

Suceavita o Neamt), al norte 

junto a Ucrania y Moldavia. 

Visitaremos las iglesias de 

madera de otra región poco 

conocida e igualmente maravillosa, 

Maramures, y también 

el célebre Cementerio de 

Sapanta. 

En la cinematográfica 

Transilvania romperemos los 

clichés mostrando la verdadera 

historia del mito de Vlad 

Dracul en Bran, en la provincia 

de Brasov. Los castillos de 

Transilvania, fortalezas dacias 

y palacios de toda suerte no 

provocan miedo, sino respeto 

por una arquitectura y un arte 

cuidado y antiguo. Las ciudades 

transilvanas se alejan 

del pavor de las películas de 

Hollywood y la Hammer, 

todo lo contrario, son animadas 

poblaciones con gente 

amable y cercana. Brasov, 

Sibiu, Cluj, Sighisoara ciudades 

medievales con una 

arquitectura mucho mejor 

conservada que la de la capital 

y otras muchas que recorreremos 

por nuestras páginas. 

En el Banato visitaremos 

Timisoara ya cerca de Serbia y 

Oradea en la región de Crisana, 

junto a Hungría. C raiova en 

Valaquia acompaña al Danubio, 

arteria fluvial donde las 

haya y frontera común con 

Bulgaria. Constanza frente al 

mar negro nos permitirá conocer 

la fachada marítima del 

país. Y para terminar nuestro 

recorrido histórico y monumental 

Bucarest, la capital, 

que recupera su esplendor de 

antaño y de influencia francesa, 

poco a poco. 

Naturaleza exuberante a 

descubrir. Como ocurre con la 

historia, la cultura y los monumentos 

poco se conoce de un 

país donde la naturaleza aún 

es predominante. Rumanía 

posee una imagen injusta, asociada 

a la antigua industria 

pesada y del petróleo, cuando 

en realidad ha conservado muchos 

espacios naturales mejor 

que otras países de Europa, 

como por ejemplo la cascada 

de Bigar, cerca de la frontera 

con Serbia, y tan desconocida 

como sorprendente. 

Las costas del Mar Negro 

con sus balnearios turísticos 

de la época comunista se recuperan 

y comienzan a ofrecer 

vacaciones agradables 

en un entorno bello. El delta 

del Danubio es un espacio 

natural de primer orden, por 

ejemplo, pero además de mar, 

R umanía ofrece montañas. 

Los Cárpatos dividen al 

país en dos con su arco. Sus 

montañas harán las delicias de 

los caminantes y senderistas 

ya que son prácticamente desconocidas 

fuera de Rumanía. 

Además del trekking, los 

C árpatos ofrecen estaciones 

de esquí como la de Poiana 

Brasov, ríos y arroyos donde 

la pesca deportiva es un placer 

aún natural. En Maramures, 

como queriendo crear escenarios 

majestuosos para sus monasterios, 

aflora la roca de sus 

estrechos desfiladeros entre 

el verdor general en entornos 

como el de las Gargantas de 

Bicaz. 

Cultura. Bucarest es la 

ciudad de los museos. Edificios 

de estilo neoclásico 

francés del siglo XIX que 

sobrevivieron a las locuras de 

la dictadura. Aquí se conserva 

el refinamiento de una cultura 

que nada tiene que ver con las 

ideas que muchos se hacen. Y 

entre los nombres de la cultura 

rumana encontramos artistas 

como Constantin Brancusi 

escultor francorumano o el 

poeta también francorumano 

Tristan Tzara iniciador del 

dadaísmo tuvieron orígenes 

rumanos aunque su vida y 

trayectoria artística se diese 

en Francia. 

Ese trazo común, la emigración 

o el exilio afectó a 

otros de los intelectuales más 

importantes como los músicos 

Georges Enesco y Constantin 

Dimitrescu, el dramaturgo 

Ionesco o el historiador y novelista 

Mircea Eliade todos 

vinculados a Francia donde se 

nacionalizaros o residieron. 

Hoy en día la soprano Angela 

Gheorghiu es una de las voces 

más importantes de Rumanía, 

y nunca mejor dicho. Hoy 

en día junto al folklore y la 

música tradicional, nuevos 

artistas aparecen e intentar 

escapar de la imagen antigua 

de Rumanía en busca de 

una nueva. De la tensión y 

los intercambios entre ambas 

opciones surge la verdadera 

Rumanía del siglo XXI. 

Y fiesta. El este de Europa 

es un destino para quienes 

piensan que sólo hay fiesta en 

España. Las calles del centro 

de Bucarest están siempre 

animadas y llenas de gente. 

Además el tipo de fiesta es 

bastante pacífico y muy seguro. 

Ideal para la gente que recorra 

el país y quiera disfrutar 

de marcha, pubs y discotecas 

toda, toda la noche. 

Rumania en coche, en tren, 

en barco… Rumanía se presta 

a un viaje en cualquier medio 

de transporte. El avión nos 

acerca a Bucarest. El coche 

nos permite recorrer Europa 

y llegar a los lugares menos 

turísticos y más aunténticos. 

Y el barco hace posible visitar 

varios países en cruceros fluviales 

en el Danubio. 

Alojamiento, transporte 

y gastronomía. La red 

hotelera y de transportes en 

Rumanía se está modernizando 

desde su entrada en 

la Unión Europea. Hoy el 

país ya cuenta con un buen 

numero y restaurantes de calidad. 

En nuestras páginas 

les hablaremos de todo ello 

destacando los mejores lugares 

para dormir y comer. Para 

ello visite nuestras secciones 

de alojamiento, transportes y 

gastronomía y si ya ha decidido 

venir a Rumanía, en está 

página puede encontrar los 

mejores hoteles. 

Como todo país del mundo, 

su población es el resultado 

de la mezcla y el mestizaje, 

de la unión de diversas gentes 

venidas de diversos lugares, 

cuyo crisol ha sido el territorio 

rumano. Más aún hablando 

de los Balcanes donde las 

fronteras han bailado al son 

de las guerras y las invasiones. 

Cuando entendamos que 

ningún estandarte fue más 

legitimo que otro podremos 

comprendernos mejor, respetarnos 

y comenzar a caminar 

juntos hacia los objetivos sociales 

que son los de todos. 

En Rumanía se ven los influjos 

de muchas poblaciones 

del pasado, dacios, romanos, 

valacos, húngaros, moldavos, 

alemanes, griegos, búlgaros, 

serbios, albaneses, judíos, 

turcos, gitanos, rusos… todo 

tan mezclado que cualquier 

división no puede ser más 

que artificial. De esta mezcolanza 

ha surgido un país con 

problemas, pero con mucha 

paciencia y sobre todo con 

gentes amables que desmontan 

en un instante los prejuicios 

de los turistas que se creen 

superiores. Si usted viaja a 

Rumanía y sale de la capital 

podrá comprobar lo que decimos. 

Los rumanos siempre 

están dispuestos a ayudar, de 

forma desinteresada y con la 

sonrisa en la boca. No pocos 

motivos para invitarle a conocer 

Rumanía en un viaje por 

todas las ciudades y rincones 

de este país fantástico para 

pasar unas vacaciones únicas. 

Viajar es olvidar quienes 

creemos que somos, alejarnos 

de nuestras propias leyendas 

y mirarnos en los ojos de los 

otros, para empezar a comprender 

quienes somos de verdad. 

Rumanía es un país que 

rompe prejuicios, ¡Visítelo!

20 IANUARIE 

2017 

Reţetele Annei 

Ciorba deasă de 

legume, de după 

sărbătorile de iarnă 

Pui cu vin și măsline 

Ingrediente pentru 2 porții: 

6 copănele (pulpe de pui inferioare), 

3 mere mari verzi, 5-6 

ciuperci champignon, 100 g 

măsline negre și verzi, 1 lămâie, 

o mână de orez, sare, 

piper, o foaie de dafin, 250 ml 

vin alb. 

Curăță pulpele la capătul 

fără carne, lasă pielea pe ele 

și frige-le pe toate părțile până 

se rumenesc. Într-o cratiță cu 

puțin ulei, așează merele tăiate 

în jumătăți, cu coajă dar 

fără sâmburi. Pe fiecare jumătate 

de măr, se pune câte 

un copănel prăjit, măsline, 

ciupercile tăiate. Se adaugă 

foaia de dafin, orezul, sare, 

piper, și la sfârșit, vinul. Pune 

un capac deasupra și dă foc la 

mic. Lasă să fiarbă până sunt 

pătrunse pulpele (35-40 de 

minute). Taie lămâia în felii 

subțiri și pune din loc în loc 

câte o felie în cratiță, printre 

bucățile de carne. Mai lasă 

3-5 minute cratița la foc mic, 

apoi închide. După 10 minute 

se poate servi. Poftă bună! 

Aveţi nevoie de: 1 buchet 

de conopidă și broccoli, 1 

ceapă, 1 ardei capia, 1 ardei 

verde, 1 rădăcină de 

pătrunjel, o bucată de ţelină, 

1 morcov, 1 dovlecel, 2 

cartofi, ½ ceaşcă de orez cu 

bob rotund, sare, piper, pătrunjel 

sau leuştean verde, 

borş proaspăt (apoximativ 

500 ml) sau la plic (1 lingură), 

4 litri de apă, 1 lingură 

găm orezul spălat şi amestecăm 

puţin să nu se prindă 

de oală. 

Lăsăm să fiarbă până 

sunt pătrunse atât legumele, 

cât şi orezul, apoi adăugăm 

bulionul şi borşul, mai dăm 

într-un clocot şi oprim focul. 

Potrivim de sare şi piper, 

punem verdeaţă tocată 

mărunt şi lăsăm 5 minute 

ciorba să se odihnească. 

Prăjitură cu 

brânză și dulceață 

de lapte 

Ingrediente: 

Blat: 350 gr biscuiţi, 150 

gr unt topit, 2 linguri zahăr; 

Cremă: 800 gr cremă de 

brânză, 60 gr zahăr, 500 gr 

dulce de leche (dulceață de 

lapte), 150 gr smântână, 3 

ouă, 1 linguriţă extract natural 

de vanilie, 4 linguri de 

făină. Opțional: 100 gr nucă 

măcinată/migdale/alune, 

pentru ornat. 

Toate ingredientele de 

preferat să fie la temperatura 

camerei. 

Se macină biscuiţii în robotul 

de bucătărie, cât mai 

fin posibil. Se adaugă untul 

topit şi zahărul şi se amestecă. 

Dacă nu dispuneţi de un 

robot de bucătărie, se zdrobesc 

biscuţii cu făcălețul. 

Se pune amestecul într-o 

tavă de 23 cm, se nivelează 

baza şi se formează pereţii. 

Pentru a obţine un blat uni- 

ulei, ½ ceaşcă bulion. 

Spălăm şi tocăm toate 

legumele; eu le-am tăiat cubuleţe, 

mai puţin morcovul 

pe care l-am tăiat rondele. 

Într-o oală punem uleiul, 

ceapa, morcovul şi ardeii 

şi călim 2-3 minute, apoi 

adăugăm restul legumelor, 

apă şi sare. Fierbem la foc 

mediu până sunt aproape 

fierte legumele, apoi adăuform, 

se foloseşte un pahar 

plat, rezultând şi un unghi 

drept între pereţi şi bază. Se 

dă la congelator până este 

gata crema, aproximativ 

5-10 minute. 

Se preîncălzeşte cuptorul 

la 170 de grade. Pentru 

cremă, se mixează crema de 

brânză timp de 1 minut după 

care se adaugă şi zahărul şi 

se amestecă bine. Pentru pasul 

următor se încorporează 

¾ din cantitatea de dulce de 

leche, urmată de smântână, 

extractul de vanilie şi făină. 

La final se adaugă ouăle pe 

rând, amestecând după fiecare, 

până se omogenizează 

crema. Se pune crema peste 

blat şi se coace în jur de 55 

de minute, la 170 de grade. 

Se lasă să se răcească complet. 

Se adaugă stratul de 

dulce de leche şi se refrigerează 

cel puţin 3 ore.

Corina Simionescu Hudgens 

Medic terapeut – Norwich/ Anglia 

După o perioadă de excese 

alimentare este foarte 

indicat să îţi ajuţi corpul 

să elimine toxinele acumulate. 

Cura de detoxifiere 

se face cu multe fructe şi 

legume proaspete, însă 

nu trebuie să depăşească 

o săptămână. Secretul 

dietei de detoxifiere stă 

în alimentele pe care le 

comsumi. Astfel, trebuie să 

elimini grăsimile, în special 

cele de origine animală 

şi să ai tot trei mese pe zi şi 

două gustări. Un astfel de 

regim este benefic nu doar 

pentru siluetă, ci şi pentru: 

piele - previne îmbătrânirea 

prematură; ficat şi rinichi 

- ajută la buna funcţionare 

a acestora; sânge şi 

colesterol - normalizează 

presiunea; artere - benefic 

în procesul de curăţare a 

acestora. În plus dă energie 

şi vitalitate sexuală, 

facilitează digestia, creşte 

capacitatea de concentrare 

şi îmbunătăţeşte memoria. 

Alimentele care curăţă 

organismul. Din lista alimentelor 

care ajută la eliminarea 

toxinelor fac parte: 

1. Iaurtul: constituie o 

preţioasă sursă de calciu şi 

conţine lactobacili care se 

stabilesc în intestin şi-l protejează 

de acţiunea microorganismelor 

periculoase; 

2. Uleiul de măsline extra-virgin: 

reduce nivelul 

colesterolului şi al trigliceridelor 

din sânge; 

3. Roşiile: protejează 

vasele sanguine şi sistemul 

imunitar, întrucât sunt foarte 

bogate în vitamina C. Conţin, 

de asemenea licopen, o 

substanţă cu efecte antiinflamatorii 

şi antiimbatranire; 

4. Fibrele: se găsesc în 

foarte multe fructe, legume, 

pâine şi paste integrale. Fibrele 

ajută organismul să 

elimine toxinele, înlesnesc 

funcţionarea intestinelor şi 

încetinesc absorbţia grăsimilor 

şi zaharurilor în organism; 

5. Apa: este un element 

fundamental în procesul de 

purificare a organismului. 

Consumul a 2 litri de apă 

zilnic, permite eliminarea 

toxinelor prin intermediul 

rinichilor. Dacă nu reuşeşti 

să te „împrieteneşti” cu apa, 

poţi opta pentru ceaiuri calde 

neîndulcite; 

6. Vitaminele: nu sunt 

doar aliatele siluetei, ci şi 

ale pielii, redându-i luminozitatea, 

în special vitaminele 

E, A şi C. Aceştia sunt trei 

antioxidanţi puternici, care 

combat acţiunea radicalilor 

liberi. Vitamina E protejează 

ţesuturile împotriva îmbătrânirii 

şi se găseşte în ficat, 

strugurii roşii şi în toate grăsimile 

nesaturate: uleiul de 

măsline, uleiul din germeni 

de grâu, soia sau floareasoarelui. 

Necesarul zilnic 

este de 8 mg (jumătate de 

strugure roşu, 100 g de ficat, 

o linguriţă de ulei de floareasoarelui). 

Vitamina A ajută 

la buna funcţionare a celulelor 

pielii şi combate ridurile. 

În alimentele de origine animală 

se găseşte foarte puţin 

(ficat), dar există sub formă 

de betacaroten în multe 

legume: ardei, morcovi, 

dovleac şi în legumele cu 

frunzele de un verde închis, 

de exemplu spanac. Necesarul 

zilnic este de 700 mg (3 

ardei, un morcov, 120 g de 

dovleac). Vitamina C favorizează 

formarea colagenului. 

Se găseşte în legumele de 

culoare verde închis, ardei, 

roşii, kiwi, căpşune. Necesarul 

zilnic este de 60 mg (o 

portocală, 110 g căpşuni, 2 

roşii, o jumătate de ardei). 

Dieta care te purifică. 

Regimul de detoxifiere poate 

să conţină ceaiuri, iaurt, 

cât mai multe fructe şi legume, 

dar trebuie să renunţi la 

alcool şi tutun. 

Iată trei exemple de astfel 

de diete: 

1. Dieta de detoxifiere 

de 7 zile 

Imediat ce te trezeşti: 1/2 

lămâie stoarsă într-un pahar 

cu apă călduţă; 1 lingură 

seminţe de în măcinate şi 

amestecate cu apă. 

Micul dejun: pune în 

blender 1 pară şi puţin lapte 

de orez; suplimente alimentare: 

vitamina C. 

Variante pentru gustări: 

suc de măr diluat cu puţină 

apă; apă plată; supă de legume; 

ţelină sau humus. 

Prânz: supă de legume; 

broccoli fiert la abur cu seminţe 

de susan şi sfeclă, 

stropite cu zeamă de lămâie 

(se poate fierbe şi puţin orez 

brun); suc de mere; suplimente 

alimentare: multivitamine. 

Variante pentru gustări: 

ceai din rădăcină de păpădie; 

morcov cu humus 

Cină: salată cu legume: 

ardei roşu, anghinare, varză 

de Bruxelles amestecate cu 

un sos din usturoi, zeamă 

Terapia verde IANUARIE 

2017 21 

Detoxifierea de după 

sărbătorile de iarnă 

de lămâie şi ulei de măsline; 

supă de legume. 

2. Dietă de detoxifiere 

pe bază de orez (7 zile) 

Baza acestui regim este 

foarte simplă: poţi mânca 

primele 3 - 4 zile orez fiert 

cu legume, cele mai indicate 

fiind: ceapa, morcovii, 

dovleceii, mărarul şi ţelina. 

În următoarele trei zile, treci 

la un meniu normal care să 

conţină: supă de legume, 

orez fiert, legume la grătar 

(evită însă: roşiile, vinetele, 

ciupercile şi ardeii), ca 

fel principal pentru prânz şi 

cină şi fructe, pentru gustări 

şi mic-dejun. Toată săptămâna 

trebuie să consumi 2 

litri de apă zilnic, la temperatura 

camerei. Sunt interzise 

sucurile din comerţ, vinul 

şi cafeaua. 

3. Dieta de detoxifiere 

de 3 zile 

Mic-dejun: musli cu suc 

proaspăt de grapefruit sau 

salată de fructe proaspete. 

Prânz: salată de crudităţi 

cu seminţe de dovleac 

Cină: ghiveci de legume 

sau salată de ţelină cu miez 

de nucă. 

După detoxifiere, alimentaţie 

normală, pentru oameni 

sănătoşi! 

După o cură de detoxifiere 

trebuie să trecem la un 

regim normal pentru oameni 

sănătoşi. Astfel, poţi începe 

să reintroduci în meniul zilnic 

carnea. Pentru că suntem 

în sezonul rece, trebuie să 

ne ajutăm organismul şi putem 

să consumăm alimente 

cu densitate energetică mai 

mare. Se poate consuma 

peşte de 2-3 ori pe săptămână 

şi, de asemena, carne de 

porc slabă, la fel, de 2 -3 ori 

pe săptămână. 

Dacă doreşti să slăbeşti, 

iată un meniu uşor pentru 

care poţi opta după detoxifiere: 

Mic-dejun: o cană de 

lapte degresat (200 ml); 40 

g pâine integrală; Gustare: 

un iaurt slab (125 g); 250 

g fructe, la alegere: prune, 

pere, kiwi, portocală; Prânz: 

supă de legume sau orez cu 

legume; salată de roşii cu 

ulei de măsline şi suc de lămâie; 

un fruct. 

Gustare: o cană de ceai 

neîndulcit; 200 g fructe. 

Cină: 130 g peşte fiert sau la 

grătar cu lămâie sau carne 

de pui; 200 g legume fierte, 

la alegere: spanac, morcov, 

conopidă, varză; 25 g pâine 

integrală.

NELU BÂRSAN 

www.barsantrans.com 

PROGRAM 

DISTRIBUIRE PACHETE 

Zona ZARAGOZA 

TEL: 673 810 857 ; 642 773 763 

LOCALITATEA ORA LOC 

RUTA SÂMBĂTĂ 

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU 

EJEA 9:55 LIDL 

TUDELA 10:45 LA GARĂ 

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN 

R OMÂNESC) 

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU 

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS 

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU) 

EBRO 

VITORIA 15:50 MC DONALD’S 

ARRASTE 16:55 MAXI DIA 

M ONDRAGON 

BERGARA 17:20 EROSKY 

EIBAR 17:50 LIDL 

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ) 

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066) 

RUTA DUMINICĂ 


TOLOSA 8:00 EROSKY 

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ 

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ 

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ 

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3 

(M AGAZIN ROMÂNESC) 

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT) 

JACA 13:40 PISTA DE HIELO 

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ 

FRAGA 17:50 AVIZ TELEFONIC 

Zona LERIDA 

TEL: 618 266 341; 664 108 325 

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325) 


ALPICAT 7:50 PECO CEPSA 

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL 

BINEFAR 9:10 MAXI DIA 

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA 

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI 

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL 

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI) 

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL 

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA 

SOLSONA 15:45 PARCARE POD 

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT 

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ 

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL 

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR 

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL 

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ 

BELLVIS 20:10 LA SPLAI 

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325) 


BENABARE 8:00 PARCARE 

PUENTE DE 

8:35 RESTAURANT FONDA 

MONTANA 

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS 

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ 

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE 

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC 

SORT 14:30 STAȚIE BUS 

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS 

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA 

Zona TARRAGONA 

TEL: 651 563 065; 629 104 133 

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA 


MONTBLANC 9:00 REPSOL 

VALLS 9:30 LIDL 

ALCOVER 10:00 PARC 

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA 

REUS 11:00 AUTOGARĂ 

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ 

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL 

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA 

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI 

LA PINEDA 13:30 SHELL 

RUTA DUMINICĂ BARCELONA 


TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR 

VENDRELL 8:30 MAXI DIA 

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER 

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL 

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL 

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ 

GAVA 11:15 LA GARĂ 

VILADECANS 11:45 CARREFOUR 

BELLVITGE 12:00 LA GALP 

Zona BARCELONA 

TEL: 642 227 838; 642 979 132 



ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU 

MARTORELL 8:45 LIDL 

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA 

RUBI 9:50 LIDL 

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL 

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ 

RIPOLLET 11:25 LIDL 

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA 

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO 

GRANOLLERS 13:15 LIDL 

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA 

TONA 14:15 MAXI DIA 

VIC 14:50 ALDI 

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic) 

OLOT 16:00 CARREFOUR 

RIPOLL 17:00 CAPRABO 

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA) 

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC 

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC 

NAVAS 19:20 LA TREN 

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC 



IGUALADA 8:00 CARREFOUR 

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO 

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO 

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI 

L’HOSPITALET DE 

LLOBREGAT 

L’HOSPITALET DE 

LLOBREGAT 

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA 

CASES) 

10:35 C. COMERCIAL “LA 

FARGA” 

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL 

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI 

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL 

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA 

MATARO 13:30 LIDL 

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE 

FIGUERES 16:00 LIDL 

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA 

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC 

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA 

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS 

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS 

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC 

Zona CASTELLON 

TEL: 618 759 883; 642 248 476 

ORAR SEDIU CASTELLON 

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN) 

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI: 

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ: 

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00 



CULLERA - AVIZ TELEFONIC 

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC) 

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL) 

ALCOY 13:00 EROSKY 

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL 

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC 

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC 

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ 

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11) 

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO 

IBANEZN, NR. 4) 

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO 

DE PERTEGAS 22, BAJO) 

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL 

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP 

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL 

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY 

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR) 



CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL 

ALCORISA 07:30 BAR GOYA 

ANDORRA 08:00 EL ARBOL 

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN 

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA 

FABARA 10:00 BAR SPORT 

MAELLA - AVIZ TELEFONIC 

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA” 

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI 

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ) 

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP” 

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC 



REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN, 

NR. 35) 

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA 

JESUS) 

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ 

HERMANOS VALDES, NR. 13) 

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL 

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI 

DIA) 

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL 

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ 

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA 

OROPESA DEL 

MAR 

- AVIZ TELEFONIC 



BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9) 

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO 

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL 

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU 

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL 

OLIVA - AVIZ TELEFONIC 

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S 

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC 

VANDINGA 

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU 

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate IANUARIE 

2017 23 

Important pentru cititori! 

• Vă rugăm să verificaţi textul 

anunţului şi numărul de telefon 

înainte de a fi trimis spre publicare 

redacţiei noastre! 

• Publicaţia Occidentul Românesc 

nu îşi asumă răspunderea pentru 

numerele de telefon greşite 

sau conţinutul anunţurilor de la 

mica publicitate! 

MUNCĂ - OFERTE 

Profesionist în toate tipurile 

de reforme pentru locuințe și 

birouri, caut colaboratori. Ofer 

procent din lucrare. WhatsApp: 

642 072 927. 

Avem nevoie de o externă, 

cu experiență, recomandări 

și rezidență, pentru o casă în 

Cabrerizos (Salamanca). De luni 

până vineri, între orele 9:00 și 

14:00. Nu avem copii sau animale. 

Telefon: 609 392 123. 

Caut persoană cu experiență 

în îngrijirea persoanelor în vârstă, 

pentru a lucra de luni până 

vineri, în intervalul orar 21:00 și 

08:00 dimineața, în Murcia. Telefon 

de contact: 647 389 016. 

Avem nevoie de o internă, 

care să lucreze pentru o familie cu 

un adolescent de 16 ani și un câine, 

în Canet de Mar ( Barcelona). 

Săptămânal, de duminică de la 

orele 20:00, până sâmbătă la orele 

13:00. Mai multe informații la 

telefon: 646 169 593. 

Căutăm internă pentru a îngriji 

o persoană în vârstă în Murcia. 

Detalii suplimentare la telefon: 

649 171 974, 649 171 974. 

Caut internă cu experiență, de 

cel puțin 35 de ani, care să aibă 

grijă de o persoană în vârstă în 

Valencia. Telefon: 674 473 625. 

Avem nevoie de internă, cu 

experiență și bune recomandări, 

pentru a îngriji două persoane 

în vârstă (un matrimonio) în 

Galdakao (Vizcaya). Telefon: 

946 750 750. 

MUNCĂ - CERERI 

Doamnă seriosă 46 de ani cu 

expierență în serviciul domestic, 

caut loc de muncă ca şi externă 

în comunitatea Madrid. Disponibilitate 

imediată. Telefon: 642 

087 102. 

Caut de muncă ca și i nternă 

în Comunitatea Madrid. Am 

experiență și bune recomandări. 

Telefon: 632 547 527. 

Doamnă 43 de ani, curată, 

gospodină, caut de muncă în 

Comunitatea Madrid, ca externă, 

în curățenie, îngrijit copii sau 

persoane în vârstă, sau în domeniul 

confecțiilor. Am experiență 

și referințe foarte bune. Telefon: 

625 736 494. 

Doamnă serioasă, cu experiență 

în domeniul curățeniei, caut 

de muncă ca și externă, cu ora, în 

Coslada sau zone apropiate. Telefon: 

642 859 842. 

Tânăr, 24 de ani, caut de muncă 

în comunitatea Madrid, ca 

șofer sau peón în construcții. Sunt 

serios și disponibil. Telefon: 642 

364 613. 

Domn, 48 de ani, serios, corect 

și responsabil, foarte bun șofer, 

fără obligații și cu disponibilitate 

maximă, caut de muncă în toată 

Spania în domeniile în care am 

experiență: zidărie, electricitate, 

mecanică auto, grădinărit sau îngrijit 

persoane în vârstă. Telefon: 

602 568 457. 

Tânăr, 35 de ani, posesor permis 

conducere categoria B de 

16 ani, caut de muncă în orice 

domeniu, în zona Alicante și împrejurimi. 

Mă puteți contacta la 

numărul de telefon: 642 482 379. 

Doamnă responsabilă, cu experiență, 

caut de muncă ca 

și externă, după orele 12:00, de 

luni până vineri, sau sâmbătă și 

duminică toată ziua, în Alcalá de 

H enares sau împrejurimi. Telefon: 

642 893 153. 

Doamnă serioasă, responsabilă, 

cu experiență, caut de muncă 

în Madrid ca externă. Telefon: 

642 190 130. 

Tânăr, 29 de ani, din comunitatea 

Madrid, caut de muncă în 

orice domeniu. Posed carnet de 

conducere categoria B, din anul 

2006. Mai multe informații la telefon: 

631 649 403. 

Doamnă, 45 de ani, s erioasă, 

responsabilă, cu experiență și 

referințe foarte bune, caut de 

muncă ca externă în Madrid, după-masă, 

ca bonă la copii, îngrijitor 

la persoane în vrâstă, curățenie 

în casă. Telefon: 642 939 878. 

Șofer cu microbuz de marfă 

personal, 25 de ani de experiență, 

caut de muncă în comunitatea 

Madrid. Mai multe informații la 

telefon: 642 295 885. 

Doamnă, 42 de ani, foarte 

serioasă, curată, gospodină, caut 

de muncă ca și internă în zona 

Barcelona. Telefon: 642 601 436. 

ÎNCHIRIERI-OFERTE 

Închiriez cameră pentru o fată, 

în zona San Fermin / Madrid, 

Linia 3, stația de metrou Doce de 

Octubre. Preț: 160 €. Detalii suplimentare 

la telefon: 642 925 210. 

Se închiriază cameră cu baie 

în Meco la un preț convenabil. 

Cer și ofer seriozitate. Telefon: 

666 187 826. 

Închiriez cameră pentru o 

persoană, de preferință femeie, în 

Madrid zona Moncloa preț avantajos. 

Telefon: 637 993 720 sau 

642 340 275. 

Închiriez cameră pentru 

o persoană liniştită, curată, 

educată şi nefumătoare, în M adrid 

( Portazgo), foarte aproape de 

A tocha, într-un apartament nou 

şi frumos, spațios. Camera este 

utilată cu pat de 1,35 şi dulap în 

perete. Preţul: 250 € + cheltuieli. 

Mai multe informații la telefon: 

642 837 077, după orele 20:00. 

VÂNZĂRI 

Vând teren intravilan pentru 

construcții în zona de vile, sat 

Frățești, județul Giurgiu, la 50 km 

de București și 10 km de Giurgiu, 

cu suprafața totală de 1.012 mp. 

Preț negociabil: 13.500 €. Terenul 

se poate vinde și parcela, fiecare 

parcelă având 506 metri pătrați, 

preț 7.000 € ușor negociabil. Telefon: 

663 385 792. Pot trimit poze 

cu terenul, pe WhatsApp. 

Casă de vânzare în Bistriţa, 

regim de înălţime P+M cu anexă, 

finalizată recent. Preţ: 50.000 €. 

Suprafaţă utilă 168 mp. La parter: 

sufragerie, bucătărie, baie, hol. 

La mansardă: trei camere, baie, 

dressing. Exterior finisat, interior 

semifinisat. Utilităţi: apă, canal, 

curent. Mai multe informații la 

telefon: 0040/744 662 564, sau e- 

mail: amotalisc@yahoo.ro 

Vând remorcă cu prelată, mai 

mică de 750 kg. Informații suplimentare, 

la telefon: 676 418 599. 

Vând 600 mp teren construcții 

case. Apă, gaz, curent la 130 m, 

în Stupini, județul Brașov, Str. 

Nicovalei. Se vinde și în doua rate 

pe perioada unui an, prin contract 

notarial. Exclus agenții si intermediari. 

Preț: 15.000€. Relații la 

email: panalucian77@gmail.com 

sau la telefon 0034/ 642 686 552. 

Vând casă cu 2 camere şi dependinţe 

în Horodiştea, Cotnari, 

judeţul Iaşi, cu 6200 mp de teren, 

41 m front la strada asfaltată. Casa 

este situată la 150 m de şcoală şi 

dispensar și este dotată cu satelit, 

telefon, curent electric. Renovată 

în 2010. Se vinde complet 

mobilată plus unelte agricole şi 

capacităţi pentru depozitat vinul. 

Viţa-de-vie este pe rod, iar livada 

are pomii altoiţi pe diverse soiuri. 

Preţ 22 500 euro. Fotografii şi alte 

detalii, sunt disponibile pe site-ul 

OLX, sub denumirea „căsuţa ideală”. 

Telefon: 0040/746 749 818 

(doamna Grigore). 

Teren de vânzare în Corbu 

(Constanța), în suprafață de 

5.000m2 cu deschidere de 20/250, 

utilități în apropiere. Preț: 25.000 

€. Mai multe detalii, la telefon: 

600 284 594. 

Vând casă în Reșița, 6 camere, 

2 băi, pivniță, 4 holuri, încălzire 

centrală pe gaz, curte, garaj, 

anexe, gradină 540 mp. Cartier 

liniștit. Preț negociabil. Contact: 

Ioan Draia, telefon 0040/ 744 615 

904, email: jdraia@hotmail.com 

DIVERSE 

Cedez (traspaso) magazin 

alimentar cu specific românesc, 

în Coslada ( Madrid). 

Mai multe informații la telefon: 

677 521 706. 

Căutăm agent comercial 

cu experiență în vânzări de 

produse românești și portofoliu 

de clienți format. Salariul 

interesant! Informații suplimentare 

la telefon: 615 410 

243 - Marius, sau 615 417 691 

- Sándor. 

SERVICII 

Servicii funerare internaționale. 

Organizăm repatrierea 

decedaților din străinatate. 

Asigurăm transport funerar până 

la domiciliu, din toată Europa, 

sicriu omologat UE. Pass mortuar. 

Serviciile noastre au standarde 

europene la prețuri mici și 

sunt NON STOP. Maximă seriozitate 

și profesionalism. Telefon: 

0040 / 747 932 082, E-mail: 

alexstarliciu@gmail.com 

MATRIMONIALE 

Sunt un domn drăguţ, sincer, 

sufletist, am vârsta de 43 ani,170 

cm, zodia Taur, cu simţul umorului 

foarte dezvoltat, serviciu, 

permis auto, fără obligaţii, caut 

doamnă până în 40 ani, sufletistă, 

drăguţă, sinceră, pentru o relaţie 

de lungă durată / căsătorie. Cer şi 

ofer seriozitate maximă. Telefon: 

0040/ 771 639 476. 

Doamnă, 59 de ani, divorțată, 

160/58, fără obligații, din 

Comunitatea Madrid, doresc 

să cunosc un domn de vârstă 

apropiată, pentru prietenie/ 

căsătorie. Telefon: 603 842 980. 

Bărbat serios, 59 de ani, 

văduv, caut o doamnă de vârstă 

apropiată pentru relaţie serioasă, 

din Comunitatea Madrid. Pot fi 

contactat la telefon: 667 274 167. 

Domn, 46 de ani, fără obligații, 

situație economică stabilă, caut o 

doamnă de vârstă apropiată, fără 

obligații, pentru a întemeia o familie. 

Telefon: 637 092 992. 

Domn, 47 de ani, din comunitatea 

Madrid, doresc să cunosc 

o doamnă cu vârsta între 40 - 43 

de ani, pentru o relație serioasă. 

Telefon: 642 502 842. 

Domn, 56 de ani, caut o 

doamnă serioasă, cu suflet, din 

Comunitatea Madrid, pentru o 

relație serioasă de prietenie/ căsătorie. 

Telefon: 697 726 258. 

Domn, 43 de ani, serios, fără 

vicii, doresc să cunosc o doamnă 

cu vârsta între 30 și 45 de ani, 

pentru o relație serioasă/căsătorie. 

Telefon: 642 629 980. Aventurierele, 

să se abțină! 

Anunţurile de mică 

publicitate sunt 

GRATUITE! 

E-mail: redactia@ 

occidentul-romanesc.com 

Telefon: 

642 298 948 - DIGI 

(de luni până vineri: 

09:00 –18:00)

occidentul romanesc nr 71

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?