ClujManifest 2017 - Editie Tiparita - An 3 - Nr.54 - 18 Ianuarie - 25 Ianuarie 2017

ANUL III • NR. 54 • 18-24 Ianuarie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Clujul, cel mai scump oraș din România
“Capitala” Transilvaniei
a depășit în acest an
capitala țării la prețul
apartamentelor.
Teoretic, cine cumpăra
iarna trecută la Cluj un
apartament cu 90.000
de euro îl putea vinde
acum cu 100.000. Dacă
dinamica de creștere
s-ar menține ca în 2016,
în curând și Timișoara
va ajunge înaintea
Bucureștiului în privința
prețurilor.
pag. 4-5
CMID, funcțional la
începutul anului 2018
pag. 6-7
Omul care aştepta valiza lui Becali
hărţuieşte judecătorii şi juriştii lui Boc
Un personaj bântuie de câteva luni prin instanţele de
judecată clujene. Rareori lipseşte din primul rând.
Încheie şedinţele zilnic cu cel puţin 10 dosare. E o
mai veche cunoştinţă a judecătorilor. Radu Marino
îşi parchează autoturismul în faţa intrării Palatului de
justiţie când mijeşte de ziuă. Apoi se aşază pe banca din
faţa sălii de contencios, unde aşteaptă să se deschidă.
pag. 3

Editorial 2
CLUJ MANIFEST
Cultură şi identitate. Un vis?
Încercarea de definire a ceea ce înseamnă
cultura pare mai degrabă un demers
sortit eşecului, din cauza dificultăţii de
a cuprinde numeroasele nuanţe pe care
actul cultural le-a îmbrăcat de-a lungul
veacurilor, încă de la exercitarea sa neintenţionată.
Şi totuşi, nimeni şi nimic
nu-i va împiedica pe oameni să încerce
a cuprinde în cuvinte necuprinsul. Aşa
se face că în 1952, când UNESCO le-a
cerut antropologilor americani Alfred
Louis Kroeber si Clyde Kluckhohn să
inventarieze semnificaţiile diverse pe
care termenul de cultura le ia, aceştia
au avut surpriza de a descoperi 146 de
astfel de nuanţe. Văzut adesea dispensabil,
invidiat, adulat, neînţeles, detestat,
marginalizat, neapreciat, omul de
cultură este un apostol al egalităţii, căci
ceea ce face el nu serveşte unor ambiţii
individuale. În alcătuirea sa unitară între
biologic şi cultural, pe de o parte, dar
şi natural şi cultural, pe de alta, omul
se poate regăsi într-un produs cultural
şi fiecare element asimilat constituie
o treaptă care îl ridică pe scara calitativă
umană, de la existenţa naturală spre
cea bazată pe valori. Noua titulatură a
Ministerului Culturii, ce a adăugat şi
Identitatea naţională a stârnit discuţii.
În era globalizării, care îşi face loc în
detrimentul calităţii, să vorbeşti despre
identitate naţională pare, pentru unii,
perimat, altora le aminteşte de instituţii
şi mentalităţi ale radicalismului de
dreapta. Cert este că Uniunea Europeană
încurajează afirmarea identităţii naţionale
în limitele unităţii în diversitate.
Culmea este că englezilor nu li s-a părut
suspect să aibe un Secretariat de Stat al
Moştenirii Naţionale între 1992 şi 1997,
denumit azi Secretariat de Stat pentru
Cultură, Media şi Sport. Dar ei au inaugurat
tocmai în 15 ianuarie 1759 primul
muzeu naţional din lume, British Museum.
Unde era cultura noastră atunci?
Şi totuşi, de ce am avea mai puţine motive
să ne cultivăm mândria naţională,
în termeni raţionali, practicând o cultură
a valorilor? Desigur, asistăm poate la o
efemeralizare a actului cultural, la răsturnări
ale scării de valori, vrem recunoaşterea
meritelor hic et nunc. Şi avem
dreptate, căci vremea artistului muritor
de foame, pe care îl apreciază doar posteritatea
nu mai poate fi un model contemporan.
În discursul de la Academia
Română prilejuit de Ziua Culturii Naţionale,
Ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu
vorbea de experimentarea sinucigașă a
abandonării culturii, de fenomenul deculturatizării
durabile, termeni duri, dar
care oglindesc o realitate tristă. Dincolo
de festivismul unor manifestări, lipsa de
coerenţă în prezervarea bunurilor culturale
existente şi de promovare a valorilor
reale îndreptăţesc utilizarea lor. “În
opinia mea, am intrat într-o epocă a derizoriului,
care este la fel de periculoasă
pentru cultură ca și epoca anticulturală,
reprezentată de defunctul regim comunist.
Acum nimeni nu mai amenință fățiș
cultura și pe creatorii ei, nici nu-i mai
cenzurează politic manifestările, însă
un văl apăsător de tensiune și dispreț,
de indiferență instituțională și iresponsabilitate
acoperă zi de zi tot ce se face
în materie de cultură” afirma Ministrul
Culturii. O poziţionare socială adecvată
a creatorului, a cercetătorului ştiinţific,
consolidarea instituţiilor culturale şi de
cercetare, conservarea și valorificarea
superioară a patrimoniului sunt direcţiile
pe care domnia sa le doreşte. Proiecțiile
bugetare multianuale pentru cultură
completează lista, dar dacă România
ar adăuga cultura ca motor esenţial de
atragere a fondurilor europene, poate
că toate acestea ar avea sorţi de izbândă.
E adevărat, nu am reuşit să utilizăm
în proiecte de dezvoltare economică şi
infrastructură sumele puse la dispoziţie
de Uniunea Europeană, dar cu siguranţă
că numeroasele monumente istorice
care au nevoie de conservare şi reabilitate
ne-ar putea bucura de frumuseţea şi
strălucirea celor pe care le admirăm în
întreaga Europă. Fiecare creator, fiecare
monument istoric sau de arhitectură,
fiecare produs cultural care trece proba
valorii de-a lungul timpului sunt cecuri
în alb pentru viitorul umanităţii. Pentru
noi, ele au fost durate în cuvinte de Mihai
Eminescu, de Blaga, de Rebreanu,
de Preda, de Nichita Stănescu, de mulţi,
mulţi alţii care au dăruit literatura română
acestei naţii şi lumii întregi. Le-a durat
în piatră Constantin Brâncuşi, le-au
durat în lemn anonimii constructori ai
bisericilor din Transilvania. Au înveşmântat
în poezia culorilor aşternute pe
zidurile mănăstirilor din Moldova. Au
făcut-o în cetăţile din întreaga ţară, în tiparniţa
de la Braşov, în borangicul Muscelului,
în duioşia baladelor, în patimaşe
Rapsodii. Fiecare şi-a zidit o Ană în arta
sa. Lor, creatorilor de cultură şi civilizaţie
din România li se cuvine ca Ministerul
Culturii şi Identităţii Naţionale
să fie unul al Valorilor şi Decenţei. Lor
li se cuvine ca nu doar 15 ianuarie, ci
întregul an să fie unul al culturii. Poate
că atunci vom învăţa din lecţiile istoriei
şi ne ne vom ruşina să construim un vis
românesc.
Alice Valeria Micu
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Justiție 3
Omul care aştepta valiza lui Becali
hărţuieşte judecătorii şi juriştii lui Boc
Un personaj bântuie de câteva luni prin instanţele
de judecată clujene. Rareori lipseşte
din primul rând. Încheie şedinţele zilnic cu cel
puţin 10 dosare. E o mai veche cunoştinţă a
judecătorilor. Radu Marino îşi parchează autoturismul
în faţa intrării Palatului de justiţie
când mijeşte de ziuă. Apoi se aşază pe banca
din faţa sălii de contencios, unde aşteaptă să
se deschidă. Îl ştiu bine toţi jandarmii, grefierii,
judecătorii şi juriştii instituţiilor statului.
Chiar şi în acest început de an nou, pensionarul
clujean are zilnic câteva doare de susţinut.
Se reprezintă singur. În sală a rămas doar cu
„gândacul” de la juridic din Primărie în faţa
judelui. Îi face confidenţe şi complimente juristei,
pe hol. În faţa judecătorului însă se concentrează
doar pe conţinutul dosarului. O ia
de la capăt cu fiecare nouă strigare, ca şi cum
ar intra de fiecare dată pentru prima oară în
palat. Bliţul de la ieşire parcă îl trezeşte dintr-un
coşmar. „Te aşteptam de mult, măi copile”.
Începe povestea sa, chiar pe banca din
faţa sălii. Nu a dormit toată noaptea. „Trebuie
să scriu note de şedinţă pentru fiecare dosar”.
Nu este dus cu capul, cum îl cred toţi cei care
îl văd zilnic, ca un concurent de seamă al procesomanilor
celebri. Omul doar îşi cere dreptatea
pe care o aşteaptă de peste două decenii.
Povestea legii neterminate 18
Totul a pornit de la revoluţie, sau mă rog,
evenimentele percepute în epocă drept o
schimbare de regim politic. Marino a cerut
reconstituirea dreptului de proprietate, pe locul
pe care a deţinut bunicul său un teren de
2 hectare, pe Calea Turzii, pe care se găseşte
în prezent reprezentanţa Mercedes. Iniţial
democraţia părea că se află pe drumul normal
spre vest, a obţinut câştig de cauză în instanţă
şi terenul moştenit. Problemele s-au precipitat
când a cerut punerea în posesie. Primăria
s-a opus şi în mod surprinzător, alte persoane
aveau să-şi împartă terenul moştenit de el.
Apoi să-l valorifice pe bani grei, în beneficiul
reprezentanţei Mercedes şi a unei firme de
medicamente. De peste două decenii îşi caută
dreptatea în zadar. Justiţia pentru el a rămas
la fel ca pentru poet, „o frază de dânşii inventată”.
Speranţa lui Adrian Marino a venit
odată cu Legea accesului la informaţii de interes
public Legea nr 544 din 2001. O ştie mai
bine şi a folosit-o mai mult ca jurnaliştii Nu
mai are nimic de pierdut, vrea să demonstreze
că cei care s-au ocupat de reconstituirea dreptului
de proprietate au comis abuzuri. A cerut
Primăriei şi Prefecturii acces la documentele
prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate
pentru toate persoanele de care are ştiinţă că
s-au împroprietărit pe terenul pe care el avea
dreptul. Mult mai răbdptor decât orice detectiv
sau ziarist de investigaţie. Când a fost
respins a cerut din nou acelaşi lucru, uzând
de aceeaşi lege. Când a primit cele solicitate
a renunţat la unele dosare, cum a fost cazul
pentru o solicitare de la Prefectură.
Dus cu capul după dreptate
Pentru gardienii clădirii în care se împarte
dreptate, Radu Marino este un bătrân dus cu
capul. Jandarmii îl văd zilnic în geaca roşie,
târând pe scări o geantă imensă cu dosare
şi insistând în faţa judecătorilor cu acelaşi
obiect. Pentru grefieri este un caz patologic,
cu unul care repetă obsesiv acelaşi poem
neînţeles. Pentru judecători, un procesoman
nebun, dar cu studii superioare tehnice, care
i-au permis cu uşurinţă să deprindă limbajul
juridic şi care ştie unde să înţepe ca să doară.
Pentru Primărie este un tip cu probleme
la etaj, dar pentru că trebuie să păstreze aparenţele,
au delegat o juristă să susţină fiecare
dosar în parte.
Vedetă în dosarul Valiza
Pentru Gigi Becali, Radu Marino este un om
de onoare, care nu a retractat nicio secundă
susţinerea potrivit căreia valiza cu bani confiscată
de procurorii DNA în iunie 2008, cu
ocazia meciului de fotbal dintre U şi CFR
Cluj, ar fi fost de fapt destinată achiziţiei unui
teren al său. De altfel condamnarea lui Radu
Marino în dosarul „valiza”, pentru favorizarea
infractorului şi fals în înscrisuri a expirat chiar
la sfârşitul anului trecut. Mai precis termenul
de supraveghere. Becali a prezentat procurorilor
în apărarea sa, un antecontract de vânzare-
cumpărare a terenului lui Marino, ca pretext
pentru deplasarea la Cluj a valizei cu 1,7
milioane euro, contrasemnat de avocata Ciul,
antrenorul victor Piţurcă şi deţinutul politic
Raul Volcinschi.
Doar mort va renunţa să caute dreptate
În ciuda vârstei înaintate şi a amenzilor pe
care unii judecători plictisiţi de insistenţa
clujeanului pentru a obţine dreptate, Radu
Marino ameninţă că merge mai departe. „Nu
mă las până nu demonstrez că cei care trebuiau
să-mi reconstituie dreptul de proprietate
se împroprietăreau pe ei”, încheie clujeanul
povestea sa, care în continuare este aşteptat
zilnic de alţi magistraţi, care aşteaptă nervoşi
cu sutele de dosare de soluţionat sub braţ.
Marino dezvăluie câteva nume pe care le suspectează
de aranjamente, precum Usate sau
Jakab. „Timpul îmi va demonstra că eu am
avut dreptate”, mai spune petentul. Cât despre
amenzile pe care le recepţionează cu generozitate
de la magsitraţi, de la 100 la 500 de lei
pe bucată dosar, Marino susţine că nu poate fi
acuzat de abuz de justiţie şi că spre desebire
de cazurile generale, legea accesului la informaţii
de interes public nu are nicio restricţie
în acest sens. Radu Marino a lucrat ca inginer
la Hidroelectrica, având la activ realizări precum
hidrocentrala de la Mărişel. Este rudă cu
regretatul critic literar Adrian Marino.
Mihai Bacalu

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Clujul, cel mai scump oraș din România
“Capitala” Transilvaniei a depășit în acest an capitala țării la prețul apartamentelor.
Teoretic, cine cumpăra iarna trecută la Cluj un apartament cu 90.000 de euro îl
putea vinde acum cu 100.000. Dacă dinamica de creștere s-ar menține ca în 2016, în
curând și Timișoara va ajunge înaintea Bucureștiului în privința prețurilor.
Analizele realizate de portalul Imobiliare.
ro arată că în anul ce s-a încheiat pretențiile
vânzătorilor de locuințe din România au
revenit pe un curs ascendent. Potrivit indicelui
portalului, prețul mediu solicitat pentru
apartamentele disponibile spre vânzare
în țara noastră (noi și vechi) s-a majorat cu
10,7% în ultimele 12 luni, de la 951 euro/
mp util la finele lui 2015 până la 1.053 de
euro în decembrie 2016. Radiografia distribuției
cererii în funcție de preț indică și o
majorare a puterii de cumpărare a populației.
La Cluj-Napoca, indicele Imobiliare.ro a
consemnat o creștere de 11,4% pe parcursul
anului trecut, de la 1.117 euro/mp la finele
lui 2015, până la 1.244 euro/mp în decembrie
2016. Cel mai mare avans, de 11%, a
fost consemnat de apartamentele vechi, care
au ajuns la 1.276 euro/mp, de la 1.150 de
euro. Locuințele noi s-au apreciat cu 8,1%,
de la 1.093 la 1.181 euro/mp. Pe piața clujeană
se poate observa orientarea spre locuințe
mai scumpe. “Ponderea căutărilor de apartamente
mai ieftine de 40.000 de euro a scăzut
substanțial la Cluj, de la 28% la finele lui
2015, până la 12% spre sfârșitul lui 2016. În
schimb, cererea pentru segmentele 40.000-
60.000 de euro s-a majorat de la 27 la 34%
, iar cea pentru cele de 60.000-80.000, de la
25 la 29%. Palierul 80.000-100.000 de euro
a consemnat un avans important, de la 9 la
14%, în vreme ce interesul pentru proprietăți
mai scumpe de 100.000 de euro a rămas
constant, la 11%”, potrivit Adrianei Lefter,
analist la Imobiliare.ro.
Piață ieftină pentru europeni
Anul trecut, sectorul rezidențial a crescut în
toată țara, mai accelerat decât în 2015, a remarcat
Răzvan Cuc, președintele rețelei Re/
Max România Cluj. Tendința a fost resimțită
ca livrări de locuințe noi (10% peste nivelul
din 2015) și din perspectiva volumului de
tranzacții. Programul Prima Casă este motor
principal de creștere. „Chiar dacă legea
dării în plată a creat un val de îngrijorare
înainte de lansare, piața a găsit rapid soluții
de finanțare prin adaptarea de către bănci a
produselor pentru finanțări, totul pe fondul
unei cereri în creștere. Prima Casă a avut o
perioadă scurtă de sincopă, dar aceasta nu a
afectat tendința de creștere a pieței. În condiții
de stabilitate economică la nivel european,
rezidențialul autohton va continua să
crească în 2017 într-un ritm cel puțin egal
cu cel consemnat anul trecut. România este
o piață foarte ieftină în Uniunea Europeană
pe segmentul rezidențial. Pe fondul deficitului
de spațiu locativ, românul va continua
să aibă ca prioritate achiziția unei locuințe.
E de așteptat ca noile ansambluri de locuințe
să aibă livrări cu cel puțin 10% mai
mari decât în 2016. Este posibil să vedem
o curbă de creștere mai accentuată pe zona
apartamentelor noi, ca urmare a garanțiilor
diferențiate acordate acum prin Prima Casă
– locuințe noi față de cele vechi. Aceste
creșteri, cu o medie relativ temperată la nivel
național, sunt în afara unui risc de bulă
imobiliară, precum cea prin care România a
trecut după 2008”, afirmă Cuc.
Reîncepe cumpărarea de terenuri
Vânzările s-au reluat în a doua parte a anului
trecut la nivel național, odată cu relaxarea
condițiilor de creditare. În ultimii doi
ani, rezidențialul autohton s-a înscris pe o
traiectorie ascendentă, reușind să depășească
pragul de jos atins în perioada de recesiune.
Această tendință se va menține în anul ce
tocmai a început, însă nu fără constrângeri,
conform jucătorilor din piață. Alexandru
Petrescu, asociat în companiei Esop Consulting,
consideră că piața locuințelor se află
în dezvoltare. Anul trecut, mai mulți investitori
au fost atrași de rezultatele pozitive din
ultima perioadă și au trecut la cumpărarea
de terenuri și anunțarea unor dezvoltări viitoare,
fenomen ce nu se limitează la București.
Dezvoltatorii nou intrați primesc sem-
Alexandru Petrescu, managing partner Esop: „Prețurile rămân corelate cu puterea de
cumpărare a românilor și de posibilitățile de creditare. Când băncile au revenit la condiții
mai flexibile de creditare, la avansuri de 15-20%, tranzacțiile s-au reluat”

CLUJ MANIFEST
ne încurajatoare după anunțarea proiectelor.
Economic 5
Prețuri în funcție de venituri și de bănci
„Un lucru bun pentru dezvoltarea pieței este
faptul că majoritatea cumpărătorilor sunt
clienți finali, iar investitorii care cumpără
- mai puțini decât în anii de boom - au
în vedere închirierea și nu revânzarea, ca
să forțeze creșterea prețurilor. În ultimele
luni din 2016, condițiile de creditare s-au și
relaxat, lucru care a început să se vadă în
vânzări, iar diferențierea condițiilor de creditare
la Prima Casă în favoarea locuințelor
noi va avea impact pozitiv în perioada următoare.
Prețurile rămân corelate cu puterea
de cumpărare a românilor și de posibilitățile
de creditare. Au fost câteva luni de blocare
a creditării, de către legea dării în plată,
atunci când avansurile au depășit economiile
potențialilor cumpărători. Când băncile
au revenit la condiții mai flexibile de creditare,
la avansuri de 15-20%, tranzacțiile s-au
reluat, în a doua parte a anului”, a declarat
Petrescu. Evoluția Prima Casă indică sensibilitate
la condițiile de creditare impuse de
către bănci, programul având o funcționare
accelerată în prima parte a anului, pe fondul
discuțiilor privind majorarea avansurilor la
celelalte tipuri de credite ipotecare și chiar
stoparea programului guvernamental, conform
experților imobiliari.
Statul schimbă foaia: apartamentele noi,
avantajate
Din acest an, regulile jocului pentru Prima
Casă se schimbă, iar aceasta face posibil
ca la Cluj să se cumpere mai multe apartamente
noi. Începând cu 1 ianuarie, statul
acordă garanții diferențiate în funcție de tipul
locuințelor achiziționate. Pentru cei care
locuiesc în chirie, dar au în vedere achiziția
unei locuințe, Prima Casă va rămâne una
dintre cele mai atractive soluții. Specialiştii
agenţiei clujene Edil Imobiliare au semnalat
faptul că, potrivit unei ordonanțe de urgență
aprobate la finalul anului trecut, din 1 ianuarie
2017 garanția statului pentru achiziția de
apartamente vechi prin intermediul Prima
Casă se reduce. Locuințele noi și cele consolidate
vor beneficia de o cotă de garantare
de 50%, în vreme ce proprietățile ce nu se
încadrează în aceste categorii vor fi garantate
în proporție de maximum 40%. În categoria
locuințelor noi se încadrează imobilele
recepționate cu cel mult cinci ani înainte
de data solicitării creditului garantat. De o
garanție de 50% vor beneficia și unitățile
locative care au fost supuse unor lucrări de
intervenție în vederea consolidării sau a reducerii
riscului seismic cu cel mult cinci ani
înainte de data solicitării creditului garantat.
Românii de străinătate, neinteresați de
Prima Casă
În perioada ianuarie-octombrie 2016 s-au
acordat 30.044 de garanții Prima Casă, de
2,8 miliarde de lei. De la lansarea programului,
în 2009, au fost acordate 201.080
de garanții, de 17,2 miliarde de lei, pentru
finanțări de 34,4 miliarde. Rata creditelor
neperformante în rândul beneficiarilor Prima
Casă este de 0,3 %, iar până în prezent
au fost executate 508 garanții. Programul a
avut pentru 2016 un plafon de garantare de
1,69 miliarde de lei. Acesta a beneficiat prin
hotărâre de guvern un plafon de garanţii de
1,5 miliarde. S-a adăugat un plafon reutilizat
de 17,7 milioane de aferent noilor finanțatori
reintrați în program și care începând
Unde apar noile locuințe
cu anul trecut aplică principiul împărțirii
proporţionale a riscurilor și pierderilor între
stat și finanțator. În 2016 s-au putut acorda
garanţii şi în limitadiferenţei alocate şi neutilizate
din plafonul din anul precedent, de
172 de milioane de lei, din care valoarea
neutilizată aferentă diasporei reportată pe
2016 era de 9,8 milioane de lei. Plafonul de
garantare pe anul trecut a permis finanţatorilor
acordarea de credite de 3,38 miliarde
de lei.
Călin Poenaru
Prețuri medii de vânzare la apartamente (decembrie 2015/2016)
Cluj-Napoca 1.117 euro/mp 1.244 euro/mp +10,7%
București 1.069 euro/mp 1.138 euro/mp +6,5%
Timișoara 940 euro/mp 1.027 euro/mp +9,3%
Brașov 877 euro/mp 910 euro/mp +2,6%
Constanța 917 euro/mp 968 euro/mp +5,6%
Iași 847 euro/mp 858 euro/mp +1,3%
Sursa: Imobiliare.ro
Răzvan Cuc, președinte Re/Max România: „Prima Casă a avut o perioadă scurtă de
sincopă, dar aceasta nu a afectat tendința de creștere a pieței. Pe fondul deficitului de
spațiu locativ, românul va continua să aibă ca prioritate achiziția unei locuințe”
Cele mai multe dintre noile proiecte rezidenţiale de la Cluj sunt încadrate pe segmentele
medii, în ansambluri rezidențiale ca Bonjour, Contemporano, Platinia, Sophia, iar segmentul
de lux a cunoscut la o dezvoltare semnificativă, Riviera Residence finalizându-se
în 2015, potrivit agenției Coldwell Banker Transilvania. Gheorgheni şi Bună Ziua sunt
cele mai dinamice zone pentru construcţii noi, proiecte precum Grand Hill Residence
urmând a fi finalizate în 2017. Cartierul Iris beneficiază de o atenţie sporită din partea
dezvoltatorilor, un număr mare de locuinţe urmând a fi livrate în acest an. Printre cele mai
recent anunţate proiecte se află un complex de 100 de apartamente dezvoltat de Coratim
Grup. Pe termen mediu vor apărea noi poli de dezvoltare rezidențială, inclusiv Colonia
Sopor, care beneficiază de suprafețe mari de teren disponibile.

CLUJ MANIFEST
6 Local
Centrul pentru deșeuri,
funcțional la începutul anului 2018
Lucrările la Centrul de Management al
Deșeurilor, reluate după doi ani
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul
Alin Tişe, a semnat astăzi, 24.11.2016,
contractul de lucrări rămas de executat la
CMID, celula nr. 1, cu asocierea “KRANZ
EUROCENTER SRL - INSTITUTUL DE
STUDII ŞI PROIECTĂRI ENERGETI-
CE (ISPE)”. Termenul de realizare este de
14 luni (cu termen de proiectare de 4 luni),
pentru lucrările de remediere a deficienţelor
constatate, cât şi pentru realizarea staţiei
de tratare şi a staţiei de sortare. Tișe a ținut
să menționeze că o atenție deosebită i va fi
acordată acestui proiect, în permanență cineva
se va afla pe șantier și va monitoriza
lucrările. “Vom avea permanent oameni pe
şantier, vom încerca zi de zi să monitorizăm,
astfel încât noi să ne facem datoria, să facem
plăți la timp şi să susţinem constructorul în
tot ce are nevoie, iar ei se încadreze în termene,
poate chiar să scurtăm aceste termene,
fiind o urgenţă maximă problema gunoaielor
pentru judeţul nostru şi pentru oameni.
Deja oamenii noştri au fost pe teren, ştim
exact ce avem de făcut acolo. E atât de
vechi proiectul acesta încât toţi clujenii cunosc
problema cu CMID şi cu celulele, însă
asta a fost situaţia, am găsit în această fază
proiectul şi suntem datori să îl ducem mai
departe cât și mai repede să îl finalizăm”, a
mai spus Tişe. Valoarea contractului este de
111.103.998,44 lei plus TVA (aproximativ
24 milioane de euro), bani europeni. “Mă
bucur că am reuşit să deblocăm acest proiect
şi să putem semna contractul de lucrări. Criza
gunoaielor în judeţul Cluj este o chestiune
extrem de serioasă, tocmai de aceea vom
încerca să urgentăm finalizarea acestui proiect
cu succes. Vom acorda toată asistenţa şi
vom face toate diligenţele pentru a sprijini
constructorul pentru a executa contractul
în termenul stabilit” a declarat Preşedintele
Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.
Se închid gropile de gunoi neconforme
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin
Tişe, a semnat miercuri, 11 Ianuarie 2017,
cererile pentru emiterea autorizaţiilor de
construire în vederea executării lucrărilor de
închidere a depozitelor neconforme de deşeuri
Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda
şi Huedin. Valoarea totală aferentă lucrărilor
de închidere a acestor patru depozite neconforme
este de 29.801.835,65 lei fără TVA,
sumă din care aproape 80% - 23.394.709,82
lei este destinată închiderii depozitului de
la Pata Rât. „Primăriile din Cluj-Napoca,
Gherla, Turda şi Huedin vor elibera în cel
mai scurt timp posibil autorizaţiile de construire.
După emiterea acestora, Consiliul
Judeţean Cluj, în calitate de beneficiar, va
emite ordinul de începere a lucrărilor de
execuţie pentru închiderea gropilor de gunoi
neconforme, lucrări ce vor trebui finalizate
în maxim 12 luni”, a declarat Preşedintele
Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin
Tişe.
Groapa de la Pata Rât, închisă cu bani
din bugetul CJ Cluj
Consiliul județean Cluj a aprobat plata cheltuielilor
pentru închiderea rampei de gunoi
cu toate deșeurile suplimentare depozitate
ilegal. Potrivit adresei primite de Ministe-
Alin Tișe, președinte CJ Cluj:
„Mă bucur că am reuşit să deblocăm acest proiect şi să putem semna contractul de lucrări.
Criza gunoaielor în judeţul Cluj este o chestiune extrem de serioasă, tocmai de
aceea vom încerca să urgentăm finalizarea acestui proiect cu succes”

CLUJ MANIFEST
rul Mediului, nu se poate realiza inchiderea
parțială a rampei, este necesar să se asigure
preluarea în corpul depozitului care va
fi acoperit a tuturor deșeurilor existente în
zona de depozitare. ”Ministerul Mediului
ne-a comunicat că trebuie închisă toată rampa
pentru ca nu poti se desparti blocul de
deseuri, iar cheltuielile cauzate de deșeurile
suplimentare trebuie să le suportam din
bugetul judetului. Exista o plângere penală
ce urmează să stabilească cine a dus acele
deșeuri. Noi ne-am constituit parte civilă
în acel dosar cu această valoare. Nu se pot
separa gunoaiele. Avem un contract licitat
si semnat pentru închiderea rampei, dar au
stat pe loc pentru că nu se știa ce se face
cu cantitatea suplimentară”, a declarat Alin
Tișe. În cadrul Proiectului Sistem de Management
Integrat la Deșeurilor în Județul
Cluj, unul dintre obiective este Închiderea
celor șase depozite urbane neconforme din
Județul Cluj. Pentru îndeplinirea acestui
obiectiv, a fost încheiat Acordul contractual
nr. 6810/26 din 02.04.2015 privind Proiectarea
şi execuţia pentru obiectivul de
investiţii ”Închiderea depozitelor urbane
neconforme din judeţul Cluj – LOT 1 – Pata
Rât, Turda, Huedin, Gherla”. Acordul contractual
a fost încheiat cu Asocierea S.C.
NORDCONFOREST S.A. – S.C. FINARA
CONSULT S.R.L. – S.C. INTERDEVELO-
PMENT S.R.L., având ca lider de asociere
S.C. NORDCONFOREST S.R.L. Ordinul
de începere a lucrărilor pentru obiectivul de
investiţii – Proiectarea şi execuţia obiectivului
de investiţii Închiderea depozitelor neconforme
de deşeuri din judeţul Cluj – LOT
nr. 1 – Pata Rât, Gherla, Huedin, Turda, în
cadrul proiectului Sistem de Management
Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj, a fost
emis începând cu data de 28.05.2015, dată
după care s-a făcut predarea amplasamentelor
în luna iunie 2015, respectiv:
04.06.2015 – Pata Rât;
05.06.2015 - Gherla;
08.06.2015 – Turda şi Huedin.
Prin adresa Antreprenorului nr.
4652/27.07.2015, înregistrată la Consiliul
Județean Cluj cu nr. 14594/27.07.2015 s-a
transmis Substanțierea Revendicării nr. 1,
conform căreia, evenimentul care a condus
la Revendicarea nr. 1, constă în existența
în zona amplasamentului Depozitului de
deseuri Pata Rât, a unui volum de deșeuri
suplimentar față de volumul de deseuri cuprins
în documentația de atribuire, diferență
constatată și cuantificată în urma întocmirii
de către Antreprenor a studiului topografic,
efectuat după predarea amplasamentului.
Diferența dintre cantitatea de deseuri luată
în considerate la întocmirea Ofertei tehnice
(raportat la cantitatea de deșeuri din Documentația
de atribuire – noiembrie 2013) și
cea constatată cu ocazia culegerii datelor
pentru proiectare și întocmirea studiilor de
specialitate, respectiv iunie 2015, este de
541.835 mc la Depozitul de deseuri Pata
Rât. Consiliul județean Cluj va suporta din
bugetul propriu suma de 6.032.846,39 lei
(fără TVA), pentru proiectul ”Sistem de Management
Integrat al Deșeurilor în Județul
Cluj”, din bugetul Județului Cluj. În această
fază, cheltuielile aferente acestor lucrări
suplimentare vor fi decontate din Bugetul
aferent Proiectului Sistem de Management
Integrat la Deșeurilor din Județul Cluj –
Capitolul Cheltuieli neeligibile, urmând să
fie recuperate de la persoanele fizice și/sau
juridice vinovate de activitățile ilicite care
au determinat cantitățile suplimentare de
deșeuri care au condus la aceste cheltuieli
neeligibile. Deoarece deșeurile au fost depozitate
după termenul prevăzut de calendarul
de sistare a activității din cadrul H.G.
nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor
precum și datorită faptului că activitatea de
Local 7
depozitare a încălcat prevederile O.U.G. nr.
195/22.12.2005 – privind protecția mediului,
precizăm că, prin adresa Consiliului Județean
Cluj nr. 14626/28.07.2015, s-a depus
la Direcția Națională Anticorupție, Plângerea
penală referitoare la Depozitul de deșeuri
Pata Rât, urmând ca, după cuantificarea
prejudiciului prin plata către Antreprenor a
sumei aferente lucrărilor suplimentare, beneficiarul
să uzeze de toate pârghiile legale
în vigoare pentru recuperarea acestuia.
Incinerator în locul actualului proiect?
Banii primiți de la UE pentru realizarea primei
celule se ridică la suma de 24 de milioane
de euro. De asemenea, în același timp
se caută soluții ca în locul celei de-a doua
celule să fie realizat un incinerator. ”Dacă
noi nu continuăm această primă celulă şi nu
o facem, practic ar trebui să dăm înapoi şi ce
am atras până acum care înseamnă vreo 54
de milioane de lei, aproximativ 12-13 milioane
de euro. Am convenit şi am discutat cu
Primăria ca în paralel cu realizarea primei
celule, noi deja să gândim soluţia definitivă,
ceea ce se va întâmpla după finalizarea
şi umplerea primei celule. Aici, cu Primăria,
ne gândim la soluţia incineratorului, ca
soluție definitivă. Având în vedere că toate
comunele au stații temporare sau folosesc
rampe de transfer, o dată ce le vom aduce
toate în prima celulă, în scurt timp se va umple.
Prima celulă se va umple foarte repede.
Incineratorul ar urma să fie gestionat de ADI
Eco-Metropolitan. În proiectul de CMID
sunt două celule, două gropi ecologice cu
membrană specială care nu permite poluarea.
A doua celulă urmează să fie făcută abia
după ce se umple prima. Dorinţa noastră
pentru a doua celulă este să nu mai atragem
bani europeni ca să nu trebuiască să-i dăm
înapoi şi în locul celei de-a doua celule să
gândim soluţia alternativă, definitivă a unui
incinerator. Practic, nu oprim proiectul să
dăm banii înapoi, dar îl dimensionăm ca a
doua parte din el să ducă la o soluţie definitivă”,
potrivit lui Alin Tișe.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Medical 9
Abordarea scaderii imunitatii in sezonul rece
prin suplimentarea cu Zinc si Vitamina C
Societatea actuală aduce numeroase avantaje,
dar şi destule dezavantaje. Stressul cotidian,
oboseala, frecventele neajunsuri date de
realitatea economică, influenţează negativ, în
general, starea de sănătate a fiecarui om în
parte.
Exista însă efecte negative mult mai
evidente şi mai rapid instalate asupra principalei
bariere de apărare a organismului, sistemul
imunitar. Este posibil ca imunitatea populaţiei
să fie tot mai scăzută. De aceea trebuie să ne
preocupe pe fiecare dintre noi, cum putem să
prevenim scăderea imunităţii. O alta problemă
care, în mod cert are impact asupra imunităţii,
este deficitul de oligoelemente. S-a observat
că legumele şi fructele conţin cu 25-50% mai
puţine minerale comparativ cu situaţia de acum
30 de ani. Se estimează că 30% din populaţia
globului este deficitară în ceea ce priveşte zincul,
acest deficit afectând în special copiii sub 5
ani din ţările în curs de dezvoltare. Deficitul de
zinc afectează în mod negativ imunitatea, ceea
ce duce la creşterea incidenţei infecţiilor. De
asemenea, scăderea imunităţii la vârstnici este
pusă în legătură cu deficitul de zinc. Nu exista
date care să ateste o creştere a incidenţei infecţiilor
respiratorii în general, dar în mod cert sunt
mai frecvente infecţiile cu bacterii rezistente la
antibiotice, chiar cu rezistenţă la mai multe antibiotice.
Cauza principală este folosirea nejustificată
a antibioticelor în infecţiile virale. Dacă
prin anumite metode (de exemplu, suplimentare
dietetică cu zinc) am scădea incidenţa infecţiilor
(respiratorii, digestive sau cu altă localizare),
am reduce şi consumul de antibiotice şi consecutiv
rezistenţa bacteriană la antibiotice. Cercetători
de la Universitatea din Florida au propus
folosirea zincului în terapia infecţilor cu bacterii
rezistente la antibiotice, zincul acţionând prin
stimularea limfocitelor T.
Studii realizate asupra pacienţilor cu
viroze respiratorii cărora li s-au administrat
suplimente de zinc au demonstrat că aceștia
au avut o durată de boală înjumătăţită şi simptome
mai puţin severe. Într-un articol publicat
recent s-a dovedit rolul suplimentării cu zinc
în reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin infecţii
respiratorii şi digestive. Sulfatul de zinc
pare a fi usor de administrat, sigur si bine tolerat
pentru prevenirea și tratamentul infectiilor comune
la copii (1) Zincul are o mare importanţă
în buna funcţionare a organismului uman, fiind
un mineral cu multe valenţe terapeutice. El s-a
dovedit eficient nu numai în creşterea imunităţii
şi combaterea răcelii, ci şi în degenerescenţa
maculară, problemele dermatologice, vindecarea
leziunilor sau ADHD.
Cercetătorii au demonstrat că zincul este de
două ori mai necesar decât fierul pentru organismul
uman şi că doza zilnică recomandată
este de 10-20 mg.
Cea mai de seamă, printre multele
funcţii ale vitaminei C este, probabil, rolul major
pe care îl joacă in sistemul imunitar. Potrivit
numărului tot mai mare de dovezi, ea ajută la
creşterea rezistenţei organismului faţă de o serie
întreagă de boli. Studii făcute atât pe animale,
cât şi pe oameni au arătat ca excesul de vitamina
C stimulează producţia de limfocite, o componentă
importantă a sistemului nostru imunitar.
Acidul ascorbic pare să fie de asemenea necesar
glandei timus (una dintre glandele majore
implicate în imunitate) şi măreşte mobilitatea
fagocitelor. Deoarece nivelurile vitaminei C în
sânge şi în ţesuturi descresc o dată cu vârstă, nu
este deloc surprinzător că anumiţi subiecţi mai
în vârstă, care primesc suplimente de vitamina
C, dovedesc o îmbunătăţire a imunităţii.
Multe studii de laborator au indicat că
vitamina C dezactivează o varietate de viruşi şi
bacterii în condiţii de laborator. Puterea vitaminei
C de relansare a capacităţii sistemului nostru
imunitar de a combate viruşii si bacteriile are
implicaţii şi în bolile cardiovasculare şi în cancerul
gastric, riscul pentru amândouă părând a
creşte prin infecţiile bacteriene. Suplimentarea
cu vitamina C poate scurta durata bolii, poate
micşora intensitatea simptomelor pentru infecţiile
căilor respiratorii şi acest lucru are ca rezultat
mai puţine zile de boală în toate tipurile de
boli acute. Administrarea de vitamina C le poate
da o formă mai puţin gravă. Vitamina C a fost
de asemenea folosită pentru a reduce simptomele
de astm şi alergii, în special în cazul rinitelor
alergice de sezon.(2) Institutul Linus Pauling
recomandă persoanelor sănătoase, barbaţi şi
femei, un consum de vitamina C de cel putin
400 mg pe zi – cantitate care satureaza la maxim
plasma şi celulele circulatorii la nefumatorii tineri
si sănătoşi. Consumarea zilnică a cel putin
cinci porţii de fructe şi legume asigura 200 mg
de vitamina C.
Dr. Simion Baltes
1. Zafer Kurugöl, The prophylactic and therapeutic effectiveness of zinc
sulphate on common cold in children, Acta Pædiatrica, 2006; 95: 1175-
1181. 2. S. Maggini, Essential Role of Vitamin C and Zinc in Child Immunity
and Health, The Journal of International Medical Research, 2010;
38: 386 – 414

CLUJ MANIFEST
10 Economic
Transilvania de Nord, doar pe
locul trei la parcuri industriale
Suprafața celor 76 de parcuri industriale
din România se ridică la 3.085
ha. Sunt 1.056 de operatori economici
în aceste parcuri de pe teritoriul național,
cu 56.000 de salariați, menționează
raportul anual al Ministerului
Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice (MDRAP). La jumătatea
anului trecut erau funcționale în Regiunea
Nord-Vest parcurile industriale
Tetarom I-IV, Turda I-II, Câmpia Turzii,
Dej și Stonextract (județul Cluj), Oradea
Eurobusiness I-III (Bihor), Jibou
(Sălaj), Bistrița Sud (Bistrița-Năsăud),
Schwaben Petrești (Satu Mare).
Transilvania Echipamente și Tehnologii
Avansate produse în România (Tetarom)
I a fost primul parc industrial
creat de Consiliul Județean Cluj, în municipiul
Cluj-Napoca. Cele trei obiective
create până acum de CJ sunt Tetarom
I (32 ha, 1.440 de angajați, investiții
de 46 de milioane de euro), Tetarom
II (12 ha, 2.120 angajați, 83 de milioane
de euro), Tetarom III - la Jucu (154
ha, 2.100 angajați, 176 de milioane de
euro). Anul trecut nouă asemenea obiective
din România au primit acest titlu.
Au fost înființate parcuri industriale la
Oradea, Tileagd (județul Bihor), Călan
(Hunedoara), Săcele (Brașov), Sfântu
Gheorghe (Covasna), Giarmata, Sânandrei
(Timiș), Siret (Suceava). Cele mai
multe asemenea parcuri sunt comasate
în Regiunile Sud (22), Centru (17) și
Nord-Vest (16). Mai slab stau la acest
capitol Regiunile București și Sud (câte
2), Nord-Est (5), Sud-Vest și Vest (câte
6). Parcurile industriale sunt instrumente
de dezvoltare locală cu rolul de
a atrage investiții și de a crea locuri de
muncă, iar îmbunătățirea calității vieții
comunităților locale și scăderea sărăciei
au fost obiective urmărite la nivelul
MDRAP inclusiv prin procesul de emitere
a titlului de parc industrial.
Titlul de parc industrial reprezintă ajutor
de stat și conferă administratorului
şi rezidenţilor scutire de la plata taxelor
percepute pentru modificarea destinației
sau pentru scoaterea din circuitul agricol
a terenului, scutire de la plata impozitului
pe terenuri, clădiri, taxe locale
pentru certificate de urbanism, autorizații
de construire sau de desființare de
construcții.
Aeroportul Internaţional ,,Avram Iancu”
Cluj, noi destinaţii pentru anul 2017
Aeroportul Internaţional ,,Avram
Iancu” Cluj, regie autonomă aflată
în subordinea Consiliului Judeţean
Cluj, a înregistrat în anul 2016 cel
mai mare număr de pasageri din istorie.
Astfel, pe parcursul anului precedent
traficul pe Aeroportul clujean a cunoscut
o creştere de 26,56 procente faţă
de anul 2015, numărul pasagerilor ridicând-se
la 1.880.319, cu 394.667 mai
mulţi. Creşterea traficului de pasageri
a determinat, totodată, şi o majorare a
numărului de mişcări aeronave, în anul
2016 fiind consemnate 19.152 de aterizări
şi decolări pe şi de pe Aeroportul
Internaţional Cluj, în creştere cu 23,81
%. Trendul crescător se menţine şi în
ceea ce priveşte traficul de marfă (îmbarcată/
debarcată), în anul 2016 acesta
însumând nu mai puţin de 2.100,895de
tone, cu 25,02 % mai mult faţă de anul
2015. Consiliul Judeţean Cluj şi Aeroportul
Internaţional ,,Avram Iancu”
îşi propun consolidarea acestei poziţii
de prim aeroport regional şi al doilea
aeroport din ţară, după Aeroportul Internaţional
,,Henri Coandă” Bucureşti,
astfel că pentru anul 2017 se estimează
un trafic cuprins între 2,7 milioane şi 3
milioane de pasageri. Strategia de dezvoltare
a Aeroportului clujean continuă
atât în ceea ce priveşte infrastructura,
cât şi reţelele de rute, astfel că pentru
anul 2017 sunt anunţate noi destinaţii
precum Stockholm (Suedia), Bratislava
(Slovacia), Karlsruhe – Baden
– Baden, Frankfurt Hahn, Hamburg
(Germania), Larnaca (Cipru), Nisa
(Franţa), Budapesta (Ungaria), Malta
şi Constanţa (România).

CLUJ MANIFEST
Colegiul Tehnic din Turda va fi
reabilitat și modernizat
Județean 11
Colegiul Tehnic din Turda va fi reabilitat și modernizat, cu bani de la Guvern.
Aproape 1 milion de lei de la Ministerul Dezvoltării vor ajunge la Turda.
În cadrul Programului Național de Dezvoltare
Locală - Subprogramul Regenerare urbană
a municipiilor și orașelor- Domeniul
reabilitare/modernizare a unităților de invățământ
preuniversitar, derulat prin Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice, Municipiul Turda prin Primarul
Cristian Octavian Matei, a întreprins demersuri
susținute pentru alocarea de fonduri
de la bugetul de stat pentru “Lucrări de reabilitare
și modernizare la Colegiul Tehnic
Turda, județul Cluj, în vederea obținerii autorizației
sanitare de funcționare”, începând
cu luna iulie 2016. Eforturile executivului
au fost încununate de succes la sfârșitul
anului 2016, respectiv în 30.12.2016, dată
la care a fost semnat la nivelul M.D.R.A.P.
contractul de finanțare nr. 1372/29.12.2016
- 27845/30.12.2016 de către vicepremierul
Vasile Dîncu.
Valoarea contractului de finanțare este de
991.913,41 lei, bani alocați integral de la
bugetul de stat. Concret, lucrările de reabilitare
și modernizare se referă la corpul
C3- săli de curs, situat în incinta Colegiului
Tehnic Turda și constau în lucrări de reabilitare
termică a clădirii, refacerea învelitorii
acesteia, schimbarea tâmplăriei interioare și
exterioare, refacerea instalațiilor interioare
(electrice, apă-canal), adică aducerea la
standarde optime de desfășurare a procesului
de învățământ. ”În cursul acestui an vom
depune la Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice mai multe proiecte
de finanțare în cadrul Programului Național
de Dezvoltare Locală pe diferite axe
de investiții și considerăm că vom reuși să
atragem fonduri substanțiale, necesare dezvoltării
durabile a municipiului nostru”, a
declarat primarul Cristian Matei. Una dintre
cele mai mari şcoli de profil tehnic din Turda,
Colegiul Tehnic situat în partea nouă a
oraşului Turda în Piaţa Basarabiei îşi desfăşoară
activitatea într-un complex de clădiri
dispuse sub formă de careu despărţite de o
curte-parc generoasă. Cunoscută încă din
1990 ca şi Grupul Şcolar pentru Industria
Sticlei, în anul 1994, fuzionează cu Grupul
Şcolar Industrial Construcţii de Maşini, şi
ia fiinţă Grupul Şcolar Industria Sticlei şi
Construcţii de Maşini, iar din anul 2000 se
numește Colegiul Tehnic Turda.
La acest liceu învaţă în prezent 800 de elevi,
iar aria curriculară tehnologii are în componenţă
un număr de 32 de cadre didactice,
dintre care: 16 ingineri, 5 economişti, 3
informaticieni, 8 maiştri instructori. Alături
de aceştia, profesorii ariilor aparţinând culturii
generale promovează activităţi educaţionale,
didactice apreciate de copii şi părinţi.
Colegiul Tehnic Turda funcţionează cu două
profiluri, şase domenii şi a fost implicată în:
3 proiecte Phare, 2 proiecte Comenius, un
proiect Grundtvig şi diferite alte proiecte
europene. Liceul beneficiază de o dotare
tehnico-materială excelente, fiind în prezent
singurul liceu din oraş care beneficiază de 1
Amfiteatru, 10 laboratoare, 27 de cabinete,
6 de ateliere dotate, cu mobilier adecvat şi
modern, echipamente specializate şi calculatoare,
3 săli de informatică, o sală de sport,
capelă, bibliotecă prevăzută cu sală de lectură,
cantină unde elevii pot servi masa şi
internat cu o capacitate de 150 de locuri.
Laboratoarele de creaţie de mecatronică şi
laboratorul auto oferă elevilor posibilitatea
să urmărească cu atenţie softurile create de
ei înşişi, pe diferite piese aflate în mişcare
şi de a completa cunoştinţele teoretice cu
cele de pregătire practică efectivă. Iar în laboratoarele
de electronică şi automatizări,
dotate cu echipamante electronice specializate
pentru efectuarea măsurătorilor şi verificărilor
elevii realizează aplicaţii specifice
domeniului electronicii. Avantajul cel mai
important constă în faptul că elevii din cele
patru clase de profil auto, la absolvire, au
şi carnet auto pentru categoria dorită prin
parteneriatul de care dispunem cu Centrul
de pregătire şi perfecţionare a personalului
din domeniul transporturilor rutiere de la
SC “Cabriolet” Turda.Oferta educaţională
a liceului este diversă şi cuprinde sistem de
învăţământ de zi, seral, şcoală postliceală şi
şcoală de maiştri.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
12 Cultural
Din cele trecute vremi – o radiografie
a Clujului anilor 30 - partea a II-a
Corneliu Coposu a scris rânduri frumoase
despre scriitorii contemporani cu el și cărțile
care au văzut lumina tiparului în acea
perioadă. El prezintă cititorilor ziarului
„România Nouă” volumul de povestiri
pentru copii al renumitei scriitoare Margareta
Barcianu, „Minuk pisoiul”. Subliniază
că autoarea nu mai avea nevoie de
nici o prezentare și că s-a bucurat de un
real succes încă de la debutul său cu volumul
de literatură „Povestea numelui”.
Doar cu un an înainte de apariția cărții
prezentate de Corneliu Coposu, autoarea
publicase altă carte de succes, intitulată
„Țara Jucaminilor”. Cartea prezentată de
Corneliu Coposu avea ca temă jurnalul
unui pisoi. În cadrul ei, „autoarea filmează,
până în cele mai mici amănunte, aspectele
vesele și triste, ale vieții, bucuriile
și necazurile celor apropiați, și înregistrează
cuminte și fidel, impresii, gânduri,
imagini, voluptăți, cari se rostogolesc în
dezordine armonioasă într-o lume de fantezie
și de basm”. Altă carte prezentată de
Corneliu Coposu este cea semnată de
Septimiu Popa și intitulată „Temnițele
Clujului”. O cataloghează ca un volum de
„evocări duioase și portrete țesute din
amintiri”. Sunt amintiri triste ale preotului
Septimiu Popa din închisorile ungurești
de dinainte de 1918, în care a avut de îndurat
datorită crezului său intransigent în
nația din care provenea. Cea de a treia carte
prezentată este o monografie semnată
de renumita scriitoare, sălăjeană prin căsătorie,
Elena dr. Aciu, născută Fabian. În
anul 1937, în perioada 6-21 mai, la Paris
are loc cel de al doilea Congres Internaţional
„La mere au foyer ovriere de progres
humain” (Mama în cămin, făuritoare a
progresului uman). Lucrările congresui au
tratat o problemă de mare importanţă şi
anume Maternitatea, în sensul cel mai nobil
al cuvântului, cu toate greutăţile şi mai
ales bucuriile pe care le comportă misiunea
divină. Comitetul organizator a trimis
un apel tuturor ţărilor europene şi chiar
Statelor Unite ale Americii să colaboreze
la această nobilă acţiune şi să trimită materiale
de documentare istorică, cele mai
reuşite lucrări urmând a fi premiate. Şi la
noi în ţară s-au constituit Secţii Naţionale
ale Comitetului Internaţional al Congresului.
Iată cum arăta invitaţia la concurs;
„Căutaţi în ţara Dvoastră cel mai frumos
exemplu de femeie, de Mamă, realizatoare
prin activitate şi prestigiu uman şi social,
fie, printre persoanele cunoscute, fie
printre acele, ce au trecut în Istorie”. Elena
dr. Aciu răspunde acestui apel şi trimite
o lucrare cu caracter monografic, referitoare
la viaţa şi activitatea „matroanei din
dealul Ţarinii”, Clara Maniu, mama marelui
om politic, Iuliu Maniu. Comitetul organizator
a acordat trei premii, dintre care
unul a fost decernat scriitoarei Elena dr.
Aciu, premiu constând dintr-o plachetă de
bronz cu o frumoasă incripţie. (Elena Dr.
Aciu n. Fabian, Clara Maniu, Tipografia
„Cartea Românească”, Cluj, 1938, p. 3-5).
Mai reţinem faptul că venitul încasat din
vânzarea broşurii era destinat Orfelinatului
de fete din Şimleu. Credem că Elena
Aciu s-a dovedit inspirată atunci când a
ales să prezinte aspecte din viața și activitatea
exemplară a Matroanei din Dealul
Țarinii, Clara Maniu. Elena Aciu „are meritul
mare de a fi prezentat lumii o icoană
plină de virtuți, în fața căreia se descoperă
cucernic, tot Ardealul românesc, țara întreagă”,
spune Corneliu Coposu. O prezintă
pe renumita scriitoare, care se găsea
la cel de al cinsprezecelea volum publicat,
în special piese de teatru pentru copii și
mai avea altele în manuscris. O serie de
articole semnate de Corneliu Coposu au
ca temă problemele universitare. Este de
la sine înțeles că nu putea să nu fie interesat
de locul în care absolvise studiile juridice
în anul 1934. El aduce la cunoştinţă
opiniei publice nemulțumirile studenților
de la Academia Comercială din Cluj. Descrie
geneza conflictului și redă declarațiile
rectorului Constantin Lacea despre repartizarea
burselor, insuficiența sălilor de
cursuri, lipsa manualelor, anul pregătitor
și probleme privind frecvența studenților
la cursuri. Datorită incidentelor generate
de concursul pentru ocuparea catedrei de
sociologie a Universității din Cluj. Deși îl
apreciau pe renumitul sociolog Traian
Herseni, studenții susțin, pe bază de argumente
concrete, că el a pierdut, la mică
distanță, concursul în fața profesorului
Constantin Sudețeanu. În schimb, comisia
de examinare l-a dat câștigător pe profesorul
Traian Herseni, fiindcă era un apropiat
colaborator al renumitului sociolog
Dimitire Gusti. Corneliu Coposu consideră
că era nevoie de „vreo două duzini de
lămuriri” în haosul care s-a creat. Universitatea
din Cluj trecea printr-un impas financiar
foarte greu. Începând cu anul
1929, criza financiară care a afectat țara
noastră și întregul mapamond a avut efecte
negative și asupra bugetului Universității
din Cluj. Subvenția de la stat s-a redus
treptat, an de an, existând pericolul ca în
anul 1936 să fie închisă, dacă Ministerul
Instrucțiunii Publice nu intervenea de urgență.
Alarmat de această știre, fostul student
Corneliu Coposu se adresează rectorului
Florian Ștefănescu Goangă, pentru a
afla mai multe detalii și a le oferi opiniei

CLUJ MANIFEST
publice, în calitatea sa de jurnalist. Interviul
realizat este publicat în coloanele ziarului
„România Nouă”. Din informațiile
primite de la rector, reies gravele probleme
financiare ale Universității. Cu toate
problemele întâmpinate, prodigioasa activitate
a Universității continuă. Astfel, la
începutul lunii aprilie 1936, în sala de
conferințe a Bibliotecii Universității din
Cluj a fost vernisată o expoziție de stampe
„frumoase și unice dăruite de generosul
mecenate al Clujului” G. Sion, precum și
a lucrărilor sale științifice elaborate pe
parcursul a 15 ani de carieră didactică la
Universitatea din Cluj. Autorul afirmă că,
din păcate, publicul din Cluj „a subliniat
printr-o absență ... strălucită, desinteresul
obișnuit pentru manifestările științifice și
activitatea prodigioasă a celui mai înalt
institut de cultură din Ardeal. Și pe nedreptul.
Căci Clujul românesc are să mulțumească
Universității noastre și institutelor
dependente (de) desvoltarea
municipală, prosperitatea economică și
prestigiul orășenesc”. La Unversitatea din
Cluj continuă conflictul de la Catedra de
Sociologie. După un an și jumătate de la
concurs, profesorul Constantin Sudețeanu,
suplinitorul catedrei, declarat în
primă fază câștigător al postului de titular,
a intentat acțiune în contencios pentru refuzul
autorităților de a-l pune în drepturi.
Autorul afirmă că era un caz fără precedent
în analele Universității din Cluj. Fiind
unul dintre cei care „poartă în inimă
interesele” Universității din Cluj, deoarece
era locul unde și-a definitivat studiile,
își exprimă nedumerirea asupra motivelor
care au întârziat punerea în drepturi a profesorului
Sudețeanu. Curtea de Apel din
Cluj dă câștig de cauză profesorului Sudețeanu,
oligând Ministerul Instrucțiunii Publice
să-l confirme pe reclamant la catedra
de sociologie, în termen de 15 zile. Corneliu
Coposu califică atitudinea ministerului
față de reclamant ca incalificabilă. Se întreabă
cine se găsea în spatele acestei
„afaceri”. Îl acuză pe fostul ministru național-țărănist
al Instrucțiunii, Dimitrie
Gusti, apropiat al regelui Carol al II-lea,
că în calitatea sa de membru al comisiei
de examinare a „încercat, prin tot felul de
mijloace, care de care mai academice, să
scoată reușit pe aghiotantul domniei sale”,
adică pe profesorul Traian Herseni, ceea
ce a dat naștere manifestațiilor de stradă,
pe deplin justificate, ale studenților revoltați
de asemenea maniere condamnabile”.
Consideră că acest caz rămânea „o sângeroasă
pălmuire a ordinei publice și un
simptom grav, unul dintre atâtea care
oglindește stările păcătoase de la noi”. Într-un
articol dedicat liceului de fete „Principesa
Ileana”, consideră că acesta era un
institut de cultură model, cu un rol educativ
deosebit, care trebuia sprijinit. Localul
școlar era insuficient, edificiul trebuind
lărgit. În acest sens, Corneliu Coposu face
un apel, prin intermediul ziarului, la Ministerul
Instrucțiunii Publice. Într-un alt
articol, el scrie despre o producție de muzică
și gimnastică „foarte frumoasă și binereușită”,
pe care elevele liceului de fete
„Principesa Ileana” au prezentat-o pe scena
Teatrului Național din Cluj. Elevii Școlii
Normale de Învățători din Cluj organizează
și vernisează o expoziție de desen,
care cuprindea 650 de planșe „cu motive
românești” din industria casnică românească.
Expoziția este descrisă cu mare
măestrie de jurnalist. Școala Superioară
de Menaj „Sfânta Tereza” din Cluj, de sub
conducerea surorilor din Congregația greco-catolică,
a vernisat, la sfârșit de an școlar,
o expoziție bazar cu produse culinare,
care putea rivaliza, după părerea jurnalistului,
„cu galantarul oricărei cofetării apusene”.
Un alt eveniment cultural deosebit
l-a constituit adunarea generală anuală a
Reuniunii „Sfânta Maria” din Cluj, condusă
de Livia Boilă. Corneliu Coposu se
referă la această ședință festivă și la realizările
deosebite ale reuniunii, pe baza raportului
prezentat de conducerea asociației.
În cuvântul rostit cu această ocazie,
Livia Boilă subliniază, printre altele, că
reuniunea închina „întreaga ei activitate și
muncă desinteresată a membrelor ei, preamăririi
lui Dumnezeu și bisericii lui de pe
Cultural 13
pământ”. Reuniunea împlinea 34 de ani
de existență, iar preocupările sale de căpetenie
erau, conform opiniei autorului articolului,
„încercările insistente de a sădi în
sufletele, dragostea creștinească pentru
dezmoșteniții sorții”. De asemenea, milita
„pentru încurajarea și ridicarea morală și
materială a celor săraci și sufletește și trupește”.
Autorul redă în „cifre grăitoare” și
exemple bogata activitate a reuniunii în
ultimul an de activitate. În final, prezintă
numeroasa și selecta participare la acest
important eveniment cultural, care a avut
loc la Cluj. La scurt timp după instaurarea
regimului autoritar personal, regele Carol
al II-lea va desființa partidele politice,
precum și o serie de ziare, printre care și
„România Nouă” din Cluj. Ultimul articol
semnat de Corneliu Coposu în ziarul „România
Nouă” este datat 19 aprilie 1938 și
se intitulează „Sub teroarea denunțului”.
Marin Pop, Cercetător la Muzeul
Județean de Istorie și Artă Sălaj

Economic 14
CLUJ MANIFEST
Cei mai mari antreprenori ai Clujului.
Firmele cu cei mai mulți angajați
Societățile MOL, Electrica Distribuție și
Emerson România conduc în topul cifrelor
de afaceri anuale din Cluj, dar sunt
prezente și în clasamentul după numărul
de angajați, conform portalului de antreprenoriat
Smarters.ro. MOL România
Petroleum Products conduce în topul afacerilor
anuale pe 2015, cu 4,4 miliarde de lei,
urmată de Electrica Distribuție Transilvania
Nord, cu 633 de milioane de lei și Emerson
SRL, cu 543 de milioane de lei, toate din
Cluj-Napoca. Ca număr de angajați, Emerson
SRL este pe prima poziție, cu 2.160 de
persoane salariate, apoi Electrica Distribuție
(2.011) și Compania de Apă Someș (1.900).
Județul Cluj are 31.520 de firme active, iar
cele mai populare domenii de activitate sunt
comerț cu ridicata și cu amănuntul - 8.422,
activități profesionale, științifice și tehnice
- 4.070, construcții - 3.570. Pe primele trei
poziții nu figurează Banca Transilvania. La
București conduc la afaceri OMV Petrom
(14,2 miliarde de lei), Rompetrol Downstream
(9,5 miliarde) și Kaufland România
(8 miliarde), iar la angajați Compania
Națională Poșta Română (25.240), CFR
SA (20.040), Regia Națională a Pădurilor
Romsilva (16.706). Capitala are 115.843
de firme, dintre care 35.326 angrenate în
comerț, 22.046 în activități profesionale, științifice
și tehnice și 10.795 în construcții. În
Timiș figurează pe primele poziții la angajați
Delphi Packard (7.598), Profi Rom Food
(5.672), Continental Automotive (4.489), la
afaceri Continental Products (2,7 miliarde
de lei), Continental România (2 miliarde),
Profi (1,8 miliarde), iar la Iași Delphi Diesel
(1.778), Xerox România (1.510), Regia de
Transport Public (1.265), respectiv Delphi
(1,5 miliarde de lei), Arcelor Mittal (277
milioane), Fidelis Energy (192 de milioane).
În Transilvania conduceau la afaceri
E.ON Energie în Mureș (4,7 miliarde de
lei), Selgros în Brașov (2,8 miliarde), Continental
Automotive în Sibiu (2,4 miliarde),
Holzindustrie Schweighofer în Alba (2 miliarde),
Silcotub în Sălaj (2 miliarde), Celestica
în Bihor (924 de milioane de lei), Eaton
Electro Producție (988 milioane), Leoni
Wiring în Bistrița-Năsăud (916 milioane),
Autonet în Satu Mare (806 milioane), Societatea
Complexului Energetic în Hunedoara
(670 milioane), Romaqua Grup în Harghita
(561 milioane), Fabrica de Lapte Brașov
în Covasna (304 milioane). Portalul a creat
o hartă interactivă a antreprenoriatului din
România pentru a avea un mod rapid de
comparare a județelor în funcție de numărul
total de firme, cele mai populare domenii de
activitate și pentru a vedea care sunt cei mai
mari angajatori și firmele cu cea mai mare
cifră de afaceri. Informațiile au fost preluate
de pe site-urile topfirme.com și listafirme.ro
și sunt valabile pentru anul 2015.

CLUJ MANIFEST
Sport 15
Banii clujenilor, folosiți pentru
sprijinirea micilor fotbaliști
În toamna anului trecut, Federația Română
de Fotbal i-a invitat pe suporteri să voteze
proiectele de dezvoltare a fotbalului românesc
la nivel de copii și juniori din planul de
acțiuni al FRF. Campania a început înainte
de meciul cu Muntenegru, disputat pe Cluj
Arena, la începutul lunii septembrie, și face
parte din planul de măsuri propus de Administrația
FRF, care va fi repetată la fiecare
joc de pe teren propriu din preliminariile
Campionatului Mondial 2018. În urma votului
de pe pagina de Facebook a echipei
naționale, fanii au ales ca două proiecte să
devină prioritare: Crearea unui sistem de
burse pentru formarea unui grup de elită
compus din antrenori pentru juniori. Una
dintre cele mai importante perioade din cariera
unui fotbalist trebuie gestionată de un
staff cu experiență și cu o pregătire specială.
Odată cu noua viziune privind formarea
copiilor și juniorilor, Federația Română de
Fotbal propune un curs intens de specializare
în antrenarea celor mici, considerată o
știință aparte, care va fi finalizat cu un stagiu
la academii de copii și juniori celebre din
Europa. Tabere de iarnă/vară pentru cei mai
talentați copii cu vârsta între 12 și 14 ani.
Investiția în cele mai tinere generații este
esențială, iar coborârea nivelului de selecție
până la vârsta de 12 ani reprezintă un
obiectiv al Federației Române de Fotbal. În
timpul pauzelor competiționale, propunem
o pregătire centralizată pentru tinerii jucători
într-o locație care oferă toate facilitățile
necesare performanței. Acestea vor primi
ca finanțare profitul obținut de FRF cu ocazia
partidelor România - Muntenegru și
România - Polonia. Astfel, 30.000 de euro
se vor aloca proiectului demarat deja de
Federația Română de Fotbal pentru reșcolarizarea
antrenorilor de copii și juniori pentru
ca 20 dintre aceștia să primească burse
de perfecționare la academii de fotbal de
succes din străinătate. De asemenea, 80.000
de euro se vor folosi pentru un proiect de
scouting la nivel național pentru copii
născuți în 2003, ce va începe în luna aprilie
a acestui an. Apoi, în iunie, cei mai talentați
120 de copii descoperiți vor merge într-o
tabără de pregătire de 10 zile la Tărlungeni.
După alte 4 zile de selecție, vor rămâne în
tabără 66 de copii, care vor reprezenta baza
de selecție pentru cea mai tânără reprezentativă,
Under 15.
Următorul meci al tricolorilor se va
disputa pe Cluj Arena
Următorul proiect va fi finanțat tot cu ajutorul
clujenilor deoarece partida România-Danemarca
din preliminariile Campionatul Mondial
din 2018 se va disputa pe stadionul Cluj
Arena. Federația Română de Fotbal a comunicat
FIFA că meciul din 26 martie 2017, în
cadrul preliminariile Campionatului Mondial
2018, se va disputa pe Cluj Arena. Partida
România - Danemarca, a cincea a tricolorilor
în campania de calificare la Mondialul
din Rusia, va începe la ora 21:45. Va fi al
doilea joc al echipei naționale pe stadionul
din Cluj-Napoca în actualele preliminarii
după confruntarea cu Muntenegru, 1-1,
din septembrie. Tot în acest an, în martie,
reprezentativa României a disputat pe Cluj
Arena și amicalul cu selecționata Spaniei,
încheiat cu un rezultat de egalitate, 0-0.
Grupa E: România, Danemarca, Polonia,
Muntenegru, Armenia, Kazahstan
4 septembrie 2016: Danemarca - Armenia
1-0 (Eriksen 17), Kazahstan - Polonia 2-2
(Khizhnichenko 51, 58 / Kapustka 9, Lewandowski
35-pen.), România - Muntenegru
1-1 (Popa 85 / Jovetić 87)
8 octombrie 2016: Armenia - România 0-5
(Stancu 4-pen., Popa 10, Marin 12, Stanciu
29, Chipciu 60), Muntenegru - Kazahstan
5-0 (Tomašević 24, N. Vukčević 59, Jovetić
64, Bećiraj 73, Savić 78), Polonia - Danemarca
3-2 (Lewandowski 20, 36-pen., 48 /
Glik 49-autogol, Y. Poulsen 69)
11 octombrie 2016: Kazahstan - România
0-0, Danemarca - Muntenegru 0-1 (Bećiraj
32), Polonia - Armenia 2-1 (Mkoyan 48-autogol,
Lewandowski 90+5 / Pizzelli 50)
11 noiembrie 2016: Armenia - Muntenegru
3-2 (A. Grigoryan 50, Haroyan 74, Ghazaryan
90+3 / Kojašević 36, Jovetić 38),
Danemarca - Kazahstan 4-1 (Cornelius 15,
Eriksen 36, 90+2, Ankersen 78/ Suyumbayev
17), România - Polonia 0-3 (Grosicki
11, Lewandowski 83, 90+1-pen.)
26 martie 2017: Armenia - Kazahstan (ora
19:00), Muntenegru - Polonia, România -
Danemarca (ora 21:45)
10 iunie 2017: Kazahstan - Danemarca (ora
19:00), Muntenegru - Armenia, Polonia -
România (ora 21:45)
1 septembrie 2017: Kazahstan - Danemarca
(ora 19:00), Danemarca - Polonia,
România - Armenia (ora 21:45)
4 septembrie 2017: Armenia - Danemarca
(ora 19:00), Muntenegru - România, Polonia
- Kazahstan (ora 21:45)
5 octombrie 2017: Armenia - Polonia (ora
19:00), Muntenegru - Danemarca, România
- Kazahstan (ora 21:45)
8 octombrie 2017: Danemarca - România,
Kazahstan - Armenia, Polonia - Muntenegru
(ora 19:00)
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
16 Politic