ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.51 - 14 Decembrie - 20 Decembrie 2016

ANUL II • NR. 51 • 14-20 Decembrie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Ei vor reprezenta Clujul în
Parlamentul României
Clujenii i-au ales pe
cei 14 parlamentari
care îi vor reprezenta
în Parlamentul
României în următorii
patru ani. Clujul va
avea 4 senatori și
10 deputați ce vor
reprezenta interesele
județului în viitorul
legislativ.
pag. 6-7
Vrem Spital de Copii,
nu avem locație!
pag. 3
Elefanții comerțului
online, striviți de piață
Numărul mare de comenzi venite de la Cluj în
perioada Black Friday – Crăciun îi depășește atât
pe proprietarii magazinelor virtuale, cât și pe șefii
companiilor de curierat. Nervii clienților sunt întinși la
maximum, iar comercianții depășiți de situație ridică
din umeri a neputință. Dar pierd bani. Mulți.
pag. 4-5

Local 2
CLUJ MANIFEST
Șase noi curse de pe Aeroportul
Internațional “Avram Iancu” Cluj
Wizz Air, cea mai mare companie aeriană
low-cost din Europa Centrală şi de Est şi cea
mai mare companie aeriană din România şi-a
anunţat la începutul săptămânii extinderea
semnificativă plănuită pentru anul 2017 în
Cluj-Napoca. Cea de-a şasea aeronavă se va
alătura flotei din Cluj-Napoca în martie 2017,
împreună cu deschiderea a şase noi rute interesante
către cinci ţări – Stockholm, Bratislava,
Baden-Baden, Frankfurt Hahn, Larnaca
şi Malta. Dovedindu-şi angajamentul faţă de
regiune, WIZZ este încântată să sprijine cel
mai important eveniment internaţional de
alergare din Transilvania, Maratonul Wizz Air
Cluj-Napoca, care are loc în data de 9 aprilie
2017.
A şasea aeronavă reprezintă o investiţie suplimentară
de 98 de milioane euro realizată de
WIZZ în România, mărind cu 36 de locuri de
muncă directe echipa din Cluj-Napoca, formată
din 163 de angajaţi. Destinaţiile populare
anunţate astăzi creează noi oportunităţi pentru
clienţii noştri de a călători în Suedia, Slovacia,
Germania, Cipru şi Malta. Noile rute vor
fi introduse începând cu sfârşitul lui martie
2017, iar bilete pe aceste rute se găsesc deja
în vânzare pe wizzair.com începând de la doar
39 RON. Împreună cu noile rute lansate, Wizz
Air mai anunță o creștere a frecvenței pe cele
mai populare zboruri din Cluj-Napoca spre
Basel, Barcelona, Nuremberg, Milano Bergamo,
Dortmund și Londra Luton. Demonstrându-şi
angajamentul pentru comunitatea
din Cluj-Napoca, şi întreaga regiune a Transilvaniei,
WIZZ îşi anunţă prima sponsorizare
principală a celei mai mari competiții de
alergare din Transilvania, Maratonul Wizz
Air Cluj-Napoca, care va avea loc pe 9 aprilie
2017. WIZZ este recunoscută pentru organizarea
unora dintre cele mai populare maratoane
din Europa Centrală şi de Est promovând un
stil de viaţă activ şi mişcarea. Similiar atitudinii
WIZZ de a democratiza călătoria, alergatul
este un sport care poate fi practicat de aproape
oricine, oriunde, fără a necesita o investiţie
majoră din partea indivizilor. În anul 2017
maratonul va fi ţinut la Cluj-Napoca pentru
a şaptea oară şi peste 5,200 de alergători din
25 de ţări sunt aşteptaţi să participe în cadrul
celui mai important maraton internaţional din
Transilvania, care anul viitor va purta culorile
WIZZ. În ultimul deceniu, de când WIZZ
şi-a deschis baza din Cluj-Napoca, compania
a investit în mod constant în reţeaua sa aflată
în continuă creştere, ajungând să opereze
în acest moment 34 de rute către 16 ţări, inclusiv
ruta internă către Bucureşti. În ultimele
12 luni, până la 30 noiembrie 2016 Wizz
Air a transportat mai mult de 1,3 milioane de
pasageri către şi de la baza sa din Cluj-Napoca,
a susținut piaţa forţei de muncă locală
din domeniul aviaţiei şi sectorul turistic şi a
sprijinit peste 950*** de locuri de muncă în
industriile conexe. Operaţiunile Wizz din şi
spre România oferă preţuri accesibile atât pentru
cei ce aleg să călătorească de plăcere sau
în scop de afaceri şi sprijină locurile de muncă
în sectoarele de aviaţie şi de turism. Peste
750 de angajaţi permanenţi lucrează la Wizz
Air în România și sunt nerăbdători să întâmpine
pasageri la bordul uneia dintre cele 20 de
aeronave, inclusiv a celor 4 aeronave Airbus
A321 noi, ultra-eficiente, cu 230 de locuri la
bord. Demonstrând angajamentul WIZZ faţă
de pasagerii săi, compania investește constant
în operaţiunile sale din România. De-a lungul
anului 2016 WIZZ a anunțat deja și va lansa
28 de rute noi care fac legătura între ţara
noastră şi restul Europei, iar în prima parte din
2017 alte 16 noi rute, deja anunțate, vor începe
să fie operate din România. Cele mai noi
rute anunţate pentru pasagerii din România
sunt cele de la Suceava spre Veneţia Treviso,
Bologna şi Roma Ciampino, dar şi cele de la
Craiova spre Koln, Liverpool şi Madrid, toate
cu începere din luna martie 2017. Preşedintele
Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tișe a declarat:
„Suntem foarte încântați de faptul că parteneriatul
dintre aeroportul clujean și compania
aeriană low-cost Wizz Air a atins un nou nivel.
Alocarea celei de-a 6-a aeronave și noile destinații
sunt dovada eforturilor depuse în dezvoltarea
infrastructurii aeroportuare și cu siguranță
vor spori conectivitatea județului cu orașe
mult așteptate de către clujeni”.
Directorul General al Aeroportului Internațional
„Avram Iancu” Cluj, David Ciceo, a precizat
la rândul său: „Aeroportul Internațional
Cluj cunoaște o creștere semnificativă de pasageri,
iar alocarea celei de-a 6-a aeronave a
companiei aeriene Wizz Air și lansarea noilor
destinații vor contribui la extinderea și dezvoltarea
rețelei de rute existente, ajungându-se
astfel în anul 2017, la aproape 3 milioane de
pasageri”.
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Local 3
Vrem Spital de Copii, nu avem locație!
Președintele Consiliului Județean Cluj,
Alin Tișe, a anunțat la ultima ședință de
consiliu faptul că se caută teren pentru
materializarea proiectului Spitalului de
Copii.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin
Tișe, anunța în urmă cu puțin timp faptul că
un proiect reprezentativ pentru actualul consiliu
județean este un Spital de Copii monobloc.
Între timp, însă s-a dovedit că terenul identificat
pentru acest proiect nu este corespunzător,
astfel că acum administrația județeană caută o
altă locație, lucru deloc simplu. ”Este vorba
de o problemă gravă pe care actualul Spital de
Copii o are. Dincolo de faptul că funcționează
în 14 locații distribuite în tot orașul, există și o
problemă de revendicare și a imposibilității de
a efectua lucrări de modernizare la clădirea de
pe Moților unde atât terenul cât și corpurile de
clădire sunt revendicate. Analizăm situația și
încercăm să găsim o soluție pentru a construi
un spital monobloc de la zero. Îmi doresc să fie
proiectul nostru de referință al acestui mandat,
să construim un Spital pentru Copii. Suntem
într-o analiză cu privire la teren. Terenul de pe
Victor Babeș, din păcate, ca urmare a discuțiilor
cu Direcția de Sănătate s-a dovedit că este
insuficient spațiu, fiind nevoie de o anumită
suprafață de spațiu verde. E nevoie de 2 ha de
teren. În aceste condiții trebuie să găsim un alt
teren, chiar dacă nu este în centrul orașului.
Cei de la Spitalul de Copii au agreat ideea unui
teren la periferia orașului. Problema este că în
acest moment Consiliul Județean nu deține terenuri,
iar primăriile comunelor greu ne oferă
terenuri, având și ele nevoie acută. Există și
varianta exproprierilor sau varianta de a achziționa
o clădire potrivită, ca ultimă variantă”, a
declarat Alin Tișe.
Care era planul inițial?
În locul proiectului Akademia Center, Alin
Tișe a anunțat ridicarea unui Spital pediatric
monobloc, construcţie pentru care se are în
vedere terenul de pe strada Victor Babeş cu
o suprafaţă de aproximativ 7.000 m², a cărui
destinaţie prevăzută în PUG permite realizarea
unui astfel de obiectiv. De altfel, proiectul
conceput anterior de către Nisco Invest a prevăzut,
de asemenea, construirea unei unităţi
ce includea servicii medico-sanitare, cu o arie
construită de cca. 1.600 m² (2S+DS+P+3E) şi
o arie desfăşurată de cca. 11.000 m². Terenul
în cauză este apreciat ca fiind extrem de potrivit
pentru acest proiect cu atât mai mult cu cât
Procentul de Ocupare a Terenului reglementat
de PUG este de 80%, existând, totodată, posibilitatea
de a realiza un acces dublu, atât de
pe strada Victor Babeş cât şi de pe strada Haşdeu.
”Acesta este un proiect de care eu o să
țin foarte tare atât timp cât o sa fiu la Consiliu
județean. 90% din problemele pe care le-am
avut cu terenul din Hasdeu, unde urma să se
construiască Akademia Center le-am rezolvat.
Mare parte din spațiile actuale unde funcționează
Spitalul de copii sunt supuse unor cereri
de revendicare, din acest motiv Consiliul județean
a decis să înceapă construcția unui Spital
pediatric monobloc. Discutăm de un teren
unde noi am dorit de mult timp să construim
un mall combinat cu o clinică medicală. Este
cel mai bun amplasament, în zona spitalelor
și de aceea insist ca pe acest teren să construim
un Spital pentru copii. Important este că
noi deja demarăm studiile de fezabilitate și
proiectul tehnic. Îmi doresc ca acest proiect
să prindă viață cât mai repede, este o urgență
pentru clujeni și cred că noi toți vom susține
acest proiect. Cei de la Spitalul de copii deja
mi-au comunicat că aveau o mare problemă cu
faptul că dacă se va soluționa revendicarea vor
pierde amplasamentul și trebuie să fie mutați
în altă parte. În acest moment, Spitalul de copii
își desfășoara activitatea în 14 locații în tot
orașul. În funcție de problema pe care o ai cu
copilul trebuie să te muți de le o secție la alta,
ori acest lucru este nefiresc. Noul spital va fi
unul monobloc, toate secțiile vor fi în același
loc, inclusiv cu posibilitatea construirii unui
heliport”, a declarat Alin Tișe. Necesitatea
acestei unităţi spitaliceşti se datorează faptului
că, în prezent, Spitalul Clinic de Urgenţă
pentru Copii Cluj-Napoca, instituţie aflată în
administrarea forului administrativ judeţean,
îşi desfăşoară activitatea în nu mai puţin de
14 clădiri aflate în locaţii diferite de pe raza
oraşului Cluj-Napoca, cu o distanţă medie de
aproximativ patru km între ele. De asemenea,
un alt argument pentru urgentarea acestui proiect
este acela că, mai multe clădiri în cadrul
cărora funcţionează secţii ale acestui spital
se află în plin proces de retrocedare sau sunt
supuse rigorilor Comisiei Zonale a Monumentelor
Istorice din Cluj-Napoca, motiv pentru
care întâmpină, deseori, dificultăţi în realizarea
unor investiţii asupra acestor clădiri.
Finanțare din creditul de 50 de milioane de
euro pentru drumuri
Consiliul Judeţean Cluj dispune de capacitatea
financiară de a realiza acest obiectiv, în cel
mai scurt timp, din bugetul propriu, suportând
toate cheltuielile necesare în vederea ridicării
acestei clădiri. De altfel, potrivit experţilor,
construcţia în sine a imobilului va presupune
costuri de circa 4 milioane de euro, ce pot fi
suportate de Consiliul Judeţean, fonduri mai
consistente urmând a fi necesare pentru dotarea
unităţii medicale. O posibilă soluţie pentru
suportarea acestor costuri o va putea reprezenta
însă şi creditul în cuantum de 50 de milioane
de euro ce urmează a fi contractat pentru
lucrări în infrastructură. În acest context, forul
administrativ judeţean va derula, în perioada
imediat următoare, toate procedurile necesare
în vederea obţinerii documentaţiilor tehnice,
pentru demararea lucrărilor de edificare a
acestui proiect de maxim interes.
Dana Țîrlea
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj:
“Problema este că în acest moment Consiliul Județean nu deține terenuri, iar primăriile comunelor
greu ne oferă terenuri, având și ele nevoie acută”

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Elefanții comerțului online, striviți de piață
Numărul mare de comenzi venite de la Cluj în perioada Black Friday – Crăciun îi depășește
atât pe proprietarii magazinelor virtuale, cât și pe șefii companiilor de curierat.
Nervii clienților sunt întinși la maximum, iar comercianții depășiți de situație ridică din
umeri a neputință. Dar pierd bani. Mulți.
“Am cumpărat pe internet un parfum în 19
noiembrie, de pe “mall-ul online al familiei
tale”, adică de pe Elefant.ro, însă pe e-mailul
de confirmare era notată ca dată estimată de
livrare 2 decembrie. Cum ziua respectivă se
tot apropia și constatam că nimeni nu mă mai
anunță, am încercat să contactez furnizorii,
însă nu dădeam nicăieri de ei, nici la telefon,
pe Facebook, nici pe site. Pe 3 decembrie am
primit un alt e-mail că livrarea va mai întârzia
cu cel mult cinci zile. Nici la centrul de recepție
din Piața Mihai Viteazul situația nu era
prea bună: exista o singură casă și numeroși
oameni nemulțumiți că le-au întârziat coletele
sau nu le-au mai venit deloc. Nu mai spun că
nici nu au loc de returnare a ambalajelor, a căror
valorificare ar mai scădea din cheltuielile
firmei, iar clienții umplu cu cutii verzi coșurile
de pe trotuare”, constata Tiberiu, unul dintre
clienții Elefant.ro.
„Țepari pe românește”
Pagina de Facebook a magazinului virtual este
bombardată cu sute de mesaje de reproș sau de
nemulțumiri, însă clienților nu li se răspunde
nimic de cele mai multe ori. “Nu înțeleg de
ce, dacă nu faceți față la comenzile anterioare,
faceți alte “promoții”. Nu mai punem faptul că
numărul de telefon de “contact” cred că este
inexistent de fapt și că la mailuri răspundeți
după „ț” săptămâni. O să rămâneți fără clienți
în ritmul ăsta”, avertizează Smaranda Cristu.
„Păi măi, “elefant mincinos”, dacă nu ai capacitatea
să oferi produsele și serviciile promise
și garantate pe site, se numește că ai păcălit
clienții și scuzele tale nu reprezintă nimic. Renunță
la reclamele agresive de păcălire și a altor
clienți și asumă-ți responsabilitatea! Țepari
pe românește!”, constată Dan Cârjan.
Lipsă de comunicare cu clienții
“Am așteptat un răspuns de la dvs pe e-mail
pe Messenger sau măcar să îmi răspundeți la
telefon, am sunat de cel puțin 10 ori, fără niciun
rezultat. Produsele comandate sunt plătite
și mă aștept să le primesc. Dacă nu voi fi contactată,
luni înregistrez o reclamație la ANPC
și o să fac toate demersurile legale să îmi obțin
produsele pentru care am plătit și daunele
cauzate de timpul pierdut și lipsa de respect,
incompetența, lipsa de organizare, comunicare
total defectuoasă între firmă și client și
în cadrul firmei. În comunicarea pe e-mail ați
indicat un program al pick-up point-ului, iar
cei de acolo au un alt program. Sunt foarte determinată
să îmi apăr drepturile și vă promit că
o să mă ocup de rezolvarea problemei într-un
fel sau altul!”, amenință Elena Andriescu. Reprezentanții
Elefant.ro recunosc că nu pot să
proceseze cererile în timp util. “Ne pare rău
dacă până în momentul de față nu am reușit
să vă oferim un răspuns, numărul de solicitări
primite fiind unul foarte mare, încercăm să
răspundem tuturor în ordinea primirii acestora.
Vă garantăm însă că facem tot posibilul să
vă oferim un răspuns și toți clienții noștri vor
avea parte de răspunsuri din partea noastră”.
IKEA se clatină la Cluj
Și retailerul de mobilier IKEA a ajuns în pragul
disperării, dar încă stă pe baricadele comunicării.
“În Cluj-Napoca (cel puțin) ne aflăm
într-o situație puțin spus dezastruoasă. Încă
aștept două comenzi plasate în 22 noiembrie”,
arată Ovidiu Chiș. “Aștept o comandă făcută
Alexandru Petrescu, director CNPR:
„Poşta Română are capacitatea de a se adapta rapid la schimbările de pe piaţa serviciilor
poştale şi de a-şi extinde cota de piaţă pe segmentul comerţului online”

CLUJ MANIFEST
Economic 5
de aproape o lună și încă nu mi s-au livrat produsele”,
transmite Raluca Brehar. “Puteți micșora
prețurile pentru transport. După ultima
modificare par foarte mari, mai ales când intră
în comparație timpii de livrare și deteriorarea
produselor pe transport de care am avut parte.
Povestea începe de la început... retur, așteptat
colet, verificat”, spune Mihai Alexandru.
“Ne cerem scuze pentru întârzierea comenzilor
și facem tot posibilul ca această situație
să se rezolve cât mai curând și să revenim la
modul obișnuit de lucru în care livrarea produselor
se face în 7 zile lucrătoare. Știm că sunt
multe comenzi a căror livrare este întârziată și
ne cerem scuze încă o dată pentru acest lucru.
Ne dorim ca, începând de săptămâna viitoare,
fluxul de livrări pentru comenzile din Cluj să
se accelereze și să reintrăm în modul obișnuit
de lucru. De curând am anunțat planurile noastre
pentru deschiderea unui magazin la Cluj,
iar în acest moment suntem în etapa identificării
celui mai potrivit loc pentru acesta”, sunt
răspunsurile oferite de reprezentanții IKEA
clienților disperați. „Numărul comenzilor online
pe care le-am primit în ultima perioadă a
fost foarte mare și se află în continuă creștere,
ceea ce a condus recent la o suprasolicitare a
serviciului, care a cauzat întârzieri în livrarea
comenzilor, în special în Cluj. Lucrăm împreună
cu partenerul nostru pe servicii de livrare
pentru a asigura resurse suplimentare. Pentru
a îmbunătăți procesul de livrare a comenzilor
noastre online pe termen lung, analizăm posibilitatea
de a găsi un furnizor suplimentar pentru
serviciul de livrare a comenzilor online la
nivel național”, a declarat Daniela Stoican, PR
manager al IKEA România.
Plouă cu reclamații împotriva curierilor
Inspectorii de la Protecţia Consumatorilor au
verificat mai mulți operatori de curierat de pe
plan local. Comisarii au constatat informarea
incompletă a consumatorilor cu privire la caracteristicile
esenţiale ale serviciilor prestate,
lipsa informaţiilor privind dreptul şi modalitatea
de a depune o reclamaţie şi impunerea
unor clauze incorecte pentru consumatori
(taxă suplimentară pentru a putea beneficia de
despăgubire în caz de deteriorare, pierdere sau
furt). Ei spun că este necesar ca reclamanții să
verifice toate informaţiile menţionate în documentele
de expediţie (greutate, starea coletului,
menţiuni speciale), la primire să îi verifice
starea exterioară şi conţinutul şi să menţioneze
eventualele deteriorări. Clienților li se recomandă
să păstreze documentele de expediţie
pentru a putea depune o reclamaţie dacă firma
de curierat nu îşi respectă obligaţiile.
Călin Poenaru
Top curierat România (cifră afaceri, rezultat net 2015)
Explozia comerțului electronic
Comerțul electronic din țara noastră va ajunge în 2016 la afaceri de 6 miliarde de lei, față de
1,6 miliarde în 2011, iar profiturile ating 300 de milioane, în timp ce numărul firmelor din
sector a crescut de la 2.600 la 5.300, potrivit unui studiu al companiei de cercetare KeysFin.
Pentru eMag, Black Friday a adus încasări record, de 300 de milioane de lei, iar în o singură
zi a vândut 1,1 milioane de produse online. Cele mai mari afaceri le înregistrau firmele Dante
International, Fashion Days, Studio Moderna. „Ziua Îndrăgostiţilor, Mărţişorul, 1 şi 8 martie,
Black Friday şi Crăciunul sunt punctele de maxim interes, iar numărul utilizatorilor şi volumul
de afaceri ating niveluri superioare mediei lunare”, menționează raportul.
1. Poșta Română 1,07 mld. lei -33 mil. lei
2. Fan Courier 0,39 mld. lei +74 mil. lei
3. Urgent Cargus 0,31 mld. lei +10 mil. lei
4. DHL România 0,24 mld. lei +5,6 mil. lei
5. TNT România 0,19 mld. lei +9,3 mil. lei
6. UPS România 0,15 mld. lei +1,6 mil. lei
7. Nemo Prod 0,10 mld. lei +11 mil. lei
8. Dynamic Parcels 0,09 mld. lei +0,7 mil. lei
9. GLS General 0,05 mld. lei +9,3 mil. lei
10. Total Post 0,03 mld. lei -1,5 mil. lei
Red Code la Fan Courier
“Având în vedere volumele mari de expediții estimate pentru acest sfârșit de an, din
18.11.2016 Fan Courier suspendă serviciul Red Code pe o perioadă nedeterminată” a anunțat
compania de curierat. Acest serviciu presupune livrarea până la ora 10:00 a zilei următoare
ridicării expedierii. Fan Courier a fost înființată de întreprinzătorii Adrian Mihai, Neculai
Mihai și Felix Pătrășcanu și este lider al serviciilor de curierat din România. Aceasta execută
procese de sortare, transport și expediere, are 123 de filiale, 1.700 de angajați și o flotă de
3.100 de vehicule. Cifra de afaceri s-a ridicat la 400 milioane lei în 2015, cu un profit net de
74 de milioane.
Poșta s-a aliat cu eMAG
Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a încheiat un parteneriat prin care livrează colete
către clienţii retailerului online. Din noiembrie 200 de oficii stau la dispoziţia celor care
vor să îşi ridice produsele comandate de la un punct fix. Clujul are 10 astfel de puncte. „Poşta
Română are capacitatea de a se adapta rapid la schimbările de pe piaţa serviciilor poştale şi
de a-şi extinde cota de piaţă pe segmentul comerţului online”, a declarat Alexandru Petrescu,
director general al CNPR. Toate unităţile selectate au ghişee special dedicate acestui serviciu,
cu program extins: seara şi în weekend. Expediţiile eMAG sunt monitorizate în sistem
de la prezentare, până la livrare. CNPR poate păstra coletele avizate în oficii timp de şapte
zile calendaristice, de la data preluării lor de la eMAG.

CLUJ MANIFEST
6 Politic
Ei vor reprezenta Clujul în Parlamentul României
Clujenii i-au ales pe cei 14 parlamentari care îi vor reprezenta în Parlamentul
României în următorii patru ani. Clujul va avea 4 senatori și 10 deputați ce vor
reprezenta interesele județului în viitorul legislativ.
Victorie istorică pentru PSD
PSD a obținut 45% dintre voturi, reușind o victorie
categorică, dar și cel mai bun scor obținut
de social-democrați după 1990. PSD a obținut
la Senat 45,50% dintre voturile exprimate la
alegerile parlamentare de duminică, la nivel
național, și la Camera Deputaților - 45,31%.
PNL se situează la mare distanță cu un procent
de doar 19,95% la Camera Deputaților și
20,32% la Senat. USR are la Senat 8,97% și
8,92% la Camera Deputaților. UDMR a obținut
6,49% la Senat și 6,43% la Camera Deputaților.
ALDE are 6,01% la Senat și 5,62% la
Camera Deputaților. PMP a obținut la Senat
5,59% și 5,29% la Camera Deputaților.
Cluj, unul dintre cele trei județe în care a
câștigat PNL
PSD a câștigat alegerile în majoritatea județelor,
PNL reușind să își adjudece victoria doar
în Cluj, Sibiu și Alba. PNL a câștigat alegerile
parlamentare în județul Cluj, cu 27,63 de
procente obținute la Camera Deputaților și
27,99% la Senat, la mică distanță de PSD, care
a obținut, 25,92% pentru Cameră și 26,17%
pentru Senat. USR a obținut pentru Camera
Deputaților 15,25% și pentru Senat 15,34%.
USR a fost urmat de UDMR cu 14,49% pentru
Camera Deputaților și 14,64% la Senat.
ALDE a obținut 5,38% la Camera Deputaților
și 5,05% la Senat. Pentru Camera inferioară a
Parlamentului s-au înregistrat 238.867 de voturi
valabil exprimate, 4.508 de voturi nule și
1.191 de voturi “albe”. Pentru Camera superioară
a Parlamentului s-au înregistrat 238.826
de voturi valabil exprimate, 4.331 de voturi
nule și 1.402 de voturi “albe”. La alegerile
parlamentare de duminică s-au prezentat la vot
244.576 de clujeni, din totalul de 604.025 de
persoane aflate pe liste, procentul de prezență
fiind de 40,49%, în creștere cu 5 procente
(35,27%) față de parlamentarele din 2012.
Cei zece deputați clujeni
Clujul va fi reprezentat în Camera Deputaților
de zece aleși, dintre care trei de la PNL și PSD,
doi de la UDMR, unul de la USR, un mandat
urmând să fie decis în urma redistribuirilor.
Florin Stamatian (PNL)
Dr. Stamatian Florin provine din rândurile
fostului Partid Democrat-Liberal, este medic
primar obstetrică-ginecologie și șeful Secției
Clinică Obstetrică Ginecologie I a Spitalului
Clinic Județean Cluj-Napoca. Acesta va fi primul
mandat de deputat pentru prestigiosul medic
ginecolog. În prezent, Stamatian este consilier
local, ales în iunie 2016 pe listele PNL.
Florin Stamatian a ocupat și în trecut funcții
administrative. Acesta a fost consilier local în
2008 și ulterior, prefect în timpul Guvernului
Boc, din 2009 până în 2012 când a fost demis
de Vctor Ponta. El a absolvit Universitatea de
Medicinã si Farmacie din Cluj-Napoca, specialitatea
obstetricã-ginecologie. în prezent,
este seful Clinicii de Obstetricã-Ginecologie
nr. 1 din Cluj-Napoca si profesor universitar
la UMF. Între 2005 si 2007, acesta a detinut
functia de director executiv al Autoritãtii de
Sãnãtate Publicã Cluj.
Adrian Oros (PNL)
Adrian Oros este la al doilea mandat de deputat
după cel din legislatura 2012-2016. Este
născut în 1965 la Gherla. A urmat cursurile
facultății de Medicină Veterinară din Cluj. În
prezent, Adrian Oros este conferenţiar universitar
doctor, coordonatorul Departamentului
de Toxicologie şi Prorector al Universităţii
de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj-Napoca. De asemenea, este președinte
al Colegiului Medicilor Veterinari din Cluj și
vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari
din România. Adrian Oros a fost membru
al PNȚCD până în 2007. Din 2008 este membru
PNL, iar în perioada 2009-2012 a fost președintele
PNL Cluj-Napoca. Oros a fost ales
deputat din partea PNL în circumscripţia electorală
nr.13 CLUJ, colegiul uninominal nr.1.
A făcut parte din Comisia pentru învățământ,
știință, tineret și sport. În actualul mandat de
deputat a avut 36 de luări de cuvânt, 23 de
declarații politice, a inițiat 123 de propuneri
legislative dintre care 19 au fost promulgate
legi.
Sorin Moldovan (PNL)
Sorin Moldovan, ”nepotul lui Blaga” așa cum
este cunoscut în Cluj, este membru PNL Bihor,
dar a fost adus să candideze la Cluj. Sorin
Moldovan este președintele Organizației
de Tineret a PNL. În timpul Guvernului Boc,
acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al
Autorității Naționale pentru Tineret și Sport.

CLUJ MANIFEST
Horia Nasra (PSD)
Politic 7
Horia Nasra este proaspătul președinte al PSD
Cluj, ales după alegerile locale din iunie, când
PSD a încercat să schimbe fața partidului. Absolvent
de Istoria-Antropologie, tânărul politician
a fost până de curând responsabil cu partea
de comunicare în cadrul PSD Cluj. Acesta
a deținut funcția de președinte al organizației
de tineret. Nasra ocupă în prezent funcția de
consilier local.
Cornel Itu (PSD)
Cornel Itu este un politician cu experiență, fiind
singurul din vechea gardă PSD Cluj care
a fost plasat pe listele pentru aceste alegeri
parlamentare. Itu a ocupat funcția de consilier
local Dej, apoi cea de consilier județean și
din 2008 este deputat în Parlamentul României.
La alegerile din 2012 a fost ales deputat
în circumscripţia electorală nr.13 CLUJ, colegiul
uninominal nr.6. Acesta a făcut parte din
Comisia pentru politică economică, reformă și
privatizare. În actualul mandat a avut 72 de luări
de cuvânt, 45 de declarații politice, a inițiat
83 de propuneri legislative dintre care 20 au
devenit legi.
Cristina Burciu (PSD)
Cristina Burciu face parte din PSD Turda și
este director al Companiei de Apă Arieș Turda.
Anterior, aceasta a ocupat funcția de director
economic în cadrul aceleiași companii.
Aceasta nu a ocupat funcții administrative în
trecut.
Csoma Botond (UDMR)
Csoma Botond este președintele organizației
județene UDMR din Cluj. În acest moment el
este consilier local.
Hegedus Csilla (UDMR)
Hegedus Csilla are experiență în administrația
centrală, aceasta îndeplinind funcția de viceprim-ministru,
ministru al culturii al României
în guvernul Victor Ponta în noiembrie-decembrie
2014. Anterior aceasta a fost Consilierea
Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional
privind problemele de patrimoniu construit,
consilier personal al ministrului.
Emanuel Ungureanu (USR)
Emanuel Ungureanu este absolvent al Facultății
de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai
și a susținut public teza de doctorat
în Istorie Orală la sfârșitul lunii septembrie a
acestui an. Din anul 2003 predă istorie la un
liceu din Cluj-Napoca. În anul 2007 a înființat
Asociația pentru Solidaritate și Empatie „Delia
Grădinaru” dedicându-se îngrijirii a peste
100 de copii și tineri cu insuficiență renală
cronică dependenți de hemodializă, dializă
peritoneală sau transplant renal din toată țara.
Un mandat- REDISTRIBUIRE
SENAT
Clujul va avea patru reprezentanți în Senatul
României: un senatori PNL, un senator PSD,
un senator UDMR și un senator PSR.
Marius Nicoară (PNL)
Unul dintre cei mai experimentați politicieni
clujeni, Marius Nicoară se află la al treilea
mandat de senator. Între 2004 - 2008 a fost
președinte al Consiliului Județean Cluj. La
alegerile locale din 2008 a candidat din partea
PNL pentru un nou mandat, dar a fost surclasat
de Alin Tișe. La alegerile din 30 noiembrie
2008 a fost ales senator PNL în colegiul uninominal
3 al județului Cluj (municipiile Gherla,
Dej și Câmpia Turzii și comunele aferente).
La alegerile locale din 2012 a candidat pentru
funcția de primar al Clujului. S-a clasat pe locul
al doilea, cu 52.251 de voturi, față de cele
53.674 de voturi obținute de Emil Boc. Ulterior
acestui eșec a obținut un nou mandat de
senator în Parlamentul României.
Vasile Ilea (PSD)
Vasile Ilea s-a remarcat la alegerile locale din
iunie, reușind să obțină un loc în Consiliul județean
Cluj. La mai puțin de șase luni de la
depunerea jurământului, Vasile Ilea face pasul
spre funcția de senator.
Laszlo Attila (UDMR)
În actualul mandat a fost ales în colegiul uninominal
2 din Circumscripţia electorală nr.13
Cluj. A făcut parte din Comisia pentru Sănătate
publică și din Comisia pentru cultură și
media. Este absolvent al Universității de Medicină
și Farmacie din Cluj. În actualul mandat
a avut 43 de inițiative legislative și 12 luări de
cuvânt.
Mihai Goţiu (USR)
Mihai Goțiu este unul dintre cei mai cunoscuți
jurnaliști români, cu peste 20 de ani de experiență
în radio și presa scrisă, tipărită și online.
Având studii de Drept și de Jurnalistică la Universitatea
Babeș Bolyai Cluj, a optat pentru o
carieră în mass-media. A fost redactor-șef al
publicațiilor locale ale MediaPro: ”Clujeanul”
(săptămânal) și ”Ziarul Clujeanului” (cotidian),
între 2006 și 2009. Din ianuarie 2010 a
colaborat ca analist-comentator cu platforma
VoxPublica.ro. După întoarcerea de la Viena,
în 2014, Mihai Goțiu a preluat coordonarea
editorială a site-lui România Curată. În paralel
cu activitatea jurnalistică, Mihai Goțiu
este scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor
din România din 2003, având mai multe premii
pentru poezie și proză (”Povestea unui
poem discursiv”, ed. Paralela 45, 2001; ”Senzaționala
evadare a lui Mihai Goțiu povestită
chiar de El”, ed. Tritonic 2002). A fost cadru
didactic asociat al Departamentului de Jurnalistică
(2007-2009) și este colaborator extern
al Departamentului de Psihologie Clinică și
Psihoterapie (din 2007) al UBB Cluj. Este
scenaristul și regizorul seriei de filme de desene
animate ”RETMAN și Retmagia” (co-autor,
alături de Daniel David și Anca Dobrean
a cărții + DVD, ed. Trei, 2015), un concept de
cercetare de frontieră, în care desenele animate
sunt utilizate ca terapii și auto-terapii în
tratarea unor probleme ale copiilor – depresie,
frica de a vorbi în public, sentimentul de vinovăție,
furie.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Local 9
Ryanair face recrutări masive la Cluj. 2.000 de posturi la bătaie
Cel mai mare operator low-cost, compania irlandeză
Ryanair, va derula la o acţiune masivă
de recrutare la Cluj-Napoca, prin intermediul
agenţiei de resurse umane Crewlink. Selecţiile
vor avea loc pe 13 decembrie la Cluj, şi două
zile mai târziu la Bucureşti. Condiţiile fixate
sunt minim diplomă de bacalureat, deţinător de
paşaport european, iar printre cerinţe figurează
limba engleză avansat, înălţime 1,57-1,88 m,
fără tatuaje vizibile şi fără cazier, capacitatea
de a înota cel puţin 20 m. Procedura va fi de
tipul „assesment day”, adică după înscrierea
pe site doritorii aşteaptă invitaţia la interviu.
Crewlink, agenţia care se ocupă cu recrutarea
de personal pentru Ryanair, va organiza mai
multe sesiuni de selecție, în căutarea tinerilor
care vor să devină însoțitori de zbor pentru cel
mai mare operator low-cost din Europa, iar
numărul locurilor disponibile este de 2.000.
Agenţia a creat un program special conceput
în cinci stagii, de la calificare la absolvire,
pentru pregătirea candidaților care doresc
să devină însoțitori de zbor. Aceștia vor avea
parte de o perioadă de training timp de şase
săptămâni după care se vor alătura echipei de
cabin crew de la bordul aeronavelor Ryanair.
Interviul final ţine ore întregi
O participantă a relatat despre interviul final,
pe platforma Cum Ajungi Stewardesă. “La
ora 10:30 am completat nişte fişe de înscriere,
după care am fost invitaţi în sala unde eram
30 de persoane. Au fost verificate câteva care
aveau tatuaje şi ni s-a explicat politica companiei
în acest sens. A urmat testul de limba engleză,
pe grupe A şi B, cu câte 10 întrebări de
gramatică tip multiple choice şi partea a doua
o scrisoare (să îi scriem unui prieten despre
noul job şi despre un eveniment din familie
recent). Testul a durat 20 de minute.
După 45 de minute recrutoarea a anunţat câteva
persoane care au plecat. Am rămas 19 pentru
interviul final. A urmat prezentarea companiei
şi a intermediarului Crewlink, destinaţii,
flota, politici, reguli despre roster, program,
salariu, beneficii, progresul în companie, acte
necesare înaintea începerii trainingului. A durat
o oră şi 10 minute. La 14:30 a început interviul
final cu fiecare persoană în parte, unde
trebuia să avem CV-ul în engleză, paşaport,
copie paşaport şi o poză full body. Ni se citea
un text în engleză, ni se puneau 1-2 întrebări
referitoare la detalii din text. S-a discutat pe
baza CV-ului şi am fost întrebaţi de ce vrem
să fim cabin crew, de ce Ryanair, de ce am fi
potriviţi pentru funcţie. Îi sfătuiesc pe toţi care
doresc să aplice să fie siguri că au înţeles ce
li se comunică în e-mail. E vorba de 500 de
euro registration fee, 2.000 de euro training
dacă plăteşti la început şi 2.600 dacă alegi să ţi
se deducă din salariu lunar, uniforma 30 euro/
lună şi pot să se întreţină în primele luni, când
salariul nu este aşa mare. Vom primi răspuns
în 2-3 săptămâni. Atunci putem plăti şi cei 500
de euro pentru a ne asigura locul la trainingul
unic care are loc în Bucureşti în ianuarie
2016”, relatează Raluca Radu.
Promisiuni neacoperite pentru Cluj
Irlandezii au deschis în octombrie o bază la Bucureşti
şi estimează că vor transporta anul viitor
1,9 milioane de pasageri în România, peste
30% faţă de 2016, a declarat, Denis Barabas,
director de marketing pe România. Compania
a anunţat iniţial că din acest an va începe să
opereze şi la Cluj, pe relaţia către Bucureşti,
însă Wizz Air şi Blue Air deja zboară pe acest
traseu. Ryanair avea în primăvară o cotă de
piaţă de 6,70% în ţara noastră, în top mai figurând
Wizz Air (28,60%), Tarom (24,30%),
Blue Air (14,50%), Lufthansa (6,60%). Pe Aeroportul
Internaţional Avram Iancu Cluj operează
companiile Wizz Air, Tarom, Lufthansa,
Blue Air, Lot, Vueling, Aegean, Corendon, Air
Bucharest.
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
PRIMĂRIA COMUNEI BĂIȘOARA
Tel./fax: 0264333660/0264333650
E-mail: primariabaisoara@yahoo.com
Nr. 4310/05.12.2016
ANUNȚ
Primăria Comunei Băișoara, județul Cluj, organizează licitație publică
în vederea închirierii pârtiei de ski și instalației de
teleski situate pe raza comunei Băișoara.
Licitația va avea loc la sediul Primăriei comunei Băișoara, nr. 153, jud.
Cluj, în data de 15.12.2016, ora 10,00.
Relații suplimentare se pot obține la sediul Primăriei Comunei Băișoara
sau la nr. de telefon 0264333660.
Primar,
Minodora – Susana LUCA

CLUJ MANIFEST
10 Cultural
Cu calul troian la frontierele interne ale teatrului
Fragmente din Conferinţa „De la străin
la străini”, susţinută de George Banu
Europa a cunoscut acum 40 de ani o perioadă de visuri înalte, deschisă artiştilor,
altor popoare, altor culturi şi oferind acces la valorile culturii mondiale, de care
au profitat mulţi oameni interesaţi de asta, printre care şi George Banu, după
cum singur admitea asta.
George Banu aparţine deopotrivă culturii
teatrale române şi celei franceze şi această
dublă ipostază îl situează într-o poziţie favorabilă
teatrului nou şi artiştilor de azi din
ambele spaţii, precum şi unui dialog fructuos
al culturilor teatrale. El are o mai multe
viziuni asupra teatrului din perspectiva
lumii, câtă vreme teatrul rămâne o lentilă
socială foarte prezentă, de vreme ce scena
nu poate să fie mai pură decât strada, cum
spunea Peter Brooke. Astăzi asistăm la un
fenomen de închidere, la o repliere, la o
ascensiune a populismului, a naţionalismului
şi nicio ţară nu este la adăpostul acestei
mişcări. Nu întâmplător, tema din acest an
a Festivalului Internațional de Teatru Interferenţe
2016 a fost Odiseea Străinului,
o temă veche, dar reactualizată, iar criticul
de teatru George Banu a întreţinut un dialog
memorabil, o dezbatere-conferinţă intitulată
„De la străin la străini” alături de directorul
Teatrului Maghiar, Tompa Gábor, de Visky
András, precum şi alţi oameni de teatru din
România şi din alte ţări europene.„În lumea
noastră fenomenul migrației capătă amplori
nevăzute în ultimii 50 de ani, iar străinii, migranții,
călătoria lor este precedată deja de
un fel de refuz. Refuz generat de frică, de
posibilitatea ca un grup mare de migranți să
nu poată fi asimilați sau chiar să nu dorească
să fie asimilați, neasumându-și tradiția,
obiceiurile și uneori chiar legile societății”.
Aceasta a fost premisa de la care Tompa
Gábor a deschis conferinţa desfăşurată la
Casa Tiff în cea de-a treia zi a Festivalului
Internațional de Teatru „Interferențe” 2016.
„Străinul este Ulise, străinii sunt calul troian…”
afirma George Banu cu o metaforă,
căci valurile de migranți de azi pun probleme
complexe pentru civilizația occidentală,
pentru integrarea sau neintegrarea lor. O
metaforă poate să devină foarte confortabilă,
cum e cea a calului troian, iar exemplele
sunt elocvente în sensul că străinul
devine întotdeauna o persoană,chiar dacă
generează un conflict, personalizarea străinului
oferă şi o posibilitate de remediere a
acelui conflict, iar calul troian este imaginea
războiului, imaginea dispariţiei şi a refolmulării
unei culturi. Chiar în textul original
al Medeei este folosit cuvântul xenofobie,
unul atât de familiar nouă. Cum se va raporta
teatrul la paradigma pe care cultura vestică
o percepe ca fiind una apocaliptică, ce
creează culturilor un disconfort?, întreba şi
se întreba Visky András în debutul întâlnirii.
„Cuvântul apocalipsă are pentru mine conotaţii
pozitive, pentru că înseamnă o nouă
vedere, un nou mod de a percepe lucrurile,
de a ne raporta la aceste semnificaţii pe care
încă nu le simţim” a mai adăugat el, îndemnându-l
pe criticul de teatru George Banu să
deschidă subiectul.
Ai o profeţie?
„Eu fiind străin, când am ajuns în Franţa mă
duceam cu un prieten, (era şi Roland Barthes
şi stânga şi extrema stângă, mergeam
tot timpul, poate erau coqtailurile agreabile,
atmosfera simpatică), la o organizaţie numită
Les futurribles, Oamenii viitorului. După
vreo 20 de ani am vorbit cu acest prieten şi
am vrut să vedem ce spuneau ăştia: nimic nu
s-a realizat, pentru că, din fericire, cred că
umanitate dispune de reacţii imprevizibile,
de reacţii care nu sunt dominate tot timpul
de „political correctness” şi ceea ce nu se
poate spune, se poate face. Régis Debray a
scris o carte extrem de provocatoare „Éloge
des frontières”, „Elogiul frontierelor”, dar
elogiul nu este adresat celor geografice, ci
frontierelor identitare şi prin ceea ce propune
el, este dificil să te asimilezi discursului.
„În Franța, tot ceea ce cântărește și contează
este dorit și denumit “fără frontiere”. Și dacă
liber-frontiérismul a fost o momeală, o scurgere,
o lașitate? În întreaga lume, împotriva
tuturor aşteptărilor, se crede în renaşterea
frontiere noilor și anticelor frontiere. Aceasta
este realitatea. Ca bun european, am ales
să sărbătoresc ceea ce alții deplâng: granița
ca un vaccin împotriva epidemiei zidurilor,
remediu contra indiferenței și salvgardare

CLUJ MANIFEST
a ceea ce este viu. De aici acest Manifest
în răspăr, care uluieşte și izbeşte dar care,
descifrând trecutul nostru, îndrăzneşte să se
confrunte cu viitorul” spune Régis Debray
despre cartea sa. Atunci când Peter Broke şi
Ariane Mnouchkine au produs aceste distribuţii
planetare cu persani, japonezi etc, gestul
lor era un gest polemic. Astăzi o distribuţie
planetară e un gest stereotipal, unul prea
politically correct: „trebuie să avem şi negri,
trebuie să avem şi chinezi” şi din cauza asta
poate e mai interesant să vedem teatre comunitare,
în care o comunitate îşi afirmă o
identitate. Cred că nu se poate prevedea absolut
nimic. În Germania, marile trupe, trebuie
să admitem sunt pure, nu vezi o culoare
pe scenă. La Ostermeier(Thomas Ostermeier,
regizor german N.R.) ce culoare vezi?
În acelaşi tip, tot în Germania există teatrul
Maxim Gorki care a transformat în politică
managerială multiculturalitatea. Cine va
câştiga din această relaţie care e una dialectică?
se întreba George Banu, adresându-se
unei instanţe nevăzute.
Cultural 11
Ceea ce înainte era o relaţie polemică, azi
e o relaţie problematică
„Recentele fenomene ale migraţiei au
schimbat paradigma străinului, iar lumea
este mult mai diversă. Noi nu avem această
experienţă deplină, cât timp din punct
de vedere economic, ţara noastră nu este
atât de ofertantă, a afirmat regizorul Tompa
Gábor,directorul Teatrului Maghiar
Cluj-Napoca. Diversitatea se reflectă şi în
teatru, dincolo de felul în care e prezentată
distribuţia, şi este utilizată pentru a evita din
start izolarea, inclusiv în sens cultural. Ei
fac parte din această societate, iar o piesă de
teatru li se adresează şi lor”. George Banu a
continuat, încercând să stabilească nişte limite.
„ Principul creştinismului este cel cultivat
în cazul migranţilor, şi anume să fim
vinovaţi. Eu nu cred că suntem tot timpul
vinovaţi, iar migranţii care vin în Europa nu
sunt primiţi în state arabe care construiesc
terenuri de footbal cu aer condiţionat. Eu însumi
am asistat la o tentativă. Era un actor
algerian care lucra cu Victor Garcia, marele
regizor sud-american şi care a creat la Paris
un teatru algerian. Mă duceam din când în
când, eram tânăr, îmi plăcea să merg peste
tot. După doi ani el a trebuit să pună cheia
sub uşă, pentru că nu mai avea niciun spectator.
Deci, propria lui comunitate i-a transmis
refuzul de-a urmări un teatru comunitar.
Cred că e foarte complicată această relaţie
„binevoitoare”, dar necesară. Fiecare avem
exemple. Eu am făcut o fotografie la Comedia
franceză. Acolo, în Franţa îi duce pe
copii cu autobuzele la teatru, dar sunt foarte
educaţi. Nu e ca pe vremea comunismului
când erau duşi cu forţa, la noi elevii sau armata.
Într-o zi, un băiat simpatic, un arab,
care venea după un spectacol parizian, m-a
întrebat dacă nu vreau să-i fac şi lui o poză.
„Ce poză?”, l-am întrebat. „Aici, cu Moliere”.
Pentru mine era un semn autentic personal,
individual, de integrare într-o cultură, la
care nu avea acces din motive sociale, din
motive de marginalitate etc. Curentul de hibridare
a spectacolelor de teatru occidental
cu cel japonez, de exemplu, a devenit puţin
problematic. Eu sunt sceptic şi personal,
prefer să văd un teatru de Nō adevărat(o formă
de teatru tradițional japonez), un teatru
occidental adevărat şi mai puţin un mixt de
cultură cum e cel al lui Ariane Mnouchkine,
unde istoria este pasionantă, dar din când în
când mai trebuie să vezi şi 20 de minute de
Mahabharatha. Mă întreb dacă ai face un
spectacol de teatru în India şi ai începe să
le povesteşti indienilor de Achile, de Hector
i-ar interesa? Eu cred că mixtitatea e azi
mai puţin polemică, mai puţin sursă a unor
energii creatoare, decât frontierele interne
în care putem vedea o cultură curată. Diversitatea
trupelor nu vine neapărat dintr-o
corectitudine politică, ci, mai degrabă dintr-o
corectitudine a reflectării unor teme tot
mai prezente în societate şi pe măsură ce ea
devine diversă, chiar în ţări mai izolate, ca
a noastră, sub impactul globalismului scena
nu poate să nu reflecte această diversitate
socială. În ultimul timp, atât în Franţa, cât şi
în America a început să se creeze o mişcare
revendicativă, dar există şi o sensibilitate
la natura plurietnică a teatrului, ea trebuie
apărată, dar nu neapărat oficializată”. Personajele-străini,
actorii-străni şi diversele lor
ipostaze, aportul nu doar de culoare, ci de
experienţă culturală pe care le aduc, de accent
au fost jaloanele prin care George Banu
ne-a condus prin lumea teatrului mondial,
cu exemple celebre din spectacole nu mai
puţin celebre, cuprinse în cartea sa, lansată
cu acest prilej, „Teatrul în dialog cu „străinul”.
- turnee, personaje, regizori”. Volumul
publicat de festivalul „Interferenţe” a fost
realizat în patru limbi şi construit ca o antologie
în miniatură a unor texte vechi și mai
noi semnate George Banu. Eseurile sale
sunt coagulate de tema străinului, de relația
dintre prezențele străine pe scena occidentală,
cu precădere, o temă îndelung şi atent
cercetată de George Banu de-a lungul anilor.
Alice Valeria Micu

Medical
12
CLUJ MANIFEST
Diabetul şi bătălia cu industria alimentară
Dialog cu Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu, preşedintele
Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli metabolice
E uşor să începi cu un singur pas spunea un slogan lansat în 14 noiembrie
2016, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului şi pare banal. Cifrele care însoţeau
sloganul sunt îngrijorătoare, însă. 1 din 11 adulţi suferă de diabet. 50% dintre
persoanele cu diabet sunt nediagnosticate. Şi totuşi, până la 70% din cazurile
de diabet de tip 2 pot fi prevenite sau se poate amâna declanşarea bolii prin
adoptarea unuin stil de viaţă sănătos.
Rep.: Vă mulţumesc că ne-aţi primit cu atâta
generozitate la dvs acasă, aici la Centrul
de diabet, nutriţie şi boli metabolice. Abia
s-au stins ecourile celui mai proaspăt congres
al federaţiei, pe care aţi avut onoarea
să-l conduceţi din poziţia de preşedinte.
Cum a fost ediţia de anul acesta?
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: Am avut ca
un prim obiectiv, atunci când, în urmă cu şase
ani, am fost ales preşedintele Federației Române
de Diabet, Nutriție și Boli metabolice,
să creştem vizibilitatea acesteia. Nu ştiu cât
am reuşit. Poate nu suntem chiar acolo unde
am fi dorit, dar prezenţa dvs. aici mă mai linişteşte,
că suntem cât de cât vizibili pentru
cei care sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă
în diabet, în nutriţie în ţara noastră. Sigur, nu
pot să nu spun două cuvinte mai departe despre
faptul că vizibilitatea sau zgomotul care se
creează în jurul unor probleme de sănătate în
ţara noastră nu este întotdeauna proporţional
cu impactul pe care îl are acea problemă de
sănătate în ţara noastră. Am devenit din păcate
„vedete’’ de episoade nu foarte plăcute. Sunt
convins că mulţi colegi de-ai mei ar dori să
aibă o reacţie în momentele neplăcute în care
a apărut sănătatea în massmedia în ultimii ani.
Dar asta a fost o paranteză. Deci, a fost congresul
al XIV-lea al federaţiei, avem o tradiţie
să spunem, deja. La fiecare ediţie pară ne întâlnim
în Cluj. În ediţiile impare suntem în afara
Clujului. Am fost practic în toată România.
Anul viitor vom fi la Sibiu, la cel de-al XV-lea
congres, şi ce este cel mai important lucru, am
scris asta şi în cuvântul pe care l-am adresat
colegilor mei, este faptul că tot mai mulţi au
deja în agenda lor congresul de toamnă al federaţiei.
Asta explică printre altele şi faptul că
anul ăsta am avut un record de colegi înscrişi,
peste 600. Asta înseamnă medici, asistente şi
un anumit tip de pacienţi, pentru că în federaţie
sunt înscrise şi asociaţiile pacienţilor cu
diabet zaharat. Deci din punctul de vedere al
audienţei mergem înainte şi asta e un lucru
bun, pentru că nu e uşor să ţinem treaz interesul
colegilor noştri şi al pacienţilor, în condiţiile
în care traversăm, din păcate, o prea lungă
perioadă de probleme de tot felul în sănătate
şi inclusiv în Programul Naţional de Diabet,
Nutriţie şi Boli Metabolice, care este la ora actuală,
oficial, un program financiar al CNAS,
prin care sunt puse deoparte sumele, bugetele
pentru anumite acţiuni. Diabetul primeşte din
acest buget de programe sumele pentru acoperirea
compensării 100% a medicamentelor
specifice, respectiv insulina, tabletele şi preparatele
injectabile noninsulinice. Sunt acoperite,
în parte cel puţin, să spunem, cheltuielile
pentru automonitorizarea pacienţilor şi pentru
dozarea hemoglobinei glicate. Trebuie să fac
aici o scurtă paranteză şi să spun că e o situaţie
neobişnuită că această examinare este acoperită
printr-un program naţional, pentru că a
devenit o examinare atât de curentă, încât ar
trebui să fie accesibilă oricărui medic de orice
specialitate care are de-a face cu pacienţi
cu diabet zaharat. Şi ultimul obiectiv al programului
îl reprezintă pompele de insulină şi
consumabilele. Aşadar, programul naţional
este, aşa cum am spus, un program financiar.
Noi ne străduim, zic noi colegii din specialitatea
noastră, de mai mulţi ani, să încercăm să
punem la cale un program medical în primul
rând, un program care să însemne obiective de
prevenţie, obiective de tratament, de prevenire
a complicaţiilor, de gestionare a complicaţiilor
avansate. Faptul că nu am reuşit nu este
un lucru prea bun pentru noi, dar după ce am
avut de-a lungul timpului tot felul de programe,
mai mult sau mai puţin duse până la capăt,
încercăm ca acum să facem un program care
să fie acoperit de angajamentul tuturor celor
care ar trebui să fie implicaţi. Este vorba de
organisme guvernamentale, ministerul în primul
rând, CNAS şi continuând cu asociaţiile
profesionale, cu asociaţiile pacienţilor, în aşa
fel încât să reuşim ca, la intervale pe care le
vom stabili pentru evaluarea realizărilor, să
avem şi rezultate.
Rep.: Aveţi la nivelul ţării probleme punctuale,
mai ales în ceea ce priveşte prezenţa
medicului diabetolog în fiecare judeţ. Se
pare că există un judeţ cu un singur medic
diabetolog, asta înseamnă că se ocupă în jur
de 20000 de pacienţi. E adevărat?
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: Nu chiar,
de câteva mii de pacienţi. După ştirea mea, la
ora actuală numai în judeţul Tulceaeste această
situaţie, unde sunt înregistraţi aproximativ
4-5000 de pacienţi. Şi aşa e mult. Acoperirea
cu medici de specialitate a tuturor judeţelor
este o problemă în continuare, dar de data
asta este o problemă aparte oricum, nu neapărat
specifică nouă, mă refer ţării noastre.
Există o mare disproporţie între numărul de
specialişti în diabet în marile oraşe şi necesitatea
prezenţei lor în oraşe mai mici. Noi am
ajuns la judeţul Cluj, şi trebuie să dau acest
exemplu, pentru că îl ştiu bine, de unde la începutul
anilor 90, când s-a reînfiinţat Centrul
judeţean de diabet, nutriţie şi boli metabolice
să avem specialişti strict numai în centrul nostru,
la ora actuală sunt mai multe cabinete d de
ambulator în oraş, vorbesc numai de cele în
contract cu CNAS şi sunt diabetologi, practic
în toate oraşele din judeţ: Huedin, Dej, Gherla,
Turda, Câmpia Turzii. Sigur că s-a creat
o situaţie aparte, interesantă, nu ştiu cum să
o numesc altfel, foarte multe dintre colegele
mele care lucrează în aceste oraşe au deschis
cabinete private în contract cu CNAS şi asta
a lăsat sistemul public un pic descoperit. Nu
este o tragedie, important este că pacienţii au
în continuare acces la îngrijire, însă, sigur că
sistemul public va trebui să se gândească dacă
este în regulă să fie complet descoperit la acest
capitol, mai ales că sunt spitale mici şi în Hu-

CLUJ MANIFEST
edin şi în Turda etc, care ar avea nevoie de un
diabetolog care să poată oferi sfaturi necesare
pentru pacienţii cu diabet zaharat internaţi.
Medical 13
În Bucureşti am constatat şi am zâmbit
amar, că sunt jumătate din diabetologii din
ţară.
Anomalii de distribuţie, nu neapărat de număr.
Din fericire, diabetul este încă atractiv
ca specialitate pentru rezidenţi şi asta asigură
un schimb de generaţii firesc în specialitatea
noastră. Nu sunt foarte clare normativele
şi reglementările în ceea ce priveşte volumul
de activitate al unui specialist. De fapt, fiind
o afecţiune cu o dinamică, epidemiologică
atât de evidentă, ar trebui să se decidă ca la
un anumit număr de pacienţi cum este la diabetul
zaharat, să existe un medic specialist şi
atunci modalitatea prin care se scot la concurs,
în fine, posturi noi de diabetolog ar fi mai predictibil,
am şti mai bine unde este o problemă,
unde este necesară de forţă de muncă pentru
fiecare pacient cu diabet.
Rep.: Am putea spune că diabetul devine
o boală a acestui secol? Sunt problemele de
nutriţie atât de grave la ora actuală? Există
un cerc vicios între diabet şi excesul ponderal,
care este, până la urma urmelor, soluţia
de ieşire din acest cerc vicios?
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: M-aş bucura
să vă pot spune o soluţie anume şi foarte bine
definită. Aţi spus corect, este o clară legătură
între creşterea incidenţei diabetului zaharat
tip II mai ales, cel al adulţilor şi felul în care
mâncăm şi greutatea noastră. Curbele privind
incidenţa diabetului şi obezităţii merg în paralel
peste tot în lume, din păcate chiar şi în
ţările unde, până nu de mult, erau socotite ţări
în care prima problemă nu era supragreutatea,
ci din contră, subnutriţia şi malnutriţia.
Obişnuiesc să spun că am pierdut bătălia cu
industria alimentară.
N-am pierdut războiul, dar am pierdut o bătălie
sau vreo câteva bătălii pentru că, de fapt,
e una dintre problemele recunoscute de toată
lumea, contribuind la ceea ce se întâmplă
la ora actuală. Sigur, industria îşi urmăreşte
ţintele ei prin modalităţile ei. E foarte greu să
poţi contracara printr-o educaţie populaţională
continuă o presiune fantastică pe care o exercită
industria alimentară prin tot felul de reclame,
pentru orice vârste, pentru orice buzunare
aproape. Am văzut chiar azi dimineaţă, în una
dintre publicaţiile pe care mă uit din când în
când, o publicaţie americană, că s-a constatat,
prin multele studii care au evaluat relaţia
dintre băuturile carbogazoase şi obezitate, că
majoritatea au fost finanţate, mai mult sau mai
puţin vizibil, de către producătorii de băuturi
carbogazoase. Că, de fapt, şi e bine că macar
acum se recunoaşte, majoritatea acestor studii
au produs rezultate favorabile producătorilor
de băuturi carbogazoase. Deci, e o problemă
care e bine că măcar acum se recunoaşte şi se
încearcă abordarea ei pe toate căile posibile,
de la taxare la suprataxare, cum se întâmplă în
multe ţări, până la educaţia de zi cu zi, pentru
ca lumea să ştie, de fapt, ce riscuri îşi asumă
atunci când consumă astfel de produse. N-am
o imagine foarte clară asupra a ceea ce se va
întâmpla în viitorul apropiat privind incidenţa
diabetului zaharat, deocamdată toate curbele
de frecvenţă sunt într-o creştere clară. Singura
deosebire este dacă la noi va creşte de două ori
în următorii zece ani sau va creşte mai puţin de
două ori. Deci, cu alte cuvinte, magnitudinea
creşterii e în discuţie, nu sensul creşterii. Pe de
altă parte, sunt destule semnale de alarmă, şi
nu vin din parte unor indivizi cu anumite interese,
spun, că dacă ceva nu se întâmplă până în
deceniul următor, va deveni o mare problemă
diabetul zaharat şi obezitatea, pentru toate bugetele
de sănătate din orice ţară din lume.
Rep.: Diabetul zaharat este un sindrom,
nu-i aşa domnule conferenţiar? El produce
nişte efecte cumplite asupra întregului organism.
Numiţi câteva dintre ele şi felul în
care se pot îngriji, pentru că diabetul nu se
prea vindecă, ci mai mult doar se tratează.
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereșiu: Că nu reuşim
să vindecăm diabetul este o nereuşită de fond
pentru noi, dar reuşim să îl controlăm bine,
mai ales când echipa medic-pacient funcţionează
eficient. Spuna sta multor pacienţi marcaţi
de stresul descoperirii diabetului, că este
o afecţiune cu care ne descurcăm dacă lucrăm
bine împreună. În ultimii trei ani am reuşit câteva
studii care să ne dea date concrete privind
magnitutidea şi impactul unor probleme ale
diabetului la noi în ţară. Avem un studiu mare,
cu peste 25000 de pacienţi investigaţi, privind
calitatea vieţii celor cu neuropatie diabetică,
cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat.
Avem un studiu privind frecvenţa multianuală,
pe cinci ani, a amputaţiilor de membre
inferioare la pacienţii cu diabet. De asemenea,
avem un studiu prin care s-a estimat prevalenţa
diabetului zaharat, a obezităţii şi a bolii cronice
de rinichi, deci, cu alte cuvinte, ceea ce
oricum este clar necesar pentru orice intenţie
de a aborda o problemă, şi anume să vezi mai
întâi exact care este magnitudinea acestei probleme.
Astfel de date avem, încet, încet. Ne şi
organizăm în sensul ăsta.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Politic

CLUJ MANIFEST
Sport 15
Trofeul ”Gheorghe Ola” se dispută la Cluj
Competiţia destinată juniorilor născuţi în
anul 2007 şi mai tineri a ajuns în ultimul
act, fază în care s-au calificat opt echipe,
câştigătoare ale celor opt turnee zonale
disputate în perioada 2-4 decembrie. La
sediul Federaţiei Române de Fotbal s-a
desfăşurat şedinţa tehnică pentru stabilirea
programului etapei finale a trofeului
“Gheorghe Ola”, care se va desfăşura în
două grupe a câte patru echipe, în sistem
turneu şi se va încheia cu cele două finale.
Câştigătoarele celor două grupe se vor
duela în finala mare, iar ocupantele locului
secund din fiecare grupă se vor întâlni
în finala mică. În urma şedinţei tehnice
de la sediul Federaţiei Române de Fotbal
s-a stabilit ca ultimul act al competiţiei să
se desfăşoare în organizarea clubului Luceafărul
Cluj, în Sala Sporturilor “Horia
Demian” din oraşul Cluj-Napoca, pe parcursul
a trei zile, între 16 şi 18 decembrie.
În urma tragerii la sorţi, componenţa celor
două grupe va fi următoarea, conform numerelor
de ordine:
- grupa A: AFC Argeş Piteşti, Academia
de Fotbal “Gheorghe Hagi”, PRO Junior
Craiova şi Best Kids Reghin
- grupa B: Luceafărul Cluj-Napoca, Didi
Junior Iaşi, SC Dinamo şi Atletico Arad
Acdemia Luceafărul, favorită la câștigarea
turneului
Micuții fotbaliști clujeni sunt cotați cu prima
șansă pentru câștigarea competiției ce
se va desfășura în Sala Sporturilor Horia
Demian. Copiii clujeni de la Academia
Luceafarul au facut un turneu zonal de exceptie
unde si-au spulberat toti adversarii:
Luceafarul - Sporting Recea 7-0
Luceafarul - Viitorul Zalau 7-0
Luceafarul - Csm Oradea 15-0
Luceafarul - Juniorul Satu Mare 11-0
Luceafarul - Viitorul Nasaud 6-0
In perioada 16-18 decembrie va avea loc
Turneul Final , unde pe langa echipa noastra
vor participa si celelalte 7 echipe castigatoare
ale zonelor respective. La startul
acestei competitii organizata de Federatia
Romana de Fotbal au fost peste 500 de
echipe din toata Romania. ”Suntem incantati
si fascinati de jocul acestor copii
minunati . Acest joc frumos vine dupa o
munca de un an de zile cu multe turnee
si multe antrenamente la care acesti copii
de 9 ani au raspuns prezent iar conducerea
clubului a facut tot posibilul ca acestor
mici fotbalistii sa nu le lipseasca nimic.
La aceasta competitie am castigat Titlul
National in anul 2014 cu grupa 2005 la
Targoviste si am jucat Finala mica in anul
2015 cu grupa 2006 la Focsani (din pacate
am pierdut la loviturile de la 7m). Pentru
clubul nostru este deja o obisnuinta sa
participam an de an la aceasta competitie
destinata copiilor de 9 ani.”, au transmis
oficialii clubului.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
16 Politic